Consolidarea infrastructurii de transport, de cazare și de agrement [622646]

3
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. …….. 5
Capitolul I. Prezentarea generală a județului Sibiu ……………….. ……………………….. ………………7
1.1. Așezarea geografică a județului Sibiu ………. …………………………………………………………………. 7
1.2. Căile de acces…………………………………………………………………………… ……………………………….8
1.2.1. Rețeaua căilor rutiere………………………………………………………………………….. ………… ……….. 8
1.2.2. Rețeaua căilor feroviare………………………………………. ……………………………………….. ………… 9
1.2.3. Rețeaua căilor aeriene……………………………………………………………… ……… 9
1.3. Scurt istoric al apariției și dezvoltării județului Sibiu …………………………………………………….10
1.4. Potenț ialul economic al regiunii sibiene și populația………… ………………………………………….11
1.4.1. Potențialul economic al județului Sibiu ……………………… ………………………………… ………… .12
1.4.2. Populația și organizarea administrativă………….. ………………………….. ……………… ………… …13
Capitolul II. Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Sibiu ……….. …………1 6
2.1. Potențialul turistic – concepte te oretice…………………………………………. …………………………. ..16
2.2. Potențialul turistic natural al județului Sibiu ………….. ……………………………………………………1 7
2.2.1. Potențialul turistic al re liefului………………….. …………………………………………. ………… ……..1 7
2.2.2. Potențialul climato -turistic………………………. ………………………………………….. ………… …….. 19
2.2.3. Potențialul turistic hidrografic…………………. ………………………………………… ………… …….2 0
2.2.4. Potențialul turistic al componentelor înveliușului biogeografic…………………… ………… ……2 2
2.3. Potențialul turistic antropic… ……………………………………………………………………………………..26
2.3.1. Obiective turistice religioase…………………………………………………………………. ……….. ……..26
2.3.2. Obiective tur istice cultural -istorice…………………………………………………………. ………. ……..29
2.3.3. Arta populară și manifestările etnofolclorice……………………………………………. …………. …..34
Capitolul I II. Dinamica activităților turistice la nivelul județului Sibiu , în perioada 200 7-
2015…………. ………………………………………………………….. …………………………………………………….. 37
3.1. Baza turistică tehn ico-materială……………………………,……………………… …………………………. .37
3.1.1. Unitățile de cazare turistică……………………………………….. ………… ……………………………. ….37
3.1.2. Uni tățile de alimentație pentru turism…………………………………………………………. ……….. …40
3.1.3. Unitățile de agrement și tratament………………………….. …………………………. ……….. ………….4 1
3.1.4. Mijloacele de transport turistic………………………………… ……………………….. ……….. ………….4 2
3.2. Circulația turistică…………………………………………………………… ………………………….. …………..4 3
3.2.1. Forme de turism specifice județului Sibiu …………………………………………….. …………… …….4 4
3.2.2. Evoluția numărului de turiști………………………………………………………………. …………………. 46

4
3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări…………………………………………………………. ………… ……….. 47
3.2.4. Durata sejurului mediu și densitatea circulației turistice ……………………… ………. ………… 49
3.2.5. Funcția turistică a județului Sibiu și încasările obținute din turism……………… ……….. ……..50
Capitolul IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a județului Sibiu ………….53
4.1. Propunere personală: D ezvoltarea unei pensiuni agroturistice, localitatea Rășinari …… .….53
4.2.Strategii de dezvoltare a agroturismului în județul Sibiu ………………………………………… ……..57
4.3. Planuri de dezvoltare a turismului în județul Sibiu ……………………….. ………………. ……59
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice în cadrul județului Sibiu ……………. ……………………. 63
4.5. Impactul activităților turistice asupra mediului………………..……………………………. 65
Concluzii ……………………. ……………………………………………………………………………………………….. 74
Bibliografie ………………………………………………………………………………………. …………………………. 69

5
INTRODUCERE

Lucrarea de față prezintă ca subiect principal activitatea și potențialul turistic al județului
Sibiu dar mai cuprinde în plus planuri și strategii pentru o dezvoltare cât mai corectă a acestora.
Am decis să aleg această temă deoarece sunt de părere că dom eniul turismulu i este un
subiect extrem de important atât la nivel național, cât și la nivel mondial. Un domeniu important
îl reprezintă și pentru județul Sibiu , acesta fiind una dintre cele mai importante zone turistice din
România. Practicarea activități i de turism în cadrul județului ajută la dezvoltarea mai rapidă a
acestuia dar și la avansare a economiei atât la nivel local cât și la nivel național.
Un alt principal motiv pentru care am hotărât să aleg această zonă este reprezentat de
numărul mare de obiective turistice și de multitudinea de resurse impresionante, ce merită să fie
promovate.
Tema lucrării este una de natură recentă deoarece în prezent la nivel național dar și
mondial se pune punctul pe promovarea turismului și pe dezvoltarea standardelo r acestuia mai
ales în zone precum județul Sibiu care deține extrem de multe resurse nevalorificate sau
valorificate în condiții ce nu sunt optime .
Lucrarea este structurată conform standardelor și este alcătuită d in patru capitole,
împărțite fiecare la rândul lor în mai multe subcapitole, fiecare subcapitol abordând diferite
aspecte ale conceptului e turism.
Capitolul 1 este alcătuit din noțiuni introductive în acest domeniu al turismului, noțiuni
generale care ajută la perceperea și elaborarea cât mai clară a lucrării, dar și prezentarea generală
a județului Sibiu cu toate aspectele definitorii . Prin prisma prezentării generale sunt descrise
așezarea geografică, căile de acces ale județului pe criterii , istoricul zonei, potențialul precum și
dezvoltarea turismului și chiar și organizarea administrativă a populației.
Capitolul 2 are ca subiect principal analiza și valorificarea potențialului turistic al
județului. Potențialul turistic este unul vast de aceea este structurat în două categorii foarte
importa nte: prima categorie este reprezentată de cea a elementelor naturale din care fac parte
clima și hidrografia, relieful și componentele învelișului biogeografic prezent prin faună și floră,
a doua categorie este reprezentată de descrierea elementelor antrop ice, categorie din care fac
parte stațiunile turistice, obiectivele turistice, culturale, istorice, economice precum și arta și
manifestările populare de o frumusețe rară ce sunt specifice zonei.
Capitolul 3 prezintă dinamica activități lor din turism în cadrul județului Sibiu în
intervalul de timp 2007 -2015. Pentru fiecare dintre element ele corespunzătoare dinamicii au fost
mai întâi prezentate și definite noțiunile teoretice urmând mai apoi să fie efectuată prezentarea

6
datelor referitoare la județul Sibiu. Acest tip de abordare a fost pus în practică pentru ca
cititorului să îi fie mult mai ușor să înțeleagă termenii și noțiunile specifice .
Pentru a putea fi evaluată și dinamica activității de turism, se va face prima dată o
evaluare a circulației turisti ce în zona de referință dar și al bazei turistico -materiale. Toate aceste
informații devin foarte importante în evoluția lucrării deoarece doar în funcție de acestea pot fi
întocmite planuri le și strategii de dez voltare al turismului sibian.
În capitolul 4 sunt abordate și prezentate propuneri le personale și strategii le de
dezvoltare a turismului sibian precum și analiza S.W.O.T. a planurilor de dezvoltare ale zonei
alese dar și influențele puternice pe care atât activitățile din turism precum și activitățile
adiacente le au asupra mediului înconjurător dar și cum se poate ca acestea să fie diminuate.
Atât pentru județul Sibiu și nu numai atât, turismul este definit ca o ramură de interes
extrem de ridicat. Turismul în județul Sibiu aduce o multitudine de beneficii atât pentru acei
turiștii care desc operă aceste lucruri minunate, cât și pentru localnicii și pentru majoritatea
întreprinzători lor regiun ii dar mai ales pentru partea economi că a județului și a țării , dezvoltarea
infrastructurii turismului va genera beneficii în toate acele domenii cu care are legături foarte
strânse .

7
CAPITOL UL I.
PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI SIBIU

1.1. Așezarea geografică a județului Sibiu
Județul Sibiu se regăsește din punct de vedere geografic în zona centrală a României, în
partea de sud a Transilvaniei, în podișul cu același nume , la nord de Carpații Meridionali .

Figură 1.1 Poziția geografică a județului Sibiu în cadrul Românie i

Sursa: Prelucrare după www.wikipedia.ro

Cu o suprafață de 5432 km2, ce reprezintă 2,28% din suprafața totală a țării, județul Sib iu
deține un număr mediu de vecini reprezentați de alte 5 județe (est: Brașov,vest și sud-vest: Alba,
sud-est: Argeș, sud: Vâlcea , nord: Mureș ).
Reședința județului este municipiul Sibiu, acesta se regăsește la o altitudine medie de
aproximativ 423m d easupra nivelului Mării Negre, la 45o47’ latitudine nordică și 24o05’
longitudine estică .
Raportat la poziția să în România, județul Sibiu este situat în partea centrală a țării.

8
1.2. Căile de acces
Datorită zonei geografice în care se află județul Sibiu nu b eneficiaz ă de toate căile de
acces ci doar trei dintre acestea: de rețeaua căilor rutiere, de rețeaua căilor feroviare și de rețeaua
căilor aeriene de transport.

1.2.1. Rețeaua căilor rutiere
Rețeaua căilor rutiere din județul Sibiu în anul 2015 este alcătuită din 1643 km din care
282 km sunt reprezentați de drumuri naționale .
Județul Sibiu are o importanța rutieră majoră în România fiind străbătut de Coridorul 4
European prin cele două drumuri europene E68, E8.
 E68(Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Mier curea Sibiului – Sibiu –
Brașov.
 E81(Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj – Turda – Sebeș –
Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța.
La nivel național județul este recunoscut prin cele trei drumuri naționale ce îl străbat:
DN1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj –
Oradea – Borș.
 DN7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad –
Nădlac.
 DN14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu

Tabel 1.1 Accesibilitatea rutieră de la reședința Sibiu spre orașele din județul Sibiu
Oraș Distanța
(km) Timpul de
parcurgere(minute)
Mediaș 56 61
Agnita 56 61
Avrig 26 28
Cisnădie 13 14
Copșa Mică 43 47
Dumbrăveni 75 82
Miercurea Sib iului 42 46
Ocna Sibiului 18 20
Săliște 23 25
Tălmaciu 17 19

9
Sursa: Prelucrare după www.adrcentru.ro
1.2.2. Rețeaua căilor feroviare
În județul Sibiu lungimea totală a căilor ferate este de doar 145 km, dintre care doar
30,3% sunt electrificate .
Magistrale feroviare de importanță națională:
 magistrala 200 – București – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de Jos – Simeria –
Arad – Curtici
 magistrala 300 – București – Brașov – Sighișoara – Mediaș – Blaj – Teiuș – Cluj
Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului.
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din județ dar
și din Transilvania,având la dispoziție patru gări:
 Gara Mare ,
 Gara Mică,
 Sibiu Triaj,
 Turnișor.

1.2.3. Căile de acces aeriene
Accesul a erian în județul Sibiu se face prin Aeroportul Internațional Sibiu care a fost
inaugurat în anul 1943.
Figura 1 . Sibiu 2. Aeroportul Internațional Sibiu
Sursa: www.sibiuairport.ro
Aeroportul Internațional Sibiu se află la intrarea în orașul Sibiu dinspre Sebeș, la 6 km de centrul
istoric al orașului, fiind situat la o altitudine de 443 de metri.

10
În anul 2015 nu mai puțin de 276533 de pasageri au trecut prin aeroportul din Sibiu care
devine pentru județ o adevărată sursă de venit.

1.3. Scurt istoric al apariției și evoluției județului Sibiu
Ținutul Sibiului, prin poziția să la răscrucea unor vechi drumuri comerciale, situate pe
malurile râurilor, a constituit, de milenii, locul unor cult uri străvechi atestate de vestigiile
arheologice deosebit de bogate (începând din Paleolitic și Neolitic).
Mărturiile din epoca romană se deosebesc prin valoarea istorică a dovezilor arheologice.
Urmele de drumuri, cetăți, obiecte de uz casnic dar și une lte ale populației autohtone
daco -romane dovedesc atât continuitatea populației pe aceste meleaguri, dar și gradul de
civilizație atins.
Figura 1. 3 Artefacte vechi de peste 3.000 de ani,
descoperite în zona Mediaș -Copșa Mică

Sursa: www.sibiu100.ro

Din epoca feudală teritoriul Sibiului moștenește un trecut destul de bogat în evenimente
dar și un patrimoniu cultural unic.
Începând cu sec. IX, ungurii invadează și cuceresc treptat Transilv ania, marile resurse
naturale prezente determinând colonizarea graduală.
Regii unguri, sub nevoia apărării „pământului regesc” de populațiile migratoare din est și
sud, au adus coloniștii sași, începuturile colonizării mulțimilor de sași datând din peri oada
regelui Geza al II -a (1141 -1162).

11
Zona Sibiului a fost printre cele mai intens colonizat e, din sec. XIII fiind recunoscut a
drept voievodatul Transilvaniei.
Cetatea Sibiului devine capitala Transilvaniei (între 1703 -1717 și 1732 -1790), iar în
timpul revoluției de la 1848, este primul cel mai important centru național, politic, cultural al
românilor stabiliți î n Transilvania. De altfel, aici s -a construit și sediul Comitetului Național
Român.
Sibiul și ținutul dobândesc treptat o activitate ascensi onală atât pe plan cultural cât mai
ales pe plan economico -social, de aceste locuri unice fiind atașate o serie de realizări remarcabile
în nenumărate domenii (știință, educație, industrie, transporturi, comunicații ).
Structura și nivelul ce îl avea învățăm ântului local: german, maghiar și românesc a fost
remarcabilă și foarte mult apreciată, școlile sibiene devenind frecventate și recomandate.
Modul de conviețuire autohton a l unor popoare etnice diferite, fiecare cu o cultură
proprie diferită , a condus tr eptat la o multiculturalitate reprezentativă , potențând toate cele mari
realizări ale epocilor trecute.
Aici s -au înființat instituții cu rol reprezentativ pentru destinul național: Asociațiunea
ASTRA dar și Banca Albina.
Sfârșitul sec. XIX a precedat , prin activitatea politico -economică locală, Marea Unire de
la 1918. Sibiul a fost numit la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia drept sediu
reprezentativ al viitorului guvern românesc provincial, defini t ca și Consiliul Dirigent .
Evoluția societății autohtone postdecembriste este specifică multor țări din Europa de
est, care au ales această cale a democrației și a integrării în planurile de apărare euroatlantice
(NATO – 2004) și în Uniunea Europeană (2007).
Anul 2007 a devenit , pentru Municipiul Si biu și chiar pentru întreg județul o reînviere
atât a activităților cultural -turistice, cât și a celor economice, prin noul proiect, Programul “Sibiu
– Capitală Culturală Europeană”.

1.4. Potențialul economic al regiunii sibiene și populația
Poziția geografic ă, resursele naturale, dar și istoricul și tradiția meșteșugărească în
prelucrarea resurselor pe care le deține , sunt factori care au creat un avantaj județu lui Sibiu și au
dus la o dezvoltare înfloritoare și continuă situând județul în ierarhia celor mai dezvoltate județe
din țară în momentul de faț ă.
Din punct de vedere al populație, aceasta a suferit multe modificări, numărul locuitorilor
evoluând în mod crescător în ultimii ani și ajungând la aproximativ 463.561 locuitori.

