Consiliul Superior al Magistraturii

Istoric

Constituțiile României din 1866 și cea din 1923 nu au o reglementare strictă de ceea ce ține de independența a treiei puteri în stat, puterii judecătorești. Prima referire oficială la ”Consiliul Superior al Magistraturii” în România se regăsește în legea din 1909 adoptată la 24 martie 1909, care a avut drept ca scop modificarea unor dispoziții din legile ce reglementau organizarea judecătoreascăde la 1890. La data de 1 iunie 1909 a fost înființat Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel în reglementarea din 1909 a Consiliul Superior al Magistraturii era interpretată ca un organ administrativ care funcționa pe lângăMinisterul Justiției, sub titlul ”organizarea administrativă a justiției”.

Scopul urmărit prin constituirii Consiliului Superior al Magistraturii prin legea din 1909, era scoaterea magistraților de sub influența oamenilor politici și asigurarea independenței corpului judecătoresc față de autoritatea executivă, însă acest scop a fost compromis prin modul de organizare pe motiv că activa sub Ministerul Justiției și era convocat și prezidat de către ministrul justiției. O altă compromitere era atestată prin modul de funcționare care se reducea la rolul de emitere a doar unor ”avize”, adică avea atribuții consultative asupra confirmării, numirii și înaintării magistraților de orice grad. O altă atribuție conferită de lege CSM era judecarea infracțiunilor săvârșite în îndeplinirea îndatoririlor profesionale de către magistrații inamovibili, precum și alte atribuții date prin lege CSM-ului.

Conform legii din 1909 CSM-ul era format din: trei judecători și un supleant aleși de Curtea de Casațiune; doi judecători și un supleant de la Curtea de Apel București; inspectorul curților de apel sau în lipsa lui, un al patrulea membru ales de Curtea de Casațiune, ori de câte ori vor apărea probleme ce țin de Curtea de Casațiune și Curțile de apel; unul din inspectorii de tribunale desemnat de ministru; un delegat al Ministerului de Justiție sau de ministrul justiție însăși.

Alegerile pentru ocuparea funcțiilor de membri a consiliului se efectuau prin scrutin secret și cu majoritatea absolută a voturilor în fiecare Curte, în adunarea generală și cu prezența fiecărui procuror general respectiv.

Odată cu unirea Republicii Democrate Moldovenești (prezenta Republica Moldova) cu România în 1918 această lege din 1909 a fost aplicată pe ambele maluri ale Prutului. Astfel legea din 1909 privind CSM face parte din trecutul istoric al Republicii Moldova. Astfel la 1918 CSM se atestă pentru primadată ca organ administrativ în istoria Republica Moldova datorită unirii dintre cele două state românești.

În perioada interbelică CSM a suferit un șir de modificări, Legea cu privire la organizarea judecătorească din 1924 și cu modificările din 1925 au stabilit în mod clar competența acestuia, cvorumul necesar pentru susținerea ședințelor și adoptarea hotărârilor, precum modul de înlocuire a membrilor CSM-ului. O altă modificare importantă a fost adusă prin prevederea că funcția de secretar al consiliului urma să fie efectuată de către directorul general al personalului din Ministerul de Justiție sau de către locțiitorii lui.

O altă modificare importantă în perioada interbelică a fost efectuată prin Decretul lege 356 din 1938 care înființează două Consilii Superioare ale Magistraturii, ambele funcționând sub Ministerul de Justiție. Principalul scop al acestor modificări era că unul dintre aceste două consilii să răspundă ”pentru propunerile de numiri în locurile de consilieri și de procurori la Înalta Curte de Casație și Justiție”, iar al doilea consiliu răspundea ”pentru propunerile de numiri în locurile de consilieri la curțile de apel, de prim-președinți și președinți de tribunale”.

Aceasta a fost ultima modificare care s-a aplicat și pe teritoriul Basarabiei. Consiliul Superior al Magistraturii și-a îndeplinit atribuțiile pe teritoriul românesc între Prut și Nistru pînă în vara anului 1940 cînd acest teritoriul este anexat de către Uniunea sovietică.

Alte modificări asupra Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc în perioada postbelică, cînd la București se instaliazăputeria comunistă, care adduce și ea un șir de schimbări. Prima schimbare adusă de comuniști a fost prin legea nr. 341/1947 care prevedea revenirea la forma inițială a CSM-ului, adică lichidarea celor doua consilii și formarea unui singur consiliu. O altă modificarea adusă legii cu privire organizarea puterii judecătorești a fost lichidarea Consiliului Superior al Magistraturii prin Constituția de la 1948 și astfel la 8 aprilie 1949 CSM-ul își încetează activitatea sa legală și prin legea pentru organizare judecătorească din 1952 el este dizolvat.

Reglementarea instituției – Consiliului Superior al Magistraturii

După o perioadă de 52 de ani Consiliul Superior al Magistraturii din România renaște prin Constituția din 1991, care a preluat acest model de la statele aflate într-o tranziție către principiile democratice și statele care de-acum aveau un obicei democratic considerabil. Astfel Constituția de la 1991 a interpus între puterea executivă și autoritatea judecătorească o structură independentă, Consiliul Superior al Magistraturii, care la rîndul său garanta independența judecătorilor și instanțelor judecătorești.

Astfel Constituția din 1991 a regelmentat pentru prima dată în istoria României CSM-ului ca organ constituțional. Și-i atribui fiecărui membru un mandat de patru ani aleși de către camera Deputaților și Senatorilor în ședință comună. Și tot această lege fundamentală îi dădea atribuții Președintelui României de a numi judecătorii și procurorii în funcție la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – care la rândul său mai avea atribuția de consiliul de disciplină a judecătorilor.

Dispozițiile constituționale cu privire la caracteristicile și atribuțiile CSM-ului a fost detaliate prin legea nr. 92/1992 pentru organizare judecătorească. Însă activitatea Consiliul Superior al Magistraturii a început la 12 martie 1993.

Astfel organizarea și funcționarea, este superioară față de Consiliul Superior al Magistraturii de pînă la 1949 nu mai poate fi numit ca organ administrativ, ci un organ al autorității judiciare având atribuții administrative și de jurisdicție disciplinară.

