CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA STUDIU DE FEZABILITATE MODERNIZARE D.C. 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA PROIECT 270/2009 FAZA SF 2009… [618817]

pagina 1

CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA

STUDIU DE
FEZABILITATE

MODERNIZARE D.C. 93,
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA

PROIECT 270/2009

FAZA SF

2009

pagina 2
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL GLAVILE, JUDETUL VALCEA

LISTA DE SEMNATURI

– SEF PROIECT :

– PROIECTANTI :

pagina 3
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL GLAVILE
JUDETUL VALCEA

DENUMIREA LUCRARII:
MODERNIZARE D.C. 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA

Nr. proiect 270/2009
Faza SF

BORDEROU

A PIESE SCRISE

o FOAIE DE TITLU
o LISTA DE SEMNATURI
o BORDEROU
o DATE GENERALE
o INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
o STUDII GEOTEHNICE
o COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
o ANALIZA COST BENEFICIU
o SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
o ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZ AREA
INVESTITIEI
o PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVES TITIEI

B PIESE DESENATE

o PLAN INCADRARE IN ZONA 1: 25000
o PLANURI DE SITUATIE 1: 500
o PROFILE TRANSVERSALE CARACTERISTICE 1: 100; 1:10
o PROFILE LOGITUDINALE 1: 100; 1:10

pagina 4
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL GLAVILE
JUDETUL VALCEA

DENUMIREA LUCRARII:
MODERNIZARE D.C. 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA

Nr. proiect 270/2009
Faza SF

MEMORIU DE PREZENTARE

I DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investitie

MODERNIZARE D.C. 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA .

2. Amplasamentul

Lucrarea se desfasoara in comuna GLAVILE, situata i n partea de Sud-Est a judetului
VALCEA, pe malul paraului PESCEANA, la o distanta d e circa 30 [km] de orasul
DRAGASANI.

pagina 5

3. Titularul investitiei

Consiliul Local al comunei GLAVILE, judetul VALCEA.

4. Beneficiarul investitiei

Consiliul Local al comunei GLAVILE, judetul VALCEA.

II INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
Prezenta documentatie este intocmita conform contin utului cadru si metodologiei stipulate in H.G nr.
28/09.01.2008.
1. Situatia actuala si informatiile despre entitatea
responsabila cu implementarea proiectului

Via ța oamenilor nu mai poate fi conceput ă decât dinamic în spa țiu și timp, necesitatea
mi șcării pentru asigurarea existen ței constituind o component ă esen țial ă a societ ăț ii
organizate. Aceasta, în evolu ția ei, a avut nevoie în permanen ță de c ăi de comunica ție, ca
mijlocitor intrinsec al schimburilor de orice natur ă (economice, culturale), de bunuri sau de
persoane.

Pentru realizarea transporturilor sunt necesare dou ă elemente principale, și anume: ( i) calea
de transport sau calea de comunica ție , respectiv suportul material pe care se face trans portul
sau mediul care face posibil ă circula ția, elemental fix; ( ii ) mijlocul de transport , adic ă
vehiculul care transport ă, elementul mobil.

Desf ăș urarea unui transport în condi ții optime presupune o corelare perfect ă între cele dou ă
elemente, o dezvoltare simultan ă atât a c ăii de transport cât și a vehiculelor, indiferent de tipul
lor. De asemenea, foarte important în desf ăș urarea activit ăț ii de transport o constituie
îndeplinirea simultan ă a dou ă condi ții pentru procesul de transport și anume desf ăș urarea
acestuia în condi ții de perfect ă siguran ță a circula ției și de confort sau de integritate pentru
mărfurile transportate. Chiar dac ă este foarte important ă ca ramur ă în economia unei ță ri,
activitatea de transport nu este practic produc ătoare de bunuri materiale, fiind un consumator
de resurse într-o prim ă etap ă. De aceea, pentru o economie func țional ă, transporturile trebuie
să fie eficiente, re țelele de drumuri, c ăi ferate, canale navigabile, transport aerian, treb uie s ă
deserveasc ă zone cât mai întinse și s ă asigure intersec ții convenabile între ele. Fiecare tip de
transport are anumite particularit ăț i și anume:

o transportul rutier (calea de transport este drumul, mijlocul de trans port este vehiculul
rutier), numit de transportatori și transport “din poart ă în poart ă” este foarte utilizat în
prezent datorit ă facilit ăț ilor de a ajunge direct la destinatarul transportul ui. Este relativ
scump (nu se pot transporta cantit ăț i mari) dar ofer ă avantajul c ă se pot transporta
orice tip de m ărfuri pe orice distan țe(cu rezeva m ărfurilor perisabile sau periculoase)

pagina 6
o transportul pe cale ferat ă (calea de transport este calea ferat ă, mijlocul de transport
sunt convoaiele de cale ferat ă alc ătuite din vehicule feroviare, resoectiv locomotive și
vagoane) este mai convenabil ca pre ț/ton ă/km dar are inconvenientul c ă, având o
infrastructur ă mai complex ă, costurile de construc ție și de între ținere sunt mai mari
decât la drumuri iar un eventual eveniment (acciden t) poate perturba pentru un timp
mai lung circula ția pe ruta respectiv ă
o transportul aerian ( calea de transport este aerul, cu aerodroame ca destina ții și
aeronave ca mijloc de transport) este cel mai rapid dar și cel mai scump.Este preferat
pentru transportul m ărfurilor scumpe, pu țin voluminoase care trebuie s ă ajung ă în timp
scurt la destina ție
o transportul naval ( apa este calea de transport-canale navigabile,râ uri, fluvii, m ări,
oceane) este destinat m ărfurilor voluminoase,de orice tip, datorit ă costurilor reduse
pentru fiecae ton ă de marf ă transportat ă. Caracteristic este durata mai mare de
transport precum și faptul c ă preluarea m ărfurilor se face doar în zone special
amenajate-porturi, celelalte distan țe fiind acoperite cu ajutorul c ăilor de comunica ție
terestre de obicei.

DRUMURILE SE POT CLASIFICA ASTFEL:

o Drumuri na ționale (DN) administrate de c ătre Admnistra ția Na țional ă a Drumurilor
prin cele șapte Direc ții Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) din teritoriu
(Bucure ști, Craiova, Constan ța, Timi șoara, Cluj, Bra șov, Ia și);
o Drumuri locale , Drumuri Jude țene (DJ) și Drumuri Comunale (DC), administrate
de regii autonome de drumuri și poduri din cadrul Consiliilor Jude țene.
o Drumuri de Exploatare , care sunt destinate unor cerin țe proprii de transport:
forestiere, petroliere, miniere, agricole, strategi ce, etc.

Din punct de vedere al reliefului str ăbătut drumurile se impart in urmatoarele categorii :
o Drumuri de șes , pân ă la 150m altitudine, caracterizate de aliniamente l ungi,
declivit ăț i mici, curbe cu raze mari, amenaj ări minime;
o Drumuri de deal , între 150 și 300m altitudine;
o Drumuri de munte , la altitudini mai mari de 300m.

Din punct de vedere al gradului de perfec ționare tehnic ă drumurile se impart in
urmatoarele categorii :
o Drumuri de tip inferior sau provizoriu – cuprind drumurile de p ământ;
o Drumuri de tip intermediar sau tranzitorii -cuprind drumurile împietruite;
o Drumuri moderne sau perfec ționate – sunt cele mai perfec ționate drumuri, cu
elemente geometrice și dotare tehnic ă corespunz ătoare traficului care se realizeaz ă pe
ele.
Clasificarea tehnic ă a drumurilor dup ă gradul de perfec ționare tehnic ă precum și dup ă
intensitatea traficului este urm ătoarea:

pagina 7

CLASA
TEHNIC Ă A
DRUMULUI CATEGORIA DRUMULUI INTENSITATEA TRAFICULUI
(VEHICULE/24H)
VEHICULE FIZICE
(EFECTIVE) VEHICULE ETALON
(AUTOTURISME)
I Autostr ăzi >10000 >15000
II Drum interna țional sau drum
na țional cu 4 benzi de circula ție 7501….10000 11001….15000
III Drum na țional cu 2 benzi de
circula ție 3001….7500 4501….11000
IV Drum na țional sau jude țean cu 2
benzi de circula ție 501…3000 751….4500
V Drum jude țean sau comunal <500 <750

Totalitatea vehiculelor care circul ă pe un drum în ambele sensuri formeaz ă traficul rutier.
Acest trafic este caracterizat de vitez ă, debit și densitate.

