Consolidarea democratică și extinderea comunitară. Studiu de caz [612261]

1
Consolidarea democratică și extinderea comunitară. Studiu de caz
comparativ: România și Bulgaria, Turcia și Balcanii de Vest

Abstract
Această lucrare îș i propune să analizeze impactul normelor comunitare asupra
procesului de democratizare în statele membr e și în cele candidate la Uniunea Europeană.
Importanța tratării unui astfel de subiect relevă din faptul că acesta reprezintă o realitate
complexă, dinamică și actuală care poate fi analizată prin intermediul conceptelor
fundamentale în analiza comparată .
Ipoteza de lucru a fost aceea că Uniunea Europeană produce schimbări în statele
candidate prin criteriile de aderare, schimbări care se transformă într -o presiune a
democratizării. Studiul de caz realizat vizează analiza impactului procesului de europeni zare
asupra dezvoltării procesului de democratizare al României și Bulgariei și probabilitatea de
impact asupra statelor candidate din Balcanii de Vest (fosta Iugoslavie) și Turciei . Pe baza
rapoartelor de evaluare a progresului, am încercat să analizăm mo dul în care politicile
comunitare ale Uniunii Europene au ajutat la consolidarea democrației în România și
Bulgaria, fiind o oportunitate de dezvoltare și pentru statele candidate sau potențial canditate.
Ne-am propus să identificăm asemănările, respectiv deosebirile dintre țările analizate: cele
care aparțin Uniunii Europene și celor care se află în proces de aderare pe baza unor variabile
cuprinse într -un interval de opt ani (2010 -2017), v ariabile care vizează indexul democrație i,
scorul societății civil e, Produsul Intern Brut, indexul dezvoltării umane și indicele securității
umane ale statelor menționate.
În urma analizei datelor stat istice, am ajuns la concluzia că procesul de europenizare
are o influență vizibilă asupra democratizării induse de Uniun ea Europeană în statele din
Europa Centrală și de Est. Europenizarea presupune un set de valori ce caracterizează statele
membre și candidate ale Uniunii Europene, presupunînd totodată îndeplinirea criteriilor de
aderare.

Cuvinte cheie: democrație, europenizare, securitate umană, de zvolare umană, societate civilă.

2

I. Introducere

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială și economică, compusă din 28 de
țări în prezent. Este considerată a fi o construcție sui generis (nemaiîntalnită până acum, care
nu poate fi calificată în fu ncție de criterii deja existente), situându -se între federație și
confederație (într -un sistem federal, deciziile importante sunt luate de către un organ comun,
căruia statele membre îi sunt subordonate, în timp ce într -un sistem confederal, hotărârile se
iau in unanimitate de către ansamblul statelor membre).
Extinderea este proiectul cel mai ambițios întreprins de Uniunea Europeană: el
reprezintă, de fapt, reunificarea continentului european, divizat în urma ultimului război
mondial, procesul de extindere ajutând la îndeplinirea visului părinților fondatori ai UE: o
Europă unită și liberă.
Pentru popoarele din Europa Centrală și de Est, Europa simboliează valorile la care cei
care au trăit, mai bine de o generație, în perioada Cortinei de Fier și a Războiu lui Rece,
aspirau să se reîntoarcă. Dar reîntoarcerea în Europa a fost mai mult decât un simbol pentru
aceste popoare: perspectivele aderării, ca membri ai Uniunii Europene, le -au ajutat să
transforme în ireversibilă opțiunea lor pentru o democrație plural istă și o economie de piață și
le-a încurajat să meargă mai departe pe calea reformei. Perspectiva acestei ancore de
stabilitate a fost o condiție prealabilă a refacerii prosperității economice, care la rândul său
reprezintă fundamentul stabilității pe ter men lung în regiune. Dar drumul acestor popoare
către Europa nu a fost ușor.
Est-europenii au considerat aderarea la UE ca pe o reglare de conturi cu Occidentul,
care îi era dator în această privință, ca o recunoaștere a unui drept moral, adică un act de
dreptate istorică, ce reprezenta „o revanșă asupra geopoliticii și asupra istoriei ”. În ochii lor,
reîntoarcerea în sânul „Ocidentului răpit”, nu reprezină decât o compensare așteptată din
partea acestuia pentru anii petrecuți sub regimul comunist. Totuși , pentru a putea fi considerat
un candidat valid al aparteneței la Uniunea Europeană , statul trebuie:
1. să aparțină regiunii geografice a Europei;
2. să respecte și să fie angajată față de valorile stabilite în articolul 2 al TUE, respectiv:
respectarea demnită ții umane, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de

3
drept; respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin
minorităților, și respectarea unei societăți caracterizate prin pluralism, nediscriminare,
toleranț ă, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați1.
Țara solicitantă trebuie, de asemenea, să îndeplinească criteriile de eligibilitate ale UE.
Acestea sunt cunoscute sub denumirea „criteriile de la Copenhaga”, întrucât au fost definite
de Con siliul European care a avut loc în Copenhaga în iunie 1993. A ceste criterii sunt
următoarele:
 stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și
respectarea și protejarea minorităților;
 economie de piață funcțional ă și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței
din cadrul UE;
 abilitatea de a -și asuma și de a pune în aplicare în mod eficace obligațiile asociate
calității de stat membru, inclusiv obiectivele uniunii politice, economice și monetare2.
Procesul de transformare a determinat schimbări masive în întreaga Europă Centrală și de
Est: nu toată lumea a beneficiat în egală măsură de noile oportunități apărute, iar unele
structuri asociate cu un sentiment de securitate au dispărut. Costurile reale al e extinderii nu
pot fi cuantificate prin prisma bugetului UE: efectele cele mai considerabile ale adaptării au
fost deja resimțite în viitoarele state membre. Pentru popoarele din actuala Uniune Europeană,
stabilitatea și democrația din Europa Centrală și de Est au dus deja la obținerea unor beneficii
semnificative, nu numai pe planul securității, ci și al prosperității: dezvoltarea rapidă a
comerțului a contribuit la crearea de oportunități pentru libera inițiativă, investiții, noi locuri
de muncă și o cre ștere economică marcată în Europa Occidentală. Extinderea Uniunii
Europene reprezintă un proces evolutiv cu efecte directe pozitive asupra dezvoltării
economice a statelor membre și a celor care aderă la această structura.
Începând cu 1990, majoritatea țăr ilor din centrul și estul Europei, inclusiv România, au
văzut în Uniunea Europeană un punct de sprijin, iar în procesul de integrare europeană, o șansă
pentru relansarea lor în plan economic. În momentul de fată, odată cu admiterea României și
Bulgariei ca membri ai UE din ianuarie 2007 și a Croației în 2013, s -a atins un stadiu avansat al
spațiului economic comun în ceea ce privește varietatea economiilor naționale și acoperirea sa

1 Aderarea la UE – procesul de aderare, https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Al14536 , accesat la data de 21.05.2019.
2 Ibidem.

4
geografică. Similar domeniului politic și în cel economic exista o dinamica specifică de
transformare și adaptare în funcție de percepțiile naționale ale avantajelor și costurilor primirii
de noi membrii într -un format regional complex și in continuă transformare. O serie de
dezvoltări politico -sociale la nivel național în vechil e state membre UE vor avea influențe
asupra cadrului general de evoluție, adâncire și extindere a Uniunii Europene cu efecte directe
asupra intensității cooperării între toate statele membre.
Transformările mediului economic și politic din spațiul europea n au avut un impact direct
asupra țărilor din centrul și sud -estul continentului. Pentru România, ca și pentru celelalte țari
cu o istorie similară care au experimentat un regim economic autarhic, perioada anilor ’90 a
reprezentat evoluția spre un model de dezvoltare economică cu reguli și principii de funcționare
fundamental diferite de experiența anterioară. Din această perspectivă, oportunitățile de
schimbare și adaptare la contextul economic regional au convers spre deschiderea acestor state
spre modele le de dezvoltare economică și organizare politică oferite de lumea occidentală.
Transformările politice, economice și sociale declanșate în Europa în urma Revoluțiilor din
Estul și Centrul Continetului în anii 1989 – 1991 au avut un impact hotărâtor asupra evoluției
relațiilor inter -europene și mondiale – Diplomația europeană a cunoscut schimbări semnificative,
adaptându -se din mers la noile cerințe determinate de reașezarea raporturilor politice dintre
statele Continentului. În urma victoriei revoluțiilor î mpotriva regimurilor totalitare, Uniunea
Europeană a devenit „un punct de atracției” pentru popoarele din Centrul și Estul Continetului,
punându -se problema „integrării lor în sistemul de valori reprezentat de această Uniune de
state”. Ținând seama de fapt ul că procesul de integrare este deosebit de complex, presupunând
„ajustări economice structurale” în cazul fiecărei țări candidate, după analize aprofundate, după
contracte diplomatice la nivele diferite, și după evaluări privind costurile acestui proces s-a
ajuns la concluzia că „integrarea țărilor din Centrul și Estul Continentului trebuie să parcurgă
două etape. O etapă în care aceste țări să aibă statutul de „asociat la Uniunea Europeană și etapa
„integrării propriu -zise”.
Extinderea a dominat politic a Uniunii Europene la sfârșitul secolului XX. Se punea
problema integării a 13 state ale căror realități economice și politice erau foarte diferite. Acest
proces a condus la aderarea a 10 state pe 1 mai 2004 (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta,
Polon ia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria) și a încă 3 state pe 1 ianuarie 2007
(Bulgaria și România), respectiv 1 iulie 2013 (Croația). În momentul de față, 5 state au statutul
de stat candidat: Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și T urcia. În plus, ca parte a

5
Procesului de stabilizare și asociere, și celelalte state din Balcanii de Vest (grup din care face
parte și Croația) au statutul de state potențial candidate: Bosnia -Herțegovina și Kosovo sub
Rezoluția 1244/99 a Consiliului de Se curitate al ONU și cu Avizul CIJ privind Declarația de
Independență a Kosovo.
Pe scurt, integrarea economi că graduală în Uniunea Europeană a reprezentat cheia
succesului economic al noilor state membre. Începând cu mijlocul anilor 1990, statele din
centrul și estul Europei au întrecut în mod consecvent creșterile economice din vechile state
membre ale UE, d e exemplu, Polonia a înregistrat o creștere medie de 4,4% pe an pe perioada
ultimului deceniu , pe când Germania a re ușit doar o creștere medie de 1,3%. Țările aderante, de
asemenea, s -au comportat considerabil mai bine decat acele țări care nu și -au depus încă
candidatura (sau nu li s -a oferit perspectiva) pentru statutul de membru UE, ca de exemplu
Rusia, Ucraina sau Moldova (ale căror rate medii de creșt ere economică s -au situat între 1995 –
2004 la nivelul a 2,9%, 1,5% și respective 1,4%). Atât România cât și Bulgaria în primii doi ani
de integ rare au fost beneficiari neți al bugetul ui general comunitar. România a înregistrat un
sold net pozitiv egal cu 51 1,2 milioane euro în 2007, respectiv 1,44 miliarde euro în 2008. În
același timp, Bulgaria a înregistrat un sold net pozitiv de 289,2 milioane euro în 2007, respectiv
598,6 milioane euro în 2008.
Este clar că actualul proces de extindere va ramâne unul ist oric prin faptul că marchează
deplasarea graniței Uniunii spre est, evoluție ce se va resimți inclusiv în modul în care se
exprima UE pe scena internațională. Noile state membre aduc Uniunii Europene interese și
prioritați noi. Impactul imediat constă în r eorientarea politicii UE cu prioritate către Balcanii
Occidentali, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Rusia și Caucazul de Sud. Perspectiva
europeană oferită statelor din Balcanii Occidentali la Salonic creează premisele unei acțiuni
susținute a UE în re giune în vederea sprijinirii eforturilor acestora de integrare europeană .
Violențele izbucnite în martie 2004 în Kosovo au demonstrat dificultațile existente încă în
procesul de stabilizare a provinciei, determinând deja lansarea unui proces de revizuire a
posibilităților de creștere a implicării UE în zonă. Stabilitatea și prosperitatea Balcanilor
Occidentali ramâne o prioritate pentru Uniune3.
Informa ții generale despre statele supuse cercetării

3 Impactul a derării statelor din europa centrală și de est la Uniunea Europeană,
https://www.academia.edu/7250361/IMPACTUL _ADER%C4%82RII_STATELOR_DIN_EUROPA_CENTRA
L%C4%82_%C8%98I_DE_EST_LA_UNIUNEA_EUROPEAN%C4%82 accesat la data de 17.05.2019.

