Constipaț ia este o afecțiune acută sau cronică, în care este dificil să se producă o [601658]

1
INTRODUCERE

Constipaț ia este o afecțiune acută sau cronică, în care este dificil să se producă o
mișcare a intestinului sau atunci când mișcările int estinale apar, sunt rare si con țin scaune
tari, uscate, și mici, care sunt dureroase și/sau dificil de trec ut. Deși constipa ția nu este, de
obicei, o condiție gravă, este o problemă extrem de frecventă la populația pediatrică.
Nord Societatea Americană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție
(NASPGHAN) definește constipația ca o întârziere sau dificultate în defecare, prezentă timp
de 2 săptămâni sau mai mult, și suficientă pentru a provoca disconfort semnificativ pentru
pacient.(1)
Constipația cronică a copilului implică din punct de vedere clinic aspecte semiologice
de un polimorfism variat și confruntă p racticianul cu probleme difi cile de diagnostic pozitiv
și diferențial.
Principalele cauze ale constipației pot fi schimbă ri ale regimului alimentar (cum ar fi
consumul mâncărurilor procesate, consumul î n exces al lapte lui de vacă și insuficient de
lichide ), schimbă ri în rutina copilului (cum ar fi că lătoriile sau perioada de început a
grădiniței și a școlii), administrarea de medicamente care au ca efect instalarea constipaț iei.
Din punct de vedere al incidenței tipului de constipație , cele mai frecvente sunt
cauzele funcționale/idiopatice (95%) față de cauzele organice (5%) .
Numărul impresionant de mare al copiilor suferinzi de constipație cronică conferă o
actualitate deosebită acestei proble me. Apare și astăzi în practică pediatrică asemeni unui
fenome n depășit și nedorit , de care unii pacienți nu reușesc să scape ani de zile.
Constipația severă poate apărea sub formă de constipație puternică (eșecul de a trece
scaun sau gaz) și fecalom (care este un caz mai blând de constipație puternică). Ambele pot
duce la condiții de viață în pericol dacă nu sunt tratate cu promptitudine și eficient.
Constipația cronică poate fi un simptom al altor boli cum ar fi cancerul colorectal, depresie,
diabet, diverticulită (pungi mici în mușchii intestinul gros), satur nism, s au boala Parkinson
(5).
Observarea pacientului și istoricul medical sunt foarte importante în diagnosticarea
const ipației. Medicul poate efectua un tușeu rectal pentru cazul în c are există o masă dură în
rect.
Procedur ile de diagnostic pot include radiogr afia abdominală simplă, clisma baritată
și sigmoidoscopia (examinare a sigmoidului cu un tub flexibil echipat cu o lupă) și sunt
metode care dezvăluie apariția de blocaje în interiorul intestinului. O colonoscopie poate fi
necesară atunci când una sau mai m ulte obstacole pot apare undeva în întreaga lungime a
colonului.A nalize de laborator de sâng e, probe de scaun pentru hemoragii interne sau alte
simptome ale bolil or sistemice ,precum și manometria anorectală trebuiesc efectuate pentru
stabilirea diagnostic ului diferențial.

2
În prezent, combinarea farmacoterapiei cu un regim igienodietetic și stilul de viață
adecvat, aduce rezultate favorabile pacienților diagnosticați cu constipație cronică. Factorii
primordiali care afectează eficacitatea tratamentelor este lipsa complianței pacienților la unele
tratamente medicametoase,a duratei corespunzătoare a tratamentului,a regimului alimentar
adecvat, a exercițiului fizic și a stării psihice bune.

3
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONSTIPAȚIA CRONICĂ

1.1. Definirea constipației :
Emiterea a mai puțin de 2 scaune/săptămână, cu consistență crescută și evacuare
dificilă sau/și dureroasă .
Consensul de la Paris privind Terminologia Constipației Copilăriei (PACCT)
definește constipația ca "o perioad ă de 8 săptămâni, cu cel puțin 2 dintre următoarele
simptome: frecvență de defecare mai mică de 3 ori pe săptămână, incontinenț ă fecal ă
frecventă mai mult de o dată pe săptămână, trecerea de s caune mari care blocheză toaleta ,
mase de fecale abdominale sau rectale palpab ile, compo rtament de reținere a scaunului sau
defecaț ie dureroasă. (1)
Constipația la copii are o rată de prevalență cuprinsă între 1 -30% (2). Este principalul
simptom la 3 -5% din toate vizitele la medicul pediatru sau la spital, iar aproximativ 35% din
toate vizitele la gastroenterologul pediatru.(3)
Impactația fecală reprezintă prezența de materii fecale de consistență și dimensiuni
crescute în rect sau colon , imposibil de eliminat fără tratament adecvat .

1.2. Fiziopatologie
Cei mai multi copii cu constipaț ie nu au nici o condiție medicală de bază . Deseori sunt
etichetați ca având constipație funcțională sau megacolon dobândit. În cele mai multe cazuri,
constipația copilărie i se dezv oltă atunci când copilul începe a asocia durerea cu defecarea.
După ce durerea este asociată cu trecerea de scaune, copilul începe să rețină scaune într -o
încercare de a evita disconfortul. După cum rețin erea de scaun continuă, rectul se
acomodează treptat și nevoia normală de a defec a treptat dispare. Trecerea rară de scaune
foarte mari și dure consolidea ză asocierea copilului a defecaț iei cu durerea, care rezultă în
înrăutățirea reținerii de scaun și dinamică de defecare progresiv mai anormală cu spasme
musculare ale sfincterului anal. Distensi a rectală cron ică în cele din urmă duce atât la
pierderea sensibilității rectale câ t și la pierderea nevoii de a defeca, care poate duce la
incontinență fecal ă (de exemplu encoprezis) (4).

1.3. Criterii de diagnostic Roma III :
Un comitet de experți au dezvoltat criteriile de d iagnostic ale bolilor funcționale
gastro -intestinale bazat pe simptome (Criteriile Roma III). În cazul constipației cronice avem
nevoie de prezența a cel puțin 2 dintre următoarele simptome :
• Sub 2 scaune pe săptămână ;

4
• Un episod de incontinență fecală pe săptămână ;
• Posturi de retenție sau retenție voluntară excesivă a materiilor fecale în antecedente ;
• Scaune cu consistență crescută ;
• Prezența maselor fecale mari în rect ;
• Senzația de golire incompletă a rectului;
• Eliminarea de materii fecale cu diametru crescut (21).
Pentru punerea unui d iagnostic pozitiv avem nevoie de prezența a cel puțin :
 Între 0 -4 ani : 2 criterii timp de 1 lună ;
 Peste 5 ani : 2 criterii cel puțin 1dată/săptămână, timp de 2 luni.
Nu e atât de semnificativă frecvența, cât consistența scaunului și ef ortul la evacuare .

1.4. Diagnosticul constipației
1.4.1 . Anamneza:
• Antecedente familiale
• Preferințe culinare
• Debutul constipației
• Aspectul scaunelor prin scala Bristol (Fig. 1 .1) pentru adulți și copii : calibru crescut
în megadolicocolon congenital, schiba le dure în constipația funcțională de
progresiune, scaun voluminos cu incontinență intermitentă în constipația funcțională
de evacuare
• Pătarea intermitentă a scutecului sau chilotului
• Elemente patologice asociate : mucus, sânge
• Simptome asociate : vărsătur i, dureri abdominale, meteorism
• Apariția unor episoade subocluzive, numărul și frecvența
• Activitatea fizică a copilului
• Sedentarismul si timpul alocat vizionării TV sau jocului pe calculator
• Contextul psihologic și afectiv al familiei
• Atitudinea parentală față de constipație
• Evenimente particulare în familie

5
• Administrarea vitaminei D

Fig. 1. 1 – Scala Bristol a aspectului scaunului (23)

1.4.2. Examen ul Clinic:
Observarea pacientului și istoricul medical ajuta un medic primar la diagnosticarea
constipație i. Medicul poate efectua o examinare a rectului cu ajutorul unui deget înmănușat,
lubrifiat, să simtă în cazul în care există o mas ă dură în rect. Evaluări fizice și psihologice și
un istoric detaliat al tranzitului intestin al sunt deosebit de importante î n caz de constipație.
Procedurile de diagnostic pot include un bariu clismă, care dezvăluie blocaje în
interiorul intestinului, analize de laborator de sânge și probe de scaun pentru hemoragii
interne sau alt e simptome ale bolilor sistemice și o sigmoidosco pie (examinare a sigmoidului
cu un tub flexibil echipat cu o lupă). O colonoscopie poate fi necesară atunci când una sau
mai multe obstacole pot apare undeva în întreaga lungime a colonului. (5)

A.Subiectiv se va insista pe următoarele semne :
• Dureri abdomi nale asociate : tip, localizare, iradiere, intensitate
• Dureri la defecație

6
• Prezența unor comportamente retenționale
• Scăderea apetitului
• Senzație de sațietate precoce
• Iritabilitate
• Agitație
• Anxietate legată de actul defecației
• Encoprezis : eliminarea involu ntară de materii fecale
• Tulburări legate de micțiune
• Curbă ponderală
• Tegumente uscate : hipotiroidism, sindrom de malabsorbție sau prezența icterului
• Hernie ombilicală
• Meteorism abdominal
• Palparea de fecaloame
• Coardă colică
• Modificări locoregionale de poziție ale anusului , tonus, polipi, fisuri, marisca,
hemoroizi
• Tușeul rectal : diametrul canalului anal, tonusul sfincterian, prezența materiilor fecale
în rect,sângerări
• Modificări de tonus
• Retard psihomotor

1.4.3. Simptome și semne de alarmă în constipație
A.Anamneză
• Curbă ponderală nesatisfăcătoare
• Eliminarea tardivă a scaunului meconial
• Constipație de la naștere
• Modificarea scaunului la introducerea laptelui de vacă