Consiliul Superior al Magistraturii a mai suferit modificări prin Legea nr. 142/1997 care i-a lărgit formal atribuțiile prin: propunerile de numire în funcție de execuție și de conducere la instanța supremă; propunerele de numire a judecătorilor și procurorilor, cu excepția stagiarilor; promovarea, transferarea, suspendarea și încetarea funcției judecătorilor toate acestea erau făcute la ”propunerea” sau ”la recomandarea” ministrului de justiție.

O modificare fundamentală a avut loc prin revizuirea Constituantei în anul 2003, care a adus schimbări esențiale ceea ce privește rolul, atribuții și structură a acestuia. Astfel prin rivizuireaConstitușiei din 2003 s-a creat un organism care v-a asigura independența puterii judecătorești față de cea executivă. Atribuindu-i atribuții în legătură cu numirea în funcție a a judecătorilor și procurorilor, atribuții de avansare magistraților în funcție, transferul și demiterea acestora, drept scop consiliul executînd rolul de consiliul de disciplină pentru judecători. Mai detaliate atribuțiile CSM-ului găsindu-se în legea nr. 317/2004.

În Republica Moldova reforma independenții justiției a întârziat, astfel prima referire oficială la ”Consiliul Superior al Magistraturii” se transpuse-se abia 1994 prin Hotărârea Parlamentului nr. 152 din 21 iunie 1994. Prin care se urmări drept scop crearea unui organ special care va asigura independența justiție.

Hotărârea adoptată de Legislativul Republicii Moldova avea drept scop revizuirea Constuantei și reorganizarea sistemului judecătoresc, prin efecuarea reformei judiciare de drept. Prin care scopul principal era crearea unui organ special, care are ca scop asigurarea independenții puterii judiciare, stabilirea granițelor și formelor de autoadministrare a judecătoriilor, constituirea sistemului judiciar și efectuarea controlului asupra activității judecătorilor. Și pe lîngă consiliu voi fi formate: Comisia de acordare a gradului de calificare ajudecătorilor, numit Colegiul de Calificare și Colegiul disciplinar, care va examina cazurile de responsabilitateadministrativă, disciplinară și penală a judecătorilor, numit Colegiul Disciplinar.

În baza acestei hotărâri la 29 iulie 1994 se revizuiește Constituția Republicii Moldova unde este inserat textul cu privire la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel în textul Constituantei la articolul 122 vizează componența CSM-ului, iar la articolul 123 se referă la atribuțiile acestui organ constituțional.

Pentru a detalia activitatea CSM legiuitorul Republicii Moldova a adoptat legea nr. 514 din 6 iulie 1995 care a prevăzut în articolul 24 ca CSM îi este atribuită competența de autoadministrare judecătorească și prin legea nr. 153/2012 care a adus modificari la actul legislativ anterior privind ”CSM-ul – organ independent, format în vederea constituirii și funcționării sistemului judecătoresc și este garantul independenții autorității judecătorești”.

Astfel în ambele state, România și Republica Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ constituțional special care are drept ca scop să asigure independența puterii judecătorești, conturând astfel hotarele și formele autoadministrării instanțelor judecătorești, constituirea sistemului judiciar și asigurarea inamovibilității judecătorilor numiți de către președinte la înaintarea CSM-ului.

Mai pe scurt natura juridică a Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentată ca un organ executiv, aceasta fiind misiunea sa constituțională și atribuțiile conferite de legislativ. În calitatea sa de ”organ executiv al justiției” se regăsesc, în principal, atribuții administrative. Însă în sfera sa se regăsește și o componentă legislativă, ce ține de elaborarea legislației secundare, precum mai are și o componentă jurisdicțională, care se preocupă de soluționarea acțiunilor disciplinare exercitate asupra magistraților.

Organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii

Structura

Consiliul Superior al Magistraturii din România actualmente este alcătuit din 19 membri pe un mandat de 6 ani fiecare, din care:

nouă judecători și cinci procurori, aleși în adunările generale ale magistraților, care compun cele două secții ale Consiliului, una pentru judecători și una pentru procurori;

doi reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de senat de Senat;

ministrul justiției, președintele Înaltei Curte de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, care sunt membri de drept ai Consiliului.

Pe cînd în componența Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova intră 12 membri cu un manadat de patru ani, din care:

președintele Curții Supreme de Justiție, procurorul general și ministrul justiției sunt membri de drept ai Consiliului;

trei membri ai CSM-ului se aleg de către Parlament din rândul profesorilor de drept titulari;

șase membri din rîndul judecătorilor, inclusiv doi membri suplianți, sunt aleși în Consiliul Superior al Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor.

Principala asemănare dintre Consiliul Superior al Magistraturii din România și Republica Moldova o reprezintă că în componența sa intră din oficul trei membri, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție = președintele Curții Supreme de Justiție, miniștrii justiției și procurorii generali. Tot aici putem vorbi căci în ambele cazuri membrii sunt aleși prin vot secret de către Parlament și adunările generale după competență.

O distincție se face că în Republica Moldova cei doi reprezentanți aleși de Parlament se aleg doar dintre profesorii de drept titulari, pe când în România ei se aleg dintr-un spectru cît mai larg ai societății civile.

O distincție este faptul că printre membrii CSM-ului român fac parte și procurori, asta fiind faptul că legislație românească a situat procurorul în rândul magistraților, pentru apărarea independenții și integrității acestora. O altă mare deosebire dintre aceste două Consilii este faptul că CSM din Republica Moldova își mai alege 2 membri suplianți pe motiv că să nu fie perturbată activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în momentul cînd un membru permanent este în incompabilitate de-ași exercita atribuțiile.

Consiliul Superior al Magistraturii român se convoacă în Plen și în cele două secții. Astfel magistrații aleși compun cele două secții ale CSM-ului, și anume:

Secția pentru judecători, este compusă din:

doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție;

trei judecători de la curțiile de apel;

doi judecători de la tribunale;

doi judecători de la judecătorii.

Secția pentru procurori, este alcătuită din:

un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Parchetul Național Anticorupție;

un procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel;

doi procurori de la parchetele de pe lângă tribunale;

un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

Astefel se realizează reprezentarea tuturor palierilor sistemului judiciar. Pe lângă secții CSM-ul mai are și o entitate afiliată – Inspecția judiciară.