6
ROMÂNIA
România are o suprafață de 238.397 km2. Conform rec ensământului din 2011,
România are o populație de 20 121 641 de locuitori, iar sporul natural este negativ. Populația
scade astfel, și din cauza acestuia, dar și din cauza migrației negative. Astfel, raportul Eurostat
din 2014 arăta că România era țara din Uniunea Europeană cu cea mai abruptă scădere
demografică între 1994 și 2014, deși vârsta mediană, de 40,8 ani, era încă sub media
europeană de 42,2. Același raport arată că România se află pe ultimul loc în UE la suprafața
medie a locuințelor în mediul ur ban (circa 40 m²), dar și pe primul loc la procentajul
locuințelor folosite de proprietarii lor în totalul locuințelor (94,7%)4.
Scurt istoric : România a apărut ca stat, condus de Alexandru Ioan Cuza, în 1859, prin
unirea dintre Moldova și Țara Românească, păstrând autonomia și statutul de stat tributar față
de Imperiul Otoman, pe care -l aveau cele două principate. A fost recunoscută ca țară
independentă 19 ani mai târziu. În 1918, Transilvania, Bucovina și Basarabia s -au unit cu
România formând România Mar e sau România interbelică, care a avut cea mai mare extindere
teritorială din istoria României (295.641 km2).
În ajunul celui De -al Doilea Război Mondial (1940), România Mare, sub presiunea
Germaniei naziste, a cedat teritorii Ungariei(nord -estul Transilva niei), Bulgariei (Cadrilaterul)
și Uniunii Sovietice (Basarabia, Herța și Bucovina de nord). După abolirea dictaturii lui
Antonescu la 23 august 1944 România s -a retras din alianța cu Puterile Axei, trecând de
partea Puterilor Aliate(Anglia, Statele Unite, Franța și Uniunea Sovietică). Prin Tratatul de
pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947, din teritoriile cedate ale fostei Românii Mari a
recuperat Transilvania de Nord.
După înlăturarea regimului comunist instalat în România (1989) și după destrămare a
Uniunii Sovietice (1991), statul a inițiat o serie de reforme economice și politice. După un
deceniu de probleme economice, România a introdus noi reforme economice de ordin general
(precum cota unică de impozitare, în 2005) și a aderat la Uniunea Europe ană la 1 ianuarie
20075.
Planul intern și forma de guvernamânt: Constituția României se bazează pe
modelul Constituției celei de a cincea Republici Franceze, și a fost ratificată prin referendum

4 Ion Mărginean, Performanța României în domeniul dezvolării umane , Ed. Corint, București 2012, pag. 14 -16
5 Iordan Gheroghe Bărbulesc u, România furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru Balcanii de Vest,
Ed. Corint, București 2018, p. 31 -37.

7
național la data de 8 decembrie, 1991. În anul 2003 a avut l oc un plebiscit prin care
Constituției i -au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația
Uniunii Europene. Conform Constituției, România este un stat național, suveran și
independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a st atului român este republică
semiprezidențială. Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor
— legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei democrații constituționale.
Președintele este ales prin vot universa l, egal, direct, secret și liber exprimat. În urma
amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani.
Președintele numește primul -ministru, care la rândul său numește Guvernul. În timp ce șeful
statului își are reședința la Palatul Cotroceni, primul -ministru împreună cu Guvernul își
desfășoară activitatea la Palatul Victoria.
Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și
Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplime ntare în Camera
Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale. Parlamentul are rol
legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și
în plen6. Membrii parlamentului sunt aleși prin v ot uninominal mixt, universal, direct și
secret.
Sistemul electoral: este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate
partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, în baza unui
algoritm). Alegerile se ț in o dată la 4 ani, ultimele având loc la 11 decembrie 2016. Palatul
Parlamentului găzduiește din anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar din anul 2004 și sediul
Senatului. Parlamentului găzduiește din anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar din anul
2004 și sediul Senatului7.

Politica externă: După decembrie 1989, România și -a reorientat politica pe calea
întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană.
Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a
Organizației Mondiale a Comerțului, în 2004 ea a devenit membră a NATO iar din 2007 face
parte din Uniunea Europeană8.

6 Ibidem , p. 38.
7 Ion Mărginean, op.cit., p. 12.
8 Ibidem.

8
BULGARIA
Bulgaria este o țară din Europa de Sud -Est. Se învecinează cu România la nord, Serbia
și Macedonia la vest, Grecia și Turcia la sud, iar la est are ieșire la Marea Neagră. Cu un
teritoriu 110.910 km² și o populație de aproximativ 6,994 milioane de locuitori (în 2019 ),
Bulgaria este a 14 -a țară ca mărime din Europa.
Capitala: Sofia
Limba oficială: bulgară
Stat membru al UE de la: 1 ianuarie 2007.
Ca și în anii precedenți, Bulgaria rămâne țara cu cel mai mic nivel al produsului intern
brut (PIB) pe cap de locuitor din toate statele membre ale UE, la mai puțin de jumătate din
media UE.
PIB: 8,228 dolari/cap de locuitor în 2017.
Scurt istoric: Culturile preistorice au început să se dezvolte în Bulgaria de astăzi în
neolitic. Istoria sa antică a fost marcată de prezența tracilor, și ulterior de a grecilor și
romanilor. Apariția poporului și statului bulgar unific at datează de la Primul Imperiu Bulgar,
care a dominat mare parte din Balcani și a funcționat ca centru cultural al popoarelor slave în
Evul Mediu. După căderea celui de al Doilea Imperiu Bulgar în 1396, teritoriul său a căzut
sub dominație otomană timp de aproape 500 de ani. Războiul Ruso -Turc din 1877 –1878 a
avut ca rezultat apariția celui de al treilea stat bulgăresc, devenit independent în 19089. Anii ce
au urmat au fost marcați de conflicte cu vecinii, în contextul cărora Bulgaria s -a aliat cu
Germania în ambele războaie mondiale. În 1946, a devenit stat comunist cu partid unic până
în 1989, când Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. După 1990, Bulgaria a
devenit o democrație și o economie de piață.
Structura politică actuală datează de la a doptarea unei constituții democratice în 1991.
Devenită țară liberă, Bulgaria este o republică parlamentară unitară, cu un grad înalt de
centralizare politică. Este membră a Uniunii Europene, a Grupului de la Craiova, a NATO și a
Consiliului Europei, membr u fondator al OSCE, și a făcut parte de trei ori din Consiliul de
Securitate al Națiunilor administrativă și economică Unite.

9 World Population Prospects 2017, https://population.un.org/wpp/DataSources/ , accesat la data de 17.05.2019.

9
Plan intern și formă de guvernământ: Bulgaria este republică parlamentară.
Sistemul politic are trei ramuri —legislativă, executivă și judecătorească, dreptul de vot
aparținând cetățenilor în vârstă de cel puțin 18 ani. Alegerile sunt supravegheate de o Comisie
Electorală Centrală independentă, din care fac parte reprezentanți ai tuturor marilor partide
politice. Partidele trebuie să se înregistreze la comisie înainte de a participa la alegeri
naționale.În mod normal, primul ministru ales este șeful partidului care a primit cele mai
multe voturi la alegerile legislative.
Partidele politice se întrunesc în Adunarea Națională, un parlame nt unicameral format
din 240 de deputați aleși pe mandate de patru ani prin vot direct. Adunarea Națională are
puterea de a adopta legi, de a aproba bugetul, de a organiza alegerile prezidențiale, de a alege
și a demite primul ministru și ceilalți miniștri , de a declara război, de a desfășura trupe peste
hotare, și de a ratifica tratate și acorduri internaționale.
Șeful de guvern (primul ministru) ocupă poziția cu cea mai mare putere executivă.
Șeful de stat (președintele) are în principal puteri de reprez entare, dar și drepturi de veto
limitate. Bulgaria este un stat unitar cu structură centralizată. Este împărțită în 27 de provincii
și provincia metropolitană a capitalei, Sofia -Grad. Guvernatorii regionali sunt numiți de
guvern.
Sistemul electoral: Aleger ile se desfășoară în baza unui sistem electoral proporțio nal
cu scrutin de listă (blocat ), organizat la nivelul a 31 de circumscripții electorale, între care trei
sunt consituite în Sofia și două în Plovdiv (celelalte 26 de circumscripții corespund regiuni lor
administrative).
Plan extern : Conform planului strategic oficial al Ministerului Relațiilor Externe din
Bulgaria pentru perioada 2017 -2021, politica externă bulgară este ghidată de principiul
urmăririi pragmatice a interesului național continuând fără încetare pe calea integrării euro –
atlantice. Statul bulgar se străduiește de asemenea să -și protejeze efectiv drepturile și să
susțină interesele legitime ale bulgarilor din străinătate. În ceea ce privește UE, guvernul
bulgar declară că se angajează să pă streze unitatea UE și să primească o mai bună aprofundare
a integrării statelor membre. Un alt scop al politicii externe este aderarea Bulgariei la
Schengen. Prin utilizarea tuturor instrumentelor Schengen, Bulgaria ar putea contribui în mod

10
semnificativ l a prevenirea încălcărilor frontierelor UE. Al treilea obiectiv politic al Bulgariei
este aprofundarea cooperării NATO -UE10.
Bulgaria și Uniunea Europeană
Parlamentul European : are 17 membri din Bulgaria.
Consiliul UE: Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului
UE pentru a adopta norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de
politică abordat, diferiți reprezentanți ai guvernului bulgar participă în mod regulat la
reuniunile Consiliului.
Președinția Consili ului UE: Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum
au, de exemplu, Comisia sau Parlamentul. Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține
președinția Consiliului, iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni. Pe parcursul acestor 6 luni,
miniștrii din guvernul țării respective prezidează reuniunile Consiliului și contribuie la
stabilirea agendei acestora în toate domeniile de politică. De asemenea, ei au rolul de a facilita
dialogul c u celelalte instituții ale UE. Președinția Consiliului UE a aparținut Bulgariei în
perioada: ianuarie – iunie 2018.
Comisia Europeană: În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de
Bulgaria este Mariya Gabriel. Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou
local, numit „reprezentanță” .
Comitetul Economic și So cial European: Bulgaria are 12 reprezentanți în Comitetul
Economic și Social European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri
de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o imagine
mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în țările
membre.
Comitetul European al Regiunilor: Bulgaria are 12 reprezentanți în Comitetul
European al Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților l ocali și regionali. Acest organism
consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația
europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.

10Key aspects of the bulgarian international relations in 2018 , https://china -cee.eu/2019/03/04/bulgaria -external –
relations -briefing -key-aspects -of-the-bulgarian -international -relations -in-2018/ , accesat la data de 17.05.2019.

11
Reprezentanța perman entă pe lângă Uniunea Europeană: Comunicarea dintre
Bulgaria și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța permanentă din Bruxelles.
Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Bulgariei – principala sa sarcină este de a se
asigura că interesele și politicile țării sunt luate în c alcul înt r-un mod cât mai eficient în UE11.
TURCIA
Republica Turcia este o țară ce se întinde pe două continente, din suprafață totală a
țării, de 783,562 km2, 97% se află în Asia de Sud -Vest și 3% în Europa (Peninsula
Balcanică), și cu o populație de 77. 695.904 de locuitori.
Scurt istoric: După o lungă perioadă (1300 -1800) de a -și vedea propria societate ca
fiind superioară celei europene – și punând într -un mod regulat Europa sub presiune militară –
tendința Turciei de a se adapta presiunilor din parte Europei și de a învăța de la Vestul/Europa
modernizat/ă a devenit un model constant adoptat de această țară în ultimii 200 de ani12. În
urma prăbușirii Imperiului Otoman în Primului Război Mondial, dezbembrarea totală a țării a
fost prevenită de renașterea unei părți a imperiului în R epublica modernă Turcia la inițiativa
lui Mustafa Kemal Atatürk. În afară de perioada când Turcia a fost condusă de o formațiune
militară în 1960 -1961, ea a rămas sub conducerea poporului până în 1980 când, într -o
perioadă de in stabilitate politică și acte teroriste, regimul militar a revenit la putere, iar
conducerea civilă a fost refăcută în 1983.
Plan intern și f ormă de guvernământ: În cadrul referendumului din 16 aprilie 2017,
51,4% din turci au votat în favoarea amendamentel or constituționale ample, care au
transformat Turcia dintr -o republică parlamentară într -una prezidențială13, suprimând figura
primului ministru și concentrând toată puterea asupra executivului președintelui. Actualul
Președinte al Republicii este Recep Tay yip Erdoğan, care a fost votat în funcția de președinte
pe 10 august 201414 și care în ultimii ani și -a pavat drumul către un sistem prezidențial
asemenea celui american și franco -rus. Turcia a fost împărțită brusc în urma acestor
amendamente. În timp ce su sținătorii Erdoğan susțin că vor îmbunătăți eficacitatea

11 Member countries: Bulgaria, https://europa.eu/european -union/about -eu/countries/member –
countries/bulgaria_ro , accesat la data de 17.05.2019.
12 Buzan, Barry & Waever Ole, Regions and Powers: The Struc ture of Internațional Security , Cambridge,
Cambridge University Press, 2003, p. 391.
13 Governance & Politics, 2018, https://fanack.com/turkey/governance -and-politics -turkey/ , accesat la
18.05.2019.
14 Ibidem .