7
B.Examen obiectiv
• Ulcere sau afte în cavitatea bucală
• Sânge cu mucus în scaun
• Fistule
• Hipo tonie
• Febră
C.Complica ții
Deși constipaț ia este rareori gravă , ea poate duce la următoarele:
 Obstrucție intestinală
 Constipație cronică
 Hemoroizi (o masă de vene dilatate în ț esutul umflat din jurul anusului)
 Hernie (o proeminenț ă a unui organ printr -o lac rimă î n peretele muscular)
 Colită spastică (sindromul de intestin iritabil, o stare caracterizată prin perioade de
diaree și constipație alternativ e)
 Dependență de laxative
Constipația severă poate ap ărea sub formă de constipaț ie puternică (eșecul de a tre ce
scaun sau gaz) și fecalom (care este un caz mai blând de constipație puternică). Ambele pot
duce la condiții de viață în pericol dacă nu sunt tratate cu promptitudine și eficient.
Constipația cronică poate fi un simptom al altor boli cum ar fi cancerul colorectal, depresie,
diabet, diver ticulită (pungi mici în mușchii intestinul gros), saturnism, sau boala
Parkinson. (5)

1.5. Cauze si simptome
Constipaț ia în gene ral este cauzată de tulburări musculare sau nervoase în funcția de
la nivelul intestinului. St ructural probleme le intestinale apar, dar mult mai puțin frecvent.
Constipația , de obicei, apare ca un rezultat la cel care nu face suficiente exerciț ii
fizice , nu bea suficientă apă, sau la o dieta care nu include o cantitate adecvată de alimente
boga te in fibre, cum ar fi fasole a uscată , cereale le Bran, fructe proaspete , legume crude, orez
brun, pâine ș i cereale integrale , tărâțe, miere, propolis, sucuri de fructe, supe de legume,
semințe și probiotice. Cantitatea de fibre ce trebuie consumată zilnic pentru a avea un tranz it
intestinal normal este de 12 -15g.

8
Constipația poate apărea, de asemenea, ca urmare a unei perturbări într -o rutin ă de zi
cu zi, cum ar fi pe durata unei călătorii prelun gite, stres, precum și consumul de mari cantități
de produse lactate. (6)
Excesul de laxative pe o perioadă lungă de timp poate de asemenea, provoca
constipaț ie, la fel ca prezența de hemoro izi, care cauzează adesea dorin ța de a rezista la
mișcă rile intestinale, de oarece poate fi o senzație foarte dureroasă . Alte ca uze de constipație
includ fisura anală (o lacrimă sau crăpătură în mucoasa anusului), insuficiență renală cronică,
cancer rectal sau de colon, depresie, hipercalcemie, hipotiroidism ,boli care necesită repaus la
pat complet, tulburari de alimentaț ie, sindr om de colon iritabil și parazitoza intestinală. (6)

1.6. Tipuri de constipație
Se vor diferenția cauzele funcționale (cele mai frecvente) de cauzele organice (5%).
(Tabel 1) Constipați a funcțională este incapacitatea de a trece sau dificultatea cu care tre ce
scaunul în mod regulat. Etiologia acestei condiții este necunoscută. E ste de departe cea mai
frecventă tulburare de defecare și cea mai frecvent ă tulburare de motilitate a colonului la
copii. (12)
– este necesar întotdeaun a un examen proctologic riguros pentru a putea observa cazurile de
fisură anală, anită, prolaps rectal, vacuitate rectală,fecalom, antepoziție anală, tonicitate anală;
– examinările complementare sunt utile mai ales în caz de suspiciune de cauză organică.
Boala Hirschprung/
Megacolonu l congenital Constipația Funcțională/
Megacolonul dobândit
Incidență 1:5000 pana la 1:10000 1:5 pana la 1:10
Sex(M:F) 4:1 1:1
Vârstă copilărie mică, 50% din cei
afectați au întârzierea cu
peste 48 de ore a
meconiului vârstă variabilă :
• trecerea de la lapt ele de
sân la lapte praf
• trecerea de la lapte praf la
lapte de vacă
• educarea la oliță
• intrarea la grădiniță sau
școală
Pătarea chilotului/
soiling rar frecvent
Examenul fizic rect gol, mic în volum rect plin de fecale, mărit în volum
Tabel 1.1 – Acest tabe l diferențiază boala Hirschprung de Constipația funcțională (12)

9
1.6.1. Funcțională :
 Antecedente heredocolaterale de constipație sau de colo nopatie funcțională
 Debut după un interval de timp (trecerea la alimentația artificială, sau la 3 sau 7 ani)
 Stare ge nerală bună
 Curbă ponderală neafectată
 Fără episoade subocluzive sau balonare abdominală evidentă
 Fără tulburări neurologice
 Fără sindrom de malabsorbție
 Fără retard psihomotor
 Se precizează circumstanțele de apariție (începutul școlii, stres, probleme fam iliale)
 Anchetă alimentară, hidratare insuficientă, greșeli dietetice
 Medicație care încetinește tranzitul (preparate care îngroașă alimentele, antispastice,
anticolinergice)
Constipaț ia funcționa lă este o boală auto -perpetuantă și auto -agravantă. Un paci ent
care are un anumit grad de constipație care este inadecvat tr atată ,doar parțial golește colonul
pe parcursul zilei, lăsând cantități mai mari de scaunul î n interiorul rectosigmoidului (fig. 2) ,
iar acest lucru duce la un megasigmoid. (11)

10
Fig. 1.2 – Impactație fecală,megasigmoid (24)

În pl us, trecerea de bucăți mari ș i tari de scaun pot produce lacerații anale dureroase
(fisuri), care redau pacientului reticență să aibă scaune. În cazul în care constipația nu
primește un tratament adecvat, se agravează și devine o p roblemă din ce î n ce mai
serioasă .(10)
Condiția este cel mai adesea incu rabilă, ceea ce inseamna ca acești pacienț i trebuie
monitorizaț i pe viață. Din păcate, tratamentele sunt adesea administrate în regim temporar,
mai degrabă decât în mod c ontinuu. După ce tratamentele sunt întrerupte, recurenț a de obicei
rezultă. (20)

1.6.2. Organică
 Debut la naștere, din prima zi prin întârzierea eliminării meconiului (>72 de ore)
 Antecedente personale de intervenție chirurgicală abdominală sau antecedente f amiliale
de constipație organică
 Stare generală mediocră
 Curbă ponderală modificată
 Episoade subocluzive
 Prezența t ulburărilor neurologice
 Prezența sindromului de malabsorbție și afectarea dezvoltării staturo -ponderale
 Prezența retardului psihomotor
 Exist ența de dureri abdominale, vărsături (semn de ocluzie), balonare ab dominală
importantă, rectoragii.

Cauze de boală organic ă:
A. Boala Hirschsprung :
 absența congenitală a celulelor ganglionare din plexurile nervoase intestinale, care
determină împiedicarea progresiunii bolului fecal, a lichidelor și gazelor cu stază în
amonte;
 formă rec tosigmoidiană (80% din cazuri) , formă pancolică (10%);
 forme :
• neonatală: retard în emisia de meconiu,
• precoce: balonare abdominală permanentă cu retard staturo -ponderal,
• tardivă (> 18 luni): formă adesea distală, mai localizată;

11
 semne clinice:
• debaclu diareic la introducerea unei sonde rectale,
• scaune mici și tari,
• alternanță constipație/diaree,
• vacuitate rectală la tușeul rectal,
 examinări complementare:
• radiogr afia abdominală pe gol: aspect de ocluzie mecanică (distensia colică cu
absență de aer în rect și colonul terminal),
• irigografie: colon sănătos dilatat/colon patologic strâmt,
• manometrie rectală: absența reflexului rectoanal inhibitor,
• diagnostic his tologic cu ajut orul biopsiilor rectale etajate, prelevate cu pensa
Noblett. (14)

B. Hipotiroidism :
 depistarea obligatorie la naștere a hipotiroidismului periferic;
 examinări complementare:
• determinări hormonale: TSH crescut, T3 și T4 cu valori foarte reduse,
• ecografie și scintigrafie tiroidiană,
• dozarea anticorpilor antitiroidieni și antitiroglobulină,
• radiografii osoase: retard de vârstă osoasă. (18)

C. Cauze anorectale:
 stenoză rectală congenitală;
 fisură anală, anită, abces rectal;
 antepoziție anală.

D. Pseudo -obstrucție intestinală cronică (POIC):
 anomalie congenitală sau dobândită a motricității digestive;
 episoade ocluzive sau subocluzive repetate;
 diagnostic histologic (biopsie rectală profundă).