Traficul de perspectiv ă pentru drumurile publice se determin ă pentru o perioad ă de 15 ani, pe
baza recens ămintelor generale sau a anchetelor de circula ție, dup ă metode de prognoz ă
adecvate. La proiectarea unui drum trebuie precizat ă în afara clasei tehnice a drumului și
viteza de proiectare.

Viteza de proiectare sau viteza de baz ă reprezint ă viteza maxim ă care trebuie asigurat ă
vehiculelor rapide în sectoarele cele mai dificile ale traseului în deplin ă siguran ță a circula ției,
în ipoteza c ă starea îmbr ăcămin ții este bun ă și condi țiile atmosferice sunt favorabile. Re țeaua
de drumuri din România cuprinde:

Categoria
drumului Total
lungime
(km) Din care (în km):
Modernizate Îmbracaminti
asfaltice u șoare Împietruiri P ământ
Drumuri
na ționale 11.683 12.525 1.890 268 –
Drumuri
jude țene 26.967 3.226 14.644 7.947 1.150
Drumuri
comunale 31.166 684 3.924 19.105 7.453
Total 72.816 16.435 20.458 27.320 8603

O sec țiune transversal ă printr-un drum pune în eviden ță cele dou ă elemente de baz ă:
infrastructura și suprastructura drumului.

pagina 8

Infrastructura drumului reprezint ă totalitatea lucr ărilor menite s ă înving ă dificult ăț ile
impuse de relief (totalitatea de ap ărare-consolidare, asanare și protec ție, lucr ări de art ă).

Asigurarea unei suprafe țe de rulare, astfel încât circula ția s ă se desf ăș oare în condi ții de
siguran ță și confort, se realizeaz ă prin lucr ări de suprastructur ă. Suprastructura drumului
preia solicit ările date de înc ărc ările din trafic și le transmite infrastructurii prin intermediul
patului drumului, care reprezint ă partea inferioar ă a terasamentelor.
Pentru a asigura posibilitatea prelu ării și transmiterii solicit ărilor din trafic terenului de
funda ție dar și a unei comport ări corespunz ătoare la ac țiunea agen ților atmosferici, se prevede
un sistem rutier, alc ătuit din unul sau mai multe straturi. Partea superi oar ă a acestuia o
constituie partea carosabil ă și ea este m ărginit ă de dou ă fâ șii laterale numite acostamente.
Partea carosabil ă și acostamentele alc ătuiesc platforma drumului.

La traversarea localit ăț ilor, respectiv la str ăzi, cele dou ă acostamente sunt înlocuite de
trotuare. Axul sec țiunii transversale prin drum (AA’) genereaz ă o suprafa ță plan ă sau
cilindric ă care, intersectat ă cu suprafa ța c ăii reprezint ă axa drumului , iar cu suprafa ța
terenului, traseul drumului .

Dac ă axa drumului se afl ă deasupra liniei traseului se ob ține un drum în umplutur ă sau în
rambleu iar în caz contrar se ob ține un drum în s ăpătur ă sau în debleu . În practica lucr ărilor
de drumuri se folose ște proiec ția orizontal ă a axei drumului (planul de situa ție) și proiec ția
vertical ă (profilul longitudinal al drumului). Elementele co nstructive ale unui drum se
studiaz ă în profil transversal, care reprezint ă o sec țiune vertical ă prin corpul drumului într-un
punct oarecare de pe traseu, cu un plan normal pe a xa drumului.

pagina 9

Datorita degradarilor ambelor tronsoane, traficul s e desfasoara cu dificultate, foarte greu in
perioadele ploioase, ceea ce implica circulatia veh iculelor cu viteze reduse, consumuri mari de
carburanti si degajari mari de noxe. Sub actiunea t raficului si a factorilor climatici, suprafata
drumului, reprezentand calea de rulare s-a degradat , acest proces accentuandu-se rapid in
timp.

Drumurile comunale ce intra in componenta comunei G LAVILE prevazute pentru
modernizare sunt incluse in urmatorul tabel central izator.

D.C. 93
D.C. 93 D.C. 93 D.C. 93 In cazul de fata, drumul comunal DC 93 este delimit at la
Nord de perimetrul comunei GLAVILE fiind racordat l a
DJ 674 , iar la Sud este delimitat de perimetrul satului
Secretesti fiind racordat cu drumul judetean DJ 674.
Drumul proiectat are o lungime de 3.500 [km] si are
urmatoarele tronsoane distincte:

o TRONSONUL I, ce incepe de la limita de Nord din
punctul de racord c u DJ 674 (km 0+000) pana la
inceperea TRONSONULUI II (km 1+650), avand
o lungime de 1.650 [km];
o TRONSONUL II, incepe de la finalizarea
TRONSONULUI I (km 1+650) pana la racordul cu
DJ 674 (km 3+500), avand o lungime de 1.850
[km].

TRONSONUL I (km 0+000 – 1+650) . Profilul actual al
drumului are o fundatie existenta din 5 – 8 [cm] de balast
pe o lungime de circa 650 [m], iar pe o lungime de 1000
[m] este din pamant (nisip argilos). Latime a drumului este
cuprinsa intre 3.00 si 4.50 [m]. Intreaga lungime a
TRONSONULUI I prezinta degradari masive (valuri,
fagase si gropi).

TRONSONUL II (km 1+650 – 3+500) . Profilul actual al
drumului are o fundatie existenta de balast de 5 – 8 [cm].
Latimea drumului variaza intre 9 si 12 [m] . Intreaga
lungime a TRONSONULUI II prezinta degradari masive
(valuri, fagase si gropi).

Datele mai sus mentionate impun realizarea suprastructurii
in intregime.

pagina 10
TABEL CENTRALIZATOR CU DRUMURILE PROPUSE PENTRU
MODERNIZARE
(denumire, lungime, latime, structura existenta si numar curent din inventarul public)

Nr.
Crt. DENUMIRE
DRUM LUNGIME
LATIME
[m] STRUCTURA
EXISTENTA POZ.
INVENTAR TOTALA
[m] FINANTABILA [m]
1. DC 93
Glavile –
Ciresoaia
4250
TRONSON I 1650 3.0 – 4.50 BALAST;
PAMANT 70
TRONSON II 1850 5.5 BALAST

2. Descrierea investitiei

Lungimea totala a drumului este de 3.500 [km]. Drum ul este o cale de comunicatie terestra,
amenajata pentru circulatia autovehiculelor, a piet onilor si a mijloacelor de transport in
cuprinsul unui centru populat.

Functia de baza a drumurilor este de a asigura desf asurarea fluenta a circulatiei
autovehiculelor, vehiculelor si pietonilor, in cond itii de siguranta si confort. Drumurile
indeplinesc si o importanta functie edilitara, asig urand un culoar de circulatie, util in cadrul
asezarilor umane de-a lungul lor, la care se adauga aerarea si lumina necesara cetatenilor si
legaturile cu retelele edilitare (electrice, telefo nice, alimentare cu apa si canalizare).

Prin modernizarea DC 93, se mareste capacitatea por tanta a sistemului rutier si a sigurantei
circulatiei prin recalibrarea elementelor geometric e ale drumului si prin dipunerea de
dipozitive de semnalizare rutiera.

In cadrul proiectului integrat pe care primaria GLA VILE il propune in baza masurii 322,
in studiul de fezabilitate privind modernizarea DC 93, se analizeaza doar modernizarea
structurii rutiere cu corectarea elementelor geomet rice ale drumului. Modernizarea podului
peste paraul Pesceana face obiectul unui alt proiec t, aflat in derulare de catre consiliul local.

a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale pl anului detaliat de
investitii pe termen lung, necesitatea si oportunit atea promovarii
investitiei: nu s-a intocmit un studiu de prefezabilitate si ni ci un plan de investitii pe termen
lung.