12
executivului, adversarii cred că vor acorda lui Erdoğan noi puteri care vor submina procesul
democratic.
Noua C onstituție, care va fi pusă în aplicare după alegerile prezidențiale și
parlamentare pr ogramate pentru noiembrie 2019, va anula rolul de prim -ministru și va face
președintele șeful executivului, precum și șeful statului, permițându -i să fie membru al unui
partid politic. În plus, președintelui îi vor fi acordate noi competențe pentru a numi miniștri, a
pregăti bugetul, a alege majoritatea judecătorilor de rang înalt și a adopta anumite legi prin
decret. Președintele își va asuma și conducerea armatei, iar el singur va putea declara o stare
de urgență15. Justiția, mass -media și societatea civil ă vor rămâne sub controlul strâns al
guvernului și foarte probabil, procesul de „eliminare a dușmanilor statului” din instituții va
continua. Ținând cont de precedentele sutocratice ale președintelui Erdogan, și de majorittatea
absolută pe care AKP și alia ții o dețin în Marea Adunare Națională (c. 343 de mandate din
600), nimeni nu poate garanta că acesta va respecta valorile ți regulile democrației libere16.
Sistemul electoral: Turcia este o democrație multipartidă din 1950, când s -au realizat
primele alege ri democratice ce au dus la sfârșitul regulii uni -partid e stabilită în 1923.
Alegerile din Turcia se desfășoară în conformitate cu un sistem de reprezentare
proporțională cu un singur tur , în conformitate cu principiile votului general, egal, secret și
direct, votul universal, numărarea publică și cuantificarea voturilor17. Președintele este ales
prin vot majoritar absolut printr -un sistem cu două tururi, pentru a servi un mandat de 5 ani.
Pentru alegerea celor 600 de Membri Parlament ari ai Marii Adunări Nați onale se folosește
sistemul de reprezentare proporțională a listelor inchise de partide, Turcia având cel mai mare
prag electoral, de 10%18. Cele mai pregnante partide politice ale Turciei sunt: Partidul Justiție
și Dezvoltare (AKP), Partidul Republican al Poporului (CHP), Partidul Comunist al Turciei
(TKP)19.
Politica extenă : Turcia este membru fondator al Națiunilor Unite (1945) și membru
din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (1961), Organizația pentru
Cooperare Islamică (1969), Organizați a pentru Cooperare și Securitate în Europa (1973),

15 Ibidem .
16 Novac, Adrian, Turcia continuă cu Erdogan. Ce urmează pe plan intern, în economie și în politica externă,
2018, https://www.g4media.ro/turcia -continua -cu-erdogan -ce-urmeaza -pe-plan-intern -in-economie -si-in-
politica -externa.html , accesat la 18.05.2019.
17 Turkish Politics & Elections, http://turkish elections.com/ , accesat la 18.05.2019.
18 Ibidem .
19 Governance & Politics, op.cit.

13
Organizația pentru Cooperare Economică (1985), Cooperare Economică în Marea Neagră
(1992), Consiliul Europei(19 49) și al marilor economii G -20(1999).
Turcia și Uniunea Europeană: Cel mai mare obiectiv pe plan extern al Turciei
rămâne creșterea importanței sale strategice și aderarea la Uniunea Europeană, proces ce este
în desfășurare încă din 1963. Deasemenea datorită istoriei, culturii, dimensiunii și poziției sale
geografice, intrarea Turciei în Uniune a generat o dezbatere intensă cu privire la natura
Uniunii, la scopul politic al procesului de integrare și la limitele sale politice și geografice.
După ani întregi de blocaj î n demersurile pentru aderarea Turciei la blocul comunitar,
guvern ele din Uniunea Europeana afirmă că procesul este eș uat, principalele motive f iind
legate de reprimarea opoziției de către Erdogan ș i de efor turile acestuia de a concentra
întreaga putere. În acest sens, eurodeputații au criticat faptul că starea de urgență, introdusă
după tentativa de lovitură de stat din 2016 și prelungită de șapte ori până anul trecut, a dus la
o deteriorare gravă a statului de drept și a situației drepturilor omului în Turcia, ceea ce poate
avea implicații pe termen lung asupra structurii instituționa le și socioeconomice a țării. În
pofida acestei poziții, PE precizează că rămâne angajat în dialogul democratic și politic cu
Turcia și solicită Comisiei să utilizeze toate fondurile alocate în prezent în cadrul
Instrumentului de asistență pentru preaderar e, pentru a sprijini, prin intermediul unei finanțări
speciale gestionată direct de către UE, societatea civilă din Turcia, apărătorii drepturilor
omului și ziariștii și să sporească oportunitățile pentru contactele interpersonale, dialogul
universitar, ac cesul studenților turci la universitățile europene și platformele media pentru
ziariști, cu obiectivul de a proteja și promova valorile și principiile democratice, drepturile
omului și statul de drept20.
Este așteptată o redefinire a relației dintre Turcia și UE, însă este greu de crezut că o
încercare a lui Erdogan de a reînoi relațiile cu UE îi va impresiona pe liderii europeni,
deoarece declarațiile lui sunt adesea contrazise de politicile sale, care devin din ce în ce mai
îndepărtate de standardele de gu vernanță ale UE.
ALBANIA
Albania are o suprafață totală de 28.748 km2 și are o populație de 2,937,948 locuitori.
Conform ultimului recensământ din 2017, populația totală a Albaniei este de 3.047.987

20 Eurodeputații recomandă Comisiei și Consiliului suspendarea negocierilor de aderare ale Turciei , 2019,
https://www.euractiv.ro/extern/eurodeputatii -recomanda -comisiei -si-consiliului -suspendarea -negocierilor -de-
aderare -ale-turciei -13851 , accesat la data de 21.05.2019.

14
locuitori și un spor natural de 6,4 la mia de locuitori. În 2017 natalitatea în Albania era de
13,2 la mie, iar mortalitatea de 6,8 la mie. Din aceste date rezultă un spor natural de 6,4 la
mie.Regiuni cu prezență tradițională a altor grupuri etnice sau lingvistice decât albanezii.
Căderea regimului comunist în 1990 a fost însoțită de emigrație masivă. Migrația
externă era interzisă în Albania comunistă, iar cea internă era puternic limitată, astfel că
fenomenul a fost o noutate. Între 1991 și 2004, circa 900.000 de oameni au emigrat din
Albania, circa 600.000 st abilindu -se în Grecia. Emigrația a afectat puternic distribuția
demografică internă a Albaniei.
Scurt istoric: După primul război balcanic, Albania și -a declarat independența față de
Imperiul Otoman în 1912, devenind un principat. După 1928, țara a fost co ndusă de către
Regele Zog I până în 1938 când a devenit o posesiune a Italiei.
Comuniștii au preluat controlul țării în timpul celui de -al doilea război mondial în
noiembrie 1944, sub liderul rezistenței, Enver Hoxha. Din 1945 până în 1990 Albania a avut
unul din cele mai represive guverne din Europa. Partidul comunist a fost creat în 1941
susținut de către Uniunea Partidelor Bolșevice. Toți care s -au opus partidului au fost eliminați.
Enver Hoxha a devenit liderul acestui partid. Pe cursul mai multor decen ii, Hoxha a creat și a
distrus relații cu Belgrad, Moscova, și China, mereu în intersul său propriu. Țara a fost
izolată, întâi de vest și apoi chiar și de estul comunist. Începând cu anul 1990, Albania se
orientează înspre vest, fiind acceptată în Consili ul Europei și cerând statut de membru în
NATO. Mulți muncitori albanezi continuă să emigreze în Grecia, Italia și America de Nord.
Albania, la fel că și alte state ex -comuniste, se află la moment într -o stare de tranziție de la un
guvern totalitar și o eco nomie controlată de stat la o piață liberă și un sistem de guvernare
democratic .
Planul intern și forma de guvernământ: Prezența Constituție definește Albania că
republică constituțională parlamentară unitară. Are o legislatură unicameral compusă din 140
de membri care aleg președintele că șef al statului, Cabinetul, care constă din primul ministru
că șef al guvernului, viceprim -ministru și alți miniștri. Constituția este împărțită în 18 părți,
care sancționează democrația parlamentară, suveranitatea oamen ilor și drepturile
fundamentale ale cetățenilor, precum și alte puncte importante. Se spune că Constituția
îndeplinește toate cerințele pentru o constituție europeană modernă.

15
Sistemul electoral: Până la ultimele alegeri generale din 2009, Albania folosea
sisteme electorale mixte sau majoritare. Alegerile generale din 2009 au avut loc în cadrul unui
sistem electoral proporțional regional a înlocuit versiunea precedentă mixtă. Sistemul
electoral anterior a prevăzut 100 de membri ai Parlamentul să fie ales în circumscripții
electorale unice și 40 de locuri suplimentare care urmează să fie alocate de la liste naționale
cu numere multiple, în vederea aproximării proporționalității.
Politica externă: Din moment ce Albania și -a câștigat independența, țara a reușit să
mențină relații foarte bune și prietenoase cu toate țările. Sunt membri ai peste patruzeci și opt
de organizații internaționale, printre care Organizația Tratatului Atlanticului de Nord,
Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, moneda internați onală găsită etc.
SERBIA
Scurt istoric: Independența Serbiei a fost recunoscută de către marile puteri la
Congresul de la Berlin din 1878. La 1 decembrie 1918, Serbia a intrat în componența
Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, devenit Regatul Iugos laviei în anul 1929. După
preluarea puterii de către comuniști, în 1943 s -a format Federația Democrată a Iugoslaviei,
transformată în 1946 în Republica Populară Federativă a Iugoslaviei, apoi în 1963 în
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Disoluția acesteia a început în 1991, când Slovenia, Croația, R. Macedonia și Bosnia și
Herțegovina și -au declarat, rând pe rând, independența. Noua entitate rezultată a fost
Republica Federală Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru.
Între anii 2003 și 2006, RFI s -a redenumit Uniunea Serbia și Muntenegru, care s -a
desființat la 3 iunie 2006, după declarația de independență a Muntenegrului. La 5 iunie 2006,
Serbia și -a declarat și ea independența, luând ființă actualul stat, Republica Serbia, succesor
legal al fostei Uniuni.
Capitala și principalele orașe: Belgrad (capitala, populație: 1.659.440, potrivit
Guvernului sârb), Novi Sad, Niș, Kragujevac.
Diviziunile teritoriale: 2 provincii – Voivodina, Kosovo și Metohija și 29 de districte.
Populația: 7.186.862 de persoane (conform recensământului din 2011, care nu s -a
desfă șurat și în Kosovo și Metohia).

16
Dispunere etnică: 83,32% sârbi, 3,53% maghiari, 2,05% rroma, 2,02% bosniaci,
0,8% croați, 0,73% slovaci, 0,54% muntenegreni, 0,5% vlahi, 0,4% români, 0,25% bulgari ,
0,08% albanezi (conform recensământului din 2011).
Limba oficială: sârba (în provincia Voivodina sunt oficiale și româna, maghiara,
slovaca, ucraineana și croata)
Ziua națională: 15 februarie – Ziua Statalității
Religii: 85% ortodocși; există comunități de catolici, musulmani, protestanți etc.
Moneda națională: dinarul sârbesc
Constituție: a fost adoptată în octombrie 2006.
Forma de guvernământ: Republică – democrație parlamentară
Situația politică internă: Președinte: Aleksandar Vučić (ales prin vot dir ect la 2
aprilie 2017, titular al funcției din 31 mai 2017, cu mandat de 5 ani)
Prim ministru: Ana Brnabić (din 29 iunie 2017)
Ministru de externe și viceprim -ministru: Ivica Dačić
Actualul guvern sârb, format la 29 iunie 2017, are în componență 18 ministe re și 21
miniștri. Coaliția puterii este formată din 2 partide mari – Partidul Progresist Sârb (SNS) și
Partidul Socialist Sârb (SPS), și o serie de formațiuni mai mici care au participat la alegeri în
coaliție cu acestea.
Cel mai recent scrutin parlamenta r în Serbia s -a desfășurat anticipat, la 24 aprilie
2016, la inițiativa Partidului Progresist din Serbia (SNS), pe fondul interesului premierului de
la acea dată, Aleksandar Vučić, de a consolida poziția formațiunii sale în perspectiva
procesului de reform ă necesar accelerării negocierilor de aderare la UE
Afaceri europene: Serbia și -a depus oficial candidatura pentru a adera la UE la 22
decembrie 2009. La 1 martie 2012, Consiliul European a decis acordarea Serbiei a statutului
de candidat la aderarea la U E. În septembrie 2013 a intrat în vigoare Acordul de Stabilizare și
Asociere (ASA) al UE cu Serbia. La 21 ianuarie 2014 a fost organizată prima Conferință
interguvernamentală, care a marcat începerea oficială a negocierilor Serbiei de aderare la UE.

17
Serbia a deschis până în prezent 8 capitole de negociere cu UE din totalul de 35 și a închis
provizoriu două dintre acestea.
Politică ex ternă: Serbia a devenit membru al Parteneriatului pentru Pace (PfP) la 14
decembrie 2006. În decembrie 2007, Parlamentul Serb iei a adoptat o rezoluție privind
neutralitatea militară, până la organizarea unui referendum popular. La Summit -ul de la
București (3 -4 aprilie 2008) s -a reiterat că NATO dorește dezvoltarea unei relații ambițioase
și substanțiale cu Serbia, manifestându -și disponibilitatea de a invita această țară la faza de
Dialog Intensificat, însă numai în urma unei solicitări a Belgradului în acest sens.
Serbia este participantă/membră a ONU, Consiliului Europei, OSCE, Organizației
Mondiale a Comerțului, precum și a p rincipalelor formate de cooperare regională: Procesul de
Cooperare în Sud -Estul Europei, Consiliul Cooperării Regionale, Inițiativa Central
Europeană, Organizația Cooperării Economice a Mării Negre, Centrul SECI/SELEC, precum
și semnatară a noului CEFTA (B ucurești, decembrie 2006). Serbia nu este membră a
Organizației Mondiale a Comerțului (are statut de observator).
România și Serbia participă la formate de cooperare trilaterale cu Italia, Ungaria și
Bulgaria21.

