Consiliul Fiscal și rolul său în promovarea politicilor fiscal – [613086]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Anul 2, Master Administrație Publică
Student: [anonimizat]:
Conf. univ. dr. Bogdan Zugravu

Iași, 2020

2

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
Organizarea și funcționalitatea Consiliului Fiscal ………………………….. ………………………….. ……………. 4
1.1 Obiectivele principale ale Consiliului Fiscal ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.2 Consiliul fiscal atribuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
Capitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
Opinia Consiliului f iscal cu privire la Strategia fiscal -bugetară pentru perioada 2019 -2021 …………… 10
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 20

3
Introducere

Consil iul Fiscal este un organism guvernamental din România, care a fost creat în
iunie 2010, și care are rolul de a consilia autoritățile în vedera asigurării unui buget bine
dezvoltat și care este capabil să atragă toate veniturile necesare și să se achite de toate
cheltuiel ile obligatorii. Consiliul sprijină activitatea Guvernului dar și al Parlamentului în
cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal -bugetare, pentru a asigura o
calitate în prognoza macroeconomică care stau la baza proiecțiilor bugetare ș i a politicilor
fiscal -bugetare pe termen mediu dar și lung. Consiliul trebuie să ofere o opinie independent
despre cât este de susținută politic fiscal și bugetară pe termen lung.

4
Capitolul I
Organizarea și funcționalitatea Consiliului Fiscal

Activitatea Consiliului fiscal este asistată de un Secretariat tehnic, organizat în cadrul
Academiei Române, iar Regulamentul de organizare și funcționare și organigrama
Secretariatului tehnic al Consiliului fiscal vor fi stabilite doar de către membrii consiliului.
Așadar , Consiliul fiscal își va stabil i propriul buget, care reprezintă o anexă la bugetul
Academiei Române. Bugetul fiind necesar funcționării până la sfârșitul primului an
calendaristic , care va fi asigurat prin alocări din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția
Guvernului .
Secretariatul tehnic al Consiliului fiscal nu poate depăsi numărul de 10 posturi, prin
urmare drepturile salariale ale personalului din Secretariatul tehnic se stabilesc prin asemănare
cu drepturile salariale ale personalului din cadorul Ministerului Finanțelor Publice.
Curtea de Conturi a României va audia managementul financiar al Consiliului fiscal.
1.1 Obiectivele principale ale Consiliului Fiscal sunt:1
– asigurarea și menținerea disciplinei fiscal -bugetare, a transparenței și sustenabilității pe
termen mediu și lung a finanțelor publice;
– stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea
politicilor fiscal -bugetare care s ă conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;
– gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung,
asigurarea prosperității economice și ancorarea politicilor fiscal -bugetare într -un cadru
durabil.
Strategia fiscal -bugetară prin documentul de politică publică ce se stabilesc obiectivele
și prioritățile în domeniul fiscal -bugetar, țintele veniturilor și cheltuielilor bugetului general
consolidat și ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, prec um și evoluția
soldului b ugetului general consolidat sunt pentru o perioadă d e 3 ani.

1 Legea responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010 , art. 1

5
Bugetul general consolidat – ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar,
incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor s peciale,
bugetul general centralizat al unităților administrativ -teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului,
bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau
parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor
speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul
fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror
rambursare, dobânzi și a lte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe
nerambursabile, precum și al altor entități clasificate în administrația publică, agregate,
consolidate și ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 54 9/2013 pentru a forma un întreg.2
Guvernul României definește și derulează politica fiscal -bugetară pe baza
următoarelor principii :3
1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal -bugetare și
derularea politicii fiscale și bugetare : Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de
a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile
necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare,
rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale;
2. Principiul stabilității : Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal -bugetară într -un
mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menține rii stabilității
macroeconomice;
3. Principiul responsabilității fiscale : Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal –
bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile
fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung.
Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă
posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări
semnificative ale cheltuielilor, venitur ilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din
punc t de vedere economic sau social;

2 Legea responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010 , art. 3
3 Legea responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010 , Cap II, art. 4