Prin tema de proiectare se propune realizarea unei îmbr ăcămin ți rutiere moderne, care s ă
elimine neajunsurile unui drum pietruit: zgomot, pr af, vibra ții. Lucr ările care fac obiectul
prezentei documenta ții cuprind opera țiunile necesare de executat în scopul asigur ării unor
condi ții normale de confort și de siguran ță a circula ției impuse de normele și normativele
tehnice în vigoare.

pagina 11
Prin executarea lucr ărilor propuse pe acest drum se va realiza:

o îmbun ătăț irea condi țiilor de transport și siguran ță a circula ției în zon ă, inclusiv
asigurarea unor interven ții rapide a echipajelor de salvare, pompieri și poli ție;
o valorificarea superioar ă a potentialului economic a zonei prin asigurarea a ccesului la
atât la locuin țele din zon ă, cât și la propriet ăț ile agricole, forestiere.
o reducerea cheltuielilor de transport și a uzurii autovehiculelor.
o cre șterea standardului de via ță a locuitorilor comunei prin ameliorarea condi țiilor
igienico-sanitare și de mediu prin eliminarea vibra țiilor produse de ma șinile grele, care
în prezent se deplaseaz ă cu viteze mici și pe o infrastructur ă rutier ă necorespunz ătoare.
o crearea unei infrastructuri necesare dezvolt ării diferitelor activit ăț i economice.

Modernizarea acestui drum comunal este impusa: ( i) prin enumerarea inconvenientelor de mai
sus cat si faptului ca zona traversata este intens populata; ( ii ) de realizarea unor solutii
constructive moderne si eficiente, cu straturi impe rmeabile capabile sa reziste actiunii
combinate a factorilor climatici si de trafic.

Oportunitatea acestei investitii este benefica si d in considerente economice:

o modernizarea drumului comunal reduce costul deplasa rilor pe km – carburant si a
uzurii autovehiculelor.
o costul cheltuielilor de intretinere/km de drum scad e pe tona si km transportat de
aproximativ 4 ori.

Factorii de siguranta vor fi influentati in mod poz itiv, datorita elementelor geometrice ale
drumurilor, a tipului imbracamintii, a distantei de vizibilitate si a rugozitatii suprafetei de
rulare.

b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de
investitii pot fi atinse: Factorii de siguranta vor fi influentati in mod pozitiv, datorita
elementelor geometrice ale drumurilor, a tipului im bracamintii, a distantei de vizibilitate si a
rugozitatii suprafetei de rulare.

TEMA DE PROIECTARE impune pastrarea traseului actual al strazilor si s olutiile
avute in vedere pentru modernizarea lor. Ele se deosebesc doar prin alcatuirea
infrastructurii rutiere. Restul lucrarilor (terasam ente, santuri, podete) sunt identice pentru
ambele variante. S-au studiat doua tipuri de struct uri rutiere:

VARIANTA I (VARIANTA PROPUSA) TRONSONUL I si II

• 4 [cm] imbracaminte din beton asfaltic bogat in cri blura executat la cald cu beton BA
16 ce se va realiza conform SR 174-1/2002 si SR 174 -2-1997;

pagina 12
• 5 [cm] beton asfaltic deschis cu pietris concasat e xecutat la cald cu bitum BADPC 25
ce se va realiza conform SR 174-1/2002 si SR 174-2/ 1997;
• 28 [cm] grosime medie din agregate naturale din bal ast ce se va realiza conform STAS
6400-84;
• 5 – 8 [cm] fundatie din balast existenta ce se va c urata, compacta si reprofila.

VARIANTA a II a (VARIANTA NEPROPUSA) TRONSONUL I si II

• fundatie de balast de 30 [cm] grosime, dupa compact are;
• strat nisip de 2 [cm] grosime;
• strat din beton de ciment BcR 4.5 de 18 [cm] grosim e.

Se recomanda folosirea variantei I, care din punct de vedere economic este cea mai
avantajoasa. Costurile pentru executia lucrarii corespunzatoare VARIANTEI I sunt mai
mici decat cele corespunzatoare VARIANTEI a II a. In afara faptului ca VARIANTA I este
mai ieftina, ea prezinta o serie de avantaje tehnol ogice. In cazul structurii rigide (VARIANTA
a II a – Structura din beton de ciment), nu este permisa c irculatia pe carosabil decat la 21 zile de
la data turnarii, pe cand, pe asfalt, se poate circ ula imediat dupa terminarea compactarii, ceea
ce constituie un mare avantaj, lucrarea executandu- se sub circulatie. De asemenea, betonul de
ciment trebuie protejat cu umbrare si udat minim 72 de ore, pentru evitarea fisurarii prin
contractie, pe cand suprastructura din asfalt nu ne cesita protejare.

Preturile folosite pentru evaluarea variantelor se inscriu in valorile din baza de date a
APDRP, cu preturile de referinta pentru bunuri, luc rari si servicii.

c. Descrierea constructiva si tehnologica

Conform STAS 10144/1-90 drumurile comunale si ulite le propuse spre modernizare se
incadreaza la strazi rurale categoria IV.

Viteza de proiectare 40 [km/ora]
Lungime totala 3.500 [km]
Lungime totala TRONSON I 1.650
Lungime totala TRONSON II 1.850
Sensuri de circulatie
TRONSON I
TRONSON II
1
2
Latimea partii carosabile
TRONSON I
TRONSON II
4.0 [m]
5.5 [m]
Panta transversala a carosabilului 2.5 %

pagina 13
Latimea acostamentelor
TRONSON I
TRONSON II
2 x (0.35 – 0.75) [m]
2 x (0.5 – 0.75) [m]

STRUCTURA RUTIERA. Structura rutiera a drumului comunal propus spre
modernizare va fi urmatoarea:

• 4 [cm] imbracaminte din beton asfaltic bogat in cri blura executat la cald cu beton BA
16 ce se va realiza conform SR 174-1/2002 si SR 174 -2-1997;
• 5 [cm] beton asfaltic deschis cu pietris concasat e xecutat la cald cu bitum BADPC 25
ce se va realiza conform SR 174-1/2002 si SR 174-2/ 1997;
• 28 [cm] grosime medie din agregate naturale din bal ast ce se va realiza conform STAS
6400-84;
• 5 – 8 [cm] fundatie din balast existenta ce se va c urata, compacta si reprofila.

Drumurile laterale se vor amenaja cu aceeasi struct ura rutiera ca cel modernizat pe o
lungime de 25 [m] de la intersectie, iar pana la 50 [m] se vor balasta.

MODERNIZARE DRUM TRONSON I

TRONSONUL I incepe de la limita de Nord, din punctu l de racord cu DJ 674 (km 0+000)
pana la inceperea TRONSONULUI II (km 1+650), avand o lungime de 1.650 [km];

Profilul transversal al partii carosabile a drumulu i existent are o latime de 3.00 – 5.00 [m] si
are imbracaminte din balast ce are grosimea cuprins a intre 5 si 8 [cm]. Drumul ce se
modernizeaza, va pastra traseul existent (pentru a nu avea exproprieri si demolari) cu
corectarea elementelor geometrice in scopul crester ii sigurantei circulatiei. In profil
transversal, drumul se va executa cu latimea partii carosabile de 4.0 [m], incadrata pe ambele
parti de acostamente cu latimea de 0.50 – 0.75 [m]. Acostamentele sunt incadrate de santuri
acolo unde este necesar cu baza mica de 0.4 [m], ba za mare 1.0 [m] si adancimea de 0.30 [m].
Acolo unde este posibil se vor prevede evazari (de tip regugiu) ale drumului pentru a permite
circulatia pe ambele sensuri in conditii optime.

Acostamentele se vor realiza din 10 [cm] strat de a gregate naturale din balast. Santurile se vor
realiza din: 10 [cm] pereu din placi de beton simpl u turnat pe loc in campuri separate de pana
la 2.0 [mp] suprafata, impartite prin rosturi de 2. 5 [cm]; 10 [cm] strat de agregate naturale din
balast.

