Consolidare Mal Borcea Dunare

CAPITOLUL I

MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC

Descrierea generalǎ a lucrǎrilor

Prezentul proiect conține lucrările necesare pentru obiectivul de investiție:”CONSOLIDARE MAL BORCEA(DUNĂRE)-ZONA LUCIU -GIURGIENI, JUD. IALOMITA”si are scop eliminarea cauzelor ce produc eroziunea si prăbusirea malului in zona SPE1 Luciu-Giurgieni,care protejază digul de apărare a incintei Luciu-Giurgeni,din imediata apropiere a malului.

Amplasamentul

Lucrările din prezentul obiectiv de investitie sunt amplasate in Jud. Ialomița, pe bratul Borcea al Dunarii , la km 232+450 ÷ 233+450 , respectiv sectorul II de dig Giurgeni km 10 +050 :11+050 , km la care este amplasată stația de pompare SPE Luciu-Giurgeni.

Topografia

Stația de evacuare SPE1 Luciu –Giurgeni evacuează apa din incinta Luciu-Giurgeni in Dunare,pe malul stâng al Brațului Borcea.

Administrativ,stația din jud. Ialomița , exploatată de ANIF –RA-sucursala Arges-

Ialomița –Siret.

Accesul este asigurat din Loc. Giurgeni si de digul din sectorul I, încastrat in aval in terasamentul șoselei naționale Bucuresti-Slobozia_Harsova, Constanța,iar in amonte în digul râului Ialomița , construit cu profil tip Dunare.

In data de 11.07.2006 s-au făcut ridicări topografice care indica malul brațului Borcea –propus pentru consolidare, între km 232+450:232+450.

Prin măsurătorile făcute s-a constatat degradarea avansată a malului, situație foarte diferită fațăde cea existentă din anul 2001.

Clima si fenomenele naturale specifice zonei.

Zona se incadrează din punct de vedere climatic prin temperaturi excesive si deficit accentuat de apă,ceea ce ridica problema în agricultură si in hidroameliorații.

Înghețul

Scăderea temperaturii aerului sub 0˚C se produce în medie la inceputul lunii noiembrie, iar la ultimul ingheț in jurul datei de 1 aprilie.

Geologie si seismicitate

Din punct de vedere geotehnic – terenul din zonă este teren aluvionar cu litologii diferite si cu presiune convenționala de 11 – 120 KPa.

Din punct de vedere al calculului antiseismic, amplasamentul este situat in zona seismică ‘E’ careia îi corespunde coeficientul Ks =0,12 si perioada de colț Tc=0,7sec, conform Normativului P100/92.

Conform harții hidrologice a Institutului Geologic , în zona studiată apa freatică se află cantonată la 0,50- 1,00 m adâncime de la nivelul terenului.

Variațiile de nivel ale pânzei freatice determină ridicarea sărurilor si acumularea acestora.

Gradul de agresivitate al apei este intens.

Din punct de vedere al chimismului , apa freatică prezintă o mineralizare slabă.

Incadrarea lucrărilor în clasa de importantă

Lucrarile propuse se încadrează conform H.G. 261/94 anexa 2 in clasa III, categoria de importantă C – Construcții cu funcții obisnuite a căror neânplinire nu implică riscuri majore pentru societate si natură.

In zona mai sus mentionată , acțiunea de erodare a apei se axează în principal pe mal, amenințând securitatea digului de protecție a incintei.

Zona a fost parțial consolidată , dar intervențiile locale realizate în timpul exploatării nu și-au atins scopul.

Pentru remedierea acestei situații , se impune ca necesară realizarea lucrărilor de combaterea eroziunii de mal si de consolidare , propuse prin tema prezentului obiectiv de investiție.

Scopul lucării este acela de combatere a cauzelor ce produc eroziunea si prăbusirea malului în zona SPE1 Luciu – Giurgeni, precum si protejarea digului de apărare a incintei ce se află in imediata apropiere a malului.

Situația propusă

Rezolvarea problemelor din tema de proiectare se vor realiza prin lucrările propuse, care sunt lucrări de apărare de maluri, ce au drept scop protejarea malului, împotriva acțiunii de afuiere a curentului apei, valurilor,gheții,plutitorilor,etc.

Lucrările din prezentul obiectiv au fost prevazute cu încastrări corespunzatoare in malurile stabile ale cursului de apă(bratul Borcea km 232+450÷233+450 al Dunării).

La alegerea soluțiilor s-a tinut cont de :

*condițiile specifice ale scurgerii , concretizate prin:

→ nivelul liber al apei situate la cota – 6,17 , corespunzător masurătorilor din 1984;

→nivel maxim ,corespunzător asigurării de 5% la cota +11,00 ;

→viteza de curgere a apei ,mare ;

→nivelul de scurgere al gheții la cota +670;

*terenul pe care se realizează consolidarea este în general slab coeziv , fiind un sol de tip aluvionar ;

*posibilitațile de procurare ale materialelor de construcție folosite sau de folosirea materialelor locale ;

*solicitările datorită valurilor ;

*solicitările datorită gheții ;

*solicitările datorită plutitorilor;

Lucrările propuse prin acest obiectiv sunt lucrări cu caracter pasiv , care opresc acțiunea daunătoare a curentului , fară să modifice caracteristicile acestuia, abătând curentul din porțiunile erodate ale malului si creând condiții pentru curgerea paralelă in dreptul construcțiilor hidrotehnice existente.

Date si indici care caracterizează investiția proiectată

Caracteristicile principale ale lucrărilor propuse pentru consolidarea brațului Borcea la km 232+450÷233+450 sunt:

-prismul de anrocamente din piatră bruta va avea configurația prezentată în plansele anexate în documentație;

-pereu cu celule tip figure din benzi de polietilena de înalta densitate prinse ultra sonic pe o lungime L=1000.0 m cu lungimea taluz pereat l=18.00 m pentru ca să încastreze la cota terenului natural si taluz m=2;

Structura constructivă

Realizarea lucrarilor propuse se va face astfel:

-confectionarea saltelei de fascine pe mal,lansarea si scufundarea ei, apoi lestarea cu piatră brută

-realizarea prismului de anrocamente se face cu excavator cu senile si echipament de draglina

-săparea malului si aducerea la inclinarea proiectată se realizează cu draglina si prin operatiuni de finisare a taluzului;

-asternerea stratului filtrant pe taluz,din geotextil;

-realizarea pereului (cel de tip figure din benzi de polietilenă de înaltă densitate prinse ultrasonic umplute cu beton simplu);

-încastrarea proiectiei de mal în zona de iesire(aval) se va realiza direct in malul stabil

Sistemul de celule tip figure din benzi de polietilenă de înaltă densitate prinse ultrasonic este special dimensionat pentru a oferi cele mai bune solutii in problemele legate de stabilitatea taluzelor în special controlul eroziunilor.