BOSNIA ȘI HERȚEGO VINA
Bosnia și Herțegovina este o țară în Europa de sud -est cu o populație de circa patru
milio ane de locuitori. Bosnia și Herț egovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și –
a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul
Dayto n, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Bosnia
este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală
istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite po litic cu Bosnia, și
a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al 19 -lea. Suprafața
totală este de 51.129 km² (locul 124). Conform recensământului din 1991, Bosnia și
Herțegovina aveau o populație de 4.377.000 de locuitori. În timpul războaielor din Iugoslavia
din anii 1990, au avut loc în toată țara migrații semnificative. Din 1991 nu s -a efectuat niciun
recensământ, iar controversele politice au dus la imposibilitatea organizării unuia.

21 Republic a Serbia, Ministerul Afacerilor Externe, http://www.mae.ro/node/4534 , creat septembrie 2018,
Direcția Balcanii de Vest ș i Cooperare accesat la data de 21.05.2019.

18
Scurt istoric: Teritoriul actual al Bos niei-Herțegovina a fost locuit în antichitate de
triburi ilire. În perioada Imperiului Roman, procesul de cucerire a acestor teritorii, început în
perioada Republicii este finalizat și teritoriul este inclus în provinciile romane Iliricum și
Dalmația. După divizarea Imperiului roman între Est și Vest, linia de demarcație între cele
două componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei -Herțegovina. „ Stabilirea slavilor pe
teritoriul de azi al Bosniei -Herțegovina are loc în secolele V -VII, iar cu timpul se v or
amesteca cu populația autohtonă (iliri, celți, traco -daci) și cu coloniștii romani rămași aici.
Începând din secolul al X lea, pe teritoriul de azi al Bosniei Herțegovina devine obiect de
dispută între statele feudale ale sârbilor , croaților și Regatul Ungariei ”22 Statul feudal bosniac
se formează în secolul al XII lea și atinge apogeul în a doua jumătate a secolului XIV. În
1391, statul bosniac intră în criză, fiind cucerit în secolul al XV lea de către imperiul otoman.
Procesul de cucerire este finaliz at în anul 1481. În conformitate cu prevederile Acordului de
pace de la Dayton, Bosnia și Herțegovina este divizată în două entități teritoriale: Federația
Bosnia și Herțegovina reprezentând 51% din teritoriul statului și Republica Srpska,
reprezentând 49% din teritoriu.
Planul intern și forma de guvernământ : Bosnia și Herșegovina este condusă la nivel
central de o președinție colectivă și rotativă, alcătuită din trei membri, fiecare aparținând
unuia din cele trei popoare constitutive (bosniaci, sârbi și cr oați), aleși pentru un mandat de 4
ani, care asigură prin rotație Președinția -în-exercițiu, pe câte o perioadă de 8 luni. Adunarea
Parlamentară a Bosniei și Herțegovinei (bosniacă, croată și sârbă) este organul legislativ
bicameral și se compune din următ oarele două camere: Camera Reprezentanților are 42 de
membri, aleși pentru o perioadă de patru ani prin reprezentare proporțională, Camera
Popoarelor are 15 membri numiți de parlamentele entităților: 5 membri aleși de Adunarea
Națională (5 delegați sârbi), 5 membri – de către clubul bosniac al Camerei Popoarelor din
Parlamentul Federației Bosnia și Herțegovina (5 delegați bosniaci) și 5 membri – de către
clubul croat al Casei Popoarelor din Parlamentul Federației Bosniei și Herțegovinei și
Herțegovina (5 de legați croați).
Sistemul electoral : „Alegerile generale din 07.10.2018, desfășurate în Bosnia și
Herțegovina, au fost caracterizate de o adevărată competiție. Un element foarte important de
evidențiat, în contextul alegerilor generale din octombrie 2018, este nivelul de divizare etnică
a întregului stat bosniac, element care a contribuit decisiv la rezultatele așteptate sau mai puțin

22 Sfites , Laurențiu, Trei anotimpuri în Bosnia -Herțegovina , București, Editura Militară, 2000, pag. 20

19
așteptate ale acestui scrutin electoral și, implicit, care vor contribui la viitoarele evoluții
politice ”23. Alegerile genera le prezidențiale și parlamentare desfășurate în 07.10.2018, au
confirmat, pe termen lung, divizarea pe criterii etnice atât între cele trei principale grupuri
etnice, cât și în inter iorul acestora. În acest context, continuă să persiste dominația partidelor –
cheie ale celor trei principale grupuri etnice, bosniacii sârbi, musulmani și croați: Alianța
Social Democraților Independenți (SNSD), Partidul Bosniac al Acțiunii Democrate (SDA) și
Uniunea Democrată Croată (HDZ). Președintele Consiliului de Miniștri este numit de
Președinția colectivă și rotativă și confirmat de Camera Reprezentanților pentru un mandat de
patru ani. Președintele Consiliului de Miniștri numește miniștrii și adjunc ții lor. Miniștri
adjuncți nu pot fi parte a aceluiași popor constitutiv ca și miniștrii lor.
Politica extern ă: Acordul de Stabilizare și Asociere (ASA) UE – Bosnia și
Herțegovina a fost semnat la 16 iunie 2008. Toate statele membre ale Uniunii Europene au
ratificat Acordul de Stabilizare și Asociere, iar decizia pentru intrarea în vigoare a acestuia a
fost luată la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 21 aprilie 2015, ca urmare a
progreselor înregistrate pe linia apropierii de UE. Acest acord a intra t în vigoare la 1 iunie
2015 și a înlocuit Acordul Interimar care reglementa relațiile comerciale. Bosnia și
Herțegovina a depus cererea de aderare la UE la 15 februarie 2016 și este un pas înainte în
ceea ce va fi, cel mai probabil, un lung proces pe care Sarajevo îl speră încheiat prin
dobândirea statului de membru al Uniunii. Statele UE cer totuși Bosniei să continue reformele
socio -economice și în domeniile statului de drept și administrației publice. Potrivit UE,
Bosnia a înregistrat totuși progrese în două domenii -cheie: înființarea unei organism care să
negocieze cu Uniunea și adaptarea acordului din 2008 cu Croația. Calificată în 2003 drept
candidat potențial la aderarea la UE, Bosnia nu a reușit să obțină acest statut din cauza
disputelor politice interetnice care au împiedicat reformele. Inițiativa a urmat după ani de
amânare a reformelor și după tulburările civile din februarie 2014, alimentate de
nemulțumirea populației față de inerția politică, șomajul ridicat, de peste 40%, și corupție.
La reun iunea Consiliului Afaceri Generale din 20 septembrie 2016 au fost adoptate
Concluzii și s -a luat decizia înaintării candidaturii către Comisia Europeană în vederea
formulării Opiniei. În ceea ce privește relația cu NATO, a fost invitată să participe la Pl anul
de Acțiune pentru aderarea la NATO, urmând ca primul Program Național Anual să fie

23 Felezeu , Călin, O perspectivă comparativă a imaginii otomanului în manualele de istorie din România și
Bosnia -Herțegovina în perioada post -comunistă , Cluj -Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2013, pa g 50

20
aprobat de către Consiliul Nord – Atlantic după soluționarea de către stat a problemei
proprietăților imobile din domeniul apărării.

II. Metode de cercetare
A. CONSTRUCȚ IA TEORETICĂ A CERCETĂRII

1. Obiectivele cercetării
La nivelul teoretico -normativ al analizei, cercetarea de față își propune să analizeze:
O1: Observarea la nivel empiric a modului în care stabilitatea economică este influențată de
consolidarea democratică.
O2: Identificarea modului în care indicele securității umane este afectat de indexul dezvoltării
umane.
O3: Evidențierea impactului pe care societate civilă îl are asupra consolidării democratice.
2. Ipotezele științifice
Din punct de vedere teoretic, cerce tarea de față pornește de la o serie de interogații
analitice atât cu caracter normativ cât și cu carater empiric precum:
Î1: Cum influențează consolidarea democratică variația PIB -ului?
Î2: Cum variază indicele securității umane în funcție de indexul de zvoltării umane?
Î3: În ce mod societatea civilă poate determina stabilitatea indexului democrației?
3. Ipotezele științifice
A. Relația indexul democrației – PIB
H0: Nu există nicio relație între indexul democrației și PIB.
H1: Cu cât indexul democrației creșt e cu atât crește și PIB -ul.
H2: Cu cât crește indexul democrației cu atât PIB -ul scade.
B. Relația index dezvoltare umană – indicele securității umane

21
H0: Nu există nicio relație între indexul dezvoltării umane și indicele securității umane.
H1: Cu cât indexul dezvoltării umane crește cu atât crește și indicele securității umane.
H2: Cu cât crește indexul dexvoltării umane cu atât scade indicele securității umane.
C. Relația societate civilă – indexul democrației
H0: Nu există nicio relație între scorul societății civile și indexul democrației.
H1: Cu cât scorul înregistrat în cazul societății civile crește cu atât crește și indexul
democrației.
H2: Cu cât crește scorul societății civile cu atât scade indexul democrației.
4. Concepte și operaționalizarea lor
a. Democrație
b. Europenizare
c. Securitate umană
d. Dezvolare umană
e. Societate civilă

Concept Democrație
Definiție reală/nominală Democrația este o formă de organizare și conducere
politică a societății de către cei care dețin puterea
prin consultarea cetățenilor, tinând c ont de voința
acestora, de interesele și aspirațiile de progres ale
țării.
Variabile autoritate legitimă, libertate, egalitate, dreptate,
proprietate, multipartidism, separarea puterilor în
stat, reprezentativitate, Constituție
Definiție operațională Forma de organizare și conducere politică a unui
stat, în care se exercită o autoritate legitimă și în care
sunt respectate principiile libertății, egalității,
dreptății, a dreptului la proprietate, a
multipartidismului , a separării puteriilor în stat și a

22
reprezentativității adoptate în conținutul unei
Constituții aprobate de către societate, este o
democrație.
Instrumente/măsuri IDEA, rata prezenței la vot, alternanța la putere,
Constituție

Concept Europenizare
Definiție reală/nominală Procesul de e uropenizare constă în adoptarea sau
preluarea de către state, în special cele potențiale
membre, a modelului politic, economic și cultural
dezvoltat în cadrul Uniunii Europene.
Variabile Identitate și cultură europeană, model de guvernare
european, acquis -ul comunitar, identitate națională
Definiție operațională Europenizarea, ca proces care vizează statele noi
membre, candidate la aderare și vecine ale UE,
presupune nu numai asumarea identității și culturii
europene, ci mai ales preluarea treptată a mode lului
politic, economic și social de guvernare predominant
în UE, asimilarea politicilor, a structurilor
economice, organizaționale, a acquis -ului comunitar
și redefinirea identității naționale în raport cu
identitatea europeană.
Instrumente/măsuri Eurost at, Eurobaromeru, publicații de statistică,
Tratate de aderare

Concept Securiate umană
Definiție reală/nominală Securitatea umană este o preocupare pentru viața și
demnitatea umană […] este preocupată de modul în
care oamenii trăiesc și respiră într -o societate,
libertatea cu care își exercită diferitele opțiuni, cât de
mult au acces la piață și oportunități sociale – și dacă

23
trăiesc în conflict sau în pace24.
Variabile amenințări cronice, foamete, boli, represiune, crize
bruște, terorism, cataclisme n aturale
Definiție operațională Securitatea umană este siguranța în fața
amenințărilor cronice, precum foametea, bolile sau
represiunea, și protecția față de crizele bruște precum
atacurile teroriste sau cataclismele naturale.
Instrumente/măsuri UNDP, ind icele securității umane, indexul
dezvoltării umane, PIB.

Concept Dezvoltare umană
Definiție reală/nominală Dezvoltarea umană este procesul de formare a
capacităților umane, cum ar fi îmbunătățirea
sănătății, a cunoștințelor și a competențelor, și
folosi rea oamenilor de capacitățile dobândite pentru
activități de agrement, de producție sau în activitățile
culturale, sociale și politice, precum și urmărirea
acestor capacități într -un mod echitabil, participativ
și durabil25
Variabile Bunăstare socială, pac e, democrație, mediu,
sustenabilitate, prosperitate, egalitate și demnitate
umană
Definiție operațională Dezvoltarea umană este modalitatea de a asigura
bunăstarea socială, sustenabilitate și prosperitate prin
eradicarea sărăciei, obținerea și durabilitat ea păcii, a
democrației și a mediului, respectul față de egalitatea
și demnitatea umană.
Instrumente/măsuri Indexul de dezvoltare umană, speranța la viață,
educație, venit pe cap de locuitor26

24 UNDP, Human Development Report , 1994, p.22,
http://hdr.undp.org/sites/default/files/reports/255/hdr_1994_en_complete_nostats.pdf , accesatla data de
20.05.2019.
25 UNDP, Human Development Report: Globalization with human face, Oxford: Oxford University Press, 1999,
p. 9.
26 Ibidem, p. 28.

24

Concept Societate civilă
Definiție reală/nominală Societatea civilă este definită ca reprezentând
indivizii și grupurile care se angajează să participe în
mod voluntar în activități și viața publică axate pe
interese, scopuri sau valori comune, compatibile cu
menținerea păcii și a securității, dezvoltarea,
promovar ea și respectarea drepturilor omului27.
Variabile Libertatea de exprimare, libertatea de asociere,
libertatea de întrunire pașnică, dreptul de a participa
la viața publică, non -discriminarea28
Definiție operațională Libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire
pașnică, precum și dreptul de a participa la viața
publică sunt oportunități ce permit oamenilor să își
împărtășească idei și să se alăture altor persoane
pentru a -și revendica drepturile, aplicându -se critriul
non-discriminării, aceasta este societatea civilă.
Instrumente/măsuri Scorul societății civile, United Nations Human
Rights, Indexul democrației, grupuri de interes,
ONG -uri.

