Consilierea familiilor persoanelor dependente de droguri ș i [604699]

Universitatea din Bucure ș ti
Facultatea de Sociologie ș i Asisten ț ă Socială

Consilierea familiilor persoanelor dependente de droguri ș i
alcool

Consilierea în Asisten ț a Socială
Conf. univ. dr. Hanibal Dumitra ș cu

Constantin Alice
Anul II, ID

Consilierea este o rela ț ie specială între o persoană(client) care solicită ajutor într-o problemă
psihologică ș i o persoană care este instruită să acorde ajutor(consilier). Consilierea constă în
ansamblul ac ț iunilor pe c are consilierul le întreprinde în scopul de a-l ajută pe client să se
angajeze la activită ț ile ca re îl vor conduce la rezolvarea problemelor sale. Consilierea se poate
face atât cu toxicomanul cât ș i cu familia acestuia.
Este necesară consilierea familiei persoanei dependente, deoarece aceasta reprezintă un
suport important pentru persoanele aflate în situa ț ia de a fi dependente de droguri
Dacă un membru dintr-o familie este dependent, automat rela ț iile din cadrul acelei familii vor
fi distorsionate. Consilierea este bine să se facă atât la nivel individual cât ș i la nivel colectiv.
Scopul consilierii familiilor persoanelor dependen ț e este de a ajuta familia să în ț eleagă
cauzele care au generat consumul de droguri.
Prin consiliere, familia este ajutată să depă ș ească momentul de criză.
Momentul de criză ​ reprezintă situa ț ia în care individul ș i-a ep uizat resursele adaptative ș i
poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile, atât asupra sa, cât ș i a mediului său
de via ț ă.
Obiectivul consilierii familiale îl reprezintă reducerea factorilor de risc ș i cre ș terea factorilor
de protec ț ie în mediul fam ilial prin îmbunătă ț irea abilită ț ilor educative ale părin ț ilor, întărirea
legăturilor familiale ș i clarificarea pozi ț iei familiei fa ț ă de consumul de droguri, pentru
prevenirea abuzului de droguri.

Calită ț i personale ale consilierului:
● Interes pentru oameni.
● Cald ș i comunica tiv în rela ț iile cu clien ț ii
● Sensibil la sentimentele celuilalt
● Toleran ț ă
● Analitic/sintetic
● Autocontrol
● Tolerează ambiguitatea
● Creativ

● Realist
● Flexibil
● Umor

Etapele procesului de consiliere după Hopson:
● În prima etapă, că abilită ț i de construire a unei rela ț ii e de dorit că consilierul să dea
dovadă de respect, autenticitate ș i empatie, astfel încât să-l ajute pe client să se simtă
valorizat ș i în ț eles ș i să-l pregătească să aibă încredere în consilier.
● În a două etapă ,în cazul abilită ț ilor de explorare ș i clarificare,consilierul informează
familia în legătură cu riscurile consumului de alcool ș i droguri ș i îi ajută să con ș tientizeze
faptul că au o problema în familie. Acesta îi îndrumă pe membrii familiei cum să se
comporte cu persoană dependen ț ă ș i mai ales să descopere cauzele care l-au determinat la
consum.
● În a treia etapă , cea a abilită ț ilor de suport a persoanelor în vederea rezolvării de
probleme, consilierul folose ș te că principii ș i tehnici stabilirea obiectivelor, planificarea
activită ț ilor, elabo rarea strategiilor de rezolvare a problemelor ș i astfel stabile ș te un plan
de recuperare împreună cu familia care să vină în ajutorul consumatorului de droguri.
Consilierul poate folosi ș i psihoterapia de sus ț inere, pentru a ajută clientul să traverseze o
perioada de criză, cauzată de consumul de droguri.

Tehnici folosite :
● Ascultarea – clientul trebuie să simtă că i se acordă întreaga aten ț ie ș i preocupare ș i că
problemele sale sunt luate în serios;
● Explica ț iile ș i sfaturile –terapeutul oferă sfaturi ș i explica ț ii pentru a face familia să
în ț eleagă că din ca uza drogurilor copilul/ so ț ul/ fratele a ajuns în situa ț ia de fa ț ă ș i că
trebuie să renun ț e la folosirea acestora;
● Încurajarea-clientul trebuie încurajat să accepte ajutorul speciali ș tilor;
● Sugestia prin prestigiu-clientul va fi încurajat să- ș i asume răspunderea propriilor ac ț iuni
ș i să caute solu ț ii pentru rezolvarea problemelor. Există si tua ț ii când este indicat că