MODERNIZARE DRUM TRONSON II

TRONSONUL II, incepe de la finalizarea TRONSONULUI I (km 1+650) pana la racordul cu
DJ 674 (km 3+500), avand o lungime de 1.850 [km], c u partea carosabila neglijent intretinuta,
cu mari denivelari, avand pe intreaga lungime o zes tre de 5 -8 [cm] de balast, ceea ce impune
realizarea in intregime a suprastructurii drumului.

pagina 14

Drumul ce se modernizeaza, va pastra traseul existe nt (pentru a nu avea exproprieri si
demolari) cu corectarea elementelor geometrice in s copul cresterii sigurantei circulatiei. In
profil transversal, drumul se va executa cu latimea partii carosabile de 5.5 [m], incadrata pe
ambele parti de acostamente cu latimea de 0.50 – 0. 75 [m]. Acostamentele sunt incadrate de
santuri acolo unde este necesar cu baza mica de 0.4 [m], baza mare 1.0 [m] si adancimea de
0.30 [m]. Acostamentele se vor realiza din 10 [cm] strat de agregate naturale din balast.
Santurile se vor realiza din: 10 [cm] pereu din pla ci de beton simplu turnat pe loc in campuri
separate de pana la 2.0 [mp] suprafata, impartite p rin rosturi de 2.5 [cm]; 10 [cm] strat de
agregate naturale din balast.

DISPOZITIVE PENTRU SCURGEREA APELOR

Acestea constau in executia de: ( i) santuri; ( ii ) podete noi; ( iii ) largirea podetelor
existente.

Santurile se vor realiza conform profilelor transversale, ia r zonele pe care se vor executa
santuri pereate vor fi sunt prezentate in profilele longitudinale. Santurile se vor perea pe toata
lungimea lor cu beton C 12/15 de 8 [cm] grosime.

Podetele transversale vor fi: podete tubulare ø 1000 de lungime 7.5 [m] si podete dalate cu
dale D4 din beton armat de 7.5 [m] lungime. Se vor executa la capete cu tampoane si se vor
amenaja intrarile si iesirile la fiecare podet cu p ereu din placi de beton simplu, turnat pe loc in
campuri separate pana la 2 [mp] suprafata impartita prin rosturi de 2.5 [cm] cu grosimea
pereului de 20 [cm], asezat pe un strat drenant din agregate naturale din balast de 10 [cm]
grosime. Amplasamentele podetelor vor fi prevazute in planurile de situatie. Pentru acces la
proprietati se vor executa podete dalate cu lumina de 1.0 [m] si de 4.5 [m] lungime.

DOTARI SI SEMNALIZARE RUTIERA

Pe traseu s-au prevazut sa se monteze indicatoare d e circulatie, de avertizare pentru
reglementarea prioritatilor pe sectoarele de drum i ngust, de restrictie si de orientare. Au fost
luate in considerare urmatoarele elemente de preven ire a accidentelor si sporirea sigurantei
rutiere:

o Marcaje si indicatoare rutiere corespunzatoare cu r ol de presemnalizare si semnalizare
a pericolelor (pante cu declivitati mari, curbe foa rte periculoase, reduceri de viteza
impuse de lucrarile de reabilitare, etc);
o Elemente privind siguranta circulatiei pe drumuri i n timpul iernii (indicatoare de
reducerea vitezei, indicatoare de presemnalizare pr ivind posibila inaccesibilitate a
traficului datorita ninsorilor abundente;
o Un numar de marcaje si indicatoare rutiere suficien te, amplasat in conditii de
vizibilitate, sa asigure desfasurarea traficului in siguranta;
o Intersectii semnalizate;

pagina 15
Se vor adopta solutii privind siguranta circulatiei prin:

o Amenajarea curbelor in plan si spatiu, amenajarea i ntersectiilor.
o Semnalizarea verticala si orizontala;
o Distante de vizibilitate corespunzatoare;

Lucrarile privind siguranta circulatiei sunt cuprin se in cadrul Devizului pe obiect
Modernizare DC 93, comuna GLAVILE, judetul VALCEA, la capitolul I.2 (Constructii:
rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si a rhitectura (inchideri exterioare,
compartimentari, finisaje)).

RETELE SI UTILITATI

In lungul drumului existent, lateral sau transversa l este o retea electrica care nu este afectata
de modernizarea drumului.

3. Date tehnice ale investitiei

a. Zona si amplasamentul

Drumul comunal ce urmeaza sa fie modernizat este lo calizat in judetul VALCEA, comuna
GLAVILE, pe traseul actual al drumului comunal DC 9 3.

b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocu pat

Suprafata ocupata definitiv de realizarea obiectivu lui este de 28.200 [mp] si apartine
Consiliului local al comunei GLAVILE constand in pa rte carosabila si acostamente.

c. Situatia ocuparilor definitive de teren

Suprafata platformei drumului comunal ce se moderni zeaza este de 28.200 [mp] si se afla in
totalitate in intravilanul comunei GLAVILE.

d. Studii de teren

STUDII TOPO . Acesta a fost intocmit de un topometru autorizat si reda situatia
traseului drumului in plan, fiind indicata si situa tia nivelmentului pe verticala a
terenului pe zona studiata.

STUDII GEOTEHNICE. La solicitarea primariei comunei GLAVILE s-au efect uat
cercetari geotehnice in satul GLAVILE, comuna GLAVI LE, judetul VALCEA pe
amplasamentele drumurilor comunale si ulitelor, ce urmeaza a fi modernizate.

pagina 16
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul cercetat face parte din
Subcarpatii Olteniei; relieful este foarte usor val urit, cu diferente de cote insesizabile.

Din punct de vedere geologic depozitele cercetate apartin Cuaternarului, Pleist ocen
mediu, superior si Holocen, fiind constituite dintr -o alternanta de depozite pelitice
(argiloase), impermeabile cu depozite detritice (ni sipuri si pietrisuri), permeabile, in
care se infiltreaza apele superficiale de pe teren.

Nivelul hidrostatic este situat la o adancime de aproximativ 4.00 [m], avand fluctuatii
sezoniere de +/- 1.00 [m] in functie de volumul pre cipitatiilor.

Adancimea de inghet – dezghet pentru aceasta zona este de 0.70 – 0.80 [m].

Viteza vantului mediata pe un minut la 10 [m] deasupra terenului la IMR = 50 [ani]
(interval mediu de recurenta) este V = 35 [m/s]. (v ezi figura 1). Presiunea de referinta
a vintului mediata pe 10 [min] la 10 [m] deasupra p amintului este de 0.5 [kPa], la un
IMR = 50 ani, conform Codului de proiectare indicat iv NP 082 – 04 (vezi figura 2).

Sarcina data de zapada pe sol este egala cu 2.0 [kN/mp] conform Cod de pr oiectare
CR 1 – 1 – 3 – 2005 (vezi figura 3).

Conform Codului de proiectare seismica partea a-I-a P 100/1-2006 aprobat prin
Ordinul M.T.C.T. nr. 1711/19.09.06, care a intrat i n vigoare la data de 01.01.2007,
amplasamentul se gaseste intr-o zona de hazard seis mic de valoare constanta la care
corespund – a g = 0.16 [cm/s2] si T c = 0.70 [s], valoare pentru termenul perioadei de
control a spectrului de raspuns elastic(vezi figuri le 4 si 5).

Conform INDICATIV NP 074 – 2007 terenul pe care se realizeaza investitia se
incadreaza la risc geotehnic redus – 9 puncte.

Figura 1 Valori caracteristice ale vitezei vântului având 5 0 ani interval mediu de recurenta (2%
probabilitate anuala de depasire)

pagina 17

Figura 2 Valori caracteristice ale presiunii de referinta a vântului având 50 ani interval mediu de
recurenta (2% probabilitate anuala de depasire)
Figura 3 ROMANIA – zonarea valorii caracteristice a incarca rii din zapada pe sol s0,k , [kN/m 2]

pagina 18

Figura 4 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale accelera ției terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recuren t ă IMR = 100 ani
Figura 5 Zonarea teritoriului României în termeni de perioa da de control (col ț), TC a spectrului de raspuns

pagina 19

CONCLUZII.

MODERNIZARE D.C. 93,
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA

SCHITA AMPLASARE SONDAJE S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12 D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93
D.C. 93

pagina 20
Terenul din amplasamentul drumului este stabil si n u este afectat de inundatii. Pe
anumite portiuni ulitele prezinta gropi, rigolele s unt colmatate pe aproape
intreaga lungime a traseului ulitelor. Nu sunt pode te la intersectiile drumurilor si
nici la acesul in gospodariile populatiei.

RECOMANDARI.