B. CULEGEREA DATELOR CERCETĂRII: PREZENTAREA DATELOR
CANTITAT IVE ȘI A SURSELOR DE PROVENIENȚĂ

1. Tehnici de culeger e a datelor și de informare științifică
Observația simplă; Rapoarte: Unite d Nations Development Programme, United Nations
Human Rights, Tratatele Uniunii Europene ; Analize statistice: World Bank , The Global State
of Democracy Indices .

27 ONU, Ghid practic pentru societatea civilă: Spațiul societății civile și sistemul Națiunilor Unite de protecție a
drepturilor omuluI, 2014, P.3.
https://www.ohchr.org/Documents/AboutUs/CivilSociety/CS_space_UNHRSystem_Guide_Romanian.pdf ,
accesat la data de 20.05. 2019.
28 Ibidem, p.12.

25
2. Tipologia datelor ale se
a. Date cantitative:
– Produsul Intern Brut29
– Indexul Democrației30
– Indexul Dezvoltării Umane31
– Indicele Securității Umane32
– Indexul Societății Civile33
b. Date calitative:
– Analiza Tratatelor Uniunii Europene
– Analiza calitativă a regimului democratic
– Analiza calitat ivă a societății civile

3. Analiza statistică primară a datel or și analiză corelațională. Proiectarea
modelelor statistico -matematice
În cadrul proiectului de cercetare, vom analiza m odele de reprezentare a datelor, calculul
indicatorilor tendinței central e, calculul indicatorilor de variabilitate iar ulterior vom supune
analizei același set de variabile pentru toate țările și mai apoi , vom explica relațiile de
dependență cu ajutorul graficului de corelație statistică, a matricei de corelați e și a
determina ntului matricei și nu în ultimul rând, vom apela la coeficientul de corelație Pearson.
1) Relaț ia Index ul Democra ției – PIB
Variabila independentă (OX) – Indexul Democrației
Variabila dependentă (OY) – PIB

2) Relația Indexul Dezvoltării Umane – Indicel e Securității Umane
Variabila independentă (OX) – Indexul Dezvoltării Umane

29 GDP(current US$), https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.KD.ZG , accesat la data de
21.05.2019.
30 The Global State of Democr acy Indices, https://www.idea.int/gsod -indices/#/indices/world -map, accesat la
data de 21.05.2019.
31 Human Development Data (1990 -2017) , http://hdr.undp.org/en/dat a, accesat la data de 21.05.2019.
32 Ibidem.

33 The Global State of Democracy Indices , op.cit.

26
Variabila dependentă (OY) – Indicele Securității Umane

3) Rel ație Indexul Societății Civile – Indexul Democrației
Variabila independentă (OX) – Indexul Societății Civile
Variabila dependentă (OY) – Indexul Democrației

ROMÂ NIA
Anul Indexul democrației Indexul
securității
umane P.I.B. Indexul
societății civile Indexul
dezvoltării
umane
2010 0,61 2,0 -2,812 0,82
0,797
2011 0,61 1,7 2.077 0,83
0,798
2012 0,61 1,9 2.077 0,84
0,795
2013 0,70 1,7 3,515 0,83
0,800
2014 0,70 1,5 3,411 0,84
0,802
2015 0,70 1,5 3,872 0,83
0,805
2016 0,70 1,2 4,801 0,84
0,807
2017 0,65 1,2 7,26 0,83
0,881

Variabile
Indicatorii tendinței
central, variabilitate Indexul
democrației Indexul
securității
umane PIB Indexul
securității
civile Indexul
dezvoltării
umane

27

Medie aritmetică 5.28 1.58 602.54 0.83 0.801
Mediană 0.675 1.6 3.463 0.83 0.801
Mod 0.61 1.2 0 0.83 0
Q1 0.61 1.2 2.077 0.83 0.797
Q2 0.7 1.5 3.463 0.83 0.801
Q3 0.67 1.7 4.557 0.84 0.806
Amplitudine 0.09 0.8 10.07 0.02 0.084
Amplitudine
interquartidică 0.06 0.5 2.48 0.01 0.009
Dispersie/ Varianță 0.013 0.07 7.24 4.37 0.0007
Minimum 0.61 1.2 -2.812 0.82 0.797
Maximum 0.70 2.0 7.26 0.84 0.881
Coeficientul variației 0.00175 0.18 0.004 0.008 0.034
Deviație standard 0.002 0.29 2.87 0.007 0.028
Eroare standard 2.29 1.09 2.69 0.91 0.93
Simetrie -0.255 -1.090 2.553 -0.228 7.530
Înălțime/Kurtosis -2.41 -0.105 -0.937 -0.404 2.718
1.Corelația dintre P.I.B și indexul democrației
-2.812 2.007 2.007 3.515 3.411 3.872 4.801 7.26
0.61 0.61 0.61 0.7 0.7 0.7 0.7 0.65
0 0 0 0 0 0 0 0
-100% -50% 0% 50% 100%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Graficul corelației
PIB Index democrație

28
Coeficient ul linear de corelație R=0,543=>corelație puternic pozitivă
X- Indexul democrației
Y – PIB m M
m
1
0
M
0
2

Det (M) = (1*2) -(0*0)= 2 , deci corelația este pozitivă
2.Corelația dintre indicele securității umane și indexul dezvoltării umane

Coeficientul linear de corelație R= 0,636=>c orelație puternic pozitivă

X- Dezvoltare umană 0% 20% 40% 60% 80% 100%20102011201220132014201520162017Graficul corelației
Indexul dezvoltării umane Indicele securității umane

29
Y – Securitate
umană m M
m
1
0
M
0
1

Det (M)= (1*1) -(0*0)=1, deci corelația este pozitivă
3. Corelația dintre indexul democrației și indicele societății civile

Coeficientul linear de corelaț ie R= 0,361=>corelație pozitivă
X- Societate civilă
Y – Demo crație m M
m
0
1
M
1
1

Det (M) = (1*1) -(0*1) = 1, deci corelația este pozitivă

Interpretarea datelor

0.61
0.61
0.61
0.7
0.7
0.7
0.7
0.65 0.82
0.83
0.84
0.83
0.84
0.83
0.84
0.83
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 GRAFICUL CORELAȚIEI
Indexul democrației Indicele societății civile

30
În cazul evoluțiilor macroeconomice, cifrele, evaluate obiectiv, ne arată că în ace ști
ultimi șapte ani, 2010 -2017, marcați, să nu uităm, de cea mai gravă criză economico –
financiară din ultimul secol, produsul intern brut (PIB) al României s -a dublat. Valoarea
atinsă în 2016, de 168,9 miliarde euro, face ca în acest moment PIB pe locuito r să reprezinte
circa 60% din media Uniunii Europene. Creșterea PIB, rezultat atât al creșterii producției
interne, inclusiv pe fondul creșterii absorbției de fonduri europene, cât și al exporturilor, s -a
reflectat atât în creșterea salariului mediu brut ( cu 146% în termeni nominali față de 2006 și
cu 66% în termeni reali), cât și a salariului minim pe economie (de la circa 100 euro în 2006,
la circa 264 euro în 2016). Mutații structurale importante, care reflectă modificări structurale
în economia româneas că și importanța în creștere acordată sectorului industriilor creative, s –
au produs și pe piața muncii: dacă în urmă cu zece ani bancherii erau pe primul loc în topul
celor mai bine plătiți angajați din economie, în prezent prima poziție este ocupată de an gajații
din sectorul IT. În ceea ce privește România, aderarea la Uniuniea Europeană a contribuit la
creșterea schimburilor comerciale cu partenerii europeni, impulsionarea investițiilor străine
directe și stimularea antreprenoriatului.
Afacerile interne reprezintă un alt domeniu în care România nu doar că a beneficiat de
pe urma aderării la uniunea Europeană, dar a și adus contribuții importante. România a
implementat legislația Uniunii Europene din domeniul JAI (justiție și afaceri interne) într -o
propor ție foarte mare, aliniindu -se la cerințele europene în materie. Acest lucru a contribuit la
consolidarea eforturilor autorităților române de a asigura securitatea cetățenilor și de a
combate infracționalitatea, prin accesul la sistemele informatice de coop erare polițienească,
pregătirea personalului și utilizarea unor echipamente moderne specifice muncii de poliție,
dar și de asigurare a unor standarde ridicate în materia respectării drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, acest lucru ducând la o creștere semnificativă a indicelui de
securitate umană cât și al indicelui societătii civile.
Integrarea în Uniunea Europeană a avut efecte pozitive asupra modernizării societății
românești în ansamblu, asupra îmbunătățirii imaginii externe a țării, p recum și asupra vieții
cetățenilor.
Faptul că România este astăzi o țară europeană sigură și predictibilă într -o zonă caracterizată
de multiple provocări și necunoscute impune pe viitor o acțiune hotărâtă alături de statele
membre care doresc dezvoltarea în continuare a proiectului european.Acest lucru asigură o
continuitate și o stabilitate a indexului democrației atât în România cât și în cadrul statelor în
curs de aderare. Acest lucru este constituit din faptul că, continuarea procesului de extindere
și o politică activă în vecinătate, cu accent pe dezvoltarea relațiilor cu partenerii din

31
vecinătatea estică și vestică, va rămâne un coordonat fundamental al acțiunii României în
planul politicii externe a Uniunii Europene.

BULGARIA

Anul Indexul democraț iei Indexul
securității
umane P.I.B. Indexul
societății civile Indexul
dezvoltării
umane
2010 0,62 2,0 6,843 0,70 0.779
2011 0,60 1,7 7,813 0,70 0.782
2012 0,61 1,9 7,378 0,67 0.786
2013 0,73 1,5 7,646 0,68 0.792
2014 0,67 1,6 7,864 0,70 0.797
2015 0,74 1,8 6,993 0,67 0.807
2016 0,74 1,1 7,469 0,67 0.81
2017 0,70 1,2 8,228 0,63 0.813

Variabile
Indicatorii tendinței
centrale, variabilitate Indexul
democrației Indexul
securității
umane PIB Indexul
securității
civile Indexul
dezvoltării
umane

Medie aritmetică 0.68 1.60 7.53 0.68 0.80
Mediană 0.69 1.65 7.56 0.68 0.79
Mod 0.74 0 0 0.70 0.81
Q1 0.62 1.43 7.28 0.67 0.79
Q2 0.69 1.65 7.56 0.68 0.79
Q3 0.73 1.83 7.83 0.70 0.81
Amplitudine 0.14 0.90 1.39 0.07 0.03
Amplitudine
interquartidică 0.11 0.40 0.55 0.03 0.02
Dispersie/ Varianță 0.025 0.720 1.479 0.004 0.001

32
Minimum 0.600 1.100 6.843 0.630 0.779
Maximum 0.740 2.000 8.228 0.700 0.813
Coeficientul variației 0.088 0.200 0.061 0.035 0.016
Deviație standard 0.060 0.321 0.460 0.024 0.013
Eroare standard 0.056 0.300 0.430 0.022 0.012
Simetrie -0.201 -0.520 -0.153 -1.055 0.099
Înălțime/Kurtosis -2.081 -0.894 -0.582 1.420 -1.795

1. Corelația dintre P.I.B și indexul democrației

Coeficientul linear de corelație : R² = 0.1993 => R= 0, 4464 corelație puternic pozitivă
Matricea corelației
X- Indexul democrației
Y – PIB m M
m
4
0
M
0
4

y = 0.0838x + 7.1522
R² = 0.1993
0.001.002.003.004.005.006.007.008.009.00
0.62 0.60 0.61 0.73 0.67 0.74 0.74 0.70P.I.B
Indexul Demo crației Graficul corelației
Indicele democrației
P.I.B
Linear (Indicele democrației)
Linear (P.I.B)

33
Corelația este nulă.
Det (M) = (4*4) -(0*0)= 16 , d eci corelația puternic pozitivă.
3.Corelația dintre indexul dezvoltarii umane și indicele securității umane

Coeficientul linear de corelație: R² = 0.6402 => R= 0,8001 corelație puternic pozitivă.
Matricea corelației
X- Dezvoltare umană
Y – Securitate
umană m M
M
4
1
M
0
3
Corelația este negativă.
Det (M)= (4*3) -(1*0)=1, deci corelația este pozitivă.
3. Corelația dintre indexul democrației și indicele societății civile

y = -0.1048x + 2.0714
R² = 0.6402
0.000.501.001.502.002.50
0.78 0.78 0.79 0.79 0.80 0.81 0.81 0.81Indexul securității umane
Indexul dezvoltării umane Graficul corelației
Indexul securității umane
Indexul dezvoltării umane
Linear (Indexul securității
umane)
Linear (Indexul dezvoltării
umane)

34

Coeficien tul linear de corelație : R² = 0.6022 => R= 0,7760 corelație puternic pozitivă.

Matricea corelației
X- Societate civilă
Y – Democrație m M
M
4
1
M
0
3

Corelație negativă.
Det (M) = (4*3) -(1*0) = 14, deci corelația este puternic pozitivă.

