Constructia Silozurilor Pentru Depozitarea Cerealelor

PROIECT DE DIPLOMĂ

Studii privind soluțiile constructive a silozurilor și a parametrilor de depozitare a cerealelor

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Aspecte privind producția de cereale și rolul spațiilor pentru

depozitarea și păstrarea cerealelor

Factorii care condiționează organizarea spațiilor pentru depozitarea cerealelor

CAPITOLUL 2.

2.1 Amplasarea și autorizarea depozitelor pentru cereale

PARTEA a II-a CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 3

Date monografice despre S.C. MARSAT S.A. ROMAN, județul NEAMȚ

CAPITOLUL 4

Scopul cercetărilor, materialul și metodele de lucru

4.1. Scopul cercetărilor

4.2. Materialul luat în studiu

4.3. Metode folosite

CAPITOLUL 5

Aspecte privind structura constructivă și instalațiile din dotarea silozurilor

pentru cereale

5.1. Structura de rezistență

5.2. Elementele de închidere și compartimentare

5.3. Instalații și utilități

5.3.1. Instalații electrice

5.3.2. Instalații de ventilație și climatizare

5.3.3. Instalații de cântărire

5.3.4. Instalații de încărcare și descărcare

5.3.5. Instalații de înregistrare și urmărire a parametrilor de depozitare

CAPITOLUL 6

Condiții și parametri de depozitare pentru cereale

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

LISTA FIGURILOR

Figura 1. Amplasamentul geografic al societății S.C. MARSAT S.A. Roman…………………………

Figura 2. Silozul de depozitare al cerealelor S.C. MARSAT S.A. Roman………………………………

Figura 3. Depozit orizontal din incinta S.C. MARSAT S.A………………………………………………….

Figura 4. Silozul cu cele 36 de celule și turnul de mecanizare……………………………………………….

Figura 5. Camera electrică de comandă din incinta S.C. MARSAT S.A………………………………..

Figura 6. Ventilator a……………………………………………………………………………………………………….

Figura 6. b. …………………………………………………………………………………………………………………….

Figura 6. c. …………………………………………………………………………………………………………………….

Figura 7. Instalație de cântărire automată a mărfii………………………………………………………………..

Figura 8. Cântar pentru cântărirea mașinilor cu marfă………………………………………………………….

Figura 9. Punct de încărcare/descărcare a cerealelor în/din mașini…………………………………………

Figura 10. Punct de încărcare/descărcare a cerealelor pe cale ferată………………………………………

Figura 11. Bandă transportoare cu racleți……………………………………………………………………………

Figura 12. Instalație de înregistrare a parametrilor din celule și steluțe…………………………………..

Figura 13. Sondă pneumatică pentru extragerea probelor din remorci…………………………………….

Figura 14. Divizor pentru probe de cereale………………………………………………………………………….

Figura 15. Balanță hectolitrică…………………………………………………………………………………………..

Figura 16. Aparat pentru determinarea umidității…………………………………………………………………

Figura 17. Tarar pentru îndepărtarea corpurilor străine…………………………………………………………

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

„Cerealele sunt produse vegetale care au ca fruct mai multe cariopse reunite pe un spic sau în știulete. Au reprezentat dintotdeauna baza alimentației umane datorită prețului scăzut, păstrării ușoare și îndelungate, potențialului tehnologic ridicat, însușirilor senzoriale deosebite, conținutului ridicat de glucide sub formă de amidon, proteine vegetale și procentului scăzut de substanțe neasimilabile (celuloza și lignina).” (http://www.referat.ro)

„Toate aceste avantaje clasează cerealele și derivatele lor pe primul loc în alimentația omului, diferind de la o zonă geografică la alta. Pe plan mondial primul loc în cultură îl ocupă grâul, urmat de orez, porumb, orz și secară. Bobul de cereale secționat longitudinal prezintă formațiuni anatomice, mai importante din punct de vedere tehnologic și nutrițional fiind învelișul, stratul aleuronic, endospermul și embrionul.” (http://www.referat.ro)

„Față de bobul întreg, componentele structurale prezintă variații în funcție de specie. Varietate și soi, ponderea principală deținând-o endospermul (85%). Învelișul are mai multe straturi de celule care conțin celuloză, pigmenți și substanțe minerale cu rol de protecție a embrionului și endospermului. Stratul aleuronic are celule mari care conțin proteine, lipide, substanțe minerale, enzime și vitamine.” (http://www.referat.ro)

„Pentru a fi bine păstrate și apoi comercializate, cerealele nu trebuie să conțină mai mult de 14% apă. Calitatea cerealelor depinde de structura și compoziția chimică a speciei, precum și de proprietățile senzoriale fizice și chimice, de procesele care au loc în boabe, înainte și dupa recoltare. Identificarea cerealei se face după forma bobului, culoare, starea suprafeței, consistență, miros și gust.” (http://www.referat.ro)

„Caracteristicile fizico-chimice se referă la conținutul în apă (%), sticlozitate (%), greutate a 1000 de boabe în grame, greutate hectolictrică (kg/hectolitru), conținutul în impurități (%), infestarea cu dăunătorii depozitelor (exemplare adulte vii).Păstrarea cerealelor presupune o condiționare prealabilă a lor, respectiv purificarea și uscarea până la un conținut de apă optim, aceasta datorită stării hemibiotice în care se află (desprinse de planta mamă își continuă procesul de respirație).” (http://www.referat.ro)

„Păstrarea se realizează în spații special amenajate, prevăzute cu instalații de ventilație și cu instrumente de măsurat și ținut sub observație parametrii aerului. Cerealele se caracterizează printr-un potențial tehnologic foarte ridicat, fapt arătat prin gama variată și numeroasă a produselor derivate prin toate tipurile de prelucrare: produse din cereale rezultate din prelucrarea primară sunt crupele și făina; produse din cereale rezultate din prelucrarea secundară sunt pastele făinoase, produsele de panificație și produsele de patiserie.” (www.referat.ro)

„Cerealele sunt cele mai răspândite plante de pe glob, inclusiv în țara noastră.În grupa cerealelor intră plante din familia Poaceae (Graminaceae) împărțite în cereale din climatul temperat, cu cerințe termice mai reduse, fructe alungite, prevăzute cu șanț longitudinal și care, la germinare, emit 3-8 rădăcini embrionare (grâul, secara,orzul și ovăzul) și cereale originale din climatul cald, cu cerințe termice ridicate, având fructe fără șănțuleț, de forme diferite, iar la germinare formează o rădăcină embrionară (orezul, porumbul, sorgul, meiul).” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

„Cerealele au largi utilizări în hrana omului și a animalelor sau ca materie primă pentru diferite industrii. Sunt cele mai vechi plante luate în cultură din Bazinul mediteranean, Caucaz și Asia centrală, având o vechime de circa zece mii de ani.” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

Cerealele, datorită conținutului lor ridicat în substanțe nutritive și a ponderii mari în alimentație, acoperă circa 50% din necesarul energetic, aproape 80% din trebuințele de glucide și o parte însemnată din cele de proteine.