12

Tabel 1.2. Câștigul sala rial mediu net pe domenii de activitate în județul Sibiu în anul 2015

Anul 2015 Total
județ Agricultură, vânătoare,
silvicultură, pescuit industrie și
construcții servicii
Ianuarie 1841 1320 1978 1718
Februarie 1784 1316 1886 1692
Martie 1884 1426 2037 1742
Aprilie 2004 1504 2241 1768
Mai 1941 1535 1974 1914
Iunie 1865 1339 1983 1748
Iulie 1939 1591 2057 1818
August 1885 1515 1964 1803
Septembrie 1906 1524 1974 1836
Octombrie 1954 1494 2043 1860
Noiembrie 2040 1522 2184 1883
Decembrie 2188 2081 2233 2137
Sursa: www.cjsibiu.ro

1.4.1. Potențialul economic al județului Sibiu
În ceea ce privește domeniul economic, regiunea Sibiu este una complexă fiind
dezvoltată din toate t ipurile de activități economice(conform tabelului 1.2.).
La nivel economic regiunea Sibiu se regăsește pe locul 7 în România cu un PIB de
39960 lei/locuitor.
Tabel 1.3. Clasamentul principalilor indicatori economici pe județe anul 2015 .
Județ PIB
mld. lei Creșterea
reală a
PIB(%) PIB/cap de
locuitor (lei) Num ăr mediu
salariați Salariu
mediu (lei)
București 4,1 100453 865600 2,813
Ilfov 22,8 3,8 51916 115300 2363
Timiș 33,9 4 49167 223600 2136
Cluj 33,2 4 47947 207600 2166
Brașov 25,7 4,2 47376 169800 1859
Constanța 31,1 4,4 46107 179300 1824
Sibiu 15,8 4,2 39960 127100 1885
Arad 16,6 4,1 39622 126300 1726

13
Sursa: www.cursdeguvernare.ro
Municipiul Sibiu atrage cei mai mulți investitori, atât datorită infrastructurii și facilităților
bine dezvoltate, cât și a marii forțe de muncă de care dispune dar și a pieței de desfacere mai
mare.
Municipiul Mediaș fiind al doilea nucleu din punct de vedere al dezvoltării economice al
județului, urmat de celelalte orașe.
Mediul rural prezintă o dezvoltare economică puțin mai redusă, aceasta fiind și una din
marile problemele c are trebuie rezolvate pentru a avea o dezvoltare uniformă și o creștere a
nivelului de trai în toate aceste zone.
În județul Sibiu principalele domenii de activitate economică sunt:
 Industria construcțiilor de mașini
 Turismul
 Agricultura
 Industria mater ialelor de construcții
 Industria confecțiilor textile și de încălțăminte
 Comerțul
 Serviciile
Industria construcțiilor de mașini și de componente auto este pentru Sibiu o principală
sursă de venit, în ultimii ani au apărut companii mari în acesta zonă, î n acest vast domeniu.
Companii multinaționale din industria com ponentelor auto precum sunt germanii de la
Continental, Marquardt Schaltsysteme sau precum japonezii de la Takata, sunt doar câțiva
giganți din acest imens domeniu ce operează pe raza județul ui.
În județul Sibiu creșterea productivității din sectorul agricol dar și valorificarea
produselor obținute din agricultură pot avea consecințe foarte importante asupra mediului rural,
ceea ce ar putea determina o revigorare a satului .
Pe majoritatea suprafețel or agricole din județul Sibiu se practicată o agricultură mixtă
cultura cerealelor, viticultura, pomicultura și creșterea animalelor, aceste activități dispunând de
ponderi diferite în producția agricolă ,acestea fiind determinate de relief dar și de baza pedologică
pe care se află.
Zona de sud -est a județului este caracterizată mai mult prin creșterea animalelor bovine,
ovine și porcine, dar și a culturilor cerealiere în principal a porumbului și chiar și a pomiculturii.
Partea central estică de pe valea Hîrtibaciului, este una din zonele ce practică o cultură
cerealieră dar și de creștere a animalelor.
Industria materialelor de construcții pune județul pe primul loc în ramura construcției de
cărămidă și țiglă, prin compania Winerberger.

14

1.4.2. Populaț ia și organizarea administrativă
Conform INS în județul Sibiu în anul 2015 totalul populației era de 463561 locuitori ,
fiind înregistrată o creștere semnificativă față de anul 2014 când aceasta era de 463436 locuitori.
În perioada 2007 -2015 evoluția numă rului populației a fost una pozitivă.

Tabel 1.4. Populația județului Sibiu în perioada 2007 -2015
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
456523 457982 459286 460610 461720 462298 462806 463436 463561
Sursa: Date preluate de pe INS Sibiu

Tabel 1.5. Densitatea populației în perioada 2007 -2015
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
84,04 84,31 84,55 84,79 85,0 85,1 85,2 85,31 85,34
Sursa: INS Sibiu

Datorită zonei în care se află, populația din județu l Sibiu se regăsește în mediul urban
într-o pondere mai ridicată decât în mediul rural, condițiile fiind mult mai accesibile.

Tabel 1.6. Repartizarea populației pe medii în județul Sibiu, perioada 2007 -2015
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Rural 313808 313848 314216 314598 314569 314245 314005 313863 314095
Urban 142715 144134 145070 146012 147151 148053 148801 149573 149446
Sursa: INS Sibiu
Din punct de vedere al administrării teritoriale în anul 2015 județul Sibiu este alcătuit
doar din 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune, 162 de sate.
Cele două municipii ale județului Sibiu sunt:
 Sibiu (reședința de județ)
 Mediaș
Orașe le județului Sibiu sunt:
 Avrig
 Agnita
 Cisnădie
 Dumbrăveni  Ocna Sibiului
 Miercurea Sibiului
 Săliște
 Tălmaciu

15
 Copșa Mică
Comunele județului Sibiu sunt:
 Alma
 Alțâna
 Apoldu de Jos
 Arpașu de Jos
 Ațel
 Axente Sever
 Bazna
 Bârghiș
 Biertan
 Blăjel
 Boița
 Brateiu
 Brădeni
 Bruiu
 Chirpăr
 Cârța
 Cârțișoara
 Cristian
 Dârlos
 Gura Râului
 Hoghilag
 Iacobeni
 Jina
 Laslea
 Loamneș
 Ludoș
 Marpod
 Merghindeal
 Micăsasa
 Mihăileni
 Moșna
 Nocrich
 Orlat  Păuca
 Poiana Sibiului
 Poplaca
 Porumbacu de Jos
 Racovița
 Rășinari
 Râu Sadului
 Roșia
 Sadu
 Slimnic
 Șeica Mare
 Șeica Mică
 Șelimbăr
 Șura Mare
 Șura Mică
 Tilișca
 Târnava
 Turnu Roșu
 Valea Viilor
 Vurpăr

16
CAPITOLUL II .
ANALIZA ȘI VALORIFICAREA POTE NȚIALULUI TURISTIC AL
JUDEȚULUI SIBIU

2.1. Potențialul turistic – concepte teoretice
Potențialul turistic este reprezentat de totalitatea elementelor considerate atracții turistice
sau și a elementelor care ajută la amenajarea corespunzătoare a unei zone pentru atragerea
turiștilor.
În funcție de mai multe criterii atracțiile turistice sunt clasificate în mai multe categorii.
a) În fun cție de conținut:
 Antropice: acestea fiind reprezentate de elementele create de oameni de -a lungul
timpului;
 Naturale: așa cum le spune și numele, aceste elemente sunt reprezentate de tot
ceea ce constituie cadrul natural.
b) În funcție de răspândirea atracțiilor turistice:
 Atracții liniare: acestea sunt caracteristice turismului itinerar și sunt desfășurate pe
o arie mare pe parcursul unui circuit;
 Atracțiile nodale: se regăsesc în ariile restrânse și sunt caracteristice turismului de
sejur;
c) În funcție de gradul de polarizare al acestora:
 Atracții turistice concentrate;
 Atracții turistice dispersate;
d) În funcție de valoarea ac estora:
 Resurse turistice unice: sunt atracții originale și se găsesc rar pe suprafața
planetei;
 Resurse atractive: acestea sunt regăsite în mai multe zone ale lumii;
 Resurse de creație: acestea sunt combinații ale celorlalte două categorii deoarece
sunt originale dar se regăsesc în mai multe zone.
În ceea ce privește alcătuirea potențialului turistic acesta este format din două categorii
potențialul turistic natural și potențialul turistic antropic.
Potențialul turistic natural este repre zentat de elemen te naturale ce reprezintă atracții
pentru turiști. Acesta este alcătuit din: relief, hidrografie, vegetație, faună și monumente naturale
ocrotite de stat pentru o durabilitate mai mare a acestora.

17
a) Componentele climatice:
 Tipul de climat;
 Temperatura apei ș i a aerului;
 Durata de strălucire a soarelui;
 Nivelul de precipitații solide (zăpada) cât și lichide (ploaia).
b) Componentele reliefului:
 Formele de relief;
 Peisajul geomorfologic;
 Monumente naturale.
c) Componentele hidrografice:
 Lacuri și râuri naturale;
 Ape subterane;
 Ape minerale;
 Ape freatice.
Componentele faunei și vegetației sunt animalele și plantele iar din categoria elementelor
protejate se regăsesc rezervațiile naturale, parcurile naturale și monumentele naturale.
În ceea ce privește componenta antrop ică aceasta este alcătuită din: construcții istorice și
contemporane, așezări umane, instituții, evenimente și atracții artistice și culturale (case
memoriale, monumente de artă, muzee, arhitectură, manifestări și obiceiuri folclorice,
meșteșuguri).
În dom eniul turistic, potențialul turistic al unei zone este cel mai reprezentativ element
deoarece cu cât acesta este mai bogat și turismul se desfășoară mai amplu.

2.2. Potențialul turisti c natural al județului Sibiu
Potențialul turistic natural al județului Sibiu este unul reprezentativ deoarece pe
teritoriul județului se regăsesc multe elemente naturale atractive motiv pentru care județul este
atât de tranzitat de turiști atât din România cât și din afara granițelor acesteia.

2.2.1. Potențialul turistic a l reliefului
Din punct de vedere al poziționării geografice județul Sibiu este situat pe
suprafața a trei unități majore de relief reprezentate de Depresiunea colinară a Transilvaniei ,
Carpații Meridionali și Podișul Târnavelor .
Prezența acestora în limi tele județului Sibiu , determină identificarea a trei tipuri de relief
reprezentative, și anume:

18
1. Zona de munte
 Munții Făgărașului se întind pe teritoriul județului Sibiu cu partea lor vestică și
sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Cior tea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu)
cuprinse între 2.000 și 2.500 m.
 Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu – Parâng – Lotrului,
aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești,
având 2.24 2 m.
 Munții Cindrel , numiți uneori Munții Cândrel , sunt o sub -grupă de munți situată
în Carpații Meridionali, delimitată de râul Sebeș, râul Sadu și Podișul Transilvaniei.
Munții Cindrel au un relief de tip glaciar și cel mai înalt punct din regiune fiind vârful cu
nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2 244 m . În rest altitudinile coboară
spre 1 700 m.
2. Zona depresionară
a) Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și
cu o altitudine cuprinsă între 3 50 și 500 m.
b) Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt.
c) Depresiunea Săliștei
d) Depresiunea Apoldului
3. Podișuri
 Podișul Târnavelor este situat între Văile Mureș ( la nord ) și Olt ( la sud ) ,
străbătut de Târnava Mica și Târnava Mare. Are altitudini de 1500 m .
 Podișul Hârtibaciului este cea mai întinsă subunitate a Podișului Târnavelor
(subunitate a Depresiunii Transilvaniei), cu o suprafață de 4 000 km2.
 Podișul Secașelor, cunoscut local și ca Țara Secașelor sau Ținutul Secașelor este
un podiș din T ransilvania, situat între râul Târnava Mare la nord, Subcarpații Transilvaniei, la
est, munții Cindrel (sau Cândrel) și Depresiunea Sibiului la sud, respectiv fiind delimitat la vest
de Culoarul Alba Iulia -Turda.
Forme de relief reprezentative ca atracții turistice :
 Rezervația de la Valea Sârbă este localizata la 15 km de Sibiu și la 2 km de
Slimnic. Este o rezervație complexa de flora și fauna.
 Vulcanii noroioși de la Hașag este o arie protejata de interes național situata la 21
de km de Sibiu. Rezervația este reprezentata de vulcani în miniatura.
 Lacul Bâlea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2.040 m în Munții Făgăraș .
 Rezervația de la Valea Sârbă este localizata la 15 km de Sibiu și la 2 km de
Slimnic. Este o rezervație complexa de flora și fauna.

19
 Rezervația natura la Iezerele Cindrelului este una dintre cele mai importante
obiective turistice din jud. Sibiu. Se întinde pe o suprafața de 600 ha în Munții Cindrelului din
județul Sibiu și cuprinde lacurile glaciare Iezerul Mare (situat la o altitud ine de 1999 m) și
Iezerul Mic (situat la o altitudine de 1946 m).
 Depozitele de calcar de la Cisnădioara și Turnu Roșu.
 Stațiunea balneoclimaterică Băile Bazna.
 Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului.
 Stațiunea climaterică Păltiniș .

2.2.2. Potențialul climato -turistic
Clima este temperat continentala moderata cu o evidenta etajare pe trepte cu temperaturi
medii mai scăzute în zonele montane sudice.
Acesta este caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic și prin veri care
în general nu foarte călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de
relief.
Temperatura medie anuală în județul Sibiu are o distribuție lunară caracterizată prin
scăderea valorilor termice din luna august până în luna ianuarie,creșterea tempera turii din
februarie până în iulie și prin scăderea valorilor termice odată cu creșterea altitudinii.
Temperatura multianuală între 0,30 C în zona montană Stația meteo Bâlea Lac și 8,90 C
la Stația meteo Boița, cu maximă de 37,30C înregistrată în iulie 2 000 și minimă de -26,70C,
înregistrată la Stația meteo Sibiu în decembrie 2001.
Regimul precipitațiilor atmosferice anuale prezintă o evoluție caracterizată prin creșterea
cantităților de apă din februarie până în iunie și descreșterea din iunie până în februarie.
Vânturile sunt predominante din NV și SE și au o viteză medie anuală care oscilează între
1,8 și 4,5 m/s la Sibiu și 1,5 și 6,5 m/s la Păltiniș.

Tabel 2.1. Date metrologice înregistrate în anul 2015 în județul Sibiu
Stația meteo Temperatura
medie anuală a
aerului (șC) Temperatura
maximă anuală a
aerului (șC) Temperatura
minimă anuală a
aerului(0C)
Sibiu 10,2 35 -14,3
Dumbrăveni 9,8 27,4 -23,6
Boița 10,3 34,2 -15,9
Sursa : www.insse.ro

20
Prin modul de dispune re generală a reliefului și prin dominarea influențelor vestice,
distribuția cantităților medii anuale de precipitații este de la 600 -700 mm în zona de podiș, la
1300 -1400 la treapta înaltă a munților.
Cantitatea de precipitații scade de la sud la nord, î n direct cu coborârea generală a
reliefului , dar și de la est la vest în funcție de condițiile locale ale reliefului și de deplasările
aerului.
Figura 2.1 Cantitatea de precipitații în anul 2015 în județul Sibiu

Sursa: Administrația Națională de Meteoro logie

În zona Sibiului , circulația generală a atmosferei se supune circulației la nivel european.
Vânturile sunt puternic influențate de relief atât în privința direcției cât și în cea a vitezei.
Frecvențele medii anuale înregistrate la Sibiu indică pred ominarea vânturilor din N –V (13%) și
S–E (8,2%). Vitezele medi i anuale oscilează între 1,8 și 4,5 m/s la Păltiniș.
Înspre sfârșitul iernii în depresiunile Sibiu și Făgăraș bate un vânt dinspre munte cu
caracter de foehn numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri accentuate și topiri bruște de
zăpadă.
2.2.3. Potențialul turistic hidrografic
În ceea ce privește rețeaua hidrografică a județului Sibiu aceasta este diversificată fiind
alcătuită atât din ape subterane, freatice cât și de adâncime și din ape d e suprafață reprezentate de
lacuri și râuri. 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Cantitatea de precipitații în anul 2015 în județul Sibiu
mm/an

21
Apele de suprafață
Teritoriul administrativ al județului Sibiu se suprapune pe două mari bazine hidrografice
și anume: Olt care are o suprafață de 3.337 km2 cu lungimea totală a râurilor de 1.326 km și
Mureș ca re are o suprafață de 2.095 km2 cu lungimi totale ale râurilor de 717 km.

În bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apă sunt:
 R. Olt care trece prin partea de est -sud a județului. Lungimea pe teritoriul
județului este de 56 km. Debitul mediu mu ltianual variază între 75 m3 /s, la intrarea în județ și
110 m3 /s ieșire.
 R. Cibin este afluent, pe partea dreaptă a Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o
suprafață a bazinului hidrografic de 2.210 km2 . Debitul mediu multianual, la confluența cu râul
Olt este de 15,5 m3 /s.
 R. Hârtibaciu este afluent al râului Cibin, pe partea stângă. Lungimea lui este de
89 km, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 1.027 km2 . Debitul mediu multianual este de
3,3 m3 /s.
 R. Sadu este afluent al Cibinului pe partea dreaptă. Are o lungime de 43 km și un
bazin hidrografic cu suprafața de 280 km2 . Debitul mediu multianual este de 4,4 m3 /s.

În bazinul Mureș cele două râuri ce se găsesc în regiunea Sibiu sunt:
 Râul Târnava Mare. Are o lungime de 72 km pe teritoriul ju dețului și -l străbate pe
direcția est -vest. Debitul mediu multianual este de 11,0 m 3 /s la intrarea în județ și 14,5 m3 /s la
ieșire.
 Râul Visa este cel mai important afluent al Târnavei Mari, pe partea stângă. Are o
lungime de 42 km, și un bazin hidrogra fic cu suprafața de 555 km2 . Debitul mediu multianual
este de 1,8 m3 /s.
Apele subterane
Apele subterane, din punct de vedere turistic nu ocupă un loc important deoarece acestea
încă nu sunt valorificate, însă nu au un rol important în viața locuitorilor județului aceștia le
utilizează pentru uz propriu, în limita posibilităților.
In general straturile acvifere sunt cuprinse intre: 1,2 – 10 m, cu debite variind intre 0,2 – 8
l/sec. în zonele înalte adâncimile variază intre 5 – 10 m, iar în zona de lunca, adiacenta răului
Târnava Mare, pânza freatica se afla la mica adâncime (5 m), nivelul hidrostatic superior fiind
sub permanenta influenta a nivelurilor râului , prin infiltrație și capilaritate, astfel ca la creșterea
nivelului Târnavei Mari se pot întâlnii adâncimi cuprinse intre 1 și 3 m.