Calitatea produsului este asigurata de:

-forma produsului-tridimensionala;

-stabilitatea chimica bacteriologica;

-rezistenta la actiunea razelor ultraviolete;

-flexibilitatea materialului;

-greutatea scazuta a materialului folosit (polietilena de inalta densitate, sudata ultrasonic, formand o structura de tip fagure);

-volum scazut de transport;

-montarea facila care conduce la o instalare rapida

Pentru punerea în opera a sistemului de lucrari de consolidare cu celule tip figure din benzi de polietilena de înalta densitate prinse ultrasonic sunt necesare urmatoarele operatiuni:

-prepararea suprafetei la cotele stabilite;

-pregatirea pantelor pentru intinderea materialelor;

-executarea unui umar de 1.00 m latime cu o încastrare de 0.50 m la partea superioara a pantei;

-se întinde geotextilul (geotextil din polipropilena , polietilena sau un produs de polyester îmbracat) pe taluzul amenajat;

-de-a lungul muchiei superioare a umarului se fixeaza ancore de fier de 40-100 cm lungime cu Ø10-12 mm la interval de 10 cm (de obicei la fiecare a doua celula)

-un rand de celule tip figure de polietilena de înalta densitate prinse ultrasonic se prind de aceste ancore si se intind complet, formand structura de tip fagure;

-urmeaza ancorarea celulelor si la nivelul inferior cu ancore similar, la aceleasi interval;

-de-a lungul lungimii si latimii se fixeaza mai multe ancore la interval de 80-100 cm;

-îmbinarea unitatilor de tip figure din benzi de polietilena de înalta densitate prinse ultrasonic, alaturate se face cu scoabe galvanizate de 12 mm, pentru care se se foloseste un pistol pneumatic (pentu pereti de celule cu h=10 cm sunt necesare 8 scoabe / celula) ;

-înainte de umplerea celulelor ,ancorele se verifica si se bat la adancimea corecta, pana la marginea superioara a peretilor ;

-umplerea celulelor se realizeaza de la partea superioara a pantei si se continua progresiv pana cand toate celulele sunt umplute ;

-umplerea celulelor cu beton simplu se realizeaza prin distribuirea egalizata pe celule(se recomanda folosirea unei pompe de beton);

-dupa umplerea celulelor suprafata turnata se niveleaza;

Caile de acces

Pentru circulatie si acces in zonele de executie a lucrarilor se vor folosi caile de acces axistente, digul de aparare de la dunare, drumurile de exploatare parallel cu digul ce fac legatura intre localitatea Giurgeni si sediul fostului IAS . deoarece aceste lucrari se executa in dreptul sediului fostului IAS.

Protejarea lucrarilor executate

Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier se realizeaza astfel:

-materialele pentru executarea lucrarilor sunt transportate de la sediul santierului la locul de punere in opera numai in momentul cand trasarea este executata si sunt indeplinite toate conditiile pentru punerea lor in opera;

-zonele de lucru sunt semnalizate corespunzator , pentru a fi evitat orice tip de accident;

-se recomanda executia transeelor numai in momentul cand executantul este in posesia tuturor materialelor necesare executarii lucrarilor, astfel incat circulatia in zonele respective sa fie intrerupte pe o perioada cat mai scurta ;

-materialele necesare lucrarilor din prezentul proiect vor fi depozitate pe santier , astfel incat sa fie protejate de deteriorari accidentale , conform noprmativelor in vigoare;

-lucrarile proiectate si nepuse in functiune vor fi protejate de indicatoare , ce semnalizeaza zona de lucru.

CAPITOLUL II

BREVIAR DE CALCUL

Se dau urmatoarele date de baza:

P conv=110-120

Ks=0.12 KPa

Tc =0.7 sec

L=1000.0 m

l=18.0 m

m=2

Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale trebuie sa se respecte conditiile la incarcari cu excentricitati dupa o singura directie:

in gruparea fundamentala

in gruparea speciala

unde:

– presiunea activa maxima pe talpa fundatiei provenite din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala respectiv din gruparea speciala.

– presiunea conventionala corectata

A=B·L

W=(L·B)/6

CAPITOLUL III

CAIET DE SARCINI

BORDEROU

PIESE SCRISE:

Caiet de sarcini – pentru lucrari de consolidare

Caiet de sarcini –pentru executia lucrarilor din beton

Caiet de sarcini

pentru lucrari de consolidare

1.Generalitati

Prezentul caiet de sarcini a fost intocmit pentru executarea lucrarilor de consolidare de mal , pe bratul Borcea al Dunarii, la km 232+450÷233+450, respective in sectorul II de dig Giurgeni km 10=650÷11+050, km la care este amplasata statia de pompare SPE Luciu_Giurgeni.

Acest caiet de sarcini face parte integrate din proiectul ethnic.Continutul caietului de sarcini este in conformitate cu Normele metodologice .

Caietul de sarcini contine conditiile tehnice si de calitate bazate pe standard , normative si instructiuni tehnice in vigoare care trebuiescavute in vedere si respectate la executarea lucrarilor de terasamente si constructii.

Obligatiile si raspunderile contractorului , cat si ale personalului muncitor in unitatile respecnic.Continutul caietului de sarcini este in conformitate cu Normele metodologice .

Caietul de sarcini contine conditiile tehnice si de calitate bazate pe standard , normative si instructiuni tehnice in vigoare care trebuiescavute in vedere si respectate la executarea lucrarilor de terasamente si constructii.

Obligatiile si raspunderile contractorului , cat si ale personalului muncitor in unitatile respective , cu privire la asigurarea calitatii constructiilor , receptia acestora , sunt reglementate prin Legea Nr. 10/18.01.1995.