“În silozul de cereale se efectuează următoarele operații tehnologice pentru realizarea cărora se folosesc scheme tehnologice și utilaje specifice:

∗ evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cântărirea, precurățirea și introducerea în celule;

∗evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec, cântărirea și trimiterea la curățătoria morii;

∗recirculare și prefirare(răcire) pentru a împiedica încingerea;

∗evacuarea și trimiterea cerealelor către mori mai mici, sateliți ai morii mari;

∗ventilarea utilajelor, instalațiilor și a cerealelor din siloz.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Utilajele și instalațiile folosite pentru executarea operațiilor tehnologice din silozul de cereale, din care fac parte sorbul sau stația de primire:

utilajele de transport intern (elevatoare, șnecuri, tubulatură etc.),

instalații de ventilație (ventilatoare, cicloane,conducte, șubere),

aparate de măsură volumetrică și gravimetrică,

mașini de curățit cereale,

motoare și transmisii de acționare.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Deși între utilajele românești și cele străine există unele diferențieri constructive, ele funcționează pe aceleași principii de bază.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Grâul are cea mai mare importanță economică. Producția mondială se ridică la aproximativ 560 milioane tone. În țara noastră, în anul 1998 s-a obținut o producție de circa 5 milioane tone. Se cultivă mai ales grâul comun de toamnă Triticum vulgare. Grâul este singura cereală panificabilă deoarece proteinele sale formează gluten prin îmbibare cu apă. Prin prelucrarea primară a grâului rezultă crupe și făină ce se utilizează în alimentație. În procesul de măcinare rezultă “tărâțe”, alcătuite în cea mai mare parte din învelișuri și care sunt foarte valoroase pentru furajarea animalelor. Grâul dur, Triticum durum se folosește pentru fabricarea făinii grifice, cu granulozitatea mai mare, din care se obțin paste făinoase. În același scop se poate folosi și grâul comun cu sticlozitate mare.” (referate.blogspot.ro)

„Grâul încolțit, cel atacat de dăunători sau șiștăvit din cauza condițiilor de cultură improprii, este considerat furajer și servește pentru hrana animalelor.” (referate.blogspot.ro)

„Secara din punct de vedere al compoziției chimice se aseamănă cu grâul.”

„Diferă de grâu prin conținutul său ridicat de zahăr, mai redus de proteine și prin faptul că nu formează gluten. Făina de secară se poate utiliza la fabricarea produselor de panificație în amestec cu făina de grâu. Secara are importanță economică mai redusă pentru țara noastră.” (referate.blogspot.ro)

„Se cultivă pe suprafețe mici, în zonele de șes unde pășunile sunt limitate și se utilizează sub forma de masă verde pentru furajarea animalelor.” (referate.blogspot.ro)

„Orzul este îmbrăcat în învelișuri florale care reprezintă circa 11-13% din greutatea bobului. Compoziția orzului fără învelișuri florale se aseamănă cu cea a grâului, diferențiindu-se prin conținutul mai ridicat în amidon, mai redus în proteine și foarte bogat în enzime, în special amilaze.” (referate.blogspot.ro)

„Orzoaica se utilizează ca materie primă în industria berii și la fabricarea concentratelor furajere, în amestec cu porumbul și alte ingrediente cu o compoziție chimică complementară, mai bogate în proteine valoroase, complexe vitaminice și săruri minerale.” (referate.blogspot.ro)

„Se folosește la fabricarea unor crupe (arpacaș) sau a unor sortimente de făină ce se utilizează în amestec cu cea de grâu, secară sau orez. Din cauza conținutului ridicat de amidon și amilaze se utilizează în industria berii și a alcoolului, ca sursă de substanțe zaharificabile, și ca agent de zaharificare, sub formă de malț.” (referate.blogspot.ro)

„În industria berii se utilizează cu precădere orzoaica, care are în spic 2 rânduri de boabe mai dezvoltate și mai bogate în amidon și amilaze.” (referate.blogspot.ro)

„Ovăzul are în compoziția sa, la fel ca și celelalte cereale, amidon, substanțe proteice, grăsimi, substanțe solubile (zahăr), celuloze și pentozani. Se deosebește de restul cerealelor prin conținutul său mai mare în grăsimi, până la 7% și valoarea biologică mai ridicată a proteinelor ce sunt mai bine echilibrate în aminoacizi indispensabili. Semințele de ovăz se utilizează la fabricarea crupelor sau a făinii, produse ce au valențe dietetice determinate de compoziția lor și de gradul ridicat de asimilare a substanțelor nutritive conținute. Se cultivă și ca plantă furajeră pentru semințe și nutreț verde sau uscat.” (referate.blogspot.ro)

„Porumbul. Semințele sunt alcătuite ca și la celelalte cereale din: amidon, substanțe proteice deficitare în triptofan, grăsimi, prezente în cantități mai mari comparativ cu celelalte cereale (4-6%), celuloze, pentozani, zahăr (glucoză, maltoză), substanțe minerale, enzime și alte substanțe. Se cultivă pe suprafețe mari soiuri hibride de porumb, care se utilizează în special pentru furajarea animalelor.” (referate.blogspot.ro)

„Din prelucrarea loturilor de porumb hibrid rezultă crupe inferioare (mălai). Germenii de porumb servesc la fabricarea uleiului comestibil. O cantitate mare de porumb se utilizează în industria alcoolului. Poate substitui parțial orzul în industria berii sau poate fi utilizat la fabricarea glucozei.” (referate.blogspot.ro)

„Orezul reprezintă hrana de bază pentru circa 50% din populația Terrei.”

„Structura bobului de orez este asemănătoare celorlalte semințe de cereale, cu deosebirea că paleele (învelișul floral) nu sunt concrescute în masa boabelor, ca la orz, ceea ce favorizează separarea lor prin decorticare.” (referate.blogspot.ro)

„El are în compoziția sa cel mai mare conținut de amidon, are proteine în proporții moderate, dar mai bine echilibrate în aminoacizi indispensabili față de cele din grâu, are mai puține grăsimi, iar endospermul este aproape lipsit de vitamine. O serie de defecte ca: prezența boabelor șiștave, a boabelor incomplet dezvoltate, cu endospermul îngălbenit, sau a boabelor fisurate determină reducerea randamentului în crupe și a calității acestora. Orezul servește ca materie primă pentru fabricarea crupelor, a amidonului și a unor băuturi alcoolice tari.”” (referate.blogspot.ro)

„Potrivit USDA, în sezonul agricol 2010/2011 SUA și China au fost cei mai mari producători de cereale, cu producții de 399,9 milioane de tone de cereale în SUA, respectiv 427,8 milioane de tone în China.” (http://agrointel.ro)

„Pe locurile următoare s-au clasat Uniunea Europeană – 276,3 milioane de tone, urmată de India – 217,3 milioane de tone. În top zece producători au mai intrat Rusia – 62,9 milioane de tone, Argentina – 45,6 milioane de tone, Canada – 45,2 milioane de tone și Ucraina – 37,9 milioane de tone. Producția totala de cereale a atins 2.187,5 milioane de tone, în scădere cu 2% față de campania precedentă.” (http://agrointel.ro)

„România, un jucător important în bazinul Mării Negre, a înregistrat la nivelul anului 2012 o producție de 4,7 milioane de tone, o producție scăzută datorită secetei, comparativ cu cele peste 7 milioane de tone din 2011.” (http://agrointel.ro)

CAPITOLUL 1.

ASPECTE PRIVIND PRODUCȚIA DE CEREALE ȘI ROLUL SPAȚIILOR PENTRU DEPOZITAREA ȘI PĂSTRAREA CEREALELOR

1.1. Factorii care condiționează organizarea spațiilor pentru depozitarea cerealelor

Pentru asigurarea unui ritm crescut al producțiilor agricole, în majoritatea țărilor cu agricultură modernă și dezvoltată se observă tendința de dezvoltare a unor construcții agrozootehnice inustriale caracterizate prin concentrarea, profilarea și specializarea producției.

Ritmul rapid al dezvoltării agriculturii din țara noastră impun construirea pe scară largă a unor construcții pentru realizarea și depozitarea producției agroalimentare, care să corespundă din punct de vedere tehnico-economic cerințelor și standardelor impuse de Uniunea Europeană.