Ca consiliul să-și îndeplinească atribuțiile și să menție un contact permanent cu parhetele și instanțele au fost constituite:

comisii pe domenii de activitate, și anume:Comisia juridică;Comisia pentru unificarea practicii judiciare;Comisia resurse umane;Comisia organizarea și funcționarea sistemului judiciar;Comisia relații internaționale;

Colectivele de lucru –colectivele sunt formate, de regulă din 2 judecători sau, după caz, procurori.

Toți membrii CSM-ului, procurorii și judecătorii, sunt aleși în adunările generale ale procurorilor și judecătorilor, după caz, din judecătorii și procurorii numiți de președintele României.

Pe cîndConsiiul Superior al Magistraturii de la Chișinău nu se împarte pe secții el mereu se întrunește în plen și pe lînga consiliu mai sunt afiliate patru entități care se supun CSM, și anume:

Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor (este format din 7 membri, dintre care patru judecători și trei reprezentanți ai societății civile, și are drept scop asigurarea selecției candidaților pentru funcția de judecător, promovarea judecătorilor în instanțe judecătorești superioare, numirea judecătorilor în funcția de președinte și vicepreședinte de instanță judecătorească și transferul judecătorilor în instanțe judecătorești de același nivel sau la instanțe judecătorești inferioare);

Colegiul de evaluarea performanțelor judecătorilor (este format din șapte membri dintre care cinci sunt judecători și doi reprezentanți ai societății civile, și are drept scop asigurarea evaluării performanțelor judecătorilor);

Inspecția judiciară ( este format din cinci inspectori-judecători, care poate fi orice persoană care deține diplomă de licențiat în drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în specialitatea juridică de cel puțin șapte ani și o reputație ireproșabilă, ei sunt aleși de CSM și se bucură de inviolabilitate acordată judecătorilor și are competențe principale de verificarea activității organizatorice a instanțelor și a plîngerilor cu privire la etica judecătorilor);

Colegiul disciplinar (este format zece membri, dintre care cinci judecători și cinci profesori titulari, și are drept scop examinarea cazurilor privind răspunderea disciplinară a judecătorilor).

Pentru executarea atribuțiilor și întreținerea unui contact continuu cu instațele inferioare, în cadrul consiliului din Moldova au fost constituite: Direcția administrativă, Direcția administrare judecătorească, Direcția documentare și contencios, Direcția justiție și organizare, Serviciul analiză statistică judiciare, Serviciul resurse umane, Secția protocol, relații cu publicul și mass-media.

Procedura și condițiile pentru alegere

Membrii magistrați

Ca să fie aleși în Consiliul Superior al Magistraturii candidații din România au nevoie să depună la Colegiul de conducere al Înaltei Curți d Casație și Justiție, la Colegiul de conducere al Parchetului Național Anticorupție sau la colegiile de conducere ale curților de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea, însoșite de următorul pachet de acte:

curriculum vitae;

un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum și, după caz, documentele de susținere a candidaturii;

o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informație înainte de 1990 și nici nu a colaborat cu acestea;

o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații;

o declarație de interese actualizată.

Legiuitorul român a reglementat un mecanism de filtrare a candidaților la CSM, prin legea nr. 317/2004 care prevede că nu pot fi aleși membri ai Consiliul Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au făcut parte din serviciile de informație înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influiențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.Și astfel pentru ca magistrații să-și înainteze candidaturile în Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie procurori definitivi sau judecători definitivi;

să nu aibă un interes interes personal ce influiențiază sau ar putea influiența la îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate atribuțiile prevăzute de legi;

să nu fi făcut parte din serviciile de informație înainte de 1990 sau să nu fi colaborat cu aceste.

Pe cînd judecătorii din Republica Moldova care candidează pentru obținerea funcției de membru în Consiliul Superior al Magistraturii nu au o reglementare legislativă asupra procedurii de a fi candidat, ei se folosesc de un Regulament adoptat în Adunarea Generală a Judecătorilor. Candidaturile pentru suplinirea de membru permanent sau supleant al Consiliului Superior al Magistraturii, al Colegiului de selecție și carieră a judecătorilor și al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, se vor depune la Secretariatul Consiliului, însoțite:

o cerere indicând funcția solicitată;

o fotografie;

curriculum vitae;

un scurt program al viziunii de activitate în Consiliul sau Colegii, în condițiile legii.

Conform articolului 15 din Regulamentul cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor,candidaturile pentru suplinirea funcției de membru permanent sau supleant al Consiliului Superior al Magistraturii, al Colegiului de selecție și carieră a judecătorilor și al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor se pot depune și în plenul adunărilor colective a judecătorilor, întocmind un proces-verbal respectiv, semnat de președintele și secretarul adunării judecătorilor instanței, pe care îl vor depune la secretariatul Consiliului, cu actele specificate la articolul 14 referitor la candidatura înaintată.

În Republica Moldova în legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nu sunt reglementate condiții care ar împiedica candidații magistrați la funcția de membru a CSM-ului. Dar în legea cu privire la statutul judecătorului există o reglementare prin care interzice candidarea la funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii în următoarele condiții:

dacă magistratul a fost supus unei sancțiuni disciplinare;

dacă i-a fost acordat calificativul ”insuficient” ca rezultat al evaluării performanțelor.

În România sunt desemnați pentru a candida la funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au obținut majoritatea voturilor în adunările generale.

Pentru a avea loc alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din România, în cadrul fiecărei instanțe și al fiecărui parchet se convoacă adunarea generală a judecătorilor și respectiv, a procurorilor după caz.

În procedura de desemnare a candidațilorși de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcție, inclusiv cei delegați sau detașați de la alte instanțe sau parchete. Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu și-a depus candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător și procuror votează un număr de candidați egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îșidesfășoară activitatea.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct și personal, doi membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care și-au depus candidatura. Tot într-un mod identic procedează și procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii de la Parchetul Național Anticorupție aleg, în adunarea generală comună a procurorilor, prin vot secret, direct și personal,un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii. În cadrul adunării generale votează și procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de CasațieșiJustiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasațieșiJustiție sau de la Parchetul NaționalAnticorupție, care au obținut majoritate de voturi în adunările generale. În cazul în care nici unul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.