2.Lucrari de consolidare de mal a bratului borcea , in zona Luciu- Giurgeni

Aceste lucrari constau in:

-executia inzona cea mai solicitata sic ea mai importanta pentru stabilitatea malului (zona situate permanent sub nivelul apei-nivel minim +3,68), un prism de piatra brut ace lesteaza o saltea de fascine;

-pereul din celuletip figure din benzi de polietilena de inalta densitate prinse ultrasonic, ce vor fi umplute cu beton pana la nivelul de scurgere gheata (+6.88) si peste acest nivel celulele vor fi umplute cu beton simplu.

Operatiunile se vor organiza astfel incat eventualele intreruperi de lucrari sa nu conduca la volume de lucrari pierdute.

Acest principiu trebuie respectat mai ales la lucrarile executate sub nivelul apelor ,unde conditiile de lucru sunt mai dificile ca si controlul de calitate.

In perioadele de intreruperi se pot executa operatiuni premergatoare , cum ar fi confectionarea de fascine si saltele.

In ideea de mai sus , trebuie sa se urmareasca permanent programele privind evolutia nivelurilor pentru a se lua din timp masurile ce se impun.

Lucrarile de terasamente pentru consolidare mal

Lucrarile hidrotehnice prevazute in zona , sunt lucrari de consolidare elastic tip Dunare.

Pentru realizarea consolidarii de mal si a combaterii eroziunii de mal , s-au prevazut lucrari de terasamente necesare .Ele constau in principal din sapaturi pentru obtinerea patului de fundare a saltelei si pentru obtinerea taluzului necesar executarii pereelor(pereu din cellule din benzi de polietilena de inalta densitate).

2.1.1.Standardele de referinta

La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din urmatoarele standard,normative si instructiuni:

-STAS 5091-71 – Lucrari de Imbunatatiri Funciare – terasamente;

-I.D. 8-79- Normativ ethnic pentru executarea mecanizata a terasamentelor;

-P.D. – 161-85-Normativ tehnic privind executarea lucrarilor de terasamente;

-P 10-86-Normativ privind proiectarea si executia lucrarilor de fundatii.

2.1.2. Executia lucrarilor de terasamente

• Operatiuni premergatoare

Inaintea inceperii lucrarilor de terasamente propriu-zise , se impune executarea operatiunilor premergatoare;

-trasarea in teren e lucrarilor de consolidare , conform datelor (dimensiuni,cote,repere)in functie de lucrarile existentesi a sectiunii prevazute in proiect;

-asigurarea unei prime transe de material (saltea de fascine,anrocamente) inaintea perioadei de niveluri minime, astfel ca acestea sa poata fi puse in opera imediat dupa executia lucrarilor de terasamente;

-executia planului inclinat pentru salteaua de fascine.

Executia lucrarilor de terasamente propriu-zise

Dupa terminarea lucrarilor premergatoare se va trece la executia lucrarilor de terasamente propriu-zise.Perioada optima aleasa va fi lunile VIII-XII si II-III ale anului,cand nivelurile sunt cele mai scazute.

In prima etapa se vor executa sapaturile pentru pozarea saltelei de fascine,care vor fi executate cu draglina pe platelaje sub nivelul apei , cu descarcare in deposit pe mal, unde se lasa pentru o uscare prealabila operatiunii de imprestiere.

Sapaturile pentu realizarea taluzurilor necesare executarii pereelor si pentru prismul de anrocamente , vor fi executate cu draglina 70% si 30% manual, in teren imbibat cu apa pana la cota +3,68 M.B.(+0,20 nivel mediu) si in teren cu umiditate naturala peste acest nivel.

Finisarile se vor executa manual.

Pentru realizarea pereelor din zona ,se vor executa terasamente conform cu sectiunile din profilele anexate, pentru a se realize taluzurile necesare in acest scop.

Pamantul rezultat din toate aceste sapaturi care formeaza depozite locale,va fi dislocat cu buldozerul si impins pe o distant medie de 50 m , pentru a realiza o sistematizare a lor.

• Proiectia lucrarilor

In perioadele cu precipitatii, taluzul bratului Borcea in zona in care urmeaza sa se execute lucrarile de consolidare, vor fi protejate impotriva apelor de siroire care le pot degrada, imaintea executarii captuselii din piatra bruta.Aceasta protective se poate realize prin executarea unor rigole si santuri de scurgere temporara a apei pentru dirijarea si indepartarea concentratiilor de debite de apa.

• Abateri admise

Pentru panta bratului borcea ,finisat in zona de executie a consolidarii , se admite ca abateri limita fata de panta protejata sa nu depaseasca 5 cm /m pentru intreaga lungime a taluzului.pe suprafata taluzului finisat se admit denivelari localein suprafata de 25-30 cm2 , dar numai in adancimea de maxim ±5 cm.

2.2. lucrarile de consolidare de mal si combaterea eroziunii de mal

Consolidarea de mal , a condus la necesitatea prevederii unor lucrari de constructii hidrotehnice-consolidare elastic tip Dunare pe o lungime 1000.0 ml.

Aceasta consolidare consta dintr-o saltea de fascine lestate cu piatra bruta , avand o lungime de cca. 12.0 m , cu prisme din anrocamente ;si pereu de cellule din polietilena de inalta densitate pe o lungime de 1000.0ml cu h celula=10cm,pe un strat de geotextil cu un rol de strat filtrant.

• Standarde de referinta

La executarea lucrarilor de consolidare se vor respecta prevederile si prescriptiile cuprinse in urmatoarele standard,normative si instructiuni tehnice:

STAS 8593/88-lucrari de regularizare a albiei raurilor,studii de teren si cercetari de laborator;

STAS 9268/89-Lucrari de regularizare a albiei raurilor, prescriptii generale;

PD 161/85-Normativ departamental privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor , cailor ferate si poduri;

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

STAS 5090/83-Pietre natural pentru constructii.Clasificare.

• mostre si testari

Inainte de comandarea si aprovizionarea materialelor de constructii necesare la santier , se vor pune la dispozitia consultantului,urmatoarele mostre;

-mostre de nuiele pentru fascine;

-mostre de anrocamente;

-mostre de ballast;

-mostre de nisip;

-mostre de geotextil;

-mostre de celule din benzi de polietilena de inalta densitate.