Avand in vedere rezultatele investigatiilor din ter en precum si situatia actuala a
drumului ce urmeaza a fi modernizate consideram ca sunt necesare urmatoarele
lucrari:

(i) completarea cu balast bine compactat a drumului con form profilului din
proiect;
(ii) realizarea de acostamente pe ambele laturi ale drum ului;
(iii) realizarea de podete din beton la accesele in incin ta pentru toti cetatenii;
(iv) realizarea de rigole pe ambele parti ale drumului;
(v) la faza de proiectare PT+DE se vor realiza toate in cercarile si analizele de
laborator geotehnic impuse de legislatia in vigoare pentru materialele ce se
vor utiliza la realizarea investitiei (granulozitat i, umiditati, Proctor, etc.)
(vi) pentru evitarea stagnarii apelor din precipitatii s i din izvoare pe latura
drumului dinspre versant este necesar sa se realize ze cateva podete
tubulare perpendiculare pe drum.

Conform normativului Ts, la sapatura terenul se inc adreaza astfel:

Nr. crt. Teren Sapatura manuala Excavator Buldozer
Sol vegetal usor Cat. I Cat. I
Argila uscata tare Cat. III Cat. III

e. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului
de investitii

Viteza de proiectare 40 [km/ora]
Lungime totala 3.500 [km]
Latimea partii carosabile 4.0 – 5.5 [m]
Panta transversala a carosabilului 2,5 %
Categoria ulitelor (stas 10144/1 – 90) IV

Structura rutiera a drumului comunal propus spre mo dernizare va fi urmatoarea:

pagina 21
• 4 [cm] imbracaminte din beton asfaltic bogat in cri blura executat la cald cu beton BA
16 ce se va realiza conform SR 174-1/2002 si SR 174 -2-1997;
• 5 [cm] beton asfaltic deschis cu pietris concasat e xecutat la cald cu bitum BADPC 25
ce se va realiza conform SR 174-1/2002 si SR 174-2/ 1997;
• 28 [cm] grosime medie din agregate naturale din bal ast ce se va realiza conform STAS
6400-84;
• 5 – 8 [cm] fundatie din balast existenta ce se va c urata, compacta si reprofila.

Drumurile laterale se vor amenaja cu aceeasi struct ura rutiera ca cel modernizat pe o
lungime de 25 [m] de la intersectie, iar pana la 50 [m] se vor balasta.

f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Modernizarea DC 93 nu afecteaza reteaua electrica a eriana, deoarece stalpii sunt amplasati in
afara platformei lor. Prin exploatarea acestei inve stitii nu se vor inregistra consumuri de
utilitati.

g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Modernizarea DC 93 va avea un efect favorabil asupr a factorilor de mediu si anume:se va
reduce substantial emisia de noxe de la esapamentel e autovehiculelor;
• se vor elimina zgomotele produse de motoarele autov ehiculelor;
• se va evita baltirea apei pe platforma strazilor si deci aparitia de surse microbiene;
• se vor reduce foarte mult emisiile de praf.

4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare

Etapele principale pentru implementarea proiectului sunt:

1. Etapa premergatoare

Aceasta etapa cuprinde toate procedurile necesare i n vederea contractarii fondurilor pentru
executia lucrarii si procedurile de selectare la ni vel regional si national.

Etapa privind realizarea proiectului tehnic:

• lansarea licitatiei pentru servicii de proiectare;
• stabilirea comisiei de evaluare a licitatiei;
• selectarea ofertelor de servicii de proiectare;
• elaborarea raportului de evaluare;
• stabilirea castigatorului si incheierea contractulu i de proiectare;

pagina 22
• realizarea proiectului tehnic si insusirea lui;
• intocmirea documentelor pentru licitatia de lucrari .

2. Licitatia privind executia de lucrari:

• lansarea licitatiei:
• stabilirea comisiei de evaluare a licitatiei;
• selectarea ofertelor;
• elaborarea raportului de evaluaare;
• validarea raportului de evaluare;
• stabilirea castigatorului si incheierea contractulu i de executie;
• publicarea rezultatului licitatiei;
• predarea amplasamentului.

3. Etapa realizarii executiei:

Executia lucrarilor va dura 12 luni conform graficului alaturat.

4. Etapa finala

• receptia la terminarea lucrarii;
• receptia finala la sfarsitul perioadei de garantie.

pagina 23

NR. DENUMIRE
CRT. ACTIVITATE
1 TERASAMENTE MC 3698
2FUNDATIE BALAST MC 3585
3FUNDATIE PIATRA
SPARTA MC 2237
4 STRAT DE BAZA TO 2253
5STRAT DE BETON ASFALTIC TO 1470
6SANTURI PEREATE MP 14227
7PODETE TUBULARE
TRANSVERSALE BUC 7
8PODETE LA DR. LAT. BUC 14
9PODETE PENTRU ACCES LA
PROPRIETATI BUC 131
10 SEMNALIZARE SI
MARCAJE KM 3.500 12 10 11 6 7 8 9 U.M. CANTITATE 1 2 3 4 5GRAFICUL DE EXECU ȚIE A INVESTI ȚIEI

Modernizar DC 93 comuna GLAVILE, jude țul VALCEA

pagina 24
III COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

1. Valoarea totala cu detalierea pe structura Devizulu i
General

NR. CAP. DENUMIRE PRET
CRT. DEVIZ ACTIVITATE MII LEI
3.1 STUDII DE TEREN 3.462
STUDII GEOTEHNICE 3.462
3.2 CHELTUIELI AVIZE, ACORDURI SI AUTORIZATII 0.463
2 3.3 PROIECTARE SI INGINERIE 247.079
SF, PT & DE, VERIFICATOR PROIECT 247.079
3.4 CHELTUIELI PENTRU LICITATIE 1.160
4 3.4 CONSULTANTA 30.293
3.6 CHELTUIELI PENTRU SUPRAVEGHEREA TEHNICA 25.965
DIRIGINTE 12.983
PROIECTANT 12.983
6 5.1 ORGANIZARE DE SANTIER 21.638
7 5.2 COMISIONE, TAXE, COTE LEGALE, COSTUL CREDITULUI 25.965
5.3 DIVERSE SI NEPREVAZUTE 167.613
8 VALORE TOTALA CAPITOLE 3 SI 5 523.638 MODERNIZARE DC 93
COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
1
3
5NOTA DE CALCUL
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITII

pagina 25

NR. DENUMIRE
CRT. ACTIVITATE
1 STUDII TEREN 4120 4.120
2 TAXE 551 0.551
3 PROIECTARE 294024 294.024
4 CONSULTANTA 36048 36.048
5ORGANIZARE
LICITATIE 1380 1.380
6ASISTENTA
TEHNICA 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 25 74.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 30.898
7LUCRARI DE
EXECUTIE 134062.17 134062.17 134062.17 134062.17 536248.66 536248 .66 536248.66 536248.66 134062.17 134062.17 134062.17 134 062.17 3217.492
8ORGANIZARE
SANTIER 12874.50 12874.50 25.749
9COMISIOANE, TAXE
LEGALE 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 25 74.83 2574.83 2574.83 2574.83 2574.83 30.898
10 DOTARI 25748.50 25748.50 51.497
11 CHELT. DIV.
SI NEPREVAZ. 49864.75 49864.75 49864.75 49864.75 199.459
336122 152086 152086 139212 139212 541398 541398 541398 541 398 189077 189077 214825 214825 3892.116 TOTALURI
PE LINIE 11 12 7 8 9 10
TOTAL I 1 2 3 4 5 62. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Modernizaredrumuri DC 93,comuna GLAVILE, judetul V ALCEA