„Soluțiile constructive adoptate trebuie să asigure valorificarea la maximum a potențialului productiv și să asigure condițiile optime de depozitare și conservare. Din acest motiv construcțiile agricole moderne sunt dotate cu instalații și utilaje din ce în ce mai performante în care procesele tehnologice se bazează pe o mecanizare complexă și trebuie realizate în așa fel încât să fie asigurată o eficiență economică cât mai ridicată a investițiilor făcute.” ( D. Marusciac și colab., 1982)

„În masa de depozitare a cerealelor, în timpul depozitării și conservării se produc o serie de procese vitale care trebuie să fie menținute cât mai mult timp în stare latentă pentru a reduce pierderile fiziologice și mecanice. În acest sens, proiectarea și realizarea construcțiilor destinate acestui scop se face ținând seama de: natura produselor vegetale depozitate, procesele ce au loc în masa de depozitat, factorii fizico-chimici necesari în spațiile de păstrare, metoda de conservare adoptată.” (wikipedia- Construcții pentru depozitarea cerealelor)

„Necesitatea depozitării de cereale apare deoarece producția de cereale are caracter sezonier, pe când consumul de cereale este continuu.” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

„În general, cerealele se depozitează în incinte închise, vrac sau mai rar ambalate.”

„Depozitele trebuie să fie prevăzute cu o linie de garaj pentru descărcarea semințelor din vagoane și un drum de acces pentru descărcarea semințelor din autocamioane si alte vehicule.În același timp, depozitele de cereale trebuie să fie în apropiere de secțiile de prelucrare ale acestora.” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

„Ca depozitul să fie mai economic în exploatare, trebuie prevăzut cu instalații mecanice de descărcare și manipulare a semințelor. Depozitele, în afară de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească în ceea ce privește soliditatea, siguranța contra focului și mecanizarea, trebuie să mai asigure o bună păstrare a semințelor, să prezinte posibilitate de condiționare pentru a evita alterarea semințelor sub influența proceselor interne și pentru a preveni distrugerea semințelor de către insecte și rozătoare.” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

„Pentru a evita mucegăirea, încolțirea și autoîncălzirea semințelor este necesară aerisirea lor. Această aerisire se poate face cu aerul din exterior, cu condiția ca acesta să fie mai rece ca cel din interior, deoarece aerul din afară, în contact cu semințele mai reci, ar condensa umiditatea pe suprafața lor ridicându-le astfel umiditatea.” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

„O altă cauză de umezeală în depozite poate fi umiditatea solului, aceasta fiind mai dăunătoare la clădirile din piatră. În acest caz se iau ca măsuri de siguranță izolarea pereților.” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

„Pentru evitarea condensării umezelii în depozite este de preferat întrebuințarea lemnului pentru podele și pereți, iar în cazul depozitelor din beton, piatră și cărămidă este necesară o ventilație puternică.” (Materii prime vegetale, Dr. ing N. Hodișan, Dr. ing.A. Timar, 2010)

Pregătirea spațiilor pentru depozitare

„În vederea depozitării produselor agricole ce se recepționează și în scopul asigurării păstrării acestora în cele mai bune condiții, campaniile de recepționare ale fiecărui an trebuie temeinic pregătite.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Pentru a se asigura depozitarea tuturor cantităților de produse ce urmează a se recepționa și pentru a evita greutățile ce s-ar ivi în cazul depășirii planului de recepționare ca urmare a unei recolte bogate, este necesar ca înainte de începerea recepționării să se procedeze la identificarea de noi spații de depozitare.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„După identificarea acestor spații se vor încheia înscrisuri care sa permită accesul la ele, contracte de închiriere, decomodate(spații date cu împrumut), de prestări servicii, etc.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Dacă acestea lipsesc în zonă, se trece la construcția acestor spații.”

„Conducerile bazelor de recepționare și silozurilor trebuie să cunoască bine toate spațiile din proprietate sau la care s-a obținut accesul, astfel ca atunci cînd este necesar, să se poată trece la preluarea și amenajarea acestora în vederea depozitării produselor.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Spațiile preluate din identificări trebuie să asigure o bună depozitare și conservare a produselor, să nu permită scurgeri prin pardoseli și pereți, să fie protejate contra ploilor și zăpezilor. Înainte de preluare se va cerceta fiecare parte a construcției, apreciindu-se lucrările ce sunt necesare pentru ca spațiul respectiv să poată fi utilizat pentru depozitarea produselor.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Concomitent cu amenajarea spațiilor, încă de la începutul anului, trebuie luate măsuri de golire a magaziilor, hambarelor și celule pentru a asigura spațiul pentru noua recoltă dar și pentru a putea avea acces la infrastructură în scopul efectuării reviziilor programate si de intervenție.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Aceasta se realizează atât prin livrări directe către beneficiari în cadrul contractelor cât și prin concentrarea produselor într-un număr cît mai restrîns de magazii, hambare și celule.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„În vederea asigurării păstrării produselor agricole în condiții optime, precum și condiționării acestora se execută din timp toate lucrările de întreținere, reparații curente, curățiri și dezinfectări la depozite (silozuri, magazii, șoproane, pătule etc), instalații tehnologice, utilaje de condiționare-manipulare, anexe etc.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Pregătirea responsabilă a acestora contribuie în mod hotărîtor la desfășurarea normală a operațiilor de: recepționare, condiționare, conservare și manipulare a produselor agricole.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Lucrările de întreținere efectuate în permanență, în tot cursul anului, precum și cele de reparații curente executate ori de cîte ori este necesar, contribuie la prelungirea duratei construcțiilor și utilajelor respective.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Spațiile de depozitare bine întreținute, reparate, curățate și dezinfectate asigură pe lângă o bună conservare a produselor și folosirea la maximum a capacității lor.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

“După reparațiile și alte lucrări de întreținere executate se trece la igienizarea spațiilor de recepție depozitare. Aceasta se realizează prin:

curățiri,

dezinfectări

dezinsecții

deratizări.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

„Înainte de începerea campaniei de recepționare se execută curățirea și dezinfectarea spațiilor de depozitare, a utilajelor de condiționare și manipulare, a instalațiilor tehnologice, a terenurilor de sub și din jurul spațiilor de depozitare și a celor din incinta unităților de recepționare.” (note de curs, Prof. Leonte Corneliu, USAMV Iasi, 2013)

CAPITOLUL 2.

2.1. Amplasarea și autorizarea depozitelor pentru cereale

„Cerealele se depozitează în spații autorizate, care trebuie să asigure respectarea condițiilor de depozitare, recepția, păstrarea și livrarea acestora la indici de calitate conform contractelor, în vederea comercializării și/sau procesării pentru consumul uman, hrana animalelor și industrializare.” (www.dadris.ro/licedep.html)

„Autorizațiile de depozit se acordă de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București, la cererea operatorilor economici care dețin în proprietate sau administrează spații de depozitare pentru produse agricole.” (www.dadris.ro/licedep.html)

„Autorizațiile de depozit se acordă pentru spațiile de depozitare pentru produse agricole, conform regulamentului pentru acordarea acestora, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.” (www.dadris.ro/licedep.html)

„Regulamentul pentru acordarea autorizațiilor de depozit cuprinde și prevederi referitoare la condițiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească spațiile de depozitare.” (www.dadris.ro/licedep.html)

„Amplasarea construcțiilor în cazul unei baze sau siloz se face după un plan rațional, la realizarea căruia se va ține cont atât de sarcinile actuale cât și de cele de perspectivă a unității. Organizarea teritoriului din cadrul unei baze de recepționare se face ținând seama de următoarele elemente:

mărimea și configurația terenului;

tipul de depozite preconizate pentru depozitarea produselor;

ritmul de recepționare în campania de vârf;

planul de recepționare actual;

felul și numărul produselor planificate pentru recepționare;

numărul unităților agricole care livrează spre unitatea respectivă;

planul de livrare actual și de perspectivă.” (L. V. Thierer și colab., 1971)

În cadrul bazei de recepționare, depozitele pentru înmagazinarea produselor boabe se grupează în aproprierea liniei ferate și a șoselei principale.