Judecătorii de la curțile de apel și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 3 judecători de la curțile de apel și un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

Tot într-un mod asemănător procedează și judecătorii de la tribunale și tribunalele specializate și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 2 judecători de la tribunale și tribunalele specializate și 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.

Și folosindu-se de aceeași procedură judecătorii de la judecătorii și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 2 judecători de la judecătorii și un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror. În vederea formulării sesizării, judecătorii și procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfășurarea alegerilor și rezultatul acestora, precum și buletinele de vot. Contestațiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor. Contestațiile se soluționează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluția motivată a contestației se comunică persoanelor care au făcut sesizarea. În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanțele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecințăinfluențarea rezultatului alegerilor.

Pe cînd Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova nu are o reglementare stricta privind alegerea candidațiilor magistrați la funcția de membru. Astfel procedura de desfășurare a Adunării Generale a Judecătorilor și procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este prevăzut în Regulamentul cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor, aprobat de către AGJ la 23 noiembrie 2012 și legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din Moldova se convoacă Adunării Generală a Judecătorilor. În procedura de desemnare a candidațilorși de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Adunarea Generală a Magistraților, care este legal constituită dacă se prezintă majoritatea simplă din numărul judecătorilor în exercițiu.

Adunarea Generală a Judecătorilor este deschisă de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, care anunță dacă Adunarea este deliberativă. Adunarea este deliberativă dacă la ea participă majoritatea simplă a judecătorilor în exercițiu. În cazul în care Adunarea nu este deliberativă, se va convoca o altă ședință, în condițiile legii. Dacă sunt întrunite condițiile deliberării, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii propune Adunării alegerea președinteluiși a secretarului ședinței. Președinteleși secretarul ședinței Adunării se aleg la propunerea judecătorilor prezenți la ședință, cu votul deschis al majorității simple a acestora. În continuare ședința este condusă de președintele ales al Adunării. În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător votează un număr de candidați egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanțedin care face parte judecătorul.

Astfel Judecătorii Curții Supreme de Justiție aleg, în Plenul Curții Supreme de Justiție, prin vot secret, direct și personal, doi membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care și-au înaintat candidatura.

În mod asemănător procedează și magistrații curților de apel, acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, doi judecători de la curțile de apel.

Judecătorii de la instanțele de fond își aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generala, prin vot secret, direct și personal, doi judecători de la judecătorii.

Pentru a se consideră ales în funcția de membru permanent, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturi din Republica Moldova, candidații trebuie să acumuleze 50 plus un vot din numărul majorității simple a judecătorilor prezenți la Adunare, la momentul desfășurării procedurii de votare șiparticipanți la procedura de vot. În cazul în care nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, conform prevederilor punctului 40 din Regulament cu privire la Adunarea Generală a Judecătorilor, precum și în cazul în care din candidații înaintați au acumulat numărul necesar de voturi doar un singur candidat, se va organiza al doilea tur de vot în cadrul aceleiași Adunări Generale a Judecătorilor. În al doilea tur de vot, în buletinele de vot se vor include primii trei candidați, care au acumulat cele mai mare număr de voturi, în cazul în care nu a fost ales nici un candidat din cei incluși în buletinul de vot, și următorii doi în cazul în care a fost ales un singur candidat inclus în buletinul de vot.

Contestațiile privind procedura și rezultatele votării se depun în termen de 3 zile calendaristice de la data desfășurării Adunării în Comisia electorală special constituită de această Adunare. Contestația va conține descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiurile legale, cerințele contestatarului, date privind identitatea acestuia, data depunerii contestației, semnătura. Contestațiile vor fi examinate de Comisia specială electorală în termen de 5 zile calendaristice de la data depunerii acestora, rezultatele examinării fiind consemnate într-un proces-verbal semnat de președinteleși secretarul Comisiei. Președintele Comisiei va informa motivat contestatarul despre rezultatele examinării, alăturând copia procesului-verbal.

Membri – aleși de către Parlament

În continuare vom analiza procedura de alegerile a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul societății civile. În România confrom legii cu privire la Consiuliul Superior al Magistraturii, societății civile îi revine două funcții de membru al CSM-ului. Acești doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile profesionale ale juriștilor, consiliile profesionale ale facultăților de drept acreditate, asociațiileșifundațiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.

Odată ce a primit calitatea de membru al Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentanții societății civile sunt în incompabilitate cu calitatea de funcționar public, procuror sau judecător, de parlamentar, consilier juridic sau executor judecătoresc.

Reprezentanții societății civile care capătă statutul de candidat privind funcția de membru al CSM-ului va prezenta Senatului următorul pachet de acte:

curriculum vitae;

cazierul judiciar;

o declarație de interes actualizată;

un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum și, după caz, documentele de susținere a candidaturii;

o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații;

o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu au colaborat cu acestea.

Candidații la funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii din România trebuie să întâlnească următoarele condiții:

calitatea de specialist în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puțin 7 ani în activitatea juridică;

să se bucure de înaltă reputație profesională și morală;

să nu fi făcut parte din serviciile de informație înainte de 1990 sau să nu fi colaborat cu acestea;

să nu aibă calitate de membru a unui partid politic;

să nu fi îndeplinit în ultimii cinci ani funcții de demnitate publică;

să nu aibă un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Membrii aleși din partea societății civile sunt investiți pe un mandat de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Astfel acești membri primesc calitatea de demnitar.

Senatul are atribuția de a alege, dintre toți candidații, cei doi reprezentanți ai societății civile, în strictă conformitate cu regulamentul acestei Camere a Parlamentului României.

Pe cînd în Republica Moldova nu există nu există o procedură transparentă privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari. Conform articolului 3, aliniatul 3 al legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul Republicii Moldova urmează să aleagă trei membri din rândul profesorior de drept titulari.

Astfel cei trei membri ai Consiliului sunt aleși de către Parlamentul Republicii Moldova din rîndul profesorilor de drept titulari, cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de deputați în Parlament, ținând cont de opinia reprezentanților opoziției parlamentare. Însă mai mult nimic nu este clar privind concursul public ce ține de alegerea membrilor CSM și adică: anunțul și termene limită pentru depunerea actelor de către candidați, preselecția candidaților eligibili de către Comisia parlamentară; audieri publice a candidaților de către Comisia parlamentară și întocmirea avizelor motivate cu privire la candidații selectați de Comisia parlamentară și votarea candidaților propuși de Comisia parlamentară de către Parlament.