Interpretarea datelor
Cu zece ani în urmă, natura Bulgariei era la fel de frumoasă ca în momentul de față.
Cu toate acestea, nu se putea spune același lucru despre economie și societate. Probl emele
y = 0.0189x + 0.5911
R² = 0.6022
0.000.100.200.300.400.500.600.700.80
0.70 0.70 0.67 0.68 0.70 0.67 0.67 0.63Indexul democrației
Indexul societății civile Graficul de corelație
Indexul societății civile
Indexul democratiei
Linear (Indexul societății
civile)
Linear (Indexul democratiei)

35
precum sărăcia, excluziunea socială și inegalitățile între venituri făceau obiectul unor critici
frecvente înainte de aderarea Bulgariei la UE. Deși parcă ar fi fost ieri, ne aflăm deja la a
zecea aniversare a Bulgariei, timp în care s -au înregistrat multe progrese. Cetățenii bulgari
profită acum din plin de libertatea de a călători, a se stabili, a studia și a lucra oriunde în UE.
Statisticile oficiale arată clar tendințele pozitive ale impactului asupra societății și a
economiei. Potrivit Eurostat, în ultimul deceniu, PIB -ul a crescut de la 28,7 miliarde EUR la
45 de miliarde EUR în 2016. Nivelurile veniturilor, inclusiv salariile minime și medii, au
crescut și ele, sporind satisfacția în rândul cetățenilor: Eurobarometrul arată că 36% dintre
bulgari erau mulțumiți de viața lor în 2007, în timp ce proporția actuală depășește jumătate
(51%)34.
În perioada 2007 -2013, din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și
Fondul de coeziune s -au investit în Bulgaria 5,4 miliarde EUR, echivalentul a peste 2 % din
PIB și aproximativ 39 % din cheltuielile de capital efectuate de guvern. În 2015, s -a estimat
că acest sprijin a determinat o creștere cu 4% a PIB -ului. Aceste investiți au contribuit, de
asemenea, la atenuarea efectelor distructive ale crizei econo mice globale, permițând
recuperarea în proporție de 3,6% a ratelor de ocupare a forței de muncă între 2014 și 201535.

În cazul creșterii economice și influența democrației asupra acesteia, în Bulgaria,
putem constata o corelație puternic pozitivă, în urma analizei graficului de corelație , a
coeficientului de corelație R= 0,4464 , precum și a determinantului matricei, demonstrând
astfel H1: cu cât democrația este mai stabilă, Produsul Intern Brut este mai mare. Se observă
că apartenența la Uniunea Europeană a determinat menținerea echilibrului dintre cele două,
chiar și după momentul marii crize economice din 2007, valorile crescând treptat de la an la
an.
Comparând indexul securității umane și indexul dezvoltării umane, în cazul Bulgariei,
se observă că atâ t coeficientul de corelație R= 0,8001, cât și determinantul matricei indică o
corelație puternic pozitivă, ceea ce semnifică faptul că între cele două variabile există o relație
de interdependendență, confirmând H1: cu cât indexul dezvoltării umane este m ai ridicat, cu
atât Indexul securității este mai stabil.
În ceea ce privește relația indexul democrației – indexul societății civile, se observă o
valoare a coeficientului de corelație R=0,7760 ceea ce indică o corelație puternic pozitivă,

34 https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/pano rama/pdf/mag60/mag60_ro.pdf Bulgaria și
Romania sărbătoresc 10 ani în UE, PANORAMA ,2017 / nr. 60, p.8, accesat la data de 17.05.2019.
35 Ibidem.

36
variabilele fiind interdependente una față de cealaltă, ipoteza rezultată fiind H1: cu cât crește
indexul societății civile cu atât crește și indexul democratic.
Concluzionând, integrarea în Uniunea Europeană a avut efecte pozitive asupra
modernizării societății bulgare în ansamblu, asupra îmbunătățirii imaginii externe a țării,
precum și asupra vieții cetățenilor.
Calitatea democratică și dezvoltarea economică din Bulgaria sunt aspectele
fundamentale îmbunătățite după aderarea la UE, susținând ipoteza conform căreia
europe nizarea aduce cu sine și consolidarea democrației.

TURCIA
Anul Index ul
democra ției Indexul
securității
umane P.I.B. – USD Indexul societății
civile Indexul
dezvoltării
umane
2010 0.62 4.2 771.902 0.63 0.734
2011 0.62 4.2 832.524 0.55 0.753
2012 0.62 4.3 873.982 0.53 0.760
2013 0.60 4.2 950.579 0.47 0.771
2014 0.61 4.3 934.186 0.46 0.778
2015 0.61 4.3 859.797 0.45 0.783
2016 0.61 4.3 863.722 0.35 0.787
2017 0.61 4.3 852.549 0.36 0.791

Variabile
Indicatorii
tendinței centrale Indexul
democrației Indexul
securității
umane P.I.B. Indexul societății
civile Indexul
dezvoltării
umane
Medie aritmetică 0.61 4.26 867.405 0.47 0.769

37
Mediană 0.61 4.3 861.759 0.465 0.774
Mod 0.61 4.3 0 0 0
Q1 0.61 4.2 837.530 0.382 0.754
Q2 0.61 4.3 861.759 0.465 0.774
Q3 0.62 4.3 919.135 0.545 0.786
Amplitudine 0.02 0.1 178.677 0.28 0.057
Amplitudine
interquartidică 0.01 0.1 81.605 0.163 0.032
Dispesie/Varianță 4.37 0.002 2756.31 0.007 0.0003
Minimum 0.6 4.2 771.902 0.35 0.734
Maximum 0.62 4.3 950.579 0.63 0.791
Coeficientul
variației 1.154 1.214 6.470 19.876 2.527
Deviație standard 0.007 0.051 56.125 0.094 0.019
Eroare standard 0.006 0.048 52.500 0.088 0.018
Simetrie -0.40 -0.64 -0.04 0.18 -0.84
Înălțime -0.22 -2.24 0.36 -0.42 -0.02

1. Corelația dintre Indexul democrației și Produsul Intern Brut
771.902791.902811.902831.902851.902871.902891.902911.902931.902
0.6 0.61 0.61 0.61 0.61 0.62 0.62 0.62PIB
Indexul democrației Graficul corelației

38
Coeficientul linear de corelație R= 0.907 =>corelație puternic pozitivă
Matricea corelației

x – Indexul democrației
y- PIB m M
m 5 0
M 0 3
Corelație nulă
Det (M) = (5*3) – (0*0) =15 , corelație pozitivă

2. Corelația dintre Indexul dezvoltării umane și I ndicele securității u mane

Coeficientul de corelație linear R= 0.878 =>corelație puternic pozitivă
Matricea corelației 4.204.214.224.234.244.254.264.274.284.294.30
0.734 0.753 0.76 0.771 0.778 0.783 0.787 0.791Indicele securității umane
Indexul dezvoltării umane Graficul de corelație

39

Corelație pozitivă
Det (M) = (2*6) – (0*0) =12 , corelație pozitivă

3. Corelația dintre Indexul societății civile și Indexul democrației

Coeficientul linear de corelație: R= 0.877=>corelație puternic pozitivă
Matricea corelației
x- Indexul sicietății civile
y- Indexul
democrației m M
m 5 0
M 0 3 0.60.6050.610.6150.62
0.35 0.36 0.45 0.46 0.47 0.53 0.55 0.63Indexul democrației
Indicele societății civile Graficul de corelație x- Indexul dezvoltării umane
y- indicele
securității umane m M
m 2 0
M 0 6

40
Corelație nulă
Det (M) = (5*3) – (0*0) = 15 , corelație pozitivă

Interpretarea datelor
Turcia este o țară în dezvoltare ce a înregistrat în ultimii ani o creștere economică
durabilă, însă de la maximul atins a l PIB -ului în 2013 de 950 miliarde de dolari s -a înregistrat
o ușoară scădere a acestuia, fapt ce se datorează politicilor autocrate a președintelui Erdogan.
Tot acel Erdogan care în 2002, când Turcia traversa o criză economică devastatoare, ocupând
funcți a de prrim -ministru a împrumutat credite de la Fondul Monetar Internațional și a
implementat sarcinile impuse de către această instituție într -un mod exemplar, rezultând o
economie stabilă și în creștere, asigurându -le bunăstarea cetățenilor și totodată și stabilitatea
politică a țării. Situația din prezent este cu totul diferită, iar Erdogan este în mare parte
responsabil pentru asta prin acțiunile sale: a pus mereu la îndoială independența băncii
centrale a Turciei, lucru care îi sperie pe investitori; a susținut contrar teoriei economice
acceptate că inflația se combate iar moneda națională se întărește prin scăderea dobânzilor, nu
prin majorarea lor; le -a cerut cetățenilor turci să își schimbe dolarii și euro în lire turcești.
Acțiuni ce au avut efecte n egative asupra economiei, cetățenii preferând să își retragă
depozitele din bănci, în rândul investitorilor și a piețelor financiare generându -se pierderi de
încredere de unde a rezultat și retragerea capitalului străin în ritm alert din Turcia36.
În cazul creșterii economice și influența democrației asupra acesteia, în Turcia, putem
constata o corelație puternic pozitivă, în urma analizei graficului de corelație , a coeficientului
de corelație R= 0,907, precum și a determinantului matricei, demonstrând as tfel H1: cu cât
indexul democrației crește cu atât crește și Produsul Intern Brut. În acest caz se înregistrează
și o exceptie în anul 2013, unde Indexul democrației a înregistrat cea mai mică valoare, de
0.6, unul dintre motive fiind protestele Gezi unde Erdogan a aprobat intervenția în forță
împotriva manifestanților, iar PIB -ul a atins cea mai mare valoare din anii supși analizei, de
950, 570 miliarde de dolari, în următorii ani înregistrându -se o scădere a ambelor
variabile.Calitatea democratică a Turci ei a decăzut de ani de zile, un declin indicat de
condițiile de securitate deteriorate ale țării și refuzul AKP de a forma un guvern de coaliție în
2015, precum și profunda rigiditate a instituțiilor turcești.

36 Bohme, Henrik, Criza din Turcia – pericol pentru economia europeană , 2018,
https://www.dw.com/ro/comentariu -criza -din-turcia -pericol -pentru -economia -european%C4%83/a -45064535 ,
accesat la data de 21.05.2019.

41
În ceea ce privește influența indexului dezvol tării umane asupra indicelui de securitate
umană este clar că „securitatea se asigură prin dezvoltare și nu prin arme”, deoarece în urma
calculelor și analizei rezultatelor,a graficului, a matricei și cu un coeficient de corelație
R=0.878, rezultă că core lația dintre cele două variabile este una de interdependență,
demonstrându -se H1: cu cât crește indexul dezvoltării umane cu atât crește și indicele
securității umane, creșterea fiind constantă în ambele cazuri pe perioada 2010 -2017.
Regimul democratic are o serie de principii generale, printre care și libertatea, în acest
context putem analiza relația dintre societatea civilă și consolidarea democratică. Prin urmare
dacă avem în vedere scorurile înregistrate de ambele variabile în intervalul de ani 2010 -2017,
putem observa că în 2010 atât indexul societății civile(0.63) cât și indexul democratic(0.62)
au înregistrat valori maxime, urmând ca în decursul celorlalți ani amândouă să înregistreze
scăderi significative, parcurs mult mai pregnant în cazul societăț ii civile, în 2017
înregistrându -se un scor aproape înjumățit al celui din 2010 (0.36). În urma analizei acestor
date, a graficului de corelație, a coeficientului de corelație R=0,877,a matricei și a
determinantului matricei, corelația dintre variabile est e una puternic pozitivă, iar ipoteza
rezultată este H1: cu cât crește indexul societății civile cu atât crește și indexul democratic.
Cu privire la „visul european” al Turciei, tot ce se poate afirma actualmeste este că acesta
este din ce în ce mai îndepăr tat. Acest fapt se datorează datelor precare cu privire la apărarea
drepturilor omului, a statutului de drept, a libertății presei și a luptei împotriva corupției
precum și noului sistem prezidențial atotputernic al Turciei, autoritarismul lui Erdogan fiin d
consolidat de Constituția recent modificată.
ALBANIA
Anul Indexul
democratiei Indexul
securitatii
umane P.I.B
(USD) Indexul
dezvoltarii
umane Indexul
societatii
civile
2010 3,93 4,3 11,927 0,741 3,9
2011 4,04 4,9 12,891 0,752 3,9
2012 4,14 5,4 12,32 0,767 3,9
2013 4,25 4,2 12,776 0,771 3,9
2014 4,18 4,0 13,228 0,773 3.8

42
2015 4,14 2,3 11,387 0,776 3.8
2016 4,14 2,7 11,884 0,782 3.8
2017 4,14 3,2 13,039 0,785 3.8

Variabile
Indicatorii tendintei
central,variabilitate Indexul
democratiei Indexul
securitatii
umane P.I.B Indexul
dezvoltarii
umane Indexul
societatii
civile
Medie aritmetica 4.12 3.8 12.431 0.768 3.85
Mediana 4.14 4.1 12.548 0.772 3.85
Mod 4.14 0 0 0 3.8
Q1 4.065 2.825 11.894 0.755 3.8
Q2 4.14 4.1 12.548 0.772 3.85
Q3 4.17 4.75 13.002 0.780 3.9
Amplitudine 0.32 3.1 1.841 0.044 0.1
Amplitudine
intercuartilica 0.105 1.925 1.108 0.025 0.1
Dispersie 0.008 0.999 0.373 0.0001 0.0025
Minimum 3.93 2.3 11.387 0.741 3.8
Maximum 4.25 5.4 13.228 0.785 3.9
Deviatia stan dard 0.089 0.999 0.611 0.013 0.049
Coeficientul variatiei 2.181 25.798 4.918 1.821 1.298
Eroare standard 0.031 0.353 0.216 0.004 0.014
Simetrie -1.058 -0.171 -0.836 -0.978
-1.662
Inaltime 1.715 -1.003 -1.252 0.213 -2.8

1. Corelația dintre PIB și i ndexul democrației

43

Coeficientul liniar de corelație R= -0.129 slab negativ

Det (M) = (1*4) – (0*1) = 4, deci corelația este pozitivă

2. Corelația dintre indexul dezvoltării umane și indexul securităț ii umane 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Graficul corelației
PIB Indexul democratiei
Indexul democrației
PIB m M
m 1 1
M 0 4

44

Coeficientul liniar de corelație R= 0.35 => corelația pozitivă

Indexul dezvoltării umane
Indexul
securității
umane m M
m 0 3
M 1 2

Det (M) = (1*3) – ( 0*2) = 3, deci corelația este pozitivă

3. Corelația dintre indexul democrației și index ul societății civile 3 3 3 3 3 3 3 3 3.93 4.14 4.14 4.14 4.14 4.18 4.25
4.04
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 GRAFICUL CORELAȚIEI
Indexul societatii civile
Indexul democratiei

45

Coeficientul liniar de corelație R= 0.361 => corelația pozitivă

Indexul societății civile

Indexul
democrației m M
m 2 0
M 0 4

Det (M) = (2*4) – (0*0) = 8, deci corelația este pozitivă.