6
4. Principiul echității : Guvernul va derula politica fiscal -bugetară luând în calcul impactul
financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impac tul asupra dezvoltării
economice pe termen mediu și lung;
5. Principiul eficienței : politica fiscal -bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea
eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile
de aloc are a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de
la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum
și pe eva luarea capacității de absorbție;
6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice :
politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților
publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal -bugetar e din
strategia fiscal -bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație .
Consiliul fiscal este o autoritate independentă, compusă din 5 membri cu experiență în
domeniul politicilor macroeconomice și bugetare, care va susține activitatea Guvernului și a
Parlamentului , în procesul de elaborare și derulare a politicilor fiscal -bugetare, pentru a
asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecțiilor bugetare și a
politicilor fiscal -bugetare pe termen mediu și lung. Membrii Consiliului fiscal își exercită
mandatul potrivit legii , în care nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice
ori de la orice altă instituție sau autoritate .
1.2 Consiliul fiscal are următoarele atribuții principale :4
a) analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra prognozelor macroeconomice și
bugetare oficiale;
b) monitorizează respectarea și aplicarea regulilor fiscale prevăzute de prezenta lege, inclusiv
a celor referitoare la mecanismul de corecție și circ umstanțele extraordinare;
c) analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra strategiei fiscal -bugetare, precum și
evaluarea conformității acesteia cu principiile și regulile fiscale prevăzute de lege;

4 http://www. consiliulfiscal.ro/index.html , accesat la data de: 18.11.2019

7
d) evaluarea performanțelor fiscal -bugetare ale Guvernului în raport cu obiectivele fiscale și
prioritățile strategice specificate în strategia fiscal -bugetară, precum și cu principiile și
regulile fiscale prevăzute de lege, prin:
– analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la evaluarea trimestrială elaborată de
către Guvern cu privire la execuția bugetară, asupra gradului de îndeplinire a țintelor
trimestriale, precum și asupra măsurilor avute în vedere de către Guvern pentru corectarea
eventualelor abateri;
– analiza și elaborarea de op inii și recomandări cu privire la raportul semestrial privind situația
economică și bugetară;
– analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la raportul final privind situația
economică și bugetară;
– analiza și elaborarea de opinii și recoman dări cu privire la raportul privind situația
economică și bugetară la încheierea mandatului Guvernului;
e) analiza și elaborarea de opinii și recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât
și înainte de transmiterea către Parlament, asupra leg ilor bugetare anuale, a rectificărilor
bugetare, precum și asupra altor inițiative legislative care pot avea un impact asupra
volumului cheltuielilor bugetare, precum și evaluarea conformității acestora cu principiile și
regulile fiscale prevăzute de preze nta lege;
f) pregătirea estimărilor și emiterea de opinii atât cu privire la impactul bugetar al proiectelor
de acte normative, altele decât cele menționate la lit era e), cât și cu privire la amendamentele
făcute la legile bugetare anuale pe parcursul dezb aterilor parlamentare;
g) oferirea de informații aflate în competențele sale, în urma solicitării scrise, Președintelui
României, președinților celor două Camere ale Parlamentului, președintelui Curții de Conturi,
guvernatorului Băncii Naționale a României și comisiilor parlamentare;
h) informarea comisiilor de buget -finanțe ale Parlamentului României sau a Guvernului cu
privire la eventuale inițiative legislative care să promoveze menținerea disciplinei fiscale și a
transparenței procesului bugetar .
Pentru a-și îndeplini orice atribuț ie și responsabilitatea prevăzută de prezenta lege,
Consiliul fiscal are dreptul de a solicita de la orice instituție sau autoritate publică orice