22
Lacurile
Pe suprafața județului Sibiu se regăsesc mai multe lacuri care au diferite funcții.. Cele
mai cunoscute lacuri din județ și localizarea acestora sunt prezentate în cele ce urmează:
Lacurile naturale sunt de t ip glaciar:
 Podragul
 Podrăgelul
 Bâlea
 Doamnei  Avrig
 Iezerul Mare
 Iezerul Mic
 Jujilea

Dintre lacurile antropice sunt :
1. Lacuri de sare din zona localității Ocna Sibiului precum:
 Horia
 Cloșca
 Crișan
 Inul  Avram Iancu
 Lacul fără Fund
 Mâțelor

2. Lacurile artificiale de acumulare sunt:
 Negovanu Sadu pe râul Sadu
 Gura Râului pe râul Cibin
 Brădeni I, Brădeni II pe râul Hârtibaciu
 Ighiș pe râul Ighiș, afluent al râului Târnava Mare.

2.2.4. Potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic

Compone ntele învelișului biogeografic sunt reprezentate în județul Sibiu de flora și
fauna prezente pe teritoriul acesteia.
Datorită reliefului, climei și vegetației, fauna județului este diversificată, astfel în zonele
de pădure se regăsesc diverse specii de mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul,
mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul
de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle,
broașt e) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).
Cu toate că în general vegetația se încadrează în ansamblul celei central -europene, există
totuși unele elemente specifice numai acestei provincii, motiv pentru care o parte a florei este
protejată prin lege. Sunt întâlnite patru mari etaje vegetale, fapt datorat dispunerii reliefului în
trepte, etajate de la 2500 m până la sub 400 m, de la pajiștile alpine, până la palierul stejărișului.

23
 Pe culmile munților Făgăraș, Lotru și Cindrel, în zonele cele mai înalte, la peste
1900 m altitudine, se dezvoltă pajiștile naturale în compoziția cărora intră gramineele cu frunze
mari, bune de păscut ( Poa alpina, Poa laxea, Poa minor ), cu frunze tari și țepoase (părușca –
Festuca supina , țăpoșica – Nardus stricta ), cyperaceele (c oarna – Carex curvula , rogozul scurt –
Carex pyrenaica ) și dicotiledonatele (ochiul găinii –Primula minima , clopoțelul – Campanula
alpina ).
Plantele des întâlnite în etajul alpin sunt : degetăruțul pitic – Soldanella pusilla și păiușul
– Festuca porcii ; dintre plantele rare se remarcă Aulaconium turgitum și floarea de colț
(Leontopodium alpinum ).
În partea inferioară a etajului alpin apar tufele mici de bujor de munte ( Rhododendron ),
coacăze de munte ( Vaccinium vitis -idaea ), merișor ( Vaccinum myrtillus ), care pot să coboare
până în poienile din partea superioară a etajului pădurii de molid.
 De la 1700 m în jos încep să se dezvolte etajele forestiere, începând cu cel al
pădurii de molid și terminând, în depresiuni, cu cel al stejarului.
 Pădurile de molid ( Picea abies ) acoperă pantele munților până la 1300 m,.
 Până la cota 500 (pe pantele nordice ale munților Făgăraș și Cindrel) sunt
prezente pădurile de fag ( Fagus silvatica ), în amestec cu rășinoasele (brad, molid).
În Podișul Hârtibaciului predomină pădurile de gorun ( Quercus petraea ) în amestec cu
cele de carpen (Carpinus betulus) sau cele de fag amestecate cu carpen, frasin, paltin, tei, etc.,
iar în depresiuni și în culoarele depresionare se găsesc rămășițe ale pădurii de stejar ( Quercus
robur ), în amestec cu alte esențe lemnoase.
Pe dealuri, în locul pădurilor defrișate sau dezvoltat pajiști de stepă, în care predomină
grupările de iarba vântului ( Agrostis tenuis ), păiușuri ( Festuca sulcata ) și sadină ( Chrysopogon
gryllus ), iar în podișuri terenurile de ar ătură.
Vegetația azonală, caracteristică luncilor râurilor mai mari, este compusă din zăvoaie de
salcie ( Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis ), de anin negru ( Alnus glutinosa ), etc.
Există, de asemenea, unele mici zone cu plante de baltă ca papura, p ipirigul și rogozul .

Datorită faunei și florei diversificate și bogate se regăsesc în județul Sibiu mai multe arii
naturale protejate de lege:
1. Canionul Mihăileni monument al naturii, este o arie pro tejată de interes național
(rezervație naturală de tip g eologic), situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu.
Aria naturală se află în partea central -nordică a județului Sibiu (la limita sudică a
Podișului Hârtibaciului), pe teritoriul administrativ al comunei Mihăileni, în partea nord -estică a
satului Șalcău, în apropierea drumului județean DJ141A.

24
Rezervația naturală cu o suprafață de 0,60 ha, a fo st declarată arie protejată și reprezintă
un defileu (vale îngustă) cu versanți abrupți (alcătuiți din sedimente pliocene) cu înălțimi de
până la 20-25 m. și o desfășurare de 0,60 km; creați în urma eroziu nii (spălare, șiroire) rocilor.
Rezervația se află în malul stâng al Văii Calvei și prezintă interes geologic și peisagistic.
2. Calcarele eocene de la Turnu Roșu – Porcești monument al naturii cunos cut și sub
denumirea de „Calcarele de la Porcești”, alcătuiesc o arie protejată de interes național rezervație
naturală de tip paleontologic), situată în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu și are o
suprafață de 60 hectare
Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ
al comunei Turnu Roșu (în estul localității omonime, aproape de Mănăstirea Turnu Roșu ce
poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”) și este străbătută de Valea Sadului.
Calcarele de la Porcești rezervație naturală suprapusă ariei speciale de protecție
avifaunistică – Piemontul Făgăraș reprezintă o zonă naturală ce adăpostește faună fosilă
(atribuită perioadei eocenului târziu) alcătuită din fragmente fosilizate de pești, reptile, rec hini,
scoici și melci.
3. Calcarele cu hippuriți de la Cisnădioara (monument al naturii), alcătuiesc o arie
protejată de interes național (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în sudul
Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu.
Aria naturală (cunoscută și sub denumirea de „Piatra Broaștei”) reprezintă o stâncă
sculptată în rocă (rezultată în urma mai multor procese de eroziune desfășurate de -a lungul
timpului: îngheț -dezgheț, vânt, spălare, șiroire) și alcătuită din calcare cretacice; un imens recif
coralier cu resturi fosile de moluște cu branhii în formă de lamelă (lamelibranhiate), corali și
resturi de pești.
4. Vulcanii noroioși de la Hașag (monument al naturii) alcătuiesc o arie protejată de
interes național .
Aria naturală se află în extremit atea vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ
al comunei Loamneș, în partea sud -estică a satului Hașag, Sibiu (în lunca râului Vișa), în
imediata apropiere de drumul județean care leagă satul Mândra de Soroștin.
Vulcanii noroioși de la Hașag sunt un fenomen geologic și geomorfologic, datorat
prezenței sării în scoarța terestră, care în timpul fazelor de cutanare cauzate de presiunea
tectonică răbufn esc, formând cute diapire , cu rupturi marginale de strat, ce permit eliminarea
gazelor la supra față.
Acest proces antrenează cantități de apă sărată, înmuind marnele ce refulează sub formă
de noroi, formând mici cratere (conuri vulcanice).

25
Aria protejată are trei conuri, cu mărimi variabile (cel mai mare având un diametru de 50
m și o înălțime de 8 m), împrejmuiți de zone cu vegetație specifică solurilor sărăturate.
5. Valea Bâlii reprezintă o întindere de pajiști, alternând crestelor abrupte cu
grohotișuri și stâncării, cu o floră specifică etajului alpin și subalpin al Munților Făgărașului. Pe
teritoriul ariei protejate se află Lacul Bâlea, lac de origine glaciară.
Aria naturală adăpostește o gamă diversă de plante (cu o valoare peisagistică deosebită);
printre care: floarea -reginei sau floarea de colț ( Leontopodium alpinum ), bujorul de munte
(Rhodod endron ), capul calugărului (Leontodon pseudotaraxaci ), romaniță de munte (Anthemis
carpatica ), bulbuc de munte (Trolius europaeus ), clopoțel (Campanula napuligera ), coada vulpii
(Alopecurus pratensis ); specii floristice protejate la nivel European.

Figura 2.2. Lacul Bălea

Sursa: www.wikipedia.com

6. Dealul Zackel reprezintă un areal natural ce adăpostește o gamă vegetală diversă,
alcătuită din elemente specifice regiunilor de stepă; dintre care unele protejate la niv el
European.

26
7. Aria naturală se află în partea central -vestică a județului Sibiu, pe teritoriul
administrativ al comunei Slimnic, în imediata apropiere de drumul național DN14, care leagă
municipiul Sighișoara de Sibiu.
8. Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu – Suru este o arie protejată de
interes național, se află în extremitatea sud -estică a județului Sibiu.
Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într -o
stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș
9. Iezărele Cindrelului alcătuiesc o arie protejată de interes național, situat în județul
Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Gura Râului.
Rezervația naturală aflată în versantul nordic al Munților Cindrelului, are o suprafață de
609,69 ha, și reprezintă o arie cu forme de relief diversificate: căldări glaciare cu pereți abrupți,
stâncării, morene, lacuri (Iezeru Mare și Iezeru Mic) și văi glaciare, ce adăpostesc o floră și o
faună bine diversificată.
10. Parcul Nat ural Dumbrava Sibiului este o arie protejată cu o suprafață de 933 ha,
se află la limita sud -vestică a Sibiului, în Pădurea Dumbrava, cu o altitudine maximă de 606 m.
în Vârful Obreja situat în partea nordică a pădurii .
Este traversată de Râul Trinkbach, care, în parcursul său prin aria protejată formează trei
lacuri de natură antropică.
11. Parcul Natural Cindrel este o arie protejată, se află în limita sud -vestică a
județului Sibiu cu județul Alba, în Munții Parâng și reprezintă o zonă montană cu abrupturi
stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, văi, izvoare, doline și culmi
drepte.

2.3. Pote nțialul turistic antropic
Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din județul Sibiu sunt
diversitatea și valoarea ridicată r aportată la oferta turistică a României.
Resursele turistice naturale variază de la peisaj alpin la forme de relief speciale, în timp
ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale, a căror importanță
este amplificată și de car acterul multicultural din zonă.

2.3.1. Obiective turistice religioase
În ceea ce privește turismul religios și obiectivele turistice religioase județul Sibiu se
poate mândri atât cu numărul acestora cât și cu păstrarea, vechimea și arhitectura lor deoarec e
acestea, în special bisericile fortificate, oferă priveliști impresionante din punct de vedere
arhitectural.

27

 BISERICA URSULINELOR
Biserica Ursulinelor, este o fostă biserică a Mănăstirii Dominicane a fost construita în
anul 1474, timp în care dominican ii s-au mutat în interiorul zidului de apărare .
După plecarea dominicanilor, în anul 1543 biserica a fost preluată de lutherani , în 1755
clădirea a fost predată măicuțelor ursuli ne. Cu ajutorul financiar al Împărătesei Maria Teresia
biserica gotica a fost modificată în baroca. Doar exteriorul bisericii, portalul ș i o capela laterala
mai amintesc de stilul gotic de altădată .
Mănă stirea a adăpostit marea școala de fete care a fost desființata în 1949.
Întreaga avere a mănă stirii dar ș i a școlii a fost concesionată ș i naționalizată .
Nici pa nă în ziua astăzi nu a fost retrocedata.

Figura 2.3.Biserica Ursulinelor

Sursa: www.scritub.ro
 Biserica Franciscană
Biserica este în stil gotic, sprijinită de contraforturi, a fost construită în sec. XV.
Altarul principal evidențiat cu statuile Sf. Petru și Pavel, a fost adus de la Viena de
generalul Steinville.
Pictura ce reprezintă mai mult de jumătate din altar îl înfățișează pe Sf. Francisc de
Assisi, proprietarul bisericii, p rimind stigmatele de la Isus Hristos. Pictură este de actualitate și a
fost realizată de Ambrus Tiburtia.
De ambele părți ale altarului principal se găsesc alte două mici altare în același stil baroc.
În altarul din stânga se regăsește o pictură mare în ul ei,creată pe pânză reprezentând pe
Sf. Ana aducând -o în Templul din Ierusalim pe fiica ei, Fecioara Maria.
La altarul din partea dr eapta este o pictură în ulei reprezentând pe Sf. Grigore, episcop
armean.

28
În nava bisericii, în partea stâng ă este un altar d in piatră ce definește o grotă cu statuia
Fecioarei Maria de Lourdes. La dreapta de altar se află statuia Sf. Anton de Padova .
 Catedrala Evanghelică
Biserica Evanghelică reprezintă una dintre cele mai impunătoare monumente din centrul
istoric al orașulu i Sibiu, și asta deoarece înălțimea turnului acesteia este una excepțională ( cel
mai înalt din regiunea Transilvania -peste 73 de metri ) este vizibil din aproape oricare punct al
orașului. Imaginea catedralei evanghelice din Sibiu este cel mai adesea întâlnită pe cărțile
poștale ce conțin imagini din orașul Sibiu.
Biserica este recunoscută mai ales pentru orga din interior, o orgă în stil baroc creată de
Catedrala Evanghelica din Sibiu de un mare meșter slovac la începutul anului 1671, orgă ce a
trebu it să înlocuiască prima orgă adusă în Sibiu în anul 1585.
Este cea mai mare și grandioasă orgă din S -E Europei. În timpul verii, în lunile iunie –
septembrie catedrala organizează concerte de orgă, acestea atrag numeroși turiști în fiecare zi
de miercuri, atunci când au loc aceste mărețe audiții.
 Schitul din Păltiniș
Situat fix la intrarea în stațiunea Păltiniș , la de 1.350 metri altitudine, Schitul cu Biserica
alăturată , având hramul “Schimbarea la fată a Domnului”, reprezintă unul dintre cele mai
reflec tante și definitorii locuri ale zonei, și este cel mai asalta t loc de către turiști .
În realitate respectivul lăcaș de cult, în care de la Revoluție s-au oficiat cu mult peste 100
de cununii religioase și 50 de botezuri, este doar o mică bisericuță din le mn intretinută de
mitropolitul Nicolae Bălan, în apropierea anului 1930, recent pictată, acesta include și o umilă
casă de odihnă pentru îngrijitorii Bisericii Ortodoxe Române .
Schitul imită stilul reprezentativ al biserici transilvănene, având acoperi ș cu șindrilă ca
și celelalte clădiri anexe din jur. Aici, zilnic se țin rugăciuni, iar în fiecare zi de duminică se
oficiază Sfânta Liturghie.
Figura 2.4 Schitul din Păltiniș

29
Sursa: www.sibiul.ro
Biserica de la Schit , construită de către un grup de profesioniști din Rășinari, dispune
de o catapeteasmă lucrat ă între anii 1944 -1945 de Constantin Vasile, în stilul neobizantin.
Sfântul altar și iconostasul sunt lucrate de Societatea Autonomă Stil din București .
Fresca , acoperind interiorul micuț al bisericii este o operă a lui Ovidiu Preotescu, în
timp ce minunata pictur ă a catapetesmei a fost concepută de Nicolae Vasilescu, în anul 1944.
Dintre obiectele de o mare valoare păstrate în biserică se enumeră icoana S fintei
Cuvioase Parascheva, pictată în jurul anului 1904 și o Psaltire, creată cam din aceeași perioadă
de început a secolului al XX -lea.
Obiectul cel mai de preț al lăcașului este reprezentat însă de o bucată de lemn din
Sfânta Cruce , cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.
Aceasta a fost donată schitului de actualul Mitropolit al Ardealului, Î.P.S. Laurențiu
Streza, în anul 2006.
Aceasta fiind dată spre închinarea credincioșilor, în ziua hramului bisericii, pe data de 6
august în fiecare an.
Bucățica de lemn din cruce a fost adusă de pelerini, cu cel puțin o mie de ani în din
Olanda și a făcut parte o bună perioadă de timp din tezaurul de relicve al bisericii catolice.
Județul Sibiu reprezintă pentru Romania un adevărat centru r eligios aici găsindu -se o
mulțime de lăcașe de cult semnificative pentru religia, istoria și tradiția zonei.
Monumente religioase reprezentative sunt și:
1. Catedrala Ortodoxă
2. Biserica Reformată
3. Capela Sfintei Cruci
4. Biserica dintre Brazi
5. Sinogoga din Sibiu
6. Biserica Romano Catolică
7. Biserica Evanghelică din Tunișor
8. Biserica din Groapă

2.3.2. Obiective turistice cultural -istorice
Județul Sibiu, datorită numărului mare de obiective turistice cultural -istorice, se află într –
o mare dezvoltare continuă a turismulu i prin promovarea și expunerea acestora.
Pentru o mai ușoară clasificare aceste monumente istorice au fost împărțite în doar
două categorii: monumente antice și instituții culturale.

