CONSILIEREA TINERILOR DECIȘI SĂ -ȘI ÎNTEMEIEZE O FAMILIE DURABILĂ. Teză de master Evaluator: CUZNEȚOV LARISA, dr., prof. univ. Chișinău, 2020… [613512]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”
FACULTATEA INFORMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
CATEDRA ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

ROTARI PARASCOVIA

CONSILIEREA TINERILOR DECIȘI SĂ -ȘI
ÎNTEMEIEZE O FAMILIE DURABILĂ.

Teză de master

Evaluator: CUZNEȚOV LARISA,
dr., prof. univ.

Chișinău, 2020

Actualitatea temei de cercetare. Cercetările științifice și cele empirice demonstrează că tinerii
au nevoie de a fi in formați și de a primi cunoștințe variate pentru a asigura și garanta armonie în
viața de familie pe parcursul întregii vieți.
La etapa actuală fiind influențați de lipsa unui model familial armonios, mass -media,
societate, prieteni, criza economică, lipsa locurilor de muncă, ti nerii se confruntă cu un șir de
fenomene care p roduc impedimente, provocări și nesiguranță în cadrul întemeierii familiei.
Realitatea și c ondițiile sociale provoacă dificultăți de comunicare și relaționare, lipsa cunoașterii
limbajului de iubire a partenerului/partenerei, conflicte intrapersonale și interpersonale ce duc la
apariția dezarmoniei în familie. Situația se complică odată cu căsăt oria deoarece trecem în altă
perioadă, apar noi responsabilități cât și crize de familie . În perioada îndrăgostirii tinerii joacă
“teatru”, sunt gata de orice pentru a cuceri persoana iubită. După căsătorie se pierde interesul de
a cuceri din nou și nu se mai depune nici un efort asupra acestui fenomen, principal a problem ă a
cuplurilor contemporane o reprezintă modul în care partenerii își manifestă iubirea , este
important ca ambii să învețe, să comunice și să înțeleagă limbajul principal al iubirii
partene rului.
Cunoaștem că modelul familial și cel parental din familia de origine a persoanei are un rol
deosebit în procesul de inițiere și creare a propriei familii. Comunicarea și relaționarea,
pozitivismul, luarea și realizarea deciziilor și scopurilor sunt cele mai importante repere care
unesc familia și îi fac pe toți membrii să se simtă importanți, iubiți și fericiți. Copii sunt cei care
preiau modelul pe care -l văd în familie și urmează acest exemplu în viața adultă. Iată de ce
fiecare familist este dator să depună efort maxim pentru a duce o viață demnă, împlinită și pentru
a fi cu toții fericiți.
Un alt factor la fel de important pentru a avea o familie durabilă se referă la o pregătire
teoretică bună în ceea ce privește cunoașterea particularităților ps ihologice ale persoanei, a
etapelor și crizelor de vârstă, a trăsăturilor de personalitate, a posibilităților și modalitîților
dezvoltării eficienței intelectuale, morale, psihologice etc.
Următorul factor constă în necesitatea de a te cunoaște pe tine însuți pentru a putea să -ți
dezvolți punctele forte și a reuși să le înlături pe cele negative.
Un alt factor se referă la centrarea tuturor membrilor familiei pe un mod de viață sănătos ,
responsabilitate, onestitate, dăruirea afecțiunii etc.
Un alt aspect la fel de important presupune respectarea drepturilor omului în îmbinare cu
obligațiile. Într -o familie fericită în care se onorează toate funcțiile familiei este absolut necesar
acest aspect.
Ultimul factor care are un rol deosebit pentru întemeierea une i familii durabile este
implicarea conștientă și activă a partenerilor conjugali în elaborarea, valorificarea și

