Consilierea Un Element Indispensabil în Formarea Studentilor. Utilitatea Fondurilor Nerambursabile Posdru

Investește în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”

Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”

Titlul proiectului: “Parteneriat dezvoltat pentru CONsilierea și PRACTIca Studenților în vederea creșteriian gajabilității lor – CONPRACTIS”

Contract nr.: POSDRU/189/2.1/G/156607

”Consilierea un element indispensabil în formarea studenților.

Utilitatea fondurilor nerambursabile POSDRU”

ABSTRACT

Prezenta lucrare urmărește îmbunătățirea capacității de inovare a instituțiilor de educație și formare prin activități de consiliere a studenților în vederea pregătirii acestora pentru societate și pentru mediul profesional.

In lucrare se prezintă analiza eficienței activităților de consiliere în carieră în cadrul unui proiect european. Demonstrarea utilității consilierii profesionale se va face pe baza unui grup pilot de studenți consiliați în carieră în cadrul unui proiect european, cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN. Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, Titlul proiectului: “Parteneriat dezvoltat pentru CONsilierea și PRACTIca Studenților în vederea creșterii angajabilității lor – CONPRACTIS”, Contract nr.: POSDRU/189/2.1/G/156607 .

Consilierea și orientarea profesională sunt foarte importante pentru studenți în vederea dobândirii de competențe și abilități relevante unui loc de muncă și anume: atitudinea corectă față de muncă, simțul responsabilității, dobândirea unei experiențe practice la locul de muncă, capacitatea de a rezolva probleme noi si de a înțelege contextul în care trebuie acționat; capacitatea de adaptare la orice condiții de muncă, însușirea de „competențe afective” relevante în muncă, însușirea abilităților sociale.

Multe studii și statistici europene scot în evidență relația de inter-dependență dintre bunăstarea economiei și nivelul de educație dar, în același timp, atrag atenția asupra pericolului de a ”risipi” una dintre cele mai valoroase resurse – resursa umană.

Corespondența între calitatea formării profesionale, pe de o parte, si exigențele pieței muncii pe de altă parte, este indispensabilă într-o economie bazată pe cunoaștere.

Cercetările arată că rata șomajului în rândul tinerilor poate determina sechele permanente, cum ar fi o creștere a riscului de a fi șomer în viitor, niveluri reduse ale veniturilor din viitor, pierdere de capital uman, transmiterea sărăciei de la o generație la alta sau o mai mică motivație.

Una dintre cauzele identificate este lipsa experienței în vederea prezentării la interviu, în condițiile în care studentul nu are experiența unui alt loc de muncă, dar nici nu-și valorifică și prezintă într-un mod convingător competențele și abilitățile deținute atunci când participă la interviu.

CUVINTE CHEIE

Consiliere motivațională, inovare, compentențe, studenți, fonduri nerambursabile.

INOVAREA CONPRACTIS

Societatea, care este în continuă schimbare, este marcată de necesitatea cunoașterii rapide, complete și corecte a realității în vederea luării unor decizii responsabile, oportune, viabile și rapide.

Astfel volumul de informații ce trebuie stocat și prelucrat crește, utilizarea calculatorului este indispensabilă în orice activitate profesională.

Într-o societate în plin proces de modernizare, unde cererea pentru servicii este în continuă crestere, pe lângă compețența informatică, devine necesară și competența umană de specialitate în vederea asigurării eficienței și competitivității.

Competența este definită, conform COR, ca fiind capacitatea unei persoane de a utiliza și combina cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice demonstrând anumite valori personale și profesionale pentru a realiza activități de muncă la nivelul calitativ specificat într-un standard ocupațional.

Modelul de consiliere în 4 etape succesive a urmărit:

stimularea capacității de învățare inovatoare, care este în concordanță cu schimbarea socială rapidă a societății contemporane;

asigurarea unui feed-back permanent, consilierul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcție de secvența anterioară;

stimularea gândirii logice și a imaginației;

stimularea comunicării deschise, sincere;

elaborarea unui portofoliu personal în vederea prezentării la un interviu, pentru un post compatibil cu setul de competențe deținute de student.

Metodologia care a stat la baza procesului de consiliere a fost Project-based learning.

Învățarea bazată pe lucrul la proiecte (Project-based Learning (PBL)) reprezintă un model de activități pe termen lung, interdisciplinare, axate pe student și integrate în situațiile și practicile din lumea reală.

Metoda este relevantă, deoarece se bazează pe activități din lumea reală, unde studenții privesc munca într-un mod real, având posibilitatea să-și folosească și sa-și dezvolte deprinderile și cunoștintele.