Spațiile pentru depozitarea produselor agricole trebuie să îndeplinească anumite condiții, corespunzător cu necesitățile de recepționare și conservare.

Aceste spații trebuie să fie ușor accesibile, astfel încât primirea și livrarea boabelor să se poată face intr-un timp cât mai scurt și cu minim de cheltuieli.

Această condiție este îndeplinită atunci când spațiul de depozitare este prevăzut cu căile de comunicații rutiere și feroviare necesare și când operațiile de primire și predare de la și la vehicule se pot desfășura pe un front cât mai larg. În acest sens, spațiile de depozitare pentru cerealele boabe trebuie să fie prevăzute cu linii de garaj și platforme carosabile, care să asigure vehiculelor de transport un acces cât mai ușor și rapid.

Depozitele de cereale sunt de două tipuri, în funcție de modul cum sunt utilizate:

depozite pe orizontală

depozite pe verticală

Cu privire la operația de încărcare și descărcare a produselor din depozite, acestea trebuie să ofere posibilitatea ca toate operațiile să poată fi realizate în timpul și cantitățile stabilite.

Din aceste considerente se arată că depozitele pe orizontală trebuie să dispună de un număr suficient de uși și depozitele pe verticală trebuie să fie prevăzute cu un număr suficient de puncte de primire și de predare de la și la vehicule, iar utilajele care asigură transportul în cadrul depozitelor să dispună de debite corespunzătoare.

Din punct de vedere al conservării, pentru ca depozitele să fie utilizabile trebuie să îndeplinească unele condiții obligatorii:

să ofere spațiu de depozitare uscat;

să permită aerarea mecanică activă a produselor depozitate;

să permită sondarea produselor depozitate, în vederea controlării lor.

Pentru utilizarea maximă a spațiilor pentru depozitarea produselor agricole sub formă de boabe sau știuleți, acestea trebuie să fie amplasate cât mai rațional în incintele unităților.

Pentru respectarea acestui considerent este obligatoriu ca zona în care urmează să fie construite depozite, să fie în prealabil sistematizată pentru a corespunde:

unei amplasări cât mai potrivite a obiectivelor de bază;

unui flux tehnologic exterior cât mai rațional;

unei circulații cât mai judicioase a vehiculelor în incinta unității respective.

PARTEA A II-A

CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL 3

DATE MONOGRAFICE DESPRE SC MARSAT SA ROMAN, județul NEAMȚ

S.C. MARSAT S.A. Roman a luat ființă în anul 1991 și are ca obiect principal de activitate "activități auxiliare producției vegetale".

Societatea oferă servicii de preluare, condiționare și depozitare a cerealelor și produselor oleaginoase în SILOZ ROMAN și la baza de recepție GIROV, situate în județul Neamț.

Este amplasată în municipiul Roman, str. Stefan cel Mare , nr. 276, jud. Neamt,

460 56` 41” – latitudine nordică si 260 55` – longitudine estică.

N – restul proprietății SC Marsat SA ;

S – drum – SC Comcereal SA;

V- construcții industriale ;

E – SC Comcereal SA

Suprafața totală a amplasamentului este de 8 000 m.

Fig.1. Amplasament geografic al societății S.C. MARSAT S.A. Roman

Societatea deține unul dintre cele mai mari depozite de cereale din zona Moldovei asigurând depozitarea a peste 60.000 t și de asemenea prestarea de servicii de condiționare a cerealelor, presterea de servicii în agricultură, selectare și uscare de înaltă performanță.

Suprafața de teren pe care o exploatează este de 2600 de hectare și reprezintă atât teren arendat cât și în proprietate.

Terenurile pe care le exploatează se regăsesc în județul Neamț, aproximativ 2600 de hectare și pe raza județului Botoșani 200 de hectare.

Structura de culturi în anul 2014 este următoarea:

grâu și orz: 500 ha

rapiță pentru ulei: 800 ha

porumb: 800 ha

sfeclă de zahăr: 460 ha

floarea – soarelui: 40 ha

De asemenea, societatea deține autorizație pentru producerea și livrarea de semințe din diverse culturi, având în patrimoniu și o stație de condiționare a semințelor cu o capacitate de 3000 de tone.

În scopul achiziționării produselor agricole rezultate din valorificarea terenului propriu cât și din urma achizițiilor de produse de la diverse societăți, cu care are încheiate contracte de prestări servicii, societatea dispune și de un siloz cu o capacitate de înmagazinare de 60000 de tone; siloz care este dotat cu toată aparatura și instalațiile necesare păstrării și prelucrării acestor produse.

Societatea deține și un parc auto de 16 mașini cu care se face aprovizionarea silozului cu materii prime cât și valorificarea produselor către diverși terți (cu care are încheiate contracte de comercializare).

Silozul mai dispune si de: 4 uscătoare de mare capacitate, care sunt folosite pentru aducerea cerealelor la parametri de umiditate; sisteme de curățare a cerealelor; benzi transportoare; utilaje de încărcat, astfel încât marfa să corespundă indicilor de calitate cerute de clienți.

Societatea dispune de mijloace tehnice moderne, conforme cu legislația și standardele de calitate și siguranță a alimentelor impuse de Uniunea Europeană, sisteme electronice de cântărire și înregistrare a datelor:

– laboratoare de analiză a cerealelor;
– sisteme de condiționare de mare capacitate;
– utilaje pentru recepția cantitativă având consumuri eficiente de energie;
 

Silozul de cereale oferă un sistem de însilozare fără probleme, de la porumb proaspăt recoltat sau cereale printr-o conservare unică, un timp relativ îndelungat, oferind totodată posibilitatea optimă de manipulare și păstrare.

Sistemul de depozitare a cerealelor în silozuri verticale, precum cel deținut de către

SC Marsat SA prezintă foarte multe avantaje, inclusiv economia de spațiu și prevenirea pierderilor ce se pot produce în timpul utilizării altor procedee de depozitare.
Se întinde pe o suprafață de aproximativ 20.000 mp, fiind compusă din construcții speciale industriale și construcții administrative după cum urmează: laborator – cladire administrativă, punct de analiză, clădire agricolă din schelet metalic, șopron multifuncțional, remiză locomotive, cabină pod basculă, atelier mecanic, remiză PSI, silozuri pentru cereale.

Pe teren, pe lângă construcții speciale industriale, se găsesc și clădiri de tip depozitare, utilitare, precum și propria cale ferată și căi de acces auto, platforme betonate, alte construcții speciale, cum ar fi : clădire post trafo, cameră colectare praf , șoproane, magazii, cabină cântar, turn mecanizare, stație condiționare, uscător cereale, clădire tablou comandă, tablou comandă uscător, grup social, rezervor apă PSI, cabină stație pompe, depou.

Silozul este amplasat în așa fel încât există condiții de primire a cerealelor din mijloacele de transport, dar și de evacuare și alimentare cu cereale a secției de curățire și condiționare. Silozul este dotat cu instalații de preluare, transport intern și prelucrare corelate capacitiv.