pagina 26

4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
1
1.1 Obtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1.2 Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1.3 Amenajarea pentru protectia
mediului si aducerea la starea initiala 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
necesare obiectivului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3
3.1 Studii de teren 3.462 0.800 0.658 4.120 0.952
3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri,
autorizatii 0.463 0.107 0.088 0.551 0.127
3.3 Proiectare si inginerie 247.079 57.095 46.945 294.024 67.943
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie publica 1.1 60 0.268 0.220 1.380 0.319
3.5 Consultanta 30.293 7.000 5.756 36.048 8.330
3.6 Asistenta tehnica Diriginte
Proiectant 25.965 6.000 4.933 30.898 7.140
308.421 71.270 58.600 367.021 84.811
4
4.1 Constructii si instalatii 2703.774 624.789 513.717 3217.492 743.499
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
cu montaj 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0 .000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.5 Dotari 43.275 10.000 8.222 51.497 11.900
4.6 Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2747.049 634.789 521.939 3268.989 755.399
5
5.1 Organizare de santier 21.638 5.000 4.111 25.749 5.950
5.1.1 Lucrari de constructii 21.638 5.000 4.111 25.749 5.950
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii de santier 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 25.965 6.000 4.933 30.898 7.140
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 167.613 38.732 3 1.846 199.459 46.091
215.215 49.732 40.891 256.106 59.181
6
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0 .000 0.000 0.000
6.2 Probe tehnologice si teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0 .000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3270.686 755.791 621.430 3892.116 899.391
2725.412 629.789 517.828 3243.240 749.449 CURS B.C.E. din data 22.01.2009 DEVIZ GENERAL
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
MODERNIZARE DC 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
CAPITOLUL 6. CHELTUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE, T ESTE SI PREDARE LA BENEFICIAR
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL
din care C + M CAPITOLUL 4. CHELTUIELI PENTRU INVESTITII DE BAZA
TOTAL CAPITOL 4
CAPITOLUL 5. ALTE CHELTUIELI
TOTAL CAPITOL 5 TOTAL CAPITOL 2 CAPITOLUL 2. CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATI LOR NECESARE OBIECTIVULUI
CAPITOLUL 3. CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISTE NTA TEHNICA
TOTAL CAPITOL 3 VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
CAPITOLUL 1. CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA SI AMENAJA REA TERENULUI
TOTAL CAPITOL 1

pagina 27

4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
I
1 Terasamente 79.825 18.446 15.167 94.992 21.951
2Constructii: rezistenta (fundatii,structura
de rezistenta) si arhitectura (inchideri
exterioare, compartimente, finisaje)
2.1 Structura rutiera 1663.097 384.309 315.988 1979.086 457.328
2.1.1 Fundatie din balast 290.600 67.152 55.214 345.814 79.911
2.1.2 Fundatie din piatra sparta 223.701 51.693 42.503 266.205 61.515
2.1.3 Strat de baza din mixturi asfaltice 691.625 159.821 131.409 823.034 190.187
2.1.4 Strat de uzura 457.170 105.643 86.862 544.032 125.715
2.2 Dispozitive scurgere ape
3 Instalatii electrice
4 Instalatii sanitare
5Instalatii de incalzire,ventilare,
climatizare,PSI,radio-TV,intranet
6 Instalatii de alimentare cu gaze
7 Instalatii de telecomunicatii
1742.922 402.755 331.155 2074.077 479.278
II
1Montaj utilaje si echipamente
tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
III
1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1742.922 402.755 331.155 2074.077 479.278 DEVIZUL OBIECTULUI
STRUCTURA RUTIERA
MODERNIZARE DC 93
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
MODERNIZARE DC 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
CURS B.C.E. din data 22.01.2009
VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
PROCURARE
TOTAL III
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III ) LUCRARI DE CONSTRUCTII
TOTAL I
MONTAJ
TOTAL II

pagina 28

4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
I
1 Terasamente
2Constructii: rezistenta (fundatii,structura
de rezistenta) si arhitectura (inchideri
exterioare, compartimente, finisaje)
2.1 Structura rutiera
2.2 Dispozitive scurgere ape 929.352 214.755 176.577 110 5.929 255.558
2.2.1 Santuri pereate 405.469 93.696 77.039 482.509 111.4 98
2.2.2 Podete laterale, tubulare si dalate 523.883 121. 059 99.538 623.421 144.060
3 Instalatii electrice
4 Instalatii sanitare
5Instalatii de incalzire,ventilare,
climatizare,PSI,radio-TV,intranet
6 Instalatii de alimentare cu gaze
7 Instalatii de telecomunicatii
929.352 214.755 176.577 1105.929 255.558
II
1Montaj utilaje si echipamente
tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
III
1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
929.352 214.755 176.577 1105.929 255.558 DEVIZUL OBIECTULUI
DISPOZITIVE SCURGERE APE
MODERNIZARE DC 93
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
MODERNIZARE DC 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA
CURS B.C.E. din data 22.01.2009
VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
PROCURARE
TOTAL III
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III ) LUCRARI DE CONSTRUCTII
TOTAL I
MONTAJ
TOTAL II

pagina 29

4.3275
NR. DENUMIREA CAPITOLELOR SI T.V.A.
CRT. SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
I
1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2Constructii: rezistenta (fundatii,structura
de rezistenta) si arhitectura (inchideri
exterioare, compartimente, finisaje) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
5Instalatii de incalzire,ventilare,
climatizare,PSI,radio-TV,intranet 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
6 Instalatii de alimentare cu gaze 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
7 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
II
1Montaj utilaje si echipamente
tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
III
1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3 Dotari 43.275 10.000 8.222 51.497 11.900
3.1 Indicatoare circulatie, avertizare,
restrictie si orientare 31.500 7.279 5.985 37.485 8.662
74.775 17.279 14.207 88.982 20.562
74.775 17.279 14.207 88.982 20.562 TOTAL III
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III ) TOTAL I
MONTAJ
TOTAL II
PROCURARE CURS B.C.E. din data 22.01.2009
VALOARE fara T.V.A. VALOARE inclusiv T.V.A.
LUCRARI DE CONSTRUCTII DEVIZUL OBIECTULUI
SEMNALIZARE RUTIERA
PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZARII OBIECTIVUL UI DE INVESTITII
MODERNIZARE DC 93, COMUNA GLAVILE, JUDETUL VALCEA MODERNIZARE DC 93

pagina 30
IV. ANALIZA COST – BENEFICIU

1.Identificarea investi ției și definirea obiectivelor, inclusiv perioada de refe rin ță
Investi ția care face obiectul prezentului Studiu de fezabil itate este denumita: Modernizare DC
93, comuna GLAVILE, jude țul VALCEA.

Obiectivul principal al acestui studiu de fezabilit ate este de a aduce drumurile comunale si
uli țele la parametrii ceru ți de STAS –urile și normativele în vigoare, prin lucr ări de
modernizare a sistemului rutier: îmbun ătăț irea elementelor geometrice ale str ăzilor (l ăț ime,
pante transversale) si realizarea de dispozitive de preluare a apelor de suprafa ță și conducerea
lor în afara platformei.

De asemenea, studiul de fezabilitate mai are ca obi ective:

• Dezvoltarea infrastructurii rutiere la nivel local și jude țean;
• Cre șterea gradului de siguran ță a circula ției;
• Reducerea polu ării atmosferei, datorit ă mic șor ării emisiilor de noxe ale motoarelor
autovehiculelor.

Pentru realizarea acestor obiective, priorit ăț ile avute în vedere sunt:

• Capacitate portant ă corespunz ătoare;
• Planeitate bun ă a suprafe țelor de rulare;
• Pante transversale corespunz ătoare pentru scurgerea apelor de suprafa ță în afara
platformei;
• Acostamente cu l ăț ime și pante conform normativelor în vigoare;
• Dispozitive de preluare și conducere a apei ( șan țuri, pode țe) în afara platformei
drumului.

Perioada de referin ță este de 25 de ani.
2. Analiza op țiunilor

Au fost analizate dou ă variante de realizare a investi ției care difer ă între ele prin modul de
alc ătuire a structurii rutiere. În afar ă de aceasta, exist ă varianta neimplement ării proiectului
(scenariu f ără proiect). Analiza acestei variante se face pe baza costurilor actuale de între ținere
reclamate de starea tehnic ă real ă a uli țelor. Exist ă dou ă mari categorii de costuri:

• costuri de între ținere curent ă;
• costuri de între ținere capital ă.

pagina 31
a) Costuri de între ținere curent ă

S-au luat în considerare diferite tarife unitare/mp , stabilite în strâns ă leg ătur ă cu nivelul de
calitate la care se g ăsesc uli țele in diferite momente de timp (carosabil, pode țe, șan țuri). Pe tot
traseul lor, uli țele se prezint ă într-o stare avansat ă de degradare, iar men ținerea lor în circula ție
implic ă cheltuieli foarte mari.