E. Alte cauze metabolice :
 hipercalcemie;
 hipokaliemie;
 saturnism(18)

F. Cauze medulare:
 tumoră medulară;
 compresie sacrococcigiană;
 patologie neurologică degenerativă .(7)

12
1.7. Complicaț ii:
• Impactarea
• Sindroame subocluzive până la ocluzie intestinală
• Fisuri anale, abces perianal, hemoroizi
• Encoprezis
• Enurezis
• Megacolon secundar
• Infecții de tranzit urinar recurente
• Anemii secundare posthemoragice
• Sindroame de malabsorbție
• Prolaps rectal
Prezența unei fisuri este primul semn de probleme, deoarece produce mișcări
intestinale dureroase , care tind să facă pacientul să rețina scaunul. Ținând scaun timp de mai
multe zile se produce retenție de fecale, ceea ce duce la întărirea materiile fecale. Cu toate
acestea, pacientul trece în cele din urmă o bucată mai mare și mai tare de fecale care
redeschide fisura, creând un cer c vicios. (10)
Fecalomul este un eveniment stresant caracterizat prin retenție de fecale pentru ma i
multe zile, crampe abdominale și ocazional, tenesme. O examinare rectală dezvăluie prezența
unei mase mari și dure de fecale situate foarte jos în rect (fig 3). Când laxative le sunt
prescrise la un pacient cu fecalom, rezultatul este o exacerbare a dureri abdominale cu
crampe s evere și ocaziona l, vărsături. Aceasta este o consecință a cresterii peristaltismului
colonului (produsă de laxativ) care acționează îm potriva unei obstrucții colonice (produsă de
fecalom). Acesta este motivul p entru care este necesară o curăț ire înainte de începerea un ui
laxativ stimulent în caz de fecalom.(15 )

13

Fig. 1.3 – Fecalom (25)

CAPITOLUL II
Metode de diagnosticare și tratamen t

2.1. Radiogra fie și imagistică prin rezonanț ă magnetică
2.1.1. Radiografia abdominala simplă
Cel mai important studiu rad iologic pentru evaluarea pacienț ilor cu probleme
intesti nale este radiografia abdominală simplă (fig. 2.1). Acest lucru ajută clinici anul să
determine cat de multe fecale sunt prezente în colon și ajută la confirmarea sau infirmarea fie
a constipației sau a diareei. (11)

14

Fig.2.1. – Radiog rafie abdominală simplă (fig.A ș i B) la pacie nți cu fecalom,megacolon și
impactație fecală (26)

2.1.2 . Clismă cu substanță de contrast
O clismă cu contrast trebuie efectuată pentru a evalua anatomia de colon a
pacientului. Rezu ltatele de la acest studiu ajută clinicianul să deduc ă dacă pacienții sunt
susceptibili de a avea motilitatea intestinală lentă sa u motilitate rapidă . La un pa cient cu
constipație functională , colonul (în special rectosigmoid ul) poate fi dilatat, plin, sau ambele.
O clismă de contrast trebuie efectuată (fig. 2.2 ) cu un material hidrosolubil (nu de bariu).
Acesta este studiul cel mai valoros pentru a confirma diagnosticul constipaț iei functionale.
(15)

Fig. 2.2 – Radiografie abdominală efectuată după o clismă de contrast a colonului
descendent,evidențiază o zonă dilatată

2.2. Manometrie a norectală si colonică
Manometria anorectal ă si coloni că este folosit ă de mulți clinicieni. Potrivit Societa ții
Europene de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție (ESPGHAN) Pediatrică si Societatea
Nord Ameri cană Pediatrică de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție (NASPGHAN),
indicația princ ipală pentru efectuarea manometriei anorectale în evaluarea constipaț iei gre u
de rezolvat este de a evalua prezența reflexului inhibitor rectoanal. (20)
In mod traditional, manometria a norectală este realizată prin plasarea unui balon (fig.
2.3) în rect în timpul măsurării presiunii din canalul anal. În condiții normale, atunci când
balonul este umflat, presiunea în cadrul canalului anal scade; acest lucru este descris ca

15
reflexul anorectal. Presiunea care nu scade î n canalul anal este considerat anormal ă și este
declarat ă a fi un semn de lipsă de relaxare a sfincterului intern. Acest lucru este, de asemenea,
luat în considerare pentru diagnosticarea bolii Hirschsprung. Totuși, aceasta trebuie să fie
confirmată prin biopsie rectală. Manometria poate diagnost ica de asemenea achalazia
sfincterului anal, o afecțiune care provoacă constipație si care po ate fi tratat ă prin injectarea
de toxină botulinică în canalul anal. (16)

Fig. 2. 3 – Plasarea balonului pentru efectuarea manometriei anorectale (27)
Manometria colonică , care masoară propagarea peristaltismului prin colon, este
valoroasă în a deter mina care parte a colonului functionează și care nu functioneaz ă și poate
ajuta în a orienta deciziile, cum ar fi , care laxative pot fi active și dacă este necesară o
rezecție de colon. (16)

2.3. Tratamentul
Are ca scop obținerea a 1 -2 scaune/zi fă ră efort, sau un scaun situat pe Scala Bristol
4,5.
Formele ușoare pot fi de obicei tratate cu succes de către un medic pediatru, care
poate prescrie o diet ă bogată în fibre, al imente care acționează ca laxative, sau ambele. În
cazul în care dieta nu rezolvă problema, atunci pediatrul prescrie, de obicei, laxative
emoliente, laxative activ ingredient, sau ambele.
Laxative emoliente înmoaie scaunul, dar nu -l ajuta să iasă , iar de multe ori duce la
agravarea problemei. Laxativele sunt de obicei administrate în dozele recomandate, care sunt
cu success la mulți pacienți, dar nu la toți pacienții. Acest lucru este de înțeles, având în
vedere spectrul larg de severitate la această star e. De obicei, în cazurile grave, nu au fost
prescrise suficient e laxative.(17 )
2.3.1. Sfaturi igieno -dietetice:
– alimentație: echilibrată, bogată î n fibre, limitarea amidonului, a zaharurilor și a produselor
lactate;

16
– hidratare abundentă (apă bogată î n ma gneziu);
– se va favoriza activitatea fizică;
– se va î ncuraja mersul la toaletă la ore fixe, de preferat dimineața sau după mese, căutandu -se
o poziție confortabilă;
– se vor sista tratamentele medicamentoase constipante.
2.3.2. Metode suplimentare:
o Fizice – masaj abdominal la sugar și copilul mic, baie caldă, exerciții fizice la copiii
mai mari, combaterea sedentarismului, restrângerea programului de vizionare TV sau
folosire a calculatorului la 1 oră max im 2 ore/zi la copiii peste 7 ani
o Educarea reflexulu i de defecație la copiii mici cu punerea pe oliță la 30 de minute
după fiecare masă , timp de 5 -10 minute
o Susținere psiholog ică sau consilierea familiei pentru tratarea anxietății asociate și
consemnarea într -un jurnal al scaunelo r, aspectul lor și număr ul episoadelor de
encoprezis.
Se va recompensa efortul copi lului și nu neapărat rezultatul și se va evita folosirea
metodelor punitive .

2.3.3. Exemple de d ietă:
o La copilul alimentat natural se va modificarea dietei mamei printr -un consum de
mere, pere, caise, piersi ci, kiwi, prune, excluderea laptelui de vacă ;
o La copilul sub 6 luni alimentat artificial se vor administra suplimentare de 2×30 ml/zi
2-3 săptămâni sau lapte praf spec ial(ex-Novalac IT sau Tropfer pentru constipație );
o La c opilul de 6 l uni-9 luni se va adau ga în dietă suc de mere, pere, prune, caise,
piersici sau pireuri de fructe, introducerea de legume tip mazăre, conopidă, broccoli,
spanac ;
o La c opilul de peste 10 luni se va adauga în dietă 2 mese de fruc te și 2 mese de
legume, cereale, orez brun, pâine in tegrală ;
o La copilul de p este 1 an se va adauga î n diet ă miere dimineața ;
o La copilul de pest e 4 ani se poate adauga în dietă și floricele de porumb .

2.3.4. Tratamentul impactă rii:
Tratament medicamentos se indic ă în:
• eșecul măsurilor igieno -dietetice;

17
• constipație persistentă sau recidivantă (după ce s-a eliminat o cauză organică ,encoprezis );
Tratament ul oral de primă intenție pentru a întreține un tranzit regulat:
• laxativ osmotic: macrogol (Forlax®) = 0,5 g/kg/zi,
• lubrifiant: parafină (Lansoyl® gel oral) = 1/2 până la 3 lingurițe/zi;
– utilizarea clismelor evacuatoare va fi rezervată pentru cazurile de fecalom (fig. 2.4 ):
• Normacol® clismă pentru copii
• Ulei mineral sau uleiul de parafină
• Polietilenglicoli (PEG) sau macrogoli

Fig. 2.4 – Clismă e vacuatorie folosită în caz de impactaț ie fecală sau fecalom (28)

Durată tratamentului este de maxim 3 săptămâni și se i ndică la scaune t ip Bristol 2,3 sau
fecaloame palpabile .(19)

2.3.5. Tratamentul de întreț inere:
Tratamentul de întreținere c onsta in:
• Lubrefiere folosind Ulei mineral sau de parafină 2 -3 x 1 -3 ml/kg/zi
• Laxative osmotice :
a)Lactuloză 1-3 ml/kg/zi ( 2-3 x 1/zi);

18
b)Hidroxid de magneziu 1-3ml/kg/zi ( 2 x 1/zi)
c)PEG 0,5 -1g/kg/zi 2x 1/zi Forlax ®(10g/plic ) și Fortrans ® (64g/plic în 1 litru 15 ml/kg/zi );
• Laxative iritante :
a)Senna 8,8 mg/5ml : 2-6 ani( 2,5 ml -7,5 ml x 2 /zi ) , peste 6 ani ( 5-15 ml/zi )
b)Bisacodil 10 -15 g/zi (2 x 1 tb 5 mg ), supozitoare de 10 mg Dulcolax ®
Durată tratamentului este de lungă durat ă,de obicei tine 3 -6 luni, uneori de ani de
zile,cu scăderea progresivă a dozelor.

