Consiliul Local la Nivelul Comunei Gradinari

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONSILIUL LOCAL

CUPRINS

Introducere

Capitolul I: Considerații generale

Subcapitolul 1: Autonomia locală

Capitolul II: Consiliul local- putere deliberativă

Subcapitolul 1: Constituirea consiliului local

Subcapitolul 2: Statutul consiliului local

Secțiunea 2.1: Suspendarea și încetarea mandatului de consilier

Subcapitolul 3: Actele consiliului local

Subcapitolul 4: Funcționarea consiliului local

Subcapitolul 5: Atribuțiile consiliului local

Subcapitolul 6: Dizolvarea consiliului local

Capitolul III: Considerații generale privind comuna Grădinari

Subcapitolul 1: Așezare geografică

Subcapitolul 2: Populația comunei Grădinari

Subcapitolul 3: Rolul și importanța economică a comunei Grădinari

Secțiunea 3.1: Contribuția comunei în economia județului

Secțiunea 3.2: Evoluția economică a comunei

Capitolul IV: Hotărârile consiliului local la nivelul comunei Grădinari

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

În această lucrare îmi propun să prezint principalele aspecte teoretice și practice ale consiliului local, să dezvolt care este rolul consiliului local în comuna Grădinari din județul Giurgiu.

Conținutul lucrării prezintă cum este constituit consiliul local, cum funcționează acesta, statutul consilierilor, dar și actele și atribuțiile consiliului local.

Am ales să vorbesc despre această temă deoarece consider că hotărârile consiliilor locale sunt foarte importante într-o comună, de ele depinzând funcționarea cât mai bună a comunei, dezvoltarea urbanistică a localității și amenajarea teritoriului.

Lucrarea este structurată în patru capitole.

În acest sens primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la administrația publică locală, un scurt istoric al consiliului local, dar și conceptele de descentralizare, deconcentrare și principiul autonomiei locale.

În al II-lea capitol sunt prezentate aspecte teoretice cu privire la consiliul local, iar în al III-lea capitol este realizată o prezentare generală a comunei Grădinari cu privire la așezarea geografică, populație și la rolul și importanța economiei.

Capitolul al IV-lea intitulat „Hotărârile consiliului local la nivelul comunei Grădinari” cuprinde două hotărâri ale consiliului local din comuna Grădinari.

Pe această cale mulțumesc doamnei Alexandrina Șerban și primăriei comunei Grădinari pentru informațiile oferite.

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE

Considerații istorice

În primul rând vreau să precizez că forma supremă de organizare a vieții sociale este comuna, care a apărut înaintea statului.

După Unirea Principatelor, prin Legea comunală din 1 aprilie 1864 se prevedea pentru prima dată organizarea comunei rurale cu personalitate juridică. Comunele erau conduse de consiliu, compus din 5-17 membri și de primar, ambele autorități fiind alese. Consiliul lucra în ședințe lunare, conduse de primar.

A fost adusă o notă importantă de descentralizare prin Legea din 1929 unde primarul era ales, de consiliu, pe tremen de 2 ani. Încă de la începutul secolului al XX-lea exista consiliul ca organ deliberativ și primarul ca organ executiv.

Primarul era șeful administrației comunale și lua decizii în toate problemele de interes comunal, iar consiliul comunal era ales pe 6 ani. Ca și în prezent consilierii primeau o indemnizație. Consiliul hotăra în privința problemelor care priveau veniturile și cheltuielile comunei.

După Revoluția din decembrie 1989, administrația publică locală a fost reorganizată pe principii noi, democratice specifice statului de drept. Actele normative de bază în materie sunt Constituția României, Legea administrației publice locale și legea privind alegerile locale.

În prezent, prin conceptul de administrație publică, în sens funcțional, se înțelege activitatea ce rezidă în principal, în organizarea și executarea nemijlocită a prevederilor Constituției, ale actelor normative și ale celorlalte acte juridice emise de autoritățile statului, activitatea realizată de către autoritățile administrației publice.

La nivelul statului există și interese locale, pe lângă cele generale, astfel există organe de autonomie locală. Existând o diversitate mare de probleme ce trebuie rezolvate, acestea sunt repartizate prin Constituție,unele în competența autorităților publice centrale, iar altele în competența autorităților publice locale.

Administrația publică locală este o structură în cadrul administrației publice, alcătuită din ansamblu de autorități administrative autonome care rezolvă treburile publice de interes local. Administrația publică juridică are o natură juridică, iar atribuțiile autorităților administrației publice locale sunt stabilite în principal de Constituție, dar și de alte acte normative.

În prezent în Constituția României se prevede că teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe și județe.Potrivit articolului 120 din Constituție administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.

Descentralizarea se identifică prin următoarele elemente definitorii: autoritășile din teritoriu sunt persoane publice autonome, alese de colectivitățile teritoriale; autoritățile din teritoriu dispun de o putere de decizie proprie , ele având dublu statut, atât în luarea hotărârilor care privesc gestionarea și administrarea treburilor , cât și transpunerea lor în practică; între autoritățile centrale și cele locale din teritoriu nu există raport de subordonare ierarhică. Descentralizarea este modul de organizare a statului și a administrației.

Principiul descentralizării presupune rezolvarea problemelor locale de către autorități, alese de colectivități locale, care nu se subordonează ierarhic autorităților centrale, funcționând autonom în condițiile legii.

Principiile care stau la baza procesului de descentralizare sunt: principiul subsidiarității, care constă în exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată administrativ cel mai aproape de cetățean și care dispune de capacitatea administrativă necesară; principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, bazat pe criterii și reguli obiective; principiul constrângerii bugetare; principiul echității, acest principiu presupunând asigurarea accesului la serviciile publice a tuturor cetățenilor și principiul responsabilităților autorităților administrației publice locale în raport cu competențele ce le revin.

Descentralizarea poate fi atât teritorială, cât și tehnică. Cea tehnică se realizează de anumite persoane morale de drept public care sunt învestite cu prestarea unor servicii publice și este generată de rațiuni mai mult de eficiență a activității, iar descentralizarea teritorială are atât o semnificație administrativă, cât și una politică și are la bază existența unei comunități de interese ce urmează a fi realizate de organe alese de cetățeni dintr-o subdiviziune teritorială, învestite cu o competență materială generală.