Membrii Consiliului Superior din Republica Moldova care sunt aleși de către Parlament din rândul profesorilor de drept titulari își exercită funcția pe o durată a mandatatului de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii pe un nou mandat. Și tot ca în cazul României profesorii de drept titulari odată numiți în funcția de membru al Consiliului Superior al Magstraturii sunt în incompabilitate cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepțiaactivității didactice șiștiințifice, cu funcția de deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administrației publice locale, cu exercitateaatribuților ca parte din partide sau să desfășoareactivități cu caracter politic, inclusiv pe perioada detașării din funcție.

Durata mandatului și natura funcției

Durata mandatului între aceste două state se deosebesc, membrii Consiliului Superior din România sunt aleși pe un mandat de 6 ani, pe cînd membrii Consiliului Superior al Magisraturii din Republica Moldova sunt aleși doar pe un mandat de 4 ani ș în cazul României fără posibilitatea reînvestirii,pe când legislația Republicii Moldova le interzice candidaților aleși din rândul profesorilor de drept titular, de către Parlament, ca să fie reînvestiți ca membru a CSM a doua oară. Însă au și o asemănarea la membrii care ocupă funcția de membri de drept (ministrul justiției, procurorul general și președintele instanțelor superioare) își exercitează aceste atribuții doar pe perioada cât dețin aceste funcții.

În cazul României,mebrii Consiliului au calitate de demnitar, cu toate drepturile ce derivă din această înaltă poziție socială. Și pe toată perioda în care magistrații este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în această funcție.

O diferență importantă este în cazul Republicii Moldova membrii aleși de către Adunarea Generală a Judecătorilor din rândul magistraților pot candida la funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii de nenumărate ori.

Conducere

Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova este condus de un președinte, care este ales prin vot secret, pe durata mandatului, cu votul majorității membrilor Consiliului și își exercită activitatea pe bază permanentă. În absența președintelui CSM-ului, atribuțiile acestuia sunt exercitate de către un membru al consiliului, numit prin hotărârea Consiliului Superior al magistraturii.

Pe când Consiliul Superior al Magistraturii din România deosebinduse prin aceea că este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care tot sunt aleși prin vot secret, pe o durată a mandatului de un an. Și dacă președintele Consiliului a fost ales din rîndul membrilor judecători, atunci vicepreședintele trebuie să fie procuror, și invers.

O asemanare între aceste doua instituții este că mandatul președinților nu pot fi reînoite, și tot aici putem vb ca președinții sunt aleși din magistrații membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Și tot ca în cazul Republicii Moldova cînd lipsesc președintele și vicepreședintele, membrii secției aleg un președinte de ședință, cu votul majorității celor prezenți.

Tot o asemănare importantă o reprezintă atribuțiile ambelor președinți, care reprezintă CSM-ul în relațiile cu autoritățile publice interne și cele internaționale, coordonează activitatea acestuia și prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii în Plen.

Din cauza structurii diferite a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Consiliului din România mai are ca atribuții prezidarea secției din care face parte și mai stabilește atribuțiile vicepreședintelui. Pe cînd vicepreședintele conduce lucrările secției din care ace parte, iar în lipsa președintelui îi revin atribuțiile acestuia.

Atribuțiile președintelui Consiliului Superior al Magistraturii

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii din România îi sunt atribuite în exercitarea funcției următoarele activități principale:

reprezintă Consiliului în relațiile interne și internaționale;

prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția cazului în care la lucrări participă Președintele României;

coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și repartizează lucrările pentru plen șisecții;

semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și de ocupare a locurilor devenite vacante;

desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative;

sesizează Curtea Constituțională, în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice;

prezintă, în ședința publică a plenului, raportul anual asupra activității Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanțelorși parchetelor și se dă publicității.

îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege, de Regulamentele de organizare și funcționare administrativă a consiliului superior al Magistraturii și de plen.

Pe cînd atribuțiile președintelui Consiliului Superior al Magistraturii din Moldova reglementate de Legiuitorul de la Chișinău sunt vagi și nedetaliate lăsânduse la libera interpretare a acestora. Astfel președintele CSM are următoarele atribuții:

convoacă și prezidează ședințele Consiliului;

coordonează activitatea Consiliului și repartizează materialele spre examinare;

reprezintă consiliul în fața autorităților publice din țară și din strainătate;

este ordonatorul mijloacelor financiare ale Consiliului;

exercită alte atribuții în condițiile legii;

Funcționare

Cum am și relatat mai înainte Consiliul Superior al României se întrunește în plen sau în cele două secții. CSM-ul funcționiază ca un organ cu caracter de activitate permanentă.

Cu același caracter de activitate permanentă este întâlnită și la Consiliul Superior al Magistraurii din Republica Moldova, numai că acesta deosebinduse ca se întâlnește doar în plen pe motiv că nu este format ca în cazul României pe secții.

Convocarea

Conform legislației române prima convocare a Consiliului Superior al Magistraturii are loc după ce hotărârile Senatului sunt publicate în Monitrul Oficial al României, Partea I, privind validarea și alegerea membrilor CSM-ului.După ce în termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor Senatului privind validarea și alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în Monitorul Oficial al României, Partea I, președintele Înaltei Curți de CasațieșiJustiție convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de constituire. Prima ședință de constituire este prezidată de președintele Înaltei Curți de CasațieșiJustițiepînă nu sunt aleșipreședinteleșivicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii.

În termen de 15 zile de la ședința de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuțiileșiresponsabilitățile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.

După ce a avut loc prima ședință de constituire și au fost aleși președintele și vicepreședintele, următoarele ședințe vor fi convocate de către ei, președintele CSM-ului și vicepreședintele CSM-ului, sau de majoritatea membrilor plenului sau după situați, ai secților.

Pe cînd Consiliul Superior al Magistraturii nu are un mecanism privind prima convocare după validarea alegerilor membrilor Consiliului. Astfel la această etapă putem vorbi doar că CSM-ul este convocat la inițiativa președintelui acestuia sau la inițiativa a minim trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din Moldova.