Interpretarea datelor
Economia Alban iei a avansat cu 3,1 la sută față de anul trecut în ultimele trei luni ale
anului 2017, după o creștere de 4,7 la sută revizuită în trimestrul precedent. Economia
Albaniei ar trebui să continue să crească puternic în anii ce urmează pe fondul cererii inter ne
puternice, susținută de o creștere a pieței muncii și de creșterea creditului privat care stă la
baza cheltuielilor gospodăriilor. În plus, producția de energie electrică ar trebui să continue să
sprijine exporturile. Cu toate acestea, secetele potenția le amenință sectorul, în timp ce o
încetinire prelungită a zonei euro, de asemenea, dăunează perspectivelor economice.
0 0 0 0 0 0 0 13.039
3.93 4.14 4.14 4.14 4.14 4.18 4.25 4.04 GRAFICUL CORELAȚIEI
PIB Indexul democratiei

46

În prezent, Albania trece printr -un regim intensiv de restructurare macroeconomică cu
Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. N ecesitatea unor reforme este profundă,
cuprinzând toate sectoarele economiei. În 2000, cea mai veche bancă comercială, Banka
Kombetare Tregtare / BKT, a fost privatizată. În 2004, cea mai mare bancă comercială din
Albania – apoi Banca de Economii din Alban ia – a fost privatizată și vândută la Raiffeisen
Bank of Austria pentru 124 milioane USD. Creșterea macroeconomică a înregistrat o medie
de aproximativ 59% în ultimii cinci ani, iar inflația este scăzută și stabilă. Guvernul a luat
măsuri pentru a stopa cr imele violente și a adoptat recent un pachet de reforme fiscale menite
să reducă economia cenușie mare și să atragă investiții străine.
Uniunea Europeană va deschide calea pentru aderarea Albaniei la blocul comunitar în
luna iunie a acestui an, dar acest l ucru se va întâmpla numai în cazul în care se vor înregistra
progrese în privința statului de drept și în privința combaterii criminalității organizate.
SERBIA

Anul Indexul democrației Indexul
securității
umane P.I.B. Indexul
societății civile Indexul
dezvoltării
umane
2010 6.33 1.4 0.58 2.5 0.759
2011 6,33 1,5 1.40 2.25 0.769
2012 6.33 1,2 -1.01 2.25 0.768
2013 6.67 1,6 2.57 2.25 0.771
2014 6,71 1,4 -1.83 2.25 0.775
2015 6,71 1,2 0.75 2.25 0.780
2016 6,57 1,4 2.79 2.25 0.785
2017 6,41 1,4 1.86 2.25 0.787

47
Variabile
Indicatorii tendinței
central, variabilitate Indexul
democrației Indexul
securității
umane PIB Indexul
securității
civile Indexul
dezvoltării
umane

Medie aritmetică 6.5 1.38 0.88 2.28 0.77
Mediană 6.33 1.4 1.075 2.25 0.773
Mod 6.33 1.2 0 2.25 0
Q1 6.33 1.25 -0.61 2.25 0.768
Q2 6.49 1.4 1.07 2.25 0.773
Q3 6.7 1.47 2.39 2.25 0.783
Amplitudine 0.38 0.4 4.62 0.25 0.028
Amplitudine
interq uartidică 4.5 0.22 3 0 0.015
Dispersie/ Varianță 0.216 0.128 18.75 0.05 0.0006
Minimum 6.33 1.2 -1.83 2.25 0.759
Maximum 6.71 1.6 2.79 2.5 0.787
Coeficientul variației 0.02 0.09 1.85 0 0.01
Deviație standard 0.175 0.135 1.63 0 0.009
Eroare sta ndard 2.51 1.18 0.76 0.87
Simetrie 0,120 -0.164 -0.62 2.82 0.105
Înălțime/Kurtosis -2.33 -0.165 -0.61 8 -0.66

1. Corelaț ia dintre PIB ș i Indexul Democraț iei:

48

X-Indexul Democra ției
Y-PIB m M
m 4 0
M 0 4

Det (M) = (4*4) -(0*0)=16, deci c orelația este pozitivă.

2. Corelația dintre Indexul securității umane și Indexul dezvoltării umane.

-100%-80%-60%-40%-20%0%20%40%60%80%100%
6.33 6.33 6.67
6,33 6,41 6,57 6,71 6,71P.I.B.
P.I.B.
00.511.52
0.759
0.768
0.769
0.771
0.775
0.78
0.785
0.787Indexul
dezvoltarii
umane

49

X- Indexul dezvoltării umane
Y- Indexul securității umane m M
m 2 4
M 2 2
Det (M)= (2*2) -(2*4)=-4, corelația este negativă.

3. Corelaț ia dintre Indicele Societății Civile si Indexul Democraț iei

Det (M)= (4*1) –(3*3)= -5, deci corelația este negativă.
X-Indicele
Societății
civile
Y-Indexul Democrației M M
m 4 3
M 3 1

50
Interpretarea datelor
Aderarea Serbiei la Uniunea Europeană este procesul prin care Republica Serbia
încearcă să obțină primirea în Uniunea Europeană ca stat membru, și este pe ordinea de zi
pentru viitoarea extindere a UE. Serbia vor fi pregătite să devină state membre al e UE, după
ce pun în aplicare reformele și soluționează problemele rămase cu vecinii lor. Însă șansele lor
de aderare s -au redus în ultimii ani, în contextul în care politicienii din blocul comunitar,
confruntați cu euroscepticismul din țările lor, cu criz a din 2009 -2013 din zona euro și cu votul
din Marea Britanie în favoarea Brexit -ului, par să -și fi pierdut interesul.
Serbia este aspru criticată pentru problemele și războiul dus cu statele vecine, acesta fiind
unul dintre principalele motive pentru care încă sunt la stadiul de negocieri. Însă pentru o
analiză mai bună a situației ne vom raporta la indicii ultimilor ani. Statisticile arată că PIB -ul
Serbiei a prezentat mari fluctuații în anii 2012 și 2014, înregistrând valori negative. Însă după
acest colaps valorile au fost pozitive, astfel din 2014 până în 2017 inregistrându -se o creștere
constantă a PIB -ului. Analizând rezultatele cercetării se poate observa că între PIB și Indexul
Democrației corelația este puternic pozitivă, PIB -ul fiind pute rnic influențat de Indexul
Democrației din stat.
Corelațiile dintre Indexul securității umane și dezvoltării umane, dar si dintre indexul
democrației și al societății civile sunt negative, ce ce denotă faptul că societatea civilă încă nu
se simte în sigu ranță date fiind evenimentele ce s -au petrecut în la destrămarea Iugoslaviei,
de aici având și ca urmări negative o dezvoltare umană lentă.
Evaluarea societății civile a scăzut de la 2,25 la 2,50 ca urmare a atmosferei ostile față de
sectorul civic, în special a celor critice față de guvern și incapacitatea de a realiza schimbări,
în ciuda protestelor la scară largă și a activismului sporit. În ciuda faptului ca încă mai are o
cale lungă de parcurs până a adera la UE, Serbia face eforturi pentru a ajung e la standarte
europene. S -au înregistrat îmbunătățiri in regimul companiilor, conform ultimei Evaluări din
2017, regimul companiilor era una dintre puținele categorii care avea un nivel bun de
pregătire, alături de politica de transporturi și regimul proprietății intelectuale.

51
BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA

Anul Indexul
democrației Indexul
securității
umane P.I.B. Indexul
societății civile Indexul
dezvoltării
umane
2010 0.63 1.9 9.407 3.50 0.672
2011 0.91 1.5 10.49 3.50 0.713
2012 0.59 1.4 9.745 3.50 0.739
2013 1.00 1.7 10.82 3.50 0.745
2014 0.60 1.3 11.36 3.50 0.754
2015 0.69 1.4 10.05 3.50 0.755
2016 0.52 1.6 10.75 3.50 0.766
2017 0.59 1.3 11.34 3.50 0.768

52

1. Corelația dintre P.I.B și indexul democrației Variabile
Indicatorii
tendinței central,
variabilitate Indexul
democrației Indexul
securității
umane PIB Indexul
securității
civile Indexul
dezvoltării
umane
Media ar itmetică 0,69 1.51 10.49 3.5 0.739
Mediană 0.615 1.45 10.62 3.5 0.74
Mod
0.59 1.3 9.407 3.5 0.672
Q1 0.42 0.62 2.87 1.08 0.18
Q2 0.84 1.25 5.74 2.25 0.86
Q3 1.26 1.88 8.61 3.37 0.55
Amplitudine 0.48 0.6 1.9 0 0.096
Amplitudine
interquartilică 0.84 1.26 5.74 2.29 0.37
Dispersie/
Varianță 0.20 0.30 3.5 0 0
Minimum 0.52 1.3 9.407 3.5 0.672
Maximum 1 1.9 11.36 3.5 0.768
Coeficientul
variației 24.76 13.88 6.8 0 4.35
Deviație standard 0.17 0.21 0.71 0 0.03
Eroare standard 0.3 3.61 88.4 12.25 0.45
Simetrie 1.2 0.89 -0.26 0 -1.52
Înălțime 0.10 0.07 -1.1 0 2.11

53

X-Indexul
democrației
Y-PIB m M
m 1 2
M 0 0

Det (M)=(1*0) -(0*2)=0 , deci corelația este nulă

2. Corelația dintre indicele securității umane și indexul dezvoltării umane

54

Det
(M)=(3*5) -(4*4)= -1, deci corelați este negativă

3. Corelația dintre indexul democrației și indicele societății civile

X-Dezvoltare umană
Y-Securitate
umană m M
m 3 4
M 4 5

55

X-Societate civilă
Y-Democrație m M
m 0 0
M 2 0

Det (M)=(0*0) -(2*0)=0, deci corelația este nulă
Interpretarea datelor
Dispersia PIB pe cap de locuitor între statele membre ale UE rămâne destul de
surprinzătoare. Bosnia Herțegovina are cu cel puțin 60% sub media Uniunii Europene. Poziția
relativă a acestei țări nu s -a schimbat semnificativ între 2010 și 2017. Deși PIB -ul pe cap de

56
locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunăstare al țărilor, acesta nu este în
mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai efectiv al gospodăriilor. Ratele de
schimb sunt esențiale pentru a determina indicii nivelul ui prețurilor, iar fluctuațiile cursului de
schimb au, în consecință, un impact deseori semnificativ asupra evoluției în timp a nivelurilor
prețurilor. De asemenea, Bosnia Herțegovina are un nivel al prețurilor situate între 25% și
50%, sub media Uniunii E uropene .