Deconcentrarea constituie o măsură intermediară în procesul descentralizării, fiind privită ca transfer de atribuții de la centru la agenții puterii centrale aflate la conducerea diferitelor organisme locale; ea înseamnă mult mai puțin decât descentralizarea și presupune recunoașterea unei anumite puteri de decizie.

Deconcentrarea are în vedere desfășurarea la nivel local a acelor activități care reprezintă atributul statului pentru că ele exprimă un interes general la care acesta nu poate renunța.

Deconcentrarea se identifică prin următoarele elemente: reprezintă o formă specifică a centralizării; atât autoritățile centrale cât și cele locale sunt de natură statală; competența de decizie aparține atât organelor centrale cât și celor locale; autoritatea deconcentrată este sub dependența unui superior ierarhic care deține deplin drept de a-i anula deciziile.

Între deconcentrare și descentralizare teritorială nu trebuie pus semnul egalității. Ele au atât elemente care le aseamănă, dar și elemente care le deosebesc. Ele se aseamănă prin faptul că autoritatea care se află pe teritoriu ia decizia, însă se deosebesc prin faptul că organul care ia decizia este de natură diferită.

Subcapitolul 1

AUTONOMIA LOCALĂ

Autonomia locală este considerată ca fiind una dintre cele mai eficiente forme de autosugestie administrativă.

Principiul autonomiei locale ocupă un loc prioritar între principiile fundamentale de organizare și funcționare ale autorităților administrației publice locale și județene. Este foarte important să înțelegem sensul și conținutul acestui principiu.

Organizarea unei comune , a unui județ sau a oricărei alte unității administrative-teritoriale, în conformitate cu principiul autonomiei, presupune o organizare care să le permită administrarea prin ele însele,rămânând însă, integrate în stat, a cărui suveranitate, pe plan intern și extern, se asigură prin corecta funcționare a principiului separației puterilor în stat. Problemele locale, de competența autorităților locale, nu pot fi decât de ordin administrative, nu legislative, ceea ce reprezintă faptul că o comună nu poate modifica structura administrativă și nu poate crea alte autorități administrative în afara celor prevăzute de lege.

Autonomia locală nu este numai un concept teoretic ci are și un suport material exprimându-se prin acțiuni practice și concrete. Colectivitățile locale au la dispoziție, în proprietate sau în administrare, bunuri materiale (terenuri, cladiri, utilaje, etc) precum și mijloace financiare pe care le administrează potrivit intereselor colectivității, dar în conformitate cu reglementările existente.

Manifestarea autonomiei locale presupune respectarea unor reguli de bază și anume:respectul față de lege și de interesul național; manifestarea în limitele competenței materiale și teritoriale, legal stabilită; respectful față de interesul altei colectivități locale; respectarea Programului de guvernare acceptat de Parlament.

CAPITOLUL II

CONSILIUL LOCAL

Potrivit articolului 121 alineatul (1) din Constituția Romaniei, “autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii”.

Constatăm că prin această dispoziție constituțională, consiliul local este una din autoritățile publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe și deține puterea deliberativă.

La nivelul unității administrativ-teritoriale există un organ colegial, reprezentat de consiliul local, dar și un organ unipersonal, reprezentat de primar.

Consiliul local este o autoritate publică colegială deoarece este format din mai mulți consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, care are ca scop soluționarea problemelor de interes local.

După cum am menționat mai sus consiliul local are puterea deliberativă, pe când primarul deține puterea executivă. Atât consiliile locale cât și primarii sunt aleși prin vot în condițiile legii.

Prefectul este cel care stabilește, prin ordin, numărul consilierilor. Numărul consilierilor variază,în funcție de numărul locuitorilor comunei sau orasului, între 9 consilieri pentru localitățile care au până la 1.500 de locuitori și 27 de consilieri pentru localitățile care au peste 400.000 de locuitori.

Subcapitolul 1

CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL

Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Pentru a fi ales consilier, persoana fizică trebuie sa îndepline autoritate publică colegială deoarece este format din mai mulți consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, care are ca scop soluționarea problemelor de interes local.

După cum am menționat mai sus consiliul local are puterea deliberativă, pe când primarul deține puterea executivă. Atât consiliile locale cât și primarii sunt aleși prin vot în condițiile legii.

Prefectul este cel care stabilește, prin ordin, numărul consilierilor. Numărul consilierilor variază,în funcție de numărul locuitorilor comunei sau orasului, între 9 consilieri pentru localitățile care au până la 1.500 de locuitori și 27 de consilieri pentru localitățile care au peste 400.000 de locuitori.

Subcapitolul 1

CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL

Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Pentru a fi ales consilier, persoana fizică trebuie sa îndeplinească cumulativ urmatoarele condiții: să aibă calitatea de alegător, să aibă vârsta de cel puțin 23 de ani, să aibă cetățenie română și domiciliu în România,să aibă domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale unde candidează, să nu aibă funcția de magistrat (judecător sau procuror) sau să nu fie militar activ ori alt funcționar căruia îi este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art, 40 alin (3) din Constituția României republicată. Legea mai prevede că la sectoarele Municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele care au domiciliul în Municipiul București, indiferent de sector.

În urma revizuirii Constituției României, potrivit articolului 16 alin (4), “în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.”

Potrivit legii numărul 161 din 2003, “funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu:

funcția de primar sau viceprimar;

funcția de prefect sau subprefect;

calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de munca în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;

funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau censor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrative-teritorială respectivă;

funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes național care își are sediul sau care deține filială în unitatea administrative-teritorială respectivă;

funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filială în unitatea administrativ-teritorială respectivă

calitatea de deputat sau senator;

funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora.”

Pe lângă aceste incompatibilități, Legea numărul 161 din 2003 a adăugat cu precizare expresă că o persoană nu poate exercita, în același timp, un mandat de consilier județean și un mandat de consilier local.

