Consiliul Naţional Al Persoanelor Vârstnice [620360]

CONSILIUL NA ȚIONAL AL
PERSOANELOR VÂRSTNIC E

Octombrie
2017

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
2 Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1. Cap. I – Situa ția socio -economică a persoanelor vârstnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2. Cap. II – Istoricul co șului minim de consum lunar în România . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3. Cap. III – Metodo logia de stabilire a minimului decent de trai și a minimului de
subzistență, utilizată de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Structură,
comparații și concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
4. Cap. IV – Coșul minim de consum lunar, calculat pe baza datelor furnizate de
Institutul Național de Statistică. Structură, comparații și concluzii . . . . . . . . . . . . . 17
5. Cap. V – Propuneri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
6. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
ANEXE .
1. Gruparea pensionarilor de asigur ări sociale de stat și agricultori p e niveluri de
pensii și pe categorii, în luna august 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2. Rata de sărăcie generală și a persoanelor vârstnice (65 ani și peste), la
nivelul UE – 28 și al Rom âniei în perioa da 2007 -2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3. Riscul de sărăcie de relativă pentru persoanele de 65 ani și peste, total și pe
sexe în anul 201 5, în S tatele Membre UE – 28 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
4. Cheltuielile alimentare ale pensiona rului singur, în luna iulie 2017 . . . . . . . . . . . . 31
5. Cheltuielile alimentare ale pensionarului din familia de pensionari (2 persoane)
în luna iulie 2 017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
6. Cheltuielile nealimentare ale pensionarului singur și ale pensionarului care face
parte din familia de pensionari (2 persoane), total țară în luna iulie 201 7 . . . . . . 33
7. Cheltuielile nealimentare ale pensionarului singur, pe medii, pe țară, în luna iulie
2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
8. Cheltuielile nealimentare ale pensionarului care face parte din familia de
pensionari (2 persoane) pe medii, în luna iulie 201 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
9. Cheltuielile pentru servicii ale pensionarului singur și ale pensionarului care face
parte din familia de pensionari (2 persoane), total țară , în luna iulie 2017 . . . . . . 34
10. Cheltuielile pentru servicii ale pensionarului singur, pe medii, în luna iulie
2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
12. Cheltuielile pentru servicii ale pensionarului singur și ale pensionarului care face
parte din familia de pensionari (2 persoane), t otal țară, în luna iulie 201 7 . . . . . .
35
13. Minimul de trai decent și a minimul de subzistență, pentru pensionarul
singur, pe medii, în luna iulie 201 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
3 Introducere
Persoanele vârstnice (60 ani și peste) reprezintă aproximativ o cincime d in
popula ția țării și potrivit tendin țelor demografice, în Rom ânia, ca și pe plan mondial
aceas tă pondere este în continuă cre ștere, ceea ce justifică reglementarea unei
structuri diferit e a necesarului de consum al acestora fa ță de cel al persoane lor
active și respectiv al celorlal ți membri ai societă ții.
În România, în anul 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani și peste,
reprezentau 10,30% din totalul popula ției, ajun gând la 1 iulie 2016 la 22,23% –
situa ție care arată că persoanele vârstnice sunt un segment important în cadrul
popula ției.
În semnificativă și continuă cre ștere, majoritatea popula ției vârstnice din
România nu dispune de resurse financiare suficiente pentru o via ță decentă .
Calitatea vie ții acestei categorii de popula ție ar trebui să reprezint e o prioritate care
să stea în aten ția Guvernului . Cheltuielile pentru î ntreținerea locuin ței, plata
alimentelor și a serviciilor de sănătate sunt covâr șitoare pentru multe dintre
persoanele vârstnice , încât preocupările pentru participarea la via ța socia lă și
culturală rămân reziduale , condi ții în care un sprijin real și consiste nt din partea
statului este absolut necesar .
Având în vedere evolu ția pre țurilor și faptul că în luna august 2017 , 661.286 ,
respectiv 13,10% dintre pensionari i de asigurări sociale de stat și agricultori au avut
pensii sub 427 lei (coșului de consum lunar1),1.324.391 pensionari (26,23%) pensii
sub 580 lei (valoarea nivelului minim de subzi stență2) și 1.916.421 pensionari
(37,96%) sub 736 lei (valoarea nivelului minim de trai decent2), este necesar să se
intervină cu noi măsuri pentru majorarea veniturilor acestei categorii de popula ție
(Anexa nr.1 ).

1Valoarea coșului de consum lunar al pensionarului singur, total țară, la pre țurile lunii august 2017,
calculat pe baza datelor comunicate de Institutul Na țional de Statistică ;
2Valoarea nivelului mini m de subzisten ță și valoarea nivelului minim de trai decent, total țară, pentru
pensionarul singur , la prețurile lunii august 2017 , au fost calculate pe baza datelor comunicate de
Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții;

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
4 Capitolul I
Situația socio -economică a persoanelor vârstnice
Situa ția grea în care se găse ște astăzi o mare parte a vârstnicilor din
România, consider ăm că se datorează următoarelor aspecte principale:
 Creșterea costurilor întreținerii locuin ței, a serviciilor și a alimente lor de bază,
ridică gradul de inciden ță a sărăciei în rândul vârstnicilor , care datorită vârstei
înaintate sunt expu și suplimentar unor riscuri specifice ;
 Persoanele vârstnice care locuiesc în mediul urban , față de persoanele care
locuiesc în mediul rural, au nevoie de un v enit mai mare pentru acoperirea
cheltuielilor lunare pentru între ținere și pentru serviciile de bază ;
 Sistemul de servicii destinate bătrânilor singuri și dependen ți, care nu se mai
pot autogospodări , precum și a celor cu dizabilită ți, ca grupuri principal e de
risc, este reglementat fragmentat și nu se realizează în cadrul unui sistem
articulat de instituții (cele care coordonează activită țile medicale și respectiv
cele care se ocupă de serviciile sociale), care prin cooperare permanent ă ar
putea garanta eficientizarea lor;
 Persoanele vârstnice fără afec țiuni de sănătate majore sunt obligate să
participe la ac țiuni aducătoare de venit pe ntru asigurarea traiului zilnic , în
măsura în care reu șesc să se men țină activi pe pia ța muncii;
 Legisla ția nu prevede regl ementări eficiente pentru prevenirea abuzurilor la
care vârstnicii sunt expu și, respectiv înstrăinarea bunurilor sau exploatarea
acestora.
 Veniturile insuficiente ale pensionarilor fac ca ace știa să nu mai poată acoperi
cheltuielile strict necesare pent ru procurarea medicamentelor necesare
întreținerii sănătă ții, pentru plata unor servicii medicale în ambulatoriu sau în
spitale .
Multe din nevoi le de sprijin, în special cele de asisten ță socială comunitară la
domiciliu, sunt acoperite numai formal prin măsu ri legislative care nu se aplică sau
nu se pot practic aplica fără ac țiuni reale și concertate, la nivel local, în special în
mediul rural. A șadar, acces ul redus al vârstnicilor la presta ții și servicii sociale
spore ște ”șansele” acestora de a rămâne în rândul săracilor.
Evolu ția riscului de sărăcie în perioada 2007 -2015 arată că acest fenomen
este prezent în majoritatea țărilor europene, la nivelul UE -28 oscilând în jurul valorii