Baza de recepționare a silozului oferă un spațiu de depozitare care să permită controlul, condiționarea și conservarea cerealelor, acestea fiind cât mai bine izolate de sol și atmosferă.

În cadrul silozului se desfășoară activități de condiționare, uscare, tarare și depozitare a cerealelor și plantelor tehnice.

Silozul are în proprietate linie cale ferată la care este montat și un cântar CF.

Fig. 2. Siloz de depozitare al cerealelor S.C. MARSAT S.A.

CAPITOLUL 4

Scopul cercetărilor, materialul și metodele de lucru

4.1. Scopul cercetărilor

Scopul cercetărilor efectuate în cadrul societății S.C. MARSAT S.A. – Roman a fost de a evidenția tipurile de silozuri și parametrii de depozitare a cerealelor.

4.2. Materialul luat în studiu

Materialul principal luat în studiu pentru efectuarea cercetărilor au fost Silozurile de depozitare din cadrul societății S.C. MARSAT S.A Roman.

4.3. Metode folosite în studiu

Pe parcursul efectuării cercetărilor pentru obținerea rezultatelor am folosit următoarele metode:

metoda observării directe, am efectuat deplasarea în fabrică, observând detalii și aspecte care vizau silozurile luate în studiu;

metoda fotografierii, am surprins diferite cadre din interiorul societății cu ajutorul tehnicii fotografierii;

CAPITOLUL 5

Aspecte privind structura constructivă și instalațiile din dotarea silozurilor pentru cereale

5.1. Structura de rezistență

Silozul are o capacitate de 3600 t fiind compus din 36 de celule circulare, fiecare a câte 850 t si 16 steluțe.

Structura de rezistență a silozului este din beton armat, având o înălțime de 26 m, cu o structură de bază aflată la o cotă de -10 m față de sol, formată dintr-o placă de beton armat înaltă de 1 m pe toată lățimea silozului.

În centrul celulelor se află tunelul de mecanizare cu o înălțime de 46 m.

Celulele cu secțiune circulară prezintă avantajul că pereții lucrează la întindere centrică, armarea este simplă, iar pentru execuție se pot folosi cofraje alunecătoare. În comparație cu celulele cu secțiune dreptunghiulară terenul este mai neeconomic utilizat, căci rămân spații goale între celule. Acestea însă pot fi folosite pentru ventilație sau uneori ca celule pentru înmagazinarea materialelor.

În afară de celulele propriu – zise, silozul mai cuprinde si clădiri anexe pentru mașini, pentru ridicarea și sortarea materialelor, depozit orizontal (figura 3).

Fig. 3. Depozit orizontal din incinta S.C. MARSAT S.A.

5.2. Elementele de închidere și compartimentare

Elementele de compartimentare au rolul de a delimita pe orizontală spațiul construit în mod suplimentar față de compartimentarea realizată prin pereți structurali, respectiv compartimentarea în ansamblu în cazul când elementele structurale verticale sunt stâlpi. Aceste elemente trebuie să fie cât mai ușoare deoarece greutatea lor proprie este preluată de elementele de rezistență ale planșeelor și apoi transmisă elementelor structurale verticale.

Silozul (figura 4) este compartimentat în 36 de celule si 16 steluțe, fiecare celulă având capacitatea de 850 de toneso 16 steluțe.

De asemenea, mai dispune de o cameră de praf, buncăre, camera de comanda, turn de mecanizare.

Fig. 4. Silozul cu cele 36 de celule si turnul de mecanizare

5.3. Instalații și utilități

5.3.1. Instalații electrice

Silozul este prevăzut cu o cameră de comandă a tuturor echipamentelor (figura 5).

De aici sunt comandate elevatoarele cu cupe, transportoarele cu lant și sistemele de ventilație și climatizare.

Fig. 5. Camera electrică de comandă din incinta S.C. MARSAT S.A.

5.3.2. Instalații de ventilație și climatizare

Silozul are în componența sa 3 ventilatoare, un ventilator exterior care bagă aer în celule (figura 6) și două în interior care deservesc un sistem de aspirație de pe toate transportoarele inclusiv de pe tarare (figura 7: a; b) .

Fig. 6. a Ventilator aerar celule

Fig. 7. a Ventilator

Fig. 7. b Ventilator

5.3.3. Instalații de cântărire

Silozul dispune de un sistem automat de cântărire aflat în interiorul silozului, de un cântar în zona căii ferate cu o capacitate maximă de cântărire de 100 de tone si de un cântar pentru cântărirea mașinilor cu marfă (figura 8).

La recepția probelor se face cântărirea pe cântarul automat electronic, iar datele sunt introduse automat în programul de recepție a mărfii.

Fig.9. Cântar pentru cântărirea mașinilor cu marfă

5.3.4. Instalații de încărcare și descărcare

Încărcarea din siloz se face cu un sistem automat prevăzut cu niste buncăre cu capacitate de 20 de tone (figura 10). Capacitatea de încărcare este de 80 t/ oră.

Încărcarea din siloz se mai face și pe cale ferată prin țevile de alimentare automată si are o capacitate de aproximativ 120 t/ oră.

Încărcarea din depozitele orizontale se face cu încărcătoare frontale cu cupă. Se mai poate face și încărcare prin metoda cu șnec, bandă transportoare cu racleți (figura 11) sau cupe, acestea având o capacitate de încărcare de 40 t/ oră.

Capacitatea unui siloz de primire a mărfii este de 1000 – 1500 t/zi.

Fig. 10. Punct de incărcare/descărcare a cerealelor în/din mașini

Fig. 11. Încărcarea cu bandă transportoare cu racleți a cerealelor din depozitele orizontale

Fig. 12. Bandă transportoare cu racleți

5.3.5. Instalații de înregistrare și urmărire a parametrilor de depozitare

Silozul este prevăzut cu un sistem de monitorizare a temperaturii si a umidității conectat la programul implementat al unității, cu sonde mecanice care măsoară constant temperatura și umiditatea cerealelor din celule și steluțe (figura 13).

Fig. 13. Instalație de înregistrate a parametrilor din celule și steluțe

Uscarea cerealelor se face cu un uscător orizontal de tip GSI. În uscătoarele orizontale GSI, cerealele curg printr-un buncăr cu doi pereți perforați și sunt uscate de aerul cald care trece dinspre peretele interior spre cel exterior. Uscarea se poate realiza la mai puțin de 99°C, iar astfel riscul de degradare a boabelor este foarte mic.

Fig. 14. Uscător pentru cereale tip CSI

CAPITOLUL 6

Condiții și parametri de depozitare pentru cereale

Din studiu efectuat în cadrul societății S.C. MARSAT S.A. – Roman, am putut observa că pentru a se depozita masa de cereale primită se face o cercetare cât mai amănunțită a situației lor.

Această cercetare se realizează în urma proceselor de recepție cantitativă și calitativă.

Recepția cantitativă s-a efectuat prin cântărirea pe cântarele automate electronice cu introducere automată de date în programul de recepție a mărfii aflate în incinta societății.

După recepția cantitativă a urmat recepția calitativă care constă în prelevarea de probe din cel puțin 5 puncte ale remorcii cu cereale.

Prelevarea de probe se face cu sonda pneumatică (figura 15).

Probele prelevate au fost trimise printr-un sistem de țevi la laborator în divizorul mecanic (figura 16) care extrage automat o probă eșantion.

Fig. 15. Sonda pneumatica pentru extragerea probelor din remorci

Fig.16. Divizor probe cereale

După divizarea probelor s-au făcut determinările calitative în care se determină calitățile senzoriale (aspect, culoare, miros, gust) și fizico-chimice (umiditate, conținut de impurități, greutate hectolitrică, greutate a 1.000 de boabe, sticlozitate, infestarea cu dăunătorii depozitelor).