Trebuie men ționat faptul c ă datorit ă gradului de degradare, lucr ările de între ținere cresc ca
volum și costuri de la an la an. S-a apreciat c ă aceste cheltuieli de între ținere cresc anual cu
8%. În anul în care se face repara ție capital ă, nu apar cheltuieli de între ținere. Dup ă fiecare
repara ție capital ă, costurile anuale de între ținere curent ă sunt mai mari decât costurile
înregistrate dup ă precedenta repara ție capital ă.

b) Costuri de repara ții capitale

Obiectivele de infrastructur ă de acest gen impun repara ții capitale periodice, care au valori
mari, ținând cont de starea uli țelor. Repara țiile capitale impun lucr ări la structura rutier ă
(balastare), decolmat ări și recalibr ări de șan țuri, repara ții la pode țe, taluz ări. La asemenea
tipuri de lucr ări, repara țiile capitale se fac periodic, la 5 ani. Costurile opera ționale au fost
previzionate pe o perioad ă de 25 ani și sunt date în tabelul 1.

COSTURILE LUCR ĂRILOR DE ÎNTRE ȚINERE CURENT Ă ȘI REPARA ȚII CAPITALE:

ANUL SUPRAF.
DRUMULUI SI
ACOSTAMENTELOR
[MP] CHELTUIELI DE
INTRETINERE
CURENTA CHELTUIELI CU
REPARATII
CAPITALE

P.U.
[lei/mp] [lei] P.U.
[lei/mp] [lei]
1 24.500 12.00 294.000
2 24.500 12.96 317.520
3 24.500 14.00 342.922
4 24.500 15.12 370.355
5 24.500 40.00 980.000
6 24.500 14.00 342.922
7 24.500 15.12 370.355
8 24.500 16.33 399.984
9 24.500 17.64 431.982
10 24.500 40.00 980.000
11 24.500 16.33 399.984
12 24.500 17.64 431.982
13 24.500 19.05 466.541

pagina 32
14 24.500 20.57
15 24.500 40.00 980.000
16 24.500 19.05 466.541
17 24.500 20.57 503.864
18 24.500 22.22 544.173
19 24.500 24.00 587.707
20 24.500 40.00 980.000
21 24.500 22.22 544.173
22 24.500 24.00 587.707
23 24.500 25.92 634.724
24 24.500 27.99 685.502
25 24.500 30.23 740.342
TOTAL COSTURI 9.967,147 3.920,000

Dintre cele dou ă variante de implementare a proiectului studiate, s -a ales varianta 1, cea mai
avantajoas ă din punct de vedere economic (vezi cap.II, pct.3.e ). Analiza scenariului cu proiect
s-a f ăcut dup ă acelea și principii ca în cazul scenariului f ără proiect. Costurile de între ținere s-
au considerat, ca și în cazul anterior, ca vor creste cu 8% în fiecare an. În primii doi ani de la
darea în func țiune, nu se fac lucr ări de între ținere (perioada de garan ție). Valorile lucr ărilor de
între ținere sunt constituite mai mult din îmbr ăcămin ții asfaltice, t ăieri de acostamente,
cur ăț area șan țurilor pereate și a pode țelor. Aceste lucr ări se fac în special prim ăvara și toamna.

c) Costuri de repara ții capitale

Repara ții capitale se efectueaz ă odat ă la 10 ani și constau în frezarea stratului de uzur ă pe
toat ă suprafa ța carosabil ă și a șternerea unui nou strat de beton asfaltic BA 16 și eventuale
repara ții la pode țe și șan țuri pereate. Costurile opera ționale au fost previzionate pe 25 ani, sub
durata de via ță a unui drum asfaltat și sunt eviden țiate în tabelul 2.

SCENARIUL CU PROIECT TABELUL 2
ANUL SUPRAF.
DRUMULUI SI
ACOSTAMENTELOR
[MP] CHELTUIELI DE
INTRETINERE
CURENTA CHELTUIELI CU
REPARATII
CAPITALE

P.U.
[lei/mp] [lei] P.U.
[lei/mp] [lei]
1 24.500 0 0
2 24.500 0 0
3 24.500 6.00 147.000
4 24.500 6.48 158.760
5 24.500 7.00 171.460

pagina 33
6 24.500 7.56 185.178
7 24.500 8.16 199.992
8 24.500 8.82 215.991
9 24.500 9.52 233.271
10 24.500 46.00 1127.000
11 24.500 7 171.460
12 24.500 7.56 185.178
13 24.500 8.16 199.992
14 24.500 8.82 215.991
15 24.500 9.52 233.271
16 24.500 10.28 251.932
17 24.500 11.11 272.087
18 24.500 11.99 293.854
19 24.500 12.95 317.362
20 24.500 46.00 1127.000
21 24.500 8.16 199.992
22 24.500 8.82 215.991
23 24.500 9.52 233.271
24 24.500 10.28 251.932
25 24.500 11.11 272.087
TOTAL COSTURI 4626.051 2254.000

3. Analiza financiar ǎ

Analiza cost – beneficiu financiar ă este dezvoltat ă în scopul calculului indicatorilor de
performan ță financiar ă a proiectului (profitabilitatea sa). Recomand ǎrile privind analiza cost-
beneficiu, prezentat ă în Documentul de lucru nr. 4 al Comisiei Europene conduc la doua idei
de baz ǎ:

• analiza cost beneficiu financiar ǎ are drept scop determinarea profitabilit ǎții
proiectului;
• profitabilitatea preconizat ǎ pentru investi ții,în șosele f ǎrǎ taxe de drum, este
inexistent ǎ, drept urmare analiza cost-beneficiu financiar ǎ nu poate prezenta date
relevante.

Ie șirile de numerar cuprind costul investi ției ini țiale și costurile de operare antrenate de
investi ția ini țial ǎ. A fost calculat ǎ valoarea terminal ǎ a investi ției pornindu-se de la valoarea
ini țial ă a uli țelor, înainte de modernizare și datele investi ției de modernizare. A fost utilizat

pagina 34

Nr Elemente
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Venituri 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 13106.00
2Cheltuieli 3276.50 0.000 147.00 158.76 171.46 185.18 199.99 215.99 233 .27 1127.00 171.46 185.18 199.99 215.99 233.27 251.93 272.0 9 293.85 317.36 1127.00 199.99 215.99 233.27 251.93 272.09
3Investitia initiala 3276.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4Costuri de operare -3276.50 0.00 -147.00 -158.76 -171.46 -185.18 -199.99 -215 .99 -233.27 -1127.00 -171.46 -185.18 -199.99 -215.99 -233. 27 -251.93 -272.09 -293.85 -317.36 -1127.00 -199.99 -215.9 9 -233.27 -251.93 12833.91
5Costuri
actualizate -3033.80 0.00 -116.69 -116.69 -116.69 -116.69 -116.69 -116 .69 -116.69 -522.02 -73.54 -73.54 -73.54 -73.54 -73.54 -73. 54 -73.54 -73.54 -73.54 -241.80 -39.73 -39.73 -39.73 -39.73 1873.98
6Beneficii din
costuri de operare 294.00 317.52 195.92 211.60 808.54 157.74 170.36 183.99 198 .71 -147.00 228.52 246.80 266.55 287.87 746.73 214.61 231.7 8 250.32 270.35 -147.00 344.18 371.72 401.45 433.57 468.26
7Beneficii
actualizate -3033.80 277.36 282.59 164.50 167.60 604.19 111.20 113.30 115.44 117 .62 -82.08 120.38 122.65 124.97 127.33 311.58 84.48 86.07 87 .70 89.35 -45.84 101.24 103.15 105.10 107.08 109.10
8Flux de numerar
net -3276.50 294.00 317.52 195.92 211.60 808.54 157.74 170.36 1 83.99 198.71 -147.00 228.52 246.80 266.55 287.87 746.73 214 .61 231.78 250.32 270.35 -147.00 344.18 371.72 401.45 433.5 7 468.26
9flux de numerar
cumulat 294.000 611.52 807.44 1019.04 1827.58 1985.32 2155.68 2339 .68 2538.39 2391.39 2619.91 2866.72 3133.26 3421.14 4167.8 7 4382.48 4614.25 4864.57 5134.92 4987.92 5332.10 5703.82 6 105.27 6538.84 7007.10
10 Rata interna de
rentabilitate
financiara a
investitiei ( IRR )
11 Venitul net
actualizat al
investitiei (
FNPV/C )
12 Raportul beneficii
cost ( B/Cc ) -349.940
0.87 CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARA A INVESTITIEI
Orizontul de timp al analizei
1.48% procedeul întâlnit în evaluare numit
compunere, fiind transpus ǎ valoarea
actual ǎ a investi ție i în viitor, respectiv
în anul 25 al previziunii. Aceast ǎ
valoare a fost asimilat ǎ intr ǎrilor de
numerar.