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
5 de 17,0% în 2015 . (Anexa nr. 2) Români a și Serbia au avut una din cele mai ridicate
rate de sărăcie monetară relativă: 25 ,4% în anul 201 5, fiind urmată de Letonia
(22,5%).
Datele Eurostat cu privire la gradul de sărăcie al vârstnicilor din România (65
ani și peste), utilizând această metodă (Anexa nr. 3), indică, în anul 201 5 o rată de
sărăcie de 1 9,4%, valoare peste niv elul mediei UE – 28 (1 4,1%).
În ceea ce prive ște situa ția din țările Uniunii Europene (Anexa nr. 3), cel mai
mare risc de sărăcie relativă al persoanelor vârstnice (65 ani și peste) în anul 201 5 a
fost în: Estonia (3 5,8%), Letonia (34 ,6%), Bulgaria (31,7%), Croația (26,3%),
Lituania (25,0%), Malta (21,0%) și cel mai mic în: Fra nța (8,0%), Luxemburg (7,9%),
Cehia (7 ,4%), Olanda (5 ,6%), Slovacia(5,6%) și Ungaria (4, 6%).
În multe țări ale UE, persoanele în vârstă de 65 ani și peste sunt mai expu se
riscului de sărăcie relativă decât alte c ategorii de vârstă.
Mai mult , în România nu sunt încă dezvoltate și aplicate programe care să
vizeze pregătirea pentru pensionare și identificare a posibilită ților de men ținere a unei
vieți active și a unei particip ări sociale semnificative pentru persoanele vârstnice. O
mare parte din acestea nu dispun de resurse financiare suficiente pentru o via ță
decentă, iar participarea la via ța socială și culturală continuă să rămână deziderate
nesolu ționate până în prezent .
Pe domenii de interes privind persoanele v ârstnice, se pot eviden ția,
următoarele probleme:
 Pensii și asigurări sociale
 Creșterea raportului de dependen ță ca urmare a cre șterii numărului de
beneficiari și a diminuării numărului de contribu abili. Astfel, de la 315,1
pensionari3 la 1000 salaria ți în 1990, s -a ajuns la 995,1 în anul 2016 ;
 România are un nivel extrem de scăzut al cheltu ielilor totale cu pensiile (9,3 %
din PIB, fa ță de media Uniunii Europene – 27 de 11 ,2% în anul 2015 și față de
14,9% în Italia, 14 ,4% în Franța, 14,4% în Austria, 14 ,1% Grecia , 13,3% în
Portugalia, 1 2,8% în Finlanda, 11 ,9% în Belgia și 11,9% în Ungaria );

3Au fost considera ți doar pens ionarii de asigurări sociale de stat, iar în anii 2006 – 2014 oscila ția
raportului de dependen ță economică s -a datorat oscila ției numărului de salaria ți.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
6  Nivelul pensiilor în sistemul public se men ține mic fa ță de cel al salariilor
(pensia medie asigurări sociale – fără agricultori) , cu toate că și salariile sunt
departe de ceea ce ar fi necesar pentru un trai decent .
În concluzie , se poate afirma că s istemul public de pensii din România se
găse ște, în prezent, într-o situație critică, cu deficite financiare curente și oferă pensii
în cuantum insuficient unui trai decent marii majorită ți a pensionarilor.
 Asisten ța socială
 Se constată o slabă dezvoltare a serviciilor pentru vârstnicii afla ți în dificultate
compar ativ cu alte categorii defavorizate de popula ție (copii, persoane cu
dizabilită ți) și o insuficientă dezvoltare a structurilor la nivelul autorită ților
publice centrale și locale care să monitorizeze cazurile sociale din cadrul
acestora;
 Nu sunt dezvoltat e programe de reinser ție socială și de men ținere a unei vie ți
active și a unei participări semnificative a persoanelor vârstnice în societate ;
 Legisla ția în domeniul financiar nu încurajează suficient transferurile între
sectorul public și cel privat, as tfel încât resursele sunt insuficiente și inegal
repartizate la nivelul comunită ților, cu diferen țe majore între localită ți;
 Nu există o autoritate la nivel na țional care să monitorizeze aplicarea
măsurilor pe plan local și pentru gestionarea unei bazei d e date cu privire la
protec ția persoanelor vârstnice ;
 Legea nr. 17/2000 privind asisten ța socială a persoanelor vârstnice reprezintă
un act normativ depă șit față de situa ția actuală, cât și față de noua Lege a
asisten ței sociale nr. 292/2011, fiind necesar ă armonizarea celor două acte
normative astfel încât administra ția publică centrală și locală cu atribu ții în
domeniu să fie în măsură să elimine situa țiile de abuz și neglijen ță la care sunt
expuse persoanele vârstnice .

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
7 Capitolul II
Istoricul co șului mi nim de consum lunar în România
Așa cum este definit în literatura de specialitate, coșul minim de consum lunar
este reprezentat prin ansamblul produselor alimentare, nealimentare și a serviciilor
necesare unui minim de trai și este exprimat:
 cantitativ – prin cantită țile minime de bunuri și servicii necesare
subzisten ței,
 valoric – prin cheltuielile realizate pentru procurarea acestor bunuri și
servicii și cele implicate de plata altor bunuri și servicii necesare
consumului minim, nespecificate în expresie cantitativă.
România a adopta t, în mod oficial, pentru prima dată termenul de „coș minim
de consum lunar ” în anul 2000, prin emiterea OUG nr. 217 .
Având în vedere că protec ția socială trebuie să fie reală, adică să acopere un
minim necesar, co șul minim de consum lunar a avut rolul de a orienta autorită țile
guvernamentale în stabilirea, sub orice formă, a m ăsurilor de sprijin social .
Odată adoptat, evaluarea trimestrială a coșului minim de consum lunar intra în
sarcina Institutului Na țional de Statistică, ia r publicarea acestuia se făcea de către
Guvern la ini țiativa Ministerului Muncii și Justiției Sociale . Coșul minim de consum
lunar a fost făcut public din anul 2000 până în trimestrul II al anului 2003, prin
următoarele acte normative:
Actul normativ Anul Trim. Nivelul co șului
lei /gospodărie Nivelul co șului
lei /persoană Creștere față de
trim. IV 2000
%
HG nr. 380/2000 2000 IV 335 120 –
HG nr. 1200/2001 2001 I 363 130 8,40
HG nr. 1200/2001 2001 II 388 139 15,80
HG nr. 1200/2001 2001 III 402 144 20,00
HG nr. 222/2001 2001 IV 443 158 32,20
HG nr. 622/2002 2002 I 458 164 36,70
HG nr. 1145/2002 2002 II 481 172 43,60
HG nr. 1458/2002 2002 III 486 174 45,10
HG nr. 252/2002 2002 IV 528 189 57,60
HG nr. 928/2003 2003 I 541 193 61,50
HG nr. 1079/2003 2003 II 553 198 65,10

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
8 Art. 2 din Ordonan ța de Urgen ță a Guvernului nr. 217/2000 , care reglementa
evaluarea trimestrial ă a coșului minim de consum lunar și aprobarea acestuia prin
hotărâre a Guvernului , a fost ulterior abrogat prin art. 23 din Ordonan ța de Urgen ță a
Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul
administra ției publice centrale.
Se poate afirma c ă evolu ția societă ții române ști nu a marcat un interes pentru
o cât mai fidelă definire a caracteristicilor vie ții persoanelor la vârsta a treia, situa ție
ce necesită reglementarea co șului de consum lunar al familiei de pensionari și
calcularea valorii acestuia la un nivel care să le permită un trai decent.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
9 Capitolul III
Metodologia de stabilire a minimului decent de trai și a minimului
de subzisten ță, utilizată de către Institutul de Cercetare a Calită ții
Vieții. Structur ă, compara ții și concluzii