2.3.6. Medicația adjuvantă :
o Debridat ® 1ml/kg/zi cu 15 minute înainte de masă
o Probiotice -Biotics ®, colostru cu probiotice, jarro -dophilus, linex, ec oflorină,
protectis, refflor
o Magneziu fiole buvabile
o Eritromicină 5-10 mg/kg/zi ca prokinetic

2.4. Tratamentul unei cauze organice :
– chirurgie: pseudoobstrucție intestinală cronică, boal ă Hirschsprung, malformație anorectală;
– corectarea unei anomalii metabolice (hipercalcemie, hipokaliemie) sau hormonale
(hipotiroidism).
2.5. Tratament ul alternativ
2.5.1 . Reflexoterapie: (fig. 2.5 )
– Stimularea valvei ilio -cecale si zona refl exă corespunzatoare colonului
– Masarea degetelor picioarelor, pentru s timularea nervilor cranieni.
– Stimula rea zonei ficat/vezică biliar ă
– Stimularea zonei reflexe a coloanei vertebrale
– Stimularea zonei r eflexe a splinei care este responsa bilă cu persitaltismul colonului (9)

19

Fig. 2.5 – Zonele reflexogene ale talpilor picioarelor (29)

2.5.2 .Homeopatie:
A.Calcarea carbonică – pentru constipație fă ră episoade de genul urgenței de a merge la
toaletă ; pentru copiii dificili, care se simt mai bine cand sunt constipa ți decât dacă se duc la
toaletă zilnic ;
B.Nux vomica – pentru constipație î nsotit ă de o dorință constantă de a merge la toaletă, dar
fără succes odată ajuns acolo; sau pentru constipaț ie asociat ă cu mâ ncatul excesiv, alcool ul,
sau consum ul de droguri;
C.Silica – pentru constipație cu senzaț ie de scaun incomplet – cel mai potrivit pentru cei care
nu suportă frigul, dar preferă ca mâ ncarea ș i băuturile s ă fie reci;
D.Bryonia – pentru constipație cu scaun foarte bogat î nsă foarte uscat ș i tare; este un reme diu
foarte bun pentru cei care pr eferă camerele răcoroase cu mult aer, iar setea ș i-o potolesc cu
lichide foarte reci (9);
E.Lycopodium – pentru constipație cu scaune sărace, cu flatulență și balonare dupa servirea
mesei ; copii, că rora le este teamă să rămână singuri ș i simptomele se agravea ză după amiaz ă
sau seara devreme (13).

2.5.3.Terapia naturistă :
• Miere, ceai de cruș in;
• Administrarea unor combinații de plante : Herbola x® sau Sirop laxativ natural ;
• Tinctură de merișor ;

20
• Aloe vera ;
• Psyllium -ca tărâțe sau combinații : Detox Colon ® – Dacia Plant 1 -2 lingurițe/zi în 250
ml apă dimineața sau ColonHelp ®(Psillium î n argilă ) (la cei de peste 12 ani ) sau
ColonHelp junior ® 1-3 lingurițe/zi (la cei de peste 4 ani );
• Semințe de in sau chia 1 linguriță/zi dimineața (8).

21
CAPITOLUL III
CERCETĂRI PERSONALE

3.1. Motivația lucrării
Constipația este o afecțiune acută sau cronică, în care este dificil să se producă o
mișcare a intestinului sau atunci când mișcările intestinale apar, sunt rare și conțin scaune
tari, uscate, și mici, care sunt dureroase și/sau dificil de trecut. Desi constipatia nu este, de
obicei, o con diție gravă, este o problemă extrem de frecventă la populația pediatrică. Acest
lucru poate cauza îngrijorare pentru cei care sunt afectați de ea în mod frecvent sau pentru
perioade lungi de timp.
Motilitatea intestinală este una dintre funcțiile cele mai complexe și mai sofisticate
din corpul uman. Colonul absoarbe apa și funcționează ca un rezervor. Deșeurile lichide
livrate de către intestinul subțire în cec, devin scaun solid în colonul descendent și sigmoid.
Colonul are o motilitate mai lentă, iar peri staltismul pare a fi mai puțin activ în
porțiunile sale distale. În mod normal, rectosigmoidul rămâne liniștit pentru perioade de 24 –
48 de ore. Undele peristaltice active se dezvoltă ulterior, ceea ce indică faptul că
rectosigmoidul trebuie să fie golit. A ceastă evoluție este percepută de către individ, care, în
funcție de circumstanțele sociale are apoi capacitatea de a reține în mod voluntar până la un
anumit punct scaunul sau să -l elimine.
Majoritatea pacienților pot fi tratați prin măsuri ușoare (de ex emplu, schimbarile de
dieta si laxative). Cu toate acestea, un număr semnificativ de pacienți au constipație severă și
necesită tratamente mai agresive, iar unii chiar au nevoie de o intervenție chirurgicală.
Majoritatea pacienților au constipație funcțion ală (idiopatică), patologie care este asociată cu
un spectru larg de severitate. Un număr mic de pacienți au probleme în motilitatea
intestinului și se suprapun cu grupul de pacienți considerați a avea pseudo -obstrucție
intestinală.
Constipația cronică a c opilului implică din punct de vedere clinic aspecte semiologice
de un polimorfism variat și confruntă practicianul cu probleme dificile de diagnostic pozitiv
și deferențial. Considerând aceste implicațiile cât și recurența acestei patologii este necesar
studiul factorilor majori implicați cât și posibilele metode de prevenire ale acestei patologii.

3.2. Obiectivele studiului
 Identificarea v ârstei cu cea mai mare frecvență în cadrul cazurilor selectate;
 Informații despre simptomatologia bolii și eventualel e agravări ale acesteia;
 Factorii de risc modificabili, nemodificabili și rolul dietei în apariția constipației;
 Urmărirea modificărilor funcționale în dinamică ale aspecului scaunului, reprezentând
un marker al eficienței tratamentului;
 Sublinierea unor m etode de prevenire și diagnosticare precoce;

22
 Factorii care influențează acutizările și recidivele, precum și contextul psihologic și
afectiv al întregii familii;
 Eficiența tratamentelor actuale, precum și complianța pacienților la tratament.

3.3. Materia le și metode utilizate
Studiul este bazat pe analizarea datelor colectate de la un număr de 81 de pacienți,
internați în cadrul secției de Pediatrie II din cadrul Spitalului Clinic Județean Arad, în
perioada septembrie 20 14 – mai 2015.
Metoda aplicat ă a fost un chestionar complex (Anexa 1) acordat acestor pacienți, pe
perioada internării dar și completarea informațiilor cu date obținute din foile de observație a
pacienților, cu acordul acestora și respectarea datelor confidențiale.
Prelucrarea statis tică a rezultatelor studiului a fost efectuată la calculator cu utilizarea
Microsoft Excel 2010©. Datele au fost sistematizate sub formă de tabele (pe loturi), grafice și
scheme.

3.4. Rezultate obținute din evaluarea chestionarelor
Rezultatele obținute în urma studiului au fost exprimate în procente, care sunt
raportate la lotul mare de studiu, pe categorii de vârstă și gen în funcție de parametrii studiați.
Pacienții incluși în studiul nostru s -au însumat dintr -un lot de 81 de copii, din care 51
sunt de g enul feminin si 30 de genul masculin. Am împărțit lotul studiat in 6 grupe de vârstă.
Primul grup este format din 7 copii cu vârsta între 0 -1 ani, al doilea grup este format din 24
de copii cu vârsta între 1 -3 ani, al treilea grup este format din 15 copii cu vârsta între 3 -7 ani,
grupul patru este format din 17 copii cu vârsta între 7 -11 ani, grupul cinci este format din 9
copii cu vârsta între 11 -14 ani, iar grupul șase este format din 9 copii cu vârsta între 14 -18 ani
(Fig. 3.1).

23

Fig.3.1 – Distribuția p acienților pe grupe de vârstă
Din punct de vedere al distribuției pe sexe, avem o majoritate de 63% care sunt de
genul feminin, iar restul de 37% sunt de genul masculin (Fig. 3.2). Raportul este de 2:1
pentru genul feminin. Din totalul de 81 de pacienți s tudiați 51 sunt de gen feminin și 30 sunt
de gen masculin.
0%5%10%15%20%25%30%
0-1 ani 1-3 ani 3-7 ani 7-11 ani 11-14 ani 14-18 ani9% 30%
18% 21%
11% 11% 0-1 ani
1-3 ani
3-7 ani
7-11 ani
11-14 ani
14-18 ani

24

Fig. 3.2 – Distribuția pacienților pe sexe
În funcție de proveniența pacienților avem un procent de 84% care provin din mediul
urban, în timp ce doar 16% provin din mediul rural (Fig. 3.3). Rapor tul este de 5:1 pentru
mediul urban, în defavoarea mediului rural. Astfel 13 pacienți provin din mediul rural și 68
provin din mediul urban.

Fig. 3.3 – Proveniența pacienților în funcție de mediu
63% 37%
Sex feminin
Sex masculin
16%
84% rural
urban

25
În următorul grafic am urmărit incidența în familia pacien ților a constipației cronice.
Din lotul studiat 6 pacienți au p ărinți diagnosticați cu constipație cronică, 8 au frați cu
constipație cronică, 3 au alte rude de grad II și III cu constipație cronică, iar 64 nu au rude cu
constipație cronică.