Legea prevede că funcția de consilier și funcțiile menționate anterior sunt incompatibile după validarea mandatului, adică persoanele care dețin respectivele funcții pot candida și pot fi alese pentru funcția de consilier cu condiția ca după validarea mandatului persoana respectivă să opteze, în termen de 10 zile, pentru una din cele doua funcții incompatibile.

În ceea ce privește constituirea consiliilor locale a suportat diferite modificări, dar a revenit la regimul legal inițial prin Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 20/2008 “fiind consacrată constituirea consiliilor locale în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor. Convocarea consilierilor declarați aleși, pentru ședința de constituire, se face de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

Ședința este legal constituită dacă participă cel putin doua treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții. În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare,dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective, organizându-se alegeri pentru completarea, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale. Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă. Absența consilierilor de la ședința de constiutire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a făcut imposibilă prezența acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forță majoră.

Potrivit legii 215/ 2001 “lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcatuită din 3-5 consilieri. Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încalcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consiliului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind consiliile locale. Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot. Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrative în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare. Instanța de contencios administrative este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile.”

O autoritate a statului sau a administrației publice locale, aleasă prin vot liber exprimat, este confirmată, în vederea ocupării și exercitării funcției respective, prin validare. După validare, consilierii trebuie sa depuna jurământul prevăzut de lege, iar cei care refuză să depună acest jurământ sunt considerați demisionați de drept.

Dupa ce consiliul este declarat legal constituit trebuie sa aleagă dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorității consilierilor locali în funcție, un președinte de ședință, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta,pe o perioadă de cel mult 3 luni.

După constituire, consiliul local își organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Membrii ai comisiilor de specialitate pot fi numai consilierii locali. Comisiile de specialitate aleg câte un președinte și un secretar și ele analizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. În comisiile de specialitate hotărârile se iau prin votul majorității membrilor lor.

Subcapitolul 2

STATUTUL CONSILIULUI LOCAL

După depunerea jurământului de către consilieri și constituirea consiliului local, consilierii dobândesc atât anumite drepturi cât și anumite obligații, care alcătuiesc statutul juridic al consilierului.

Potrivit art. 52 alin. (1) din Legea numărul 215/2001 republicată “în exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivității locale și sunt responsabili față de aceasta.”

Legea numărul 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, reglementează în capitolul, răspunderea aleșilor locali, că aceștia “răspund, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin.” Potrivit art. 56 din legea menționată mai sus “consilierii răspund în nume propriu pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat. În procesul-verbal al ședinței consiliul va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menționa în mod expres votul acestuia.”

Încălcarea unor prevederi legale de către consilierii locali atrage aplicarea unor sancțiuni cum ar fi: avertismentul; chemarea la ordine; eliminarea din sala de ședință; excluderea temporară de la lucrările consiliului și retragerea indemnizației de ședință, pentru 1-2 ședințe.

Trebuie să precizez că mandatul unui consilier este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului până la constituirea consiliului nou ales. Acesta poate fi prelungit, prin legea organică, în caz de război sau de catastrofă.

2.1.Suspendarea și încetarea mandatului de consilier

Legea 215/2001 reglementează instituția suspendării de drept și a încetării de drept a mandatului de consilier local.

Mandatul de consilier poate înceta înainte de termen prin demisie; incompatibilitate; pierdere a drepturilor electorale; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; deces sau în cazul demiterii consilierului în condițiile legii.

Potrivit art.56 din Legea numărul 215/2001 republicată “Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanța de judecată, prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.” Această suspendare durează până la încetarea arestării preventive, iar în cazul în care consilierul local este găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, desigur în condițiile legii.

Subcapitolul 3

ACTELE CONSILIULUI LOCAL

Actele organelor colegiale/deliberative sunt denumite hotărâri sau regulamente, iar actele organelor de conducere unipersonală sunt denumite dispoziții, ordine, decrete, etc.

“În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.

Hotărârile privind bugetul local; contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, prin care se stabilesc impozite și taxe locale; participarea la programe de dezvoltare județeană, regională sau zonală; organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție. Hotărârile privind patrimonial se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție.”

Pentru ca hotărârile să poată fi adoptate de consiliul local trebuie să fie de acord jumătate plus unu din membrii prezenți ai consiliului. Însă, ca orice regulă și aceasta are o serie de excepții precum atunci când, legea prevede expres situațiile când pentru adoptarea unei hotărâri, este obligatorie majoritatea consilierilor în funcție, fie cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse atât de consilierii locali, de primar, viceprimar cât și de către cetățeni. Redactarea unui proiect se face de cel care l-a propus cu ajutorul secretarului unității administrativ-teritoriale. Există posibilitatea prin care consiliul local să stabilească ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret.

Legea prevede o serie de incompatibilități, stabilind că anumiți consilieri, în anumite situații, trebuie să se abțină de la deliberare și de la votare “nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor, consilierul local care , fie personal, fie prin soț,soție, afini sau rude până la gradul al 4-lea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”.

Încălcarea acestor dispoziții are drept sancțiune nulitatea de drept a hotărârilor. Trebuie precizat faptul că orice persoană interesată poate introduce acțiunea, iar nulitatea este constatată de instanța de contencios administrativ.

Hotărârile consiliului local se semnează de președintele de ședință și, pentru a fi legale, se contrasemnează de secretar. Acesta nu va contrasemna hotărârea dacă constată că aceasta este ilegală. În acest caz, secretarul va depune în scris opinia sa motivată care va fi consemnată în procesul-verbal al ședinței. Dacă președintele de ședință lipsește sau refuză să semneze, hotărârea este semnată de 3-5 consilieri.

Secretarul unității administrativ-teritoriale trebuie să comunice hotărârile consiliului local, atât primarului cât și prefectului, în maxim 10 zile de la data adoptării. Atât comunicarea cât și eventualele obiecții cu privire la legalitate, dacă este cazul, se face în scris de către secretare și va fi înregistrată intr-un registru special pentru aceasta.