In urma testarilor,pietrele folosite pentru anrocamente trebuie sa fie grele,putin poroase,putin absorbante, cu rezistenta mijlocie la soc mecanic si rezistenta la inghet-dezghet.

• Materiale

Principalele material de constructii care conform proiectului tehnic sunt in structura consolidarii de mal sunt:

-nuiele pentru fascine

-sarma rotunda Ø1.8-2.2 mm pentru legarea fascinelor

-piatra bruta

-produse de balastiera(nisip ,pietris, ballast)

-geotextil

-celule din benzi de polietilena

Livrare ,depozitare si manipulare

Pentru confectionarea saltelelor de fascine este necesar sa se execute un plan inclinat din material lemons(bile,manele,pari,tarusi), care se va procura verificandu-se ca acestea sa respecte conditiile de calitate impuse de standarde.

Nuiele le necesare confectionarii fascinelor de 15 cm din care se vor execuata saltelele de 60 cm grosime,trebuie sa fie recoltate I perioada de iarna sau toamna cand contin mai putina seva.Astfel se va evita pericolul de putrezire daca sunt depozitate vreme indelungata.Nuielele trebuie sa fie cat mai drepte ,flexibile si proaspete.Ele se vor depozita in locuri special amenajate ,ferrite de soare ,stivele fiind acoperite cu crengi si Frunze pentru a nu fi uscate.

Anrocamentele din piatra bruta se vor procura de la cariera cea mai apropiata si se vor transport ape apa pana la locul de punere in opera.

• Executarea lucrarilor de constructii

1.Operatiuni premergatoare

Inaintea executarii lucrarilor de terasamente se va executa planul inclinat din material lemons pe care este prevazut sa se confectioneze saltelele de fascine cu grosimea de 60.0 cm.

Planul inclinat se va executa di material lemons :

bile, grinzi, nuiele, pari, tarusi.

Inainte de inceperea lucrarilor de consolidare propri-zise se impune amenajarea de platform pentru depozitarea materialelor necesare.

2.Executarea lucrarilor de constructii hidrotehnice propriu-zise

Conform proiectului ethnic ,pozarea conductelor si consolidarea de mal in zona SPE Luciu Giurgeni este prevazute sa se execute pe o lungime de 1000.0 m si este alcatuita din urmatoarele parti componente si in aceasta ordine de executie:

-salteaua de fascine pe fund pana la cota -2.20 de ~12m latime.

Salteaua este lestata cu piatra si lansata in intregime sub nivelul mediu la asigurarea de 97% pentru a nu fi expusa deteriorarii la variatia nivelurilor in bratul Borcea.

-prismul de anrocament, amplasat peste salteaua de fascine care se pozeaza conform profilelor transversal.

Procesul tehnologic de executie a lucrarilor de terasamente si constructii are la baza premiza ca aceste lucrarai se vor executa in perioada celor mai mici niveluri, in cursul lunilor IX-XI.

2.3. Lucrari de combaterea eroziunii de mal cu pereu din cellule din benzi de polietilena de inalta densitate

Pentru combaterea eroziunii de mal in zona statiei de pompare SPE Luciu Giurgeni ,pe o lungime de 1000.0 m de mal s-au propus lucrari de combatere a eroziunii de mal cu cellule din benzi de polietilena de inalta densitate , pereu ce protejeaza taluzul de la prismul de anrocamente pana la mal sip e o lungime de 1.0 m pe mal.

Pereul cu cellule din benzi de polietilena de inalta densitate se monteaza pe un strat filtrant din material geotextil.

• Standarde de referinta

La executia lucrarilor de combaterea eroziunii de mal ,se va respecta prevederile si prescriptiile cuprinse in urmatoarele standard si instructiuni tehnice:

-Iso 9000-9004 – Lucrari de protective impotriva eroziunii:

-ISO 10320 – ambalarea saltelei;

-Legea 10/1995 – Calitatea in constructii;

-C140-79 – Normativ privind executarea lucrarilor de beton si beton armat;

-STAS 3622-89 – Betoane de ciment-clasificare;

-C 155-81 – Normativpentru prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare.

• Mostre si testari

Inainte de comandarea si aprovizionarea materialelor de constructii necesare la santier , se va pune la dispozitia supraveghetorului spre aprobare, urmatoarele mostre:

-mostra de cellule din benzi de polietilena de inalta densitate;

-mostra de geotextil;

-mostra de beton.

Materiale

Principalele material de constructii care conform proiectului ethnic sunt incluse in structura lucrarilor de combateree eroziunii de mal sunt:

→celule din benzi de polietilene de inalta densitate cu urmatoarele caracteristici:

-tipul ochiului~ hexagonal;

-dimensiunea panoului pliat+2.50m × 0.22m ×100mm;

-greutatea panoului pliat=4.56 kg;

-diametrul interior =300mm;

-inaltimea celulei=100mm;

-greutatea unitara =1.1 kg/mp;

-latime desfasurata =5.0m;

-lungime desfasurata=10.0m;

-rezistenta la tractiune=1.20KW/fasia de 100m;

-rezistenta la forfecare a imbinarii=0.80 KN/imbinare

-rezistenta la desprindere a imbinarii=0.80 KN/imbinare

→ancore pentru fiecare saltea de cellule de 40-50 cm pentru fixare pe taluz si 80-100m

-pentru fiecare umar se incastreaza in mal

-geotextil –C 227/88;

-beton simplu BC 15(B200).

• Livrarea ,depozitarea si manipularea

Salteaua de cellule din benzi de polietilena ,are o structura monolitica care sa asigure rezistentele ridicate la intindere.

Salteaua aleasa are inaltimi de 10 cm si diametrul interior de 30 cm.Astfel de lucrari sunt in special destinate pentru lucrari de control erozional pe taluze friabile.Geocelule in functie de conditiile hidrologice se umplu cu beton pana la nivelurile de scurgere al ghetii (+6.70) si peste acest nivel pana la incastrarea in mal se umplu cu pamant vegetal apoi se insamanteaza.

Livrarea se face sub forma panouri pliate(12.50× 0.22m × 100mm).

Betonul se transporta cu autobetonierele si se toarna cu ajutorul pompei in fiecare celula.