30

1. Monumente antice

 Casa cu cariatide
Situata pe strada Mitropoliei, este una dintre cele mai interesante clădiri din Sibiu, casa
recunoscută drept Casa cu Cariatide, acele statui ce reprezintă cele două femei stând în picioare,
construite să îndeplinească funcția de coloane de susținere.

Figura 2.5. Casa cu cariatide

Sursa: www.sibiul.ro
În această clădire a locuit cel mai celebru argintar din cetatea Sibiului, Sebastian Han. la
puțin timp după terminarea palatului baronului Brukenthal din Piața Mare, Casa cu cariatide
încearcă să reia unele dintre motivele folosite la palat.
Clădirea a fost ridicată în stil tradițional baroc sub formă dreptunghiulară cu o curte
interioară mare. Fațada este construita pe înălțimea a două etaje, iar mansarda a fost ridicată în
trei trepte.
Parterul est e format dintr -o încăpere cu mari arcade semicirculare, care susțin coridorul
pentru acces spre încăperile celui de al doilea nivel. La ambele etaje marile galerii cu coloane
desăvârșesc minunatul ansamblu arhitectural și redau clădirii aerul de epocă. Se pare că
arhitectul clădirii a dorit să pună accentul pe realizarea fațadei principale și asupra colonadei
mari din curtea clădirii. Elem entele ce țin de decor baroc nu sunt prea dese, la lunetele
ferestrelor și în locul cheii de arc a portalului .

31

 Cetatea Silminic
Cetatea Slimnicului este o incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turn de poartă, bastion,
anexe aceasta a fost construită în secolul XIV.
Figura2.6. Cetatea Silminic

Sursa: www.sibiul.ro
Situată pe colina Burgbasch, colină care domină toată partea de sud a localității,
fortificația de la Slimnic localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea ca scop să apere
drumul Sibiu – Mediaș.
Cetatea este construită în direcție nord – sud deasupra întregii coline . Cea mai veche
parte este o capelă gotică cu un cor poligonal plat, peste care se înalță turnul clopotniță construit
pe trei nivele.
Spre sud de cetate a fost începută o biserică hală gotică care,cel mai probabil, nu a fost
terminată niciodată. Se mai pă strează doar peretele de sud al din nava principala și al
colateralului cu arcade pe două niveluri.
Peretele de vest, ce are ferestre ogivale, are rânduri care demonstrează că acoperișul
bisericii urma a fi fortificat.
Județul Sibiu este un adevărat ce ntru istoric, rol dat de multele obiective turistice de tip
istoric regăsite în zona acestuia.

32
Obiectivele turistice din punct de vedere istoric ce reflectă asupra trecutului acestor
meleaguri sunt:
 Castelele Apafi din Dumbrăveni
 Castelul Bolyai din Buia
 Castelul Tobias din Boarta
 Castelul Turnul Roșu din Boița
 Castelul Brukenthal din Avrig
 Castelul Brukenthal din Micăsasa
 Turnul Olarilor
 Turnul Dulgherilor
 Turnul Porții Cisnădiei
 Turnul Sfatului

2. Instituții Culturale

 MUZEUL CIVILIZAȚIEI POPULARE TRADIȚ IONALE ASTRA

Figura 2.7. Muzeul Civilizatei Populare Tradiționale Astra

Sursa: www.sibiul.ro

33
Muzeul este unul dintre cele mai mari și frumoase muzee în aer liber din Romania. Situat
imediat la sud de orașul Sibiu, muzeu l dispune de creații ale civilizației vechi populare
tradiționale, și pre-industriale românești.
Casele, atelierele dar și complexele de clădiri care sunt presărate împrejurul unui lac,
printre copacii Dumbrăvii Sibiului creează o imagine mirifică asupra vieții satului.
Muzeul se întinde pe 96 de hectare de pământ , este străbătut de mai mult de 10 kilometri
de alei de -a lungul cărora se găsesc cele peste 300 de clădiri. Inventarul pieselor istorice
cuprinse în muzeu se ridică la peste 16.000

 Muzeul Mun icipal din Mediaș
Figura 2.8. Muzeul Municipal din Mediaș

Sursa : www.sibiu -turist.ro

Muzeul cuprinde aproximativ 30.000 de bunuri culturale împărțite pe mai multe
domenii: istorie, arheologie, etnografie, artă, științele naturii.
Expoziția secției de Istorie – Arheologie a Muzeului Municipal Mediaș are un caracter
permanent și prezintă o serie de aspecte legate de viața comunităților umane din această zonă,
de-a lungul timpului.
Expoziția este structurată în ord ine cronologică cuprinzând următoarele tematici:
arheologie preistorică, civilizație clasică, medievală și modernă.
Lista cu atracțiile turistice culturale din județul Sibiu este una amplă și din ea fac parte:
 Muzeul Brukenthal
 Muzeul de Istorie Sibiu
 Muze ul de Istorie Naturală

34
 Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare
 Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder
 Muzeul de Istorie a Farmaciei

2.3.3. Stațiunile turistice din județul Sibiu – elemente definitorii
Conform datelor publicate de Ministerul Turismului județul Sibiu este printre cele mai
importante județe din punct de vedere turistic deoarece deține un număr foarte mare de stați uni
cu un potențial ridicat de a atrage turiștii.

Stațiunea Păltiniș
Este situata pe versantul nord -estic al munților Cindrel, la 35 km distanța de localitatea
Sibiu.
Figura 2.9. Stațiunea Păltiniș

Sursa: www.sibiu.ro

Stațiunea este amplasată la o altitudine mare de aproximativ 1.442 m.
Păltiniș este una din puț inile stațiuni turistice permanente din România și este
considerată a fi printre cele mai înalte și vechi stațiuni din România.

35
Factorul terapeutic princip al este reprezentat de climatul alpin cu aer puternic
ozonizat,foarte bogat în aerosoli și radiații ultraviolete.
Este recomandată în tratarea asteniilor, a surmenajului fizic și intelectual, a anemiilor, a
sechelelor pulmonare, precum și a deficiențelor de creștere la copii.
Este căutata de pasionații sporturilor de iarnă, existând aici mai multe pârtii de diverse
dificultăți; pârtia de schi de pe Muntele Oncești este amenajata, dispune de telescaun și teleschi.
Ca puncte de interes,in zona apropiată se află Schitul de la Păltiniș și Casa memorială
"Constantin Noica".

Stațiunea Bâlea
Stațiunea este situata în aria comunei Cârțișoara din masivul Făgăraș și este una dintre
cele mai cunoscute din țară și chiar și peste granițe.

Figura 2.10. Stațiunea Bâlea

Sursa: www.sibiu -turist.ro

Aceasta se întinde pană la altitudinea de 2.500 m și este printre puținele din țară ce urcă
la această altitudine.
Zona include relieful alpin, lacul, flora și fauna din circul glaci ar Bâlea, aceasta
multitudine fiind unul din principalele motive care atrage turiștii în număr cât mai mare.
Este considerată cea mai grandioasă zona alpină din Munții Carpați, lacul și golul alpin
Bâlea însumează 180 ha.

36
Reprezintă locul ideal de distracț ie și de recreere pentru iubitorii de munte, atât pe timp
de vara, cât și pe timp de iarna, vara fiind un peisaj de poveste î n zona lacului.
Anual, în februarie, la B âlea Cascada se organizează carnavalul zăpezii , iar în luna iunie
serbările estivale ale zăpezii.
Bâlea Lac constituie locul ideal pentru schiat, ascensiuni montane, ori chiar zboruri cu
parapanta.
Clima de tip alpin este rece și răcoroasă, înregistrând o temperatură medie anuală de 0
grade Celsius iar zăpada persistă aici circa 7 -8 luni pe an de aceea aici s-au ridicat construcții
temporare din ghea ța (hotel, biseric ă, gradină , statuete) care au dus faima stațiunii peste hotare
și au ademenit o mulțime de turiști.
Datorită zonei în care se află în județ mai sunt regăsite și alte tipuri de stațiuni turistice
nu doar cele bazate pe atracții sportive sau de cercetare,aici sunt regăsite și stațiuni
balneoclimaterice cum a fi Stațiunea Băile Bazna.
Stațiunea Băile Bazna este o stațiune de tip balneoclimaterică ce oferă băi cu apa
minerala bogata în săruri și nămol mineral.
Tot stațiune balneoclimaterică din zona Sibiului este și Stațiunea Miercurea Sibiului ce
este renumită pentru băile cu apă din izvoar e cu apă minerală clorurate -sodice și nămol
sapropelic fosil.
Ultima mare stațiune din această zonă este Ocna Sibiului
Este situată la 15 km nord de Sibiu, pe valea râului Vișa, pe masivul de sare de la Ocna
Sibiului se află un complex de lacuri sărate, de ocna, căutate pentru caracteristicile lor, cu o
concentrație de sare de 260 grame/litru .

37
CAPITOLUL III.
DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE LA NIVELUL JUDEȚULUI
SIBIU ÎN PERIOADA 2007 -2015

3.1. Baza turistică tehnico -materială
Baza turistică teh nico-materială este reprezentat ă de totalitatea mijloacelor materiale din
activitatea turistică, scop pe care îl au la îndeplinirea tuturor funcțiilor sale. Baza turistică
tehnico -materială nu include doar mijloace specifice activității de turism ci și mij loace comune.
În cadrul unei călătorii turis tul are nevoie să efectueze mai multe activități și automat acesta are
mai multe nevoi nu doar de a se relaxa, un turist are nevoie și de cazare, masă, relaxare deoarece
activitățile pe care le efectuează uneori pot fi solicitante sau se pot desfășura pe parcursul mai
multor zile.
Cele două categorii de componente din care este alcătuită baza turistică tehnico –
materială sunt:
 Componente și elemente generale:
 Mijloace de transport în comun;
 Telecomunicațiile;
 Rețetele de alimentare cu gaze, apă, energie electrică și energie termică;
 Căi de comunicații.

 Componentele specifice:
 Unități de cazare;
 Unități de alimentație;
 Modalități și instalații de agrement;
 Modalități și instalații de tratament.
Datorită acestor co mponente, activitatea turistică se desfășoară în parametri
optimi.

3.1.1. Unități de cazare turistică
Deoarece odată cu trecerea anilor turismul brașovean a luat amploare acest lucru a
generat crearea mai multor unități și locuri de cazare.

38
Tabel 3.1. Capacit atea de cazare în județul Sibiu
în peri oada 200 7-2015
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Capacitatea de
cazare
existentă(locuri)
5123
5265
6013
6538
6065
6125
6247
6547
6779
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Sibiu

Figura 3 .1. Capacitatea de cazare în județul Sibiu
în perioada 2007 -2015

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Sibiu

Conform informațiilor statistice despre locuri de cazare existente în județul Sibiu oferite
de Direcția Județeană de Statistică, evoluția nu mărului acestora a suferit mai multe modificări ca
în ultimii ani aceasta să fie crescătoare în proporție mică, în anul 2015 numărul locurilor de
cazare fiind de 6779 cu 1656 mai multe locuri de cazare decât în anul 2007.

Tabel 3.2. Unități de cazare în județul Sibiu în perioada 200 7-2015
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Număr
unități
cazare
137
152
172
167
109
109
112
119
315
Sursa: Anuarul județului Sibiu
Conform datelor prezentate în Figura 3.2. după aspectul descendent avu t în ultimii ani,
anul 2015 revine cu o înregistrare uriașa de noi unități de cazare din care rezultă interesul
populației de a revendica potențialul turistic al zonei.

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Capacitatea de cazare în județul Sibiu
în perioada 2007 -2015

39
Figura 3.2. Unități de cazare în județul Sibiu în perioada 200 7-2015

Sursa: Anuarul județului Sibiu
Evoluția unităților de cazare a fost una de natură crescătoare, diferența dintre anul 2007
și 2015 fiind una de 178 unități de cazare.
Tabel 3.3. Structurile de primire turistică cu funcții de cazare turistică,
în județul Sibiu în peri oada 2007 -2015
Tipuri de
structuri de
primire turistică Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Total 137 152 172 167 109 109 112 119 315
Hoteluri 22 22 28 34 36 34 36 39 43
Hoteluri pentru
tineret 2 2 : : : : : : :
Hosteluri 1 1 3 1 3 2 2 6 9
Moteluri 9 9 7 7 5 5 5 3 10
Vile turistice 6 6 6 5 3 2 2 3 17
Cabane turistice 10 10 11 9 6 6 6 6 14
Bungalouri 1 : : 1 1 1 1 1 1
Campinguri 1 1 1 : : 1 1 1 3
Casuțe turistice 3 3 3 1 1 : : : 2
Tabere de ele vi 7 7 7 7 7 8 8 9 8
Pensiuni
turistice 24 28 32 29 27 25 26 23 90
Pensiuni
agroturistice 51 63 74 73 20 25 25 28 118
Sursa: INS Sibiu
0 50 100 150 200 250 300 350
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Unități de de cazare în județul Sibiu în perioada 2007 -2015

40
Județul Sibiu deține numeroase structuri de primire iar asta face ca județul să devină tot
mai atractiv pentru turiș ti, atât cei români cât și străini. Datorită numărului mare de diferite
structuri turistice oferta pusă la dispoziția turiștilor este mai mare iar aceștia pot alege pachete
care îi avantajează și care sunt specifice nevoilor lor.

3.1.2. Unități de alimentație pe ntru turism
Prin unități de alimentație pentru turism înțelegem totalitatea facilităților atât de
alimentație cât și de catering de care turiștii, în sejurul lor, dispun. În această categorie de
activitate se regăsesc unitățile destinate hranei propriu -zise cât și unități secundare precum
cafenele, baruri de noapte, baruri de zi, cofetării și patiserii.
Cel mai răspândit din această categorie și cel mai utilizat și frecventat în județul Sibiu
este restaurantul care prin definiție reprezintă un loc public care îmbină activitatea de producție
cu cea de servire și care pune la dispoziția clienților săi o gamă diversificată de produse precum
produsele de cofetărie -patiserie, produse pentru fumători, produse dedicate consumatorilor de
băuturi alcoolice și în sp ecial, cele mai importante produse culinare. Printre cele mai
recunoscute restaurante ale județului Sibiu sunt:
 Restaurantul Syndicat Gourmet este un tip de local tânăr, regăsit la trei minute de
Piața Mică a Sibiului, într -o zonă care este mai puțin promo vată dar foarte pitorească a Orașului
de Jos,. Restaurantul s -a născut din pasiunea pentru mâncarea aromată și are în meniu preparate
din jurul lumii, cu un specific franțuzesc sau pakistanez, italienesc sau indian. De asemenea,
proprietarii asigură că în prepararea mâncării sunt folosite doar produse naturale.
 Restaurantul Crama Sibiul Vechi este destinat iubitorilor de mâncare românească
și de restaurant cu specific tradițional, Crama Sibiul Vechi este locul cel mai indicat și pentru
degustare de vinuri f iind una dintre cele mai mari cramele ale zonei. Aici se mănâncă bine și
românește, într -o atmosferă boierească și care atrage foarte mulți turiști străini.
 Printre restaurantele bune din Sibiu se numără și Hermania. Locul în care se
găsea sediul corului c u același nume acum 140 de ani este plin de surprize plăcute. Meniul care
te îmbie cu tot felul de preparate tradiționale săsești, sala mare, șemineul, muzica, costumele
tradiționale ale chelnerilor, toate te duc cu gândul ca ești în Germania.
 Restaurant Butoiul de Aur, este ce mai vechi restaurant din Romania, clădirea
datează din anul 1542 și este înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu. Frumusețea
medievală a locului pare să fi fost conservată de -a lungul timpului și te face să simți că iei ma sa
într-un castel. Cei care i -au trecut pragul o dată revin cu plăcere mereu.