Hotărârile consiliului local sunt acte administrative, iar legea stabilește o distincție în ceea ce privește momentul intrării lor în vigoare după cum au caracter individual sau normativ. Potrivit legii “hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normative se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.” Această reglementare amână producerea de efecte juridice de către actele adoptate și duce la îngreunarea eforturilor consilierilor de a rezolva problemele cu care se confruntă colectivitatea pe care o reprezintă.

În unitățile administrativ-teritoriale în care minoritățile naționale au o pondere de 20% din populație, hotărârile normative se aduc la cunoștința populației și în limba minorității respective, iar hotărârle cu caracter individual se comunică celui interesat în limba sa maternă.

În doctrină s-a ridicat problema dacă poate consiliul local să emită sau să încheie și alte categorii de acte juridice. (Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Volumul I, Ediția a 4-a, Editura All Beck, București, 2005, p.506). Astfel consiliul local poate încheia și acte supuse circuitului civil.

Subcapitolul 4

FUNCȚIONAREA CONSILIULUI LOCAL

Mandatul consiliilor locale este de 4 ani, dar poate fi prelungit în caz de război sau de catastrofă, prin lege organică. Acestă își exercită mandatul de la dată declarării consiliului nou ales, ca legal constituit. Consiliul local se întrunește la convocarea primarului în ședință ordinară lunară sau de câte ori este necesar, în ședință extraordinară, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului se face cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare și cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare, iar în caz de forță majoră sau de urgență, convocarea se poate face de îndată.

Convocarea se face în scris de către secretarul unității administrativ-terotoriale. În această convocare se menționează ziua, ora, locul desfășurării ședinței, dar și ordinea de zi. Ordinea de zi se aduce la cunoștință și locuitorilor localității. Convocarea trebuie consemnată în procesul verbal al ședinței. Pentru ca ședințele să se desfășoare legal trebuie sa fie prezenți majoritatea consilierilor a căror participare la ședință este obligatorie. Dacă un consilier lipsește de două ori consecutiv și nemotivat, acesta poate fi sancționat potrivit regulamentului consiliului.

Hotărârea consiliului local este prin excelență un act administrativ, ea putând avea un caracter normative sau individual, cum se menționează expres în articolul 50 din Legea administrației publice locale, cu toate consecințele ce decurg de aici, inclusiv în contenciosul administrative, dar se pune problema de a ști dacă consiliul nu emite sau încheie și alte categorii de acte juridice.

Conform legii primarul reprezintă comuna în relațiile cu personae juridice sau fizice, cu alte autorități publice, precum și în justiție. Doar o persoană juridică fără caracter statal poate avea calitatea de persoană juridică de drept privat. Primarul nu răspunde niciodată pentru activiatatea desfășurată de consiliul local, astfel pentru această activitate răspunde doar consiliul local, adică consilierii care au votat actul care a produs prejudicii și este atacat în instanță. Doar consilierii poartă răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de actul atacat în instanță.

Ședințele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales prin vot deschis al majorității consilierilor în funcție, în calitate pe o perioadă de cel mult 3 luni. Atribuțiile președintelui de ședință sunt prevăzute în regulamentul de funcționare al consiliului.Astfel președintele de ședință:

-conduce dezbaterile ședinței consiliului local; asigură buna desfășurare a acestora; dă cuvântul consilierilor și invitaților; procedează la punerea de vot; anunță rezultatul votului; poate să propună încheierea dezbaterilor; poate limita luările de cuvânt; exercită poliția ședinței; închide ședința; semnează hotărârile adoptate de consiliul local, etc. Ședințele consiliului local sunt publice și se desfășoară în limba română, iar documentele ședințelor se întocmesc în limba română.

Dezbaterile sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de secretar și de președintele ședinței, iar secretarul are obligația sa-l pună, în timp util, la dispoziția consilierilor, înainte de următoare ședință. Secretarul localității trebuie sa prezinte, la începutul fiecărei ședințe, procesul verbal al ședinței anterioare, care este supus aprobării consiliului local. Conținutul procesului verbal poate fi contestat de către consilieri și au dreptul să solicite consemnarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.

Procesul-verbal și documentele care au fost dezbătute în ședință se depun într-un dosar special al ședinței respective, care este numerotat, semnat și sigilat de către consilierul care a condus ședința, precum și de secretar, după aprobarea procesului-verbal de către consiliul local. Secretarul unității administrative-teritoriale trebuie să afișeze la sediul primăriei, în termen de 3 zile, o copie a procesului-verbal al ședinței.

Ședințele Consiliului Local, ca proces care presupune colaborarea consilierilor locali pentru adoptarea unor decizii în scopul rezolvării problemelor comunității locale, pot fi de 3 feluri, astfel: Pentru ședințele ordinare, inițiativa de convocare o are primarul (cu 5 zile înainte de ședința), caracterul deliberativ îl reprezintă prezența majorității consilierilor locali în funcție, iar intervalul de timp între întâlniri este de o lună. Pentru ședința extraordinară, inițiativa de convicare o are primarul sau cel puțin 1/3 din consilieri ori la solicitarea prefectului (cu 3 zile înainte de ședință), caracterul deliberative îl reprezintă, ca și în cazul ședințelor extraordinare, prezența majorității consilierilor locali în funcție, iar aceasta, spre deosebire de cea ordinară, este convocată ori de câte ori este nevoie. Al treilea tip de ședință este reprezentat de ședința de îndată unde legea nu precizează modalitatea ori termenele de convocare, caracterul deliberativ îl reprezintă tot prezența majorității consilierilor locali în funcție, iar aceasta are loc în caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunie sau ai orașului.

Consiliul local trebuie sa aprobe ordinea de zi a ședințelor, la propunerea celui care a convocat ședința. Doar cu acordul inițiatorului se poate scoate un proiect de hotărâre de pe ordinea de zi sau dacă acesta nu îndeplinește condițiile prevazute de lege. Ordinea de zi poate fi modificată doar pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la următoarea ședință, cu votul majorității consilierilor prezenți la ședință. Problemele înscrise în ordinea de zi nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de anumite rapoarte și de avizul comisiei de specialitate a consiliului local. Acestea nu sunt necesare în cazul problemelor determinate de cauză de forță majoră sau în cele ce se dezbat în ședințe extraordinare.

