Constructia Europeana si multiculturalismul ca [602471]

Constructia Europeana si multiculturalismul ca
realitate sociala

Autor: ​ DINU Bianca Georgiana
Facultatea de Inginerie in Limbi Straine, An IE, 1212 EA
Coord. Stiintific ​ : Conf. Univ.Dr. Ovidiu CARAIANI, DFCD-SSU

Abstract

Aceasta lucrare prezinta continentul european ca fiind un amalgam de nationalitati,
culturi si religii, fapt ce il diversifica si infrumuseteaza ca fresca a societatii
contemporane. Originile comune ale europenilor nu impiedica aparitia problemelor
cauzate de multiculturalism sau de nationalismul extrem ce confera o atitudine violenta
in cadrul unor grupari sociale. Lucrarea atinge puncte de interes actual precum
identitatea nationala si societatea diferita ce trebuie acceptata si educata astfel incat
limitele tolerantei sa fie bine cunoscute si respectate de toti cetatenii Europei.

Introducere

Omul este o fiinta complexa ce a evoluat de-a lungul timpului, insa interesele sale
fundamentale au ramas aceleasi, si anume dorinta de apartenenta la o nationalitate,
nevoia de a-si satisface nevoile primare si de a apara ceea ce considera al sau. Toate
acestea sunt instincte ce dicteaza constient sau inconstient actiunile omenirii. Astfel,
lumea asa cum o stim noi in momentul de fata este o consecinta a impulsivitatii umane
si aspiratiei de a mentine sau dezvolta proprietatile de care dispune. Aceaste motive
sunt cele ce stau la baza diferentei dintre interesele natiunilor sau europenilor in sine,
1

fiecare dictat de propriul egoism de a dezvolta partea sa de existenta, uitand sau
neglijand persoanele din jur.
Multiculturalismul este o realitate actuala, oricat unii ar incerca sa evite ideea de
amestecare a populatiei sau de pierderea sentimentului puternic de apartenenta la o
natiune construita dintr-o societate unitara si asemanatoare. Fiecare tara are propriile
sale grupari culturale si etnice care diversifica populatia si isi dau curs traditiilor.
Astfel, intregul continent european debordeaza de o diversitate culturala ce face ca
relatiile internationale sa devina complicate, cauzand anumite probleme ce au avut in
ultimii ani si repercusiuni mai putin pacifiste si poate chiar agresive.

Europenii – origini comune, interese diferite

Conform unor studii efectuate la cererea Comisiei Europene, doar 60% dintre europeni
se considera in totalitate cetateni ai Europei, cele mai mari procentaje fiind atinse de
cetatenii Germaniei, Luxemburgului si Danemarcei, iar la polul opus, cei ce se simt cel
mai putin “europeni” sunt cetatenii Greciei, Bulgariei si Marii Britanii. Aceste studii
reflecta mult mai mult decat sentimentul de apartenenta la Uniunea Europeana si tot ce
semnifica ea. Tarile cu dificultati in economie sau cu diversitate culturala in continua
dezvoltare sunt cele ce pierd treptat ideea de apartenenta la o uniune comuna ce are ca
scop sprijinirea natiunilor ce contribuie la dezvoltarea intregului continent. Asteptarile
celor ce fac parte din UE sunt in general de natura financiara. Jumatate dintre acestia
vor ca politicile adoptate de Uniunea Europeana sa se concentreze strict pe prioritati
economice care pot genera locuri de munca, iar in jur de 20% militeaza pentru o mai
buna coordonare a politicilor economice.
Pe langa interesele de factura economica, multi europeni au un simt al proprietatii
adanc inradacinat, astfel aparand probleme intre ei si cei din jurul lor ce au alta
nationalitate sau etnie. Considerand ca o parte din ce era al lor din nastere este luat de
persoane ce nu au radacinile in respectiva tara, cetatenii tarilor ce intalnesc frecvent
2

problema multiculturalismului isi exprima nemultumirile prin izolarea imigrantilor sau
chiar prin manifestari violente verbale si fizice.

