Construcția Barajului Colibița

CONSTRUCȚIA BARAJULUI COLIBIȚA

Roș Daniel

1.Abstract. – Construcția barajului de acumulare Colibița. În această lucrare sunt prezentate toate etapele necesare construirii barajului Colibița. Lucrarea prezinta detaliile de la construire până la punerea în funcțiune a barajului. Detalii privind materialele, pașii necesari construcției, anii de construcție, volumul și dimensiunile acestuia. În lucrare este prezentat și un scurt istoric al acestui baraj în care este prezentată așezarea înaintea construirii barajului.

2.Cuprins

1. Abstract;

2. Cuprins;

3. Cuvinte Cheie;

4. Introducere;

5.Caracteristicile barajului;

5.1 Caracteristici generale:

5.2 Principalele lucrări ale amenajării

5.3 Masca provizorie

5.4 Masca definitivă

5.5 Derivații și captări secundare

6. Bibliografie

3.Cuvinte cheie: Colibița, Baraj, Acumulare, Materiale, Someș-Tisa, Bistrița

4.Introducere:

Lacul Colibița este cel mai mare lac și mai reprezentativ lac, de origine antropică, din județul Bistrița-Năsăud. Acest lac a luat naștere în anul 1982, când s-a barat cursul Bistriței Ardelene, într-o zonă de chei, la contactul dintre Munții Călimani și Munții Bârgăului. Suprafața lacului este de 300 ha, iar suprafața bazinului hidrografic este de 113 km², cu un volum total de 100 mil. m³. Deși realizat cu scopul de alimentare cu apă a localităților din aval și producerea de energie electrică, lacul Colibița, a devenit încă de la formare, una dintre principalele resurse turistice ale județului, malurile sale fiind împânzite de numeroase cabane și case de vacanță.

Funcțiile lacului de acumulare ale lacului Colibița sunt următoarele: alimentarea cu apă a localităților din aval (0,216 mc/s, debit mediu total), a industriei (0,208 mc/S), irigații pe o suprafață de 5 ha (0,011 mc/s), producearea energiei electrice (hidrocentrală de 21 MW putere instalată), regularizarea debitului apelor râului Bistrița (atenuarea viiturilor); secundar, lacul este folosit și pentru agrement și practicarea sporturilor nautice, în conformitate cu prevederile legale legale, în condițiile impuse de Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud.

Barajul este construit din anrocamente, respectiv andezite, rezistente la rupere prin compresiune, pe o fundație de roci vulcanice, iar cuveta lacului este situată aproape în întregime, pe formațiuni sedimentare (marne cenușii compacte).

Centrala hidroelectrică eset amplasată pe malul stâng al Bistriței, la 6,5 km aval de baraj. Aceasta are o turbină tip FRANCIS, cu o putere instalată de 12 MW, un debit mediu anual uzinat de 3,70 m3/s, ea producând 47,56 GW/oră/an.

Monitorizarea calitativă a apei lacului Colibița se face de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Române, Filiala Bistrița-Năsăud, prin observații vizuale și prin măsurători ai unor parametrii ai apei lacului. Colectarea și înregistrarea datelor se face de 4 ori pe an, conform unui program prestabilit. Secțiunile de recoltare se află la coada lacului, la mijloc și la baraj, la 0, 5, și 10 metri. Se urmăresc 3 categorii de parametrii: fizico-chimici, biologici și bacteriologici. După culegerea datelor se înregistrează buletine de încercare, care se transmit la Sistemul de Gestionare a Apelor Bistrița –Năsăud și la Direcția Apelor Someș-Tisa Cluj. Analizele efectuate în anul 2010, au încadrat apa lacului în clasa I de calitate, parametrii urmăriți prezentând valori sub limitele de atenție.