Cetățenii pot propune consiliului local spre dezbatere, proiecte de hotărâri. Proiectul poate fi inițiat de un singur cetățean, dar trebuie susținut, prin semnături, de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ-teritoriale. Inițiatorii depun proiectul la secretarul unității administrativ-teritoriale. Proiectul trebuie afișat de secretar pentru informarea publică.

Lista susținătorilor cuprinde numele, prenumele, domiciliul seria și numărul actului de identitate, precum și semnătura susținătorului. Lista de susținători poate fi semnată numai de cetățenii cu drept de vot care domiciliează în unitatea administrativ-teritorială respectivă, al cărui consiliu local sau județean urmează să adopte proiectul în cauză. Redactarea proiectului se face de cei care îl propun.

Cetățenii satelor care nu au consilieri aleși în consiliile locale vor fi reprezentați la ședințe de către un delegat sătesc, care este ales de adunarea sătească, cu majoritatea voturilor celor prezenți la adunarea convocată de primar cu cel puțin 15 zile înainte. La această adunare pot participa toți cetățenii care au domiciliul în satul respective și cu drept de vot.

Alegerea delegatului se desfășoară în prezența primarului sau a viceprimarului, și a minimum 2 consileri desemnați de consiliul local.

Subcapitolul 5

ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL

Potrivit legii 215/2001 consiliul local are și inițiativă dar și hotărăște, în problemele de interes local, în condițiile legii, însă sunt și probleme care sunt atribuite în competența altor autorități ale administrației publice.

Atribuțiile consiliului local au fost grupate,potrivit legii administrației publice locale, în:

Atribuții privind statutul localității, propria sa organizare, a aparatului de specialitate al primarului, al instituțiilor publice și serviciilor publice de interes local, al societăților comerciale și regiilor autonome de interes local.

În exercitarea acestor atribuții, consiliul local:

Aprobă regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local;

Aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului;

La propunerea primarului aprobă organigrama;

Exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile

corespunzătoare participațiilor deținute la societățile comerciale sau regiile autonome, în

conditiile legii;

Alege viceprimarul.

Atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.

În exercitarea acestor atribuții, consiliul local:

Hotărăște înfrățirea localității cu alte unități administrativ-teritoriale;

Hotărăște cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau din străinătate;

Hotărăște cooperarea sau asociera cu persoane juridice române sau străine pentru realizarea în comun a unor servicii de interes local;

Hotărăște aderarea la asociații internaționale sau naționale.

Atribuții referitoare la activitățile economico-financiare, comerciale și social-culturale.

În exercitarea acestor atribuții, consiliul local:

Aprobă bugetul local al unității administrativ-teritoriale, la propunerea primarului;

Aprobă strategiile privind dezvoltarea economică și socială a unității administrativ-teritoriale;

Aprobă contractarea împrumuturilor, la propunerea primarului;

Stabilește impozitele și taxele locale.

Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului.

În exercitarea acestor atribuții consiliul local:

Hotărăște închirierea sau vânzarea bunurilor din domeniul privat;

Hotărăște dare în administrare sau închirierea bunurilor din domeniul public;

Atribuie denumiri de străzi și aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului localității.

Atribuți privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni.

În exercitarea acestor atribuții, consiliul local:

Se preocupă atât de protecția copilului, a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap cât și a celor aflați în nevoie socială;

Aprobă construirea de locuințe sociale precum și criteriile pentru repartizarea acestora, sprijină cultele religioase;

Asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor de interes local privind educația, sănătatea, cultura, sportul, protecția mediului, iluminatul public, etc.

Subcapitolul 6

DIZOLVAREA CONSILIULUI LOCAL

Legea administrației publice locale prevede posibilitatea dizolvării consiliului local care se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile.

Potrivit legii numărul 215/2001 republicată, dizolvarea consiliului local poate interveni prin referendum local sau de drept.

Consiliul local se dizolvă de drept dacă acesta nu se întrunește timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți.

Aceste situații se comunică de primar, viceprimar sau de secretar, prefectului care prin ordin ia act de situația de drept a consiliului local și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Consiliul poate fi dizolvat și dacă într-un interval de cel mult 6 luni a adoptat cel puțin 3 hotărâri care au fost anulate prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă și definitivă, de către instanța de contencios administrativ.

Consiliul local poate fi dizolvat și prin referendum local, organizat în condițiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale ale unității administrativ-teritoriale.

Referendumul local este valabil dacă la urne s-au prezentat cel puțin jumătate plus unul din numărul locuitorilor cu drept de vot ai unității administrativ-teritoriale . Consiliul se dizolvă dacă cel puțin jumătate plus unu din cei care au votat, s-au pronunțat în acest sens. Apoi se stabilește data alegerii noului consiliu local care nu trebuie să depășească termenul de 90 de zile de la validarea rezultatului referendumului, sau dupa caz, de la rămânerea hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de dizolvare de drept a consiliului local.

Legea prevede că hotărârea de dizolvare poate fi atacată la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.

Capitolul III

Considerații generale privind comuna Grădinari

Subcapitolul 1: Așezarea geografică

Ca așezare geografică, comuna Grădinari se află în nordul județului Giurgiu, la circa 26 km de Bucuresti.

Teritoriul comunei are o suprafață totală de 3,05 km2, din care 1,19 km2 este ocupat de satul Grădinari, 0,92 km2 de satul Tântava și 0,94 km2 de satul Zorile.

Localitatea se învecinează cu alte 5 comune (unele care nu aparțin judetului Giurgiu, deoarece comuna se învecinează în partea de N-E cu județul Ilfov), astfel:

la sud-vest cu comuna Bucșani;

la vest cu comuna Ogrezeni;

la nord-vest cu comuna Bolintin Deal;

la nord cu comuna Ciorogârla (care apartine judetului Ilfov);

la nord-est cu satul Darvari ( care apartine comunei Ciorogarla);

la est cu comuna Buturugeni.