Nationalismul

Uniunea Europeana este paralizata de ascensiunea nationalismului, de imigratia
excesiva, de atacuri teroriste si de criza econimica. Aceasta realitate actuala a fost
observata de mai mult experti in domeniu ce lucreaza la gasirea unei solutii cat mai
rapid. Comparativ cu alte complicatii aparute de la razboaiele mondiale, aceasta
dificultate a secolului XXI este cea mai alarmanta din 1940 pana in prezent. Cooperarea
si conectarea internationala a popoarelor pentru a-si indeplini scopurile economice si
politice au fost o parte din procesul denumit pe scurt “Globalizare” .Recent au aparut
diferite intamplari ce au trimis cu gandul la nationalism si patriotism, iar dezvoltarea
armonioasa a continentului european, unitatea si siguranta stabilita postbelic ar putea fi
puse in pericol de aceaste ideologii. Ambele concepte utilizeaza ca termen de
identificare pentru un grup de oameni natiunea. Diferenta dintre nationalism si
patriotism este fundamentul sentimentului puternic de apartenenta. Daca nationalismul
se bazeaza pe dreptul stramosesc, mostenirea lingvistica si istorica, “ jus sanguinis ” ,
patriotismul are la baza dreptul pamantean, definind statele pe baza teritoriala, “ jus
soli ”.
In a doua jumatate a secolului XX, nationalismul isi pierde din insemnatatea initiala,
trecand in partea extremista si promovand xenofobia si rasismul. Chiar si dupa caderea
regimelor extremiste ce au urmat ca repercusiune a razboaielor mondiale si a nevoii de
refacere a fortelor si de intregire a neamurilor, unii lideri europeni actuali inca mai
promoveaza aceleasi idei de dezbinare a oamenilor, conducandu-i prin potentarea
temerilor si frustrarilor ce i-au pandit din umbra regimelor extremiste.
Donald Trump a castigat alegerile prezidentiale cu ajutorul promisiunii de a face
America grozava din nou. Campania sa a criticat musulmanii si mexicanii intr-o
perioada in care natiunea inca mai lupta cu rasismul si discriminarea etnica si
3

religioasa. Prin alegera sa ca presedinte, America a ales ca regreseze moral si sa isi
urmeze ideile izolatoare, temandu-se astfel de valurile constante de imigranti ce
apareau an de an, uitand de originile sale nu de mult aparute. America – continent si
stat ce se remarca prin deschiderea orizonturilor mintii si dezvoltarii ca produs al lucrului
colectiv efectuat de oameni de nationalitati diferite – devine astfel rezultatul acapararii
fricii omenesti ce erudeaza tot avantul luat pana acum.
Dupa alegerea presedintelui Americii, in Europa vor avea loc alte alegeri prezidentiale
in state precum Olanda, Franta si Germania ce au putut fi influentate de alegerile de
peste ocean. Candidata la presedentia Frantei, Marine Le Pen, a anuntat ca ,daca va
iesi invingatoare, va scoate Franta din UE si va promova politici impotriva imigratiei.
Se poate observa cum recentele atacuri teroriste, problemele economice cauzate partial
de numerosii imigranti si dificultatea integrarii lor in societate influenteaza miscarile
politice ale timpurilor noastre, conducand la degradarea treptata a organizatiilor
internationale ce au contribuit la construirea continentului pasnic de pana astazi.

Multiculturalismul – realitate contemporana

Nefiind limitati de politicile stricte, este foarte usor sa calatoresti sau sa traiesti in tara
sufletului tau in zilele noastre. Cei ce simt ca locul unde s-au nascut nu corespunde cu
patria lor interioara, se muta in tarile cu care simt ca rezoneaza. Bineinteles, acesta
este cazul ideal in care cineva se muta in alt loc sau isi schimba cetatenia. Din pacate,
de cele mai multe ori, oamenii sunt fortati de problemele financiare sau de situatia
nefericita din tara lor. Cel mai bun exemplu este multimea de imigranti din Siria ce au
plecat de pe pamantul natal, nu pentru a vizita, nici pentru a castiga mai multi bani
pentru familie, ci din instinctul primar de supravietuire. Acolo nu mai era nimic pentru ei,
decat moarte.
Venirea lor in Europa a fost inceputul mai multor complicatii. Faptul ca au aparut
anumite incidente ce a deranjat populatia nativa a starnit revolta si antipatia europenilor,
uitand sa nu catalogheze astfel mii de oameni, ci doar pe cei vinovati de respectivele
4