• Executarea lucrarilor

-operatii premergatoare

Inaintea fixarii saltelei de geocelule , se executa lucrarile de terasamente; se impune amenajarea de platform pentru depozitarea materialelor necesare (celule si strat vegetal).

• Executarea lucrarilor sde combaterea eroziunii de mal in zona SPR Luciu – Giurgeni este prevazuta a se executa pe o lungime de 1000.0ml un pereu de geocelule din benzi de polietilena de inalta densitate.Celulele se fixeaza pe taluz si pe umarul (mal brat Borcea) cu ancore din OB cu Ø10mm si lungime de 40-50 cm pentru taluze si 80-100cm pentru fixarea in mal.

Betonul pentru umplerea geocelulelor se toarna in cellule cu pompa si se adduce in zona in staii centralizate.

Caiet de sarcini

Pentru lucrări din beton

1.Prevederi generale

1.1.Prezentul caiet de sarcini cuprinde condițiile tehnice pentru execuția lucrarilor de beton.

1.2.In cursul lucrarilor de execuție nu este permisa nici o derogare de la prevederile prezentului “caiet de sarcini”, fara aprobarea prealabila a proiectantului.

1.3.Lucrarile de beton nu se vor executa sub temperature de +5˚C.Materialele folosite vor respecta conditiile tehnice de calitate.

2.Materiale

2.1Cimentul

2.1.1.la prepararea betonului se va utiliza ciment, care corespunde conditiilor tehnice de calitate (STAS 1500/78 si STAS 888/80, Normativ C 140 – 86 )

2.1.2.Conditiile tehnice de livrare , receptive si controlul calitatii trebuie sa fie conform STAS.

2.1.3.In timpul transportului ,manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificarea cu corpuri straine’

Se interzice folosirea cimentului la temperature mai mari de +50˚C.

2.1.4.Cimentul in vrac se va depozita in silozuri , durata depozitarii nedepasind 45 zile de la data livrarii de producator.

Cimentul ramas mai mult timp , nu va mai putea fi utilizat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2(7) zile.

2.2.Agregate naturale

2.2.1.pentru prepararea betonului se folosesc numai aggregate grele provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor , care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 1667/76 ; STAS 667/90 si Normativul C140-86.se vor utilize urmatoarele sorturi de agregate:

-nisip 0÷3.0 mm; 3.0÷7.0 mm sau 0÷7.0 mm conform Stas 662/89.

-agregate de cariera sau Dmax = 40.0 m, adica sorturi 7.0 ÷16.0 (7.0÷20.0)mm si 16.0 ÷31.0 (16.0÷40)mm, conform stas 667/90.Abaterile limita la un sortiment , precum si la agregatul total – max. 10%, trecere prin ciurul cu ochiuri cu diametrul inferior Dmin si de max 5% ramase pe ciurul cu diametrul superior Dmax.

2.2.2.Conditiile de calitate indeplinite vor fi:

-sa provina din roci stabile , nealterabile la aer, apa sau inghet-dezght. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase ;

-sa fie inerte sis a nu produca efecte daunatoare asupra liantului ;

-nisipul natural trebuie aspru la pipait.Se interzice folosirea nisipului de mare;

-continutul de impuritati admise conform STAS 4506/80 , STAS 3606/80 , STAS 730/89 si STAS 6620/89;

2.2.3.Caracteristicile mecanice ale agregatelor de cariera vor fi conform stas 730/89 , STAS 620/5-91 si STAS 6200/15-83;

2.2.4.Ca forma, agregatele cu D=7.0 mm, vor fi poliedrice cu b/a min. =0.65 si c/a =0.32.

2.2.5.Sorturile trebuie sa aiba o granulozitate continua.Dimensiunea maxima a granulelor ramase pe ciururi superioate D=1.5 Dmax.

2.2.6.controlul calitatii agregatelor se va face conform STAS 4606/80. Se va determina:

-curbele granulometrice;

-continutul in substante organice;

-continutul in substante lavingibile ;

-analiza chimica;

Aceste analize se fac la statia de sortare ori de cate ori se schimba furnizorul agregatului.

2.3.Apa

Apa folosita la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790/84.Este interzisa folosirea apei sarate , sulfuroase,infectate etc.

2.4.Aditive

2.4.1.Aditivele au urmatorul rol:

-imbunatatirea lucrabilitatii ;

-marirea gradului de impermealizare si a rezistentei la inghet-dezghet repetat;

Obtinerea betoanelor de rezistenta superioara ;

-reglarea procesului de intarire ;

-marirea durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii .

2.4.2.Fiecare lot de adezivi trebuie sa fie insotit de de certificatul de calitate ,eliberat de producator.

2.4.3.Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate.

3.Stabilirea compozitiei betonului

Stabilirea compozitiei betonului se face de catre un laborator de specialitate, eventual laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane.

3.1.caracteristicile betonului proaspat:

3.1.1.lucrabilitatea betonului , conform STAS 1759/88,1,18-1,30.

3.1.2.Densitatea aparenta ,conform STAS 1759/88 – 2201-2500Kg/mc.

3.2.Caracteristicile betonului intarit conform STAS 1275/88.

3.3.Compozitia betonului

3.3.1.stabilirea compozitiei betonului se va face cu respectarea prevederilor :

-la intrarea in functiune a statiei de betoane ;

-la schimbarea tipului de ciment , aggregate sau aditivi;

-ori de cate ori se aprecieaza ca este necesara reexaminarea compozitiei betonului;

3.3.2.dozajul de ciment , raportul apa / ciment(a/c), dozajul de aditivi , curba granulometrica va fi cea corespunzatoare marcii solicitate.

Se vor realize si incercari preliminare pentru determinarea compozitiei si marcii betoanelor.

4.Prepararea betonului

4.1.Statia de betoane

4.1.1.Prepararea betoanelor se va face in statii de de betoane

4.1.2.Distanta maxima intre statia de betoane si punctual de livrare , va corespunde unui timp de transport de 30-40 minute.

4.2.Experimentarea prepararii betonului in statie

Inainte de inceperea lucrarilor , executantul este obligat sa efectueze aceasta experimentare in scopul verificarii I conditiile santierului, a retetei de beton stabilita in laborator si atingerea caracteristicilor cerute prin acest caiet de sarcini.Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici:

-lucrabilitate ;

-omogenitatea betonului ;

-rezistenta la compresiune ;

Cu ocazia aceasta se va stabili si durata minima de malaxare.