Fig.3.1 Așezarea localității Grădinari în cadrul județului Giurgiu

Subcapitol 2

Populația comunei Grădinari

Evoluția numerică a populației între anii 2004-2011

Potrivit tabelului de mai sus privind populația între anii 2004-2011 observăm că populația comunei se află în continuă creștere. Doar în anul 2005 se înregistrează o scădere față de anul 2004 de 98 de locuitori dintre care 12 bărbați și 86 femei.

Numărul de locuitori și ritmul de creștere

După cum observăm în diagrama privind numărul locuitorilor și ritmul de creștere, numărul total de locuitori este în creștere.

Fig. 3.2 Ponderea locuitorilor după naționalități

Datorită particularităților anatomo-fiziologice, dar mai ales morfo-construcționale, și culturale se reflectă în diferențierile rasiale, etnice (respectiv de naționalitate) se poate determina structura etno-rasială a populației care variază la nivel global, regional sau național (în cazul de fata ne vom referi la varatia la nivel regional). Populația comunei Grădinari, care în 2002 numără 3649 persoane, ocupa 3.05 km2 (1.19 km2 în satul Grădinari, 0.92 km2 în satul Tântava și 0.94 km2 în satul Zorile), revenind 1196 locuitori pe km2.

Fig. 3.3 Fotografie prin satelit a localității Grădinari

Populația localității, ca de altfel a oricărei așezări umane traiește organizată în familii și gospodării. La sfârșitul anului 1997, în comună existau 1129 gospodării, mărimea medie a unei gospodării fiind de 3 persoane. 90,7% din numărul persoanelor existente la recensământul din 1992 traiau în gospodării familiale și 9,3% în gospodării nefamiliale. Din totalul gospodăriilor familiale, 93,1% erau constituite dintr-un nucleu familial, 6,6% din două nuclee familiale și 3,3% din trei nuclee familiale și peste. 93,6% din gospodăriile nefamiliale erau formate dintr-o singura persoană.

La recensământul din 7.01.1992 populația localității locuia în 1076 clădiri de locuit.

Se poate spune pe bună dreptate că localitatea se află în plină expansiune, deoarece în prezent se construiesc foarte multe locuințe moderne și de aceea și firmele care comercializează materiale de construcții, scot și ele un profit considerabil.

Cu toate că majoritatea locuitorilor și-au modernizat casele și sunt în continuă căutare de noi tehnologii în materie de locuință, există încă oameni care au păstrat tradițiile.

Există și locuințe tipice din zona de câmpie. Acestea se caracterizează printr-o forma de tip “tren” cu două intrări și cu camere care comunică între ele ca niște compartimente. Aceste tipuri de case se găsesc în special la oamenii mai bătrâni. Tinerii nu își mai construiesc astfel de case. Totuși, au și ele farmecul lor.

Subcapitolul 3

Rolul și importanța economică a comunei Grădinari

3.1. Contribuția comunei în economia județului

Unitatea administrativ-teritorială Grădinari cuprinde 3 sate: satul Grădinari – reședință de comună, satul Tântava situat la 2 km de reședința de comună și satul Zorile așezat la circa 1.8 km de reședința de comună.

Comuna Grădinari este una din localitățile județului cu un potențial economic ridicat. În anul 2005, pe teritoriul localității s-a obținut 76% din producția de flori a județului, 2.6% din producția de legume ( satul Tântava contribuind semnificativ cu producția de tomate) și 1% din producția de cereale. Comuna Grădinari deține 1.2% din efectivul de bovine existent în județ și 1.1% din efectivul de porcine. Peste 1.5% din efectivul de vaci din județ se află în comuna Grădinari care în anul 2005 a dat 1.5% din producțiade lapte a județului.

În comuna Grădinari în anii tranziției a apărut un număr însemnat de societăți comerciale private care desfășoară activități de producție, comerț și servicii.

Așezată în apropierea Bucureștiului, comuna Grădinari contribuie la aprovizionarea capitalei cu legume, lactate și flori. Deși ca număr de locuitori este depășită de comunele învecinate, totuși localitatea Grădinari se prezintă ca o așezare umană cu potențial economic ridicat.

3.2. Evoluția economică a comunei

Activitatea economică în această parte a județului a cunoscut o dezvoltare din cele mai vechi timpuri, principala preocupare a locuitorilor fiind agricultura. În perioada interbelică, comuna Grădinari era una din localitățile fostului județ Ilfov, care contribuia la aprovizionarea capitalei cu legume, lactate și flori.

În anii postbelici, în economia localității și-au făcut apariția și activități industriale și de servicii. Pe teritoriul comunei s-au obținut însemnate cantități de agregate minerale nemetalifere (balast), țiței, gaze naturale și prefabricate din beton.

Procesul de restructurare început după decembrie 1989 a produs modificări de esență și în viața economico-socială a comunei Grădinari. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar, pământul, principalul mijloc de producție din agricultură a fost restituit celor ce l-au posedat și au apărut exploatații agricole private.

Întreaga suprafață agricolă a comunei de 2521 ha a fost lucrată în anul 2002 de către exploatațiile agricole private sub 10 ha, pe raza comunei neexistând forme asociative agricole.

Pentru cultivarea terenului existau la sfârșitul anului 2002, la nivelul localității, 80 de pluguri pentru tractoare, 48 de grape mecanice, 28 cultivatoare, 10 semănători pentru păioase și 31 semănători pentru prășitoare, 6 combinatoare și 5 combine pentru păioase. Tot în anul 2002 la nivelul localității s-au obținut 6255 tone cereale, din care 900 tone grâu și 5300 tone porumb; 1870 tone legume și peste 1 milion fire de flori. Producțiile medii la hectar au fost de 3000 kg grâu și 4340 kg porumb.

Proncipalele activități ale locuitorilor sunt în agricultură, în industrie, în construcții, transport și telecomunitații.

Tendințe de dezvoltare economico-socială a localității

Așezată în mănoasa Câmpie Română și având oameni harnici și pricepuți, localitatea are posibilitatea de a deveni o așezare umană puternică.