"Determinarea calităților senzoriale a cerealelor se face prin analiza senzorială.

Analiza senzorială a cerealelor este prima analiză din ansamblul celor efectuate pentru aprecierea unui lot de cereale. Analiza constă în aprecierea:

– aspectului;

–   culorii;

– mirosului;

– gustului.

Examinarea aspectului – se face vizual și are în vedere forma și starea suprafețelor exterioare ale cerealelor.

Examinarea culorii – se face vizual constatând culoarea boabelor de cereale, prezența sau absența unor pete de culoare diferita de cea normală pentru cereala analizată (în general cerealele care au suferit procese de autoîncingere, fără a atinge un stadiu avansat, își modifică culoarea).

Examinarea mirosului – se face inspirând aer din spațiile intergranulare ale probei. Pentru ca eventualele mirosuri să fie evidețiate mai ușor, se încălzește proba, fie prin frecare între mâini, fie utilizând apa la o temperatura de aproximativ 600C.

Examinarea gustului – se face mestecând câteva boabe de cereale în gură. Gustul trebuie să corespundă cerealelor analizate. Prezența unui gust acru/amar evidențiază o păstrare necorespunzătoare, timp în care s-au produs descompuneri și degradări ale componentelor chimice ale boabelor de cereale.

Determinarea calităților fizico-chimice se face prin:

Determinarea umidității

Umiditatea semințelor reprezintă cantitatea de apă, exprimată în procente, care se elimină dintr-o probă de semințe prin uscarea în etuvă, la o anumită temperatură până la greutatea constantă a probei.
Conținutul de umiditate are un rol deosebit de important în păstrarea semințelor.
Prin determinarea procentului de umiditate ne putem orienta asupra compartimentării produselor în ochiurile de magazii sau celule din siloz și asupra grosimii stratului depozitat. Procentul de umiditate este foarte important în practica receptionării și conservării produselor agricole, deoarece o umiditate mărită favorizează încingerea cerealelor și mărirea infestărilor. Pentru a fi bine conservate, produsele recepționate a căror umiditate este mărită, trebuie depozitate în straturi subțiri și lopătate cât mai des până când umiditatea scade la normal. La produsele recepționate, la care umiditatea depășește 18%, reducerea umidității se face în uscătorii amenajate special, deoarece aceasta nu se poate realiza printr-o simplă lopatare.

Stabilirea umidității este necesară și obligatorie la recepționare întrucât prețul tuturor produselor variază în raport cu conținutul în apă, prevăzut în normativele de recepționare și standardele de stat.

O deosebită însemnătate o are conținutul de umiditate al semnințelor în procesul de prelucrare al acestora. Astfel, la umiditate prea ridicată procesul tehnologic devine greoi, iar la un conținut scăzut de umiditate se înregistrează pierderi însemnate de material în timpul prelucrării.

Cunoașterea umidității semințelor într-un anumit moment, permite de asemenea, stabilirea scăzămintelor ce au loc în masa de semințe prin reducerea conținutului de apă din boabe.

Determinarea umidității la semănat se face la probe luate în special în acest scop și prezentate laboratorului de control al semințelor în ambalaje ermetic închise.
Conținutul în apă al produselor înmagazinate consemnat într-un buletin de analiză constituie mijlocul de justificare al scăderilor ce se pot înregistra în decursul păstrării.

Greutatea hectolitrică

Greutatea hectolirică se determină cu balanța hectolitrică ( figura 17), care permite stabilirea masei de cereale care ocupă un volum de 1 litru.

Masa hectolitrică este influențată de o serie de factori ca :

– masa specifică a cerealelor;

– umiditatea cerealelor;

– elementele geometrice ale cerealelor;

– coeficientul de frecare a cerealelor;

– conținutul de corpuri străine și natura lor.

Prezența corpurilor străine influențează în mod diferit valoarea masei hectolitrice :

– un conținut mare de corpuri străine de dimensiuni mici, cum sunt: spărturile mai mici decât jumătatea bobului, nisipul și pământul, semințele și buruienile de dimensiuni mici ( hrisca, muștarul sălbatic, rapița), determină creșterea masei hectolitrice.

– un conținut ridicat de corpuri străine de dimensiuni mari, cu masa specifică mică, duce la scăderea masei hectolitrice.

Coeficientul de frecare a boabelor influențează foarte mult modul de așezare al cerealelor și în consecință, masa hectolitrică. Cu cât coeficientul de frecare este mai mare, cu atât va fi mai mică masa hectolitrică. Coeficientul de frecare a boabelor este influențat mult de umiditatea învelișului. Creșterea umidității determină creșterea coeficientului de frecare a boabelor, ceea ce face ca în același volum de cereale să intre o cantitate mai mică de cereale, care se așează lăsând multe spații libere.

Fig. 17. Balanță hectolitrică

Forma și dimensiunea cerealelor permit o așezare mai compactă, cu puține spații libere, sau o așezare în care rămân multe spații libere.

Cu cât masa specifică a cerealelor este mai mare cu atât va fi mai mare masa lor hectolitrică.

Masa hectolitrică de bază, pentru grâul destinat panificației este de 78 kg / hl.

Masa hectolitrică rămâne unul dintre indicatorii importanți în aprecierea calității cerealelor, dar valoarea lui trebuie interpretată numai cunoscând conținutul și natura corpurilor străine, precum și umiditatea cerealelor.

Determinarea masei hectolitrice se face utilizând balanța hectolitrică. Balanța hectolitrică este o balanță cu brațe egale, care permite măsurarea masei hectolitrice, prin măsurarea masei cerealelor care ocupă un volum de un litru. De un braț al balanței atârnă un taler pentru greutăți, iar de partea cealaltă, cilindrul cu cereale.

Umplerea cilindrului cu volum etalonat, se face folosind un cilindru intermediar, fără fund, în care cad inițial cerealele din cilindru, prevăzut la partea inferioară cu o gură tronconică, pentru curgerea cerealelor. Gura părții tronconice poate fi închisă de o clapeta tronconică. Îmbinarea celor trei cilindri se face printr-o porțiune cilindrică inferioară cu diametrul interior mai mare decât diametrul exterior al cilindrului cu care se îmbină. Pentru a elimina influența pe care ar putea sa o exercite, asupra modului de aranjare al cerealelor din cilindru etalonat, curenții de aer ce părăsesc cilindrul, se utilizează un disc metalic care cade înaintea cerealelor, determinând eliminarea aerului printr-un orificiu, situat la partea inferioară a acestuia. Introducem un cuțit printr-un canal circular prevăzut la partea superioară a cilindrului etalonat, acesta delimitează volumul de un litru.

Conținutul de impurități

Masa de cereale are, în general, o compoziție eterogenă, dar predomină cereala de baza (circa 95 %). Impuritățile pot fi boabe de cereale din alte culturi, semințe de buruieni, pleavă, paie, granule de pământ, pietre, metale etc. În afara impurităților existente sub formă de particule independente de diferite dimensiuni, se mai găsesc impurități și sub formă de praf aderent pe suprafața boabelor.

Impuritățile din masa de cereale se clasifică în :

– impurități negre, sau corpuri străine negre;

– impurități albe, sau corpuri străine albe;

– impurități metalice.

Spărturile bobului de grâu, de orice mărime, nu sunt dorite, deoarece ele poartă pe secțiunea de miez praf mineral, microflora specifică cerealelor, iar la spălare și umectare absorb mai multă apă prin miezul care ia contact cu apa și se mărește artificial umiditatea masei.