monitorizarea acțiunilor și strategiilor pentru realizarea scopului; întemeierea unei familii
durabile, armonia și bunăstarea întregii familii.
Familia este mediul în care ne descoperim limbajele iubirii, învățăm să colaborăm, să
muncim împreună pentru a crea frumosul, să stabilim valori și tradiții care urmează a fi
promovate.
Fiecare persoană, care dorește să -și creeze o familie, este obligată să fie fericită și să
contribuie cât de mult poate la fericirea celor apropiați.
În acest sens serviciile de consiliere au misiunea de a ajuta tinerii și de a realiza diferite
activități de informare și orientare pentru a crea o familie durabilă.
Gradul d e investigație a temei.
Problematica consilierii tinerilor este a bordată mai mult din perspectiva psihologică. În
diversitatea multidisciplinară a literaturii de specialitate un loc deosebit r evine monografiilor,
lucrărilor, ce au dezvoltat literatura privind consilierea tinerilor deciși să -și întemeieze o familie
durabilă și fericită cum ar fi: Larisa Cuznețov, Zig Ziglar , Style C.N. , TIMOTHY J. SHARP.
etc.
Teoria și practica consilierii adolescenților și tinerilor este elucidată în lucrările lui: Io n Al.
Dumitru [], Calaraș C. [], Larisa Cuznețov [], Carabet Natalia . Analiza specificului familiilor
armonioase/dezarmonioase, durabilă sunt redate în lucrările cercetătorilor: Lilia Pavlenko [],
Gerard Apfeldorfer [], Larisa Cuznițov [], Mitrofan I.[], Mitrofan N. [], Nicoleta Turliuc [], Dr.
Petre Bărbulescu [], Costin Ștefănescu [], Leon Țopa []. Cele mai importante teorii explicative
despre armonizarea relațiilor familiale le aflam la cercetătorii I. Mitrofan [] și C. Ciupercă []. De
asemenea m ulte aspecte necesare ce țin de succesul și feri cirea în cadrul familiei le aflăm în
lucrările: Gary Chapman [], Zig Ziglar [], Fromm E. [], D'Ambra G [], Annie Germain [], Annie
Richard [], Nicolas Beffort [], Style Ch. []
Principiile, strategiile și ansamblul de condiții pen tru edificarea și menținerea familiei
durabile sunt elucidate în lucrările cercetătorilor: Cuznețov Larisa, Mitrofan ………..
Tezele și aspectele legate de dobândirea fericirii în cadrul familiei le aflăm în orientările și
tendințele dezvoltării psihologiei positive: Style Ch………………………….
Alegerea partenerului conștientă și rațională are un rol deosebit de important în viața de
familie. A ceasta poate fi făcută în mod rațional , dar și emoțional , totul depinde de etapa la care
se află tinerii . Deseori căsătoria nu este o alegere personală , ci mai mult este influențată de
următorii factori: alegerea pripită și emoțională a partenerului; sugestia și implicarea părinților și
prietenilor; lipsa de experie nță de comu nicare; atracția psihofizică luată drept sentiment;
necesitatea soluționării unor probleme economice etc.

Situația relatată generează următoarea problemă a cercetării , care sunt strategiile și
modalitățile de consiliere a tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
Scopul cercetării: determinarea și elaborarea reperelor teoretice și practice ale consilierii
tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
Obiectul cercetării îl constituie consilierea tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
Ipoteza cercetării.
Consilierea tineril or deciși să -și întemeieze o familie durabilă va fi eficientă dacă vom:
– studia și implimenta reperele teoretice, care vor asigura întemeierea și menținerea familii
armonioase;
– familiariza adolescenții și tinerii cu caracteristicile și specificul iubirii conjugale și a
familiei armonioase/durabile;
– determina și implementa strategii de consiliere a tinerilor în domeniul vizat ;
– elabora și valida un program de consiliere a tinerilor, orientat spre crearea și menținerea
familiei armonioase.
Obiective:
1. Analiza conceptelor de bază: familie durabilă, familie armonioasă, fa milie
dezarmonioasă, consiliere.
2. Studiul reperelor teoretice privind consilierea tineri lor deciși să -și creeze familie.
3. Elaborarea strategiilor de consiliere a tinerilor pentru a -și întemeia o familie durabilă.
4. Elaborarea și experimentarea P rogram ului de consiliere a tinerilor, axați pe crearea și
menținerea familiei armonioase.
Metodologia cercetării
Cercetarea s -a realizat în baza u nor concepții, teorii, principii în domeniul pedagogiei
familiei, sociologiei educației familial, psihologiei vârstelor și consilierii psihopedagogice a
adulților. În mod special drept repere teoretice a cercetării au servit: metode teoretice
(documentarea științifică, metoda analizei și sintezei, metoda genera lizării teoretice,
interpretarea, deducția); metode empirice ( experimental pedagogic, observația, chestionarul,
studiul de caz, analiza produselor subiecților investigați ).
Semnificația teoretică a cercetării este susținută de analiza, precizarea și inter pretarea
aspectelor cadrului conceptual al consilierii tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.