Metoda folosită de către Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții, este de tip
normativ. Aceasta stabile ște cuantumuri valorice, ce nu depind de nivelurile de
consum înregistrate la un moment dat, ci se bazează pe norme stabilite în studii de
specialitate care privesc dezvoltarea și manifestarea persoanei, atât în via ța de zi cu
zi în spa țiul familial, cât și în afara lui, în societate. Pentru calcul se util izează
normele de consum stabilite de speciali ști (sociologi, economi ști, nutri ționiști), fără să
foloseasc ă sondaje sau aprecieri comparative cu o perioad ă anterioară .
Calculul acoperă toate cheltuielile privind consumul de bunuri și servicii
necesare per soanei și familiei sale, acasă și în societate. Acestea sunt grupate în
componente, după cum urmează:
 Consumul alimentar are la bază normele de c onsum stabilite de speciali știi
nutritioni ști de la Institutul de Igienă și Sănătate Publică din Bucure ști.
În cazul familiei de pensionari s -a apreciat consumul primului pensionar,
bărbat, cap de gospod ărie ca fiin d 0,8 din consumul adultului, bă rbat, activ, iar
pentru a doua persoană vârstnică pensionară, femeie, s -a apreciat tot 0,8 din
consumul femeii active. Calculul consumului alimentar, pe componente și pe
total se face separat pentru cei do i membri ai familiei, urmâ nd a se însuma la
final.
De asemenea, s -a optat pentru definirea minimului de trai al persoanei
vârstnice ca fiind un consum alimentar de 2.700 calorii pe zi, respectiv un
minim stabilit de nutri ționiști.
Principala grupă de produse alimentare a fost considerată carnea și
produsele din carne. Cantitatea cea mai mare de carne consumată între porc,
vită și pui a fost stabilită la carnea de porc, d eoarece intră în obi șnuințele de
consum ale adul ților din România . Aceasta este urmată de carnea de vită
apreciată de nutri ționiști ca fiind foarte sănătoasă pentru organism, ultima fiind
carnea de pui care, pe de o parte, este o carne accesibilă ca pre ț pe pia ță, iar
pe de altă parte constituie carnea cea mai recomandată de nutritioni ști pentru a
fi consumată de persoanele vârstnice.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
10 O altă grupă importantă de produse alimentare o constituie lactatele și
derivatele din lapte . Acestea s -au stabilit tot în f uncție de preferin țe și sănătate
pentru organism, respectiv telemea de oaie, telemea de vacă și iaurt (un
derivat absolut necesar vârstnicilor) . Untul a fost luat într-o cantitate mai mică,
substituit fiind de consumul de margarină care face parte tot din grupa
grăsimilor.
De asemenea, la grupa grăsimi a fost ales uleiul de floarea soarelui necesar în
prepararea zilnică a mâncării gătite, ca și legumele ce vin să întregească
necesarul de componente nutritive pentru organism.
La grupa de legume au fost selec tate: ceapa, morcovul, usturoiul și pătrunjelul
deoarece pot fi folosite la toate felurile de mâncare și sunt accesibile pe pia ță în
toate anotimpurile, regăsindu -se în culturile tuturor zonelor geografice, de la
câmpie până la zonele mai înalte de deal sa u podi ș.
Principala op țiune în necesarul alimentar de legume o constituie cartoful
consumat în cantită ți mari, care se regăse ște în toate tipurile de culturi, de șes
deal și podiș, în sud ca și în nord, în vestul ca și în estul țării.
De asemenea, fasolea este o legumă des folosită în alimenta ție și iarna, ca și
vara, uscată sau verde, în funcție de anotimp și, din categoria fructelor, merele ,
care au aria de răspândire cea mai largă și pot fi procurate în toate
anotimpurile.
În categoria alimentelor au mai fost luate în calcul , zahărul și dulciurile , iar în
cantitate redusă, cafeaua , intrat ă în obi șnuințele și preferin țele de consum ale
persoanelor vârstnice.
O ana liză aparte a fost efectuată la evaluarea produselor din autoconsum în
mediul rural.
Dintre pr odusele care, în mediul urban sunt cumpărate, iar în mediul rural sunt
asigurate și consumate în cadrul gospodăriei, s -au luat în calcul :
 lactatele ( laptele de vacă, telemea de oaie și telemea de vacă, iaurtul,
untul);
 carnea și produsele din carne (carnea de porc, vită și pui, untura care în
mediul rural provin de la animalele crescute în propriile gospodării);
 ouăle , provenite în mediul rural de la păsările crescute în gospodărie;
 legumele , cum ar fi: morcovul, ceapa, usturoiul, verdea ța, cartoful, fasole a
verde și uscată, acestea fiind consumate pe parcursul întregului an.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
11  Cheltuielile cu îmbrăcămintea și încăl țămintea au avut în vedere, în primul
rând, sexul persoanei și anotimpul. Acesta este și motivul detalierii produselor,
în principiu, pentru persoa ne inactive, pensionar i, ținându -se seama de cele
necesare în casă și în afara spa țiului de locuit.
 Locuin ța se consideră alcătuită dintr -o singur ă cameră pentru familia de
pensionari atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Celelalte cheltuieli
legate de: locuin ță: mobilier , articolele electrice și de uz gospodăresc, articolele
tehnico -sanitare și de igienă, articolele textile pentru uz casnic, vesela ,
tacâmurile, articolele de menaj și alte produse de uz gospodăresc ce se
stabilesc separat pe medii de reziden ță. Cheltuielile legate de serviciile de igien ă
personală, serviciile de reparare și între ținere a obiectelor de îmbrăcăminte și
încăl țăminte se stabilesc separat pentru bărba ți și pentru femei, cu domiciliul în
mediul urban și respectiv în medi ul rural.
 Cheltuielile cu locuin ța se stabilesc pe baza cotelor lunare de între ținere de la
locuin țele cu o singură cameră (garsonieră). Aceste cote lunare de plată a
întreținerii se preiau de la administra ția blocurilor de tip vilă (2 scări, 4 etaje ), de
la blocurile cu 8 sau 10 etaje și de la blocurile cu 4 etaje și mai multe scări.
 Transportul are în vedere 2 călătorii cu reducere, echivalentul unei călătorii cu
trenul, efectuate atunci când se deplasează, o dată pe an, în vacan ță de
agrement sau la tratament.
 Articolele de papetărie reflectă cerin țele pentru un minim necesar.
 La categoria de cheltuieli pentru medicamente se rețin numai cele strict
necesare pentru trusa de prim ajutor și nu cele pentru asigurarea unui tratament
profilactic, pornind u-se de la premisa unei îmbătrâniri sănătoase și nu cazurile
de tratare a bolilor cronice pe perioade îndelungate de timp.
Conținutul trusei medicale din locuin ța persoanei vârstnice este
următorul :
 Analgezice și antiinflamatorii (algocalmin, antinevralgic , aspirină,
piramidon, paracetamol) ;
 Alcool medicinal ;
 Fașă;
 Furazolidon ;
 Leucoplast ;
 Flacon cu vit amine + întăritoare ;
 Siropuri pentru tuse ;
 Antibiotice (ampicilină) ;
 Rivanol .

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
12 Metoda normativă folosită de Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții, se ap lică
la fundamentarea următoarelor 2 concepte:
a) Minimul corespunzător unui nivel de trai decent se define ște, în cazul unei
familii de pensionari, ca fiind necesarul de resurse pentru consumul curent
(alimente, îmbrăcăminte, încăl țăminte, medicamente, întreținerea locuin ței,
servicii), la care se adaugă cheltuielile necesare pentru educa ție și cultură . Din
cercetările în domeniu realizate în România începând cu anul 1994 și până în
prezent, aprecierile persoanelor (cap de go spodărie) au constituit reperul cel
mai important în stabilirea cheltuielilor referitoare la îmbrăcăminte
/încăl țăminte, igienă personală, între ținerea locuin ței și dotarea acesteia , care
au fost aplicate la stabilirea normel or de consum. La produsele alimentare și
celelalte grupe de ser vicii s -au folosit inițial prețurile de pe pia ța liberă,
(respectiv tarifele unice de consum ), care au fost ulterior actualizate lunar, pe
categorii, folosind indicii pre țurilor de consum publica ți de Institutul Na țional de
Statistică.
b) Minimul de subzisten ță este inferior minimului de trai decent și nu mai
cuprind cheltuielile de informare, cultură și transport , obiectele de mobilier,
dotarea locuin ței cu aparatură casnică și electrocasnică, precum și o parte din
garderoba personală. Minimul de subzisten ță se limitează numai la aspectele
legate de supravie țuirea unei persoane fiind inferior minimului decent de trai,
tocmai prin elementele de dezvoltare și afirmare socială.
Datele furnizate de Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții, privind minimul de
trai decent și minimul de subzisten ță, la nivelul lunii iulie 201 7, sunt prezentate în
tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1
Minimul de trai decent și de subzisten ță pentru pensionarul singur și
pentru familia de 2 pensionari pe medii de reziden ță,
în luna iulie 201 7
– lei –
Pensionarul
singur Familia de 2
pensionari
Urban Decent 756 1.436
Subzistență 605 1.150
Rural Decent 722 1.372
Subzistență 559 1.062
Total Decent 739 1.404
Subzistență 581 1.104
Sursa datelor: Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
13 Structura minimului de trai decent și a minimul de subzisten ță, pentru
pensionarul singur , pe medii, la nivelul lunii, este prezentată în Anexa nr. 12.
Metoda prezentată de Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții pentru sta bilire a
celor două niveluri minime de trai, nu eviden țiază în mod real cheltuielile strict
necesare care cad în sarcina persoanelor vârstnice, introducând ipoteze simplificate
de calcul în ceea ce prive ște:
 cheltuielile cu îmbrăcămintea și încăl țămintea;
 transp ortul – care nu îl include decât pe cel pe calea ferată;
 medicamentele sunt calculate numai pentru trusa de prim ajutor , în condi țiile
în care 26,9% din persoanele de 65 – 74 ani și 31,7% din persoanele de 75
ani și peste declară că suferă de cel pu țin o boală cronică4 ce necesită
cheltuieli lunare cu medicamentele de între ținere și analizele medicale ;
 nu se are în vedere existen ța unor cheltuieli neprevăzute;
 cheltuie lile de între ținere a locuin ței nu sunt diferen țiate pe sisteme de
încălz ire a locuin ței (termoficare, gaze, combustibil lichid, lemne și cărbuni,
electricitate) ;
 spațiul de locuit este limitat la o singură cameră.
De asemenea nivelul consumului persoanelor vârstnice, apreciat ca fiind doar
0,8 fa ță de consumul unei persoane adulte nu se susține5, cum nu se sus ține nici
axarea consumului de carne pe cea de porc, în condi țiile în care majoritatea
persoanelor vârstnice țin regim alimentar.
Considerăm totodată deficitar faptul că nu se are în vedere în mod distinct
determinarea cheltuielilor medii pentru locuin ță pe tipuri de încălzire, care în perioada
sezonului rece sunt mari, foarte diferite în func ție de agentul termic utilizat, și
afectează direct nivelul veniturilor rămase pentru acoperirea celorlalte categorii de
cheltuieli.
Trebuie să remarcăm și faptul că 54,0% din gospodăriile de pensionari
locuiesc în loca ții cu trei sau ma i multe camere, iar restul de 46,0% în loca ții cu 1 -2