Dintre semințele de buruieni cele mai des întâlnite sunt neghina, măzărichea și rapița.

Dintre impuritățile aderente pe suprafața boabelor, pe lângă praful mineral și vegetal, există și microflora. Această categorie de impurități organice dăunează atât boabelor în timpul conservării cât și produselor alimentare rezultate din măciniș și panificație.

Determinarea conținutului de impurități al cerealelor se face prin cernerea acestora prin ciurul a cărui orificii depind de cereala analizată și prin alegerea impurităților cu o pensetă. Impuritățile, separate pe categorii, se cântăresc la o balanța tehnică, iar rezultatul se exprimă cu o zecimală.

Greutatea a 1.000 de boabe

Prin masa a 1000 de boabe se înțelege greutatea a 1000 de boabe la umiditatea pe care o conțin în momentul determinării.

Pentru aprecierea calității cerealelor se folosesc :

– masa relativă a 1000 de semințe;

– masa absolută a 1000 de semințe.

Acest indicator permite aprecierea mărimii semințelor, fiind mai relevant comparativ cu masa hectolitrică. Relevanța lui se datorează numărului mic de factori care pot influența mărimea acestui indicator.

Pentru determinare se ia o cantitate de cereale, corespunzătoare pentru aproximativ 500 de semințe, se înlătură impuritățile, se cântăresc și se numără. Rezultatul exprimă media aritmetică a două determinări paralele, între care nu există o diferență mai mare decât cea permisă de STAS.

Atunci când se utilizează masa relativă a 1000 de semințe, trebuie avută în vedere și umiditatea lor.

Sticlozitatea

Aspectul sticlos sau făinos este dat de modul de aranjare al granulelor de amidon și a masei proteice de legătură, în celulele endospermului, de forma și dimensiunile granulelor de amidon.

Cerealele întreprinse în legătura cu factorii care influențează sticlozitatea cerealelor au evidențiat faptul că aceasta depinde într-o măsură mai mare sau mai mică de soiul și varietatea cerealelor, de gradul de atingere a maturității la recoltare, de condițiile pedoclimatice de cultură, de condițiile de conservare.

Cerealele cultivate în zone nisipoase și secetoase se caracterizează printr-o sticlozitate ridicată. Recoltarea la maturitate influențează pozitiv sticlozitatea.

În unele cazuri s-a constatat un conținut mineral și de azot superior la cerealele sticloase în comparație cu cele făinoase.

Sticlozitatea cerealelor are o importanță mare pentru industria morăritului. În funcție de valoarea sticlozității grâului se reglează deschiderea de lucru între cilindrii măcinători la primele șroturi. Ea este mai mică la grânele sticloase în comparație cu grânele făinoase. Grâul cu sticlozitate ridicată realizează randamente superioare de produse intermediare, grișuri si dunsturi în comparație cu cele făinoase.

Determinarea infestării cu dăunători

Deși nu prezintă un indicator calitativ al cerealelor, prezența sau absența infestării se determină pentru fiecare lot de cereale recepționat la unitatea de prelucrare a acestora.

Prezența dăunătorilor în masa de cereale are următoarele de urmarit:

– consumarea totală sau parțială a endospermului unor boabe;

– degajarea unor compuși cu miros neplăcut ca urmare a activității biologice a dăunătorilor;

– creșterea temperaturii și umidității cerealelor ca urmare a activității biologice a dăunătorilor.

Consumarea unei părți din endospermul boabelor de cereale duce la scăderea randamentului de produse finite.

Având în vedere cele de mai sus, STAS-ul nu permite existența infestării masei de cereale destinate consumului uman.

Determinarea infestării se face în urma analizei fracțiunilor rezultate la cernerea unei probe de cereale prin ciurul nr. 1,5 R, cu orificii rotunde de 1,5 mm și prin ciurul nr. 2,5 R, cu orificii rotunde de 2,5 mm. Analiza poate fi făcută cu ochiul liber sau cu lupa.

Toți dăunătorii găsiți se exprimă prin număr la 1 kg de cereale.

„Deoarece în perioadele reci ale anului, majoritatea dăunătorilor se găsesc într-o stare de amorțeală, caracterizată prin imobilitate, probele recoltate, se țin în recipiente bine închise, în laborator, la 18 – 220 C, timp de 2 – 3 h înaintea determinării.” ” (http://www.creeaza.com)

„Pentru a putea înțelege mai ușor modul în care se execută recepția calitativă este necesară introducerea unor noțiuni noi care descriu procesul de recepție calitativă.

În acest sens următoarele informații permit structurarea procesului de recepție calitativă:” după Mureșan și colab.1986 citați de DUDA și TIMAR (2007).

„a)„Portiunea de analizat, este o cantitate reprezentativă, de mărime adecvată, din materialul extras din proba de analizat, care permite determinarea aspectelor calitative dorite. Pentru a extrage porțiunea de analizat se poate utiliza un instrument de prelevare.” (Materii prime vegetale)

„b)Proba analitică, este materialul pregătit pentru analiză, obținut din proba de laborator prin separarea porțiunii din produs care trebuie analizată, urmată de amestecare, măcinare, tocare fină etc., în vederea extragerii porțiunii de analizat cu o eroare minimă de prelevare. La pregătirea probei analitice se iau în considerare prevederile legale.” (Materii prime vegetale)

„c) Proba în vrac/proba reunită, combinată și bine omogenizată, obținută din probele primare prelevate dintr-un lot. Probele primare trebuie să conțina suficient material pentru a permite extragerea tuturor probelor de laborator din proba în vrac. În cazul în care în timpul colectării probei sau probelor primare se pregătesc probe de laborator separate, proba în vrac este suma probelor de laborator la momentul prelevării probelor din lot.” (Materii prime vegetale)

„d) Proba de laborator, proba expediată la laborator sau primită de laborator, constând într-o cantitate reprezentativă de material extrasă din proba în vrac. Proba de laborator poate fi constituită din întreaga probă în vrac sau o porțiune din aceasta.” (Materii prime vegetale)

„Pentru a obține probele de laborator unitățile nu vor fi tăiate sau divizate. Se pot pregăti probe de laborator duplicat.” (Materii prime vegetale)

„e) Lotul, o cantitate din produsul livrat la un moment dat, despre care inspectorul de prelevare știe sau presupune ca are caracteristici comune, cum ar fi: origine, producător, varietate, ambalator, tip de ambalaj, marcare, expeditor etc. Un lot suspect este un lot care, din orice motiv, este suspectat că ar conține elemente atipice. Un lot nesuspect este un lot pentru care nu există nici un motiv de suspiciune că ar conține elemente atipice calității unanim acceptate prin standardele de calitate ale acelei categorii de produse.” (Materii prime vegetale)

„Dacă un transport de marfă este constituit din loturi care pot fi identificate ca provenind de la diferiți cultivatori, fiecare lot va fi tratat separat. Un transport de marfă poate fi constituit din unul sau mai multe loturi.” (Materii prime vegetale)

„Dacă nu se poate stabili cu certitudine mărimea sau marginile/limitele fiecărui lot dintr-un transport mare, atunci fiecare serie de vagoane, camioane, cale de vapor poate fi considerată un lot separat. Un lot poate fi amestecat prin procese de fabricare sau de sortare.” (Materii prime vegetale)

„f) Proba primară/proba increment, adică una sau mai multe unități luate dintr-un singur loc al lotului. Este de preferat ca locul din care se prelevează o probă primară din lot să fie ales prin sondaj, dar dacă acest lucru nu este practic posibil, acesta se alege în mod aleatoriu din părțile accesibile ale lotului. Numărul de unități necesare pentru a constitui o probă primară depinde de mărimea și de numărul probelor de laborator cerute.”(Materii prime vegetale)

„Dacă se prelevează din lot mai mult de o probă primară, fiecare probă primară trebuie să contribuie în aceeași proporție la proba în vrac.”