Metoda scoate în evidență capacitatea studenților de a crea lucrări importante și nevoia lor de a fi prețuiți, urmărind creșterea dorinței înnăscute a cursanților de a învăța și având posibilitatea de a-și controla procesul de învățare.

Posibilitatea de a alege și controla procesul, precum și șansa de a colabora cu colegii le amplifică motivația.

Un factor foarte important pe care aceasta metodă pune accent este interdisciplinaritatea și autenticitatea, prin care studenților li se cere să utilizeze informații din diverse discipline pentru a rezolva problemele.

Eficiența metodei este dată de modalitatea de abordare constructivă a învățării, prin faptul că într-un grup există diverși indivizi cu diverse capacități și stiluri de învățare, care provin din medii sociale diferite.

Modelul de desfășurarea a procesului de consiliere a presupus 4 etape succesive și anume:

E.1. Competențe de bază specifice ocupațiilor de inginer – utilizare calculator

E.2. Competențe de bază specifice ocupațiilor de inginer – instrumente de măsură

E.3. Competențe transocupaționale – lucrul în echipă, PBL

E.4. Competențe transocupaționale – marketing personal

Prima etapă și anume “Dezvoltarea competențelor de bază specifice ocupațiilor de inginer – utilizare calculator” oferă cadrul în care se poate demonstra relavanța ofertei educaționale ale diferitelor discipline (aferente programului de studiu).

Modul de organizare este reprezentat de un workshop cu durata de 5 zile, pentru actualizarea competențelor de utilizare a calculatorului, specifice domeniului ingineriei și pregătirea studenților pentru a susține un test de angajabilitate cu proba practică pe calculator.

A doua etapă și anume “Dezvoltarea competențelor de bază specifice ocupațiilor de inginer – instrumente de măsură” oferă studenților posibilitatea de a demonstra practic deprinderile pe care le dețin, legate de utilizarea instrumentelor de măsură, considerată de către angajatori una dintre competențele de bază pentru fiecare inginer, fiind o condiție eliminatorie la angajare. Modul de organizare este reprezentat de un workshop, cu durata de 5 zile pentru actualizarea competențelor de bază oricărui inginer și pregătirea studenților pentru a susține un test de angajabilitate cu proba practică. Mod de organizare: din cunoașterea și utilizarea instrumentelor de măsură și control.

A treia etapă și anume “Dezvoltarea competențelor transocupaționale – lucrul în echipă, PBL” a vizat competențe din Top 10 ale angajatorilor, ca de exemplu: lucrul în echipă, leadership, comunicare și prezentare, management de proiect, motivare creativă și altele.

Majoritatea studenților dețin aceste competențe la un anumit nivel și ele de regulă au fost dobândite fără conștientizarea proceselor de învățare. Aceste competențe nu constituie de regulă obiectivele explicite ale unor sesiuni, cursuri, discipline, însă componente ale acestora se regăsesc în mai toate interacțiunile de tip formativ.

Această etapă a urmărit pe de o parte, activarea acestei competențe, poate parțial latente, pe de altă parte, conștientizarea importanței acestora din perspectiva angajatorilor și oferirea unui suport pentru includerea în portofoliul de angajare, de prezentare personală și profesională a acestor valori.

Modul de organizare a presupus o sesiune interactivă cu durata de 3 zile, în sistem rezidențial, utilizând metodologia PBL (project based learning) prin care se observă în practică și se întăresc abilitățile de prezentare, comunicare, lucru în echipă, leadership, elemente de management de proiect și altele.

A patra etapă Dezvoltarea competențelor transocupaționale – marketing personal”a presupus finalizarea procesului de consiliere și valorificarea rezultatelor obținute anterior în vederea angajării.

Această etapă a presupus realizarea unui Portofoliul individual, care conține:

CV-ul actualizat, în format europass, în limba română și engleză;

o scrisoare de intenție de angajare adaptată la cerințele concrete ale unui angajator;

feedback-ul de la un interviu simulat;

fișa de viziune profesională;

raportul de tranziție, care este un feed-back personalizat pentru fiecare student privind profilul de angajare, observate și demonstrate pe parcursul traseului de consiliere.

Modul de organizare a constat într-un worskhop prin care fiecare student și-a finalizat Portofoliul de angajare.

VALOAREA ADAUGATA

Fișele de feedback au asigurat culegerea de informații, bazate pe percepții, cu privire la aspecte aferente participanților, conținuturilor, modului de organizare a sesiunilor, așa cum rezultă din analiza primară de mai jos:

Aceste elemente deja structurate în jurul întrebărilor din fișele de feed-back sunt expresia valorii adăugate aferente activităților organizate, și care pot constitui reperele pentru viitorul proces de transfer al acestora în practica curentă. Acest proces de transfer este necesar să fie moderat, coordonat, prin sesiuni experiențiale dublate de sesiuni de coaching individual.

MECANISME PILOTATE VALIDATE

Modelul pilot propus de consiliere scoate în evidență sinteza competențelor și abilităților demonstrate pe parcursul traseului de consiliere, parcurs care a oferit variate contexte pentru studenți de a primi feed-back personalizat privind șansele lor de angajabilitate precum și o perspectivă asupra abilităților care pot fi îmbunătățite în viitor.

Conceptul de consiliere definit în patru etape vizează complementaritatea competențelor tehnice și transocupaționale ca elemente ale angajabilității (employability).

Modelul poate fi supus unui proces de validare externă, în ceea ce privește succesiunea etapelor și metodologia utilizată, precum și un proces de validare de impact, prin care ar fi posibilă măsurarea efectelor acestor intervenții complexe la nivelul beneficiarilor, studenți (prin rata crescută de angajabilitate).

Procesul de consiliere a utilizat un set de instrumente dezvoltate în mod specific acestei intervenții și s-a ținut cont de limitarea temporală a intervențiilor. S-a confirmat ca ar crește eficiența și beneficiile de tip impact dacă procesul ar putea fi desfășurat pe o perioadă mai lungă. Componenta de PBL – project based learning – ar putea fi definită ca o etapă distinctă, cu suport pentru implementarea unui proiect în context real.

Rezultatele măsurate prin feedback-ul imediat și direct al participanților sunt relevante la nivel de percepții în raport cu procesul la care au participat și reflectă starea de spirit imediat după desfășurarea sesiunilor. Acest context trebuie avut în vedere la interpretarea rezultatelor și ele desigur constituie limite pentru generalizarea rezultatelor.

IMPACT ASUPRA GRUPULUI ȚINTĂ

Am ales item-ii din fișele de feedback, care exprimă în mod direct sau indirect efectele asupra grupului țintă.

Pot fi și merită o analiză detaliată și profundă distribuție a acestor efecte, pe termen imediat și pe termen mediu-lung, apoi distribuția aspectelor menționate pentru domeniul cognitiv vs. comportamental vs. cel al deprinderilor practice.

E. SUSTENABILITATE

În vederea fundamentării sustenabilității proiectului, prin reluarea, extinderea intervențiilor care și-au dovedit utilitatea, fie prin alte proiecte, fie prin resurse alternative identiticate la nivel instituțional am optat pentru o structurare a informațiilor într-un format standard de proiect, care apoi va permite integrarea lor în diferite formulare ale cererilor de finanțare sau direct pot sprijini dezvoltarea planurilor operaționale de intervenție.

Structura cadru a proiectelor de extindere a fost realizat în cadrul unor workshop-uri cu participarea celor mai implicați experți în implementare.

Recomandările sunt reprezentate conform structurii de mai jos:

Obiective vizate și scopul general – cu indicatori măsurabili

CARE SUNT DEFINITE PENTRU Problema identificată la nivel de Grup țintă;

PENTRU CARE AU FOST GERENATE Soluții posibile, propuse PE BAZA CELOR pilotate și validate prin procesul de implementare a proiectului

CU Activități structurate și Rezultate ale acestor categorii de rezultate DEFINITE IN MOD EFICIENT IMPREUNA CU Resurse – necesare pentru implementarea activităților (structurate pentru activtățile și rezultatele definite).

AM PASTRAT Metodologia – bazată pe ciclul de patru etape, CARE ȘI-A ARATAT EFICIENȚA DIN PERSPECTIVA OBIECTIVELOR VIZATE ȘI ATRACTIVITATEA DIN PERSPECTIVA PARTICIPANȚILOR.

Reținem din categoria Metodologie:

Elementele păstrate:

Ciclu de consiliere în patru etape

Elemente inovative complementare:

Completarea ciclului cu sesiune pentru personalul din companii împreună cu personalul din universitate

Definirea unei unități distincte de PBL, pentru o problemă reală, cu finalizare reală (REAL project design & implementation)

ANEXE – documentele suport

Raport de tranziție 1 și 2

Rapoartele zilinice de la seiuni

Si altele …. se poate completa

Fotografii ar fi deosebit de convingatoare