Examinarea și analiza orientărilor științifice privind consilierea persoanei, la general și a
consilierii tinerilor în special, a limbajelor iubiri i, teoriilor familiale, obiceiurile sănătoase în
cadrul cuplului conjugal, a rolului relațiilor intime, a creării unei familii durabile și fericite, a
portretului psihologic al tinerilor deciși să se căsătorească . Argumentarea științifică a
fundamentelor teoretice a consilierii tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă precum și
imple mentarea acestora în viața de zi cu zi va contribui la întemeierea și menținerea familiei.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea strategiilor de consiliere a tinerilor
deciși să -și întemeieze o familie durabilă. Fundamentele teoretico -aplicative valorificate și
validate în cadrul experimentului realizat a contribuit la: pregătirea tinerilor pentru a -și crea o
familie; la elaborarea unui program de consiliere și de strategii în folosul tinerilor deciși să -și
întemeieze o familie durabilă.
Concepte -cheie: consiliere, familie armonioasă, familie dezarmonioasă.

Cuprins
Adnotare
Introducere
Capitolul I. Abordarea teoretică a consilieri tinerilor deciși să -și întemeieze o familie
durabilă.
1.1. Cadrul conceptual al consilierii tinerilor deciși să se căsătorească.
1.2. Limbajul iubirii și crearea familiei durabile.
1.3. Caracteristicile familiei armonioase și dezarmonioase.
1.4. Portretul psihologic al tinerilor deciși să se căsătorească.
1.5. Concluzii la Capitolul I.
Capitolul II. Strategii de consiliere a tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
2.1. Strat egii de consiliere a tinerilor deciși a se căsători.
2.2. Pregătirea tine rilor axați pe crearea familiei durabile.
2.3. F uncționalitatea P rogramului și st rategiilor familiilor tinere.
2.4. Concluzii la Capitolul II.
Concluzii generale și recomandări practice.
Bibliografie.
Anexe.

1.4. Portretul psihologic al tinerilor deciși să se căsătorească.
Atunci când ne referim la persoanele tinere decise să se căsătorească, ne referim la
personalități mature, personalități dezvoltate, independente, autorealizate, perfect adaptabile și
conștiincioase.
Conform lui A. Maslow, caracteristicile personalității mature, înalt autorealizate, sunt
următoarele:
– o percepție mai eficientă a realității și relații eficiente cu ea;
– acceptarea eului, a celorlalți și a naturii;
– spontanietate;
– centrarea pe problemă;
– detașare;
– independență de cultură și mediu;
– orizonturi nelimitate de cunoaștere, interes pentru esența ultimă a vieții, interes
pentru religie;
– sentimente sociale – identificare, simpatie și afecțiune;
– relații sociale profunde, dar selective;
– structură d e caracter democratică, respect pentru ființa umană;
– certitudinea etică, subiecții sunt siguri în ceea ce privește diferența dintre bine și
rău;
– spirit creator. [Florida Golu. Manual de psihologia dezvoltării ]
Odată de individul este decis să întemeieze o familie durabilă trebuie neapărat să posede
aceste caracateristici ale personalității mature. Nu oricine este gata de a avea o familie durabilă,
pentru a atinge acest scop este nevoie de con vinge reciproc partenerul de personalitatea matură
pe care o avem.
Tinerii deciși să se căsătorească sunt capabili să respecte angajamentele pe termen lung –
una dintre caracteristicile principale ale unui om matur este aceea că poate să amâne
recompensele . Deține un autocontrol prin care este capabil să renunțe la o recompensă imediată
pentru a obține o satisfacție mai mare în timp. Sunt caracterizați prin modestie – nu își consumă
energia căutând să atragă atenția asupra sa. Deciziile se bazează pe rațiu ne, nu pe emoții –
posed ă un set de principii care îi ghidează în luarea deciziilor. O altă caracteristică a tinerilor și a
persoanelor mature este obișnuința se a mulțumi în mod constant pentru ceea ce deține sau ob ține
– maturitatea îl face pe om să mulțumească atât pentru beneficiile mici, cât și pentru cele
consistente care apar în viața lui. Următoarea calitate cei deosebesc pe tinerii deciși să se
căsătorească este altruismul, o rganizându -și acțiunile astfel încât să îi ajute și pe ce ilalți din jurul
său, nu numai pe sine. Abilitatea de a răspunde nevoilor celo rlalți este o dovadă puternică de