4 Date culese din lucrarea “Condițiile de viață ale populației din România în anul 201 6”, Institutul
Național de Statistică, 201 7, pagina nr.88 , procentele sunt calculate la totalul persoanelor de 16 ani și
peste ce au declarat că suferă de o boală cronică;
5 ”Estimarea unei scale de echivalență adecvată pentru România”, Dr. Marius Augustin Pop, Revista
Inovația Socială nr. 2 /2009 (iulie – decembrie) pp. 41 – 64, Academia Română, Institutul de Cercetare
a Calității Vieții.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
14 camere6, ceea ce , atunci când nu se poate face o separare în sistemul de încălzire,
majorează semnificativ ch eltuielile pentru încălzire .
De asemenea, în calculul minimului de trai decent, ar trebui avută în vedere o
sumă la nivelul de 10,0% din cuantumul total al co șului de consum lunar pentru
constituirea unui fond de siguran ță și economie, în vederea acoperiri i diverselor
cheltuieli pentru situa ții neprevăzute: boală, spitalizare, deces etc. sumă mică fa ță de
costurile excesiv ridicate practicate în prezent de către furnizorii acestor servicii.
În concluzie apreciem că pragurile rezultate prin aplicarea aceste i metod e sunt
subdimensionate și nu pot asigura în mod real un nivel decent de trai persoanelor
vârstnice .

6 Date culese din lucrarea “Condi țiile de via ță ale pop ulației din România în anul 2016 ”, Institutul
Național de Statistică, 201 7, pagi na nr.65;

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
15
Capitolul IV

Coșul minim de consum lunar, calculat pe baza datelor furnizate
de Institutul Național de Statistică. Structură, com parații și
concluzii
Aspectele specifice referitoare la structura coșului de consum lunar, pentru
persoana vârstnică sunt legate de:
 particularitățile vârstei în raport cu starea individuală de sănătate;
 gradul de uzură fizică și psihică a organismului;
 nevoile individuale pentru un trai decent.
Aplicând o metodă derivată din metoda Băncii Mondiale, Institutului Național
de Statistică a fundamentat pentru luna octombrie 2000, primul coș minim de
consum lunar, care a fost publicat ca structură și valoare în OUG nr. 217/2000.
Construcția acestui coș minim și evaluarea lui s -au bazat, în principal, pe informațiile
privind consumul efectiv al populației, colectate prin „Ancheta Integrată în
Gospodării” , cercetare multifuncțională realizată la acea dată de Instit utul Național de
Statistică (INS), precum și pe alte date relevante pentru dimensionarea corectă a
necesităților de consum.
Pentru constituirea coșului minim de consum lunar s -au avut în vedere datele
privind consumul efectiv și cheltuielile gospodăriilor situate în zona pragului de
sărăcie relativă, stabilit la nivelul a 60,0% din cheltuielile medii de consum realizate
de ansamblul gospodăriilor. Corespunzător acestui prag, calculele de fundamentare
a coșului s -au bazat pe datele referitoare la consumul și cheltuielile (detaliate pe
clase de produse) a 20,0% din totalul gospodăriilor cercetate și anume a celor situate
în a treia și a patra decilă (D3 și D4) a distribuției gospodăriilor după nivelul venitului
total pe adult echivalent. Gospodăriile din D3 au avut un venit mediu de 1,61 față de
D1 și gospodăriile din D4 au avut un venit mediu de 1,84 față de D1.
Primul coș minim de consum lunar (calculat pentru o gospodărie de mărime
medie de 2,804 persoane) a fost determinat pe baza următoarelor elemente:
PRODUSE ALIMENTARE
 necesarul mediu zilnic de 2.760 calorii pe o persoană, recomandat de
nutriționiști, repartizat conform structurii consumului alimentar mediu lunar al

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
16 gospodăriilor din decilele D3 și D4 (din calcul, rezultă în medie pentru decilele
D3 și D4, 2.400 calorii), a fost transformat în unități fizice, la care s -a aplicat
valoarea prețurilor din luna octombrie 2000, obținându -se valoarea
corespunzătoare.
O PARTE DIN SERVICII
 consumul mediu unitar lunar de utilități (energie electrică, termică, g aze
naturale, telefon, abonament transport) ce a revenit pe un locuitor conform
normelor de consum și pe baza balanței energetice, a fost multiplicat cu
prețurile /tarifele unice pe țară stabilite prin acte normative sau note de
negociere, obținându -se co nsumul valoric.
PRODUSE NEALIMENTARE + CELELALTE SERVICII
 media cheltuielilor lunare efectuate de gospodăriile din decilele D3 și D4
pentru elementele consumului de produse nealimentare și pentru celelalte
servicii.
Evaluarea coșului minim de consum luna r s-a realizat în raport cu trei
componente și anume:
 Prima categorie este formată din produsele alimentare și serviciile pentru
care au fost determinate și cantitățile aferente consumului minim. Au fost
luate în considerare 34 de produse alimentare și 5 tipuri de servicii care au
reprezentat 87,0%, respectiv 58,1% din media cheltuielilor efectuate de
gospodăriile din decilele D3 și D4 pentru produse alimentare, respectiv
servicii.
 A doua categorie este formată din câteva grupe de bunuri nealimentare și
servicii de mare importanță în consumul gospodăriilor care au fost cuprinse
în coș cu cheltuielile minime aferente (confecții, tricotaje, încălțăminte, cărți și
rechizite, medicamente, articole de igienă, apă, canal, salubritate, abonament
RTV, servicii medicale, impozite și taxe). Nivelul acestor cheltuieli reprezintă
66,5%, respectiv 29,0% din media cheltuielilor efectuate de gospodăriile din
decilele D3 și D4 pentru produse nealimentare, respectiv servicii.
 A treia categorie include toate celelalte bun uri și servicii care compun
consumul efectiv al gospodăriilor din decilele D3 și D4, care nu au fost
nominalizate în primele 2 categorii, dar sunt cuprinse global în coșul minim, cu
sume reprezentând totalul cheltuielilor efectuate de gospodăriile din deci lele
D3 și D4 pentru aceste elemente, repartizate distinct pe trei clase: produse