Colibita, investitie a Administratiei Bazinale Somes – Tisa, realizata pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Bistrita si pentru atenuarea viiturilor, potentialul energetic al acestei amenajari se valorifica in centrala cu acelasi nume, echipata cu un hidroagregat vertical, generator sincron si turbina Francis, ce are puterea instalata de 21 MW, producand intr-un an hidrologic mediu 48 milioane KWh energie electrica.

Un bazin de 90.000 mc de apa, situat in aval de centrala, asigura alimentarea cu apa a statiei de tratare Bistrita Bargaului, cat si regularizarea debitului de apa pe raul Bistrita Transilvana.

5.Caracteristicile barajului;

5.1 Caracteristici generale:

Volum total

– 94,27 mil.mc la cota 805.00 mdM

Volum de atenuare al undelor de viitura

– 24,93 mil.mc intre cotele 797.45-805.00 mdM

Volum util

– 69,13 mil.mc.intre cotele 740.00-797.45 mdM

Parametrii definitori la intrarea in regim de aparare:

• nivelul apei in acumulare este la cota NNR 797,45 mdMN

• Q afluent mai mare de 35 mc/s

• sectiunea cursului de apa Bistrita la S.H. Prundul Bargaului (care poate tranzita 35 mc/s, fara a se produce revarsari din albie)

Reglarea debitelor in aval se face prin uzinare la CHE Colibita si uvrajele barajului functie de fazele de aparare

Parametrii definitorii ai celor trei faze de aparare sunt:

• faza I nivelul apei in lac este la cota 798,00 mdMN

Q afluent > 35 mc/s

Q maxim defluent 35 mc/s (uzinare si/sau golire)

• faza II nivelul apei in lac intre cotele 798,00 – 799,50 mdMN

Q afluent = ( 35,0 – 86,0) mc/s

Q maxim defluent = 45 mc/s (uzinare si/sau golire)

• faza III nivelul apei in lac a atins cota 800,50 mdM N

Q afluent depaseste 86,0 mc/s

Q maxim defluent 55,0 mc/s (uzinare si/sau golire)

5.2 Principalele lucrări ale amenajării:

Fundarea barajului s-a făcut pe roca de bază, a cărei impermiabilitate a fost asigurată de un voal de etanșare format din 2 șiruri de foraje, amplasate alternant la un metru distanță. Adîncimea forajelor a fost de 35 m în albie și de 50 – 60 m în versanți.

Barajul a fost proiectat astfel încît să poată fi realizat în 2 etape:

1. Prima etapă:

-Volum de 10 mil m³.

-Cota 765 și cota coronamentului la 771.

-Etanșarea corpului barajului s-a realizat în etapa I-a cu o mască provizorie din folie de pvc.

2. A 2-a etapă:

– Cota 805

-Înălțimea de la bază de: 92 m

-Lungimea la coronament: 241 m

– Beton bituminos, suprafața totală fiind de 26.000 m².

5.3 Masca provizorie:

Masca provizorie, realizată în anul 1982, a necesitat pregătirea paramentului amonte prin execuția unei zidării uscate din piatră compactată prin vibrare, peste care s-a aplicat un mortar de egalizare de cca 5 cm. Peste mortar s-a aplicat, lipită cu bitum cald, o foaie de hîrtie craft.

Peste fața de polietilenă a hîrtiei craft s-a lipit cu prenadez o prelată din folii pvc de 0,8 mm, lipite între ele, peste care s-a mai lipit o foaie din pvc expandat de 4 mm. Legătura între diferitele straturi ale sistemului de etanșare și grinda de beton de la vatră s-a realizat cu ajutorul unui profil etallic fixat cu buloane. Sistemul de etanșare a fost protejat cu plăci prefabricate de beton armat de 2,50 x 2,00 x 0,15 m, montate direct pe stratul de pvc expandat. La demontarea măștii provizorii, în anul 1989, s-a constatat că, în general, folia din pvc s-a comportat bine, în ciuda unui anumit fenomen de îmbătrînire.