atrocitati. De asemenea, a intervenit izolarea acestora de catre societate,previzibil de
altfel.
Acesta nu este singurul caz de multiculturalism in Europa. Fiinta umana are adanc
inradacinat sentimentul de posesiune, iar aparitia unor straini ce vor sa traiasca acelasi
stil de viata cu al lor, sa imparta acelasi aer, revolta si creeaza reactii violente de mai
multe tipuri. Uitam sau refuzam sa intelegem. E in regula sa rezolvam problema cat
timp nu ne implicam activ. E in regula sa ii ajutam cat timp ei raman acolo izolati si noi
aici, in propria noastra realitate. Daca ceva merge prost, constiinta este libera, am facut
ceva, am incercat ceva, insa nu tot. Din aceasta cauza, profitand de slabiciunea umana,
multi lideri politici au promis ca vor readuce tarile lor pe fagasul normal, lipsit de intrusi
de care trebuie sa se ocupe, atat financiar, cat si social.
Harta Europei se schimba treptat, reconstruindu-se si luand forma fricii si slabiciunii
umane.
Multiculturalismul este legat si direct proportional cu toleranta. Care este totusi limita
pana la care poate merge o societate pluralista, acceptand multimi de imigranti, fara sa
dezintegreze propria-i populatie?
Toleranta presupune acceptarea faptului ca ceilalti au dreptul la pareri si religii ce nu
coincid neaparat cu ale noastre. Este natural ca individul tolerant sa considere celelalte
pareri ca fiind absurde sau gresite, insa actiunile acestuia vizeaza respectul si
recunoasterea pasnica a libertatii celuilalt. Intr-o societate multiculturala, acest tip de
toleranta si respect trebuie sa fie obligatoriu reciproc. Aceasta idee este epicentrul
colectivitatii actuale si trebuie promovata si raspandita pentru o armonioasa convietuire.

Solutii pentru problemele de actualitate

Situatiile prezentate mai sus sunt frecvent intalnite si cauzeaza dificultati in convietuirea
in societate. Din aceasta cauza ,atat Guvernul, cat si noi ca parte din colectivitate
trebuie sa actionam si sa ne implicam in solutionarea complicatiilor aparute.
5

In ceea ce priveste initiativa Guvernelor, aceastea au acordat diferite burse si ajutoare
sociale pentru educatie si facilitatile cotidiene. Totodata, in anumite tari, imigrantilor li
s-a oferit domiciliu sau azil politic, in conformitate cu situatia care i-a adus in stadiul
actual.
Unele solutii ce ar trebui implementate de fiecare Guvern in parte pornesc strict de la
educatie. Predarea limbii tarii in care au venit, traditiilor, obiceiurilor si normelor de
comportament ar facilita cu siguranta problemele momentane.
In ceea ce ne priveste, consider ca pentru a ajuta la randul nostru, trebuie mai intai sa
invatam sa acceptam si sa intelegem diversitatea culturala cu care ne confruntam zilnic.
Exista numeroase conflicte ce afecteaza oameni nevinovati, ale caror vieti sunt
schimbate in totalitate de la o zi la alta. Totodata, faptul ca o parte din imigranti pleaca
din tara natala pentru un trai indestulator trebuie inteles deoarece toti avem aceleasi
instincte de a spera la dezvoltare si prosperitate financiara.
Integrarea lor in comunitate si tratarea lor ca pe egali, asa cum si sunt dupa regulile
moralitatii, este cea mai buna solutie momentana care poate fi aplicata de fiecare in
parte.

Concluzii

Europa, asa cum o stim cu totii astazi, este intr-o continua schimbare. Populatia se
diversifica de la o zi la alta, ca repercusiune a democratiei. Astfel, multiculturalismul nu
poate fi evitat, la fel si divergentele ce apar din cauza acestuia. In final, totul se rezuma
la fiinta umana, la inteligenta, simtul empatic si corectitudinea valorilor morale pe care le
avem inauntrul nostru. Bineinteles, nu toti dau glas bunatatii interioare si devin impartiali
sau usor influentati de cei ce profita de situatia prezenta.
Fobia ce domina in prezent unele comunitati este infricosatoare, la fel si rasismul –
consecinta a nationalismului extremist. Libertatea persoanei este pusa sub semnul
intrebarii, la fel si drepturile internationale si principiile egalitariste.
6

Lucrarea aceasta prezinta o realitate actuala care poate fi schimbata numai prin
intelegerea faptului ca toti facem parte dintr-un intreg. Toate persoanele au la baza
aceleasi componente biologice, aceleasi drepturi si , teoretic, aceeasi sansa la educatie
si un viitor mai bun.

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalism
https://www.theguardian.com/news/series/the-long-read
Will Kymlicka, ​ Multicultural Citizenship ​ , Oxford, Clarendon Press, 1995
7