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
17 alimentare, produse nealimentare și servicii. Cheltuielile aferente acestei
categorii au reprezentat 13,0% din cheltuielile efectuate de gospodăriile din
decilele D3 și D4 pe ntru consumul alimentar, 33,5% din cheltuielile efectuate
de aceste gospodării pentru bunurile nealimentare și 12,9% din cheltuielile
pentru servicii.
Coșul minim de consum lunar astfel stabilit și structurat s-a reevaluat
trimestrial (ultima lună din trimestru), până în trimestrul II al anului 2003, în următorul
mod: prețurile (valorile) aferente componentelor care au format primele 2 categorii au
fost inflatate prin multiplicare cu indicii de creștere a prețurilor la produse și grupe de
produse și servicii, calculați și publicați lunar de către Institutul Național de Statistică.
În cazul celei de -a treia categorii, (alte produse) sumele aferente s -au calculat
prin aplicarea unor coeficienți la valorile rezultate prin însumarea compon entelor
nominalizate și anume: 0,150 pentru produsele alimentare, 0,504 pentru bunurile
nealimentare și 0,148 pentru servicii. Coeficienți au fost determinați, pentru fiecare
grupă, când a fost construit primul coș, calculând ponderea celei de -a treia cate gorii
de componente nenominalizate a coșului, alte produse, în total produse
nominalizate.
În urma solicitărilor adresate de Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice,
Institutul Național de Statistică oferă datele necesare calculării valorii coșului de
consum lunar, separat, pentru persoana vârstnică singură și familie formată din două
persoane vârstnice, pe medii de rezidență, pentru a putea respecta metodologia
generală de calcul a coșului minim de consum lunar având în vedere consumurile
medii înregi strate de gospodăriile de pensionari din datele Anchetei Bugetelor de
Familie, pentru luna de referință solicitată.
Pentru luna iulie 2017 coșul de consum lunar pentru persoana vârstnică , pe
componente, calculat pe baza datelor furnizate de Institutul Nați onal de Statistică , se
prezintă după cum urmează:
 Consumul alimentar care se analizează cantitativ și valoric, în funcție de
media consumului real al unei persoane vârstnice, de mediul de proveniență
al acesteia (rural și urban), precum și în funcție de mă rimea familiei. Astfel,
consumul alimentar din coșul de consum lunar al unei persoane vârstnice
singure față de consumul minim al populației este mai mic la pâine, fasole
boabe, carne de porcine, carne de oaie și alte feluri de carne (produse
generatoare d e colesterol și de alte afecțiuni care conduc la deteriorarea stării

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
18 de sănătate o dată cu înaintarea în vârstă) și mai mare la ouă, lapte proaspăt,
cartofi, băuturi nealcoolice. La celelalte produse alimentare, necesarul minim
lunar de consum al unei pers oane vârstnice, în medie, este mai mare, având
în vedere necesitățile fiziologice a organismului persoanei vârstnice. (Tabelul
nr. 2).
Tabelul nr. 2
Consumul alimentar, în unități fizice, al pensionarului singur și
al pensionarului din familia de 2 persoane , total țară, în luna iulie 2017
– lunar /persoană –

Nr.
crt. Produse alimentare Unitatea
de măsură Coșul de
consum pentru
o persoană
vârstnică
singură Coșul de
consum pentru
un vârstnic din
familia de 2
persoane Coșul minim de
consum al
populației
/persoană
1 2 3
1 Făină kg 1,322 1,366 1,101
2 Mălai kg 2,452 2,396 2,100
3 Pâine kg 10,776 10,132 11,400
4
Produse de franzelărie.
specialități de panificație kg 0,340 0,202 0,178
5 Paste făinoase kg 0,509 0,359 0,250
6 Orez kg 0,829 0,571 0,500
7 Fasole boabe kg 0,749 0,578 0,751
8 Cartofi kg 6,057 4,551 4,700
9 Morcovi. pătrunjel.
păstârnac kg 0,892 0,666 0,600
10 Ceapă uscată kg 1,365 1,050 0,901
11 Varză murată și alte
murături kg 1,324 1,369 1,085
12 Bulion kg 0,502 0,415 0,296
13 Conserve de legume kg 0,292 0,281 0,197
14 Mere kg 1,788 1,368 1,090
15 Citrice. fructe meridionale kg 0,478 0,411 0,197
16 Conserve din fructe kg 0,356 0,295 0,250
17 Carne de bovine kg 0,381 0,346 0,247
18 Carne de porcine kg 0,836 0,815 0,888
19 Carne de pasăre kg 1,954 1,438 0,987
20 Carne de oaie și alte feluri
de carne kg 0,119 0,165 0,148
21 Preparate din carne kg 1,144 1,009 0,888
22 Pește proaspăt și congelat kg 0,581 0,463 0,296
23 Lapte proaspăt l 8,547 6,596 5,230
24 Lapte bătu t. iaurt l 0,407 0,421 0,246
25 Telemea de vacă kg 0,583 0,511 0,395

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
19 Nr.
crt. Produse alimentare Unitatea
de măsură Coșul de
consum pentru
o persoană
vârstnică
singură Coșul de
consum pentru
un vârstnic din
familia de 2
persoane Coșul minim de
consum al
populației
/persoană
1 2 3
26 Telemea de oaie kg 0,277 0,270 0,246
27 Brânză proaspătă și
smântână kg 0,669 0,644 0,345
28 Ouă bucăți 23,000 17,000 15,000
29 Untură kg 0,250 0,234 0,250
30 Ulei comestibil l 1,622 1,212 0,987
31 Margarină Kg 0,354 0,223 0,197
32 Zahăr Kg 1,399 1,026 0,987
33 Ciocolată. bomboane Kg 0,053 0,039 0050
34 Băuturi nealcoolice l 2,129 2,123 0,839
Total X 209,25 177,00 133,44

Notă: Valorile au fost calculate pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică .
*)Coșul minim de consum în unități fizice este stabilit pentru o persoană, ca medie la nivel de țară,
utilizând metodologia din OUG nr. 217/2000 .

Consumul alimentar din coșul de consum al unei persoane vârstn ice dintr -o
familie de două persoane pensionare este inferior consumului minim al populației, la:
pâine, fasole boabe, cartofi, carne de porcine, untură, ciocolată, bomboane și
superior la: ouă, lapte proaspăt, băuturile nealcoolice și restul produselor.
Alimentele consumate în cantități mai mici de c ătre persoana vârstnică dintr -o
familie de două persoane pensionare față de alimentele consumate în medie de
populație sunt cele care afectează starea de sănătate la vârsta a treia și care în mod
firesc sunt evitate.
Consumul de produse alimentare al unei persoane vârstnice, sau care face
parte dintr -o familie de vârstnici, față de consumul minim al populației, pe medii de
rezidență și se prezintă astfel:
1. urban
 consum în cantități diminuate la mălai, pâine, fa sole boabe, varză
murată și alte murături, carne de porcine, carne de oaie și alte feluri de carne și
untură și paste făinoase;
 consum mai mare la ouă, lapte proaspăt și băuturile nealcoolice și
restul produselor alimentare.
2. rural
 consum în cantități di minuate la carnea de porcine;

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
20  consum mai mare la ouă, lapte proaspăt și cartofi și restul produselor
alimentare.
Diferența se datorează faptului că aceste produse alimentare sunt mai
accesibile și asigură necesarul de proteine și vitamine. Practic vitami nele se asigură
din fructe și legume și proteinele din lactate și carnea de pui și vită.
Utilizând nivelul prețurilor lunii iulie 2017, valoarea consumului alimentar al
coșului de consum pentru un pensionar singur , calculat pe baza datelor furnizate de
Institutul Național de Statistică a fost de 209,25 lei (206,18 lei în mediul urban și
211,69 lei în rural) respectiv 177,00 lei (186,05 urban și 175,93 rural) pentru un
pensionar dintr -o familie de 2 pensionari (anexele nr. 5 și 6).
 Consumul de produse neal imentare al persoanei vârstnice cuprinde
confecții, tricotaje, încălțăminte, cărți, ziare, papetărie, medicamente, articole
de igienă și este altfel constituit decât cel înregistrat de media populației.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de S tatistică, în luna iulie 2017,
valoarea rezultată a coșului de consum la produsele nealimentare (anexele
nr.7, 8 și 9), pentru un pensionar singur era de 67,87 lei (59,98 lei în mediul
urban și 74,63 lei în rural), iar pentru un pensionar dintr -o familie d e 2
pensionari de 67,41 lei (66,44 lei în urban și 67,30 lei în rural).
Consumul pensionarului singur și a celor din familii de doi pensionari, în
mediul urban față de mediul rural, este mai crescut la confecții, tricotaje, articole de
igienă, cărți, zia re, articole de papetărie și la medicamente.
 Cheltuielile pentru plata serviciilor ale persoane lor vârstnice se referă: la
apă, canal, salubritate , energie electrică , energie termică , gaze naturale,
abonamente RTV, telefon, transportul de călători și serv icii medicale . Utilizând
nivelul prețurilor lunii iulie 2017, valoarea coșului de consum de servicii pentru
un pensionar singur a fost de 150,90 lei (268,07 lei în mediul urban și 50,41 lei
în cel rural), respectiv de 125,80 lei (224,36 lei în urban și 52,87 lei în rural)
pentru un pensionar dintr -o familie de 2 pensionari.
Pe grupe de servicii, la nivel total, pentru pensionarul singur și pensionarul din
familia de pensionari, precum și pentru fiecare din aceștia, pe medii de rezidență ,
situația este prez entată în anexele nr. 10, 11 și 12.
Așa cum se poate observa, pentru fiecare grupă de servicii consumul
pensionarului din mediul urban este net superior celui din mediul rural.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
21 Sintetizat pe cele trei componente, coșul de consum lunar, pentru pensionarul
singur, respectiv pentru pensionarul care face parte din familia de 2 pensionari, în
luna iulie 2017, este prezentată în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3
Coșul de consum lunar pentru pensionari, în luna iulie 2017
lei /persoană