4.3.Prepararea propri-zisa a betonului

4.3.1.Cantitaea de apa se va corecta functie de de umiditatea agregatelor si desolutiile de aditivi introduce astfel incat sa se respecte raportul a/c.

4.3.2.Ordinea de introducere a agregatelor si a celorlalte material in malaxor se face conform cartii tehnice a utilajului respectiv.

5.Transportul betonului proaspat

5.1.Transportul betonului se va face cu autoagitatoare.se admite folosirea basculantelor cu conditia ca acestea sa fie etanse si la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.

5.2.Incarcarea betonului in mijloacele de transport se face direct din buncarul statie de betoane.

5.3.Timpul total de la preparare si pana la punerea in opera a betonului trebuie sa fie mai mic decat timpul de prize.

5.4.Daca transportul betonului se face pet imp friguros cu temperaturi negative sau pe arsita (+25˚c) cu autobasculanta , se vor lua masuri de protective termica.Daca timpul e polios, se vor lua masuri de acoperire a betonului.

5.5.Durata maxima de transport a betonului va fi de 45 minute.

6.punerea in opera a betonului

6.1.Lucrari pregatitoare.

6.1.1.Punerea in opera a betonului in structura se va face numai dupa receptionarea fundatiilor , subsolurilor , etc.

6.2.Punerea in opera a betonului

6.2.1.Betonul trebuie pus in lucru intr-un interval de 15-30 minute de la aducerea lui pe santier.

6.2.2.Controlul calitatii se betonului se va face conform STAS 1275/88 si Normativ C 54/84.

6.3.influenta conditiilor mateorologice

6.3.1.oprirea lucrarilor

Betonarea se intrerupe daca temperature exterioara scade sub +5˚C, sau daca creste peste +30˚C, la o umiditate relative mai mica de 40%.

6.3.2.Betonarea pe timp friguros

Penru incetinirea fenomenului de umezire a cimentului in perioada de timp friguros, se pot folosi acceleratori de prize sau intarire.

6.3.3.Betonarea pe timp calduros

Se va acorda o atentie deosebita pentru impiedicarea deshidratarii superficial a betonului(folosirea de prelate etc.).

7.Protejarea betonului proaspat

Asigurarea conditiilor favorabile de intarire si reducerea deformatiilor din contractie se face prin mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile , protejand suprafata libera prin:

-acoperirea cu material de protective ;

-stropirea periodica cu apa ;

-aplicarea de pelicule de protectie.

8.Analiza rezultatelor incercarilor pe betoane

Cuprinde determinari pe betonul proaspat si analiza rezultatelor privind rezistenta la compresiune la 7 si la 28 zile, conform Normativ C140-86.

9.Conditii tehnice

Dimensiunile elementelor geometrice sunt cele din proiect.Abaterile limita de la grosime pot fi ± 10 mm.denivelarile admise pot fi ± 4 mm.

10.Cofrarea

10.1.Cofrajele se alcatuiesc astfel incat sa se asigure rezistenta, rigiditatea si stabilitatea necesara.

10.2.Panourile de cofraj se monteaza fara rosturi, pentru a evita scurgerea laptelui de ciment.

10.3.Inainte de turnare , cofrajele se curate de betonul; vechi si se vor unge cu decofrant pe baza de emulsie de parafina.

10.4.Decofrarea se va face numai dupa intarirea betonului in limitele prevazute in Normativul C 140-86.

11.Armatura

11.1.Se va folosi otel beton OB 37,PC52, STNB(STAS 438/89 si STAS 438/2-91).Nu se vor folosi oteluri superioare la armaturi constructive.

11.2.Se interzice folosirea otelului PC52 si STNB in zonele cu sarcini dinamice importante.In aceste zone se va folosi OB 37.

11.3.Controlul si receptia armaturii se va face la atelierul de armaturi si la locul de punere in opera.

11.4.Tolerantele admise pentru armaturi sunt cele din Normativul C 140-86.

12.Piese metalice inglobate

12.1.Se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect.

12.2.Receptia pieselor se va face in atelier, verificandu-se dimensiunile elementelor component si materialul din care s-a debitat , grosimea si lungimea cordoanelor de sudura etc.

12.3.piesele metalice se vor curate pentru a asigura aderenta la beton.

12.4.Fixarea pieselor in cofraj se va face astfel incat sa nu se deplaseze in timpul betonarii.

13.Controlul calitatii lucrarilor

Verificarile se executa pe faze , inainte de inceperea betonarii, in timpul executiei si dupa terminarea turnarii.Respectarea succesiunii acestor verificari , asigurara luarea din timp a unor masuri de remedieri.

Capitolul IV

Documentația tehnico-economică

Piese scrise

1.Antemasuratoare privind – executie saltea fascine

2.Antemasuratoare privind – executie prism anrocamente

3.Antemasuratoare privind – executia terasamentelor pentru realizarea taluzelor

4.Antemasuratoare privind – executia stratului filtrant din geotextil pentru montarea celulelor din benzi de polietilena

5.Antemasuratoare privind – executie consolidare mal cu cellule din benzi de polietilena

6.Antemasuratoare privind – executia lucrarilor de umplere a celulelor din benzi de polietilena cu beton simplu

7.Antemasuratoare privind – executia puturilor stationare hidrologice

8.Tabele – Anexa nr.1 ÷Anexa nr.4

Capitolul V

Programarea si organizarea execuției lucrărilor

1. Generalități

A programa un proiect înseamnă a stabili termenele de începere pentru fiecare activitate în parte, ținând seama de restricțiile impuse de procesul tehnologic, duratele activităților și resursele disponibile, astfel ca interdependentele dintre ele să fie respectate și durata totală de execușie să fie minimă.

Programul optim este acea desfășurare a proiectului, precizată prin termenele de începere ale activităților, care conduce la o eficiență maximă.