Cvorum pentru lucrări

Pentru inițierea lucrărilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din România este necesar prezența a cel puțin 15 membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora, mai exact la lucrările Secției pentru judecători trebuie să participe cel puțin 5 membri ai acestei secții, iar la lucrările Secției pentru procurori trebuie să participe cel puțin 3 membri ai acestei secții.

Pe când în Republica Moldova pentru începerea lucrărilor în Plenul Consilului Superior al Magistraturii este nevoie ca să participe cel puțin două treimi din membrii lui.

Participarea la lucrări a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

Cei doi membri aleși din rîndul societății civile au dreptul să participe doar la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii din România, pe când în secții nu au dreptul la vot.

Tot în România dreptul de a participa la ședințele Secțiilor este limitată membrilor de drept din CSM, președintelui intstanței supreme îi este permisă luarea decizilor în Plen și numai în Secția pentru Judecători, iar procurorului general îi este permisă participarea în plen și numai în Secția pentru procurori, iar ministrul justiției are dreptul de a participa în ambele secții.

Și se mai impune o precizare că membrii de drept au dreptul de a participa la lucrările secției ce judecă abaterile disciplinare ale judecătorilor, procurorilor sau magistrașilor asistenți, însă sunt decăzuți din dreptul de a vota.

Pe cînd în Republica Moldova toți membrii au dreptul de vot în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la orice probleme ce țin de competența acestui organ. Singurul membru care are o limitare la luarea decizilor este procurorul general, care nu poate participa la deliberarea decizilor ce țin de intetarea dosarelor împotriva judecătorilor, de a fi tras la răspundere penală, de a fi reținut, arestat și adus cu forțat.

Participarea la lucrările CSM-ului a reprezentanților altor instituții

De regulă ședințele Consiliului Superior al Magistraturii ale ambelor state sunt publice, indiferent că a Plenului sau în cazul României și a ședințelor pe Secții. Însă cu titlul de excepție, atunci cînd membrii Plenului sau în cazul Românii membrii secțiilor hotărăsc cu pragul deliberativ de voturi în cazul fiecărui organ, pot fi secretizate.

Ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se înregistrează prin utilizarea mijloacelor video și audio ori se consemnează în stenogramă care sunt plasate pe paginile web al fiecărui Consiliu.

La ședințele Consiliului se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se află spre examinare. Și totodată el poate permite participarea la ședință a reprezentanșilor presei, precum și a unor persoane a căror prezență este considerată utilă, ca de exemplu în cazul României le este permisă participarea reprezentanților asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, care mai au ca drept să-și exprime opinia în legătură cu problemele dezbătute.

Luarea hotărârilor și publicarea acestora

Între deliberarea hotărîrilor nu există nici o diferență, în ambele cazuri pragul cvorumului cu care se adoptă acestea trebuie să fie adoptate cu majoritatea membrilor prezenți în ședință, indiferent că se iau în Plen sau că se iau pe secții.

Hotărârile în ambele state se adoptă prin vot direct și secret. Secretul votului este consacrat printr-o reglementare constituțională.

Toate hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii din România trebuie să fie motivate și publicate în Buletinul Oficial al Consiliului și pe pagina web a lor. Tot în așa procedură se întâmplă și cu hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii din Repulica Moldova, trebuie să fie motivate și publicate în Monitorul Oficial a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina sa de internet.

Căile de atac

Potrivit legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii din România hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării sau publicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de CasațieșiJustiție, care se va pronunța printr-o hotărâre irevocabilă. Astfel recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

Magistrații din România pot formula contestații asupra hotărârilor eliberate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii doar în Plen, cu excepția celor date în materie disciplinară.

Toate hotărârile pronunțate în materie disciplinară pot fi atacate la Completul de 9 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în termen de 15 zile de la publicarea ei sau comunicare.

Legislația Republicii Moldova hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiție, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. Contestațiile se examinează de un complet format din 9 judecători. Astfel hotărârile pronunțate sunt definitive.

Judecătorii din Republica Moldova pot formula contestații în plenul Consiliului Superior al magistraturii împotriva hotărârilor adoptate de către colegiul de calificare și de colegiul disciplinar în condițiile articolului 22 din legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova.

Raporturile dintre Consiliul Superior al Magistraturii cu președintele statului

În legislația română există reglementare ce ține de raportul Președintelui României cu Consiliul Superior al Magistraturii și conform legii nr. 317 din 2004: Președintele României poate participa la orice ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, situație în care are dreptul să prezideze ședința acestuia, însă fără a avea drept de vot.

Alte raporturi în care se află Președintele României cu Consiliul Superior al Magistraturii, este că acesta numește și eliberează din funcție judecătorii și procurorii la propunerea Consiliului. tot la propunerea Consiliului, Președintele României numește în anumite funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție. Și mai numește în funcții de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la propuneare Ministrului Justiției și cu avizul consultativ al Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe când legislația Republicii Moldova nu-i acordă Președintelui Statului dreptul de a prezida Consiliul Superior al Magistraturlii.

Dar în celalte cazuri Președintele Republicii Moldova ca și Președintele României are dreptul la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a numi și elibera din funcție doar judecătorii de la orice instanță în afară de de numirea și eliberarea judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție.

Președintele Republicii Moldova mai are în atribuțiile sale numirea președinților și vicepreședinților judecătoriilor și curților de apel la propunerea Consiliului. Tot la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii președintele poate conferi grade superioare și retrogada judecătorii de la judecătorii și curți de apel.

Conform articolului 8, aliniaul 1 din legea 947 din 1996, Consiliul poate sesiza Președintele Republicii Moldova cu privire la orice problemă care, potrivit legii, ține de competența sa.

Consiliul Superior al Magistraturii de la Chișinău elaborează anual, până la data de 1 februarie, un raport privind activitatea sa și a sistemul judecătoresc care este prezentat Preșdintelui Republicii Moldova.

Raporturile dintre Consiliul Superior al Magistraturii cu Parlamentul

Prima relație între Parlamentul României și Consiliul Superior al Magistraturii constă, că camera senaorilor le revine în exclusivitate atribuția de a alege cei doi reprezentanți ai societății civile dintre indivizii propuși de către fundațiile care au drept obiectiv apărarea drepturilor omului, organizațiile profesionale ale juriștilor și consiliile profesorilor facultăților de drept acreditate de Guvernul României.