Produse
alimentare Produse
nealimentare Servicii Total
Pensionar singur
Total 209,25 67,87 150,90 428,02
Urban 206,18 59,98 268,07 534,23
Rural 211,69 74,63 50,41 336,73
Pensionar d in familia de 2 pensionari
Total 177,00 67,41 125,80 370,21
Urban 186,05 66,44 224,36 476,85
Rural 175,93 67,30 52,87 296,10
Notă: Valori calculate pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

O parte din consumul produselor alimenta re provenind din producția proprie a
permis ca în mediul rural disponibilul bănesc să fie folosit pentru produsele
nealimentare.
Referitor la metodologia pentru determinarea coșului minim de consum lunar,
utilizată de Institutul Național de Statistică până în anul 2003, trimestrul II , remarcăm
faptul că se pleacă de la situația existentă fără să țină cont de nevoile reale ale
pensionarilor pentru un trai decent. Limitele acestei metode considerăm că rezultă în
principal din următoarele :
 pentru obținerea con sumului valoric de utilități (energie electrică, termică, gaze
naturale), consumul mediu unitar ce revine pe gospodărie, cantitățile stabilite
prin OUG 217 /2000, se multiplică cu prețurile /tarifele medii pe țară, fără a se
face o diferențiere pe anotimpu ri: cald /rece, pe tipuri de încălzire a locuinței
sau medii de rezidență;
 Consumul de medicamente în mediul rural este mai mic decât în mediul
urban7 (85,2% din acesta), în condițiile în care ponderea persoanelor vârstnice
ce declară că suferă de cel puț in o boală cronică este superior la grupa de
vârstă 75 ani și peste în rural față de urban, respectiv 37,5% față de 26,3% și
egal în cele două medii, respectiv 26,9% la grupa de vârstă 65 -74 ani8;

7 Date din lucrarea ”Co ordonate ale nivelului de trai ale populației din Români a în anul 2016 ”,
Institutul Național de Statistică, 201 7, pagina nr. 227.
8 Date din lucrarea ”Condițiile de viață ale populației din România în anul 2016”, Institu tul Național de
Statistică, 2017, pagina nr.89.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
22  consumul de produse nealimentare pare să fie subdimensionat , în special la
grupele: confecții, tricotaje și încălțăminte;
 calculul coșului de consum lunar se bazează pe datele Anchetei Bugetelor de
Familie pentru luna de referință solicitată și reflectă doar consumul mediu
efectiv al gospodăriilor de pensionari af late în jurul pragului de sărăcie relativă
(60,0% in consumul mediu total al acestei categorii).

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
23 Capitolul V
Propuneri
Având în vedere că au trecut doi ani de când a fost elaborat e și aprobat e
”Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015 -2020” și
”Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protec ția Persoanelor
Vârstnice 2015 -2020”, considerăm important să fie evaluat periodic modul de
implementare, de atingere a obiectivelor propuse, inclusiv cele care țin de asigurarea
unor venituri decente pentru persoanele vârstnice. În acest scop un reper l -ar putea
constitui un co ș de consum lunar pentru persoanele vârstnice, calculat după o
metodologie care să elimine limitele celor calculate de INS și ICCV și care să fie
utilizat ca instrument de evaluare a nivelului de trai și calită ții vieții vârstnicilor.
În ceea ce prive ște principalele contribu ții ale administra ției publice centrale,
responsabil e pentru îmbunătă țirea situa ției materiale a persoanelor vârstnice,
apreciem că ace stea pot fi sintetizate după cum urmează:
 Ministerul Muncii și Justiției Sociale
 să elaboreze o metodologie cadru de stabilire a nivelului co șului
minim de consum lunar pentru persoanele vârstnice care să aibă în
vedere o detaliere a servici ilor pe tipuri de reziden ță și proceduri de
încălzire a locuin ței, precum și să determin e corect și real nivelul
necesar al cheltuielilor cu medicamentele de între ținere pentru
vârstnici ;
 să acorde sprijin vârstnicilor care formează familii /cupluri sau su nt
singuri, prin regleme ntarea de presta ții în bani și facilită ți care să
corespundă ne voilor reale ale persoanelor de vârsta a treia ;
 să mențină valoarea punctului de pensie la cel pu țin 45,0% din
nivelul câ știgului salarial mediu brut pe economie , corect prognozat;
 să indexeze periodic pensiile pentru acoperirea integrală a ratei
reale a infla ției ca urmare a creșterii a prețurilor la alimentele de
bază, medicamente și servicii;
 să se majoreze cuantumul pensiei sociale minim garantate în plată
la nivelul minimului de trai decent stabilit de Institutul de Cercetare a
Calită ții Vie ții.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
24  Institutul Na țional de Statistică
 să calculeze coșul minim de consum necesar pentru familia de
pensionari și persoana vârstnică singură, diferen țiat pe medii de
reziden ță, al cărui cuantum să fie aprobat prin hotărâre de Guvern ,
nivel fa ță de care organele abilitate să dispună indexări ale
veniturilor persoanelor vârstnice, facilită ți, scutiri sau diminuări ale
taxelor locale și impozitelor etc ;
 să realizeze în colaborare cu C onsiliul Național al Persoanelor
Vârstnice un studiu referitor la veniturile vârstnicilor, din care să
rezulte un instrument de evaluare al nivelului de trai decent pentru
această categorie de populație, care să fie luat în calcul la
elaborarea politicilor sociale.
 Alte institu ții abilitate
 să considere valoarea coșului minim de consum lunar ca referin ță
minimă la fundamentarea măsurilor din toate domeniile care privesc
persoanele vârstnic e.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
25 Bibliografie
1. ”Condi țiile de via ță ale p opula ției din România în anul 20 16”, Institutul Na țional
de Statistică, 201 7;

2. ”Coordonate ale nivelului de trai în România – Veniturile și consumul popula ției
în anul 201 6”, Institutul Na țional de Statistică, 2017 ;

3. Metodologia de stabilire a co șului min im de consum lunar pentru pensionarul
singur, respectiv a pensionarului din familia de 2 pensionari, utilizat ă de
Institutul Na țional de Statistică;

4. Metodologia de stabilire a minimului decent de trai și a minimului de
subzisten ță, stabilită de Institu tul de Cercetare a Calită ții Vie ții;

5. Ordonan ța de Urgen ță a Guvernului nr. 217 din 24 noiembrie 2000 privind
aprobarea co șului minim de consum lunar;

6. Structura și valoarea co șului de consum lunar pentru pe nsionarul singur,
respectiv pensionarul din familia de 2 pensionari calculate de Institutul Na țional
de Statist ică, în pre țurile lunii iulie 2017;

7. Structura și valoarea minimului decent de trai și a minimului de subzisten ță,
pentru pensionarul singur, re spectiv familia de 2 pensionari calculate de
Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții, în pre țurile lunii iulie 201 7;

8. Numărul pensionarilor de asigur ări sociale de stat și agricultori pe tran șe de
pensii, în luna august 2017, furnizat de Casa Na țională de Pensii și Alte
Drepturi de Asigurări Sociale;

9. ”Estimarea unei scale de echivalen ță adecvată pentru România ”, Dr. Marius
Augustin Pop, Revista Inova ția Socială nr. 2 /2009 (iulie – decembrie) pp. 41 –
64, Academia Română, Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții.