Orice proiect reprezintă o acțiune de mare amploare sau un proces complex destinat atingerii unui scop bine precizat. La un proiect se remarcă urmãtoarele caracteristici:

-obiectivul, care poate fi un produs, o cantitate de informații sau un rezultat de natură organizatorică;

– ansamblul de activități (subacțiuni, subprocese, operații), corelate logic și tehnologic, a căror realizare permite atingerea scopului propus;

– procesul tehnologic prin care se precizează intercondiționările între activități, interesând în special ordinea de execuție a acestora.

Pentru realizarea unei analize amănunțite a desifășurării unui proiect, o alegere a variantelor optime de executie și un control continuu al evoluției sale, trebuie să descompunem proiectul în părti componente la un nivel care să permită tratarea unitară a fiecărei părți și stabilirea conexiunilor între acestea. Aceste componente se numesc operatii sau activități.

O activitate este o parte distinctă dintr-un proiect, un subproces precis determinat, care consumă timp și resurse .

Durata totală de execuție a unui proiect reprezintă intervalul de timp în care se efectuează toate activitățile acestuia, respectând toate interdependentele dintre activități.

Situațiile din practică care necesită rezolvarea unei probleme de organizare sunt foarte variate existând mai multe modele pentru rezolvarea lor.

Un interes deosebit în programare îl prezintă programul optim, adică acel program care, pe de o parte, satisface restricțiile impuse iar, pe de altă parte, optimizează un anumit criteriu de eficiență economică.

Criteriul de optimizare nu este același pentru toate proiectele, el fiind stabilit pentru fiecare caz în parte și definind obiectivele majore ale conducerii proiectului.

În functie de aceste obiective, criteriul poate fi:

– durata totală minimă;

– costul total minim;

– folosirea cât mai uniformă a resurselor sau o sinteză a acestora.

2. Analiza drumului critic (ADC)

Principiul analizei drumului critic constă în împărțirea unui proiect în părti componente, la un nivel care să permită corelarea logică și tehnologică a acestora, adică să facă posibilă stabilirea interacțiunilor între părțile componente. Aceste părți componente sunt activitățile acțiunii complexe.

La definirea listei de activități specialistul sau specialiștii care participă la această operație folosesc experiența lor pentru a răspunde pentru fiecare activitate la întrebările: "ce alte activități succed sau preced în mod necesar această activitate ?"; "care este durata activității ?".

Ia naștere în acest fel un tabel care conține activitățile proiectului, intercondiționările între activități și duratele acestora.

Un astfel de tabel trebuie să conțină cel putin următoarele elemente:

– activități: în această coloană se enumeră activitățile proiectului, fiind puse în evidență printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activității);

– condiționări: se precizează, pentru fiecare activitate, activitățile imediat precedente, prin simbolurile lor; activitățile de start nu au activități precedente, în căsuță fiind trecută o liniuță; – durata: pentru fiecare activitate se precizeazã durata de execuție, într-o anumită unitate de măsură.

Modelele de analiză a drumului critic se bazează pe reprezentarea proiectului printr-un grafic, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graficul corespunzător.

Există mai multe moduri de a reprezenta un proiect printr-un grafic, cele mai cunoscute fiind: metoda MPM (Metro Potențial Method), metoda CPM (Critical Path Method), metoda PERT.

Metoda care s-a adoptat este metoda MPM (Metro Potențial Method) deoarece are avantajul că permite ca activitatea să înceapă înaintea finalizării activității precedente, dacă sunt create condiții și dacă formațiile de lucru nu se deranjează.

Această posibilitate este permisă prin legături care se numesc conditionări.

3. Metoda de programare și organizare MPM

Etapele de elaborare a graficului rețea sunt următoarele:

Studierea documentației de proiectare și a condițiilor proprii tehnologice și de organizare

Pentru aceasta se stabilește: durata inițial planificată la ofertare, termenul de predare a lucrării cu eventualele termene intermediare și alte condiții speciale care pot apărea în cursul desfașurării activităților pentru realizarea lucrărilor.

Durata inițial planificată la ofertare a fost de 57 zile lucrătoare. Nu au fost stabilite termene intermediare si nici alte condiții speciale pentru realizarea lucrărilor.

b)Stabilirea unor activități pregătitoare finalizate prin delimitarea lucrărilor în sectoare și elaborarea listei activităților

Tabel nr. 8.1. Stabilirea activităților

b)Stabilirea legăturilor dintre activități cu respectarea condițiilor tehnologice și organizatorice de execuție.

Tabel nr. 2. Legăturile dintre activități și condiționările corespunzătoare

Calculul sau aprecierea duratelor de execuție a activităților.

în care: d= durata de execuție

Q = cantitatea de lucrare

NT = norma de timp

Nf= componența numerică a formației de lucru sau executantului colectiv

ts = durata schimbului de lucru ; tS = 8 ore

i = indicele mediu de îndeplinire a normei

i= 1,10 pentru executanți colectivi

i=1,05 pentru procese de lucru mecanizate

Norma de timp reprezintă perioada în ore necesară pentru realizarea unității de măsură a cantității de lucrări Q de un executant individual în anumite condiții tehnico-organizatorice și având o anumită calificare. Durata de execuție se stabilește pe baza condițiilor tehnologice sau organizatorice (inclusiv instrucțiunile din normative).

d) Stabilirea drumului critic și a duratei totale de execuție a lucrărilor și compararea cu durata inițial planificată la ofertare. În cazul în care oferta este depășită se reiau etapele de la calculul duratelor de execuție, diminuându-se acestea până când este asigurată condiția ca durata rezultată din graficul retea să fie cel putin egală cu cea planificată.

Prin intermediul drumului critic se scot în evidentă activitățile principale de care depinde în mod direct durata totală de execuție. Acestea se numesc activități critice și nu au rezervă totală de timp (Rt). Conform graficului rețea (punctul 3.) au rezultat două drumuri critice alcãtuite din urmãtoarele activităti:

1. drum critic I

2. drum critic II:

e) Calculul termenilor activităților

Activitatea este reprezentată în nodurile rețelei, sub forma unui pătrat compartimentat astfel:

I-simbolul activitații d-durata de execuție a activității – termenul minim de începere a unei activități, se calculează de la nodul inițial spre nodul final al graficului rețea prin însumarea la termenul minim de începere al activității anterioare cu durata acelei activități. – termenul minim de terminare al activității, se calculează cu relația: t- termenul maxim de terminare a activității, se calculează începând de la nodul final spre nodul inițial al graficului, scăzând din termenul maxim de terminare al activității următoare, durata de execuție a acelei activități.