Fig. 3.4 – Prezența constipației cronice în familia pacienților

În urmatorul grafic am prezentat problemele de sănatate ale pacienților. Din totalul
de 81 de pacienți, 38 nu au nici o alta boala în afară de constipație, 13 au parazitoz ă
intestinală, 1 0 prezintă infe cție de tract urinar, 2 au megacolon congenital, 8 au megacolon
dobândit, 5 au fisură anală, 4 au rectoragie, 28 au sindrom dureros abdominal, 10 prezintă
vărsături, 15 au carență nutrițională, 11 au hipotrofie staturoponderală, 12 prezintă anemie
feripriv ă, 6 au gastroduodenită , 9 au suflu cardiac, 3 au dispepsie, 5 au microlitiază renală, 3
au enurezis nocturn. Țin sa mentionez ca majoritatea pacienților au mai multe patologii
asociate constipației cronice.
7%
10%
4%
79% Parinții
Frații
Alte rude
Nu au

26

Fig. 3.5 – Inciden ța altor probleme de sănăta te ale pacienților din lotul studiat

3.4.1. Cauze ale constipației
Deoarece majoritatea pacienților din lotul studiat nu au o cauză organică a
constipației, am urmarit factorii declanșatori ai constipației.
A. Tipul familial din care provine pacientul
Familiile au fost clasificate in 4 nivele de competență(Lewis si colab.) :
-familii optime
-familii competente,dar îndurerate
-familii disfuncționale
-familii puternic disfuncționale(22)
Tipul familiei Parinții Relațiile Copiii
1.Optimă -egalitate între par inți
-sunt competenți
-discuții eficiente, -calde, satisfăcătoare
-susținere, simpatie,
empatie -dezvoltare
corespunzătoare
vârstei pe plan
7%
5%
1% 4% 3% 2% 15%
5% 8%
6% 7%
3% 5%
2% 3% 2% 21%
0%5%10%15%20%25%

27
claritate in comunicări
-nivel ridicat de
spontaneitate
-au nivel ridicat de
intimitate psiho -socială și
o legătură afectivă
neobișnuită -atmosferă caldă,
afect uoasa, plină de
optimism
-relații bune cu
ceilalți membrii ai
familiei și cu prietenii cognitiv, psihic și
social
-sunt prietenoși,
deschisi, activi,
atletici, sănătoși clinic
și paraclinic
-sunt susținuți să iți
urmeze visele
2.Competentă,
dar îndurerată -familie deprimată
emoțional
-mama este competentă
dar îndurerată
-tatăl este detașat
–încurajează autonomia
și acceptă lucrul
individual
-unul dintre părinți tinde
să domine moderat și nu
sunt semne de împărți re a
autoritații
-lipsește veselia și
bucuria -recompensele
materiale sunt mai
importante decât
relațiile
interpersonale
-lipsește căldura
-conflictul familial
este stăpânit,dar
impactul său este
evident
-simpatia și empatia
sunt prezente într -o
mică măsur ă -există o restricție în
exprimarea
sentimentelor
-copii aparent
sănătoși, au o
dezvoltare bună și
funcționează bine
educațional și social
-clinic nu sunt
simptomatici și nu pot
fi deosebiți de cei din
familia optimă

3.Disfuncțional
ă -controlează și dom ină
fiecare aspect al vieții de
familie
-puțină intimitate și
apreciere
-fiecare caută să -l
domine pe celălalt
-părintele dominant ia
toate deciziile -distante,
caracterizate prin
conflicte multiple
-se crează alianțe
tranzitorii scurte
-nu există apropie re
și încredere
-mediul familial este
trist și ostil -sunt atrași în conflicte
-nu învată să rezolve
problemele în mod
eficient
-sunt retrași,
exprimarea
sentimentelor este
mascată
-nu se pune accent pe
starea de sănătate,
sporturi sau altele
4.Sever
disfuncțională -influența unui părinte
-agresivitate frecventă
-întâlnirile produc
conflicte
-nu încurajează
independența copiilor
-nu există intimitate sau
căldură sufletească -exprimări neclare
-atmosferă cinică,
lipsită de speranță
-nu au relații cu
lumea î nconjurătoare,
singurele relații sunt
cu familiile
parenterale -nu sunt apreciați
-sentimentele sunt
evitate
-sunt triști, apatici, nu
au prieteni sau
activități
extracuriculare
-nu comunică, nu iși
exprimă dorințele
-sănătate îndoielnică
Tabel 3.1 – Clasificarea familiilor dupa competență(30)

În urmatorul grafic am prezentat tipul familiei din care provin pacienții din lotul
studiat. Astfel 30 de pacienți provin din familii optime, 15 provin din familii competente dar
îndurerate, 19 provin din familii disfuncționale și 17 provin din familii sever disfuncționale.

28

Fig. 3.6 – Tipul familial din care provin pacienții din lotul studiat

B. Alimentația la sân a copiilor
Alăptarea reprezintă hrănirea sugarului exclusiv cu lapte matern. Alimentația la
sân n u include folosirea ceaiurilor, sucurilor sau a apei. Ceea ce recomandă laptele matern ca
fiind cel mai potrivit nutrient pentru copilul mic este conținutul său echilibrat în nutrienți,
carbohidrați, proteine, lipide, precum și enzime digestive, vitamine ș i minerale, hormoni și
chiar imunoglobuline (în special IgA din colostru) cu importanță deosebită în protecția
tractului gastro -intestinal(32).
În următorul grafic am prezentat alimentarea la sân a copiilor din lotul studiat. Din
totalul de 81 de copii, 1 4 nu au fost alimentați la sân, 9 au fost alimentați 1 lună, 18 au fost
alimentați 3 luni, 25 au fost alimentați 6 luni, 10 au fost hrăniți la sân 12 luni, iar 5 au fost
alimentați până la 2 ani.
37%
19% 23%
21%
Optimă Competentă dar
îndureratăDisfuncțională Sever disfuncțională

29

Fig. 3.7 – Alimentarea la sân a copiilor

C. Preferințele și obiceiurile alimentare ale pacienților
Alimentația diversificată este cea care susține dezvoltarea echilibrată și
armonioasă a bebelușului pentru ca acesta să fie sanatos și să crească în înălțime și în
greutate. Atât copiii cât și adulții consumă în m od frecvent alimente rafinate și prelucrate, din
care fibrele naturale au fost eliminate. În această categorie se încadrează multe feluri de
mâncare și gustări preambalate.
Recurgerea la alte variante de alimentație a sugarului și copilului mic, cum ar fi
laptele de vacă nu reprezintă o alternativă potrivită. Laptele de vacă nu are un conținut optim
de nutrienți (e sărac în vitamina E, fier, acizi grași esențiali, are un conținut exagerat de
proteine, sodiu si potasiu). De asemenea, studii recente au demon strat că există o legatură
între hrănirea sugarului cu lapte de vacă și dezvoltarea diabetului zaharat, a obezității și a
constipației cronice(31).
În următorul grafic am prezentat preferințele și obiceiurile alimentare ale copiilor
din lotul studiat.Ast fel din totalul de 81 de copii studiați, la 52 diversificarea nu a fost facută
corect, 55 nu consumă cantitatea recomandată de lichide/zi, 48 preferă făinoasele, 56 preferă
dulciurile, 67 consumă băuturi acidulate des, 44 mănâncă alimente prăjite des, 69 c onsumă
lapte de vacă în cantitate mare, 41 mănâncă pâine albă, 70 mănâncă des pizza, 45 mănâncă
banane des, 76 consumă des budincă și griș.
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Nu au fost
1 lună
3 luni
6 luni
12 luni
<2 ani
Nu au
fost1 lună 3 luni 6 luni 12 luni <2 ani
Alimentarea la sân 17% 11% 22% 31% 13% 6%

30

Fig. 3.8 – Preferințele alimentare

D. Consumul alimentelor bogate în fibre
Fibrele sunt părțile constituitive al e plantelor, fructelor sau cerealelor pe care
organismul nu le poate digera. Fibrele solubile se dizolvă ușor în apă, iar consistența lor în
intestin va fi vâscoasă, asemănătoare cu a unui gel. Fibrele insolubile trec prin intestin într -o
stare aproape nes chimbată față de cea inițială. Textura moale a fibrelor ajută la prevenirea
formării de scaune tari și uscate, dificil de eliminat. O dietă cu un conținut scăzut de fibre
poate să determine apariția constipației(33).
În următorul grafic am urmărit consumu l de alimente bogate în fibre al copiilor din
lotul studiat. Astfel din totalul de 81 de copii studiați 36 de copii consumă fructe zilnic, 40
consumă legume de câteva ori pe săptămână, 37 consumă pâine integrală de câteva ori pe
săptămână, 49 consumă cerea le zilnic, 45 consumă tărâte rar, 34 consumă probiotice rar, 50
consumă miere sau propolis de câteva ori pe săptămână, 43 consumă sucuri de fructe zilnic,
36 consumă supe de legume de câteva ori pe săptămână, 44 consumă pește rar și 41 consumă
semințe de i n, soia sau chia de câteva ori pe săptămână.
36% 32% 59% 69% 83%
54% 85%
51% 86%
56% 94% 64% 68% 41% 31% 17%
46% 15%
49% 14%
44% 6%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
nu
da

31

Fig. 3.9 – Consumul de fibre săptămânal

E. Gradul de activitate fizică și de sedentarism al pacienților din lotul studiat
Sedentarismul în rândul copiilor reprezintă un factor major de risc în dezvoltarea
bolilor coronariene, obezității, hipertensiunii arteriale, constipației sau diabetului. Exercitiul
fizic în copilărie aduce beneficii fizice, psihologice și sociale extrem de importante în
dezvoltarea și maturizarea copilului.
În următorul grafic am urmărit gradul de activitate fizică și de sedentarism care este
prezent în lotul nostru de pacienți. Astfel din totalul de 81 de pacienți în fiecare zi 10 fac
sport, 31 fac plimbări, 40 folosesc calculatorul, 62 stau la birou și 66 se uita la TV. De câteva
ori pe săptămână 47 fac sport, 38 fac plimbări, 35 folosesc calculatorul, 12 stau la birou și 14
se uită la TV. Rar fac sport 24 de copii, 12 fac plimbări, 6 folosesc calculatorul, 7 stau la
birou și 1 se uită la TV. 44%
32%
38%
49%
30%
17%
5%
21%
49%
27%
6%
3% 32%
49%
46%
41%
15%
41%
48%
62%
30%
44%
40%
51% 24%
19%
16%
10%
55%
42%
47%
17%
21%
38%
54%
46% Fructe
Legume
Pâine integrală
Cereale
Tărâțe
Probiotice
Orez brun
Miere/propolis
Sucuri de fructe
Supă de legume
Pește
Semințe
zilnic de câteva ori/săpt rar

32

Fig. 3.10 – Activitatea fizică și sedentaris mul

F. Stresul determinat de intrarea în colectivitate
În următorul grafic am prezentat intrarea în colectivitate a copiilor din lotul studiat.
Astfel, din totalul de 81 de pacienți au început grădinița cu stres 52 și 63 au început școala cu
stres. În con diții normale au început grădinița doar 29 de copii și școala doar 18.