41
 Restaurantul Weinkeller numit și Pivnița de vinuri, aici vei avea parte de
intimitate, romantism, relaxare și delicii culinare. Locul este ideal pentru cei care vor s ă petreacă
o zi sau o sear ă liniștit ă.
Oferta localului cuprinde și o paletă de vinuri vastă. Pivnița veche este amenajată cu
bun gust. Lumânările și veiozele oferă încăperilor un aer aparte, muzica îți răsfață urechile, iar
preparatele îți vor trezi curiozit atea de la prima privire în meniu, având în vedere că nu le
întâlnești în majoritatea restaurantelor.

3.1.3. Unități de agrement și tratament
Unitățile de agrement reprezintă acel tip de unități dedicate distracției, aceste unități sunt
reprezentate de săli de s port, stadioane, piscine, parcuri, terenuri de joacă, terenuri de sport. Cele
mai importante și recunoscute unități din județul Sibiu, atât pe plan local cât și pe plan național
sunt:
 În prezent Gradina Zoologică Sibiu are o suprafața de 15 ha adăpostește 208 de
animale și pasări din 52 de specii: maimuțe, urși, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar,
pume, mistreți, lame, cerbi carpatini, cerbi lopătari, căprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat,
crocodil (lung de 2 m este cel mai mare d in România), fazani, papagali, păuni, porumbei.
Grădina impresionează încă de la intrare prin stejarul bătrân de peste 600 de ani.
 Parcul Tineretului din Sibiu este amenajat lângă Bastionul Haller, este parcul cu
cea mai spectaculoasă fântână arteziană din Sibiu, în incinta parcului se află un teren de sport și
un loc de joacă pentru copii, iar alături se găsește Teatrul de vară.
 Pamira Sport Sibiu este un complex uria ș format din terenuri de fotbal și tenis
care sunt personalizate pentru nevoile fiecărui s portiv, în funcție de vârsta, sex, nivel de joc și
aptitudini. Antrenorii sunt dedicați dezvoltării armonioase a fiecărui sportiv, prin crearea unui
echilibru între partea tehnică, tactică, fizică și mentală a antrenamentelor.
 Aqua Club Elatis (Avrig) este un complex turistic cu piscinӑ încӑlzitӑ, camere de
cazare și restaurant, situat la 25 km de Sibiu. Piscina are o lungime de 50 m și o lӑțime de 10 m,
astfel cӑ se pliazӑ perfect oricӑrui tip de înotӑtor.
 Aria Aqua este o piscină acoperită se află la Cent rul Aria Sibiu, într -o zonă
periferică a orașului. Piscina are 25 de metri lungime, 10 metri lățime și cu o adâncime de 1,4
metri și 1,2 m pe capete. Piscina este funcțională pe tot parcursul anului și temperatura apei este
menținută la 28 -29 de grade. De asemenea, mai poți profita și de celelalte facilități: 4 săli de
sport și biosaună, saună finlandeză, saloane de masaj, salină, jacuzzi, dușuri emoționale, duș
șoc, fântână de gheață, kneipp, baie de aburi, precum și de un bar la care te poți relaxa după o zi
de activități.
 Stațiunea balneo -climaterică Ocna Sibiului, are ca factori principali de atracție :
apele sărate ale lacurilor, care s -au format prin prăbușirea vechilor mine de sare. Acestea conțin
clorura de sodiu, săruri de magneziu , calciu, potasiu , brom, iod , folosite în cură extern ă pentru

42
băi reci. La acestea se adăugă apa mineral ă a izvorului Horea, cloruro -sodic ă și ușor
bicarbonată , nămolul sapropelic format în lacuri, ușor mineralizat.
 Arena Platoș Păltiniș a apărut în 2010 drept cel mai nou și inedit complex de schi
și snowboard din România și a adus servicii rar întâlnite în țară, o parte dintre acestea, precum
banda rulantă cauciucată, telescaunul, țarcul cu animale și aleea cu povești, vă destind și vă
încântă și iarna, dar noile elemente de vară fac diferența dintre stațiunile clasice de munte și
Arena Platoș Păltiniș: trasee de downhill și crosscountry, sania de vară, tiroliana, zorbingul,
parcul de cățărat, potecile de drumeție, traseele pentru trotinete de teren, bagjump, trambulina,
centrul de joacă gonflabil în aer liber, terenul de fotbal gonflabil cu suprafață umedă.
3.1.4. Mijloace de transport turistic
Pentru a ușura deplasarea turiștilor atât în grup cât și individual, în județul Sibiu au fost
implementate mai multe tipuri de mijloace d e transport, acestea sunt fie utilizate doar în scop
turistic fie și în alte scopuri.
 Telecabina Bâlea Cascadă – Bâlea Lac este cea mai cunoscută telecabină din zona
județului Sibiu și singurul mod de acces în aceasta zonă . Lungimea traseului parcurs de
telecabină este de 3700 m (altitudine minima: 1.200 m, altitudine maxima: 2.040 m) traseul
efectuat de telecabină este unul mirific indiferent de sezonul în care este vizi tată zona.
Figura 3.3. Telecabina Bâlea Cascadă – Bâlea Lac

Sursa: http:// bâlea lac.ro

43
 Telecabina de la Cetatea Deva este principalul mod de acces la cetate și un
important punct turistic. Telecabina este singurul ascensor inclinat din România, iar din punct de
vedere al lungimii traseului are 278 metri și a diferenței de nivel de 158 metri este primul din
Europa. Instalația asigur ă legătura mecanic ă de la stația de plecare, situat ă la cota 180,0 metri
pana la platforma intermediar ă a Cetății Deva, respectiv o diferen ța de nivel de circa 160,00
metri. Capaci tatea telecabinei este de 16 persoane .
 Telescaunul Păltiniș funcționează pe toată perioada anului , nu numai în sezonul
rece, pentru a se bucura de frumusețea munților și turiștii veniți în timpul verii și nu numai
iubitorii sporturilor de iarnă.
Telescaun ul Păltiniș înființat în anul 1971 dispune de o instalație pe cablu cu un număr
de 52 scaune pentru două persoane și cu un timp mediu de urcare de pană la două minute
Figura 3.4. Telescaun Păltiniș

Sursa: www.telescaun Păltiniș .ro
3.2. Circulația turistică
Într-o definiție cât mai simplă dar și obiectivă, circulația turistică reprezintă totalitatea
tranzacțiilor, serviciilor și mărfurilor care decurg din activitatea de turism mai exact mișcarea
tuturor elementelor turistice.
Datorită metodelor imperfecte, măsurarea circulației turistice întâmpină o serie de
dificultăți ca și instrumente de măsurare se utilizează recensământul și sondajele, dar pe lângă
acestea, mai sunt utilizați și alți indicatori foarte importan ți precum:
 Indicatorii piețelor și potențialului turistic;
 Indicatorii relației cerere -ofertă;
 Indicatorii densității turistice;
 Indicatorii cererii și ofertei turistice globale;

44
3.2.1. Formele de turism specifice județului Sibiu
În județul Sibiu , datorită frum useților pe care le oferă, condițiilor de cazare dar și situării
într-o zonă predominant montană a județului asigură practicarea unei game diversificate de
forme de turism, cele mai semnificative dintre acestea fiind turismul montan, turismul cultural
istoric, turismul religios, turismul sportiv, ecoturismul și turismul rural.
a) Turismul montan . Datorită situării județului Sibiu într -o zonă cu relief muntos
în care depresiunea și podișurile sunt adăpostite de masive muntoase, turismul montan este cel
mai re prezentativ și frecventat tip de turism. Cei mai importanți munți regăsiți pe teritoriul
județului Brașov sunt:
1. Munții Făgărașului reprezintă un element important al turismului montan
deoarece aici se regăsesc Lacul Bâlea și Cascada Bâlea ce au dobândit u n imens interes turistic
în istoria apropiată.
Se întind pe teritoriul județului Sibiu cu partea lor vestică și sunt cei mai înalți munți din
țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500
m.
2. Munții Lotru lui sunt zona cea mai îndrăgita de turiștii ce vor să execute un traseu
montan, aici se regăsesc cele mai entuziasmante trasee turistice din zona Sibiu .
3. Munții Cindrelului găzduiesc stațiunea montană reprezentativă județului Sibiu,
Păltiniș, stațiune ce ad uce anual o mare parte din turiștii ce calcă zona Sibiului.

b) Turismul sportiv este unul dintre cele mai practicate forme de turism în județul Sibiu
datorită factorilor specifici. Cel mai important factor este relieful care face posibilă practicarea
sportu rilor de iarnă, în special a schiatului. În afară de sporturi de iarnă aici se mai practică și
planorismul, deltaplanorismul, echitația, tiroliana, cățăratul, vânatul și pescuitul. În funcție de
sporturile pe care le analizăm există mai multe zone destinat e turismului sportiv, mai ales în
funcție de relieful existent.
1. Schiatul este un sport foarte practicat în județul Sibiu datorită climei și reliefului
specific, factori datorită cărora în județ au fost amenajate nu mai puțin de 9 pârtii pentru acest
sport majoritatea în Păltiniș dar sunt două și în Bâlea Cascadă .
Tabel 3.4. Pârtii de sch i amenajate în județul Sibiu

Nr. Denumire pârtie Localizare pârtie Lungime pârtie
1
Pârtia Bâlea Cascadă Bâlea 1,400.00 m
2
Pârtia Bâlea Cascadă Pilonul 2 Bâlea 3,800.00 m
3
Pârtia Dăneasa Păltiniș 450.00 m
4
Pârtia Dealul Poplacii Păltiniș 2,200.00 m
5
Pârtia Gaujoara -Paltiniș Păltiniș 3,600.00 m

45
Nr. Denumire pârtie Localizare pârtie Lungime pârtie
6
Pârtia Oncesti Păltiniș 1,150.00 m
7
Pârtia Oncesti 2 Păltiniș 450.00 m
8
Pârtia Oncești -Paltiniș Păltiniș 5,000.00 m
9
Pârtia Santa Păltiniș 3,000.00 m
Sursa: www.ghiduri -turistice.info
2. In județul Sibiu, suprafața fondului de vânătoare este de 219.529 ha ce reprezintă
însumarea suprafețelor productive cinegetic în care sunt incluse suprafețele de luciu de apa,
pădure, arabil, fânețe, pășuni, gol de munte și suprafața neproductiva cinegetic. în total exista 17
fonduri de vânătoare care sunt amplasate majoritate în Munții Făgăraș , Munții Cindrelului și
Munții Lotrului.
3. Sportul de tipul escaladă, tiroliană și alpinism se pot practica în cadrul centrului
Arka Park Păltiniș pe grade de dificultate și risc totul fiind supravegheat de instructori calificați.
c) Turism cultural care beneficiază de un valoros patrimoniu turistic antropic,
reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură și artă, edificii religioase, muzee
și case memoriale, ar hitectură și creație tehnică populară, manifestări populare tradiționale,
etnografie și tradiție orala, importante instituții culturale și de știința, personalități locale, tradiții
culturale ale minorităților, activități economice cu valențe turistice, di verse posibilități de
agrement (case de cultura, cluburi, cinematografe), care sunt răspândite pe întreg teritoriul
județului.
Principalul centru cultural al județului este municipiul Sibiu care deține în prezent o
puternică bază culturală formată din 2 te atre, o filarmonică, un cinematograf, 5 biblioteci, 5
centre culturale, 6 institute culturale diverse precum și 10 muzee.
d) Turism urban care este susținut de obiectivele turistice de mare atractivitate din
cele doua municipii, Sibiu și Mediaș și din cele șa pte orașe existente în județul Sibiu: Agnita,
Avrig, Cisnădie, Copșa -Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu.
e) Turism rural și agroturism care este bine reprezentat în special î n satele din
Mărginimea Sibiului, dar cu perspective de dezvoltare și în alte localități rurale de pe teritoriul
județului Sibiu prin care sunt scoase în evidența tradițiile folclorice specifice, portul popular și
arhitectura românească, ospitalitatea și bucătăria autentică fac din Sibiu o zonă aparte.
În plan arhitectural, „casa mă rgineană” reprezintă una dintre cele mai originale forme de
arhitectură populară românească, remarcându -se prin echilibrul ansamblului și îmbinarea
formelor. Oamenii mai poartă încă arhaicul costum popular, tipic sibian, cu motive cusute cu
migală, în alt ernanță de alb și negru.

46
Cântul și jocul popular sunt încă la ele acasă. Cântecele ciobănești – jienele, tontoroiul,
învârtita, doina și bătuta – se îmbină armonios cu jocurile populare – călușarii, brâul, sârba,
hațegana, jiana. Farmecul zonei este spori t de aerul tare și pur ce coboară din pădurile montane,
de peisajele mirifice înconjurătoare, de ospitalitatea proverbială a sătenilor și de atmosfera tipic
țărănească.
3.2.2. Evoluția numărului de turiști
Având în vedere evoluția turismului în Județul Sibiu și observând numărul mare de
turiști sosiți în structurile de primire existente remarcăm faptul că cel puțin în ultimii ani a fost
înregistrată o creștere treptată. Făcând o comparație între anul 2007 și anul 2015 observăm
faptul că numărul turiștilor sosiți în structurile de primire a crescut cu 110686 astfel că dacă în
2007 numărul turiștilor era evaluat la 327925 , în anul 201 5 acesta a ajuns la 438611 turiști
crescând cu aproximativ o treime .
Tabel 3.5. Turiști cazați în structurile de primire turistică 200 7-2015

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Nr.
Turiști 327925 287103 244708 228195 263684 285136 329986 355698 438611
Sursa: INS Sibiu

Figura 3.3. Evoluția numărului de turiști cazați în structurile de primire turistică 2007 –
2015

Sursa: INS Sibiu
Conform datelor oficiale regăsite la Institutul Național de Statistică, în legătură cu turiștii
din județul Sibiu putem observa că numărul total anual al acestora a avut o evoluție crescătoare
făcând comparație între primul și ultimul an de re ferință mai exact 2007 și 2015 însă în această
0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000 450000 500000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Turiști cazați în structurile de primire turistică

47
perioadă acesta a mai suferit și scăderi, în anul 2007 începe o decădere a numărului de turiști
până în anul 2010 când numărul nu depășea 228195 turiști, o valoare foarte mică în comparație
cu anii ce vor urma acestei perioade, valoare ca va crește constant pana în anul 2015.
Tabel 3.6. Turiști caz ați în structurile de primire tu ristică după tipul turiștilor
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Români 235873 214926 188900 166902 190374 207762 253151 265905 328071
Străini 92052 72177 55808 61293 73310 77374 76835 89793 110540
Sursa: INS Sibiu

Figura 3.4. Turiști cazați în structurile de primire turistică după tipul turiștilor

Sursa: Prelucrare date INS Sibiu
Din grafic se percepe faptul că nu mărul turiștilor români este considerabil mai mare
decât cel al străinilor iar efectuând o comparație între primul și ultimul an de referință, 2007
respectiv 2015 se observă o creștere a numărului celor două de tipuri de turiști, creștere care este
direct proporțională deși pe parcursul acestei perioade au mai fost înregistrate și perioade de
declin pentru ambele tipuri.
3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări
Evoluția numărului de înnoptări este strâns legată de evoluția numărului de turiști, în
consecință aceste a au suferit aproximativ același tipuri de modificări pe parcursul celor 9 ani,
mai exact dacă numărul turiștilor crește atunci și cel al înnoptărilor va crește, iar dacă acesta
suferă perioade de declin, atunci și cel al înnoptărilor va simți acest declin și va scădea.

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Romani
Straini

48
Tabel 3.7. Evoluția numărului de înnoptări în județul Sibiu în perioada 2007 -2015

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Nr.
înnoptări 530100 459342 381672 401578 461636 490260 540507 581505 740946
Sursa: INS Sibiu

Figura 3 .5. Evoluția numărului de înnoptări în județul Sibiu în perioada 200 7-2015

Sursa: INS Sibiu

Din acest grafic se poate observa faptul că în anul 2009 a fost înregistrată cea mai mică
valoare 381672 înnoptări, iar cea mai mare valoare au fost înregistrat ă în anul 2015, 740946
înnoptări , cu 210846 înnoptări mai multe decât în 2007, primul an de referință. Încă din anul
2009 când s -a înregistrat valoarea cea mai mică, numărul înnoptărilor în județul Sibiu a fost într –
o creștere continuă.
Tabel 3.8. Indici i de utilizare netă a capacității în funcțiune în județul Sibiu
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Valoare % 36 35 28,4 25,2 26,3 25,9 25,1 26,1 28,7
Sursa: INS Sibiu

Pe parcursul celor 9 ani evaluați, valoare indicilor de utilizare netă a capacității în
funcțiune a suferit mai multe modificări, atât creșteri dar în mare parte scăderi. Cel mai
semnificativ declin a fost înregistrat în anii 2010 și 2013 când de la 36% valoare a ajuns la
25,1% respectiv 25,2 %, aceasta micșorându -se cu un pr ocent de aproximativ 9,8% -9,9%. De
asemenea valoarea cea mai mică a fost 25,1% și au fost înregistrate în anul 2013 iar cea mai
mare valoare 36%, a fost înregistrată în anul 2007 .