– termenul maxim de începere al activitãfii, se calculeazã cu relatia:

– rezerva totală de timp, se calculează cu relația:

Rezerva totală nu modifică termenul maxim al fazei de sfârșit în cazul prelungirii desfășurãrii activității sau întârzia începerea ei.

Se face verificarea ca termenul minim de terminare a unei activități să nu rezulte mai mic decât termenul minim de terminare al activității anterioare.

Activitățile la care s-a obtinut rezerva totală zero, sunt activități critice și se află pe traseul drumului critic.

5. Graficul forței de muncă direct productive

Finalizarea alocării resurselor se face printr-o histogramă (grafic consum resurse), urmată de operația de nivelare a resurselor constând în diminuarea variațiilor si implicit a vârfurilor pe perioade relativ scurte.

Alocarea resurselor reprezintă repartizarea consumului de resurse conform planului calendaristic. În această lucrare se va face alocarea pentru forța de muncă direct productivă. Nivelarea consumului resurselor se va face utilizând urmatoarele procedee:

-prelungirea duratei de desfășurare a activitații acoperind si rezerva totală, diminuand astfel consumul zilnic de resursă pentru acea activitate.

-deplasarea în intregime a activitații folosind parțial sau total rezerva de timp sau chiar fragmentarea desfașurarii activitații astfel încât să deplasăm consumul de resurse din perioadele de vârf spre perioadele de consum minim

Capitolul VI

Măsuri specifice de PSI

1 Generalități

Normele specifice de protecția muncii sunt reglementări cu aplicare natională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfășurarea principalelor activităși din economia naționalã, în condiții de protecția muncii.

Respectarea conținutului acestor prevederi nu absolvă agenții economici de răspundere pentru prevederea și asigurarea oricăror altor măsuri de protecție a muncii adecvate condițiilor concrete de desfășurare a activităților respective.

Normele specifice de protecție a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securității și sănătății în muncă, sistem compus din:

• Norme generale de protecție a muncii, care cuprind prevederile de protecție a muncii și de igienă a muncii general valabile pentru orice activitate;

• Norme specifice de protecție a muncii, care cuprind prevederile de protecție a muncii, specifice unor activități sau grupe de activități, detaliand prin aceasta prevederile.

Normelor generale de protecție a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice de protecție a muncii se aplică cumulativ și cu valabilitate natională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în care își desfășoară activitatea pe care o reglementează.

Conform aticolului 6 este interzisă efectuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare de către persoane care nu au împlinit 18 ani, care nu au fost calificate în acest scop și instruite pentru însușirea Normelor specifice de protecție a muncii.

2 Obligațiile și răspunderile executantului privind Normele de protecție a muncii

Organizațiile de construcții – montaj răspund de realizarea lucrărilor de costrucții – montaj în condiții care trebuie să se prevină accidentele de muncă, în care scop sunt obligate:

Să examineze documentația tehnico-economică a lucrărilor de construcții montaj ce le revin spre execuție și din punct de vedere al protecției muncii, să facă propuneri de imbunătățire și dacă este cazul, să facă obiecții la documentația tehnico-economică, conform dispozițiilor în figoare,

Să nu modifice, fară acordul prealabil al proiectantului, soluțiile tehnice din proiectele de execuție, care pot afecta rezistența, stabilitatea sau măsurile de protecție a muncii prevăzute în proiect și care pot periclita siguranța în exploatare;

Sa ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistență tehnică în scopul rezolvării problemelor de protecție a muncii pentru lucrări neprevăzute sau de o mai mare dificultate, ivite la executarea lucrărilor;

Să organizeze controlul aplicării măsurilor de protecție a muncii pe șantier, să ia măsuri pentru înlăturarea deficiențelor și stabilirii răspunderilor;

Să asigure echipamentele, dispozitivele și elementele tipizate de protecție a muncii,

conform normativelor în vigoare, precum și materialul corespunzător de propagantă;

Să controleze modul în care se fac pe șantier instructajele de protecție a muncii și să organizeze instruirea de câte ori este nevoie ( cel puțin o dată la 6 luni ), asigurând documentația tehnică necesară;

Să organizeze – cel puțin o dată pe an – testarea, privind cunoștințele de protecție a muncii, a cadrelor tehnice cu pregătire superioară sau medie, precum și a maiștrilor și șefilor de echipă;

Să controleze tot personalul muncitor din șantier să poarte echipamentul de protecție normat;

Să amenajeze pe șantier un punct sanitar, iar la punctele de lucru să asigure truse sanitare de prim ajutor

Măsuri de prevenirea și stingerea incendiilor

Pe un șantier sau la locul în care se desfășoară oricare altă activitate de construcție – montaj este foarte important să existe instalații și echipamente pentru stingerea incendiului, securitatea oamenilor fiind prioritară.

Se vor respecta nornativele P.C.I pentru toate directivele din incintă. Prevenirea producerii unor incendii se va realiza prin:

Evitarea amplasării surselor de foc și temperaturi ridicate în vecinătatea obiectivelor inflamabile;

Depărtarea materialelor inflamabile de lângă motoarele termice de pompare, întreținerea și verificarea eșapamentelor pentru evitarea produceri de scântei;

Interzicerea amplasării surselor de foc și a fumatului în zone cu surse inflamabile;

Dotarea punctelor care au surse inflamabile, cu utilaj și material pentru stingerea incendiilor.

Pentru stigerea incendiilor este obligatorie:

utilizarea dispozitivelor și uneltelor din dotare;

folosirea extinctoarelor;

cunoașterea surselor de apă din zonă, etc.

Se va instrui în mod obligatoriu, periodic personalul (conform legii în vigoare) pentru folosirea dotărilor în condiții optime în caz de incendiu.

Norme de Protectia Muncii si P.S.I.

Normele ce trebuiesc respectate de constatator si beneficiar în timpul execuției sunt:

•Hotărârea nr. 300/2.03.2006- privind cerințele minime de securitate și sănatate pentru șantierele temporare sau mobile;

•Norme generale de prevenire și stingere a incendiilor , aprobate pri Decretul nr. 290/1977;

•Normativul P.I. 18/1993 privind protecția incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalațiilor.