Consiliul Judetean, Autoritate a Administratiei Publice Locale. Studiu de Caz Privind Activitate

CAPITOLUL I

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

1.1. Conceptul de administrație publică

Termenul de administrație provine din limba latină care se poate traduce prin: agent, ajutător, servitor sau într-un alt sens, instrument.

Verbul „a administra" înseamnă a da o mână de ajutor, a conduce sau a dirija.

Dicționarul limbii române reține pentru verbul „a administra" explicația: a conduce, a cârmui, iar pentru „administrație" totalitatea autorităților administrative existente într-un stat, secție sau serviciu, care se ocupă de problemele administrative ale unei instituții sau agent economic.

În limbajul curent termenul „administrație" este utilizat în mai multe sensuri: conținutul principal al activității puterii executive a statului; sistemul de autorități publice care înfăptuiesc puterea executivă; conducerea unui agent economic sau instituții social-culturale; un comportament (direcție, secție, sector, serviciu, birou) din unitățile direct productive sau instituții social-culturale care nu desfășoară nemijlocit o activitate direct productivă.

Din multiplele sensuri ale termenului de administrație preocupările teoretice s-au axat pe definirea „administrației publice".

Se poate defini într-un mod propriu ceea ce înseamnă administrație publică: folosirea teoriilor în procesele manageriale, politice și juridice în vederea realizării mandatelor guvernării legislative, executive și judecătorești, pentru a asigura reglementările și serviciile pentru societate în ansamblu, cât și pentru segmentele acesteia.

Astfel spus, administrația publică, constă în principal în organizarea și asigurarea executării, dar și în executarea nemijlocită a prevederilor Constituției, ale tuturor actelor normative și ale celorlalte acte juridice emise de autoritățile statului de drept, activitatea realizată de către autoritățile administrației publice.

Ca atare în fiecare țară și în fiecare moment al istoriei, regimul administrativ este rezultatul unei serii de cauze, în cea mai mare parte exterioare lui.

El reflectă regimul politic, economic, social al poporului în care el se aplică, din epoca în care se plasează. Este marcat de voințe și răspunde la aspirații și nevoi.

În contextul celor prezentate putem afirma că administrația publică reprezintă o serie de servicii publice prin mijlocirea cărora se înfăptuiesc sarcinile puterii executive în vederea asigurării satisfacerii intereselor generale ale particularilor și ale statului.

Baza legală a administrației publice locale este conferită de legea nr. 215/2001 – Legea administrației publice locale, și de Constituția României.

Administrația publică în contextul prevederilor constituționale apare ca un corp profesional destinat realizării permanente a serviciilor și ordinii publice sub autoritatea guvernului.

Administrația publică este plasată sub nivel politic, acesta din urmă fixează scopurile și mijloacele pe care trebuie să le utilizeze pe care trebuie să le utilizeze pentru a le atinge.

Noțiunea de administrație face trimitere la ideea de organizare, de organizare ierarhică, în baza căreia organul care ordonă sau organizează este superior organelor care execută.

Toate actele normative cu privire la administrația publică se află într-o dinamică continuă și sunt de asemenea într-o permanentă interferență venind să răspundă necesităților atât în ceea ce privește soluționarea problemelor diferitelor comunități, inclusiv la nivel național, precum și conjugarea eforturilor ce se fac în diferite sectoare și armonizarea rezultatelor acestora.

Trebuie spus că multitudinea de acte normative din ultima perioadă, cu necorelarea de multe ori a prevederilor acestora, recurgerea la ordonanțe, ordonanțe de urgență și la norme metodologice pentru diverse modificări, au făcut ca administrativ să existe o legislație destul de stufoasă cu numeroase discordanțe, fapt ce impune un efort deosebit la nivel național, astfel încât și în acest domeniu să existe o legislație simplă, suplă care să răspundă corect oricărei situații.

În epoca contemporană se poate vorbi de o revoluție în administrație, tot așa cum se vorbește de o revoluție științifică și tehnică în alte domenii e activitate socială. Explicația acestui fenomen trebuie investigată în complexitatea cerințelor sociale, care se reflectă în Administrația publică, având menirea să satisfacă, rațional și eficient, exigențele din ce în ce mai mari ale oamenilor.

Într-adevăr viața socială ridică în fața Administrației o varietate nesfârșită de probleme, în scopul rezolvării lor.

Administrarea bazată numai pe sisteme empirice nu poate soluționa cerințele oamenilor în conformitate cu interesele generale, utilizând mijloace minime și realizând rezultate maxime.

Administrația, creația societății și istoriei, a spiritului organizatoric al omului se caracterizează prin multiplicarea și diversificarea sarcinilor sale.

În consecință, Administrația nu mai poate soluționa problemele călăuzindu-se după precedente, ea trebuind să fie dinamică, creatoare și să realizeze operativ obiectivele societății.

1.2. Principiile de funcționare a administrației publice

Administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul unor principii:

Principiul autonomiei locale;

Principiul descentralizării serviciilor publice;

Principiul eligibilității;

Principiul legalității;

Principiul consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit.

Principiile Cartei europene a autonomiei locale au fost statuate de Convenția europeană la data de 15 octombrie 1985, fiind semnată la Strasbourg de statele membre CE.

România a semnat Convenția europeană a autonomiei locale la 4 octombrie 1994 fiind supusă ratificării Parlamentului României în anul 1997.

Preambulul acestei Carte precizează: „Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei Carte, considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi, pentru a ocroti și pentru a promova idealurile și principiile care reprezintă patrimoniul lor comun, considerând că unul dintre mijloacele prin care se atinge acest scop este încheierea de acorduri în domeniul administrativ, considerând că autoritățile publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic, considerând că dreptul cetățenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, convinse că, la nivel local acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct, convinse că existența autorităților publice locale împuternicite cu responsabilitățile efective permite o administrație , în același timp, eficientă și apropiată de cetățeni, conștiente de faptul că apărarea și întărirea autonomiei locale în diferitele părți ale Europei reprezintă o contribuție importantă la edificarea unei Europe fondate pe principiile democrației și ale descentralizării puterii, afirmând că aceasta presupune existența de autorități ale administrației publice locale înzestrate cu organe decizionale constituite democratic și beneficiind de o largă autonomie în ceea ce privește competențele, modalitățile de a le exercita și mijloacele necesare pentru îndeplinirea misiunilor” au convenit asupra acesteia.

Cartea europeană a autonomiei locale stabilește că primul principiu al autonomiei locale să fie recunoscut în legislația internă și pe cât posibil, și în Constituție.

Acesta precizează că „dreptul și capacitatea efectivă a colectivităților locale de a rezolva și a gestiona, în cadrul legii, sub propria lor responsabilitate și în interesul populațiilor lor, o parte importantă a treburilor publice" stabilind în continuare că, acest drept se exercită de consilii sau adunări compuse din membri aleși prin vot liber, secret, direct și universal, care pot dispune de organe executive și deliberative, responsabilitatea în fața lor. Cel de-al doilea principiu este cel al subsidiarității, conceptul în sine fiind considerat ca un principiu de organizare instituțională care se aplică privitor la raporturile dintre individ și societate ca și raporturile dintre societate și instituții în vederea repartizării de competențe pe scara instituțională între bază și vârf.

Acest principiu „figurează ca principală regulă a societății civile, el asociindu-se valorilor de eficiență, libertate și justiție" fiind în egală măsură apreciat atât ca un principiu juridic cât și ca unul politic.

Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar, indivizibil al României.

Prin „autonomie locală" se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

Autonomia locală este numai administrativă și financiară fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Prin „colectivitatea locală" se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritorială.

1.3. Autoritățile administrației publice locale

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.

Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune și orașe, în condițiile legii.

În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile Legii privind alegerile locale.

Aleșii locali sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului județean, este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.

Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

În scopul asigurării autonomiei locale autoritățile administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugetele de venituri și cheltuieli ale comunelor, orașelor și județelor, în condițiile legii.

În fiecare județ și în municipiul București Guvernul numește câte un prefect.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.

Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fața instanței de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local sau de consiliul județean, precum și dispozițiile emise de primar sau de președintele consiliului județean, în cazul în care consideră aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.

Prefectul răspunde, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, la cererea autorităților administrației publice locale sau judeor administrației publice locale sau județene ale căror acte au fost atacate, în cazul în care instanța de contencios administrativ hotărăște că actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.

Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competențe sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.

Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.

În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Exercitarea competențelor și atribuțiilor stabilite prin lege revine autorităților administrației publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetățean.

Autoritățile administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilități.

Autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.

În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele și județele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le gestionează potrivit atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii. Resursele financiare ale autorităților publice locale trebuie să fie proporționale cu competențele și cu responsabilitățile prevăzute de lege.

Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, în condițiile legii.

Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune autoritățile administrației publice locale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.

Autoritățile administrației publice locale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare regională, în condițiile legii.

1.4. Consiliul local și primarul

1.4.1 Consiliul local

Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului, raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:

_____________________________________________

Numărul locuitorilor Numărul

comunei sau ai orașului consilierilor

___________________________________________

– până la 1.500 9

– între 1.501 și 3.000 11

– între 3.001 și 5.000 13

– între 5.001 și 10.000 15

– între 10.001 și 20.000 17

– între 20.001 și 50.000 19

– între 50.001 și 100.000 21

– între 100.001 și 200.000 23

– între 200.001 și 400.000 27

– peste 400.000 31

Calitatea de consilier este incompatibilă cu:

funcția de prefect și de subprefect;

calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice centrale și locale; calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului județean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau județean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale; calitatea de angajat în cadrul autorităților administrației publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din județul respectiv;

funcția de manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome ori de conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene;

calitatea de primar;

calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și cele asimilate acestora.

Incompatibilitatea intervine numai după validarea mandatului, cel în cauză trebuind să opteze în termen de 10 zile, după care, dacă acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, în ședința de consiliu următoare președintele de ședință va supune validării mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, alianței politice sau a alianței electorale respective.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor. Convocarea consilierilor declarați aleși, pentru ședința de constituire, se face de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.

În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorită absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerile locale.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

După validarea mandatelor și depunerea jurământului de către cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului local consilierul care a condus ședința declară consiliul legal constituit.

Atribuțiile consiliului local Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.

Consiliul local are următoarele atribuții principale:

alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabilește, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

aprobă statutul comunei sau al orașului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;

avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;

aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;

aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local;

administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;

hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orașului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;

hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau orașului, după caz, în condițiile legii;

înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

hotărăște asupra înființării și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

analizează și aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;

stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;

aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora;

asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora;

hotărăște, în localitățile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură și în bani, precum și de alte facilități, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populație; asemenea facilități pot fi acordate și personalului didactic;

contribuie la organizarea de activități științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliției, jandarmeriei, pompierilor și a formațiunilor de protecție civilă, în condițiile legii, și propune măsuri de îmbunătățire a activității acestora;

acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervațiilor naturale, în condițiile legii;

contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială; asigură protecția drepturilor copilului, potrivit legislației în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale; înființează și asigură funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a acestora;

atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local;

conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei sau al orașului;

hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăște înfrățirea comunei sau orașului cu unități administrativ-teritoriale similare din alte țări;

hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;

asigură libertatea comerțului și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii.

Funcționarea consiliului local Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare.

Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor comunei sau ai orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

Prezența consilierilor la ședință este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absența este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local. În situația în care un consilier absentează de două ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.

Ședințele consiliului local sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, organizații neguvernamentale, persoane juridice române sau străine se vor discuta întotdeauna în ședință publică. În legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetățenilor prin referendum, în condițiile legii.

Dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce ședințele de consiliu și de secretarul unității administrativ-teritoriale.

Problemele înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorității administrației publice locale, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea inițiatorului, precum și de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.

Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu organizații neguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Hotărârile privind bugetul local, precum și cele prin care se stabilesc impozite și taxe locale se adoptă cu votul majorității consilierilor în funcție. Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat.

Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autorității administrației publice locale.

Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

Secretarul va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.

Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.

Aducerea la cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.

În exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivității locale.

Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului și al aparatului propriu de specialitate, să pună la dispoziție consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20 de zile, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.

Consilierii sunt obligați ca în îndeplinirea mandatului să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii și să acorde audiențe.

Fiecare consilier, precum și viceprimarul sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.

Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, după caz, în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și pentru hotărârile pe care le-au votat.

La lucrările consiliului local pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, șefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum și persoanele interesate invitate de primar.

Locuitorii satelor care nu au consilieri aleși în consiliile locale vor fi reprezentați la ședințele de consiliu de un delegat sătesc.

Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant al fiecărei familii, convocată și organizată de primar și desfășurată în prezența primarului sau viceprimarului.

La discutarea problemelor privind satele respective delegații sătești vor fi invitați în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

După constituire consiliul local își organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Comisiile de specialitate analizează și avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.

Dizolvarea consiliului local Consiliul local poate fi dizolvat dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puțin 3 hotărâri care au fost anulate de instanța de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.

Dizolvarea consiliului local se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile judecătorești rămase definitive și irevocabile.

Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de oricare dintre consilieri la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest caz procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează, iar introducerea acțiunii suspendă executarea măsurii de dizolvare.

Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabilește de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului sau, după caz, de la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care a fost respinsă acțiunea consilierilor.

Până la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, în absența acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale orașului, potrivit competențelor și atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii.

În cazul în care consiliul local nu se întrunește timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți, acesta se consideră dizolvat de drept.

Aceste situații se comunică de primar, viceprimar sau, în absența acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situația de dizolvare a consiliului local și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Suspendarea și încetarea mandatului de consilier Mandatul de consilier se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanța de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.

Mandatul de consilier încetează de drept în următoarele cazuri:

demisie;

incompatibilitate;

schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute în lege.

constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale;

condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

punerea sub interdicție judecătorească;

pierderea drepturilor electorale;

lipsa nemotivată de la 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului local;

deces.

1.4.2. Primarul și viceprimarul

Comunele și orașele au câte un primar și un viceprimar, iar orașele reședință de județ, câte 2 viceprimari, aleși în condițiile legii. Viceprimarii nu pot fi în același timp și consilieri.

Primarul participă la ședințele consiliului local și are dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

Pe toată durata exercitării mandatului de primar, respectiv de viceprimar, contractul de muncă al acestora la instituții publice, regii autonome, companii naționale, societăți naționale, societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau la societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau județene se suspendă de drept.

Primarul și viceprimarul primesc, pe toată durata exercitării mandatului, o indemnizație stabilită în condițiile legii.

Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibilă cu:

funcțiile și calitățile prevăzute la consilierii locali, care se aplică în mod corespunzător;

orice funcție de conducere din cadrul societăților comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar ori din cadrul societăților naționale, companiilor naționale sau regiilor autonome;

orice alte activități sau funcții publice, cu excepția funcțiilor didactice și a funcțiilor din cadrul unor fundații ori organizații neguvernamentale.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.

Primarul depune în fața consiliului local jurământul. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează.

Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice locale, în condițiile legii. Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție.

Semnul distinctiv al primarului este o eșarfă în culorile drapelului național al României. Eșarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor. Modelul eșarfei se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Atribuțiile primarului Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;

asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condițiile legii;

prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică și socială a comunei sau a orașului, în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

exercită funcția de ordonator principal de credite;

verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate;

ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și instituțiile publice din comună sau din oraș, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;

asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, în condițiile legii;

îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfășurarea adunărilor publice;

ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea și liniștea publică;

controlează igiena și salubritatea localurilor publice și produselor alimentare puse în vânzare pentru populație, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

ia măsuri pentru prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale, în condițiile legii;

ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum și ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu;

asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orașului, instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile legii;

exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a acestora;

conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutor social;

îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;

mite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

propune consiliului local spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate;

numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului; propune consiliului local numirea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituțiilor și serviciilor publice de interes local;

răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei sau al orașului;

organizează evidența lucrărilor de construcții din localitate și pune la dispoziție autorităților administrației publice centrale rezultatele acestor evidențe;

ia măsuri pentru controlul depozitării deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a orașului, precum și pentru decolmatarea văilor locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum și însărcinările date de consiliul local.

În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege primarul acționează și ca reprezentant al statului în comuna sau în orașul în care a fost ales. În această calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în condițiile legii, concursul șefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.

Primarul deleagă viceprimarului sau, după caz, viceprimarilor, prin dispoziție exercitarea unor atribuții stabilite prin lege. Atribuțiile de ofițer de stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcționari cu competențe în acest domeniu, potrivit legii. Atribuțiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, nu pot fi delegate.

În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Mandatul încetează de drept în unul dintre următoarele cazuri:

demisie;

incompatibilitate;

schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 77 aliniatul 2 din Legea nr. 215/2001.

când se constată, după validarea mandatului, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale;

a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privată de libertate;

punerea sub interdicție judecătorească;

pierderea drepturilor electorale;

când, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziții cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanța de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;

deces;

Data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile sau după expirarea termenului prevăzut de lege.

Mandatul primarului încetează, de asemenea, înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în condițiile legii.

Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei sau orașului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivității locale sau neexercitării atribuțiilor ce îi revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.

Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele și prenumele, data și locul nașterii, seria și numărul buletinului sau ale cărții de identitate și semnătura olografă ale cetățenilor care au solicitat organizarea referendumului. Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puțin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localitățile componente ale comunei sau orașului.

După primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei motivelor invocate precum și la verificarea veridicității și autenticității semnăturilor, în termen de 30 de zile. După verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administrației Publice, o propunere motivată de organizare a referendumului.

Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizată de Ministerul Administrației Publice, Guvernul se va pronunța, prin hotărâre, în termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului. Hotărârea Guvernului va stabili data organizării referendumului și va fi adusă la cunoștință locuitorilor comunei sau ai orașului prin grija prefectului.

Cheltuielile necesare în vederea desfășurării referendumului se suportă din bugetul local.

Referendumul local se organizează, în condițiile legii, prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului și al aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv. Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu drept de vot.

Mandatul primarului încetează înainte de termen dacă s-a pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unul din numărul total al cetățenilor cu drept de vot.

În exercitarea funcției primarul este ocrotit de lege.

Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanța de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.

Consiliul local alege din rândul membrilor săi viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majorității consilierilor în funcție. Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a mandatului consiliului local.

Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Viceprimarul exercită atribuțiile ce îi sunt delegate de către primar, în condițiile legii.

Mandatul viceprimarului încetează de drept în condițiile prevăzute de lege. În acest caz consiliul local ia act de încetarea mandatului și alege un nou viceprimar. De asemenea, viceprimarul poate fi suspendat din funcție în condițiile prevăzute de lege.

În caz de vacanță a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a acestuia atribuțiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorității consilierilor în funcție.

În această situație consiliul local poate delega prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier care va îndeplini temporar atribuțiile viceprimarului.

În situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât primarul, cât și viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuțiile primarului, cât și pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.

1.4.3. Secretarul, serviciile publice locale și aparatul propriu de specialitate

Secretarul Fiecare comună, oraș sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orașului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepțional în funcția de secretar al comunei poate fi numită și o persoană cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.

Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea eliberării din funcție. Secretarul nu poate fi soț, soție sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.

Funcția de secretar se ocupă pe bază de concurs sau de examen, după caz, iar numirea se face de către prefect.

Concursul sau examenul se organizează de primar, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte în mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al județului și 2 reprezentanți desemnați de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, în termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunică de către primar în termen de cel mult 3 zile de la rămânerea definitivă a rezultatului concursului sau al examenului.

Secretarul se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

Atribuțiile secretarului Secretarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

participă în mod obligatoriu la ședințele consiliului local;

coordonează compartimentele și activitățile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară și asistență socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;

avizează pentru legalitate dispozițiile primarului;

urmărește rezolvarea corespondenței în termenul legal;

asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local și efectuarea lucrărilor de secretariat;

pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;

asigură aducerea la cunoștință publică a hotărârilor și dispozițiilor cu caracter normativ;

eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părți și confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, în condițiile legii.

Secretarul poate coordona și alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, stabilite de primar.

Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local ori de primar.

Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului se fac de către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative.

Serviciile publice ale comunei, orașului și aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale Serviciile publice ale comunei sau orașului se înființează și se organizează de consiliul local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Numirea și eliberarea din funcție a personalului din serviciile publice ale comunei sau orașului se fac de conducătorii acestora, în condițiile legii.

Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de către primar, în condițiile legii.

Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din funcție a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.

Funcționarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orașului și din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.

În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și cu aparatul propriu de specialitate aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.

Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orașului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei sau orașului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Concluzionând Primăria este structurată pe mai multe paliere :

Puterea executivă care cuprinde cele două funcții de demnitate publică, primarul și viceprimarul ca autorități publice executive. De asemenea la acest palier se poziționează și funcția de secretar de unitate administrativ-teritorială, acesta deținând o funcție de conducere publică;

Aparatul propriu de specialitate a consiliului local, format din funcționari publici și salariați angajați cu contract de muncă, care sunt repartizați pe compartimente de activitate, subordonate după caz primarului, viceprimarului și secretarului unității administrativ-teritoriale.

Servicii publice locale, organizate cu sau fără personalitate juridică, aflate sub conducerea autorităților publice deliberative care au buget propriu, autofinanțate.

CAPITOLUL II

CONSILIUL JUDEȚEAN – AUTORITATE A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile Legii privind alegerile locale.

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea privind alegerile locale.

Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește de prefect, în funcție de populația județului, raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, după cum urmează:

În conformitate cu prevederile art.31 din Legea nr.215/2001, ședința de constituire a Consiliului Județean are loc în termen de 20 zile de la data desfășurării alegerilor. Convocarea consilierilor declarați aleși, pentru ședința de constituire, se face de către prefect, prin ordin.

2.1. Organizarea Consiliului Județean

Președintele Consiliului Județean După declararea Consiliului Județean ca legal constituit se procedează la alegarea președintelui. Alegerea se face prin vot secret.

Propunerile de candidați pentru funcția de președinte se fac de către grupurile de consilieri sau de către consilieri, individual.

După alegere, președintele Consiliului Județean preia conducerea lucrărilor ședinței de constituire, intrând de drept în exercitarea mandatului.

Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.

Președintele Consiliului Județean este șeful administrației publice județene și răspunde de buna funcționare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al Consiliul Județean precum și a societăților comerciale și instituțiilor publice de sub autoritatea consiliului.

Secretarul general al județului Fiecare județ are un secretar general salarizat din bugetul acestuia. Secretarul general este funcționar public de conducere și are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul general se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic sau al vreunei formațiuni politice, sub sancțiunea eliberării din funcție.

Numirea secretarului general al județului se face de Ministerul Administrației Publice, la propunerea președintelui consiliului județean, potrivit legii.

Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului general se fac de Ministerul Administrației Publice numai la propunerea consiliului județean, aprobată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei președintelui acestuia, sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative.

Vicepreședinții Consiliului Județean După alegerea președintelui Consiliului județean, se procedează la alegerea celor 2 vicepreședinți. Alegerea se face prin vot secret.

Propunerile de candidați pentru funcția de vicepreședinte se fac de grupurile de consilieri, de către consilieri individual sau de către președinte.

Sunt declarați aleși candidații care au obținut votul majorității consilierilor în funcție.

Alegerea vicepreședinților se consemnează într-o hotărâre semnată de președintele Consiliului Județean și secretarul general al județului.

Vicepreședinții Consiliului Județean îndeplinesc atribuțiile stabilite prin dispoziția președintelui.

Eliberarea din funcție a vicepreședinții se face numai dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, că aceștia au contravenit în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale județului ori au încălcat Constituția și legile țării.

Eliberarea din funcție se face în aceleași condiții ca și eliberarea din funcție a președintelui, prin votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Vicepreședinții Consiliului Județean își păstrează calitatea de consilieri.

Comisiile de specialitate După constituire, Consiliul Județean stabilește și organizează, în funcție de specificul județului, comisii de specialitate pe domenii de activitate, compuse numai din consilieri.

Numărul locurilor care revin fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenți în fiecare comisie de specialitate, se stabilește în funcție de ponderea acestora în cadrul consiliului.

Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenți de către consiliu, avându-se în vedere, de regulă, opțiunea acestora, pregătirea lor profesională și domeniul în care își desfășoară activitatea.

Un consilier județean poate face parte din 1-3 comisii, din care una este comisia de bază. Indemnizația de ședință se va achita numai pentru activitatea desfășurată în comisia de bază.

Numărul și denumirea comisiilor de specialitate, numărul membrilor fiecărei comisii, care va fi întotdeauna impar și modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri sau consilieri independenți, precum și componența nominală a acestora, se consemnează într-o hotărâre semnată de președintele Consiliului județean și contrasemnată de secretarul general al județului.

Fiecare comisie de specialitate își alege, prin vot deschis al majorității consilierilor care o compun, câte un președinte și câte un secretar.

Convocarea ședințelor comisiei se face de către președintele acesteia cu cel puțin 3 zile înainte.

Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea președintelui. Oricare membru al comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.

Participarea membrilor comisiei la ședințele acesteia este obligatorie.

In caz de absență la ședința comisiei de bază, consilierului în cauză nu i se acordă indemnizația de ședință. Dacă absențele continuă fără a fi motivate, președintele comisiei poate aplica sancțiunile prevăzute în competența sa de Statutul aleșilor locali sau poate propune consiliului aplicarea altor sancțiuni statutare, inclusiv înlocuirea lui de comisie.

Ședințele comisiilor de specialitate se desfășoară, de regulă, înaintea ședințelor consiliului, atunci când ordinea de zi a ședinței acestuia cuprinde probleme sau proiecte de hotărâri asupra cărora li se solicită avizul.

Comisiile de specialitate lucrează valabil în prezența majorității membrilor și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor.

Ședințele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice. Comisia poate hotărî ca unele ședințe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfășoare cu ușile închise.

Comisia poate invita să participe la ședințele sale specialiști din aparatul propriu al Consiliului Județean sau din unitățile aflate în subordinea acestuia. Au dreptul să participe la ședințele comisiei și consilieri care au făcut propunerile ce stau la baza lucrărilor ședinței.

Comisia poate invita și alte persoane care să participe la dezbateri.

Persoanele invitate pot fi ascultate în cadrul ședinței, dar nu au dreptul să participe la vot.

Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei, președintele acesteia desemnează un consilier care face în cadrul ședinței o scurtă prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, dacă aceasta nu este prezentată de inițiator.

Consilierul desemnat redactează avizul comisiei pe baza amendamentelor și a propunerilor formulate de către membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenți.

Avizul va cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele și propunerile acceptate, cât și cele respinse.

Avizul se prezintă secretarului general al județului, care se va îngriji de multiplicarea și difuzarea acestuia către consilieri, odată cu ordinea zi.

La solicitarea președinților de comisii implicate în elaborarea avizului pentru proiectele de hotărâri se organizează comisii de mediere în vederea soluționării divergențelor, conduse de președintele Consiliului Județean.

Votul în comisie este, de regulă, deschis. în anumite situații, comisia poate hotărî ca votul să fie secret, stabilind și modalitatea de exprimare a acestuia.

Lucrările ședinței comisiei se consemnează într-un proces verbal, redactat de secretar și semnat de către președintele și secretarul comisiei.

Președintele comisiei poate încuviința ca procesele verbale ale ședințelor să fie consultate de persoanele interesate care nu au participat la ședințe, cu excepția proceselor verbale întocmite în ședințele ale căror lucrări s-au desfășurat cu ușile închise.

Procesele verbale ale ședințelor comisiei de specialitate în care s-au analizat proiecte de hotărâri cu caracter normativ pot fi făcute publice, cu acordul membrilor acestora.

Dacă în urma dezbaterilor din ședința Consiliului Județean se impun modificări de fond în conținutul proiectului, președintele Consiliului Județean poate hotărî retrimiterea proiectului pentru reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.

La propunerea președintelui sau a consilierilor, Consiliul Județean poate hotărî organizarea unor comisii speciale de analiză și verificare.

În hotărârea de organizare a comisiei speciale de analiză și verificare se stabilesc:

componența nominală a comisiei,

obiectivele și tematica activității,

perioada de lucru,

mandatul și termenul de prezentare a raportului întocmit în urma analizelor și verificărilor efectuate.

Raportul se prezintă în ședința Consiliului Județean, la termenul stabilit și cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătățire a activității în domeniul supus analizei sau verificării.

În actualul mandat al Consiliului Județean sunt constituite 7 comisii de specialitate:

Comisia de strategii, integrare, studii, prognoze economico-sociale și privatizare;

Comisia de buget finanțe, administrarea domeniului public și privat al județului;

Comisia de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură;

Comisia pentru industrie, agricultură, servicii publice, comerț și turism;

Comisia pentru activități științifice, învățământ, cultură, culte, tineret și activități sportive;

Comisia pentru sănătate și protecție socială;

Comisia pentru administrație publică locală, juridică, relații publice, integrare și relații internaționale.

În domeniile de activitate pentru care au fost înființate, comisiile de specialitate au prioritate în inițierea și propunerea de soluții și se implică în realizarea sarcinilor ce revin Consiliului Județean.

Comisiile de specialitate ale Consiliului Județean se întrunesc în minim 2 ședințe ordinare pe lună și ori de câte ori este necesar.

Delegația permanentă În orice mandat al Consiliului Județean este aleasă și funcționează Delegația permanentă.

Delegația permanentă se întrunește în ședințe de lucru o dată de lună și ori de câte ori este necesar.

Ședința Delegației permanente este condusă de președinte ori, în absența acestuia, de unul din vicepreședinți, desemnat de președinte. La ședință participă membrii Delegației permanente, secretarul general al județului și, după caz, conducători ai unor compartimente din aparatul propriu al Consiliului Județean sau ai altor autorități publice locale și alți invitați. De asemenea , poate asista, în calitate de invitat, prefectul sau reprezentantul acestuia.

În cazul în care, din motive întemeiate, atât președintele cât și vicepreședinții lipsesc, ședința va fi condusă de un consilier ales cu votul majorității consilierilor prezenți.

În urma analizei materialelor prezentate în Delegația permanentă se pot întocmi, după caz, rezoluții sau rapoarte cu propuneri pentru ședința Consiliului Județean, care să le susțină.

2.2. Atribuțiile Consiliului Județean

Atribuțiile Președintelui Consiliului Județean Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

asigură respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și a altor acte normative;

întocmește proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului județean;

dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a lucrărilor consiliului județean;

întocmește și supune spre aprobare Consiliului Județean regulamentul de organizare și funcționare a acestuia;

asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului județean și analizează periodic stadiul îndeplinirii acestora;

conduce ședințele consiliului județean;

coordonează și controlează activitatea instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea consiliului județean;

exercită funcția de ordonator principal de credite;

întocmește proiectul bugetului propriu al județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului județean, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;

urmărește modul de realizare a veniturilor bugetare și propune consiliului județean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

propune consiliului județean spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, a instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

prezintă consiliului județean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii și a hotărârilor consiliului;

propune consiliului județean numirea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a conducătorilor instituțiilor publice și serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

îndrumă metodologic, urmărește și controlează activitățile de stare civilă și autoritate tutelară, desfășurate în comune și orașe;

acordă, prin aparatul propriu și serviciile de specialitate ale consiliului județean, sprijin și consultanță tehnică și juridică pentru autoritățile administrației publice locale, comunale și orășenești, la solicitarea acestora;

coordonează, controlează și răspunde de activitatea privind protecția drepturilor copilului.

participă la lucrările Consiliului Județean consultative

În exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

In cazul suspendării președintelui atribuțiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliul județean prin votul secret al majorității consilierilor în funcție.

În celelalte cazuri de absență a președintelui atribuțiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte prin dispoziție.

Atribuțiile secretarului general al județului Secretarul general al județului coordonează compartimentele de stare civilă și autoritate tutelară din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean. In același timp are și următoarele atribuții:

Participă obligatoriu la ședințele Consiliului Județean;

Avizează proiectele de hotărâri și contrasemnează hotărârile adoptate;

Prezintă în fața Consiliului Județean punctul său de vedere cu privire la legalitatea unor proiecte de hotărâri sau a altor măsuri supuse deliberării consiliului; dacă este cazul, refuză să contrasemneze hotărârile pe care le consideră ilegale;

Avizează pentru legalitate dispozițiile președintelui;

Comunică în termenul legal actele administrative;

Asigură aducerea le cunoștință publică a hotărârilor și dispozițiilor;

Asigură buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter juridic, precum și a celorlalte compartimente de specialitate din aparatul propriu al Consiliului Județean și serviciilor publice, în domeniile stării civile, autorității tutelare și protecției drepturilor copilului;

Urmărește rezolvarea corespondenței în termen legal;

Acordă membrilor consiliului asistență și sprijin de specialitate în desfășurarea activității, inclusiv la redactarea proiectelor de hotărâri sau la definitivarea celor discutate și aprobate de consiliu.

îndeplinește și alte atribuții prevăzute de actele normative în vigoare sau însărcinări date de Consiliul Județean și președintele acestuia.

Atribuțiile comisiilor de specialitate Comisiile de specialitate au următoarele atribuții principale:

° elaborează proiecte de hotărâri cu caracter normativ pentru rezolvarea unor probleme din domeniul de activitate pentru care au fost înființate. In procesul de elaborare a acestora, colaborează cu direcțiile din aparatul propriu de specialitate al Consiliului Județean;

° se pronunță asupra altor probleme transmise de consiliu spre avizare;

° întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri și asupra problemelor analizate, pe care le prezintă Consiliului Județean.

° îndeplinesc însărcinările date prin hotărâri ale Consiliului Județean dacă acestea au legătură cu activitatea lor.

Președintele comisiei de specialitate are următoarele atribuții principale:

Asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu Consiliul Județean și cu celelalte comisii;

Convoacă și conduce ședințele comisiei;

Propune ca la lucrările comisiei să participe și alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar;

Participă, ca reprezentant al comisiei, la lucrările celorlalte comisii care examinează problemele ce prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce;

Susține în ședințele Consiliului Județean, avizele formulate de comisie;

Anunță rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar;

îndeplinește orice alte atribuții referitoare la activitatea comisiei, prevăzută de lege, de regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului sau stabilite de Consiliul Județean.

Secretarul comisiei de specialitate are următoarele atribuții principale:

Efectuează apelul nominal și ține evidența participării la ședințe a membrilor comisiei;

Numără voturile și îi informează pe președinte asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri și asupra rezultatului votării;

Asigură redactarea avizelor și a proceselor verbale;

Asigură, cu acordul membrilor comisiei, caracterul public al ședințelor în care se analizează proiectele de hotărâri cu caracter normativ elaborate de comisie;

Îndeplinește orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean sau însărcinări stabilite de comisie sau de către președinte.

Atribuțiile Delegației Permanente Delegația permanentă are următoarele atribuții:

Întocmește proiectul ordinii de zi a ședinței Consiliului Județean și stabilește ordinea de precădere pentru participarea persoanelor interesate, în raport cu subiectul ședinței publice;

Analizează proiectele de hotărâri care vor fi supuse Consiliului Județean spre dezbatere și adoptare și asigură fundamentarea acestora;

Pregătește desfășurarea în bune condiții a ședințelor Consiliului Județean asigurând întocmirea în mod corespunzător a tuturor documentelor supuse dezbaterii;

Propune președintelui convocarea ședințelor extraordinare ;

Supune spre aprobare Consiliului Județean Regulamentul de funcționare al acestuia;

Stabilește măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Județean și analizează periodic stadiul îndeplinirii acestora;

Îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean.

2.3. Funcționarea Consiliului Județean

Desfășurarea ședințelor Consiliului Județean Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofa.

Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare o dată la două luni, la convocarea președintelui consiliului județean.

Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.

Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul secretarului general al județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.

În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului convocarea consiliului județean se face de îndată.

În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia.

În situația în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședință ordinară, aceasta se va face de către vicepreședintele desemnat.

Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunoștință locuitorilor județului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

În județele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Ședințele consiliului județean sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcție.

Prezența consilierilor la ședință este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absența este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean. în situația în care un consilier absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului județean.

Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele desemnat.

În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele desemnat, ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier ales cu votul majorității consilierilor prezenți.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.

Hotărârile se semnează de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele consiliului județean care a condus ședința și se contrasemnează pentru legalitate de secretarul general al județului.

În cazul în care consiliul județean nu se întrunește timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 ședințe ordinare consecutive, nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul consilierilor se reduce sub două treimi și nu se poate completa prin supleanți, acesta se dizolvă de drept.

Situațiile prevăzute la aliniatul de mai sus se comunică de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai după expirarea termenului sau după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea introdusă împotriva ordinului prefectului.

Pe perioada în care consiliul județean este dizolvat sau în care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administrației județului vor fi rezolvate de secretarul general al județului în baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administrației Publice.

Elaborarea proiectelor de hotărâri În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, stabilite în art.104 al legii organice, și de alte legi, în ordonanțele și hotărârile Guvernului României, precum și actele normative ale organelor centrale ale administrației de stat, Consiliile Județene adoptă hotărâri.

Dreptul la inițiativă pentru elaborarea proiectelor de hotărâri aparține președintelui, delegației permanente, comisiilor de specialitate și consilierilor.

Proiectele de hotărâri trebuie însoțite de o expunere de motive și redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă. în acest scop, secretarul general al județului și personalul de specialitate din aparatul propriu al Consiliului Județean vor acorda sprijin și asistență tehnică de specialitate.

Elaborarea proiectelor de hotărâri cu caracter normativ se aduce la cunoștința publică cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare și adoptare prin publicarea unui anunț referitor la această acțiune.

Anunțul cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării proiectului de hotărâre cu caracter normativ propus, textul completat al acestuia precum și termenul limită, care va fi de cel puțin 10 zile, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare.

Proiectul de hotărâre cu caracter normativ se transmite tuturor persoanelor care au depus cerere pentru primirea acestor informații.

La cererea unei asociații legal constituite sau altei autorități publice, Consiliul Județean organizează dezbaterea publică a proiectului de hotărâre cu caracter normativ, în termen de cel mult 10 zile de la publicarea datei și locului de organizare, în care va analiza toate recomandările referitoare la proiectul de hotărâre cu caracter normativ.

Proiectele de hotărâri se înscriu pe ordinea de zi a ședințelor prin menționarea titlului și inițiatorului.

Ele se duc la cunoștința consilierilor de îndată, prin grija secretarului general al județului, cu indicarea comisiilor de cărora le-au fost trimise spre avizare și cu invitația de a formula și depune amendamente.

Proiectele de hotărâri cu caracter normativ se transmit spre analiză și spre avizare numai după definitivare pe baza propunerilor, sugestiilor și opiniilor persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Proiectele de hotărâri și celelalte materiale se transmit spre dezbatere și avizare comisiilor de specialitate ale Consiliului județean, precum și compartimentelor de resort ale aparatului propriu al Consiliului în vederea întocmirii raportului. Nominalizarea comisiilor de specialitate și compartimentelor cărora li se transmit materiale spre analiză se face de către președinte împreună cu secretarul general al județului.

Odată cu transmiterea proiectelor se va preciza și data de depunere a raportului și a avizului, avându-se grijă ca raportul să poată fi transmis comisiei de specialitate înainte de întocmirea de către aceasta a avizului.

Inițiatorul proiectului sau al altor propuneri, le poate retrage sau poate renunța în orice moment la susținerea acestora.

După examinarea proiectului sau propunerilor, comisia de specialitate a Consiliului Județean întocmește un aviz cu privire la adaptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerilor examinate.

Avizul se transmite secretarului general al județului, care va lua măsuri pentru prezentarea acestuia în Delegația permanentă.

Proiectele de hotărâri și celelalte propuneri însoțite de avizul comisiei și de raportul compartimentelor din aparatul propriu, se supun dezbaterii și votului Consiliului în ședința pe a cărei ordine de zi au fost introduse, după analizarea lor, în ședința Delegației permanente.

Procedura de vot Votul consilierilor este individual și poate fi deschis sau secret.

Votul deschis se exprimă public, prin ridicarea mâinii sau apel nominal.

Consiliul Județean hotărăște, la propunerea președintelui, ce modalitate de vot se va folosi, în afară de cazul în care, prin lege sau regulament, se stabilește o anumită procedură de vot.

Votarea prin apel nominal se face în modul următor președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru" și „contra", secretarul general al județului dă citire numelui și prenumelui fiecărui consilier în ordine alfabetică.

Consilierul nominalizat se ridică și pronunță cuvântul „pentru" sau „contra", în funcție de opțiunea sa.

După epuizarea listei, votul se repetă prin citirea din nou a numelui consilierilor care au lipsit la primul tur.

Pentru exercitarea votului secret, se folosesc buletine de vot. Redactarea buletinelor de vot se face clar și precis, fără echivoc și fără putința de interpretări diferite. Pentru exprimarea opțiunilor se vor folosi cuvintele „da” sau „nu”.

Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opțiunea clară a consilierului sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute în alineatul precedent.

Hotărârile și alte acte sau propuneri se adoptă cu votul majorității consilierilor prezenți, cu excepția, cu excepția situațiilor în care legea sau Regulamentul dispus altfel.

Abținerile se contabilizează la voturile „contra".

Dacă în sala de ședințe nu este întrunit cvorumul legal, președintele amână votarea până la întrunirea acestuia.

Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, administrarea domeniului public și privat al județului, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea și cooperarea cu alte autorități publice, cu organizații neguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine și în alte cazuri prevăzute de lege, se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul consilierilor în funcție.

Hotărârile privind bugetul județean precum și cele prin care se stabilesc impozite și taxe se adoptă cu votul majorității consilierilor în funcție. Dacă bugetul județului nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care vor avea loc la interval de cel puțin 7 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget , dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat.

Consilierii au dreptul să solicite ca în procesul verbal să se consemneze expres modul în care au votat , secretarul general al județului fiind obligat să se conformeze.

Proiectele de hotărâri sau propunerile respinse de consiliu nu pot fi readuse în dezbaterea acesteia în cursul aceleiași ședințe.

CAPITOLUL III

PREFECTUL ȘI PREFECTURA

În Roma Antică, noțiunea de prefect sau prefectură, semnifica fie unități administrative, fie funcții oficiale (civile, militare, economice, etc.)

Prefectul este, așa cum susținea Prof. M. Waline, o creație napoleoniană; ea a fost creată in anul al-VIII-lea de la Marea Revoluție Franceză; până la modificarea Constituției Franței din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului și șeful administrației departamentului în care funcționa.

După 1958, prefectul este:

● reprezentantul statului, al intereselor naționale;

● reprezentantul Guvernului;

● organ de administrație generală;

● organ de coordonare a serviciilor statului din departament. (J.Rivero)

În țara noastră, funcția de prefect a fost instituită prin Legea pentru consiliile județene nr.396 din 2/14 aprilie 1864 care, în articolul 91, prevedea că „ prefectul, ca cap al administrației județene, dirige toate lucrările acestei administrațiuni și execută hotărârile consiliului județean.”

Prefectul era comisar al Guvernului pe lângă consiliul județean.

Potrivit Legii pentru organizarea administrațiunii locale din 3 august 1929, prefectul era numit prin decret regal, la propunerea Ministerului de Interne.

Din reglementările cuprinse in această lege, rezultă ca prefectul avea o triplă calitate, cu atribuții corespunzătoare. Astfel:

ca delegat al autorității centrale;

ca reprezentant al Guvernului;

șeful poliției în județ.

Autonomia locală, reprezintă un principiu al implementării instituției prefectului în sistemul administrației publice. în ordinea evenimentelor istorice ea este anterioară statului. Prof. Anibal Teodorescu, preciza că „ideea de autonomie locală atrage după sine descentralizarea administrativă, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea un sistem care implică autonomia”.

De aceea, descentralizarea, ca element esențial al autonomiei locale, nu poate fi concepută, cel puțin în statele unitare, fără existența unui control din partea statului, denumit, tradițional, control de tutelă, exercitat în unele țări (Italia, Franța) de funcționari sau autorități ale administrației de stat, iar în altele ( Marea Britanie) de către judecători. Precizez că și sistemul controlului de tutelă din Franța, ca și cel de la noi de altfel, duce în final, în fața instanței de contencios administrativ.

Autonomia locală, mai ales într-un stat unitar, nu poate fi concepută decât în anumite limite. Nu se poate admite ca într-un stat de drept să fie nesocotită legea, autoritatea executivului central sau a justiției datorită aplicării principiului autonomiei locale. Autonomia locală nu poate fi realizată decât în cadrul principiilor statului de drept, principiul autonomiei locale fiind unul dintre acestea. De aici legătura organică care trebuie să existe între autonomia locală și lege, dintre interesele locale (comunale, orășenești, municipale, județene) și interesele naționale exprimate prin lege. Așa se explică de ce, în toate țările democratice, la nivelul unității administrativ-teritoriale de nivelul cel mai înalt, a fost instituit un reprezentant al statului, al puterii executive, cu rolul de a veghea asupra aplicării legii de către autoritățile administrației publice locale, organizate pe baza autonomiei administrative. După sistemul francez, acest rol, la noi, 1-a avut prefectul, situație reglementată și de Constituția adoptată în anul 1991, care la articolul 122, alin. 2, prevede: „Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitățile administrativ-teritoriale”. Se observă că, pe baza principiului deconcentrării, are loc transferul unor atribuții ale autorității centrale ca și a dreptului de tutelă administrativă de la organele centrale ale statului (Guvernul) la reprezentantul local al acestuia (prefectul). Prefectului i s-au stabilit sarcini de administrație generală, cum ar fi coordonarea pe plan local a activității serviciilor teritoriale ale ministerelor, precum și exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităților publice locale.

Soluția din Constituție și din Legea administrației publice locale se poate spune că este o soluție politică, prefectul ne apare ca fiind om politic (pe baza dreptului pozitiv), ce reprezintă Guvernul, fiind de înțeles că el este supus regulii jocului politici, ca oricare membru al Guvernului.

Prefectul este un organ unipersonal al administrației publice, investit cu o competență materială generală și teritorială limitată la nivelul județului în care funcționează. Articolul 106 din Legea nr.69/1991, republicată, dispune: „Guvernul numește câte un prefect, ca reprezentant al său, în fiecare județ și în municipiul București". Textul citat reia dispozițiile cuprinse în articolul 122 (1) din Constituție. Rezultă, deci, că prefectul este numit în funcție printr-un act de autoritate, și nu ales.

Potrivit articolului 106 din legea menționată, „Prefectul este ajutat de un subprefect”. Existența subprefectului nu schimbă natura juridică a prefectului.

Condițiile cerute de lege persoanei fizice pentru numirea în funcția de prefect sau subprefect sunt prevăzute în articolul 106 din Legea nr. 69/1991, republicată, și anume: „studii superioare și vârsta de cel puțin 30 de ani”. Aceste condiții sunt cumulative și obligatorii, lipsa oricăreia atrăgând nulitatea actului de numire în funcție.

Este de relevat totuși, condiția cetățeniei române și a domiciliului în România, impusă de articolul 16 din Constituția României, potrivit căreia „funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară”.

Articolul 107 din Legea nr.69/1991, republicată, prevede o serie de interdicții și incompatibilități. In primul rând este precizat faptul că prefectul sau subprefectul nu poate fi în același timp deputat sau senator. O asemenea dispoziție se coroborează cu prevederile articolului 68 din Constituție potrivit cărora „calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului".

Din dublul caracter, politic și administrativ al statutului prefectului, care, în același timp, este reprezentantul Guvernului și realizează funcții administrative importante, rezultă că acesta nu are nici o garanție în ce privește cariera sa, care încetează odată cu existența Guvernului care 1-a numit. Ori, un specialist în administrația publică presupune o pregătire de specialitate și garanții de stabilitate. In practică, aspectul politic coexistă cu cel administrativ și ambele sunt esențiale.

După părerea d-lui prof. Emil Bălan, rămân actuale afirmațiile făcute cu decenii în urmă de prof. Tarangul: „Administrația modernă este complicată. Ea pretinde cunoștințe și experiență. Astăzi nu se mai poate administra numai cu bunul simț și cu o minte sănătoasă… Administrația modernă este o știință și o artă, încât administratorii nu pot fi improvizați”.

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, potrivit legii, îndeplinește următoarele atribuții principale:

asigură realizarea intereselor naționale, respectarea legilor și a ordinii publice;

exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative autorităților publice locale și județene;

avizează numirea sau eliberarea din funcție a conducătorilor serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și în municipiul București;

dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor cetățenilor, prin organele legal constituite; răspunde, în condițiile stabilite de lege, de pregătirea și aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar; autoritățile militare și organele locale ale Ministerului de Interne au obligația să informeze pe prefect asupra oricăror probleme care pot avea importanță pentru județ;

prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale și administrative a județului.

Cât privește dispoziția potrivit căreia prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege, problema se pune sub două aspecte și anume:

un prim aspect îl constituie acele atribuții cum ar fi: convocarea consiliilor locale în ședința de constituire; numirea și eliberarea din funcție a secretarilor consiliilor comunale și orășenești; convocarea consiliului județean în ședința de constituire; asistarea la ședințele delegației permanente a consiliului județean ; convocarea comisiei administrative.

al doilea aspect îl reprezintă atribuțiile pe care le exercită prefectul în temeiul prevederilor altor legi. Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condițiile legii. Ordinele prefectului sunt acte administrative de autoritate. Ele pot fi normative sau individuale. Ordinul prefectului devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoștința publică, prin afișare și publicare când conține dispoziții normative, sau de la data comunicării, în celelalte cazuri – adică cele individuale. Precizarea că aceste ordine se emit „în condițiile legii” înseamnă că ele trebuie să respecte întocmai condițiile de fond și formă care se cer pentru toate actele administrative, condiții cuprinse în Hotărârea Guvernului nr.390/1993, pentru aprobarea Metodologiei privind pregătirea, elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative. Pentru a emite ordine nu numai legale, ci și documentate, ordinele prefectului care stabilesc măsuri cu caracter tehnic și de specialitate, sunt emise după consultarea organelor sau serviciilor de specialitate și sunt contrasemnate de conducătorii acestora. Prefectul pentru a-și îndeplini atribuțiile, este încadrat într-o structură organizatorică, formată din funcționari publici. Această structură organizatorică, având în frunte pe prefect, formează instituția prefecturii. Ca element de bază al sistemului administrației publice, noțiunea de instituție publică, este o entitate pe care prof. Al. Negoiță o caracterizează drept colectivitate umană constituită pe baza și în executarea legii, înzestrată cu mijloace materiale și financiare, precum și cu personalitate juridică și competența necesară pentru a putea acționa în vederea organizării exercitării legii. În consonanță cu această definiție apreciem că organul reprezintă instrumentul de exprimare a voinței juridice a instituției publice. În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autorităților administrative publice locale și județene prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele acestora, precum și cele ale președintelui consiliului județean, cu excepția celor de gestiune curentă, dacă le consideră ilegale. Actul atacat este suspendat de drept. Textul mai precizează un lucru și anume acela potrivit căruia, prin controlul exercitat, prefectul verifică numai legalitatea, nu și oportunitatea adoptării sau emiterii unui act administrativ de către autoritățile administrației publice locale și județene.

Prefectura este instituție publică cu personalitate juridică, care se organizează și funcționează în fiecare județ și în municipiul București, cu rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituție, legea administrației publice locale și alte acte normative. Prefectul urmărește modul de realizare în județ, respectiv în municipiul București, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și prin aparatul propriu de specialitate dispune măsurile corespunzătoare. Prefectura își are sediul în municipiul reședință de județ, de regulă în palatul administrativ, proprietate publică de interes național sau județean, aflat în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, respectiv a consiliului județean. Capacitatea juridică de drept public a prefectului se exercită în exclusivitate de acesta.

Exercitarea drepturilor și asumarea obligațiilor civile ale prefectului se realizează de către acesta sau de către o persoană desemnată prin ordin al prefectului.

Prefectul este ordonator terțiar de credite.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor conferite prefectului prin Constituție, legea administrației publice locale și alte acte normative, prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul București prefectul este ajutat de 2 subprefecți.

Subprefectul îndeplinește atribuțiile care îi sunt date prin acte normative, precum și atribuții delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia, în principal din:

realizarea Programului de guvernare;

integrarea europeană;

relațiile cu sindicatele și patronatele;

respectarea legilor și a hotărârilor Guvernului, asigurarea ordinii publice și apărarea drepturilor cetățenilor.

În lipsa prefectului, subprefectul îndeplinește, în numele prefectului, atribuțiile ce revin acestuia.

În județele cu o suprafață întinsă, cu localități amplasate la mari distanțe de reședința județului sau în aglomerări urbane, prefectul poate organiza, prin ordin, oficii prefecturale.

Ordinul prefectului de înființare și organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul de oportunitate al ministrului administrației și internelor.

Prefectul, cu sprijinul primarului din unitatea administrativ-teritorială în care se organizează oficiul prefectural, va asigura spațiul corespunzător pentru funcționarea acestuia.

Oficiile prefecturale funcționează în subordinea directă a prefectului și fac parte integrantă din aparatul propriu de specialitate al prefectului, în cadrul numărului de posturi și al fondurilor aprobate anual.

Modul de organizare a oficiului prefectural și nominalizarea unităților administrativ-teritoriale arondate acestuia se stabilesc prin ordin al prefectului.

Oficiile prefecturale asigură îndeplinirea atribuțiilor specifice aparatului propriu de specialitate al prefectului în unitățile administrativ-teritoriale situate în raza lor de competență.

Șefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate în județ, vor desemna 1-2 specialiști care își vor desfășura activitatea în zona respectivă și vor conlucra direct cu oficiul prefectural pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice instituțiilor pe care le reprezintă.

3.1. Comisia administrativă

În fiecare județ si in municipiul București se organizează, pe lângă prefecturi, Comisia administrativa. Comisia administrativa este compusa din : prefect, ca președinte, președintele consiliului județean sau, după caz, primarul general al municipiului București, primarul municipiului reședința de județ si conducătorii serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate la nivelul județului si al municipiului București.

Comisia se convoacă de prefect sau la cererea președintelui consiliului județean, respectiv al primarului general al municipiului București, trimestrial si ori de câte ori este necesar. La lucrările comisiei pot fi invitați primari ai localităților din județ, precum si orice alte persoane a căror prezenta este apreciata ca necesară.

Comisia elaborează, anual, programul principalelor lucrări si activități din județ, respectiv din municipiul București, pe care îl comunică autorităților administrației publice locale si județene, precum si serviciilor publice ale ministerelor si celorlalte autorități ale administrației centrale organizate in județe si in municipiul București.

Comisia administrativa sprijină serviciile publice ale ministerelor si pe cele ale administrației publice județene.

În activitatea sa, Comisia administrativa adopta hotărâri, prin vot deschis, care se semnează de președinte si sânt obligatorii pentru serviciile publice ale ministerelor si celorlalte autorități centrale organizate in județe si in municipiul București. Această obligativitate nu se exprimă și față de autoritățile administrației publice autonome de la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Lucrările comisiei administrative se realizează prin aparatul prefecturii.

Divergențele dintre serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și municipiul București și autoritățile administrației publice județene se soluționează de către Guvern.

3.2. Aparatul de specialitate al Prefecturii

Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce. Structura organizatorică a aparatului propriu de specialitate al prefectului este organizată conform legii.

În cadrul structurii organizatorice a aparatului propriu de specialitate al prefectului se pot organiza, după caz, prin ordin al acestuia, direcții, servicii, birouri și alte compartimente, în condițiile legii

În exercitarea atribuțiilor prefectului, aparatul propriu de specialitate îndeplinește următoarele activități principale:

1. Cu privire la realizarea Programului de guvernare:

● elaborează, pe baza Programului de guvernare, programe și strategii generale și sectoriale de dezvoltare economico-socială a județului sau zonei, cu consultarea largă a autorităților publice locale și a conducerilor serviciilor publice descentralizate;

● anual, întocmește Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;

● realizează documentarea necesară și elaborează pe baza acesteia raportul anual privind starea generală economico-socială a județului, care se înaintează, potrivit legii, Guvernului, prin Ministerul Administrației și Internelor;

● elaborează informări cu privire la activitatea serviciilor publice descentralizate, pe care le prezintă autorităților administrației publice județene și ministerelor de resort.

2. Cu privire la integrarea europeană:

● elaborează, în colaborare cu specialiștii consiliului județean, cu persoanele responsabile din cadrul fiecărui serviciu public descentralizat al ministerelor și din cadrul fiecărei autorități publice locale, planul județean de măsuri pentru integrarea europeană și amplificarea relațiilor externe, în conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea europeană;

● urmărește și aplică, împreună cu grupul pentru monitorizarea reformei, constituit la nivel județean, prevederile cuprinse în strategiile și programele de reformă a administrației publice locale, elaborate pe baza Programului de guvernare;

● prelucrează Strategia actualizată de accelerare a reformei administrației publice, după aprobarea sa de către Guvern, și difuzează autorităților administrației publice locale sarcinile care le revin;

● la solicitarea Ministerului Administrației și Internelor, înaintează propuneri privind elaborarea documentelor programatice (Programul Național de Aderare a României, Raportul anual privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană), precum și a actelor normative, în concordanță cu legislația europeană în domeniu;

● difuzează în teritoriu și prelucrează, cu sprijinul serviciilor descentralizate ale ministerelor și al structurilor de integrare europeană din cadrul celorlalte/altor instituții publice, precum și cu cel al grupului de monitorizare a reformei, documentele privind integrarea europeană adoptate la nivel central;

● urmărește ca proiectele de hotărâri ale Guvernului, inițiate la nivel județean, actele emise de autoritățile administrației publice locale, precum și hotărârile comisiei județene consultative să fie în concordanță cu legislația europeană în materie și cu acordurile și convențiile organismelor europene, semnate și ratificate de România;

● întocmește, gestionează prin evidență centralizată și monitorizează planul de relații și de colaborări internaționale al prefecturii;

● elaborează evidența centralizată a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru orice activitate de relații internaționale;

● participă la activități de aplicare a prevederilor actelor normative vizând aderarea României la Uniunea Europeană;

● acționează pentru atragerea societății civile în activitățile care au legătură cu procesul de integrare europeană și participă la programele societății civile în domeniul integrării;

● desfășoară activități menite să conducă la cunoașterea de către autoritățile administrației publice locale și cetățeni a programelor cu finanțare externă inițiate și susținute de Uniunea Europeană și de alte organisme internaționale.

3. Cu privire la urmărirea respectării legalității actelor consiliului județean, ale președintelui consiliului județean, ale consiliilor locale și ale primarilor, precum și a activității preparatorii a contenciosului administrativ în fața instanțelor:

● examinează, sub aspectul legalității și în termenele prevăzute de lege, actele administrative emise de către autoritățile administrației publice locale sau județene, precum și ale președintelui consiliului județean și face propuneri corespunzătoare prefectului;

● elaborează rapoarte și prezintă informări prefectului cu privire la actele verificate, la modul de organizare a executării legilor și a altor acte normative de către consiliile locale și județene, de către primari, precum și de către președintele consiliului județean;

● asigură evidența și păstrarea actelor transmise potrivit legii, în vederea exercitării dreptului de urmărire a respectării legalității acestora, precum și evidența acțiunilor și dosarelor pe rolul instanțelor judecătorești, până la epuizarea căilor de atac ordinare și extraordinare;

● urmărește modul de îndeplinire de către secretarii unităților administrativ-teritoriale a obligațiilor ce le revin, potrivit legii, cu privire la înaintarea actelor supuse verificării din punct de vedere al legalității;

● conlucrează cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București, la elaborarea proiectelor de hotărâri ale Guvernului care au ca obiect soluționarea unor probleme de interes local.

4. Cu privire la serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale:

● monitorizează activitatea desfășurată de serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județ, respectiv în municipiul București, precum și activitatea unităților din subordinea ministerelor care nu au servicii descentralizate, a regiilor autonome de interes național și a filialelor acestora din județ, respectiv din municipiul București, și a companiilor naționale; în acest scop solicită și primește de la acestea informări și rapoarte obligatorii;

● urmărește modul de conlucrare dintre autoritățile administrației publice locale și serviciile publice descentralizate în soluționarea problemelor comunităților locale; elaborează și supune spre aprobare măsuri pentru îmbunătățirea acestei conlucrări și a asistenței tehnice acordate autorităților locale;

● întocmește informări prefectului cu privire la activitatea desfășurată de serviciile publice descentralizate, semnalează divergențele apărute între acestea și autoritățile administrației publice locale și propune acțiuni concrete de mediere a acestora;

● examinează, împreună cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale și cu autoritățile administrației publice locale și județene, stadiul de execuție a unor lucrări și acțiuni care se derulează în comun;

● întocmește documentația necesară în vederea emiterii de către prefect a avizului prevăzut de lege pentru numirea și eliberarea din funcție a șefilor serviciilor publice descentralizate din județ;

● colaborează cu specialiștii Comisiei Naționale de Prognoză la efectuarea studiilor și analizelor de dezvoltare durabilă, precum și la întocmirea programelor sociale și economice și a planului de investiții de interes județean.

5. Cu privire la activitatea comisiei județene consultative:

● elaborează, în colaborare cu funcționarii publici desemnați de șefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județ, cu specialiștii consiliului județean și pe baza propunerilor primarilor unităților administrativ-teritoriale din județ, proiectul programului principalelor lucrări și activități ale comisiei județene consultative;

● difuzează măsurile adoptate de comisia județeană consultativă organelor și autorităților interesate și le aduce la cunoștință cetățenilor; urmărește modul de aplicare a măsurilor hotărâte și informează operativ asupra constatărilor făcute;

● urmărește respectarea criteriilor prevăzute de Legea privind finanțele publice locale pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale.

6. Cu privire la respectarea legilor și hotărârilor Guvernului, asigurarea ordinii publice și apărarea drepturilor cetățenilor:

● desfășoară acțiuni la nivelul întregului județ pentru urmărirea aplicării și respectării actelor normative, elaborează studii și rapoarte cu privire la aspectele constatate, precum și propuneri privind îmbunătățirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;

● participă la organizarea, împreună cu primarii, a unor acțiuni de cunoaștere și de aplicare corectă a legii;

● participă la elaborarea și supunerea spre aprobare a propunerilor de acte normative privind acordarea de către Guvern a unor ajutoare umanitare de primă urgență constând în bunuri, produse și bani, în scopul protecției populației în situații excepționale, determinate de calamități naturale, epidemii, incendii sau alte fenomene periculoase;

● participă, împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, la acțiuni cu privire la modul de exercitare de către primari a atribuțiilor delegate de stat prin acte normative.

7. Cu privire la activitatea de informare și relații publice:

● asigură prin compartimentul de specialitate relația cu mass-media și aplicarea prevederilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public;

● participă la efectuarea audiențelor și soluționarea cererilor, petițiilor și a sesizărilor.

8. Cu privire la gestiunea bunurilor:

● urmărește evidențierea riguroasă a mișcării bunurilor din domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și legalitatea trecerii acestor bunuri din domeniul public local în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale și evidențierea corectă a acestei operațiuni;

● verifică motivația afectării sau a dezafectării bunurilor de utilitate publică și respectarea prevederilor legale.

9. Cu privire la corpul de control al prefectului:

● desfășoară, în condițiile legii, activitatea de verificare, sprijin și îndrumare în ceea ce privește sfera de competență a prefectului;

● în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, corpul de control al prefectului colaborează cu autoritățile administrației publice locale și instituțiile publice competente;

● verifică sesizările adresate prefectului în care soluționarea problemelor implică un grad ridicat de dificultate;

● ca urmare a acțiunilor întreprinse, întocmește rapoarte pe care le comunică prefectului.

10. Cu privire la aleșii locali:

● întocmește, pe baza datelor statistice oficiale, proiectul de ordin privind stabilirea numărului de consilieri locali și județeni și îl supune spre aprobare prefectului;

● asigură îndeplinirea, în condițiile legii, a atribuțiilor ce revin prefectului în domeniul organizării și desfășurării alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale, precum și a referendumului național ori local;

● întocmește graficul de convocare a consiliilor locale și a consiliului județean în ședință de constituire;

● efectuează verificările necesare, întocmește documentația și elaborează propunerile pentru sesizarea Guvernului în vederea dizolvării, în condițiile legii, a unor consilii locale sau a consiliului județean, pentru suspendarea din funcție a unor consilieri sau primari ori pentru organizarea referendumului privind încetarea mandatului primarilor.

11. Cu privire la relațiile cu sindicatele și patronatele:

● asigură organizarea și desfășurarea ședințelor comisiei de dialog social;

● asigură transpunerea în practică a Strategiei de guvernare cu privire la dinamizarea parteneriatului social dintre sindicate, patronat și puterea executivă;

● stabilește relații de conlucrare cu partenerii sociali, care să permită o informare permanentă asupra nevoilor acestora și să faciliteze rezolvarea problemelor în discuție;

● consultă partenerii sociali cu privire la măsurile ce se întreprind în vederea restructurării regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, consiliilor județene și consiliilor locale, precum și a societăților comerciale, în corelare cu măsurile de reconversie a forței de muncă.

Funcționarii publici din aparatul de specialitate al prefectului îndeplinesc orice alte atribuții primite de la prefect, subprefect și secretarul general pentru realizarea cu celeritate, în condițiile legii, a activităților specifice.

În cadrul aparatului de specialitate al prefectului se organizează serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor, cu următoarele atribuții:

● organizează și realizează activitatea de eliberare și evidență a pașapoartelor simple sau a altor documente de trecere a frontierei de stat, potrivit legii, pentru cetățenii români cu domiciliul pe raza teritorială de competență, precum și de prelungire a valabilității acestora, conform legii;

● soluționează, în condițiile legii, cazurile de pierdere, furt, distrugere sau deteriorare a documentelor de trecere a frontierei de stat și asigură măsurile pentru prevenirea folosirii lor de către persoane neautorizate;

● eliberează pașapoartele pentru solicitanții cu ultimul domiciliu pe raza teritorială de competență, care au depus cereri pentru aprobarea stabilirii domiciliului în străinătate, precum și pentru cetățenii români stabiliți ori care au solicitat stabilirea domiciliului în străinătate și au depus cereri în acest sens la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, aplicând în pașapoarte mențiunile corespunzătoare referitoare la domiciliu;

● eliberează, în condițiile legii, documente de trecere a frontierei de stat pentru minorii cetățeni români, care au făcut obiectul adopției internaționale;

● efectuează verificări specifice în legătură cu cererile pentru stabilirea domiciliului în România de către cetățenii români domiciliați în străinătate și le înaintează spre aprobare Direcției Generale de Pașapoarte;

● desfășoară, în condițiile legii, activitățile specifice pe linia ținerii evidenței cetățenilor români supuși restricțiilor de ieșire din țară, înaintează propuneri în acest sens la Direcția Generală de Pașapoarte și întreprinde măsuri pentru punerea în aplicare a acestor restricții;

● întreprinde măsurile necesare în vederea cunoașterii situației persoanelor domiciliate pe raza județului, respectiv a municipiului București, care au fost returnate din diverse țări ca urmare a aplicării acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, pentru a clarifica situația documentelor de călătorie a acestora;

● conlucrează permanent cu serviciile publice de evidență a populației din cadrul consiliilor județene și al Consiliului General al Municipiului București;

● îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin reglementări legale.

Prefectul aprobă prin ordin modificările ce se impun în regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate.

Încadrarea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul propriu de specialitate se efectuează prin ordin al prefectului, în condițiile legii.

Personalul care se preia de la structurile teritoriale ale Direcției de pașapoarte din cadrul Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei, organ de specialitate al administrației publice centrale, se consideră transferat în interesul serviciului, în condițiile legii.

Numărul maxim de posturi aferent aparatului propriu de specialitate al prefectului se stabilește anual și se repartizează pe fiecare prefectură, prin ordin al ministrului administrației și internelor, care este contrasemnat de ministrul delegat pentru administrația publică, respectându-se încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Administrației și Internelor prin legile bugetare anuale.

Îndrumarea și verificarea activității desfășurate de aparatul propriu de specialitate al prefectului se realizează de Ministerul Administrației și Internelor, iar perfecționarea pregătirii profesionale a personalului se asigură de Ministerul Administrației și Internelor prin structurile de profil.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital pentru funcționarea instituției prefectului se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

Secretarul general Conducerea operativă a aparatului propriu de specialitate al prefectului se exercită de către secretarul general.

Secretarul general este înalt funcționar public și are studii superioare, de regulă juridice sau administrative, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă.

Concursul sau examenul pentru ocuparea funcției de secretar general este organizat de Ministerul Administrației și Internelor, la solicitarea prefectului, în condițiile legii.

Numirea secretarului general și eliberarea sa din funcție se fac prin ordin al ministrului administrației și internelor, contrasemnat de ministrul delegat pentru administrația publică, în condițiile legii.

Secretarul general îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

● conduce și răspunde de activitatea operativă a aparatului propriu de specialitate al prefectului;

● verifică activitatea desfășurată de către direcțiile de specialitate pentru examinarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de către autoritățile administrației publice locale și județene, precum și ale președintelui consiliului județean;

● coordonează realizarea procedurii prealabile cu privire la actele socotite ilegale de către direcția de specialitate, precum și a documentației necesare sesizării instanțelor de contencios administrativ;

● sprijină elaborarea propunerilor de acte normative din sfera de competență a autorităților administrației publice locale;

● sprijină organizarea și desfășurarea acțiunilor grupului pentru monitorizarea reformei și/sau a Unității Centrale pentru Reforma Administrației Publice;

● coordonează, în baza mandatului acordat de Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu autoritățile administrației publice centrale și locale, acțiuni care au drept scop promovarea normelor comunitare privind cooperarea transfrontalieră și constituirea euroregiunilor, încurajând inițiativele locale în domeniu, conform legislației române;

● întocmește proiectul regulamentului de organizare și funcționare a comisiei județene consultative;

● supraveghează realizarea lucrărilor de secretariat pentru comisia județeană consultativă;

● prezintă prefectului studii și rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare;

● acordă consultanță autorităților administrației publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrățire și aderare, inițiate de acestea;

● asigură concordanța propunerilor de acte normative, a actelor adoptate, respectiv emise de autoritățile administrației publice locale, cu legislația europeană în materie;

● sprijină autoritățile administrației publice locale la elaborarea propunerilor privind afectarea sau dezafectarea bunurilor de utilitate publică, cu respectarea prevederilor legale;

● elaborează proiectul ordinului de stabilire a numărului consilierilor locali și județeni, precum și a graficului de convocare a consiliilor locale și a consiliului județean în ședința de constituire;

● urmărește modul de îndeplinire de către secretarii unităților administrativ-teritoriale a atribuțiilor stabilite prin lege;

● participă la elaborarea proiectelor de ordine ale prefectului;

● prezintă prefectului propuneri de rezolvare, în limitele competenței, a cererilor și sesizărilor adresate acestuia;

● urmărește îndeplinirea măsurilor dispuse de prefect;

● elaborează proiectul regulamentului de organizare și funcționare a prefecturii, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

● îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de Ministerul Administrației și Internelor ori de către prefect.

CAPITOLUL IV

Studiu de caz privind activitatea Consiliului Județean – Strategia de modernizare a administrației publice locale, a Consiliului Județean Brăila –

4.1. Contextul național și internațional de elaborare a strategiei Consiliului Județean Brăila

4.1.1. Cerințe ale UE, Băncii Mondiale, FMI și altor instituții internaționale relevante pentru integrarea României în Uniunea Europeană

Transformările democratice din țara noastră după evenimentele din 1989, cât și opțiunea țării noastre pentru integrarea în Uniunea Europeană au condus la redefinirea rolului autorităților publice locale. În acest context au devenit imperative schimbările și reorientările de fond în cadrul juridic și instituțional de funcționare al administrației publice centrale și locale, având ca elemente centrale atât reglementările Consiliului Europei, cât și preluarea acquis-ului comunitar.

Cadrul general al reformei administrației publice locale în urma preluării elementelor de «acquis» comunitar are la bază următoarele principii :

principiul separării funcțiilor politice de cele administrative ;

principiul creării și funcționării unor servicii publice profesionale și neutre politic ;

principiul subsidiarității ;

principiul autonomiei decizionale ;

principiul transparenței actului administrativ ;

principiul respectului fața de cetățeni.

Reforma administrației publice locale s-a conturat în linii mari într-o primă etapă prin promulgarea legilor de bază :

funcționarea guvernului și ministerelor ;

statutul funcționarului public;

organizarea administrației publice locale și regimul general al administrației locale;

regimul concesiunilor.

În perioada imediat următoare își vor face efectul o serie de alte prevederi privind:

– dezvoltarea regională și zonele defavorizate;

– proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;

– finanțele publice.

Noua lege privind organizarea administrației publice locale și regimul administrației publice locale, Legea nr.215/2001, consolidează principiile de bază ale funcționării administrației publice locale, respective autonomia locală, descentralizarea serviciilor publice, consultarea cetățenilor în problemele de interes local. Sunt mai bine definite drepturile și obligațiile consilierilor locali, ale primarilor, inclusiv relațiile externe ale autorităților publice locale.

Perfecționarea procesului de reformă în administrația publică locală se fundamentează prin creșterea autonomiei colectivităților locale. Acest deziderat devine viabil prin:

realizarea autonomiei decizionale;

realizarea autonomiei financiare;

constituirea și gestionarea patrimoniului local (public și privat);

descentralizarea administrației.

Actualele condiții existente în plan local impun ca administrația să fie angajată într-un proces de schimbare în care să se regăsească formularea unor obiective concrete și cuantificabile, creșterea capacității strategice a administrației publice și asigurarea unui management eficient, creșterea gradului de informatizare, parteneriat public local, acces liber la deciziile administrative și informarea operativă a cetățenilor.

Obiectivele majore în perspectiva accelerării în structurile comunitare vizează:

consolidarea sistemului politic și al instituțiilor democratice;

crearea unui climat administrativ care să ofere maximum de satisfacere a nevoilor cetățenilor;

eficientizarea structurilor administrative locale;

întărirea cooperării politice, economice și culturale cu statele membre ale UE.

În concordanță cu demersurile susținute de România vizând apropierea graduală de instituțiile comunitare se impune definirea precisă a priorităților la nivel național care să asigure integrarea în Uniunea Europeană după cum urmează:

realizarea proceselor de reformă;

ajustarea structurală la cerințele interne ale Uniunii Europene;

dezvoltare durabilă;

dezvoltare regională și locală;

atenuarea consecințelor defavorabile în plan social ale reformei
administrative;

relansarea dialogului social;

stimularea consolidării și dezvoltării societății civile;

armonizarea legislativă, preluarea și implementarea aquisului
comunitar;

reforma structurală și funcțională a administrației publice în
vederea creșterii supleței, eficienței și coerenței actului
administrativ, reducerii birocrației, eliminării disfuncționalităților și suprapunerilor de competențe;

sporirea gradului de compatibilitate cu administrația locală din
țările comunitare.

Dezvoltarea unei capacități administrative locale în concordanță cu cerințele Uniunii Europene reprezintă o sarcina caracterizată de anvergură ce necesită pregătiri sectoriale amănunțite atât sub aspectul structurii cât și funcționării sistemului.

Introducerea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor oferă posibilități mult mai mari pentru administrația publică locală în a prezenta activitatea cu o transparență totală, conduce la dezvoltarea procesului de informare a opiniei publice asupra tuturor demersurilor și acțiunilor autorității administrației publice locale.

Guvernarea electronică este unul din proiectele foarte ambițioase ale Guvernului României care presupune crearea unui sistem informatic integrat și are în vedere schimbarea modului în care funcționează astăzi administrația publică. Pentru aceasta este creat cadrul legal prin HGR 1007/2001 în care a fost adoptată Strategia pentru Informatizarea administrației publice la care se adaugă alte acte normative pentru aplicarea sistemelor informatice și eficientizarea activităților administrației publice.

Modernizarea administrației publice prin utilizarea tehnologiilor informatice se concretizează atât în beneficii pentru cetățeni cât și pentru administrație.

Beneficiile în folosul cetățenilor sunt următoarele :

reducerea erorilor administrative;

reducerea tarifelor serviciilor publice;

acces permanent la serviciile administrației publice;

schimbarea raportului dintre administrație și cetățean.

Beneficiile la nivelul administrației sunt următoarele :

reducerea personalului administrativ;

informații statistice cu mare acuratețe și în timp real;

creșterea transparenței actului administrativ;

reducerea corupției;

creșterea gradului de colectare a veniturilor;

creșterea nivelului de calificare al funcționarilor.

4.1.2. Principii avute în vedere la elaborarea Strategiei de modernizare

Conform prevederilor Constituției României și Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, Consiliul Județean Brăila este autoritatea administrației publice, constituită la nivelul județului, pentru coordonarea activității consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

La elaborarea Strategiei de modernizare a administrației publice au fost avute în vedere o serie de principii pe care le enunțăm:

autonomia locală decizională;

descentralizarea serviciilor publice;

cooperarea și coordonarea între autoritățile administrației publice centrale și locale;

consultarea cetățenilor în probleme de interes deosebit, asigurarea participării cetățenilor la adoptarea deciziilor prin consultarea acestora utilizând mijloacele mass-media;

transparența actelor administrative;

simplificarea procedurilor administrative;

exercitarea atribuțiilor și competențelor numai în limitele legale;

respectarea drepturilor și libertăților cetățenești;

delegarea unor competențe către instituțiile subordonate;

eficiența, eficacitatea și calitatea serviciilor publice oferite;

asigurarea transparenței în alcătuirea bugetului;

crearea și consolidarea unui corp de funcționari publici de carieră.

4.1.3. Diagnoza administrației publice locale și structura instituțională a Consiliului Județean Brăila

Fundamentarea procesului de modernizare a activității trebuie să pornească de la elaborarea unei analize aprofundate a stadiului actual al activității și performanțelor proprii.

Consiliul Județean Brăila ca autoritate deliberativă este constituit din 39 de consilieri desfășurându-și activitatea în plen, în ședințe ordinare, organizate din 2 în 2 luni și extraordinare ori de câte ori este nevoie, în baza regulamentului propriu aprobat, dezbaterile se consemnează în procese verbale iar actele administrative adoptate, respectiv hotărârile, sunt comunicate instituțiilor interesate cât și Prefectului județului Brăila.

Președintele Consiliului Județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități iar vicepreședinții Consiliului Județean exercită acele atribuții delegate de președintele Consiliului Județean.

La nivelul Consiliului Județean funcționează și Delegația permanentă având rolul de a pregăti în bune condiții ședințele Consiliului Județean.

Comisiile de specialitate ale Consiliului Județean Brăila sunt organizate și funcționează în următoarele domenii:

Comisia de strategii, integrare, studii, prognoze economico-sociale și privatizare;

Comisia de buget-finanțe, administrarea domeniului public și privat al județului;

Comisia de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură;

Comisia pentru industrie, agricultură, servicii publice, comerț și turism;

Comisia pentru activități științifice, învățământ, cultură, culte, tineret și activități sportive;

Comisia pentru sănătate și protecție socială;

Comisia pentru administrație publică locală, juridic, relații publice, integrare și relații internaționale.

Competențele, organizarea și funcționarea Consiliului Județean Brăila, a Delegației permanente, a comisiilor de specialitate sunt reglementate prin Legea nr.215/2001 privind administrația publica locală, acte normative specifice care reglementează domeniul administrației publice, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean Brăila.

Pentru rezolvarea multiplelor și complexelor sarcini ce revin Consiliului Județean Brăila în exercitarea atribuțiilor sale este creat aparatul propriu de specialitate care este organizat și funcționează potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a aparatului propriu.

Structura organizatorică a aparatului propriu de specialitate este organizată în direcții, servicii și birouri și se află în directa subordonare a președintelui Consiliului Județean. Salariații aparatului propriu al Consiliului Județean Brăila sunt funcționari publici sau personal cu contract individual de muncă.

Consiliul Județean Brăila acordă o atenție deosebita schimbării de fond a raporturilor dintre administrație si cetățean, in acest sens realizându-se o adresă pe internet a instituției noastre (www.cjbraila.ro) unde pot fi consultate date privind județul Brăila, activitatea principalelor autorități si instituții publice, informații cu privire la programele de finanțare, actele administrative emise.

În cursul anului 2003 structura organizatorică a Consiliului Județean Brăila s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr.161/2003 realizându-se o restructurare și o reorientare a activităților unor structuri interne, s-au creat compartimente funcționale noi, unele s-au redus sau au fost externalizate.

Ca puncte tari în favoarea Strategiei am identificat:

Centrul de Informare a Brăileanului creat din 1998 cu activitate eficientă în prelucrarea de date și informații;

asigurarea unui circuit al documentelor la un nivel ridicat între compartimentele aparatului propriu dar și între Consiliul județean și celelalte instituții și autorități;

delegarea de atribuții, competențe și responsabilități de către președintele Consiliului județean către vicepreședinți și secretarul general al județului;

realizarea de informări periodice cu privire la activitatea desfășurată de Consiliul județean;

stabilirea de sarcini concrete și un sistem de evaluare a funcționarilor din aparatul propriu;

formarea continuă profesională a funcționarilor din aparatul propriu;

implementarea proiectelor în cadrul programelor PHARE, RICOP, GRASP;

clarificarea regimului juridic al proprietăților din domeniul public si privat al județului;

gestionarea eficientă a patrimoniului, transparența actelor administrative în relațiile cu mass-media și prin consultarea cetățenilor.

V.1.4. Probleme critice ale administrației publice locale la nivelul Consiliului Județean Brăila

Într-o altă ordine de idei, identificarea problemelor critice ale administrației publice locale la nivelul Consiliului Județean Brăila s-a realizat pe baza informațiilor obținute în cadrul relațiilor funcționale, studii de analiză, studii de caz, ceea ce a permis cuantificarea acestora.

Toate aceste informații au fost valorificate prin comparare cu documentele de aderare a României la Uniunea Europeană, Programul Național de aderare la Uniunea Europeană, Raportul de țară al Comisiei Europene pe anul 2003.

Ca și puncte slabe care influențează negativ procesul de reformă, enunțăm :

complexitatea decizională,

transferarea unor activități către Consiliul Județean ca urmare a descentralizării fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare,

lipsa fondurilor care să susțină procesul de modernizare;

desele modificări legislative în același domeniu care au creat confuzii în aplicarea actelor normative cu impact asupra actelor administrative;

resurse umane de specialitate insuficiente si slab motivate;

alocarea insuficientă de resurse financiare pentru acțiuni de informatizare;

lipsa unui sistem de informatizare la nivelul comunelor care să asigure informarea reciprocă asupra unor probleme comune;

comunicarea ineficientă între instituțiile administrației publice locale și centrale, care a condus la necorelarea unor acțiuni comune;

neîncrederea cetățenilor în eficiența activității administrației publice locale;

prudența în adoptarea deciziilor de către unii dintre conducătorii compartimentelor funcționale.

4.2. Obiectivele principale și prioritățile sectoriale identificate la nivelul Consiliului Județean Brăila

4.2.1. Obiectivele principale ale Strategiei

Orice reformă ca și cea din administrația publică locală are ca misiune schimbarea unor proceduri de lucru, procese operaționale, structuri funcționale, standarde de calitate și de evaluare.

Scopul reformei în administrația publică locală este de a o face mai competitivă, capabilă să-și îndeplinească funcțiile și rolul în dezvoltarea economico-socială a unității administrativ-teritoriale.

Un factor important de risc în realizarea reformei în administrația publică locală îl constituie aglomerarea sarcinilor cotidiene odată cu transmiterea și respectiv preluarea de atribuții și competențe noi la nivelul Consiliilor județene prin descentralizarea unor servicii publice.

Strategia în ansamblul ei se bazează pe analiza prealabilă și completă a tuturor problemelor iar schimbările instituționale de esență ce au avut loc au drept de consecință modificarea managementului și adoptarea unei strategii care să conducă la modernizarea activității proprii a structurii organizatorice a aparatului propriu al Consiliului Județean care s-a adaptat rapid la cerințele stabilite prin actele normative elaborate.

Obiectivele principale corespunzătoare orientărilor strategice la nivelul Consiliului Județean Brăila sunt :

implementarea managementului calității în administrația publică locală;

asigurarea unei mai bune participări a cetățenilor la adoptarea deciziilor prin schimbări de fond la nivelul raporturilor dintre administrație si cetățeni;

consolidarea autonomiei locale administrative și financiare prin preluarea de la bugetul de stat a sumelor necesare finanțării serviciilor locale: sănătate, învățământ, asistență socială, cultură, servicii publice comunitare:

adoptarea unui sistem de lucru flexibil în raporturile dintre autoritatea publică locală și colectivitate care să asigure comunicarea operativă cu cetățenii;

realizarea cadrului organizatoric de participare a societății civile;

dezvoltarea parteneriatului public privat în serviciile publice;

asigurarea unei gestiuni publice adecvate noilor realități și cerințe economico-sociale;

dezvoltarea mecanismului investițional la nivelul orașelor și comunelor prin programe și atragerea de parteneri cu capital privat;

accesarea de credite în vederea realizării de investiții;

modernizarea și dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apă, întreținerea drumurilor, protecția copilului, protecție socială;

promovarea și continuarea programelor de investiții pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, energie termică, gaze, salubritate, gunoi menajer;

promovarea și continuarea programelor privind pietruirea drumurilor comunale;

extinderea și modernizarea sistemului de informatizare existent, asigurarea circuitului electronic al corespondenței între instituții;

pregătirea și perfecționarea funcționarilor publici;

dezvoltarea regională;

îmbunătățirea mecanismului de stabilire a bugetului județean,

întărirea controlului gestiunii banului public și asigurarea transparenței cheltuielilor;

crearea unui sistem informațional integrat al administrației publice.

4.2.2. Priorități sectoriale identificate la nivelul Consiliului Județean Brăila

Modernizarea administrației publice la nivelul Consiliului Județean Brăila este influențată și motivată de considerente economice, tehnologice, sociologice și instituționale.

Date fiind motivele care impun accelerarea reformei în administrația publică, prioritățile sectoriale identificate de Consiliul Județean Brăila pentru perioada 2003-2006, sunt:

îmbunătățirea managementului în administrația publică județeană;

eficientizarea raporturilor dintre autoritățile publice județene și cele din comune, orașe și municipii;

sprijinirea unităților de cultură și învățământ, precum și a evenimentelor organizate de acestea;

controlul intern bine organizat;

stabilirea unui sistem de codificare al documentelor emise și evidențiere pe suport electronic a actelor administrative (dispoziții, hotărâri) cu caracter normativ;

reorganizarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Județean Brăila, după alegerile din 2004, pentru o mai mare eficientizare a acestora si adoptarea unui nou Regulament al Consiliului, ce urmează a ține seama și de prevederile viitorului Statut al aleșilor locali;

stimularea participării cetățenilor la luarea hotărârilor decizionale și îmbunătățirea comunicării operative cu cetățenii;

identificarea unor metode și mijloace de apropiere a aleșilor locali de cetățeni (întâlniri periodice, rapoarte anuale etc.);

introducerea noilor metode de gestionare a resurselor pe domenii specifice de activitate;

asigurarea dezvoltării parteneriatului public-privat;

facilitarea procesului de dezvoltare a economiei județului;

planificarea și dezvoltarea mecanismului investițional la nivelul județului;

asigurarea construcției de locuințe pentru tineri;

dezvoltarea infrastructurii localităților din județ (alimentare cu apă, alimentare cu gaze, pietruire drumuri comunale);

reorganizarea mecanismului de creditare în vederea realizării de investiții;

elaborarea unui plan de formare a funcționarilor publici (alocarea de fonduri necesare prin buget, planificarea fiecărui funcționar, urmărirea și evaluarea cunoștințelor dobândite în procesul de instruire);

reactualizarea regulamentelor de organizare și funcționare ale Consiliului județean și instituțiilor subordonate pentru a acoperi toată problematica care intervine în funcționarea autorității sau instituțiilor respective;

stabilirea unor standarde înalte de servicii pentru Centrul de informare a brăileanului;

preocuparea pentru implementarea si implicarea in programe comunitare

identificarea surselor de finanțare pentru realizarea de lucrări de întreținere a patrimoniului public si privat al județului, cat si pentru investiții noi in domeniul infrastructurilor cu impact zonal;

4.3. Îmbunătățirea activității proprii

4.3.1 Organizarea internă a Consiliului Județean Brăila

Creșterea autonomiei colectivității locale, prin realizarea autonomiei decizionale și financiare, a constituit elementul de bază în elaborarea unei strategii proprii a dezvoltării locale.

Procesul de elaborare a bugetelor locale a avut ca rezultat imediat întărirea independenței administrației locale și creșterea ponderii veniturilor proprii obținute din taxe și impozite locale. În acest scop, s-a urmărit în permanentă îmbunătățirea managementului de planificare economică și financiar-contabilă a mecanismului de stabilire a bugetelor locale, precum și al procesului investițional la nivelul localităților din județul Brăila pe de o parte, iar pe de altă parte atragerea de investitori și cofinanțarea la programe de investiții.

În acest context s-a asigurat transparența în alcătuirea bugetelor locale, astfel încât cetățenii să ia cunoștință de sumele utilizate pentru investițiile efectuate și serviciile prestate către populație, consultându-se cetățenii în problemele de interes deosebit.

În ceea ce privește organizarea internă a Consiliului Județean Brăila, se va proceda la:

crearea unor compartimente funcționale flexibile;

asigurarea unor servicii pentru relații cu publicul, cu instituțiile și cu celelalte autorități prin sistem informatizat integrat;

implementarea și îmbunătățirea propriului sistem de management al calității serviciului pe care îl oferim comunității;

îmbunătățirea activității ghișeului unic;

îmbunătățirea circuitelor de adoptare a deciziilor si de urmărire a îndeplinirii masurilor stabilite;

evaluarea efectelor actelor administrative adoptate;

simplificarea procedurilor administrative prin îmbunătățirea circuitului intern al documentelor;

implementarea CAF.

Prin norme interne cu caracter organizatoric se vor crea mecanisme de consultare efectivă a cetățenilor în scopul creșterii gamei de servicii oferite determinând în mod concret tipul și nivelul serviciului public ce urmează a fi furnizat.

Integrarea serviciului de relații cu publicul, în cadrul Centrului de Informare a Brăileanului, a constituit o schimbare radicală în structura internă, fiind creat în acest mod un grup de servicii integrate de informare telefonică continuă, de acces pe Internet, acces direct al cetățenilor la informații, consultații, precum și formulare tipizate, imprimate și machete.

Circuitul documentelor se va îmbunătăți stabilindu-se concret proceduri de primire, înregistrare, repartizare, soluționare și expediere a corespondenței, precum și modul de conservare și arhivare conform Nomenclatorului documentelor emise în cadrul Consiliului Județean Brăila.

Creșterea transparenței prin comunicarea actelor administrative și a tuturor documentelor către cei interesați prin afișare în spații special amenajate, prin publicare în Monitorul oficial al județului sau alte publicații precum și site-ul Consiliului Județean, creează condiții pentru îmbunătățirea și armonizarea raportului direct dintre administrația locală și cetățeni și asigură schimbul de informații și fluxul documentelor pe diferite nivele de competență internă dar și în colaborarea cu alte instituții.

Realizarea cooperării și participarea cu fonduri în programe de parteneriat în cadrul programelor de investiții în plan teritorial atât cu consiliile locale cât și cu alte instituții de la nivel central a permis dezvoltarea managementului serviciilor publice locale.

La elaborarea actelor normative emise, precum și a documentelor de autoritate s-au realizat proceduri simplificate care sunt reactualizate permanent asigurându-se îmbunătățirea sistemului și eliminarea sincopelor în ansamblul activității tuturor compartimentelor funcționale.

4.3.2. Managementul resurselor umane

Calitatea funcției publice este o valoare cheie atât în procesul de profesionalizare a corpului funcționarilor publici dar, mai cu seamă în îmbunătățirea sistemului de selecție bazat pe merit și abilități.

Calitatea administrației este dată de calitatea funcției publice, de eficiență și eficacitate. Îmbunătățirea calității funcției publice se realizează prin identificarea de surse și proceduri ale profesionalizării funcției publice.

În realizarea unui management performant al resurselor umane este necesară o comunicare eficientă în interiorul instituției, pe orizontală și verticală, în vederea definirii cât mai clare a rolurilor, misiunilor, sarcinilor, drepturilor, obligațiilor și responsabilităților funcționarilor.

Îmbunătățirea comunicării asigură o mai bună prestație a funcționarilor, ajutând la identificarea stadiului de asimilare al noilor valori, a rezultatelor scontate și termenelor stabilite pentru realizarea lucrărilor de calitate.

Profesionalizarea funcției publice implică dezvoltarea unui climat organizațional adecvat proceselor de modernizare și de pregătire a administrației publice în vederea punerii în valoare a competențelor personalului.

Elaborarea unei politici de personal adecvate noilor orientări în administrația publică presupune :

dezvoltarea unui sistem de comunicare deschis, prin circulația liberă, în rețea, a mesajelor formale și informale pe verticală și orizontală;

participarea funcționarilor publici la procesul de luare a deciziilor;

dezvoltarea fluxului muncii in echipa prin redefinirea rolului și responsabilităților;

crearea unui corp al funcționarilor publici profesionist;

îmbunătățirea sistemului de recrutare și selecție a funcționarilor;

creșterea mobilității funcționarilor publici;

construirea unui sistem de pregătire permanentă și impunerea unor standarde de calitate în domeniul formării continue a funcționarilor publici.

În acest context Consiliul Județean Brăila își propune să realizeze:

analiza periodică a organigramei Consiliului județean și a instituțiilor de sub autoritatea sa în funcție de activitățile noi ce urmează a fi realizate și reactualizarea acestora în funcție de necesitați pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric;

introducerea unor reguli de comportament specifice funcționarilor publici care să reglementeze raporturile în cadrul instituției și în relația cu cetățenii până la apariției codului deontologic;

crearea și consolidarea în cadrul Consiliului județean și a instituțiilor aflate sub autoritatea sa a unui corp de funcționari publici de carieră profesionist, prin elaborarea unei politici de personal;

îmbunătățirea metodelor și tehnicilor de conducere pentru funcționarii publici de conducere prin formare continuă;

pregătirea și perfecționarea funcționarilor publici prin cursuri pentru obținerea atestării ECDL.

Aceasta are drept rezultat creșterea performantelor administrației publice, o atenție deosebită urmând a fi acordată problemei formării și perfecționării, atât a aleșilor, cât și a funcționarilor publici.

Problematica instruirii și pregătirii profesionale continue pentru administrația publică trebuie abordata diferențiat:

– pentru aleșii locali apare necesitatea realizării unor programe de instruire care să le ofere cunoștințe de ordin general și managerial care să-i ajute să-și îndeplinească mandatul dar care să le și clarifice rolul și poziția pe care le au în contextul organizatoric și funcțional al autorității publice;

– pentru funcționarii publici este necesar să se realizeze un plan de formare și perfecționare continuă și specializări care să-i ajute ori să-i determine să acumuleze noi cunoștințe profesionale specifice administrației publice locale, și nu în ultimul rând, să-i conștientizeze că sunt în serviciul comunității.

Dobândirea noilor limbaje tehnologice, instituționale, însușirea a cel puțin o limba oficială a comunității europene, crearea de abilitați în managementul informațiilor și al cunoștințelor, al resurselor umane constituie obiectivele procesului de formare continuă a personalului.

Acțiunile de formare continuă și perfecționare a personalului din administrația publica centrală și locală se desfășoară cu succes prin parteneriate între administrația publica și instituții de învățământ de administrație publică, precum și prin cursurile organizate de Institutul Național de Administrație Publică.

Elaborarea unei politici riguroase și adecvate de personal se realizează prin:

îmbunătățirea metodelor si tehnicilor de conducere pentru funcționarii publici de conducere;

realizarea unui sistem de salarizare si recompense care sa motiveze activitatea funcționarilor;

realizarea unui sistem de recrutare si promovare pe baza de merit

corelarea obiectiva intre activitatea funcționarilor publici si cerințele funcției publice;

asigurarea unui sistem performant de evaluare profesională.

4.3.3. Gestiunea publică

Modernizarea în profunzime a metodelor de lucru în cadrul autorităților publice locale vizează noi proceduri de lucru în cadrul compartimentelor funcționale, în relațiile dintre conducătorii instituției și ai compartimentelor funcționale stabilindu-se concret atribuții și responsabilități pe nivele ierarhice în circuitul deciziei, urmărirea modului de realizare a sarcinilor, comunicarea atribuțiilor, evaluarea performanțelor personale dar și ale instituției, în raport cu beneficiarii.

Pentru îmbunătățirea gestiunii publice la nivelul Consiliului Județean Brăila se impune adoptarea de măsuri organizatorice, după cum urmează: planificarea și dezvoltarea mecanismului investițional la nivelul județului ;

introducerea noilor metode de gestionare a resurselor pe domenii specifice de activitate;

asigurarea dezvoltării parteneriatului public privat;

organizarea activității de audit intern care să asigure certificarea operațiunilor financiar contabile, evaluarea performanței de management;

îmbunătățirea sistemului de management al bugetului;

preluarea activităților și resurselor corespunzătoare transferurilor de stat la nivelul județului în domeniul sănătății, învățământului și culturii ;

identificarea și atragerea resurselor de finanțare pentru reabilitarea unităților din domeniul sănătății, învățământului, culturii și protecției copilului;

așezarea pe baze noi a impozitelor si taxelor locale;

gestionarea eficientă a resurselor financiare existente precum și obținerea altor surse financiare.

Măsuri concrete sunt adoptate în scopul îmbunătățirii activității controlului financiar intern, controlului de gestiune, auditului intern în paralel cu procesul de delegare a responsabilităților stabilindu-se norme metodologice interne ce vor conduce la evaluarea sistematică a veniturilor și cheltuielilor, utilizarea fondurilor bugetare, reducerea cheltuielilor materiale si dirijarea fondurilor către investiții și activități prioritare.

4.3.4. Noi tehnologii ale informațiilor și comunicațiilor

Potrivit Strategiei adoptate la nivelul Guvernului României privind informatizarea administrației publice, acțiunile se vor desfășura in principal pe trei componente:

computerizarea la nivelul autorităților publice locale in scopul creșterii eficientei operaționale;

computerizarea serviciilor oferite cetățenilor și agenților economici, ceea ce implica integrarea serviciilor prestate de administrația locală de la diferite niveluri;

asigurarea accesului, fără discriminare, la informații IT pentru toți cetățenii care utilizează serviciile administrației locale;

Obiectivul Strategiei de informatizare este realizarea unui sistem informatic integrat la nivelul județului Brăila care sa asigure atât informatizarea activității curente cat si structurarea informațiilor in rapoarte necesare pentru adoptarea deciziilor la nivelul Consiliului județean;

În acest sens se vor realiza următoarele măsuri:

implementarea rapida a sistemului informatic integrat;

îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor;

extinderea sistemului informatic in cadrul primăriilor si consiliilor locale din județ;

atragerea de fonduri suplimentare prin accesarea programelor cu finanțare externa pentru realizarea sistemului informatic județean. Rezultatele implementării unui sistem integrat la nivelul județului

conduc la:

realizarea unui sistem informatic și de comunicații omogen și eficient;

realizarea unei structuri compatibile cu administrația publica europeana;

asigurarea accesului facil al cetățenilor la informații si servicii;

reducerea costurilor de operare.

4.3.5. Alte acțiuni necesare modernizării

Sistemul informatic ce va fi realizat la nivelul județului Brăila, integrează un sistem de comunicații video-voce-date care va permite accesul larg și complet la informații prin crearea unui portal de informații.

Prin acest sistem se urmărește in fapt asigurarea accesului on line si full time la diverse servicii prin intermediul site-ului Consiliului Județean, posibilitatea colectării eficiente a datelor din aplicațiile de back office de la consiliile locale din județ, prelucrarea si publicarea lor sub forma de rapoarte, informări, îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor de către Consiliul județean, conectarea la Sistemul electronic național.

In acest scop măsurile de îmbunătățire a metodelor și instrumentelor de gestiune publică se realizează prin:

asigurarea unui circuit informațional al documentelor la toate nivelele de decizie prin afișaj electronic;

stabilirea prin dispoziția președintelui Consiliului Județean a responsabilităților vicepreședinților și secretarului general pentru coordonarea activităților din aparatul propriu și instituțiile aflate sub autoritate;

stabilirea unei proceduri simple și eficiente pentru inițierea, pregătirea, avizarea, aprobarea și comunicarea actelor administrative emise;

utilizarea de către toți funcționarii a sistemului informațional creat pentru comunicarea către instituții, autorități și cetățeni a acțiunilor și documentelor emise de Consiliul județean;

afișarea pe panouri și prin rețeaua de Internet a principalelor informații publice de la nivelul județului;

administrarea eficientă a domeniului public și privat prin acte juridice de închiriere, concesionare și de gestiune a fondurilor, etc, asigurându-se eficiența în activitate a compartimentului specializat;

dezvoltarea activității de colectare a veniturilor proprii prin specializarea funcționarilor din compartimentul funcțional de executare silită a creanțelor;

stabilirea unor taxe în scopul obținerii de fonduri în vederea reabilitării drumurilor județene;

dezvoltarea și modernizarea circuitului electronic din rețeaua proprie, dezvoltarea rețelei de comunicații prin Internet la toate compartimentele funcționale;

pregătirea și perfecționarea funcționarilor publici pentru operarea pe calculator;

afișarea electronică a documentelor emise de Consiliul județean și a propunerilor de acte administrative cu caracter normativ;

utilizarea circuitului electronic pentru comunicarea corespondenței către cetățeni;

instituirea și îmbunătățirea sistemului propriu de management al calității serviciilor oferite colectivităților locale;

accesarea de credite interne și externe pentru extinderea noilor tehnologii ale informațiilor și comunicațiilor;

extinderea acțiunilor de consultare a cetățenilor privind problemele cuprinse în Legea 544/2002;

asigurarea unor spații special amenajate în incinta Consiliului Județean pentru afișarea actelor normative și acordarea de consultații juridice gratuite cetățenilor;

editarea unui Buletin informativ lunar cu principalele acțiuni și măsuri adoptate de Consiliul Județean;

centralizarea informațiilor în baza de date Intranet pentru informarea corectă și în timp real a cetățenilor;

elaborarea raportului anual de activitate privind accesul la informațiile de interes public și publicarea în Monitorul Oficial al României;

publicitatea pe site-ul Consiliului Județean a proiectelor de hotărâri în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională;

implementarea sistemului informațional integrat la nivelul serviciilor publice din autoritatea locală și centrală (e-administrație);

implicarea activă a conducerii pentru dezvoltarea și menținerea unui sistem de management al calității efectiv și eficient prin definirea cerințelor de calitate, a obiectivelor și modalităților de evaluare;

analiza la intervale regulate a managementului calității;

managementul resurselor umane sub raportul pregătirii profesionale continue, a structurii de personal necesar, de formare a specialiștilor pentru anumite activități cum sunt cele de audit, integrare europeană, relații externe, programare informatică;

aplicarea unor politici raționale de dezvoltare si modernizare a localităților rurale si urbane.

4.4. Îmbunătățirea calității serviciilor cu impact direct asupra cetățeanului

Asigurarea accesului la informații a tuturor cetățenilor prin tehnologii informaționale implica in mod constant integrarea serviciilor prestate de administrația publica locala si centrala. Aceasta cuprinde o serie de acțiuni pe care le prezentam:

eficientizarea sistemului informatic de management de documente existent la nivelul Consiliului județean prin implementarea unei aplicații bazate pe tehnologii WEB (sau accesabilă pe web) pentru stocarea documentelor scanate si/sau a documentelor in format electronic (editate in format electronic), arhivarea, regăsirea si gestionarea lor printr-un procedeu informatic eficient, sigur si prietenos;

implementarea la nivelul tuturor consiliilor locale din județ a sistemelor informatice pentru management de documente, dar a interfețelor de comunicare cu serviciul public din Centrul de informare a brăileanului pentru facilitarea accesului la informațiile publice;

dezvoltarea conceptului de "ghișeu unic" care implementat prin intermediul Centrului de informare a brăileanului va genera puncte unice de informare si servicii pentru cetățeni, aceștia fiind beneficiari de servicii de informare gratuite, vor obține informațiile solicitate dintr-un singur loc, cu efort minim, scurtând timpul de acces la acestea;

pentru serviciile de eliberare avize, certificate, etc, realizarea unui sistem informatic la nivel local care sa conecteze toate instituțiile responsabile cu avizarea acestora (intranet local) si care sa permită circulația electronica a documentațiilor, dar si aplicarea semnăturii electronice;

crearea unui sistem de petiții on-line pe site-ul Consiliului județean care va crea posibilitatea cetățenilor sa depună petiții si sa primească răspunsuri in timp util;

identificarea posibilităților de interconectare a Centrului de informare a brăileanului cu toate instituțiile administrației publice centrale, locale (prefectura, primarii, instituții subordonate, servicii descentralizate) cu scopul realizării unor baze de date comune care sa conducă la eficientizarea serviciilor către cetățeni, dar si la facilitarea obținerii informațiilor;

inițierea parteneriatelor publice private cu scopul realizării infrastructurii de comunicații la nivelul județului Brăila care sa permită transmisii de date si/sau voce/video;

atragerea de fonduri suplimentare prin accesarea programelor cu finanțare externa pentru realizarea sistemului informatic județean.

4.5. Proceduri de implementare, monitorizare și evaluare a strategiei de modernizare

Implementarea Strategiei de modernizare este în mare măsură dependentă de alocarea resurselor financiare atât din bugetul de stat cât și din sursele proprii de capacitatea și competența resurselor umane, precum și de conștientizarea importanței acestei acțiuni.

Pentru asigurarea implementării strategiei, Consiliul Județean Brăila, prin compartimentele de programare, prognozare, a pregătit climatul in cadrul instituției, prin masurile de diminuare a rezistentei la schimbare a funcționarilor publici, creșterea receptivității salariaților fata de elementele noi iar pe de alta parte a asigurat premizele tehnico-materiale, umane, financiare si informaționale dar si manageriale la nivel de vârf.

În acest sens s-au constituit echipe multifuncționale din cadrul tuturor compartimentelor funcționale care au participat efectiv la culegerea de date și informații pentru fundamentarea si elaborarea strategiei.

Strategia de modernizare este monitorizată de un grup de specialiști coordonați de secretarul general al județului care va întocmi rapoarte semestriale asupra modului de realizare a acțiunilor stabilite în Planul de acțiuni, cu respectarea termenelor.

La nivelul Consiliului Județean Brăila există elaborat un Program de măsuri operative pentru monitorizarea reformei în administrația publică, pe durata unui an calendaristic, care are următoarele obiective:

inventarierea priorităților din Programul de guvernare pentru adaptarea Strategiei la nivel local;

urmărirea realizării obiectivelor strategice cuprinse în Strategia Consiliului Județean Brăila pentru constatarea abaterilor între standardele și performanțele stabilite și pentru eventualele adaptări sau corecturi;

evaluarea periodica a stadiului îndeplinirii obiectivelor din Strategie pe bază de rapoarte trimestriale;

urmărirea fluxului informațional pe diferite niveluri de competență internă;

elaborarea raportului anual de monitorizare prezentat de conducătorul autorității publice;

elaborarea de propuneri pe baza evaluărilor în cadrul grupului de monitorizare a reformei și transmiterea acestora Consiliului Guvernamental pentru Monitorizarea Reformei Administrației Publice;

prezentarea pe internet și prin mijloacele mass-media a raportului anual de monitorizare a reformei în administrația publică.

Anual, la nivelul conducerii Consiliului Județean Brăila se vor face analize pentru evaluarea stadiului implementării strategiei potrivit indicatorilor de performanță care vor fi prezentate în ședințele Consiliului Județean Brăila.

4.6. Concluzii

Administrația publică constă în organizarea și asigurarea executării dar și executarea nemijlocită a prevederilor Constituției, ale tuturor actelor normative și ale celorlalte acte juridice emise de autoritățile statului de drept, activitatea realizată de către autoritățile administrației publice.

Administrația publică apare ca un corp profesional destinat realizării permanente a serviciilor și ordinii publice sub autoritatea guvernului.

Administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul unor principii:

Principiul autonomiei locale;

Principiul descentralizării serviciilor publice;

Principiul eligibilității;

Principiul legalității;

Principiul consultării cetățenilor în probleme locale de interes
deosebit;

Autoritățile administrației publice locale sunt:

Consiliile locale comunale și orășenești care sunt organele deliberative și primarii care reprezintă organele executive ale Consiliilor locale iar împreună rezolvă treburile publice din comune și orașe;

Consiliile județene, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean;

Aceste două consilii sunt alese în condițiile Legii privind alegerile locale.

Prefectura și prefectul, ca reprezentant al Guvernului, veghează ca activitatea consiliilor locale și a primarilor, a consiliilor județene și a președinților consiliilor județene să se desfășoare în conformitate cu prevederile legii. Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții consiliilor județene, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Consiliul județean, ca autoritate deliberativă a administrației publice locale constituită la nivel județean, alege din rândul consilierilor județeni un președinte și doi vicepreședinți.

Președintele răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a administrație publice județene. Președintele consiliului județean răspunde de buna funcționare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce și controlează.

Actualele condiții existente în plan local impun ca administrația să fie angajată într-un proces de schimbare în care să se regăsească formularea unor obiective concrete și cuantificabile, creșterea capacității strategice a administrației publice și asigurarea unui management eficient, creșterea gradului de informatizare, parteneriat public local, acces liber la deciziile administrative și informarea operativă a cetățenilor.

Dezvoltarea unei capacități administrative locale in concordanta cu cerințele Uniunii Europene reprezintă o prioritate ce necesita pregătiri atât sub aspectul structurii cat si al funcționarii sistemului.

Introducerea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor oferă posibilități mult mai mari pentru administrația publică locală în a prezenta activitatea cu o transparență totală, conduce la dezvoltarea procesului de informare a opiniei publice asupra tuturor demersurilor si acțiunilor autorității administrației publice locale.

În condițiile viitoarei aderări la Uniunea Europeană din anul 2007 se impune necesitatea îmbunătățirii metodologiei de atragere a fondurilor europene și implementarea cu succes a proiectelor din cadrul programelor PHARE, RICOP, GRASP precum și alte fonduri.

Pentru buna desfășurare a activității de ansamblu a consiliului județean este necesară elaborarea unei strategii de modernizare viabilă și efectuarea periodică a unor analize pentru evaluarea stadiului de implementare a acesteia.

ANEXE

PLAN DE ACȚIUNE PENTRU MODERNIZAREA ACTIVITĂȚILOR PROPRII ALE

CONSILIULUI JUDEȚEAN BRĂILA

ANEXA NR.1

Proiecte de formare a funcționarilor publici

ANEXA NR. 2

Proiecte de reabilitare a obiectivelor social – culturale

ANEXA NR.3

Proiecte de infrastructură în derulare

BIBLIOGRAFIE

1. Antonie Iorgovan – „Tratat de drept administrativ”, Editura ALL BECK, București, 2001

2. Ioan Alexandru – „Administrație publică”, Editura Lumina Lex , București, 2002

3. Manda C., Manda C.C. – „Administrația publică locală în România”, Ed. Lumina Lex, București, 1999

4. Petraru C., Simionescu A.G., – „Managementul public și administrație”, Editura Independența Economică, 2001

5. Popescu C., Popescu I., Ciucur D. – „Tranziția la economia de piață”, Ed. Economică, București, 1996

6. Puiu Al. – „Management internațional”, Tratat, Ed. Independența Economică, București, 1999

7. Rais Dorian, Simionescu Aurel, Pendiuc Tudor – „Managementul administrației publice”, Editura Independența Economică, 1999

*** – Legea administrației publice locale nr. 215/2001

*** – Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici

*** – Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile publice

*** – Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice

*** – Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia

*** – Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg pe 15 octombrie 1985

*** – Legea nr. 396/1864 pentru consiliile județene

*** – Legea nr. 69/1991

*** – Legea nr. 189/1998 privind finanțele publice locale pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale

*** – Hotărârea Guvernului României nr. 1019/2003 privind organizarea și funcționarea prefecturilor

*** – Legea alegerilor locale