Punere în aplicare a Legii Circulației Rurale, însoțită de o politică avantajoasă de credite poate duce la apariția de exploatații agricole de dimensiuni care să le asigure profitabilitate. Localitatea poate deveni un principal furnizor de legume, lactate și flori a piețelor din București.

Aceeași politică de credite cu dobânzi suportabile poate duce și la dezvoltarea activităților neagricole și îndeosebi a celor din mică industrie, servicii și comerț.

CAPITOLUL IV

HOTĂRÂRILE CONSILIULUI LOCAL LA NIVELUL COMUNEI GRĂDINARI

ROMÂNIA

JUDEȚUL GIURGIU

CONSILIUL LOCAL GRĂDINARI

HOTĂRÂRE

privind alegerea președintelui de ședință pentru următoarele 3 luni (decembrie2013-februarie2014)

CONSILIUL LOCAL GRĂDINARI

Având în vedere:

Expunerea de motive nr. 4081/2013 a primarului comunei Grădinari;

Referatul nr. 4802/2013 al secretarului comunei Grădinari;

Avizul comisiei juridice și apărarea ordinei publice;

Prevederile art. 35 alin(1) din Legea 215/2001, privind administrația publică locală republicată;

În temeiul art. 45 alin(1) din aceeași lege,

H O T Ă R Ă Ș T E

Art. 1. Pe data prezentei, este ales ca președinte al consiliului local Grădinari, pentru următoarele trei luni (decembrie2013-februarie2014) domnul Dumitrache Gheorghe.

Art. 2. Prevederile prezentei hotărâri vor fi aduse la cunoștință celor interesați prin grija secretarului comunei Grădinari.

PREȘEDINTELE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ,

Nitu Tite SECRETAR, Dogaru Petruța-Liliana

CONSILIUL LOCAL GRĂDINARI Nr.34 din 26.11.2013

ROMÂNIA

JUDEȚUL GIURGIU

CONSILIUL LOCAL GRĂDINARI

H O T Ă R Â R E

privind rectificarea bugetului comunei Grădinari pe anul 2013

CONSILIUL LOCAL GRĂDINARI

Având în vedere:

Expunerea de motive 4799/2013 a primarului comunei Grădinari;

Referatul nr. 4800/2013 al compartimentului contabilitate al primăriei;

Avizul comisiei economice, dezvoltare regională, urbanism și amenajarea teritoriului;

Avizul comisiei juridice și apărarea ordinei publice;

Prevederile art. 6 alin (9) din Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 actualizată privind transparența decizională în administrația publică;

Prevederile art. 19 alin (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;

Prevederile art.36 alin (4), lit.a din Legea nr 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

În temeiul art. 45 alin (1) din aceeași lege,

H O T Ă R Ă Ș T E

Art. 1. Se aprobă rectificarea bugetului comunei Grădinari pe anul 2013, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Prevederile prezentei hotărâri vor fi duse la îndeplinire de către compartimentul financiar contabil și vor fi făcute cunoscute celor interesați prin grija secretarului comunei Grădinari.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ,

Nitu Tite SECRETAR, Dogaru Petruța-Liliana

CONSILIUL LOCAL GRĂDINARI Nr. 33 din 26.11.2013

PRIMĂRIA GRĂDINARI

JUDEȚUL GIURGIU

NR. 4799/2013

EXPUNERE DE MOTIVE

Subsemnatul TUDOR FLOREA, primar al COMUNEI GRĂDIANRI, având în vedere:

Referatul compartimentului contabilitate din cadrul primăriei;

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr.37266/07.11.2013 privind – sume defalcat din TVA (11.02.02) pentru finanțarea drepturilor asistenților personali;

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr. 38772/19.11.2013 privind – sume defalcate din TVA (11.02.02) pentru cheltuieli prevăzute la art.104 alin (2) lit.b)-e) din Legea educației nr.1/2011;

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr. 38914/19.11.2013 privind – majorarea nivelului maxim de cheltuieli de personal pentru anul 2013;

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr. 39438/22.11.2013 privind – sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat;

Prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

PROPUN:

Aprobarea suplimentării bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2013 cu suma de 77.000 lei, conform propunerii efectuate de către compartimentul contabilitate.

PRIMAR,

TUDOR FLOREA

PRIMĂRIA GRĂDINARI

NR. 4800/26.11.2013

REFERAT

În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/18.07.2006, privind finanțele publice locale, art. 19, ale Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, supun spre analiză și aprobare suplimentarea Bugetului de venituri șii cheltuieli pe anul 2013, echilibrat, în suma de 2.735.000 lei.

Sinteza Bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2013 cu influențele +/- , ce se supune aprobării și care cuprinde analiza veniturilor și cheltuielilor pe capitole și titluri de cheltuială este prezentată în anexa 1.

Menționăm că la baza fundamentării bugetului se află următoarele:

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr. 37266/07.11.2013 privind acordarea sumei de 62.000 lei pe cap. 11.02.02- sume defalcate din TVA pentru finanțarea drepturilor asistenților personali:

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr. 38772/19.11.2013 privind acordarea sumei de 1.000 lei – sume defalcate din TVA (11.02.02) pentru cheltuieli prevăzute la art.104 alin (2) lit. b)-e) din Legea educației nr. 1/2011;

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr. 38914/19.11.2013 privind stabilirea nivelului maxim de cheltuieli de personal pentru anul 2013 la suma de 1.461.000 lei;

Adresa Direcției Generale a Finanțelor Publice Giurgiu nr. 39438/22.11.2013 privind acordarea sumei de 14.000 lei – sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat.

CONTABIL

PELIN ALINA

CONCLUZII

Scopul propus de această lucrare a fost acela de a aduce la cunoștința oamenilor cum este organizat, cum funcționează consiliul local, dar cel mai important, care sunt actele emise de acesta, aducând exemple de hotărâri ale consiliului local din cadrul primăriei comunei Grădinari, județul Giurgiu.

Sursele de inspirație pentru realizarea lucrării au fost din cele mai diverse. Am consultat cărți de specialitate, legi importante, secretariatul primăriei comunei Grădinari, județul Giurgiu, dar și diferite hărți pentru a prezenta așezarea comunei.