terapeutul să- ș i exercite autoritatea de expert ș i să convingă clientul să facă un pas
necesar. Acest mod de convingere se nume ș te ​ sugestie prin prestigiu ​ ș i este important că
rezultatul să apară clientului că fiind propria realizare, mai mare decât cea a terapeutului.
● Reglarea intensită ț ii rela ț iei dintre client ș i terapeut – se referă la faptul că, clientul să nu
devină dependent de terapeut.
● Atitudinea familiei:
● Negarea – refuzul de a crede că cineva din familie este dependent.
● Sentimentul de culpabilitate – ace ș tia consideră că nu au avut suficient timp pentru copii/
so ț / frate, nu au fo st aten ț i la nevoile lor ș i din această cauza s-au refugiat în alcool/
droguri.
● Ru ș inea – membri i familiei nu vor să recunoască că cineva din familia lor are o astfel de
problema, deoarece le este teamă de reac ț ia celor din jur.
● Izolarea – retragerea din grupurile pe care le frecventau pentru a evita să dea explica ț ii.
Consecin ț e asupra familiei: disfunc ț ie familială cronică st abilă, probleme casnice,
probleme de comportament ș i de declin ș colar, anxietate, depresie a membrilor familiei,
divor ț , abuz, viole n ț ă.

Educarea corectă a copilului
Sunt recomandate următoarele:
● Evaluarea factorilor de risc.
Părin ț ii trebuie să disc ute cu copii despre eventualele riscuri care pot duce la dependen ț ă de
substan ț e toxice (adic ț ie). Trebuie să se discute ș i despre istoricul familial pozitiv pentru un
eventual abuz ș i despre co nsecin ț ele acestuia.
● Analiza ​ ​ consecin ț elor personale. Orice părinte trebuie să-i explice copilului că anumite
decizii pot să le afecteze negativ întreaga via ț ă. Consumul ocazional de toxice, poate
duce la abuz ș i dependen ț ă, care au un impact negativ asu pra vie ț ii în general
● Explicarea consecin ț elor legale este de asemenea importantă, deoarece incidentele care
apar secundar acestui comportament, pot avea de asemenea un impact negativ asupra
vie ț ii.

● Educa ț ia legată de comportamentul în societate. Părin ț ii trebuie să- ș i educe copii în a ș a
fel încât ace ș tia să ș tie să se comporte cu ocazia anumitor evenimente sociale sau
familiale. Adolescen ț ilor trebuie să li se explice că un consum de toxice (tutun, alcool sau
droguri) nu cre ș te popularitatea ș i nu rezolva anumite prob leme legate de ș coală familie
sau anturaj. Este foarte important că adolescen ț ii să ș tie să se ferească ș i de ocaziile care
implică un eventual consum accidental de droguri (drogurile dizolvate în băuturi, destul
de frecvent întâlnite în barurile de noapte).
● Atitudinea părin ț ilor în legătură cu activită ț ile ș colare, extra ș colare, fumatul sau
consumul de alcool sau droguri. Unii părin ț i consideră inevitabilă experimentarea unor
astfel de toxice de către copii lor. În multe dintre aceste cazuri, copii percep cu u ș urin ț ă
această libertate educa ț ională ș i nu ezită să încerce astfel d e toxice (în special fumatul ș i
consumul de alcool), lucru care duce de obicei la apari ț ia dependen ț ei ș i abuzului.
● Viata familială dezorganizată este un alt factor important în predispozi ț ia pentru
consumul de toxice al adolescen ț ilor. Familiile în care există diferite conflicte sau abuzuri
fizice sau sexuale, stres ​ psihic ​ intens, au un risc mare de a consumă toxice. Compensarea
pe plan emo ț ional ș i căldură familială, sunt importante în orice familie în care se încearcă
evitarea unor astfel de abuzuri.
● Implicare parentală inadecvată, în educa ț ia ș i via ț ă adolescentului, cresc de asemenea
riscul pentru abuzul ș i dependen ț ă de toxice. Extremele ed uca ț ionale, precum pedepsele
grave (deseori corporale) sau permisivitatea crescută a părin ț ilor, cre ș te riscul pentru
abuzul de toxice (în special alcool, tutun ș i droguri u ș oare).
● Instituirea cât mai rapid posibil a tratamentului specializat. Părin ț ii trebuie să discute cu
specialistul toate op ț iunile terapeutice ș i să decidă împreu nă cu acesta metodă cea mai
bună pentru fiecare caz în parte.
● Implicarea părin ț ilor în tratamentul ș i recuperarea adolesc entului. Părin ț ii trebuie să ofere
copiilor sprijinul psihic necesar pe toată perioada recuperării ș i nu trebuie să recurgă la
diferite pedepse care pot afecta negativ evolu ț ia acestora.

Terapia familială este de asemenea recomandată, deoarece în cazul unui eventual abuz sunt
afecta ț i to ț i membrii familiei. Este util că membrii familiei să cun oască implica ț iile consumului
de droguri să înve ț e să- ș i ajute copilul ș i să-l ferească pe acesta de eventualele recidive.
Stabilirea planurilor de viitor este importantă odată cu terminarea tratamentului ș i constă în
reevaluarea anumitor aptitudini, care pot fi utile ș i pot ajută adolescentul să- ș i continue studiile ș i
să- ș i facă un scop în via ț ă.

● Sentimentul de culpabilitate – ace ș tia consideră că nu au avut suficient timp pentru copii/
so ț / frate, nu au fo st aten ț i la nevoile lor ș i din această cauza s-au refugiat în alcool/
droguri.
● Ru ș inea- membrii familiei nu vor să recunoască că cineva din familia lor are o astfel de
problema, deoarece le este teamă de reac ț ia celor din jur.
● Izolarea – retragerea din grupurile pe care le frecventau pentru a evita să dea explica ț ii.
Consecin ț e asupra familiei: disfunc ț ie familială cronică st abilă, probleme casnice,
probleme de comportament ș i de declin ș colar, anxietate, depresie a membrilor familiei, divor ț ,
abuz, violen ț ă.

Educarea corectă a copilului
Sunt recomandate următoarele:
● Evaluarea factorilor de risc.
Părin ț ii trebuie să disc ute cu copii despre eventualele riscuri care pot duce la dependen ț ă de
substan ț e toxice (adic ț ie). Trebuie să se discute ș i despre istoricul familial pozitiv pentru un
eventual abuz ș i despre co nsecin ț ele acestuia.
● Analiza ​ ​ consecin ț elor personale: Orice părinte trebuie să-i explice copilului că anumite
decizii pot să le afecteze negativ întreaga via ț ă. Consumul ocazional de toxice, poate
duce la abuz ș i dependen ț ă, care au un impact negativ asu pra vie ț ii în general
● Explicarea consecin ț elor legale este de asemenea importantă, deoarece incidentele care
apar secundar acestui comportament, pot avea de asemenea un impact negativ asupra
vie ț ii.

● Educa ț ia legată de comportamentul în societate: Părin ț ii trebuie să- ș i educe copii în a ș a
fel încât ace ș tia să ș tie să se comporte cu ocazia anumitor evenimente sociale sau
familiale. Adolescen ț ilor trebuie să li se explice că un consum de toxice (tutun, alcool sau
droguri) nu cre ș te popularitatea ș i nu rezolva anumite prob leme legate de ș coală familie
sau anturaj. Este foarte important că adolescen ț ii să ș tie să se ferească ș i de ocaziile care
implică un eventual consum accidental de droguri (drogurile dizolvate în băuturi, destul
de frecvent întâlnite în barurile de noapte).
● Atitudinea părin ț ilor în legătură cu activită ț ile ș colare, extra ș colare, fumatul sau
consumul de alcool sau droguri. Unii părin ț i consideră inevitabilă experimentarea unor
astfel de toxice de către copii lor. În multe dintre aceste cazuri, copii percep cu u ș urin ț ă
această libertate educationala ș i nu ezită să încerce astfel de toxice (în special fumatul ș i
consumul de alcool), lucru care duce de obicei la apari ț ia dependen ț ei ș i abuzului.
● Viata familială dezorganizată este un alt factor important în predispozi ț ia pentru
consumul de toxice al adolescen ț ilor. Familiile în care există diferite conflicte sau abuzuri
fizice sau sexuale, stres psihic intens, au un risc mare de a consumă toxice. Compensarea
pe plan emo ț ional ș i căldură familială, sunt importante în orice familie în care se încearcă
evitarea unor astfel de abuzuri.
● Implicare parentală inadecvată, în educa ț ia ș i via ț ă adolescentului, cresc de asemenea
riscul pentru abuzul ș i dependen ț ă de toxice. Extremele ed uca ț ionale, precum pedepsele
grave (deseori corporale) sau permisivitatea crescută a părin ț ilor, cre ș te riscul pentru
abuzul de toxice (în special alcool, tutun ș i droguri u ș oare).
● Instituirea cât mai rapid posibil a tratamentului specializat. Părin ț ii trebuie să discute cu
specialistul toate op ț iunile terapeutice ș i să decidă împreu nă cu acesta metodă cea mai
bună pentru fiecare caz în parte.
● Implicarea părin ț ilor în tratamentul ș i recuperarea adolesc entului. Părin ț ii trebuie să ofere
copiilor sprijinul psihic necesar pe toată perioada recuperării ș i nu trebuie să recurgă la
diferite pedepse care pot afecta negativ evolu ț ia acestora.
● Terapia familială este de asemenea recomandată, deoarece în cazul unui eventual abuz
sunt afecta ț i to ț i membrii familiei. Este util că membrii fa miliei să cunoască implica ț iile