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
26

A N E X E

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
27

Anexa nr. 1

Gruparea pensionarilor de asigur ări sociale de stat și agicultori pe niveluri de pensii* și pe categorii ,
AUGUST 2017
-persoane –

Tranșe de
cuantum
– lei – TOTAL
asigura ți Cu pensie
pentru limită
vârstă
Cu
pensie
anticipat
ă Cu pensie
anticipat ă
parțială Cu pensie de invaliditate
din care:
Cu pensie
de urmaș
Cu
ajutor
social
Total Grad 1 Grad 2 Grad 3
TOTAL din care: 5.048.926 3.839.098 22.411 78.906 578.936 47.659 243.761 287.516 529.200 375
Procente 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
până la 400 561.459 251.888 165 4.093 124.479 17.393 43.816 63.270 180.465 369
401 – 428 99.827 58.321 42 3.000 14.297 484 5.570 8.243 24.166 1
Sub valoarea coșului
de consum lunar**: 427
lei 661.286 310.209 207 7.093 138.776 17.877 49.386 71.513 204.631 370
Procente 13,10 8,08 0,92 8,99 23,97 37,51 20,26 24,87 38,67 98,76
428-500 269.903 157.682 113 8.110 38.656 1.310 15.061 22.285 65.338 4
501-580 393.202 248.234 105 10.382 71.274 4.370 35.676 31.227 63.207 1
Sub valoarea nivelului
minim de
subzistență*** : 580 lei 1.324.391 716.125 425 25.585 248.706 23.557 100.123 125.025 333.176 375
Procente 26,23 18,65 1,90 32,42 42,96 49,43 41,07 43,48 62,96 99,95
581-600 98.301 62.059 26 2.595 17.818 1.093 8.919 7.807 15.802 0
601-700 372.279 205.268 73 11.310 91.836 7.680 40.692 43.464 63.792 0
701-736 121.450 88.583 454 2.772 19.425 1.410 8.372 9.643 10.216 0
Sub valoarea nivelului
minim de trai decent***
: 736 lei 1.916.421 1.072.035 978 42.262 377.785 33.740 158.106 185.939 422.986 375
Procente 37,96 27,92 4,36 53,56 65,26 70,79 64,86 64,67 79,93 100,00

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
28

Tranșe de
cuantum
– lei – TOTAL
asigurați Cu pensie
pentru
limită
vârstă
Cu
pensie
anticipat ă Cu pensie
anticipat ă
parțială Cu pensie de invaliditate
din care:
Cu pensie
de urmaș
Cu
ajutor
social Total Grad 1 Grad
2 Grad 3
737-1000 890.637 649.612 3.328 20.328 142.449 10.340 61.39
5 70.714 74.920 0
1001 -2000 1.912.233 1.794.303 17.033 14.591 56.219 3.409 23.23
3 29.577 30.087 0
2001 -3000 272.582 267.027 979 1.373 2.126 149 884 1.093 1.077 0
3001 -4000 41.993 41.265 73 267 283 16 107 160 105 0
4001 -5000 10.475 10.339 13 61 46 3 23 20 16 0
peste 5000 4.585 4.517 7 24 28 2 13 13 9 0
Pensia medie (lei)
**** 1024
1155
1266
803
625
506
636
635
536
264

Sursa datelor: Casa Națională de Pensii Publice
* Suma suplimentară alocată de la bugetul de stat pentru asigurarea pensiei minime garantate de 520 lei nu este luat ă în calcul
** Valoarea coșului de consum lunar al pensionarului singur, total țară , calculat la prețurile lunii august 2017, pe baza datelor comunicate de Institutul
Național de Statistică
*** Valoarea nivelului minim de subzistență și a nivelului minim de trai decent, total țară, pentru pensionarul singur, la nivelul lunii august 2017, calculate pe baza datelor comunicate
de Institutul de Cercetare a Calității Vieții
****Pensia medie calculată fără îndemnizatia socială pentru pensionari Sursa datelor: Ca sa Națională de Pensii Publice

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
29 Anexa nr. 2

Rata de sărăcie generală și a persoanelor vârstnice (65 ani și peste), la nivelul UE – 28
și al României în perioada 2007 -2015
%
Regiune /Țară 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total
UE-28 17 17 16 17 17 17 17 17 17
UE-28-feminin 17 17 17 17 18 18 17 18 18
UE-28-masculin 16 16 16 16 16 16 16 17 17
Romania 29 23 22 21 22 23 22 25 25
Romania -feminin 25 24 23 21 23 23 23 26 26
Romania -masculin 24 22 21 21 22 22 22 25 25

Vârstnici (65 ani și peste)
UE-28 18 19 18 16 16 15 14 14 14
UE-28-feminin 21 21 20 18 18 16 16 16 16
UE-28-masculin 15 16 15 13 13 12 11 11 12
Romania 31 26 21 17 14 15 15 19 19
Romania -feminin 34 30 25 21 17 20 19 23 24
Romani a-masculin 25 21 15 11 9 10 10 13 13
Sursa datelor – bazele de date Eurostat . Din anul 2010 au fost disponibile date pentru UE -28, iar pentru
anii 2007 -2009, date pentru UE -27

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
30 Anexa nr. 3
Riscul de sărăcie relativă pentru persoanele de 65 ani și peste , total și pe sexe
în anul 201 5, în Statele Membre UE – 28
– procente –

Sursa datelor: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Țara Simbol țara Total Feminin Masculin
Europa de Est – – – –
Bulgaria BG 31,7 38,2 22,1
Cehia CZ 7,4 10,4 3,5
Ungaria HU 4,6 4,8 4,1
Polonia PL 12,1 13,9 9,2
România RO 19,4 23,5 13,3
Slovacia SK 5,6 7,0 3,4
Europa de Nord – – – –
Danemarca DK 9,1 10,0 8,0
Estonia EE 35,8 43,3 21,0
Finlanda FI 13,8 17,5 9,1
Irlanda IE 14,2 15,2 13,1
Letonia LV 34,6 40,4 22,6
Lituania LT 25,0 29,7 15,7
Suedia SE 18,2 23,8 11,5
Marea Britanie UK 16,4 17,6 15
Europa de Sud – – – –
Grecia EL 13,7 15,2 11,9
Italia IT 14,7 17,0 11,8
Malta MT 21,0 21,6 20,4
Portugalia PT 17,0 19,0 14,2
Slovenia SI 17,2 22,2 10,2
Spania ES 12,3 13,2 11,1
Cipru CY 17,3 20,5 13,6
Croația HR 26,3 28,7 22,8
Europa de Vest – – – –
Austria AT 13,2 15,1 10,7
Belgia BE 15,2 15,7 14,5
Franța FR 8,0 8,8 7,0
Germania DE 16,5 18,3 14,5
Luxemburg LU 7,9 9,1 6,6
Olanda NL 5,6 6,1 5,0
Media UE – 28 – 14,1 15,9 11,7

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
31 Anexa nr. 4
Cheltuielile alimentare ale pensionarului singur, în luna iulie 201 7
– lei /lună /persoană –
Nr.crt Produse alimentar e Total Urban Rural
1 Făina 2,71 2,38 3,00
2 Mălai 4,22 2,24 5,92
3 Pâine 26,68 23,94 29,04
4 Produse de franzelărie 2,14 2,35 1,95
5 Paste făinoase 1,97 2,10 1,87
6 Orez 2,56 2,32 2,76
7 Fasole boabe 5,14 3,63 6,43
8 Cartofi 7,75 7,67 7,81
9 Morc ovi, pătrunjel, păstârnac 1,51 1,82 1,24
10 Ceapa uscata 2,15 2,02 2,26
11 Varza murata 7,16 4,68 9,28
12 Bulion 3,06 2,45 3,58
13 Conserve de legume 1,34 1,25 1,42
14 Mere 3,63 4,34 3,02
15 Citrice, fructe meridionale 2,23 2,91 1,64
16 Conserve din fructe 2,12 2,00 2,22
17 Carne de bovine 4,93 7,13 3,05
18 Carne de porcine 10,02 11,18 9,03
19 Carne de pasare 15,33 14,22 16,28
20 Carne de oaie si alte feluri de carne 2,35 1,70 2,90
21 Preparate din carne 13,32 12,46 14,06
22 Peste proaspăt și congelat 3,64 3,65 3,63
23 Lapte proaspăt 14,17 15,60 12,94
24 Lapte bătut, iaurt 1,60 1,99 1,28
25 Telemea de vaca 6,41 7,12 5,79
26 Telemea de oaie 3.66 3,62 3,69
27 Brânza proaspătă si smântâna 5,57 5,59 5,56
28 Ouă 9,59 8,60 10,44
29 Untură 1,29 0,57 1,91
30 Ulei comestibil 7,83 7,55 8,06
31 Margarină 1,98 2,34 1,67
32 Zahăr 4,43 4,24 4,59
33 Ciocolată, bomboane 0,62 0,73 0,52
34 Băuturi nealcoolice 2,42 3,09 1,85
Total 1 – 34 185,51 179,44 190,71
Alte produse alimentare 23,75 26,74 20,98
Total produse alimentare 209,25 206,18 211,69
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Na țional de Statistică