„Dacă unitățile sunt de dimensiuni medii sau mari, iar amestecarea probei în vrac nu ar permite obținerea de probe de laborator reprezentative sau dacă unitățile (de exemplu, fructe moi) pot fi afectate prin amestecare, acestea pot fi împărțite aleatoriu, în momentul prelevării probelor primare, în probe de laborator duplicat. Dacă probele primare sunt prelevate la diferite intervale de timp în timpul încărcării sau descărcării unui lot, poziția de prelevare este de fapt un anumit moment din perioada în care se realizează încărcarea sau descărcarea lotului. Pentru a obține probe primare unitățile nu vor fi tăiate sau divizate.” (Materii prime vegetale)

„g) Proba, adică una sau mai multe unități selectate dintr-o populație de unități ori o porțiune selectată dintr-o cantitate mai mare de material.”(Materii prime vegetale)

„h) Prelevarea, este procedura utilizată pentru a extrage și a constitui o probă.” (Materii prime vegetale)

„i) Instrumentul de prelevare poate fi o lingură, un căuș și/sau o sondă, utilizate pentru a preleva o unitate dintr-un material în vrac sau din ambalaje care sunt prea mari pentru a fi utilizate ca probe primare. Instrumentele specifice de prelevare sunt descrise de standardele internaționale ISO 950 privind prelevarea cerealelor (boabe), ISO 951 privind prelevarea leguminoaselor uscate ambalate în pungi.” (Materii prime vegetale)

„j) Inspectorul de prelevare, este o persoană instruită în procedurile de prelevare și autorizată, de către autoritățile competente, pentru a preleva probe. Inspectorul este responsabil cu toate procedurile care duc la și care includ prepararea, ambalarea și expedierea probelor de laborator. Acesta trebuie să respecte procedurile de prelevare specificate, să furnizeze toate informațiile despre probe și să colaboreze cu laboratorul care efectuează analizele.” (Materii prime vegetale)

„k) Mărimea probei, este numărul de unități sau cantitatea de material care constituie o probă.” (Materii prime vegetale)

„l) Unitatea, adică porțiunea cea mai mică dintr-un lot, care trebuie prelevată pentru a constitui proba primară sau o parte din aceasta.””(Materii prime vegetale)

Umiditatea se determină cu granomatul (figura 18) care emite automat un tichet cu datele analizei.

În cazul în care umiditatea sau temperatura nu este specifică sortimentului apare dezvoltarea microorganismelor si a ciupercilor, semințele căpătând miros de mucegai și apare degradarea acestora.

În cazul sortării necorespunzătoare și neconformitatea operațiilor pregătitoare pentru depozitare, neeliminarea sparturilor, a semințelor de buruieni și alte impurități, inclusiv resturile culturii de bază (frunze, resturi) creează un mediu propice pentru creșterea umidității, dezvoltarea microorganismelor și a temperaturii din masa de produs și la final se ajunge la degradarea masei de produs depozitat.

Fig. 18. Aparat pentru determinarea umidității

În funcție de umiditate și de cantitatea corpurilor străine, cerealele sunt trimise în buncărele de recepție de unde sunt trimise în siloz, care poate avea o capacitate de însilozare de circa 100 t/ oră.

În cazul în care cantitatea de corpuri străine este mai mare de 2 %, cerealele sunt dirijate spre un precurățitor (tarar) (figura 19) după care spre uscător si abia apoi se face depozitarea finală.

La precurățire se folosesc tarare performante cu o capacitate de tarare de 50-100 t/ oră la floarea–soarelui si de aproximativ 100 t/ oră la grâu și alte cereale.

În urma tarării rezultă deșeuri valorificabile, care se însilozează în anumite buncăre, si deșeuri nevalorificabile (praf) dirijat spre camera de praf cu care este prevăzut silozul.

Fig. 19. Tarar pentru îndepărtarea corpurilor străine

CONCLUZII

Din studiul efectuat a rezultat faptul că activitatea societății S.C. MARSAT S.A. Roman datează din anul 1991, având ca obiect principal de activitate “activități auxiliare producției vegetale”.

Societatea deține unul din cele mai mari depozite de cereale din zona Moldovei, asigurând depozitarea a peste 60.000 de tone de cereale.

Societatea dispune de mijloace tehnice moderne, conforme cu legislația și standardele de calitate și siguranță a alimentului impuse de Uniunea Europeană, sisteme electronice de cântărire și înregistrare a datelor.

Suprafața pe care S.C. MARSAT S.A. își efectuează activitatea de condiționare și depozitare a cerealelor este de aproximativ 20.000 mp.

Capacitatea de depozitare a silozului este de 36.000 de tone, fiind împărțit în 36 de celule circulare si 16 steluțe.

Operațiile necesare depozitării cerealelor si manipularea lor în interiorul silozului sunt complet mecanizate, ceea ce conferă crearea condițiilor optime de lucru.

Sistemul de depozitare a cerealelor în silozuri verticale, precum cel deținut de către SC Marsat SA prezintă foarte multe avantaje, inclusiv economia de spațiu și prevenirea pierderilor ce se pot produce în timpul utilizării altor procedee de depozitare.

BIBLIOGRAFIE

Tratate, manuale, monografii

Banu, C., – Tratat de Industrie Alimentară, vol. II, Editura. ASAB, București, 2009;

BORCEAN I., F., IMBREA, Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura Eurobit, Timișoara, 2005;

Duda M. M., Timar A., – Condiționarea și Păstrarea Produselor Agricole, Editura AcademicPres, Cluj Napoca, 2007;

Hodisan N. și Timar A, Materii Prime Vegetale – Condiționarea, Păstrarea și Expertiza Calității Cerealelor, Editura Universității din Oradea, 2010;

Profesor Leonte Corneliu, Note de curs, USAMV, 2013;

Marusciac D., Darie M., Jerghiuța V.A., – Construcții Agricole, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982;

Thierer L.V. și Colab., – Tehnologia recepționării Depozitării Condiționării și Conservării Produselor Agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1971.

Adrese de internet

www.agrointel.ro

www.biblioteca.regielive.ro

www.creeaza.com

http://www.dadris.ro/licedep.html

www.marsatsa.ro

http://referat-referate.ro

BIBLIOGRAFIE

Tratate, manuale, monografii

Banu, C., – Tratat de Industrie Alimentară, vol. II, Editura. ASAB, București, 2009;

BORCEAN I., F., IMBREA, Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura Eurobit, Timișoara, 2005;

Duda M. M., Timar A., – Condiționarea și Păstrarea Produselor Agricole, Editura AcademicPres, Cluj Napoca, 2007;

Hodisan N. și Timar A, Materii Prime Vegetale – Condiționarea, Păstrarea și Expertiza Calității Cerealelor, Editura Universității din Oradea, 2010;

Profesor Leonte Corneliu, Note de curs, USAMV, 2013;

Marusciac D., Darie M., Jerghiuța V.A., – Construcții Agricole, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982;

Thierer L.V. și Colab., – Tehnologia recepționării Depozitării Condiționării și Conservării Produselor Agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1971.

Adrese de internet

www.agrointel.ro

www.biblioteca.regielive.ro

www.creeaza.com

http://www.dadris.ro/licedep.html

www.marsatsa.ro

http://referat-referate.ro