0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Evoluția numărului de înnoptări în județul Sibiu în perioada 200 7-
2015
Înnoptări

49

Figura 3.6. Indicii de utilizare netă a capacității în funcțiune în județu l Sibiu

Sursa: INS Sibiu

3.2.4. Durata sejurului mediu și densitatea circulației turistice în județul Sibiu
Durata sejurului mediu reprezintă media de zile pe care turiștii le petrec într -o stațiune.
Acesta reprezintă raportul dintre doi factori care sunt extrem de importanți , numărul de înnoptări
și numărul de turiști, ecuația prin care se determină fiind:

, unde: NZT= numărul total zile, T= turiști;
Tabel 3.9. Durata sejurului mediu în județul Sibiu în perioada 200 7-2015

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sejurul mediu
(nopți) 1,62 1,6 1,56 1,75 1,75 1,72 1,64 1,63 1,69
Sursa: Prelucrare date INS Sibiu
Densitatea circulației turistice reprezintă raportul dintre turiști sosiți și populația
rezidentă. În cazul județului Sibiu aceasta este reprezentată de numărul turiștilor sosiți în județ și
populație rezidentă a acestui județ.
Tabel 3.10. Densitatea circulației turistice în județul Sibiu în
perioada 2007 -2015
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Densitatea
circulației turistice
0,72
0.63

0,53

0,5
0,57
0.62

0.71

0.77

0.95
Sursa: Prelucrare date INS Sibiu
Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică cea mai mare valoare a
densității a fost înregistrată în anul 2015, 0.95 iar valoar ea cea mai mică de 0.5 a fost înregistrată
în anul 2010. Făcând o comparație între primul și ultimul an de referință, 2007 respectiv 2015 se
0 5 10 15 20 25 30 35 40
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

50
observă o creștere, ajungând de la 0.72 în 2007 la 0.95 în anul 2015 după o scădere de până la
0,5 în anul 2010 .
Valoarea densității turistice la modul general este subunitară, însă în cazul județului
Sibiu aceasta se apropie de limita unitară deoarece este o zonă turistică foarte recunoscută pe
plan intern dar și extern și frecventată de un număr mare de turiști. Nu mărul mare de turiști din
zonă se datorează în cea mai mare parte frumuseților pe care județul le deține, atracțiilor atât
antropice dar mai ales naturale dar mai ales îmbunătățirii și dezvoltării ramurii și serviciilor
turistice care încearcă să ajungă la un nivel european de o înaltă calitate.

3.2.5. Funcția turistică a județului Sibiu și încasările obținute din turism
Oferta turistică a unui județ poate fi valorificată de indicatorul numit funcț ie turistică.
Acest indicator poate fi determinat doar cu valoril e capacității de cazare și populația județului.
Funcția turistică se calculează cu relația:

, unde L=numărul locurilor de cazare din județul Sibiu , P=populaț ia
rezidentă a județului Sibiu .

Tabel 3.11. Funcția turistică a județului Sibiu în perioada 200 7-2015
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Valoarea funcției
turistice 1,122 1,124 1,309 1,419 1,313 1,325 1,349 1,413 1,462
Sursa: Prelucrare date INS Sibiu
Figura 3.7. Funcția turistică a județului Sibiu în perioada 200 7-2015

Sursa: Prelucrare date INS Sibiu

Pe parcursul acestor 9 ani evaluați valoarea funcției turistice nu a avut o evoluție lineară
deoarece dacă pe parcursul anilor evoluția a fost una crescătoare ajungând de la 1,122 în anul
1 1.05 1.1 1.15 1.2 1.25 1.3 1.35 1.4 1.45 1.5
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Funcția turistică a județului Sibiu în perioada 20 07-2015

51
2007 la 1,462 în anul 2015, în anul 2010 a avut parte de o explozie datorată creșterii bruște a
locurilor de cazare aceasta explozie ia sfârșit în anul 2011 când se reia forma ascendentă de
evoluție.
Impactul avut asupra turismul dar și asupra economiei sibiene și a întregii țări, e ste unul
pozitiv deoarece întregul județ este vizitat de un număr foarte mare de turiști atât români dar și
străini, motiv pentru care în ceea ce privește încasările obținute din domeniul turismului, județul
Sibiu se află intre locuri le de top în clasament ul românesc.
Datorită veniturilor foarte mari revenite din activitatea de turism cifra de afaceri a
unităților economice în județ este una ridicată, aceste activități economice profitabile la rândul
lor se datorează turismului foarte dezvoltat. Principalu l rol economic din punct de vedere al
importanței în turism ul contemporan sunt cifrele de afaceri înregistrate de către restaurante și
hoteluri.

Tabel 3.12. Cifra de afaceri a restaurantelor și hotelurilor provenită din activitatea de
turism
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Milioane l ei 258 265 286 291 294 310 293 325 393
Sursa: INS Sibiu

Figura 3.8. . Cifra de afaceri a restaurantelor și hotelurilor provenită din activitatea de
turism

Sursa: INS Sibiu

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Cifra de afaceri a restaurantelor și hotelurilor provenită din
activitatea de turism
Milioane lei

52
În ceea ce privește această ev oluție a cifrei de afaceri a restaurantelor și hotelurilor
prevenit din activitatea de turism nu se poate observa decât că în ultimii ani aceasta a fost una
ascendentă , în anul 20 15 înregistrându -se și cea mai mare valoare de 393 milioane lei pe când în
primul an de referință, anul 200 7, a fost înregistrată cea mai mică valoare , aceasta fiind de doar
258 milioane lei.
Încasările ridicate, obținute din activitatea turistică reprezintă un ul din element ele foarte
important e în evoluția PIB -ului județului Sibiu deoarece aceasta reprezintă un procent important
din acesta și chiar și din cel al întregii țări.
Tendința ascendentă a acestor încasări este doar rezultatul investițiilor în turism făacute
în ultima perioadă, investiții ce își arata prin asta faptul că au fost făcute în locul și momentul
oportun.

53
CAPITOLUL IV.
PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZV OLTAREA TURISTICĂ
A JUDEȚULUI SIBIU

4.1. Propunere personală. Dezvoltarea unei pensiuni turistice, localitatea
Rășinari
Rășinari este o localitate din județul Sibiu, situată la numai 8 km de reședința județului,
și este satul reședință al comunei cu același nume. .
Înființată în anul 2008, pensiunea SC. HAIȘITU .SRL avea scopul de a desfășura
activități în domeniul turismului dar datorită influenței mai multor fact ori negativi aceasta nu a
reușit să îndeplinească obiectivele propuse și nu a ajuns nici în prezent să îndeplinească un
standard de clasificare.
Tema proiectului este reprezentată de dezvoltarea acestei pensiun i, dezvoltare ce va
presupune avansarea clasificării de la 2 margarete cât deține la momentul actual, la 3 margarete.
Pentru ca acest proiect să devina realizabil vor fi necesare mai multe modificări pe primul loc
fiind reorganizarea spațiului existent, în urma acestui proces vor exista 9 camere, dat fiind faptul
că în prezent sunt doar 5 , dar și spații tehnologice necesare.
Principalii indicatori economico -financiari ai proiectului
1. Valoarea investiției: 1 9500 euro;
2. Venituri din exploatare (Ve) realizate din activitatea pensiunii;
3. Cheltuieli de explo atare (Ce) aceste a reprezintă cheltuielile aferente exploatării;
4. Rezultatul din exploatare Re=Ve -Ce, acesta reprezintă minim 10% din valoarea
veniturilor din exploatare;
5. Profitul net (Pn) acesta reprezintă rezultatul final la nivelul unui an iar din valoar ea lui se
scade impozitul pe profit;
6. Durata de recuperare a investiției
, unde Pn reprezintă profitul net mediu;
7. Rentabilitatea capitalului investit, valoarea acestuia trebuie să fie de minim 5%,

;
8. Cheltuieli finan ciare (Cf) acestea sunt reprezentate de dobânzile creditelor contractate;
9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) reprezintă modalitatea în care pot fi
acoperite cheltuielile financiare din rezultatul activității curente;
10. Raza îndatorării (Ri) este reprezentată de raportul dintre totalul datoriilor și cel al
activelor, valoarea acestui indicator nu trebuie să depășească 60%;
11. Rata acoperirii din fluxul de numerar (RAFN)

54

12. Valoarea netă actualizată (VNA)
Tabel 4.1. Principalii indicatori economico -financiari ai proiectului
Anul 2016 2017 2018 2019
Specificație EURO
1. Vi 19500
2. Ve 27000 32000 34000 38000
3. Ce 16000 17000 17500 19000
4. Re 11000 15000 16500 19000
5. Pn 7500 8000 8800 9500
6. Dr 3 ANI
7. Re 38,4% 41% 45% 49%
8. Cf 3000 3400 3650 3900
9. Ga 2,9 3,4 3,8 4,2
10. Ri 16% 22% 23% 25%
11. VNA 35000
Sursa: Prelucrare date publicate de INS

Descrierea tehnică a proiectului
În urma reali zării proiectului pensiunea va fi una clasificată cu 3 margarete care va pune
la dispoziția turiștilor 9 camere în care sunt distribuite 20 locuri, acestea fiind repartizate astfel:
 Parter: Restaurant împreună cu sală de mese și un grup sanitar;
 Etajul 1: 7 camere fiecare având doar 2 locuri disponibile și câte un grup sanitar
propriu;
 Mansardă: 2 camere cu 3 locuri fiecare și grupuri sanitare proprii.
Pentru realizarea propusă de trecere la standarde de 3 margarete sunt necesare foarte
multe dotări precum: existența neapărată a grupurilor sanitare în fiecare dintre camere, dotată cu
toata recuzita specific ă precum prosoape, gresie, faianță , calorifer și alte produse.
Fiecare cameră va dispune de o saltea relaxa, 2 paturi, cel puțin 4 pături de lână,
garnit uri de pat, cuverturi , covor, masă, dulap haine, televizor smart , noptieră, cuier, oglindă, ae r
condiționat. Pentru a încălzii întreaga pensiune va fi montată o centrală termică atât pentru
încălzire cât și pentru a asigura nevoia de apă caldă în orice mom ent al zilei.

55
Încălzirea cu siguranța va fi una prin pardoseală care spre deosebire de calorifere, va
face procesul de încălzire mai plăcut și se va produce uniform.
În ceea ce privește restaurantul , proiectul susține ca acesta să fie cu o capacitate de 5 0 de
persoane. De decor va fi folosit mobilier de tip rustic, care să scoată în evidență o notă de
tradiționalism specifică Mărginimi Sibiului , restaurantul va deține și o terasă cu o capacitate de
minim 30 de persoane, aceasta va putea fi utilizată doar în sezonul cald nu doar pentru utilizarea
zilnică cât și pentru organizarea de evenimente pentru turiști , dar și pentru localnici .
Din punct de vedere culinar în cadrul acestui restaurant vor fi servite doar produse
tradiționale specifice bucătăriei local e, care în compoziția vor regăsii în cea mai mare parte
posibil ă produse de baz ă de la producători locali acesta fiind un real avantaj deoarece produsele
sunt în permanență proaspete și naturale dar și convenabile din punct de vedere economic , acest
aspect fiind unul foarte important pentru tot mai mulți turiști.
Aprovizionarea pensiunii se va putea face atât cu produse din comerț dar în cea mai
mare parte produse specifice zonei:
 De la producătorii locali pot fi achiziționate produsele lactate și carnea, fructele și
legumele;
 Băuturile alcoolice cât și răcoritoarele vor fi achiziționate atât din depozi te
specializate dar și de la producătorii autorizați pentru băuturile specifice tradiționale;
 Produsele de panificație, patiserie și cofetărie pentru a pro duce interes sporit vor
fi preparate în propria bucătărie;
 Toate produse necesare preparării mâncăr urilor, precum zahăr, sare, ulei, etc. vor
fi cumpărate la un preț mai mic din depozite iar pentru consumabile și produsele de inventar
mărunt vor fi achizi ționate doar din magazine și supermarketuri la prețuri favorabile pentru a nu
se produce cheltuieli suplimentare.
Servicii oferite
Fiind situată între localitățile Sibiu și Păltiniș , la distanțe relativ mici de amândouă, va
oferii turiștilor posibilitatea de a vizita în zona imediat apropiată foarte multe obiective turistice
atât religioase cât și istorice sau naturale.
Agrementul din cadrul pensiunii va aduce la dispoziția turiștilor activități atractive și
diverse precum:
 Organizarea de seri cu tentă tem atică prin foc de tabără, grătar sau doar relaxare
în cadrul natural;
 Excursii la diverse obiective turistice din zonă , organizate în grup dar și
participarea la târguri le zilnice din împrejurimi și festivaluri locale ce au un succes minunat ;
 Echitația;

56
 Drumeții de zi sau inițierea cu ghid montan;
 In perioada rece se poate realiza accesul pe pârtiile din apropiere;
 Fiind o zonă ce păstrează modelul vechi de arhitectură, vizitarea satului și a
celorlalte sate din preajmă devine un interes tot mai mare.
Pe pa rcursul vizitei lor, turiștii vor mai putea dispune de multe alte servicii suplimentare
reprezentate atât de parcare auto, ghid turistic cunoscător de multiple limbi străine, informare
turistică, internet, comerc ializarea de produse artizanale cât și de un magazin alimentar în
imediata apropiere.
Personalul va fi mărit, recepționera și managerul vor putea fi angajați în urma unei
selecții riguroase doar în cadrul unei agenții specializate.
Vor fi angajate 6 persoane cu contract definitiv și pe o perioadă n edeterminată iar alte
două persoane vor putea fi angajate doar sezonier și fără cerințe de calificare sau alte cunoștințe
de preferat din zona alăturată.
Promovarea pensiunii
Ca în oric are alt domeniu, promovarea produs ului este foarte importantă, în cadru l
pensiunii noastre pentru ca proiectul să fie unul pozitiv pe un termen cât mai lung și cât mai
productiv este necesară adaptarea și implementarea multor metode de promovare.
Principalul obiectiv a fost efectuat încă de la punerea în practică a proiectul ui, acesta
fiind amplasarea de indicatoare rutiere în punctele de interes ale zonei însă nu într -un mod
aglomerat ci acestea au fost amplasate într -un mod strategic.
Alte modalități de promovare:
 Aspectul exterior al clădirii reprezintă o modalitate foarte importantă, spațiul
amenajat în fața pensiunii fiind păstrat curat , intrarea trebuie să fie accesibilă , parcarea curată
dar și aspectul angajaților atrag e atenția turiștilor;
 O firma luminoasă situată la o distanță corectă și de dimensiuni corespunzătoare
ajută la o reperare mai ușoară chiar și de la o distanță mai mare indiferent de ora ;
 Materialele publicitare, dețin un rol mult mai important, pensiunea va dispune de
pliante dar și de o pagină de internet care vor conține adresa, telefonul, tarifele, emb lema
pensiunii, categoria, confortul dar și toate serviciile oferite. Un a lt material publicitar va fi
reprezentat de cartea de vizită ce conține informații le specifice reprezentate de denumirea
pensiunii, numărul de telefon, categoria și facilit ățile, c arte de vizită ce va fi înmânată tuturor
clienților pentru a putea recomanda cu succes pensiunea.
 În fiecare camera a pensiunii va fi regăsită hârtie de scris inscripționată c u
emblema pensiunii sau unităț ii acesteia. Acestea emblemă se va mai regăsi și pe porțelanuri,
sticlă, prosoa pe, ecusoane, lenjerii , pixuri, agende;

57
 Pensiunea va mai dispune și de promovare prin intermediul cataloagelor de
specialitate, ziare lor, radio, post tv din țară dar mai ales în cadrul marilor târguri de turism.
Impactul proi ectului asupra dezvoltării zonei
Impactul acestui proiect va fi unul foarte semnificativ atât din punct de vedere turistic
dar și economic. În ceea ce privește activitatea de turism , dezvoltarea durabilă a unei astfel de
pensiune produce un avantaj zonei d eoarece acesta nu este foarte dezvoltată și vor fi atrași cât
mai mulți turiști pe lângă cei existenți în această zonă și în consecință se va produce o
dezvoltare vastă pentru întreaga localitate.
Din punct de vedere al economiei , impactul este unul poziti v deoarece în urma realizării
proiect vor fi create locuri de muncă, prin achitarea taxelor va crește valoarea veniturilor
bugetului local iar prin prisma faptului că pensiunea este una agroturistică, acest aspect în urma
achiziționării de produse naturale va crește și veniturile agenților economici locali din zonă.
Un alt criteriu care este influențat de dezvoltarea pensiunii este mediul înconjurător.
Pentru a nu se pune problema produce rii un impact negativ și agresiv, proiectul va prevede
următoarele măsuri: centrala funcționând cu lemne nu va polua decât foarte puțin, în urma unui
contract deșeurile menajere vor fi colectate periodic de către serviciile comunale, iar apa va fi
colectată într -o fosă septică de unde aceasta va putea fi vidanjată ori de cât e ori va fi nevoie.