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
32 Anexa nr. 5
Cheltuielile alimentare ale pensionarului din familia de 2 pensionari în luna iulie 201 7
– lei /lună / persoană –
Nr.crt Produse alimentare Total Urban Rural
1 Făina 2,34 2,13 2,49
2 Mălai 3,98 1,80 5,69
3 Pâine 25,47 23,97 26,65
4 Produse de franzelărie 1,32 1,48 1,06
5 Paste făinoase 1,39 1,54 1,27
6 Orez 1,76 1,51 1,96
7 Fasole boabe 3,90 2,70 4,84
8 Cartofi 5,82 5,88 5,77
9 Morcovi, pătrunjel, păstârnac 1,12 1,45 0,87
10 Ceapa uscata 1,65 1,54 1,75
11 Varza murata 7,41 5,28 9,08
12 Bulion 2,52 2,21 2,75
13 Conserve de legume 1,31 1,24 1,36
14 Mere 2,85 3,71 2,17
15 Citrice, fructe meridionale 2,01 2,59 1,34
16 Conserve din fructe 1,74 1,98 1,56
17 Carne de bovine 4,55 7,02 2,56
18 Carne de porcine 9,35 11,43 7,63
19 Carne de pasare 11,42 10,52 12,12
20 Carne de oaie si alte feluri de carne 3,22 20,55 3,93
21 Preparate din car ne 12,06 11,16 12,77
22 Peste proaspăt si congelat 2,97 3,25 2,74
23 Lapte proaspăt 10,33 9,78 10,76
24 Lapte bătut, iaurt 1,57 1,46 1,67
25 Telemea de vaca 5,47 5,47 5,47
26 Telemea de oaie 3,56 3,88 3,32
27 Brânză proaspătă și smântână 5,39 4,89 5,78
28 Ouă 7,36 6,70 7,88
29 Untură 1,21 0,50 1,75
30 Ulei comestibil 5,86 5,99 5,76
31 Margarină 1,27 1,64 0,98
32 Zahăr 3,24 3,23 3,24
33 Ciocolată, bomboane 0,50 0.65 0,38
34 Băuturi nealcoolice 2.27 3,32 1,45
Total 1 – 34 158,74 173,07 161,40
Alte produse alimentare 18,26 12,98 14,53
Total produse alimentare 177,00 186,05 175,93
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
33
Anexa nr. 6
Cheltuielile nealimentare ale pensionarului singur și ale pensionarului
care face parte din familia de 2 pensionari, total țară, în luna iulie 201 7
– lei /lună /persoană –
Nr. crt.
Produse nealimentare
Coșul
de consum lunar pt
persoana vârstnică Coșul de consum lunar
pentru un vârstnic
din familia de 2
persoane
1 2
1 Confecții 1,98 2,42
2 Tricotaje 0,79 1,00
3 Incălțaminte 3,44 3,93
4 Cărți. ziare. Papetărie 1,50 1,95
5 Medicamente 12,08 11,91
6 Articole de igien ă 6,05 5,33
7 Combustibili 23,73 22,70
Total 1 – 7 49,57 49,24
Alte produse nealimentare 18,29 18,17
Total – lei 67,87 67,41
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
Anexa nr. 7
Cheltuielile nealim entare ale pensionarului singur, pe medii, în luna iulie 201 7
– lei /lună /persoană –
Nr.crt Produse nealimentare URBAN RURAL
1 2
1 Confectii 2,23 1,76
2 Tricotaje 0,81 0,78
3 Incăl țăminte 3,01 3,80
4 Cărți, ziare, papet arie 2,67 0,51
5 Medicamente 17,98 7,03
6 Articole de igienă 7,93 4,44
7 Combustibili 9,18 36,20
Total 1 – 7 43,81 54,52
Alte produse nealimentare 16,17 20,12
TOTAL lei 59,98 74,63
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
Anexa nr. 8
Cheltuielile nealimentare ale pensionarului
care face parte din familia de 2 pensionari, pe medii, în luna iulie 201 7
– lei /lună /persoană –
Nr.crt. Produse nealimentare URBAN RURAL
1 2
1 Confec ții 2,78 2,15
2 Tricotaje 1,23 0,82
3 Încăl țăminte 3,64 4,16
4 Cărți, ziare, papetărie 3,48 0,75
5 Medicamente 18,33 6,89
6 Articole de igienă 7,61 3,55
7 Combustibili 10,00 32,61
Total 1 – 7 47,06 50.94
Alte produse nealimentare 19,39 16,35
Total – lei 66,44 67,30
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
34 Anexa nr. 9

Cheltuielile pentru servicii ale pensionarului singur și ale pensionarului
care face parte din familia de 2 pensionari, total țară , în luna iulie 201 7
– lei /lună /persoană –
Nr.crt Servicii Coșul
de consum lunar pt
persoana vârstnică Coșul
de consum lunar
pentru un vârstnic
din familia de 2
persoane
1 2
1 Apa, canal, salubritate 31,05 23,23
2 Energie electrică 27,24 21,81
3 Energie termică 20,56 15,36
4 Gaze naturale 29,30 25,67
5 Abonament RTV 4,49 3,32
6 Telefon 10,44 8,73
7 Transport de calatori 3,96 3,95
8 Servicii medicale 3,27 6,56
Total 1 – 8 130,31 108,63
Alte servicii 20,59 17,16
TOTAL servicii 150,90 125,80
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 10

Cheltuielile pentru servicii ale pensionarului singur, pe medii, în luna iulie 201 7
– lei /lună /persoană –
Nr.crt Servicii URBAN RURAL
1 2
1 Apa, canal, salubritate 63.37 3.33
2 Energie electrică 34.44 21.06
3 Energie termică 44.35 0.16
4 Gaze naturale 53.62 8.45
5 Abonament RTV 7.08 2.27
6 Telefon 18.74 3.32
7 Transport de calatori 6.33 1.93
8 Servici i medicale 3.57 3.02
Total 1 – 8 231,49 43,53
Alte servicii 36,58 6.88
TOTAL servicii 268,07 50.41
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

CCCoooșșșuuulll mmmiiinnniiimmm dddeee cccooonnnsssuuummm llluuunnnaaarrr pppeeennntttrrruuu pppeeerrrsssoooaaannneeellleee vvvââârrrssstttnnniiiccceee
35 Anexa nr. 11

Cheltuielile pentru servicii ale pension arului
care face parte din familia de 2 pensionari, pe medii , în luna iulie 201 7
– lei /lună /persoană –
Nr.crt Servicii URBAN RURAL
1 2
1 Apa, canal, salubritate 49,22 2,94
2 Energie electrică 27,89 17,07
3 Energie termică 35,03 0,00
4 Gaze nat urale 47,40 8,70
5 Abonament RTV 5,43 1,68
6 Telefon 14,88 3,92
7 Transport de calători 6,28 2,12
8 Servicii medicale 7,62 5,74
Total 1 – 8 193,75 42,16
Alte servicii 30,61 10,71
TOTAL servicii 224,36 52,87
Sursa datelor: Calcule pe baza datelor fur nizate de Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 12
Minimul de trai decent și a minimul de subzisten ță,
pentru pensionarul singur, pe medii, în luna iulie 201 7
– lei –
Urban Rural Total
Minim
decent Minim de
subzisten ța Minim
decent Minim de
subzisten ța Minim
decent Minim de
subzisten ța
Produse alimentare 323 319 236 320 277 320
Produse nealimentare 62 49 142 72 105 61
Servicii 371 237 344 167 357 200
Total 756 605 722 559 739 581
Sursa date lor: Institutul de Cercetare a Calită ții Vie ții