5.4Masca definitivă:

Masca definitivă din beton asfaltic este alcătuită din 5 straturi de mixturi asfaltice, dispuse pe un strat suport special pregătit, formate din:

-un strat de beton bituminos (de egalizare) semicompact, în grosime de 5 cm;

-un strat de beton bituminos compact, în grosime de 6 cm;

-un strat de beton bituminos drenant în grosime de 9 cm;

-două straturi de beton bituminos compact, în grosime de 5 cm fiecare;

-un strat de mastic bituminos de protecție contra razelor solare.

Alte lucrări:

Aducțiunea principală formată dintr-o priză de tip turn comună cu priza golirii de fund, continuată cu 210 m de galerie (dintre care 60 m cu blindaj) și casa vanelor golirii de fund. Din zona blindată se ramifică conducta de onsum la aducțiunea centralei hidroelectrice.

Aducțiunea centralei este alcătuită dintr-o conductă metalică de 150 m cu Ø=2,20 m, pozată în onsumma de acces la casa vanelor golirii de fund, traversarea pe versantul onsu (în aval de baraj) cu o conductă de beton armat (L=75m, Ø=2,20) blindată la interior și rezemată pe 2 pile, onsumma de aducțiune (L=6.500 m, Ø=2,80), pînă la castelul de echilibru. Pe traseul galeriei sunt prevăzute 4 puțuri de onsum la captările secundare.

Castelul de echilibru, de tip cu cameră superioară și inferioară cu circulație și diafragmă în puț, cu h=84 m și Ø=4,40 m, este continuat de casa vanelor fluture, conducta forțată de 233 m, distribuitorul și vana sferică.

Centrala hidroelectrică de tip puț semiîngropat cu Ø=13,60 m și înălțimea totală de 34,55 m, este echipată cu un grup Francis de 21 MW, la un debit instalat de 15,50 m³/s și o cădere de 194,5 m.

Pentru livrarea uniformă a debitului de apă la onsummator s-a executat un bazin compensator de 90.000 m³ realizat în profil mixt, în afara albiei regularizate a rîului. Din bazinul compensator, pe o lungime totală de 230 m sunt montate 2 conducte SENTAB cu Ø=2,00, continuate cu prefabricate tip casetă care debușează în albia rîului și care sunt prevăzute cu vane batardou, conductă by-pass și vană reglabilă pentru transmiterea uniformă în aval a debitului de apă cerut de onsummator.

Principalele cantități de lucrări:

-terasamente – 388.000 m³,

-anrocamente – 1.720.000 m³,

-beton și beton armat – 135.000 m³,

-masca beton asfaltic – 26.000 m²,

– injectii – 25.900 m

5.5 Derivații și captări secundare:

Derivația Repedea, captează 0,45 m³/s de apă a afluentului cu același nume, printr-o priză de tip tirolez la firul apei pe care îl deversează în acumulare printr-o galerie de 796 m.

Derivația Bîrgău, captează debitele rîului Bîrgău (0,40 m³/s) cu o captare tiroleză – Straja – și îl transportă printr-o galerie secundară de 6.500 m.

Pe traseul aducțiunii principale au mai fost captate pîraiele Șoimul de Jos, Șoimul de Sus, Iezerul și Stejea, care împreună adună 0,44 m³/s de apă.

Inițial a mai fost prevăzută captarea rîului Pietroasele de 0,22 m³/s, la care s-a renunțat în urma unei reanalizări economice.

6. Bibliografie:

http://www.romaniaturistica.ro/lacul-de-acumulare-colibita

http://www.romaniaturistica.ro/informatii/natura/362

http://www.romaniaturistica.ro/informatii/natura/362/lacul-de-acumulare-colibita

http://www.rowater.ro/dasomes/planbaz/plan%20bazinal%202010-2013.htm

http://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=39&pg=1

http://www.hidroelectrica.ro/details.aspx?page=36