consumului de droguri să înve ț e să- ș i ajute copilul ș i să-l ferească pe acesta de
eventualele recidive.
● Stabilirea planurilor de viitor este importantă odată cu terminarea tratamentului ș i constă
în reevaluarea anumitor aptitudini, care pot fi utile ș i pot ajută adolescentul să- ș i continue
studiile ș i să- ș i facă un scop în via ț ă.
● Profilaxia recidivelor: Majoritatea adolescen ț ilor au cel pu ț in o recădere după terminarea
tratamentului ini ț ial. Recăderile sunt frecvente deoarece dependen ț a ș i abuzul de
substan ț e toxice s unt considerate afec ț iuni cronice. Nu tre buie să se uite că recăderile nu
sunt considerate un e ș ec al tratamentului ini ț ial, de aceea sprijinul familiei ș i prietenilor
pe toată această perioada este extrem

Strategii de interventie:
● Dezvoltarea competentelor ș i abilită ț ilor educative ale păr in ț ilor, ca factori de protec ț ie în
consumul de droguri.
● Acordarea serviciilor de asistenta medicală/psihologică/socială, individuală ș i de grup
consumatorilor de droguri ș i familiilor acestora;
● Participarea la un curs de formare familială în abilită ț i educative pentru prevenirea
consumului de droguri.

Strategia numărul 1: Află cât de des consumă adolescentul alcool sau droguri
Consilierul sfătuie ș te părin ț ii să stabilească dacă ș i cât de des consumă adolescentul
alcool/droguri ș i abia apo i să intervină. Să discute deschis ș i sincer cu adolescentul despre
consumul de alcool sau droguri ș i să folosească metode obiective pentru a-l testa. Consilierul îi
îndeamnă pe părin ț i să fie prieteni cu adolescentul ș i să-i vorbească deschis.
Părin ț ii îi pot adresa între bări de genul:
“ Majoritatea adolescen ț ilor de vârstă ta consumă alcool. Tu când ai consumat ultima oară
alcool? ”, astfel adolescentul nu poate răspunde cu da/ nu. “ Dar droguri când ai consumat ultima
oară? “
Scopul, în această etapă, este ca familia să stabilească o rela ț ie de încredere ș i să afle cât de mult
are de-a face adolescentul/so ț ul/fratele cu drogurile sau alcoolul.