II. Interpretare comparativă și corelarea rezultatelor

1. Comparație dintre Bulgaria și România
Anul 2007 a reprezentat un eveniment important al istoriei. Atât România cât și Bulgaria
au aderat la Uniunea Europeană. Pentru ambele state membre acest pas a reprezentat o
modernizare și o dezvoltare socio -economică, prin care s -a îmbunătățit cons iderabil calitatea
vieții cetățenilor. România a profitat mai mult decât Bulgaria de această experiență, deoarece
țara vecină s -a confruntat adesea cu probleme și deficite atât în domeniul justiției, fiind adesea
trasă la răspundere de nerespectarea statul ui de drept.
Din punct de vedere economic, PIB -ul României a cunoscut o creștere de opt procente,
acest fapt demonstrând că evoluția ei economică este una mai bună și mai rapidă, având în
vedere că Bulgaria, deși și -a îmbunătățit performanța economică, î ncă este cu un pas în
spatele României, având o evoluție mai lentă.
O problemă cu care ambele țări se confruntă este cea a dezvoltării umane cât și cea a
societății civile. Imaginea ambelor țări este marcată profund de trecut, iar corupția și în
special r ata ridicată a criminalității în Bulgaria, creează ambelor țări o imagine negativă, iar
indexul democrației suportă aceste consecințe. O diferență în aceast caz este faptul că,
România spre deosebire de Bulgaria are un ritm mai accelerat în ceea ce priveșt e adoptarea de
soluții pentru combaterea acestor probleme37.
Din punctul de vedere al indicelui de securitate umană, România se clasează mai jos decât
Bulgaria. Cetățenii români consideră că, țara vecină pune un accent mai puternic în ceea ce
privește secur itatea. Problema este că, în ambele țări, în ceea ce privește costurile pentru

37 Ioan Gheorghe Bărbulescu, op. cit., p. 148.

57
securitate, guvernele se întrec pentru a atrage atenția investițiilor străine. Din cauza acestui
fapt, atât România cât și Bulgaria nu atrag investitorii prin promovarea unei im agini a unei
populații educate și inovative, ci ele mizează pe o mână de lucru ieftină și aplicarea de
impozite mici38. Astfel ambele țări se află într -o concurență continuă între ele, care îi
dezavantajează și îi subminează pe proprii lor cetățeni, pentru a atrage capital.
Chiar dacă ambele țări întâmpină probleme în mai multe sectoare ale societății, cei
doisprezece ani ca și state membre ale Uniunii Europene le -au ajutat să își consolideze
calitatea democrației, economia și chiar și fibra identitară a so cietății lor. Este cunoscut faptul
că, tranziția postcomunistă reprezintă atât pentru România cât și pentru Bulgaria un proces ce
conține transformări radicale și profunde și este nevoie de timp pentru atingerea acestora.
Sprijinul oferit de Uniunea Europe ană ambelor țări a constituit un prim pas important spre
democratizare și europenizare, spre construirea unui ideal comun care nu mai pare atât de
greu de atins.
Studiul de caz referitor la România și Bulgaria ilustreză modul în c are presiunea aderării a
ajutat cele două state candidate să depășească anumite deviații de la principiile democrației
liberale și să demareze reforme care au contribuit la atingerea unor standarde europene. În
același timp , România și Bulgaria au demostr at că principiul condiționalității politice
funcționează și dă rezultate în momentul în care guvernele statelor candidate sunt motivate să
adere la Uniune.
2. Țările din Balcanii de Vest
Toate țările din Balcanii de Vest au o perspectivă de aderare la UE. Ele beneficiază deja
de o asistență substanțială din partea UE, de acorduri de stabilizare și de asociere care le oferă
un acces extins la piața internă, precum și de consiliere detaliată în materie de politici39.
Albania și -a depus candidatura pentru aderarea la UE la 28 aprilie 2009, la câteva zile
după intrarea în vigoare a ASA între UE și Albania. În 2012, Comisia a constatat progrese
semnificative și a recomandat ca Albania să primeasc ă statut de țară candidată cu condiția
aplicării reformelor adoptate. Această condiție a fost în mare parte îndeplinită înaintea
alegerilor parlamentare naționale din iunie 2013, care au fost evaluate pozitiv de observatorii

38 Comparație România vs. Bulgaria, https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinte -politice/comparatie -romania –
vs-bulgaria -state-ue-146951.html , accesat la data de 20.05.2019
39 Western Balkans enlargement, https://ec.europa.eu/commission/sites/beta -political/files/western -balkans –
enlargement_ro.p df, accesat la data de 21.05.2019.

58
internaționali. În octombrie 20 13, Comisia a recomandat fără echivoc ca Albaniei să i se
acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE, pe care l -a obținut în iunie 2014. Prin
urmare, Albania se poate numi o țară cu potențial de aderare în ceea ce privește indexul
democrației, la care s -a observat o creștere constantă din 2010 până în 2017, nici PIB -ul nu a
suferit fluctuații majore, iar indexul securității umane corelat cu cel al dezvoltării umane
prezintă o corelație pozitivă. Pe baza Albaniei putem afirma aceleași concluzii si pentru
Bosnia și Herțegovina, și Serbia. . În februarie 2018, Comisia a publicat o nouă strategie
pentru Balcanii de Vest, care afirmă că Serbia (și Muntenegru) ar putea adera la UE până în
2025. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de
implementarea dialogului la nivel înalt dintre Serbia și Kosovo, facilitat de UE -, care ar trebui
să conducă la un acord global de normalizare obligatoriu din punct de vedere juridic40.
Raportându -ne la țările deja aderate la UE , precum România și Bulgaria, foste țări
comuniste care sunt relativ noi în cadrul comunitar european, și care desi au înregistrat o
modernizare și o dezvoltare a mai multor sectoare, totuși încă se fac simțite anumite
neajunsuri în rândul societății civi le. Atât în România, cât și Bulgaria, membre ale UE de 12
ani, se simt încă rămășițele trecutului comunist. Iar aceste probpeme le simte societatea civilă,
ea fiind cea mai afectată. La fel se poate spune și despre țările din Balcanii de Vest, în care
trecutul, și problemele teritoriale ale fostei Iugoslavii s -au abătut asupra populației. Prin
urmare, indexul democrației încă este puternic afectat, atât la țările potențial candidate cât și
la cele deja membre din Estul Europei. Ca și concluzie am putea s pune că Uniunea Europeană
joacă un rol important în consolidsrea democrației, în dezvoltare durabilă socio -economică,
însă nu e suficient, deoarece este greu să schimbi o națiune întreagă, ce a fost educată și a trăit
sub anumit regim zeci de ani și care s -a confruntat cu probleme precum corupția, neîncrederea
în clasa actuală politică, criminalitate.
Cu toate acestea, Noua Strategie a UE pentru Balcanii de Vest, își propune să abordeze
în prim plan elemente fundamentale precum statul de drept, dreptu rile fundamentale,
consolidarea instituțiilor democratice, inclusiv reforma administrației publice, precum și
dezvoltarea economică și competitivitatea constituind în continuare priorități -cheie ale
procesului de extindere. Strategia 6 confirmă perspectiva europeană a regiunii ca investiție
geostrategică într -o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune, și precizează

40 Andre de Munter, Balcanii de Vest , 2018, http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/168/balcanii -de-
vest, accesat la data de 21.05.2019.

59
prioritățile și domeniile de cooperare și abordează dificultățile cu care se confruntă regiunea,
accentuând nevoia de reform e fundamentale și de edificare a unor relații bune de vecinătate41.
Concluzii
În cercetarea de față ne -am propus să îndeplinim trei obiective menționa te la începutul
lucrării, privind modul în care stabilitatea economică este influențată de consolidarea
democratică ; să identificăm modul în care indicele securității umane este afectat de indexul
dezvoltării umane și să evidențiem impactul pe care societa tea civilă îl are asupra consolidării
democratice. Toate aceste obiective au fost analizate prin comparație, inițial analizând la nivel
național țările propuse (România, Bulgaria, Turcia și Balcanii de Vest), ulterior au fost
comparate și analizate țările membre ale Uniunii Europene (România și Bulgaria) și impactul
acesteia asupra dezvoltării anumitor sectoare din cadrul societății lor, ca în final să arătăm că
aderarea la Uniunea Europeană este un beneficiu pentru orice stat membru sau pentru viitoare
state ce doresc să facă parte din această uniune politică și economică.
S-a putut observa că, impactul normelor comunitare asupra procesului de democratizare în
statele membre și în cele candidate la Uniunea Europeană sunt diferite. Dacă în România și
Bulgar ia indexul democrației cunoaște o creștere ( 0.70 în ambele cazuri), în Turcia indexul
democrației este doar de 0.62 fiind într -o continuă scădere, iar în cazul Balcanilor de Vest,
indexul democrației rămâne marcat de un vizibil regres.
Din punctul de ve dere al PIB -ului se poate observa că, în cazul României (o creștere de
6,9%) și al Bulgariei ( o creștere de 4%) care sunt deja state membre cu drepturi depline ale
Uniunii Europene se menține o creștere al acestuia, pe când în Turcia (o constantă de 2%) și
în Balcanii de Vest (o constantă de 2%) PIB -ul rămâne constant sau nu cunoaște schimbări
foarte importante.
Prin construirea acestui studiu de caz, am reușit să ilustrăm modul în care presiunea
aderării le -a ajutat pe cele doua state membre, respectiv România și Bulgaria, să depășească
anumite impedimente de ordin economic sau social și astfel să reușescă să beneficieze de
oportunitățile și ajutorul oferit de Uniunea Europeană pentru a -și atinge obiectivele naționale
de modernizare și prosperitate, cuno scând în ultimul deceniu o creștere impresionantă a
valorilor din toate ramurile societății, astfel consolidându -și mai concret și vizibil puterea ca
și stat.

41 Noua strategie a Uniunii pentru Balcanii de Vest,
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2018/fi_2393.pdf , accesat la data de 21.05.2019.

60

Bibliografie
1. Aderarea la UE – procesul de aderare, https://eur -lex.europa.eu/legal –
conten t/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Al14536 .
2. Andre de Munter, Balcanii de Vest , 2018,
http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/168/balcanii -de-vest/.
3. Bohme, Henrik, Criza din Turcia – pericol pentru economia europeană , 2018,
https://www.dw.com/ro/comentariu -criza -din-turcia -pericol -pentru -economia –
european%C4%83/a -45064535 .
4. Bulgaria și Romania sărbătoresc 10 ani în UE, PANORAMA ,2017 / nr. 60,
p.8Buzan, Barry & Waever Ole, Regions and Powers: The Stru cture of Internațional
Security, Cambridge , Cambridge University Press, 2003 .
5. Comparație România vs. Bulgaria, https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinte –
politice/comparatie -romania -vs-bulgaria -state-ue-146951.html .
6. Constantin Moștoflei – Stabilitate și securitate regională, Ed. Universității Naționale
de Apărare Carol I, București 2009, pag. 9 -21, pag. 67 -79, pag. 430 -449.
7. Eurodeputații recomandă Com isiei și Consiliului suspendarea negocierilor de aderare
ale Turciei, 2019, https://www.euractiv.ro/extern/eurodeputatii -recomanda -comisiei –
si-consiliului -suspendarea -negocierilor -de-aderare -ale-turciei -13851 .
8. Felezeu, Călin, O perspectivă comparativă a imaginii otomanului în manualele de
istorie din România și Bosnia -Herțegovina în perioada post -comunistă , Cluj -Napoca,
Presa Universitară Clujeană, 2013 .
9. GDP(current US$), https://data.worldbank.o rg/indicator/NY.GDP.MKTP.KD.ZG.
10. Governance & Politics , 2018, https://fanack.com/turkey/governance -and-politics –
turkey/ .
11. Human Development Data (1990 -2017), http://hdr.undp.org/en/data .
12. Iordan Gheroghe Bărbulescu, România furnizor de ex pertiză în tranziție democratică
pentru Balcanii de Vest , Ed. Corint, București 2018 .
13. Impactul aderării statelor din europa centrală și de est la Uniunea Europeană ,
https://www.academia.edu/7250361/IMPACTUL_ADER%C4%82RII_STATELOR_

61
DIN_EUROPA_CENTRAL%C4%82_%C8%98I_DE_EST_LA_UNIUNEA_EUROP
EAN%C4%82 .
14. Ion Mărginean, Performanța României în domeniul dezvolării umane , Ed. Corint,
București 2012.
15. Key aspects of the bulgarian i nternational relations in 2018 , https://china –
cee.eu/2019/03/04/bulgaria -external -relations -briefing -key-aspects -of-the-bulgarian –
international -relations -in-2018/ .
16. Member countries: Bulgaria, https://europa.eu/european -union/about –
eu/countries/member -countries/bulgaria_ro .
17. Noua strategie a Uniunii pentru Balcanii de Vest,
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2018/fi_2393.pdf .
18. Novac, Adrian, Turcia continuă cu Erdogan. Ce urmează pe plan intern, în economie
și în politica externă , 2018, https://www.g4media.ro/turcia -continua -cu-erdogan -ce-
urmeaza -pe-plan-intern -in-economie -si-in-politica -externa.html .
19. ONU, Ghid practic pentru societatea civilă: Spațiul societății civile și sistemul
Națiunilor Unite de protecție a drepturilor omului , 2014,
https://www.ohchr.org/Documents/AboutUs/CivilSociety/CS_space_UNHRSystem_G
uide_Romanian.pdf .
20. UNDP, Human Development Report: Globalization with human face , Oxford: Oxford
University Press, 1999.
21. UNDP, Human Development Report , 1994,
http://hdr.undp.org/sites/default/files/reports/255/hdr_1994_en_complete_nosta ts.pdf .
22. Republica Serbia , Ministerul Afacerilor Externe, http://www.mae.ro/node/4534, creat
septembrie 2018, Direcți a Balcanii de Vest și Cooperare.
23. Sfites, Laurențiu, Trei anotimpuri în Bosnia -Herțegovina , București, Editura Militară,
2000 .
24. The Global State of Democracy Indices, https://www.idea.int/gs od-
indices/#/indices/world -map.
25. Turkish Politics & Elections , http://turkishelections.com/ .
26. World Population Prospects 2 017, https://population.un.org/wpp/DataSources .
27. Western Balkans enlargement , https://ec.europa.eu/commission/sites/beta –
political/files/wes tern-balkans -enlargement_ro.pdf .