Camerei Senatului îi mai revine atribuția de verificare a dispozițiilor legale cu privire la alegerea judecătorilor și procurorilor în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii validând lista acestora. Când camera Senatului constată că s-a încălcat procedura alegerii și numai dacă această abatere de la normele legale a influiențat rezultatul alegerilor atunci poate refuza validarea alegerilor.

Consiliul Superior al Magistraturii prezintă Parlamentului României în ședința a camerelor deputaților și senatorilor activitatea proprie anuală și starea justiției într-un raport care este publicat și în Monitorul Oficial al României și pe pagina web a CSM.

Tot această prezentare a raportului este prezentă și în raporturile Parlamentului Republicii Moldova cu Consiliul Superior al Magistraturii, prin prezentarea raportului anual a activității Consiliului.

La propunerea CSM, Parlamentul Republicii Moldova numește și eliberează din funcție judecătorii de la Curtea Supremă de justiție. Și tot în atribuțiile Parlamenteul Moldovei îi revine de a numi și demite conducerea acesteia, adica de numire și demitere a președintelui și vicepreședinților Curții Supreme de Justiție la propunerea CSM-ului.

Parlamentului îi mai revine atribuția de conferi gradele superioare sau retrogadajudecătorii de la Curtea Supremă de Justiție tot la propunerea Consiliului.

Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza Parlamentul Republicii Moldova cu orice problemă ce ține de competența sa.

Raporturile dintre Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituțională

Consiliul Superior al Magistraturii din România are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și celelalte autorități publice. Însă de așa un drept este limitat Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova.

În schimb în atribuțiile Consiliului de la Chișinău îi revine în exclusivitatea atribuția de a numi doi judecători la Curtea Constituțională. Astfel Consiliul Superior al Magistraturii din Moldova în urma examinării dosarelor depuse de către candidați vor numi doi judecători la Curte, candidații care au obținut votul majorității, adică au votat cel puțin 7 membri ai CSM. Pe cînd CSM român nu are așa atribuții.

Icompatibilități cu funcția de membru a Consiliul Superior al Magistraturii

În ambele state magistrații aleși ca membri în Consiliul Superior al Magistraturii nu au dreptul să exercite nici o altă funcție din domeniul privat sau public, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Membrilor aleși în Consiliul de pe ambele maluri ale Prutului li se aplica ca și normele legale referitoare la incompabilităților și interdincțiile magistraților.

Cum am relatat mai sus calitatea de membru ales în CSM de către Parlamentul Republicii Moldova sau Parlamentul României este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, consilier juridic sau executor judecătoresc în activitate, ales local, funcționar public, judecător ori procuror în exercițiu.

O deosebire între legislația Moldovei și cea din România constă că din Consilul Superior al României nu pot face parte, în termenul aceluiași mandat, soți, rude sau afinii pînă la gradul patru inclusiv.

Suspendarea din funcția de membru a Consiliul Superior al Magistraturii

Membrilor Consiliul Superior al Magistraturii se observă că li se aplică aceliași norme legislative ca și în cazul magistraților.

În cazul României, calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept pentru următoarele motive:

când a fost pusă în mișcareacțiunea penală împotriva sa prin ordonanță sau rechizitoriu;

când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-și exercite funcția în mod corespunzător.

Pe cînd spectrul de suspendare a membrilor Consiliului de la Chișinău este mult mai larg, enumărînd următoarele motive:

în privința lui se începe urmărirea penală, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii în cauza respectivă;

este recunoscut absent fără veste prin hotărîre judecătorească definitivă;

participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau autoritatea administrației publice locale;

i se acordă concediu de maternitate și pentru îngrijirea copilului pe un termen de pînă la 3 ani.

Revocarea din funcția de membru a Consiliul Superior al Magistraturii

Revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii de la București este lăsată la inițiativapreședintelui sau vicepreședintelui Consiliului ori la propunerea a cel puțin o treime din membri, în următoarelesituații:

persoana în cauză nu mai îndeplineștecondițiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;

în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

în cazul aplicării oricărei sancțiuni disciplinare;

la cererea majorității adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă.

Revocarea din funcția de președinte sau vicepreședinte se înaintează spre votare la inițiativa a o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din România.

În toate cazurile enumerate mai sus, în toate deciziile de revocare este competent Consiliul român.

În legislația moldovenească ridicarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se efectuează în următoarele cazuri:

în caz de rămînere definitivă a actului de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

în caz de aflare în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;

la propunerea Consiliului, în caz de neîndeplinire fără motive întemeiate a obligațiunilor de membru stabilite de prezenta lege, precum și în caz de încălcare a restricțiilor specificate la art. 8 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

O deosebire importantă la ridicarea mandatului de membru a Consiliului din Moldova, aceasta se efectuiază de către organul care a ales persoana în această calitate.

Încetarea din funcția de membru a Consiliul Superior al Magistraturii

Calitatea de membru a Consiliului Superior al Magistraturii din ambele state încetează astfel:

la expirarea mandatului;

prin demisie;

prin revocarea din funcție;

în cazul nerezolvării stării de incompatibilitate în termen de la data alegerii în calitate de membru;

prin deces;

prin cerere proprie.

În cazul României, Legiuitorul a mai adăugat o cauză de încetare a a calității de membru a Consiliul Superior al Magistraturii, în cazul cînd un membru este în imposibilitate de exercitare atribuțiilor pe o perioadă mai mare de trei luni.

Răspunderea juridică a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

În România membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii răspund în condițiile legii:

civil

penal

disciplinar.

Pentru a începe exercitareaacțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de către Plen.Abaterile disciplinare comise de către magistrațiialeși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se judecă de către secția din care aceștia fac parte, fără participarea celui față de care se exercită acțiunea disciplinară.Titular al acțiunii disciplinare este comisia de disciplină corespunzătoare calității acelui membru.

Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii

Considerații comune

Cosiliul Superior al Magistruturii în ambele state reprezintă un organ independent, format în vederea organizării și funcționalității sistemului judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul idependenții judecătorești și exercită și exercită autoadministrarea judecătorească.