8
informative, documente sau date relevante , în orice format sau nivel de detalier e, de la orice
entitate care gestionează astfel de informații sau care este responsabilă de prelucrarea
acestora. Entitatea respective va elabora informațiile, documentele, datele solicitate, în forma
care în care a fost solicitată, în termen de 15 zile de la solicitarea lor de către Consiliul fiscal.
Membrii Consiliului fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament, pentru o
perioadă de 9 ani. Membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeși la finalizarea mandatului. Dacă
mandatul unui membru al Consiliului fiscal a încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi
reales o singură dată.5
Academia Română, Banca Națională a României, Academia de Studii Economice
București, Institutul Bancar Român și Asociația Română a Băncilor vor nominaliza fiecare o
singură persoană pentru a face parte din Consiliul fiscal.
Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal sunt audiate de către
comisiile de buget -finanțe ale Parlamentului și vor fi votate de către Pa rlament. În situația în
care p ersoanele nominalizate care nu întrunesc voturile necesare, entitățile menționate vor
face alte nominalizări, în termen de 15 zile.
Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal trebuie să nu aibă
cazier ju diciar sau cazier fiscal, să fie cetățeni români cu drept de vot, să aibă studii
universitare în domeniul economic, să aibă o bună reputație și experiență profesională în
domeniul politicilor economice, bugetare sau financiare și o vechime în specialitate de
minimum 10 ani.6
Raportul anual al Consiliului fiscal conține o analiză cu privire la derularea politicii
fiscal -bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal -bugetară și bugetul
anual și include, fără a se limita la acestea:7
a) evaluarea ex -post a prognozelor macroeconomice și bugetare cuprinse în strategia fiscal –
bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv
semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviații persistente de același s ens ale
prognozelor macroeconomice față de datele efective, care s -au înregistrat pe o perioadă de cel
puțin 4 ani consecutivi;

5 http://www.consiliulfiscal.ro/index.html , accesat la data de : 18.11.2019
6 http://www.consiliulfiscal.ro/index.html , accesat la data de 18.11.2019
7 Legea responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010 , art. 61

9
b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin strategia fiscal -bugetară și prin
bugetul anual din anul bug etar care face obiectul raportului;
c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate principiile și
regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent;
d) opiniile și recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăți rii politicii fiscal -bugetare
în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile și regulile prevăzute de prezenta lege .
Cadrul instituțional în care sunt încorporate procesele bugetare are efecte importante
asupra rezultatelor fiscale. Unele reguli fiscale, instituțiile și normele funcționează mai bine în
unele state decât în alte, din cauza politicii dezvoltate din aceste țări .8
Consiliul fiscal în România, prezintă o sferă largă de atribuții, printre care, evaluarea
proiecțiilor macroeconomice și a celor privind veniturile bugetare, monitorizarea respectării
regulilor fiscale, evaluarea pachetelor de măsuri, chiar și a programelor electorale, analiza
evoluției fiscal -bugetare și a execuției bugetare, opinii/recomandări privind politica fiscală.
Politica privind resursele publice care vizeaz ă în cea mai mare măsură procurarea celor fiscale
la fondurile bugetare și conturează accepțiunea restrictivă a politicii fiscale, se întrepătrund
organic cu opțiunile și deciziile referitoare la cheltuielile publi ce, cele din urmă fiind
considerate uneori, a reprezenta domeniul de referință al politicii bugetare.9

8 Mark Hellerberg, Guntram B. Wolff, Fiscal institutions, fiscal policy and sove reign risk premia in EMU, p. 378
9 Gheor ghe Filip, Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2010, p. 352

10
Capitolul II
Opinia Consiliului fiscal cu privire la Strategia fiscal -bugetară pentru
perioada 2019 -2021

Potrivit articolului 53, alineatul (4) al LRFB, Guvernul și Parlamentul au obligația de a
analiza opiniile și recomandările Consiliului fiscal la elaborarea Strategiei fiscal -bugetare, a
legilor bugetare anuale, precum și la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea
prezentei legi și, r espectiv, la însușirea/aprobarea acestora.10
În opinia sa Consiliul fiscal , este majorarea țintei de deficit bugetar pentru anul 2019 și
subdimensionarea aparentă a cheltuielilor de asistență socială și a celor aferente contribuției
către bugetul UE implică un deficit situat în imediata vecinătate a nivelului de referință de 3%
din PIB chiar și ignorând problemele legate de supradimensionarea veniturilor bugetare
identificată în contextul opiniei Consiliului fiscal din 5 februarie 2019 (4,5 miliarde lei, în
condițiile în care taxa pe activele bancare ar fi menținută în forma curentă). Luând în calcul și
această supradimensionare, apreciem că este probabil ca deficitul bugetar la finele anului
curent să ajungă la un nivel de circa 3,5% din PIB în condițiile me nținerii unor politici
neschimbate. În ceea ce privește evoluțiile pe termen mediu, Consiliul fiscal își menține
analiza cu privire la faptul că balanța riscurilor este înclinată apăsător în direcția înregistrării
unor deficite mai ridicate decât cele prec onizate de Strategia Fiscal -Bugetară 2019 -2021,
situate semnificativ deasupra nivelului de referință de 3% din PIB aferent brațului corectiv al
Pactul ui de Stabilitate și Creștere. Ba m ai mult, comparativ cu evaluarea inițială, Consiliul
fiscal apreciază c ă probabilitatea unei asemenea evoluții este în creștere semnificativă date
fiind coordonatele fiscal -bugetare curente ale anului 2019 și revizuirile ascendente operate la
nivelul țintelor de deficit bugetar pentru perioada 2020 -2021. 11
Proiecția venituril or bugetului general consolidat pe perioada 2019 -2022 s -a realizat
pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referință, precum și a
reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Așadar , în anul 2019 veniturile
bugetare în termeni nominali sunt estimate la 342,7 miliarde lei (33,51% din PIB), în creștere
în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2020 la 354,8 miliarde lei

10 Idem, http://www.consiliulfiscal.ro
11 http://www.consiliulfiscal.ro , Opinia Consiliului fiscal cu privire la Strategia fiscal -bugetară pentru perioada
2019 -2021

11
(32,23 % din PIB), și la 417,8 miliarde lei în anul 2022, respectiv o creștere nominală de 75,1
miliarde lei față de anul 2019. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare le
înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (34,2%) , TVA ( 20,3 %), sume primite de UE
(9,8% din total ),accize (9,1% din total) venituri nefiscale (8,3 %) impozit pe venit și salarii (
6,9 %).12

Sursă: http://www.cdep.ro , accesat : 18.11.2019
Având în vedere evoluția veniturilor bugetare, principalele obiective pe termen mediu
sunt : îmbunătațirea și simplificarea legislației fiscale, perfecționarea legislației în funcție de
fenomenele evazioniste, continuarea implementării măsurilor cuprinse în Programul de
guvernare 201 8-2020, doar pe măsură ce spațiu l fiscal -bugetar o va pe rmite, căt și
perfecționarea legislației pentru a corespunde criteriilor de arm onizare cu legislația în vedere .
Proiectul bugetului general consolidat aferent anului 2019 țintește un deficit în termeni
cash de 2,55% din PIB, fiind avută în vedere o reducere cu 0,33 pp din PIB comparativ cu
nivelul înregistrat la finele anului 2018 (2,88% din PIB). Construcția bugetară acomodează
presiuni de proporții la nivelul cheltuielilor de personal (acestea sunt preconizate să crească cu
16,3 mld. lei, echivalen tul unei majorări cu 19% a anvelopei salariale și a unui plus de 0,95 pp
din PIB comparativ cu nivelul cheltuielilor din 20181 ), menținerea unui ritm ridicat de
creștere a cheltuielilor de asistență socială și o extindere de am ploare a investițiilor publi ce, pe

12 http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2019/raport/Raport_buget_2019.pdf

12
seama proiectelor cu fin anțare europeană nerambursabilă , alături de acordarea de facilități
fiscale consistente în sectorul construcțiilor (impact bugetar au scutirea de contribuția de
sănătate și de impozit pe venit). Înscrierea în ținta de deficit este estimată a se realiza pe
fondul unei preconizate accelerări a creșterii economice reale și a unor ritmuri alerte ale
dinamicii salariale și numărului de salariați din sectorul privat (13,8%, respectiv 3,7%), a unor
creșteri substanțiale de venituri d in TVA pe fondul unei proiectate îmbunătățiri a colectării,
luării în calcul a unor venituri excepționale din închirierea benzilor de frecvență 5G, precum
și a taxării suplimentare în sectorul energetic, cel de comunicații și în domeniul jocurilor de
noroc . Pe partea de cheltuieli sunt avute în vedere ca surse de ajustare bugetară o contracție
nominală a cheltuielilor de capital cu finanțare din surse proprii și temperarea semnificativă a
ritmului de creștere la nivelul cheltuielilor cu dobânzile și a celor cu achizițiile de bunuri și
servicii. De remarcat că proiectul de buget nu include venituri din recent instituita taxă pe
activele bancare – în condițiile menținerii nivelului curent al ROBOR și al activelor bancare
nete, taxa ar genera circa 4 mld. de le i (luând în calcul 3 plăți trimestriale în 2019).13
Potrivit prevederii art. 26 alineatul (1) din LRFB, până la data de 31 iulie a fiecărui an,
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) are obligația de a trimite Guvernului strategia fiscal –
bugetară pentru următo rii 3 ani împreună cu proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor
specificate în cadrul fiscal -bugetar. Strategia fiscal -bugetară a fost elaborată și făcută publică
nu la termenul stabilit prin lege, ci concomitent cu proiectul de buget, o situație ce se repetă
în mod constant în ultimii 5 ani. Așadar , monitorizarea respectării ex acte a regulilor cu privire
la încadrarea în limitele stabilite pentru indicatorii bugetari prevăzuți prin Legea plafoanelor
devine irelevantă cea a cadrul fiscal -bugetar fiind i dentic pentru anul 2019, iar rolul de
orientare pe care o strategie fiscal -bugetară pe termen mediu trebuie să îl aibă pentru buget
este subminat, politica fiscal -bugetară rămânând tributară unor obiective pe termen scurt.14
În opinia Consiliului fiscal un p rim aspect problematic îl reprezintă scenariul de
creștere economică ce consolidează construcția bugetară, acesta apărând drept excesiv de
optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii
preconizate a econo miei zonei euro (ultimele date disponibile indicând că balanța riscurilor
este înclinată înspre o încetinire mai rapidă decât se anticipa) și probabilității în creștere de
încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global. În plus, adopta rea
intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra

13 http://www.consiliulfiscal.ro , accesat la data 19.11.2019
14 http://www.consiliulfiscal.ro , accesat la datat de 18.12.2019

13
economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din
sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice riscurile extern e mai sus
menționate. În acest context, menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la
5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 și 4,5% în 2018) în varianta de
proiecție a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adop tării OUG nr.114/2018 apare drept
surprinzătoare și, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată. Cu toate acestea, dinamica
estimată a deflatorilor în 2019 comparativ cu anul anterior (pentru PIB și consum privat) este
probabil subdimensionată, existând s pațiu ca nivelul variabilelor nominale ale cadrului
macroeconomic (relevante din perspectiva veniturilor fiscale cu excepția accizelor) să poată
acomoda, cel puțin parțial, o situare a variabilelor reale pe un palier semnificativ inferior de
creștere.15
Cel de al 2 -lea aspect problematic îl reprezintă, în opinia Consiliului fiscal, ipotezele
extrem de f avorabile cu privire la numărul mare de angajați și câștigului salarial brut în
sectorul concurențial, acestea fiind preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, r espectiv 13,8%.
Datele lunare publicate de Institutul național de statistică relevă un trend de încetinire vizibilă
a ritmului de creștere a numărului de salariați din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% în
2017 și 1,7% în perioada ianuarienoiembri e 2018, în acest context o accelerare la un ritm de
creștere de 3,7% a numărului de salariați în sectorul concurențial aparând drept neverosimilă.
Un scenariu mai rezonabil ar fi, în opinia Consiliului fiscal, situarea ritmului de creștere în
proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5% -1,7%), ceea ce ar genera o
deviație 4 de circa 2 pp. la nivelul ratei de creștere comparativ cu proiecția CNSP. Ritmul
anual de creștere al salariului brut din sectorul privat avut în vedere apare drept semn ificativ
superior evoluției din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11.2% în
ianuarienoiembrie 20183 ). În acest context, un lucru care ar viza un ritm de creștere a
salariului brut la maximul post -criză de 12% ar implica o deviaț ie de la ritmul de creștere a
salariului brut în sectorul concurențial din proiecția CNSP de circa 1,8 pp. De p recizat că un
ritm de creștere a situației salariale din economie inferior cu 1 pp. scenariului luat în calcul în
construcția bugetară duce, caet eris paribus, la un deficit mai mare cu 1,2 mld. lei (0.115% din
PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit și mai ales din contribuții

15 http://www.consiliulfiscal.ro , Opinia Consiliului fiscal cu privire la Strategia fiscal -bugetară pentru perioada
2019 -2021

14
sociale, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a venituri lor la ipotezele privind dinamica pieței
muncii.16
Însă Consiliul fiscal are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor
din TVA din proiectul de buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar
în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial. As tfel, veniturile din TVA sunt
făcute să crească ulterior ajustării cu impactul temporar estimat al schemelor de compensare
în lanț de tip swap a obligațiilor bugetare restante a cifrelor c orespunzătoare din 2018 și 2019
cu 17% , cu 10,1 mld . lei ori 0,54% din PIB, comparativ cu nivelul din execuția aferentă
anului 2018. Dinamica avansată pentru încasările din TVA o depășește substanțial pe cea a
consumului privat nominal net de autoconsum prognozată de CNSP (circa 8%). De altfel, din
cele 7,5 mld. lei pe ca re textu l raportului la buget le indică drept venituri suplimentare din
măsuri de îmbunătățire a colectării ce urmează a fi luate de ANAF, 6 mld. lei ar reveni
veniturilor suplimentare din TVA.
Construcția bugetară dincolo de 2019, Consiliul fiscal are rez erve cu privire la
dimensiunile pe termen mediu ale unor agregate de cheltuieli, ce apar drept neverosimil de
mici raportate la ipotezele scenariul macroeconomic ce fundamentează proiecția bugetară pe
termen mediu și alți parametri probabili ai construcție i bugetare. Astfel, una din sursele
importante de consolidare fiscală în anul 2020 o reprezintă creșterea cu doar 4% a anvelopei
salariale comparativ cu anul 2019, în condițiile în care scenariul macroeconomic indică o
creștere a salariilor în sectorul pub lic (în versiunea restrânsă ce exclude forțele armate și
personalul asimilat) de 8,2%, căreia i se adaugă o creștere a numărului de salariați din sectorul
public de 1,9%. Dacă am presupune că dinamica anvelopei salariale ar fi de circa 10%, în
linie cu cea preconizată pentru salariul mediu și numărul de salariați pentru sectorul public (în
sens restrâns), cuantumul cheltuielilor de personal ar fi cu circa 6 mld. lei (0,55% din PIB)
mai mare decât cel avansat în proiecția de cheltuieli a anului 2020, ceea ce , caeteris paribus,
ar determina o lărgire echivalentă a deficitului efectiv dar și a celui structural. De precizat că
salariul mediu pe economie, folosit în proiecția veniturilor din contribuții sociale și a celor
aferente impozitului pe venit, depinde de dimensiunea luată în considerare pentru dinamica
salariului din sectorul bugetar, același lucru întâmplându -se și în ceea ce privește evoluția
numărului de salariați din economie. Aplicând același raționament la nivelul anului 2021,

16 http://www.consiliulfiscal.ro , Opinia Consiliului fiscal cu privire la Strategia fiscal -bugetară pentru perioada
2019 -2021

15
diferența la nivelul a nvelopei salariale din sectorul bugetar comparativ cu cifra din proiectul
de buget ar ajunge la la circa 14,7 mld. lei (ori 1,25% din PIB).17
Câteva obiective pentru perioada 2020 -2022:
Creșterea conformării voluntare așadar elaborarea unui programde conformare și
monitorizare a implementării actiunilor definite, cât și crearea condițiilor tehnice și
procedurale pentru plata obligațiilor fiscal prin instrumente bancare.
Reducerea evaziunii fiscal și a fraudei fiscale: prin introducerea programului de testare
aleatorie a conformării fiscal adică controale fiscal, dar și prin realizarea anuală a studiilor de
estimare a decalajului fiscal pe domenii de activitate.
Combaterea fraudelor vamale cât prin protejarea teritoriulu i vamal national și
comunitar prin activități de supraveghere și control vamal în domeniul combaterii traficului
ilicit.
Un alt obiectiv este a cela de a îmbunătății relația cu contribuabilii prin creșterea
calității serviciilor destinate contribuabililor, continuarea implementării unui nou concept de
servicii, dezvoltarea etapizată a call -center -ului, implementarea sistemului de gestionare a
cozilor și a conceptului de ghișeu unic.
Prevederi importante în noua lege a pensiilor care au beneficii mult mai imp ortante
cum ar fi cresterea preconizată a punctului de pensie de peste 70% în perioada 1 iulie 2018 – 1
septembrie 2021, din anul 2022 se revine se revine la regula de indexare din present, formula
de calcul mai favorabilă, care instinuie noi drepturi spre exemplu ajutorul pentru sotul
supravietuitor, pensia minima devine mai favorabilă, in loc de suma fixă devine procent din
salariul minim brut, mai multe perioade necontributive sunt acum asimiltate stagiului de
cotizare cum ar fi : facultatea, master, stag iu militar etc.18
Dimensiunea bugetului UE de a pleda pentru 1,3% din GNP viziunea PE 1,11%
Pentru că :
 raspundem mai bine la nevoile acute noi (inclusiv climate change si innovation)
 se pot concilia mai usor nevoile devenite obsedante cu cele “traditionale”

17 http://www.consiliulfiscal.ro , Opinia Consiliului fiscal cu privire la Strategia fiscal -bugetară pentru perioada
2019 -2021
18 http://www.consiliulfiscal.ro

16
 Argumentul macroeconomic: se poate sustine o activitate economica in conditiile de
incetinire economica in Europa ( care este stimulul fiscal in conditii de evidente limite
ale efic ientei politicii monetare)
Alte planuri eficiente cum ar fi îmbinare interese lor specifice/naționale cum ar fi
dezvoltarea economică cu cele generale pentru Uniune;
 Să fim o voce pentru limitarea deteriorării relației transatlantice (apărare, comerț,
China…);
 Să susținem creșterea bugetului UE în viitor (acum este 1,07%) pentru a concilia
protejarea PAC și dezvoltarea regională (coeziunea) cu finanțarea noilor nevo i;
 Reducerea fondurilor pentru PAC și Dezvoltare Regională/coeziune ne -ar lovi având
în vedere discrepanțele economice din UE
 O reformă a PAC poate avea loc, dar fără a reduce fondurile pentru NMS;
 Să susținem finanțarea noilor nevoi (bunuri publice europene): – apărare (dar nu în
competiție cu NATO); – protejarea granițelor (programe de dezvoltare în vecinatăți –
Africa).19

19 http://www.consiliulfiscal.ro/Romania%20si%20Bugetul%20UE.pdf , accesat la data de 21 .12.2019

17

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice, calcule Consiliul Fiscal, accesat la data 05.01.2020
În Opinia sa asupra SFB pentru perioada 2020 -2022, CF a identificat o serie de abateri
de la regulile fiscale instituite de LRFB la art. 6, art. 7, art. 14 alin. 1, art. 26 alin. 3 și art. 29
alin. 4. Totodată, în urma analizei proiectului bugetului general consolidat pentru anul 2020,
CF subliniază:
• Art. 30 alin. 4 prevede obligația ca Guvernul să prezinte Parlamentului un buget anual care
să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal -bugetară și
orice alte prevederi ale LRFB, această conformitate fiind atestată printr -o declarație semnată
de primul -ministru și de către ministrul finanțelor publice;20
• Art. 30 alin. 5 prevede că în lipsa condițiilor de conformitate prevăzute la alineatul anterior,
declarația ar trebui să menționeze abaterile, precum și măsurile și termenele până la care
Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, cu re gulile fiscale și
cu strategia fiscal -bugetară.21

20 http://www.consiliulfiscal.ro ,
21 http://www.consiliulfiscal.ro , Opinia preliminară a bugetului pe 2020

18
În concluzie, Consiliul fiscal are reserve însemnate față de nivelul propus în cazul
veniturilor bugetare, mai ales în cazul celor din TVA și contributii de asigurări sociale.
Concluzionând, consiliul fisca l au în plan majorarea țintei de deficit bugetar pentru
anul 2019 și subdimensionarea aparentă a cheltuielilor de asistență socială și a celor aferente
contribuției către bugetul UE care implică un deficit situat în imediata vecinătate a nivelului
de refer ință de 3% din PIB chiar și ignorând problemele legate de supradimensionarea
veniturilor bugetare identificată în contextul opiniei Consiliul ui fiscal din 5 februarie 2019 de
4,5 miliarde l ei, luând în calcul și această supradimensionare, precizăm că este probabil ca
deficitul bugetar la sfârșitul anului curent să ajungă la un nivel de circa 3,5% din PIB în
condițiile menținerii unor politici neschimbate. În ceea ce privește evoluțiile pe termen mediu,
Consiliul fiscal își menține decizia cu privire la fapt ul că balanța riscurilor este înclinată jos
în direcția înregistrării anumitor deficite mai ridicate decât cele preconizate de Strategia
Fiscal -Bugetară 2019 -2021, situate semnificativ deasupra nivelului de referință de 3% din PIB
aferent membrului corect iv al Pactul ui de Stabilitate și Creștere. Ba m ai mult, comparativ cu
evaluarea inițială, Consiliul fiscal apreciază că probabilitatea unei asemenea evoluții este în
creștere semnificativă date fiind coordonatele fiscal -bugetare curente ale anului 2019 și
revizuirile ascendente operate la nivelul țintelor de deficit bugetar pentru perioada 2020 -2021 .

19
Concluzii

Consiliul Fiscal este un organism guvernamental din România, care a fost creat
în iunie 2010 , având rolul de a consilia autoritățile în vederea asigurării unui buget bine
definit și capabil să atr agă toate veniturile necesare dar și să se achite de toate cheltuielile
obligatorii.
Consiliul este cel care sprijină activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul
procesului de elaborare ș i derulare a politicilor fiscal -bugetare, pentru a asigura calitatea
prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecțiilor bugetare și a politicilor fiscal –
bugetare pe termen mediu și lung.
Misiunea Consiliul ui fiscal îndeplinește o sferă largă de atri buții: care evaluează
proiecțiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a
bugetului general consolidat, dar și estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a
influența soldul bugetar, analizează execuția bugetară și măs ura în care aceasta corespunde
țintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind
politica fiscală curentă și viitoare.
În concluzie, Consiliul fiscal are reserve însemnate față de nivelul propus în cazul
veniturilor b ugetare, mai ales în cazul celor din TVA și contributii de asigurări sociale.
Consiliul fiscal precizează, că există riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit
asumate, ba mai mult chiar a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bu getar. În
lipsa adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se
va plasa deficitul bugetar este la finalul anului 2019 potrivit metodologiei naționale este
cuprin să între 3,4% – 3,7% din PIB.
Sunt necesare măsuri serioase de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual
al deficitului cât și perspectiva pe termen mediu, prin majorarea veniturilor dar și
raționalizarea cât și eficientizarea cheltuielilor. O majorare substanțială a veniturilor bugetare
pare să fie o condiție necesară în acest proces de consolidare.

20

Bibliografie

1. Filip Gheorghe, Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2010
2. Legea responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010
3. http://www.consiliulfiscal.ro
4. http://www.cdep.ro