4.2. Strategii de dezvoltare a agroturismului în județul Sibiu
Dezvoltarea rurală în principal pe lângă alți factori care se bazează în mod special pe
ajutorul oferit de autoritățile locale reprezintă principalul obiectiv . În urma acestei d ezvoltări
rurale va fi dezvoltat și turismul dar ca scop principal va fi îmbunătățit nivelul de trai al
locuitorilor zonei.
Pentru ca agroturismul să se dezvolte corect și să ajungă la rezultatele așteptate trebuie
elaborate un set de strategii dedicate în acest sens iar datorită situării județului dar și a resurselor
naturale existente, locul este unul mai mult decât optim pentru dezvoltarea acestui tip de turism
foarte puțin practicat și promovat în România.
Județul Sibiu reprezintă una dintre cele mai căutate și dorite destinații turistice din
România iar acest aspect ar ajuta, ar putea fi chiar un atu pentru dezvoltarea acestei forme noi de
turism.
Strategii de dezvoltare a agroturismului în județul Brașov:
1. Un principal pas spre o puternică dezvoltare a agroturismului ar fi efectuarea unei
cercetări c e ar avea ca scop principal evaluarea situației prezente, a resurselor disponibile în
teritoriu dar și a atitudinii locuitorilor față de acest nou și inovator tip de turism.

58
2. Ridicarea de către autorități a unor complexe agroturistice care mai apoi să fie
concesionate pe anumite perioade dorite sub obligația păstrării lor în condiții optime.
3. Autoritățile locale ar trebuii să fie direct implicate pentru rezolvarea diferitelor
probleme care vizează în primul râ nd infrastructura dar nu în ultimul rând și practicarea
necontrolată a turismului ilegal.
4. Ajutorul autorităților desemnate în dezvoltarea turismului în cadrul județului s -ar
putea produce și prin o organizare de diferite activități cu potențial turistic cu care să fie
îmbinate tradițiile și obiceiurile locale mult căutate pentru care zona este atât de frecventată , în
acest fel turiștii ne mai fiind atrași către alte zone de interes.
5. Tot din partea acestor instituții sau a persoanelor abilitate, locuitorilo r ce solicita
acest lucru să li se ofere asistență pentru modernizarea locuințelor deja existente sau pentru a
construii unele noi pentru ca acestea să poată se ridice la standarde optime ale zonelor
dezvoltate și apoi să devină compatibile practicării agr oturismului.
6. O altă strategie ar putea fi reducerea substanțială a unor impozite și taxelor
aferente tuturor prevederilor de obținere și înregistrare a a utorizațiilor și a tuturor documentelor
necesare, simplificarea acestor proceduri precum și scurtarea t impului de obținere a acestora.
7. Acordarea de sprijin din partea autorităților locale pentru întreprinzătorii care
doresc accesarea unor diferite proiecte și strategii pentru fonduri le europene dar și îndrumarea
acestora către unele proiecte care sunt cele mai potrivite dorințelor lor.
8. Instituțiile statului capabile și în măsură trebuie să se implice cât mai mult cu
putința efectuându -se un plan de îndrumare pentru toți prestatorii de servicii mai ales cei din
mediul rural,acel plan în urma căruia aceștia s ă dobândească și să cunoască mult mai mult atât
cunoștințe generale cât dar și legislative ale acestui nou domeniu, în județ fiind din păcate încă
mulți prestatori care nu se pot dezvolta datorită lipsei de cunoștințe și de pregătire în domeniu.
9. Adăugarea în lege a unor strategii obligatorii pe termen lung sau chiar mediu care
prin acordarea unor credite cu dobânzi subvenționate de stat sau facilitate fiscală să ducă la
dezvoltarea ș i îmbunătățirea agroturismului prin dobândirea mai ușoară a creditelor.
10. Crearea mult mai multor centre noi de informare turistică dar și a unor agenții
care să se ocupe doar de acest tip de turism și în cadrul cărora să se promoveze foarte bine
agroturismul.
11. Implementarea și mai buna dezvoltare a unui program de creare și amplasa re de
indicatoare și marcaje care să ajute turiștii să se orienteze și să aleagă și să selecteze cât mai
ușor acest tip de locații dar care să și ofere turiștilor informații despre zone mai puțin cunos cute
din cadrul județului Sibiu .

59
4.3. Planuri de dezvoltar e a turismului în județul Sibiu
Ca în oric are alt domeniu, dar în principal în cadrul turismului pentru ca dezvoltarea să
se decurgă în parametrii optimi și să fie oferite rezultatele așteptate, este imperios necesară
implementarea și adoptarea unor noi planuri de dezvoltare bine construite .
Un asemenea plan de dezvoltare a turismului pentru a fi evaluat ca fiind bine elaborat
trebuie să îndeplinească anumite criterii precum: obiectivele specifice să fie clare și evidente,
măsurile propuse dar și rezultate le așteptate să fie concise și clar stabilite, iar cel mai important
aspect este respectarea cât mai riguroasă a acestor planuri efectuate.
Pentru ca dezvoltarea să fie cât mai corectă și turismul să fie realizat dar să și reziste pe
parcursul timpului est e necesar ca în urma evaluării, întreaga regiune trebuie să fie optimă și să
corespundă unui anumit tip de standarde. În urma evaluării caracteristicilor județului Sibiu , cu
ajutorul acestor informațiilor oferite pe tot parcursul lucrării prezent ate, au fo st întocmite mai
multe și precise planuri de dezvoltare durabila a turismului în județ. Aceste planuri vaste de
dezvoltare vizează mult mai multe domenii prin care direct sau indirect, mai mult sau mai puțin
influențează dezvoltarea turismului sibian .
Planul 1
 Titlu: Consolidarea infrastructurii de transport, de cazare și de agrement
 Obiective reprezentate:
 Dezvoltarea cât și modernizarea de noi infrastructuri de transport rutier atât la
nivelul drumurilor naționale cât și a drumurilor ce reprezintă un sporit interes local, reprezentate
de drumurile comunale dar și de cele județene;
 Ridicarea și consolidarea la standarde superioare atât a rețelei feroviare dar și a
celei aeriene , rețea importantă pentru județul Sibiu ;
 Standardizarea unor linii de transp ort speciale în zonele mai greu accesibile în
care se practică atât drumeții cât și sporturi de iarnă pe lângă cele existente ;
 Organizarea și dezvoltarea tipologiei turismului activ dar mai ales a
infrastructurii acestuia prin publicitate ;
 Dezvoltarea sau crearea și îmbunătățirea unei game mult mai largi în ceea ce
privește structurile de agrement;
 Amenajarea și publicitatea unui număr mai mare de structuri de primire turistică
destinate în mod special tinerilor dar și copiilor.
 Măsuri propuse
 Îmbunătățirea și restaurarea infrastructurii rutiere de interes local și național prin
demararea unor diferite proiecte și anumite lucrări de întreținere dar și de modernizare a
acestora cu ajutorul unor fonduri provenite din proiecte obținute la nivel european;

60
 Crear ea unei imagini favorabile p rin intermediul unor diverse companii de
promovare și informare puse în legătură cu turismul activ, pentru sprijinirea acestuia;
 Dezvoltarea și standardizarea nu dar promovarea unităților alimentare care au
specific local și tra dițional;
 Implicarea tuturor autorităților abilitate în dezvoltarea tuturor tipurilor de
infrastructur a ce influențează și turismul;
 Înființarea, reamenajarea și modernizarea anumitor tabere școlare cât și atragerea
de cât mai mulți investitori în acest do meniu profitabil .
 Rezultatele așteptate
 Fluidizarea traficului dar și creșterea nivelului de siguranță și confort în trafic
care în aceste zone este dezastruos în anumite perioade ;
 În urma modernizării cailor rutiere timpul de parcurgere al drumului până l a
destinațiile dorite va fi mai scurt ceea ce a duce la creșterea dorinței de a călătorii ;
 Datorită creșterii majore a numărului de structuri de primire turistică precum și a
noilor standarde va crește și numărul de înnoptări ce va crește și profitul ;
 Ca u rmare a dezvoltării și emancipării infrastructurii transporturilor, cazării și
agrementului, întreaga activitate turistică a județului Sibiu va crește într -un mod considerabil de
pozitiv .
Planul 2
 Nume: Reabilitarea și crearea condițiilor ce vizează mediu l înconjurător
 Obiective specifice
 Utilizarea și conservarea în mod rațional a tuturor resurselor naturale geologice
și administrarea lor cât mai corespunzătoare pentru realiza continuitate acestora;
 Monitorizarea și studierea nivelului calității aerului ;
 Prevenirea instruirea și informarea turiștilor în legătură cu potențialele alunecările
de teren;
 Reducerea masivă sau exterminarea impactului negativ asupra apelor atât
subterane cât și de suprafață, precum și a emisiilor din ce în ce mai mari provenite din
gestionarea necorespunzătoare a unor deșeuri;
 Implementarea și elaborarea unor principii și legi ce au ca scop minimizarea
impactului negativ a mediului înconjurător, dar și respectarea strictă a acestora.
 Măsuri propuse
 Determinarea și clasificarea calității resurselor și crearea unor noi și mărite
perimetre de protecție a acestora;

61
 Monitorizarea furajelor și deșeurilor astfel încât să nu se producă depunerea
necontrolată a acestora;
 Desfințarea racordurilor ilegale la rețeaua de canalizare;
 Extinderea sistemului de canalizare și în localitățile mai mici;
 Elaborarea unor hărți care să indice zonele cu risc mediu și ridicat al alunecărilor
de teren.
 Rezultatele așteptate
 Reducerea semnificativa a poluării apelor subterane cât și a celor de suprafață;
 Crearea și îmbunătățirea unei imaginii pozitive județului;
 Creșterea și îmbunătățirea gradului calității mediului înconjurător în zona ;
 Ținerea sub control a zonelor cu riscuri de alunecări de teren precum și
prevenirea acestora .
Planul 3
 Nume: Promovarea turismului , descoperirea și dezvoltarea unor forme noi
 Obiective propuse
 Să se înregistreze creșterea competitivității ofertei turistice în cadrul agențiilor ;
 Creșterea numărului de turiști la un nivel ridicat pe tot parcursul anului și nu
doar în sezoan ele de vârf;
 Dezvoltarea și implementarea unor forme turistice noi precum turismul activ,
ecoturismul, agroturismul și turism de afaceri prin valorificare tala a resurselor nenumărate ale
județului.
 Măsuri propuse
 Amenajarea și promovarea unor zone noi create pentru a deveni destinații
ecoturistice de top ;
 Formarea și specializarea unor persoane capabile pentru promovarea și
extinderea ecoturismului;
 Crearea unor noi trasee turistice în cadrul rezervațiilor naturale protejate precum
și reamenajarea celo r în curs de funcționare , trasee bine organizate pentru a nu mai distruge
mediul natural ;
 Colaborarea mai complexă și susținerea reciprocă în cazul agențiilor de turism,
colaborare din care rezultatul să fie crea rea unei ofert e turistice mult mai complexă prin
intermediul căreia să fie promovate corespunzător noile și vechile forme de turism;
 Susținerea și crearea unui număr mult mai mare de săli de conferințe pentru a
crea un mediu plăcut turismului de afaceri .
 Rezultate așteptate

62
 Promovarea turismului du rabil și înlăturarea turismului agresiv;
 Resursele turistice sunt promovate eficient și corect;
 Turiștii devin mai atrași de protejarea mediului înconjurător.

Planul 4
 Titlu: Ridicarea potențialului turistic natural și antropic
 Obiective specifice
 Clasi ficarea obiectivelor naturale pentru consolidarea ecoturismului dar și
promovarea potențialului turistic existent în cadrul județului;
 Dezvoltarea turistică din punct de vedere cultural;
 Dezvoltarea turistică din punct de vedere istoric;
 Susținerea tipulu i de turism rural care este deja existent în proporții mari în cadrul
județului precum și dezvoltarea mai armonioasă a agroturismului;
 Amenajarea unor locuri noi de campare și a refugii lor amenajate corespunzător
precum și valorificarea turismului montan î n urmare fiind promovat turismul activ;
 Păstrarea și promovarea tradițiilor culturale, folclorice și religioase, transmiterea
mai intensă a acestora din generație în generație , tradiții care și astăzi stârnesc interesul ;
 Restaurarea și consolidarea obiec tivelor turistice deteriorate și includere a
acestora în hărțile turistice și în zone protejate de lege;
 Susținerea meșteșugarilor din zona pentru a nu pierde exemplele clare ale vieții
de sat din trecutul îndepărtat.
 Măsuri propuse
 Înființarea de școli de arte și meserii;
 Angajarea de persoane calificate în restaurarea obiectelor istorice;
 Susținerea centrelor de meșteșugărie dar și crearea unora noi ;
 Amenajarea corespunzătoare și promovarea pârtiilor de schi existente precum și
crearea unor pârtii noi, pe diferite grade de dificultate acolo unde relieful permite;
 Elaborarea unor noi strategii de dezvoltare care să crească potențialul
ecoturismului dar și amenajarea de trasee ecoturistice în plus fata de cele existente ;
 Promovarea tuturor destinațiilor tu ristice care se află pe teritoriul județului Sibiu
pentru a fi mai ușor accesibile turiștilor dar și mai atractive pentru aceștia .
 Rezultate așteptate
 Crearea de locuri de muncă;
 Creșterea încasărilor din turism

63
 Diversificarea ofertei turistice în zona sib iana va crește numărul de turiști și
creșterea duratei sejurului mediu și va aduce bani la bugetul local ;
 Locuitorii implicați devin mai responsabili și protejează mai mult mediul
înconjurător;
 Tradițiile populare împreună cu meșteșugurile locale vor deven i domenii de
interes pentru turiști;
 Turiști dornici și de alte tipuri de agrement devin interesați de localitățile mai
puțin cunoscute ale județului Sibiu prin dorința de a participa la activități recreative și de talent ;
 Crește gradul de atractivitate al județului Sibiu
 Păstrarea integră a istoriei încă văzută pe viu prin prisma clădirilor ce păstrează
încă stilul vechi;
 Relațiile dintre consiliu local, sectorul economic și organizațiile non -profit se
consolidează.
4.4. Analiza S.W.O.T a dezvoltării turistice în cadrul județului Sibiu
Analiza S.W.O.T reprezintă una dintre cele mai utilizate metode în domeniul afacerilor.
Acesta este de fapt o analiză complexă a unui plan de afaceri, firme sau idei. În cadrul
lucrării prezente analiza se va efectua pe planul de dezvoltare al județului Sibiu ,
Pentru ca planul aceasta să dea rezultate va fi analizat atât mediul intern cât și mediul
extern, astfel îndeplinind scopul de a descoperi punctele tari și punctele slabe ale planului în
relația cu oportunitățile și amenință rile cu care acestea se confruntă.
Analiza S.W.O.T. a fost concepută pentru a fi efectuată în faza preliminară a unui proiect
pentru a descoperi dacă acesta este corect întocmit, dacă va întâmpina dificultăți, iar dacă
acestea ar fi defectate, proiectul să fie refăcut într -un mod mai corect pentru ca, în urma aplicării
lui, rezultatele să fie optime.
Pentru a putea realiza analiza S.W.O.T. se va ține cont de patru elemente importante:
 Primele dou ă elemente aparțin prezentului, acestea reprezintă situația act uală,
înainte de demararea proiectului:
1. Acestea sunt pun ctele tari,care susțin dezvoltarea;
2. Punctele slabe, bazate pe parametrii descriptivi pe o perioadă determinată de
timp;
 Următoarele două elemente reprezintă :
1. Rezultatele preconizate în urma demarării proiectului;
2. Rezultatele d upă alegerile făcu te de cei implicați în proiect.
Aceste elemente sunt amenințările și oportunitățile.