maturitate. O persoană matură acționează cu înțelepciune și este mai docilă – nu susține că deține
adevărul absolut. Cu cât dobânde ște mai multe cunoștințe, cu atât își dă seama că are nevoie de
mai multă în țelepciune. De asemenea, nu îi este rușine să ceară informații de la cei cu mai multă
experiență.
Tinerețea este o perioadă care se caracterizează prin sănătate fizică și mentală, echilibru,
abilitatea de a accepta realitat ea, disponibilitatea de a se implica în relații profunde și selective,
autoacceptarea de sine, conturarea unei filosofii de viață unificatoare. Pe măsură ce individul se
maturizează, apare cerința diferențierii de etapele de vârstă anterioare.
Un așa numit ceas social determină vârsta potrivită pentru căsătorie, pentru carieră, pentru
a deveni părinte, apoi bunic etc., iar oamenii își potrivesc în permanență ceasurile personale după
ceasul social.
Psihiatrul Roger L. Gould a realizat un studiu prin care a i dentificat stadiile vârstei adulte.
În urma cercetărilor, acesta a stabilit șapte etape de vârstă: 16 – 18 ani, 19 – 22 ani, 23 – 28 ani,
29 – 34 ani, 35 – 43 ani, 44 – 50 ani și 51 – 60 ani. [Florida Golu. Manual de psihologia
dezvoltării ] Aceste categorii se caracterizează astfel:
 16 -18 ani – mottoul după care se ghidează persoanele în acest moment este „trebuie să
ne desprindem de părinți ”. Pentru majoritatea tinerilor, acest subiect rămâne
vag,pregătirea pentru viitor fiind ceva încă necunoscut, diferit de stadiul de adult.
 19 – 22 ani – aceasta este o etapă în care tânărul este încă dependent de familie, dar
începe să se descurce și de unul singur. Mottoul este acelaș i ca și în etapa anterioară, dar
acum tinerii încep să se desprindă de familie prin căutarea unui loc de muncă, cautarea
unei partenere/partener, studiile în altă localitate etc.
 23 – 28 ani – în acest moment , tinerii sunt independenți și s -au separat de părinți.
Majoritatea au un loc de muncă stabil și și -au stabilit un curs al vieții personale. Tinerii
consideră că acesta este momentul în care ei trebuie să trăiască, să se dezv olte și să -și
construiască un viitor.
 29 – 34 ani – dacă în stadiul anterior, tânărul se simte la comanda vieții sale și a direcției
acesteia, acum pot să apară și îndoieli, gânduri interioare. El se întreabă cine este și
încotro se îndreaptă. În majorit atea cazurilor, cariera și viața de familie s -a stabilizat, iar
unii dintre ei au copii.
 35 – 43 ani – ca și în stadiul anterior , adultul continuă să aibă un control asupra sa,
punându -și întrebări în legătură cu scopurile și valorile sale. Părinții înai ntează în vârstă,
dar el se simte emoțional mai aproape de propriul copil, ceea ce crește sentimentul de
vinovăție față de părinți. Profesia rămâne singura șansă de a -și reali za o pa rte din

împliniri. Cu regret, o mare parte din adulți în această perioadă încă nu sunt deciși să -și
întemeieze o familie, cauzele su nt multiple, fie sau dezamăgit î n drag oste, cerințe
exagerate față de partener, influența părinților, rudelor, instabilitate, probleme economice
și accentul fiind pus pe o carieră de succes.
 44 -50 ani – adultul realizează că timpul este limitat și multe proble me din perioadele
anterioare încep să capete sens. Aceasta este o etapă în care adultul acceptă și părțile
negative ale existenței sale.
 51 – 60 ani – în această perioadă adulții capătă mai multă toleranță, acceptându -se așa
cum sunt, au mai multă indulg ență față de partenerul de viață, copii, prieteni etc. Renunță
la presiunea timpului, devenind mai răbdători și mai relaxați.