Fig. 3.11 – Intrarea în colectivitate a lotului de copii

SPORT PLIMBARE CALCULATOR BIROU TV 12% 38% 49% 76% 81%
58%
47%
43%
15% 17% 30%
15%
8% 9%
2% În fiecare zi De câteva ori/săpt Rar
Grădiniță Școală 36%
22% 64%
78%
Cu stres
Normală

33
3.4.2. Apariția controlului sfincterian
În urmatorul grafic am prezentat vârsta copiilor din lotul studiat în momentul apari ției
controlului sfincterian. Astfel, din totalul de 81 de pacienți, la 56 controlul sfincterian s -a
instalat între 2,5 – 3,5 ani, la 19 copii s -a instalat între 3,5 – 5 ani și la 6 copii s -a instalat
peste vârsta de 5 ani.

Fig. 3.12 – Vârsta în momentul instalării controlului sfincterian

3.4.3. Frecvența scaunelor pe săptămână și momentul apariției lor
A.În următorul grafic am prezentat frecventa scaunelor pe săptămână a pacienților din lotul
nostru. Din totalul de 81 de copii, 29 au scaun la 3 zile, 31 la 4 zile, 9 la 5 zile, 3 la 6 zile și 9
au scaun la 7 zile.

Fig. 3.13 – Frecvența scaunelor 69% 24% 7%
2,5 – 3,5 ani
3,5 – 5 ani
>5 ani
36%
38% 11% 4% 11% La 3 zile La 4 zile La 5 zile La 6 zile La 7 zile

34
B. Momentului din timpul zilei când are loc defecarea este foarte important în combaterea
comportamentului retențional, a instalării impactației fecale sau a f ecalomului.Momentul
considerat a fi cel ideal este dimineața, imediat după trezire.
În următorul grafic am prezentat momentul din timpul zilei în care apare defecația la
copii din lotul studiat. Astfel scaun dimineața au doar 7 copii, după -amiaza au scaun 29 de
copii și seara au scaun 45 de copii.(Fig. 3.14)

Fig. 3.14 – Momentul din timpul zilei când apare defecația

3.4.4. Modificări evolutive ale tipului scaunului dupa scala Bristol înainte și după
tratament
a) Am urmărit modificările tipului de scaun dupa scala Bristol în dinamică, și anume, înaintea
inițierii tratamentului, la interval de 3 luni și 6 luni (Tab. 3.2)
Tipul scaunului dupa scala Bristol Tipul inițial pre -tratament
Tipul 1 59
Tipul 2 17
Tipul 3 5
Tabel 3.2 – Tipul inițial al scaunului
Se poate observa că înaintea inițierii tratamentului o majoritate de 73% din pacienți au
un scaun tip 1, 21% au un scaun tip 2 și 6% au un scaun tip 3. dimineața după-amiaza seara
Momentul 9% 36% 55%0%10%20%30%40%50%60%

35
b)La 3 luni de la inițierea tratamentului se pot observa următoarele modificări : o scădere a
numărului de pacienți care au scaun tip 1 și 2, o ușoară creștere a tipului 3 (scaun de tranziție)
și apariția pacienților cu scaune normale (tip 4 și 5 ), ceea ce reprezintă desigur o evoluție
pozitivă (Tab. 3.3 )
Tipul scaunului dupa scala
Bristol Tipul inițial pre -tratament La 3 luni post -tratament
Tipul 1 59 21
Tipul 2 17 9
Tipul 3 5 15
Tipul 4 0 19
Tipul 5 0 17
Tabel 3.3 – Tipul de scaun la 3 luni de la instituirea tratamentului
c)La 6 luni de la timpul inițial se poate observa o evoluție favorabilă, majorit atea pacienților
obținând un scaun normal la 6 luni de la instituirea tratamentului. Astfel 51% au scaun tip 4,
44% au scaun tip 5, 4% au scaun tip 3 și 1% au scaun tip 2 (Tab. 3.4)

Tipul scaunului
dupa scala Bristol Tipul inițial pre –
tratament La 3 luni post-
tratament La 6 luni post –
tratament
Tipul 1 59 21 0
Tipul 2 17 9 1
Tipul 3 5 15 3
Tipul 4 0 19 41
Tipul 5 0 17 36
Tabel 3.4 – Tipul de scaun la 6 luni de la instituirea tratamentului
Evoluția procentuală a tipului de scaun dupa scala Bristol, fa ță de valorile inițiale este
prezentată în Fig. 3.15 :

36

Fig. 3.15 – Evoluția tipului de scaun în procente inițial, la 3 luni și la 6 luni după tratament

3.4.5. Semne și simptome însoțitoare ale scaunului
Apariția scaunului la pacienții din lotul studiat determină semnele și simptomele
prezentate in Fig. 3.16. Astfel din totalul de 81 de pacienți 61 au avut dureri abdominale
înaintea defecației, 32 au avut grețuri, 1 a avut vărsături, 72 au dezvoltat comportament
retențional, 28 au avut scaun cu sânge, 73 au fost balonați, 69 au avut meteorism abdominal,
67 au suferit modificarea apetitului alimentar, 58 au fost agitați, 76 prezintă anxietate
anticipatorie, 65 au pătat chilotul la un moment dat și 70 au senzația de golire incompletă a
colonului.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Tipul inițial
pre-tratament La 3 luni post-
tratament La 6 luni post-
tratament
Tipul inițial pre -tratament La 3 luni post-tratament La 6 luni post-tratament
Tipul 1 73% 26% 0%
Tipul 2 21% 11% 1%
Tipul 3 6% 18% 4%
Tipul 4 0% 24% 51%
Tipul 5 0% 21% 44%

37

Fig. 3.1 6 – Semnele și simptomele care însoțesc scaunul

3.4.6. Tratamentul
Principalele clase de medicamente folosite în tratamentul constipației sunt prezentate
în următorul tablel (Tab. 3.5).
Clasa de medicamente Mecanismul acțiunii Exemple de medicamente
Laxative de volum -măresc volumul
conținutului intestinal -fibre vegetale, tărâțe de
grâu
-substanțe mucilaginoase:
Psyllium,semințe de in
Purgative osmotice -fluidifică și cresc volumul
conținutului intestinal fără a
perturba echilibrul
hidroelectrolitic
-declanșează mișcările
peristaltice -Macrogoli(Forlax®,
Fortrans®)
-Lactuloză(P6L®)
-săruri de magneziu/hidroxid
de magneziu
Purgative stimulante ale
peristaltismului intestinal
(purgative de contact) -irită mucoasa intestinală,
determinând creșterea
peris taltismului intestinal
-stimulează secreția de apă și
electroliți, determinând
fluidificarea conținutului
intestinal și favorizează -senna, aloe vera, citrate de
magneziu (Laxiv®)
-ulei de ricin
-bisacodil (Dulcolax®,
Stadalax®)
-Dulcop ic®
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
75%
39%
1% 89%
35% 91%
85% 83%
72% 94%
80% 86%

38
eliminarea acestuia
Laxative emoliente și
lubrefiante -efect emolient protector
pentru mucoasă
-efect lubrefiant,favorizând
înmuierea,înaintarea și
expulzia scaunului -ulei de parafină
-ulei mineral
Laxative lubrefiante de uz
rectal -lubrefiază scaunele,
favorizând evac uarea
acestora -supozitoare cu glicerină
-microclisme cu glicerină,
mușețel și nalbă
Tabel 3.5 – Principalele clase de medicamente(34)
a)Tratamentul acut
Multi dintre pacienți se prezintă la medic doar în momentul impactării fecale, în caz
de fecalom pa lpabil sau în cazul apariției complicațiilor, motiv pentru care este foarte
important tratamentul acut al constipației.
În următorul grafic am urmărit medicamentele folosite în tratarea simptomelor acute
de constipație.Astfel 35 de pacienți au urmat trata ment cu Forlax®, 20 de pacienți au folosit
ulei de parafină, 18 au fost supuși la microclisme cu mușețel și 30 au avut nevoie de clisme
evacuatorii. Țin să menționez ca există pacienți care au folosit mai multe medicamente în
același timp.

Fig. 3.17 – Medicamentele folosite în tratamentul acut
b.Tratamentul de întreținere
Tratamentul de întreținere se menține până la 3 -6 luni, cu scăderea progresivă a
dozelor.
În următorul grafic am exemplificat medicamentele folosite în tratamentul de
întreținere al pa cienților din lotul studiat. Astfel, 64 de copii sunt tratați cu Debridat®, 19 cu
Clismă evacuatorieMicroclisme cu mușețel Ulei de parafină®Forlax®
37% 22% 25% 43%

39
Las Baby®, 66 cu Bifido Baby®, 35 cu Forlax®, 18 cu ulei de parafină, 15 cu Inka®, 16 cu
Herbolax®, 26 cu Laxen®, 18 cu Lactuloză® și 9 cu supozitoare cu glicerină. Țin să
menționez ca există pacienți care au folosit mai multe medicamente în același timp.

Fig. 3.18 – Tratamentul de întreținere
c)Apariția de recidive și recăderi
Majoritatea pacienților care suferă de constipație cronică prezintă etape de recidive si
recăderi . În Tabelul 3.6 am urmărit principalele cauze habituale de recidive ale constipației.
Astfel 68 de copii nu respectă regimul igieno -dietetic, 44 renunță la tratamentul
medicamentos prea devreme, 40 au recidive imediat după întreruperea tratamentului de
întreținere, 15 au recidive din cauza stresului și 10 au recidive în momentul în care călătoresc.
Cauze Procente
Nerespectarea regimului igieno -dietetic 84%
Întreruperea tratamentului mai devreme 54%
La întreruperea medicației de întreținere 49%
La apar iția stresului 19%
Călătoriile frecvente 12%
79%
23% 82%
43%
22% 19% 20% 32%
21% 11%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

40
Tab. 3.6 – Cauze de recidive ale constipației cronice
Frecvența recidivelor la 12 luni de la întreruperea tratamentului medicamentos este
prezentată în următorul grafic. Din totalul de 81 de pacienți studiați , 48 au recidive, iar 33 nu
au recidive (Fig. 3.19).