Legiuitorul român a reglementat considerații comune ale CSM într-un singur act legislativ, adică în legea nr. 317/2004 cu privire la Consiliul Superior al Magistratuii.

Astfel competențele Consiliului Superior al Magistraturii din România, conform prevederilor articolului 30 din legea nr. 317/2004, intră dreptul și obligația de a sesiza și din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor.

Judecătorul sau procurorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor.

În exercitarea atribuțiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și parchetelor, Institutului Național al Magistraturii, altor autorități și instituții publice, precum și persoanelor fizice sau juridice informațiile sau actele pe care le consideră necesare.

În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depășirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.

Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri.

Pe cînd în legislația Republicii Moldova toate acestea se deduc din legile cu privire la puterea judecătorească și Constituantă. Astfel din articolul 6 din Constituția Republicii Moldova, relatează că trebuie să existe anumite colaborări instituționale între puterea judecătorească și executiv, aceste colaborări nu ar trebui să afecteze libertatea și justiției de a soluționa cazuri individuale și de a garanta respectarea valorilor constituționale. În momentul cînd judecătorii consideră că independența lor este în pericol, ei recurg la CSM pentru a li se apaăra independența.

Din legea cu privire la statutul judecătorului din Republica Moldova, rezultă că CSM, reprezintă și apărătorul magistraților și astfel ca și în cazul României, Consiliului îi revine atribuția de apăra reputația magistraților.

O asemănare a CSM-ului moldovenesc este atribuită funcția de a supravegea la respectaterea legii și a criterilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale ale magistraților.

O altă asemănare ține de  Registrul participanților la concursul pentru suplinirea funcțiilorvacante de judecător, de președinte sau de vicepreședinte al instanțeijudecătorești.

Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

Atribuții ce țin de cariera magistraților

Referitor la cariera magistraților Consiliul Superior al Magistraturii din România are următorele atribuții:

propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari;

numește judecătorii stagiari și procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;

dispune promovarea judecătorilor și a procurorilor;

eliberează din funcție judecătorii stagiari și procurorii stagiari;

propune Președintelui României conferirea de distincții pentru judecători și procurori, în condițiile legii;

îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

Iar în Republica Moldova Consiliului Superior al Magistraturii îi revin următoarele atribuții:

face propuneri Președintelui țării sau Parlamentului de numire, promovare la o instanță superioară, transferare la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, de numire în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță ori de eliberare din funcție a judecătorilor, președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești;

primește jurământul judecătorilor;

aprobă Regulamentele privind criteriile și procedura de selectare a candidaților la funcția de judecător, de promovare în funcția de judecător la o instanță superioară, de numire în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanțeiși de transferare a judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară;

aprobă Regulamentul de desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de președinte sau de vicepreședinte al instanțeiși asigură organizarea șidesfășurarea concursului;

dispune interimatul funcției de președinte sau de vicepreședinte al judecătoriei, al curții de apel sau al CSJ, în cazul vacanțeifuncției sau suspendării din funcție a acestora, până la completarea funcției vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării;

aplică măsuri de încurajare în privința judecătorilor;

numește membrii Colegiului pentru selecțiași cariera judecătorilor și ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, conform competenței sale.

Atribuții ce țin de pregătirea profesională a magistraților

Ce ține de pregâtire profesională a judecătorilor și procurorilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din România are următoarele atribuții referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea și examenele:

la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, stabilește numărul anual de cursanți ai Institutului Național al Magistraturii, aprobă anual data și locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, stabilește tematica pentru concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiție, emite avize și adoptă regulamente, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;

numește comisia de admitere și comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Național al Magistraturii;

organizează și validează, potrivit legii și regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor și aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor, la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, precum și tematica activităților de formare profesională continuă, organizate de curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea;

organizează și validează, potrivit legii și regulamentului, concursurile pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor;

dispune organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor și procurorilor;

numește comisiile pentru evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii;

numește și revocă directorul și directorii adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii, la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, și desemnează judecătorii și procurorii care vor face parte din Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii;

la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Institutului Național al Magistraturii;

numește directorul și directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri și desemnează judecătorii și procurorii membri în consiliul de conducere al școlii;

îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluționează contestațiile formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii de la Chișinău are în competența sa atribuțiile ce țin de admiterea la Institutul Național de Justiție, pregătirea inițială și continuă a judecătorilor:

desemnează judecătorii în cadrul Consiliului INJ;

aprobă strategia privind formarea inițialăși continuă a judecătorilor, prezintă opinia asupra planului de acțiuni pentru implementarea acesteia;

examinează și prezintă opinia cu privire la Regulamentul de organizare a concursului de admitere la INJ, cu privire la programele didactice și a planurile de învățământ pentru cursurile de formare inițialăși continuă în cadrul INJ, cu privire la Regulamentul de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice, precum și cu privire la componența comisiilor pentru examenele de admitere și de absolvire a INJ;

deleagă judecătorii pentru participare la seminare, conferințe, cursuri de instruire și pentru deplasări în interes de serviciu;

expune opinia privind numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea inițială a judecătorilor în cadrul INJ;

examinează contestațiile la hotărârile Colegiului pentru selecțiași cariera judecătorilor și ale Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor.

Atribuții ce țin de organizarea și administrarea instanțelor judecătorești

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor;

convoacă adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii;

aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanțe și parchete;

elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, și emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanțelor și parchetelor;

îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

Iar din atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii din Moldua cu privire la organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești îi revine următoarele:

audiază informația Ministerului Justiției referitoare la activitatea privind asigurarea organizatorică a instanțelorjudecătorești;

aprobă Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțelejudecătorești, care asigură transparența, obiectivitatea șiimparțialitatea acestui proces;

examinează, confirmă și propune, în modul stabilit de legislația în vigoare, proiectul bugetelor instanțelorjudecătorești;

prezintă anual, dar nu mai târziu de 1 aprilie, Parlamentului șiPreședintelui un raport asupra modului de organizare șifuncționare a instanțelorjudecătorești în anul precedent;

aprobă structura secretariatului CSM;

acordă concediile de odihnă anuale președințilorșivicepreședințilorinstanțelorjudecătorești.