64
Tabel 4.2. Analiza S.W.O.T. a dezvoltă rii turistice a județului Sibiu
Punctele slabe Punctele tari
 Lipsa unei mai bune și
corespunzătoare promovării a serviciilor și
unităților turistice cât și a turismului în sine;
 Lipsa de cunoștințe a investitorilor
legata de potențialul turismului și beneficiile
acestuia.
 Lipsa implicării necesare a
autorităților competente în dezvoltarea
ramurii turistice;
 Zonele naturale protejate de stat nu
dețin perimetre exacte de protecție;
 Parteneriatele între autorități sunt
reduse sau chiar inexistente;
 Fondurile europene care ar putea ajuta
la dezvoltarea zonei se accesează foarte greu;
 Autoritățil e nu sprijină tinerii
întreprinzători în amenajarea și dezvoltarea
proiectelor;
 Existența poluării aerului, mediului și
apelor cu diverse deșeuri.
 În domeniu, numărul de persoane
specializate este scăzut;
 Inexistența unor rețele rutiere de
calitate;
  Poten țialul turistic ridicat;
 Numărul mare de obiective turistice;
 Practicarea turismului, nu sezonieri, ci
pe toată perioada anului datorită situării
geografice a județului;
 Zona este printre cele mai recunoscute
și semnificative din România;
 Existența unui nu măr relativ mare de
pârtii;
 Dezvoltarea agroturismului și
ecoturismului este posibilă în zonă și se află
într-un stadiu incipient;
 Tradițiile și obiceiurile au fost păstrate
și transmise cu multă grijă;
 În zonă se pot practica mai multe
tipuri de turism;
 Cadrul natural al județului este unul
impresionant.
 Menținerea unor vechi meșteșuguri ce
atrag turiști;
 Păstrarea intactă a unor sate și a unor
clădiri cu potențial turistic ridicat;
 Dorința localnicilor de a face
cunoscute meleagurile natale cu toate
frumu sețile lor.
Amenințări Oportunități
 Pierderea tradițiilor;
 Degradarea unor monumente istorice
de o valoare inestimabilă;
 Lipsa de fonduri ce susțin investitorii
și care ii va face să se retragă;
 Evoluția naturii poate fi monitorizată
însă nu poate fi co ntrolată deoarece aceasta
poate fi imprevizibilă;
 Un element important care poate
amenința dezvoltarea turismului în județul
Sibiu îl reprezintă economia României și
nivelul acesteia. Daca evoluția economiei ar
fi negativă atunci și circulația turistică ar avea
de suferit.
 Pentru ca dezvoltarea să se efectueze
conform planului întocmit va fi necesară
alocarea unui buget mare.  Promovarea zonei Mărginimea
Sibiului, o zona unică în România.
 Creșterea nivelului siguranței și
confortului în trafic;
 Locuitorii de vin mai responsabili cu
mediul înconjurător;
 Competitivitatea ofertei crește și astfel
cresc și numărul de înnoptări și durata
sejurului;
 Poluarea este diminuată și va crește
calitatea mediului;
 Crește atât numărul persoanelor
specializate în turism și apa r parteneriate și
între autorități;
 Imaginea județului este considerabil
îmbunătățită.
 Efectuarea unui proiect pentru
atragerea de fonduri europene
nerambursabile .
 Posibilitatea de a dispune de o afacere
ce activează pe tot parcursul anului nu doar în
sezonul rece.

65
4.5. Impactul activităților turistice asupra mediului
Pe lângă celel alte activități, activitățile de tip turistic influențează într-o măsură foarte
mare mediul înconjură tor prin impactul uriaș pe care acestea îl au în cadrul natural dar și cu
potenț ialul turistic sau cu structurile turistice.
Influențele care provin din activitatea turistică sunt de mai multe tipuri și pot influența
atât pozitiv cât și negativ.
Pentru a determina cât mai clar impactul asupra mediului se va efectua o analiză a
relației dintre cele doua parți, turist -produs turistic și rezerva turistică.

Impactul activității de tip turistic afectează atât cadrul natural dar și pe cel construit:
 Cadrul natural
 Aruncarea necontrolată de gunoaie și deșeuri;
 Foarte m ulte cadre naturale sunt distruse pentru a putea fi construite diferite facilități
precum instituții sau case ;
 În urma activității de vânat dar mai ales de braconaj sunt distruse habitate și sunt ucise
animale unele din ele foarte rare sau chiar pe cale de dispariție ;
 Despădu ririle intense în cadrul valorificării lemnului, pădurile sunt distruse fără a
încerca găsirea altei soluții ;
 Construirea abundentă din ultima perioada împreuna cu extinderea zonelor lo cuite redus
și sunt micșorate și distruse zone considerate sălbatice;
 Foarte multe specii de animale și păsări protejate sunt ucise pentru a serv ii gastronomiei
dar și pentru a continua exploatarea acestora pe piața ,,neagră” a suvenirurilor;
 Din cauza suprasolicitării resurselor de apă și energiei electrice, nivelul acestora scade ,
risipa în rândul acestora este imensă ;
 Datorita poluării mediului înconjurător temperaturile în sezonul cresc atât de mult încât
există riscuri mult mai mari de apariție a incendiilor naturale;
 Tot în privința aceasta solul devine tot mai afânat di n cauza chimicalelor folosite pentru
afânare cât și a despăduririlor apar și alunecări de teren mai frecvente;
 Sunt deteriorate malurile lacurilor și râurilor din cauza activităților antropice ceea ce
duce la catastrofe uriașe ;
 Avalanșele datorită modifică rilor bruște de temperatură sunt provocate din ce în ce mai
des și mai agresiv;
 Datorită transportului ocazional cât și cel turistic se produce atât poluarea sonoră cât și
poluarea aerului datorită gazelor emise de autoturisme;

66
 Cadrul construit
 În princip al în mediul urban terenurile fiind scoase în afara producției primare,
climatologia și hidrologia sunt grav afectate și suferă modificări severe;
 Apar aglomerările mari de populație în urma cărora se distruge tot ce înseamnă natural,
omul fiind principalu l vinovat al distrugerii mediului înconjurător ;
 Datorită creșterii de elemente construite infrastructura este grav afectată și astfel sunt
necesare noi dotări ale acesteia ce au ca urmare pierderea stilului vechi ce atrage turiștii în zona ;
 Structurile urb ane ca aspect se schimbă și astfel vor apărea diferențe foarte mari între
zonele amenajate special și celelalte zone ale orașului în special zonele mărginașe ;
 Pentru a atrage cât mai mult vizual și cât mai mulți turiști, un număr mare de obiective
turist ice sunt restaurate fără a se ține cont de materialele folosite iar structura acestora poate fi
afectată;
 Odată cu ascensiunea excesivă a unei zone turistice , celelalte sunt defavorizate.
Prin propria exploatarea a resurselor naturale, pentru bunăstarea eco nomică dar și cea
socială se afectează foarte mult mediul înconjurător. Aceste mari probleme ale mediului au
devenit de mai mulți ani un subiect foarte sensibil și din ce în ce mai căutat de specialiști,
deoarece expansiunea lor este la nivel mondial.
Prin urmarea unor vaste analize bine puse la punct, specialiștii țărilor dezvoltate, pentru
a putea păstra cât de puțin controlul și a scădea impactul, au abordat o serie de tehnici.
Influența mare asupra mediului apar e din orice activitate și orice domeniu de referință,
iar influențele din domeniul turistic sunt unele foarte foarte importante. Ca și exemplu , o
stațiune turistică dacă nu ar diminua impactul, acesta ar putea fi chiar fatal.
În cadrul județului Sibiu dacă nu ar fi obligatorii anumite norme de control, pe parcursul
timpului mediul natural ar putea fi dezorientat sau chiar distrus. Această distrugere importantă ar
provoca un adevăr declin din punct de vedere turistic și economic și nu numai zonei ci și
întregului județ.

67
CONCLUZII

În urma elaborării lucrării și evaluării județului Sibiu se produce opinia faptul ui
că acesta deține un potențial turistic foarte ridicat, datorită resurselor turistice regăsite pe
teritoriul său și destinațiilor de care dispune . Datorită acestui potențial de-a lungul timpului zona
a fost studiată și evaluată de numeroși specialiști pentru a o putea valorifica din ce în ce mai
mult. Lucrarea prezentată a avut ca scop în urma unei evaluăr i, elaborarea unor planuri și
strategii care să susțină dezvoltarea tur ismului sibian .
După efectuarea descrierii județului putem observa că acesta este un ținut bogat și
impresionant din multe puncte de vedere . Pe teritoriul județului se regăsesc d ouă tipuri de
resurse: resurse antropice se sunt reprezentate de casetele , cetăți, biserici, mânăstiri, muzee,
numeroase și semnificative pentru România și resursele naturale la fel de diversificate și
semnificative, unele protejate datorită simplului fapt că se regăsesc în număr mic și doar în
această zonă. Toate resursele județulu i, atât cele antropice dar și cele naturale au fost foarte bine
protejate dar și conservate pentru o continuitate cât mai mare.
În urma parcurgerii lucrării putem trage mai multe concluzii:
 Prin parcurger ea primului capitol descoperim localizarea județu lui, acesta regăsindu -se
în sudul regiuni Centru la o altitudine de 423 m de nivelul mării. Tot în capitolul acesta sunt
prezentate căile de acces spre județ și potențialul economic dar și populația regiunii. Încă de la
începutul capitolului regăsim ca pri ncipal aspect prezentat, așezarea geografică, aceasta fiind un
prim și foarte important factor care influențează practicarea turismului.
 Capitolul 2 prezintă potențialul turistic al județului iar în urma parcurgerii acestuia
aflăm că este unul foarte diver sificat ca tipuri și zone de interes dar și bogat în ceea ce privește
capacitatea de a atrage turiști , favorabil pentru practicarea foarte multor tipuri de turism. Tot aici
au fost înșirate resursele județului atât cele naturale dar și cele antropice.
 Capitolul 3 cuprinde informații despre dinamica activității turistice a județului în
perioada 200 7-2015. Astfel din acest capitol aflăm faptul că activitatea turistică a județului este
una complexă, acesta deține o bază materială amplă, aici numărul turiștilo r cazați este mare și
diversificat deoarece aceștia nu sunt doar români ci și străini, economia țării și locuitorii Sibiului
au doar de câștigat în urma practicării turismului în această zonă .
 în cadrul celui de -al patrulea capitol a fost detaliată o prop unere personală de
dezvoltare turistică în cadrul județului și anume o pensiune agroturistică într -o zonă care nu este
cea mai promovată a județului, localitatea Rășinari . Tot în acest capitol au fost elaborate și
strategii și planuri de dezvoltare precum și o analiză S.W.O.T. a acestor planuri, în urma căreia

68
au fost stabilite criterii precum punctele tari, punctele slabe, oportunitățile dar și amenințările
acestora.
În zona montană a României, județul Sibiu reprezintă o parte recunoscută și
reprezentativă a turismului românesc . Datorită reliefului pe care este situat județul, turismul este
practicat nu doar în sezonul rece ci pe tot parcursul anului iar acesta este un aspect foarte
important pentru turism în general deoarece atrage foarte mulți vizitatori.
Din punct de vedere economic turismul are un rol foarte important în această zonă unde
potențialul este uriaș deoarece pe lângă faptul că generează venituri semnificative recreează și
locuri de muncă pentru mulți din locuitorii zonei.
Deși planurile și strategiile prezentate ar avea în mare parte efecte pozitive importante,
pot întâmpina și anumite dificultăți deoarece pentru finalizarea lor este necesară alocarea unor
fonduri considerabile care chiar dacă ar fi recuperate în scurt timp, acestea pot fi insuficiente.
Propunerea personală ar aduce un plus din mai multe puncte de vedere: generarea de
venituri și beneficii atât pentru proprietar cât și pentru producătorii zonei, atragerea cât mai
multor investitori și fonduri în domeniul agroturismului dar ș i promovarea zonei care dispune de
un puternic potențial.
Ca o concluzie generală, județul Sibiu este un loc miraculos, cu resurse impresionante și
numeroase ce atrag foarte mulți turiști care rămân uluiți de ceea ce descoperă aici, un loc plin de
liniște și istorie datorită voinței locuitorilor de a păstra toată istoria având în vedere toate
procesele prin care județul a trecut de -a lungul timpului.

69
BIBLIOGRAFIE

1. Albu N., Turism și eficiență. Principii generale , Editura Lux Libris, Brașov, 2005
2. Băltar ețu Andreea, Amenjarea turistică și dezvoltarea urbană, Editura Universitară,
București, 2010
3. Băltarețu Andreea, Neacșu N., Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse și destinatii
turistice interne și internationale, Editura Universitară, București, 2009;
4. Băltărețu Andreea, Neacșu N., Neacșu Monica , Economia turismului. Studii de caz.
Statistici. Legislație ,Editura Uranus, București, 2008
5. Băltărețu Andreea, Turismul internațional – de la teorie la practică , Editura Sylvi,
București, 2004
6. Băltărețu Andreea, Evoluții și tendințe în turismul internațional. Aspecte teoretice și
practice , Editura Pro Universitaria, București, 2006
7. Berlescu Elena, Enciclopedia de balneoclimatologie a României , Editura All, București,
1998
8. Bran Florina, Economia turismului și med iul înconjurător , Editura economică,
București, 1998
9. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, Peptenatu Daniel, Potențialul turistic al
României și amenajarea turistică a spațiului , Editura Universitară, București, 2003
10. Cândea Melinda, Florina Bran, Ir ina Cimpoeru, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea
durabilă a spațiului geografic , Editur Universitară, București, 2006
11. Cristureanu Cristiana, Strategii și tranzacții în turism internațional , Editura C.H. Beck,
București, 2006
12. Cocean Pompei, Vlăsceanu Gh eorghe, Negoescu Bebe, Geografia generală a turismului ,
Editura Meteor Press, București, 2005
13. Cristea Anca, Tehnologia activitătilor de turism, Ediția a II a,revăzută, Editura Pro
Universitaria,București, 2007
14. Cristureanu Cristiana, Economia și politica tu rismului internațional , Editura Abeona,
București, 2003
15. Dinu Mihaela, Geografia turismului , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004
16. Dorel Vlad, Piața turistică: cererea turistică – oferta turistică , Editura Sylvi, București,
2006
17. Erdeli George, Gheor ghilaș Aurel, Amenajări turistice , Editura Universitară, București,
2006

70
18. Dinu Mihaela, Geografia turismuluI, Editura didactică și pedagogică, R.A București
,2005.
19. Glăvan V., Geografia Turismului în România , Editura Institutului de Management
Turism Eden, B ucurești,1996
20. Ielenicz M., Comănescu Laura, România. Potențial turistic ., Editura Universitară,
București, 2006
21. Ionescu I., Turismul – Fenomen social -economic și cultural , Editura Oscar Print,
București, 2000
22. Ioncică Maria, Economia serviciilor. Teorie și practică , Editura Uranus, București, 2003
23. Minciu Rodica, Economia turismului , Editura Uranus, București, 2005
24. Munteanu, Laviniu, Ghidul Stațiunilor Balneoclimaterice din România , Ed. Sport –
Turism, București,1978
25. Luburici Momcilo, Ionescu Ion, Neacșu Nicol ae, Ionașcu Viorica, România – Orizont
2010 , Editura Oscar Print, București, 2001
26. Muntele I., Iatu C., Geografia turismului – Concepte, metode și forme de manifestare
spațio -temporale , Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003
27. Luca Constantin, Chiriac Alexandra C rina, Manualul ghidului de turism, 2002
28. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000
29. Neagu V., Servicii și turism, Editura Expert, București,2000
30. Neguț Silviu, Geografia turismului , Editura Meteor Press, București, 2003
31. Niță Ilie, N iță Constantin, Piața turistică a României , Ed. Ecran magazin, Brașov, 2000
32. Snack Oscar, Baron Petre, Neacșu Nicolae, Economia turismului , Editura Expert,
București, 2001
33. Stoica Maricica, Investițiile și dezvoltarea durabilă , Editura Universitară, Bucureșt i,
2005
34. Stănciulescu Gabriela, Micu Cristina, Economie și gestiune în turism , Editura C.H.
Beck, București, 2009
35. Stănciulescu Gabriela (coordonator), Strategii și politici regionale de dezvoltare
durabilă a spațiului dunărean , Editura ASE, București, 2004
36. Stoina Cristian, Spânu Mădălina, Turism și marketing turistic , Editura Fundației
România de mâine,București, 2003;
37. Zaharia Valentina, Tehnica operațiunilor de turism , Editura Ex Libris,București, 2002
38. *** Institutul Național de statistică București, 2006 – 2010, Breviarul Statistic al
județului X

71
39. *** Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în turism – INCDT, Strategia
dezvoltării turismului în România
40. *** Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în turism – INCDT, Programul de
reabilitare și ex tindere a rețelei de cabane turistice montane
41. *** Hotărârea de Guvern nr. 852 (Monitorul oficial nr. 613/20august 2008) pentru
aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice
42. http://www.tourismguide.ro
43. www.infotravelromania.ro
44. www.ministerulturismului.ro
45. www.tourismguide.ro
46. www. trafic.ro
47. www. turism info.ro
48. www.turism.gov.ro
49. insse.ro
50. crestinortodox.ro
51. mmediu.ro
52. ecoturism.org
53. www.world -tourism.org
54. www.historia.ro
55. www.ccib.ro
56. www.turculturalbrasov.ro
57. www.castelulbran.ro
58. www.rasnaveanul.net.ro
59. www.ghidurituristice.info.ro
60. www.familybooking.ro