Fig. 3.19 – Incidența recăderilor la 12 luni de la întreruperea tratamentului

3.5. Prezentări de caz
3.5.1. Caz I
1.Inițialele copilului: G. C.
2.Vârsta: 7 ani
3.Sexul : F
4.Mediul de proveniență : urban
5.Tipul famili al din care provine pacientul :
o famili e competentă,dar îndurerată
6.Antecedentele heredocolaterale de constipație în familia pacientului : mama
7.Boli asociate diagnosticului de cons tipație : sindrom dureros abdominal, sindrom de
vărsături, tulburări emoționale, diskinezie biliară, gastroduodenită , impactație fecală
8.Alimentat area la sân copilul : a fost facută pana la 3 luni
9.Diversifica rea fost începută la vârsta de : 4 luni
59% 41%
au
nu au

41
10.Prefer ințele alimentare ale copilului : băuturi acidulate, dulciuri, pizza , lapte de vacă,
făinoase, griș, ba nane
11.Consumu l de alimente bogate în fibre : de câteva ori/săptămână
12.Cantitatea de lichide /24ore : 800 ml
13.Activitatea fizică a copilului (sport,plimbare) și timpul petrecut în fața calculatorului , a
T.V.-ului și la birou :
o zilnic : calculator , T.V. , birou
o de câteva ori/săptămână : plimbare
o rar: sport
14.Intrarea in colectivitate a fost :
o normal : grădiniță
o cu stres: școală
15.La ce vârstă a apărut controlul sfi ncterian : 2 ani 11 luni
16.Debutul constipației ș i frecvența scaunelor/săptămână : debutul este în momentul încep erii
școlii, frecvența este de 1 scaun la 4 zile
17.Tipul scaunului (după scala Bristol) :
o Tipul 1
18.Semnele și simptomele însoțitoare ale scaunului : dureri abdominal e, meteorism
abdominal, gre țuri, balonare, lipsa tranzitului intestinal în ultimele 4 zile
19.Medicația utilizată pentru t ratamentul acut al constipației : clismă evacuatorie
20. Medicația utilizată pentru tratamentul cronic al constipației : Forlax, Debridat , Supozitoare
cu glicerină la nevoie
21.Regimul alimentar : s-a ținut corespunzător doar 2 luni, pacienta având o evoluți e bună
21.Recidive : 2 recidive, una a apărut la întreruperea medicației și a doua a ap ărut din cauza
starii afective instabile și a stesului
22.Alte observații : atașez o ecografie abdominala a pacientei, efectuată în momentul
internării, pacienta având un fecalom observabil ecografic (Fig. 3.20)

42

Fig. 3.20 – Ecografie abdominal ă a pacientei în momentul internării
3.5.2. Caz II
1.Inițialele copilului: M. G.
2.Vârsta: 15 ani
3.Sexul: F
4.Mediul de proveniență: urban
5.Tipul familial din care provine pacientul:
o familie disfuncțională
6.Antecedentele heredocola terale de constipaț ie în familia pacientului: tatăl și un frate
7.Boli asociate diagnosticului de constipație: sindrom dureros abdominal recurent , sindrom
subocluziv, sindrom acut de deshidratare grad II prin vărsături și lipsă de aport
8.Alimentatarea la sân copilul : a fost facută pana la 1 lună
9.Diversificar ea fost î ncepută la vârsta de: 3 luni
10.Preferințele alimentare ale copilului: bă uturi acidulate, dulciuri , lapte de vacă , prîjeli,
făinoase, banana , budincă
11.Consumul de alimente bogate în fibre : rar
12.Cantitatea de lichide /24ore: 500 ml

43
13.Activitatea fizică a copilului (sport,plimbare) și timpul petrecut în fața calculatorului , a
T.V.-ului și la birou :
o zilnic: T.V. , birou , plimbare
o de câteva ori/săptămână: calculator, sport
14.Intrarea in colectivitate a fost :
o normal: grădiniță
o cu stres: școală
15.La ce vârstă a apărut controlul sfincterian: 3 ani 2 luni
16.Debutul constipației și frecvența scaunelor/săptămână: debutul este în momentul începerii
școlii, frecvența este de 1 scaun la 6 zile
17.Tipul scaunului (după scala Bristol) :
o Tipul 1
18.Semnele și simptomele însoțito are ale scaunului: abdomen sensibil la palpare , meteorism
abdominal, grețuri, vărsături, balonare, lipsa tran zitului intestinal în ultimele 6 zile
19.Medicația utilizată pentru tratamen tul acut al constipației: clism e evacuatori i, Forlax
20. Medicația utilizată pentru tratamentul cro nic al constipației: Forlax, Debridat, Lactuloză,
Ulei de parafină, Supozitoare cu glicerină la nevoie
21.Regimul alimentar: nu a fost ținut corespunzător
21.Recidive: 4 recidive, apărut e din cauza nerespectării regimului igieno -dietetic și la
întreruperea medicației
22.Alte observații: Tranzitul baritat al tubului digestiv relevă la 3 ore postingestie rest de
bariu în stomac , prezent în port, corpul gastric, bariu neomogen în ultim ele anse i leale și cec ,
rest de bariu în formă de menisc la nivelul crestelor ileace , posibil stază în colonel transvers.

3.6. Compararea rezultatelor obținute în studiul efectuat cu date din literatură
Din totalul de 81 de copii incluși în studiul nostru, aproape toți pacienții au obținut la
6 luni post -tratament un scaun normal, situat pe scala Bristol în tipul 4 (51%) și tipul 5 (44),
un scaun de tranziție este întâlnit în tipul 3 (4%) și doar 1% au rămas cu scaun ti p 2, ceea ce
semnifică faptul că majoritatea au avut un răspuns favorabil, cu îmbunătățirea aspectului
scaunului.

44
S-a constatat eficacitatea terapiei împotriva constipației pe termen scurt, în timp ce pe
termen lung se poate constata un procent ridicat de recidive (59% prezintă recidive la 12 luni
de la încheierea tratamentului).
Un prognostic de îmbunătățire poate fi de așteptat la aproape toți pacienții care
cooperează cu tipul de abordare completă. Pe de altă parte, recuperarea completă, definită ca
trei sau mai multe scaune pe săptămână, fără pătarea chilotului, în afara tratamentului cu
laxative, se vede mai rar. O revizuire sistematică a fost neconcludentă în a identifica factorii
care prezic care pacientii nu raspund la tratament.
În urma acestui studi u am concluzionat că părinții nu iși alimentează corespunzător
copii, fapt ce în timp duce la apariția constipației. Î n urma acestui studi u s-a identificat că
cantitatea de fibre și lichide consumat e de pacienți i din lotul nostru este scăzut ă, în timp ce
cantitatea de produse lactate este crescută. Un studi u asemănător a fost desfășurat la
Departamentul Pediatric Mottahari Clinic afiliat Universitații din Shiraz Iran (36) care a
concluzionat că creșterea cantității de fibre din dietă scade rata apariției complicațiilor ,
creșterea cantitații de lichide ajut a la lubrefierea intestinului și astfel favorizează pasajul
intestinal . Alți factori luați în considerare în studi u au fost dieta și educar ea la toaletă .
Ratele de recuperare cresc în mod semnificativ în ultimul timp; acestea sunt de
aproximativ 30 -50% după un an, iar 48 -75% dupa cinci ani. Ca un exemplu, o evaluare
ulterioară a 97 de pacienți tratați într -o clinică de encoprezis a arătat că 43 % dintr -un total de
97 de pacien ți (care au fost tratați cu lapte de magneziu, o dietă bogată în fibre, precum și
tehnici de educare la toaletă ) au fost recuperați într -un an.
Majoritatea copiilor cu constipație funcțională vor avea rezultate clinice bune la
maturitate, în cazul în car e sunt tratați în mod adecvat în timpul copilăriei. Într -un studiu de
401 de copii tratați printr -un protocol de tratament de șase până la opt săptămâni în Olanda, și
a verificat pentru o perioada medie de 11 ani, 25% din pacienți încă au avut simptome și ca
adulți. Factorii de risc pentru lipsa de recuperare pe termen lung a inclus vârsta înaintată la
debut, intarzierea în trimiterea la un gastroenterolog pediatru, iar mișcări intestinale mai
puține pe săptămână la prezentarea inițială (35).
Un studiu efec tuat în anul 2009 a concluzionat că PEG și clismele sunt la fel de
eficiente în tratarea constipației cronice la copil. Comparativ cu clismele, PEG au cauzat mai
multe cazuri de incontinență fecală, dar restul rezultatelor au fost similare și ambele medica ții
trebuiesc considerate a fi de primă intenție în tratarea constipației (24).