Familia trebuie să în ț eleagă că dependentul are nevoie de a fi sus ț inut, de a fi acceptat că
persoană, de rela ț ii bazate pe încredere ș i respect. Persoanele apro piate, puternic afectate de
problema lui, nu mai au răbdarea ș i resursele necesare pentru a-i oferi toate aceste lucruri. El are
nevoie de un ajutor specializat care să vină în întâmpinarea acestor nevoi ș i să îl stimuleze în
confruntarea cu propriile sale probleme ș i suferin ț e, în depă ș irea acestora ș i ob ț inerea autonomiei
ș i satisfac ț iei personale.
“ Ce e mai bine să fiu, părintele sau prietenul adolescentului meu?“
​ Un alt motiv pentru care adolescen ț ii abuzează de alcool sau droguri este acela că o pot
face. Părin ț ii se tem să se poarte prea dur, ca nu cumva copiii lor să se înfurie ș i să se îndoape ș i
mai mult cu alcool sau droguri. Familia trebuie să în ț eleagă că adolescen ț ii care abuzează de
alcool sau droguri nu mai pot să gândească limpede ș i nici să facă op ț iuni corecte. Ei au mai
multă nevoie de disciplină ș i de îndrumare decât ceilal ț i adolescen ț i. Odată stabilită o rela ț ie de
încredere e bine că familia să asigure dependentul că nu-l va pedepsi.
Strategia numărul 2: Invadează intimitatea adolescentului
Această strategie îl va lua cu totul prin surprindere pe adolescent. Abuzul de alcool ș i droguri
se desfă ș oară, de cele ma i multe ori, în intimitate. Astfel dependentul nu va consumă alcool sau
droguri decât în secret. Familia este îndrumată să supravegheze dependentul cât mai mult posibil
ș i să fie aten ț i la ac ț iunile acestuia.
Strategia numărul 3: Recidiva este ceva normal – pregăte ș te-te să vină
Consilierul comunică familiei că recidiva face parte integrantă din procesul de însănăto ș ire.
Scopul este acela de a proceda astfel încât recidivele să se rărească până la dispari ț ia totală.
Familia este îndrumată să felicite ș i să laude dependentul atunci când nu mai consumă droguri
sau alcool ș i să discute de spre problema recidivei.
Strategia numărul: Refugiul spiritual ș i afec ț iunea
Refugiul spiritual îi ajută pe mul ț i adolescen ț i ș i adul ț i să depă ș ească faza abuzului de droguri
sau alcool. Afec ț iunea ș i refugiul spiritual au efect de antidot la c onsumul de droguri ș i alcool.
Dacă adolescentul/adultul simte că este iubit ș i în siguran ț ă, riscul abuzului de alcool sau droguri
scade vertiginos. Poate că va mai consuma ocazional, dar posibilitatea să treacă dincolo de limită
ș i să ajungă dependent es te mult mai mică. Astfel, consilierul îndrumă familia să- ș i ducă

adolescentul/adultul la biserică/sinagogă, să-l înscrie la un curs de yoga, să-l laude, să-l
îmbră ț i ș eze.
Strategia numărul 5: E nevoie de un întreg sat că să aju ț i un dependent de droguri
Consilierul recomandă să intervină to ț i membrii familiei în ajutora rea dependentului, pentru a
provoca o schimbare în via ț ă acestuia.
Strategia numărul 6: Rezolvarea tuturor problemelor de familie subterane
Stresul familial este adesea un factor important, care contribuie la abuzul de alcool sau
droguri. Se poate ca un membru al familiei să aibă probleme (conflicte între parteneri, violen ț ă
domestică, depresie), adolescentul din familie simte ș i trăie ș te ș i el tensiunea, iar acesta ș i-o
atenuează consumând droguri sau alcool.

Cele mai evidente atitudini ș i opinii ale părin ț ilor fa ț ă de consumatorii de droguri:
-părin ț ii se simt nepregăti ț i să facă fa ț ă acestei probleme, mul ț i dintre ei admit lipsa de
informare, cât despre experien ț a pratică to ț i sunt de acord că este nulă , cazurile sunt cunoscute
de la televizor sau aflate din întâmplare;
-părin ț ii se tem de extinde rea consumului de droguri tari;
-în acela ș i timp, ei sunt fo arte îngrijora ț i de consumul de alcool ș i nicotină foarte ridicat printre
adolescen ț i.
Familia dependen ț ilor tre buie să ac ț ioneze astfel încât acesta să p oată:
– să- ș i ridice propriul „pr ag de rezisten ț ă”;
-să devină con ș tient de pr opriile nevoi atât de ordin rela ț ional, cât ș i psihic;
-să- ș i întărească/ să- ș i reactiveze „poten ț ialul de socializare”;
-să dispună de coduri, norme, repere deopotrivă structurante ș i protectoare;
-să modifice într-un registru pozitiv reprezentările pe care le are/ pe care le face cu privire la el
însu ș i ș i la lume.

Bibliografie

Dr. Scott, P. Sells, “ ​ Adolescen ț i scăpa ț i de sub control”, ​ Editura Humanitas, Bucure ș ti, 2006
Gilles Ferréol, “ ​ Adolescen ț ii ș i toxicomania”, ​ Editura Polirom, Ia ș i, 2000
Ross Campbell, “ ​ Copiii nostri ș i drogurile”, ​ Editura Curtea Veche, Bucure ș ti, 2001
Matei Georgescu, ​ “Introducere în consilierea psihologică ​ '-edi ț ia a II-a, Editura Funda ț iei
României de mâine, Bucure ș ti, 2006