În urma abordării temei propuse, cu privire la consiliul local, se pot menționa următoarele concluzii:

Consiliul local al comunei Grădinari:

-Are un rol important în ajutarea societății prin hotărârile luate în urma ședințelor;

– Pentru ca aceste hotărârile să poată fi adoptate de consiliul local trebuie să fie de acord jumătate plus unu din membrii prezenți ai consiliului;

-Cetățenii sunt informați cu privire la activitățile ce urmează a fi desfășurate, prin publicarea hotărârilor consiliului local. Pentru hotărârile cu caracter normativ, cunoștința publică se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect;

– Cetățenii pot propune consiliului local spre dezbatere, proiecte de hotărâri, ceea ce este important, deoarece pentru consiliul local părerea cetățenilor contează și încearcă să rezolve problemele apărute la nivelul comunei prin hotărârile luat în urma dezbaterilor în ședințe. Proiectul poate fi inițiat de un singur cetățean, dar trebuie susținut, prin semnături, de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ-teritoriale;

-Consiliul local poate fi dizolvat prin hotărâre a Guvernului la propunerea motivată a prefectului bazată pe hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.

În capitolul al IV-lea am prezentat două exemple de hotărâri ale consiliului local la nivelul comunei Grădinari. Astfel din hotărârea de consiliu privind rectificarea bugetului comunei reiese faptul că se aprobă rectificarea bugetului comunei Grădinari pe anul 2013, având în vedere expunerea de motive a primarului; referatul compartimentului contabilitate al primăriei; avizul comisiei economice, dezvoltare regională, urbanism și amenajarea teritoriului; avizul comisiei juridice și apărarea ordinii publice, dar si diferite legi.

Expunerea de motive este reprezentată de o propunere a primarului comunei. În expunerea de motive prezentată în capitolul al IV-lea, propunerea fiind aprobarea suplimentării bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2013 cu suma de 77.000 de lei, iar referatul compartimentului contabilitate al primăriei menționează ce se află la baza fundamentării bugetului.

După cum am prezentat în ultimul capitol, hotărârile de consiliu sunt semnate de președintele de ședință și contrasemnate de secretarul unității administrativ-teritoriale. Președintele de ședință se alege pentru 3 luni, tot printr-o hotărâre.

În concluzie, consiliul local este puterea deliberativă și este format din consilieri care ajută la dezvoltarea localităților prin hotărârile luate în ședințele de consiliu. Are un rol important în dezvoltarea și funcționarea comunei, iar cetățenii au un rol important în ceea ce privește organizarea și funcționarea consiliului local, deoarece ei aleg consiliul prin vot și ei au posibilitatea să propună, spre dezbatere, proiecte de hotărâri.

BIBLIOGRAFIE

Antonie Iorgovan, Drept Administrativ, Volumul I, Editura Hercules, 1993

Antonie, Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Volumul I, București, Editura All Beck, 2005, Ediția a 4-a

Dana Apostol, Tofan, Drept Administrativ,Volumul I, București, Editura C.H.Beck, 2008, Ediția a II-a

Dumitru, Brezoianu, Autoritățile administrației publice, București, Editura ProUniversitaria, 2010

Mircea, Preda, Curs de drept administrativ, parte specială, Casa Editorială “Calistrat Hogaș”, Secțiunea a II-a

Verginia, Vedinaș, Drept Administrativ, București, Editura Universul Juridic, 2012, Ediția a VII-a, revăzută și actualizată

Voican, Mădălina, Drept Administrativ, București, Editura Universul Juridic, 2011

Constituția României din 1991 republicată în 2003

Legea numărul 161/ 2003 actualizată privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 279 din 21 aprilie 2003

Legea numărul 215/2001 Legea administrației publice locale publicată în Monitorul Oficial al României numărul 204 din 23 aprilie 2001

Legea numărul 375/2009 pentru modificarea alin. (2) al art. 53 din Legea numărul 215/2001 a administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial numărul 833 din 03.12.2009

http://hartagiurgiu.ro/harta-ro-Giurgiu-393-Harta_Giurgiu.html

Secretariatul primăriei comunei Grădinari din județul Giurgiu

ANEXA NR.1 LA HCL. NR. 33/26.11.2013

LEI

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ SECRETAR,

DOGARU PETRUȚA

ANEXA 2

PRIMĂRIA GRĂDINARI mii lei

BIBLIOGRAFIE

Antonie Iorgovan, Drept Administrativ, Volumul I, Editura Hercules, 1993

Antonie, Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Volumul I, București, Editura All Beck, 2005, Ediția a 4-a

Dana Apostol, Tofan, Drept Administrativ,Volumul I, București, Editura C.H.Beck, 2008, Ediția a II-a

Dumitru, Brezoianu, Autoritățile administrației publice, București, Editura ProUniversitaria, 2010

Mircea, Preda, Curs de drept administrativ, parte specială, Casa Editorială “Calistrat Hogaș”, Secțiunea a II-a

Verginia, Vedinaș, Drept Administrativ, București, Editura Universul Juridic, 2012, Ediția a VII-a, revăzută și actualizată

Voican, Mădălina, Drept Administrativ, București, Editura Universul Juridic, 2011

Constituția României din 1991 republicată în 2003

Legea numărul 161/ 2003 actualizată privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 279 din 21 aprilie 2003

Legea numărul 215/2001 Legea administrației publice locale publicată în Monitorul Oficial al României numărul 204 din 23 aprilie 2001

Legea numărul 375/2009 pentru modificarea alin. (2) al art. 53 din Legea numărul 215/2001 a administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial numărul 833 din 03.12.2009

http://hartagiurgiu.ro/harta-ro-Giurgiu-393-Harta_Giurgiu.html

Secretariatul primăriei comunei Grădinari din județul Giurgiu

ANEXA NR.1 LA HCL. NR. 33/26.11.2013

LEI

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ SECRETAR,

DOGARU PETRUȚA

ANEXA 2

PRIMĂRIA GRĂDINARI mii lei