Rata de actualizare luat ǎ în
considerare a fost cea indicat ǎ în
ghidul solicitantului pentru m ăsura
322, respectiv 8 %.

Din tabelele de mai jos, s e observ ă c ă
indicatorii VAN, RIR, fluxul de
numerar și raportul cost/beneficiu
respect ă condi țiile din Ghidul
solicitantului, m ăsura 322.

• VAN < 0 ;
• RIR 1.48 % < 8 % ;
• C/B = 0.87 < 1.0 ;
• Flux de numerar net
cumulat- pozitiv.

pagina 35
4. Analiza economic ă

Nu face obiectul prezentei investi ții deoarece nu este investi ție public ă major ă.

5. Analiza de sensitivitate

Conform literaturii de specialitate analiza de sens itivitate a indicatorilor financiari este
definit ă ca fiind analiza schimb ărilor în valorile estimate folosite în previziunile finale. Din
punct de vedere al analizei financiare, variabilele cheie ale proiectului sunt:

• variabila financiar ă – total economii din costuri de operare;
• variabila de implementare – costul investi ției.

Aceste scenarii au fost luate în calcul atât pentru analiza financiar ǎ cât și pentru analiza
economic ǎ. Analiza de sensitivitate a permis s ă se stabileasc ă un prag limit ă a economiilor de
costuri, acest prag este atins atunci când economii le de costuri scad sub 8,02 %.

De asemenea, analiza de sensitivitate a permis s ă se determine pragul limit ă în costul
investi ției. Acesta este atins în situa ția în care costul investi ției cre ște cu 8,02 %.

Orice scenariu care ia în calcul aceste dou ă variante în afara intervalului determinat adic ă
costul economiilor de operare scad cu peste 8,02 % sau costul investi ției cre ște cu peste 8,02
% , face ca raportul cost/beneficiu s ă devin ă supraunitar și lucrarea s ă devin ă neprofitabil ă.

Analiza de sensitivitate a condus la urm ătoarele rezultate:

Scaderea economiilor din costuri de operare cu 2%
Scaderea economiilor din costuri de operare cu 4%
Scaderea economiilor din costuri de operare cu 6%
Scaderea economiilor din costuri de operare cu 8%
Scaderea economiilor din costuri de operare cu 10%
Scaderea economiilor din costuri de operare cu 10.2
Scaderea economiilor din costuri de operare cu 11%
Cresterea costului investitiei cu 2%
Cresterea costului investitiei cu 4%
Cresterea costului investitiei cu 6%
Cresterea costului investitiei cu 8%
Cresterea costului investitiei cu 10%
Cresterea costului investitiei cu 10.2
Cresterea costului investitiei cu 11% 13.317
0
-32.580 0
380.494
288.700
196.906
105.112 Scenariu Economii(lei)
Scenariu de baza 472.288
380.494
288.700
196.906
105.112
13.317
-32.580

pagina 36
5. Analiza de risc

Riscurile privind implementarea și exploatarea investi ției sunt:

Riscuri interne

• Exectuarea defectuas ă a lucr ărilor de modernizare de c ătre constructor;
• Nerespectarea termenelor de finalizare a lucr ărilor prev ăzute în graficele de execu ție și
contract;
• Nerespectarea graficului de implementare pe faze;
• Supradimensionarea personalului pentru repara ții și între ținere care conduce la costuri
suplimentare;
• Incapacitatea Consiliului Local GLAVILE de a sus ține costurile de între ținere;
• Neîndeplinirea cerin țelor impuse de autoriza ția de mediu;
• Nerespectarea graficului de între ținere și repara ții;
• Între ținere și lucr ări de interven ții prost executate.

Riscuri externe

• Cre șterea costurilor de operare a vehiculelor;
• Nerespectarea graficului de transfer de fonduri ;
• Decizia operatorilor de vehicule de a nu utiliza dr umul modernizat ca urmare a unei
slabe publicit ăț i;
• Cre șterea nejustificat ă a pre țului materialelor folosite la activit ăț ile de execu ție,
între ținere și repara ții.

Pentru prevenirea sau diminuarea riscurilor se vor lua m ăsuri atât în timpul execu ției cât și în
perioada de exploatare.

Se va adopta un sistem strict de urm ărire și verificare pe timpul execu ției lucr ărilor care va
stabili ca fiecare lucrare s ă fie finalizat ă printr-un proces verbal de acceptare a diferitelor faze
de execu ție a șa cum se va stabili în caietele de sarcini.

Un asemenea sistem de verificare va urm ări:

• elemente de calitate și respectarea termenelor de execu ție;
• respectarea reglement ărilor legate de predarea lucr ării.

pagina 37
Dup ă terminarea lucr ărilor se va întocmi un grafic de între ținere care va fi urm ărit și dus la
împlinire de persoane numite în acest sens. De asem enea se vor institui revizii periodice
pentru depistarea deficien țelor ce apar pentru a ac ționa și a nu permite agravarea lor.

V. SURSELE DE FINAN ȚARE

Finan țarea investi ției conform versiunii din 01.03.2008 a Ghidului Sol icitantului pentru
accesarea M ăsurii 322, se va face din urm ătoarele surse:

• 80 % contribu ția Uniunii Europene prin M ăsura 322 – Axa III – Calitatea vie ții în
zonele rurale și diversificarea economiei rurale ; Îmbun ătăț irea infrastructurii fizice de
baz ă în spa țiul rural (Înfiin țarea de drumuri noi, extinderea și îmbun ătăț irea re țelei de
drumuri de interes local);
• 20 % contribu ția Guvernului României de la bugetul Central de Stat.

VI. ESTIM ĂRI PRIVIND FOR ȚA DE MUNC Ă
OCUPAT Ă PRIN REALIZAREA INVESTI ȚIEI

1. Num ăr de locuri de munc ă create în faza de execu ție

Obiectul acestor estim ări este eviden țierea efectelor economice directe, indirecte și induse
asupra locurilor de munc ă.

Toate persoanele ce lucreaz ă pentru proiect (speciali ști, ingineri, operatori de echipamente,
proiectan ți, muncitori) reprezint ă angajarea direct ă a for ței de munc ă.

Persoanele care sunt incluse în circuitul economic al proiectului f ără a avea o implicare
direct ă, beneficiaz ă de efecte indirecte asupra locurilor de munc ă prin efectul multiplicator
(ex.fabrican ții de materiale de construc ții, șoferi de camioane, personal administrativ).

Efectele induse ale locurilor de munc ă sunt determinate de sporirea consumului angaja ților
direc ți și indirec ți pe seama salariilor primite, ceea ce duce la spor irea veniturilor agen ților
economici și implicit a activit ăț ii acestora.

Pe perioada execu ției (12 luni) se vor creea 40 locuri de munc ă. Personalul angajat atât în faza
de execu ție cât și în faza de operare va fi în principal din zon ă.

Se va da o aten ție deosebit ă principiului egalit ăț ii de șanse în sensul c ă se va angaja personal
și din rândul romilor și femeilor.

2. Num ăr de locuri de munc ă create în faza de operare

Pentru între ținere dup ă darea în exploatare se vor crea 6 locuri de munc ă (1 picher + 5
muncitori).

pagina 38
VII. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO
ECONOMICI AI INVESTI ȚIEI

1.Valoare total ă (inclusiv T.V.A.) 3.892.116 [lei]
(în pre țuri luna ianuarie 2009 – curs euro Banca Central Eu ropean ă 1 euro =4,3275 lei )
din care C+M 3.243.240 [lei]

2. E șalonarea investi ției
Anul I – investi ție 3.892.116 [lei]
din care C+M 3.243.240 [lei]

3. Durata de realizare 12 [luni]

4. Capacit ăț i fizice și valorice
lungime str ăzi 3.500 [km]
costul pe 1 km strada 1.112.0 33 [lei]
(inclusiv pode țe, șan țuri)
din care C+M 523.883 [lei ]

5. Al ți indicatori specifici domeniului de activitate
num ăr de pode țe 152 [bucati]
valoare total ă pode țe 523.883 [lei]
costul mediu pe pode ț 3.447 [lei]