45
CONCLUZII

1. Din totalul de 81 de pacienți, la finalul studiului, aproape toți pacienții au obținut un
scaun normal, situat pe scala Bristol î n tipul 4 (51%) și tipul 5 (44) , un scaun de
tranziție este întâlnit în tipul 3 (4%) și doar 1% au rămas cu scaun tip 2, ceea ce
semnifică faptul că majoritatea a u avut un beneficiu semnificativ pozitiv cu
îmbunătățirea aspectului scaunului.
2. S-a constatat eficacitatea terapiei împotriva co nstipației pe termen scurt, în timp ce pe
termen lung se poate constata un procent ridicat de reci dive (59% prezintă recidive la
12 luni de la încheierea tratamentului).
3. Nerespectarea regim igienodietetic și stilul de viață inadecvat sunt principalele cauz e
care favorizează apariția recidivelor la pacienții diagnosticați cu constipație cronică.
4. Factorii primordiali care afectează eficacitatea tratamentelor este lipsa complianței
pacienților la unele tratamente medicame ntoase,a duratei corespunzătoare a
tratamentului,a regimului alimentar adecvat,a exercițiului fizic și a stării psihice bune.
5. Cea mai dificilă problemă constă în identificarea copiilor cu risc de dezvoltare a
constipației cronice și controlarea acesteia înaintea apariției complicațiilor.
6. Obțin ând date similare cu cele din literatură, se poate afirma că genul feminin este
mai predispus la apariția constipației decât genul masculin.
7. Etiologia este multiplă și afectează în special copii cu vârsta cuprinsă între 1 -11 ani,
proveniți din mediul urban și cu un nivel socio -econimic ridicat.
8. Nevoia elaborării unei strategii naționale de combatere a sedentarismului și a
obiceiurilor alimentare rele este esențială în România datorită numărului în creștere a
copiilor care devin afectați de această patologi e.
9. Majoritatea pacienților au constipație funcțională (idiopatică) ,de cauză habituală și un
număr mic de pacienți au o cauză organică, identificată la scurt timp după naștere .
10. Modificarea comportamentelor retenționale și a momentului din timpul zilei când are
loc defecarea sunt foarte importante în combaterea instalării impactației fecale sau a
fecalomului. Se va insista în obținerea unui scaun cu o consistență normală, apărut
ușor, dimineața, imediat după trezire.
11. Este foarte importantă scăderea sau înlocu irea din dietă a laptelui de vacă, precum și a
derivatelor din acesta.
12. Efectele secundare terapiei medicamentoase sunt minime , dar sunt prezente. Acestea
pot fi cauzate de o dozare incorectă a medicamentelor și sunt manifestate prin pătarea
continuă a ch ilotului/scutecului sau impactație recurentă.

46
Bibliografie:

1. Stephen M Borowitz (Carmen Cuffari, Mary L Windle )( Septembrie 2015) Pediatric
Constipation
2. Van den Berg MM ( Benninga MA, Di Lorenzo C. )( 2006) Epidemiology of childhood
constipation: a systematic review
3. Borowitz SM ( Cox DJ, Kovatchev B, et al )( 2005 Aprilie) Treatment of childhood
constipation by primary care physicians: efficacy and predictors of outcome
4. http://emedicine.medscape.com/article/928185 -overview consultat in data de 16.09 .2015
5. The Gale Encyclopedia of Medicine – 5th Ed (9 Vol Set) (2015) pag 1312
6. The Gale Encyclopedia of Medicine – 5th Ed (9 Vol Set) (201 5) pag 1313
7. Book des ECN Editia in Limba Romana 2011 pag 1055 -1057
8. Brown, Jennifer (2014) Happy Healthy Gut: The Natural Diet Solution to Curing IBS and
Other Chronic Digestive Disorders ,New York: Skyhorse
9. Mullin ( Gerard E. )(2011) The Inside Tract: Your Good Gut Guide to Great Digestive
Health ,New York: Rodale Books
10. „Guyton 11th Edition ” pag 822
11. http://emedicine.medscape.com/article/937030 -overview consultat in data de 16.09.2015
12. Stephen M Borowitz ( Carmen Cuffari )(septembrie 2015) Pediatric Constipation
Differential Diagnoses
13. The Gale Encyclopedia of Medicine – 5th Ed(9 Vol Set) (2015) pag 1315
14. Holly L Neville (Carmen Cuffari )(mai 2014) Pediatric Hirschsprung Disease
15. David W. Hay (2011) The Little Black Book of Gastroenterology – 3rd edition pag 13
16. Stephen C. Hauser(Darrell S. Pardi,John J. Poterucha)(2008) Mayo Clinic
Gastroenterology and Hepatology Board Review – 3rd Edition pag 259
17. Norton J. Greenberger (Richard S. Blumberg, Robert Burakoff)(2009) Current Diagnosis
& Treatment Gastroenterology,Hepatology, & Endoscopy pag 96
18. David W. Hay (2011) The Little Black Book of Gastroenterology – 3rd edition pag 12
19. http://www.constipation -remedies -for-all.com/fecal -impaction.html
20. Marc A Levitt (Harsh Grewal)(august 2015) Management of Severe Pediatric
Constipation
21. Rome III Diagnostic Criteria for Functional Gastrointe stinal Disorders Appendix A,C3
22. John J. Schwab(Helen Gray -Ice, Florence R. Prentice)(2002) Family Functioning: The
General Living Systems Research Model pag. 80
23. Sarah Brewer (noiembrie 2009) Going through the motions(Fig. 1)
24. Bekkali NL(van den Berg MM, Dijk graaf MG, van Wijk MP, Bongers ME, Liem O,
Benninga MA)(decembrie 2009) Rectal fecal impaction treatment in childhood
constipation: enemas versus high doses oral PEG ;124(6):e1108 -15. PubMed PMID:
19948614 (Fig. 2)
25. http://www.proctocure.com/constipation_chronic_constipation.php(Fig . 3)
26. https://en.wikipedia.org/wiki/Toxic_megacolon (Fig. 4)
27. http://maladiesdigestives -robertdebre.aphp.fr/manometrie -anorectale (Fig.6)

47
28. Marc A Le vitt (Harsh Grewal)(august 2015) Management of Severe Pediatric
Constipation(Fig. 7)
29. https://www.google.ro/search?q=reflexoterapie+talpile&espv=2&biw=1600&bih=799&s
ource=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjH0v –
Jyp3LAhWFnHIKHaXwDokQ_AUIBygB (Fig . 8)
30. Afilon Jompan(2015) Medicina Familiei pag.67 -72
31. http://www.sfatulmedicului.ro/Nutritia -copiilor/avantajele -si-dezavantajele -alimentatiei –
exclusiv -la-san_272
32. http://www.sfatulmedicului.ro/Nutritia -copiilor/alimentatia -naturala -a-sugarului –
alaptarea_1511
33. http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari -de-tranzit –diareea -si-constipatia -/alimente -care-
determina -constipatia_9698
34. Virginia Gligor(Răzvan Gligor)(2006) Farmacologie specială pag.103 -105
35. Manu R Sood (Alison G Hoppin) (2016) Chronic functi onal constipation and fecal
incontinence in infants and children: Treatment
36. M. Salehi (M Dehghani , MH Imanieh ) (2007) Therapy of Chronic Functional
Constipation in Children before and after Dietary Education

48
ANEXA 1

Chestio nar privind identificarea cauzei, factorilor declanșatori și agravanți ai
constipației , precum și tratamentul utilizat, recidivele si complicațiile apărute.
*Se completează de către student, cu adăugarea anumitor informații din foaia de observație a
pacien tului, cu acordul părintelui acestuia și a medicului curant.
*Se vor nota doar inițialele numelui pentru a păstra confidențialitatea datelor.

1.Inițialele copilului : ……..
2.Vârsta : ……
3.Sexul(M/F) :
4.Mediul de p rovenien ță (rural sau urban) :
5.Tipul familial din care provine pacientul (se completează de către student) :
o familie optimă
o familie competentă,dar îndurerată
o familie disfuncțională
o familie puternic disfuncțională
6.Antecedentele heredocolaterale de constipaț ie în familia pacientului (frați ,părinți,alte rude)
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
7.Boli asociate diagnosticului de constipație (se completează din FO ) …………… …………………. .
…………….. ………….. …………………………………………………………………………………… …………………..
8.A fost alimentat la sâ n copilul?Cât timp? …………………………….. ………………………………………
…………………………………………… ………………………………………………………………………………………
9.Diversificarea la ce vârstă a fost începută ?A fost făcută c orect? ………………………………….. ….
………. ………………. ………………………………………………………………………………………………………….
10.Preferinț ele alimentare ale copilului ………. …………………………………………………………….. ……
……….. ………………………………….. ……………………………………………………………………………………..
11.Consumul de alimente bog ate în fibre :
o zilnic
o de câteva ori/să ptămână
o rar
12.Cantitatea de lichide /24ore ………………………………………………………………………………. ………

49
13.Activitatea fizică a copilului (sport,plimbare) și timpul petrecut în fața calculatorului , a
T.V.-ului și la birou :
o zilnic
o de câteva ori/săptămână
o rar
14.Intrarea in colectivitate (gradiniță ,școală) a fost :
o normal ă
o cu stres
15.La ce vâ rstă a apă rut controlul sfincterian? ………………………………………….. ……………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
16.Debutul constipației și frecvența scaunelor/să ptămână ……… ………… ……………………. ………. ..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
17.Tipul scaunului (după scala Bristol) (se completează de către st udent ) :
o Tipul 1
o Tipul 2
o Tipul 3
18.Semnele și simptomele însoțitoare ale scaunului (obiectiv,s ubiectiv și din FO) ……….. ……..
…………………………………………………………………………………………………………. ………………………..
19.Medicația utilizată pentru tratamentul acut al constipației ………………………………….. …………
………………………………………………………………………………………………. …………………………………..
20. Medicația utilizată pentru tratamentul cronic al constipației …………………………………. ……..
……………………………………………………………………………………… ……………………………………………
21. Medicația utilizată pentru diagnosticele asociate …………………………………………. ……………. .
……………… ……………………………………………………….. ………………………………………………………….
22.Regimul alimentar s -a ținut corespunzător?Câ t timp a f ost ținut, evoluția a fost bună?
…………………………………………………………………………………….. …………………………………………….
23.Au apărut recidive?La câ t timp?Câ te recidive a avut? ……………………………. ………. ……………
…………………………………………………………………………… ………………………………………………………
24.Alte observații …………………………………………………………………….. ………………………………….
……………………………………………. ……………………………………………………………………………………..