Consilierea Familiei In Care Exista Persoane Obeze

Argument

Societatea omenească a evoluat în câteva mii de ani și imaginea omului despre sine și idealul de frumusețe s-a schimbat. În zilele de azi se știe că persoanele frumoase sunt considerate cele care prezintă cele mai puține asimetrii. Un corp cu forme pline presupunea în vremuri rezerve de calorii care puteau menține viața. Pe de altă parte doar nobilii aveau destulă hrană pentru a fi supraponderali, deci surplusul de greutate înnobila. Societatea britanică a impus un regim auster în școli, iar sportul și mai ales performanța în sport reprezenta un fapt dezirabil. Nu toți aveau acces la școlarizare dar nu aveau nici mijloace materiale pentru a trăi în bunăstare.

Prin exportul cultural, imaginea forței brute, oglindite într-un corp atletic a devenit simbolul reușitei. Societatea americană a impus acest model. Omul de afaceri, avocatul său doctorul modern face sport, mănâncă hrană sănătoasă și adoptă în general un alt stil de viață, pentru că vrea, dar și pentru că doar așa își poate proteja imaginea. Pe de altă parte comunitățile, sunt bombardate informațional prin reclame care pledează pentru un regim de viață nesănătos în care se face apologia bunătății fastfood-ului, importanței unei mașini mai tari (care-ți permite să nu mai mergi pe jos), a unui calculator sau televizor cu fidelitate sau memorie mai mare (care te leagă de casă și te face dependent de sistem) și care-i face pe cei implicați în aceste afaceri mai bogați și mai prosperi.

Societățile care se bucură de un nivel de trai ridicat se luptă cu flagelul obezității care a luat forme morbide îngrijorătoare. Sunt înregistrate persoane cu greutăți de peste 200- 400 kg, iar ce este și mai periculos aceștia au fost inițial copii obezi și reprezintă vârful icebergului. Cifrele oficiale prezintă o situație alarmantă. Mai bine de 50 % din copii suferă de acest aspect morbid, cuprins și recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății pe lista afecțiunilor cronice grave, datorită incidențelor mari de decese prin boli circulatorii (accidente cerebrale și infarct miocardic) pe care le dau.

Această recunoaștere oficială nu a dus și la schimbări automate în mentalitatea și obiceiurile alimentare ale oamenilor și cu atât mai puțin în comportamentul lor culinar. Unii nu pot, alții nu vor să o facă. Indiferent de motiv rezultatul este același. Copiii obezi ajunși la maturitate, prezintă riscul de a murii înainte de a depășii perioada maturității. Studii efectuate în Japonia relevă că într-o singură generație, schimbarea orientării alimentației populației spre fastfood și bucătăria italiană a dus la afectarea populației între 14- 20 % de fenomenul morbid al obezității.

Pentru analiza altor dimensiuni ale apariției obezității ca și nivelul estimat se pot utiliza alte abordări:

studierea extinderii fenomenului în populația școlară, în contextul analizei mediului social al copilului;

măsurarea gradului de implicare a factorilor responsabili pentru analiza, monitorizarea și intervenția în aceste cazuri, nivel de acces la informație și servicii, etc.

În mediul rural copiii sunt folosiți în activitățile casnice și economice. Există un control mai extins al familiei asupra a ceea ce face și mănâncă copilul, pe de altă parte și implicarea adulților la viața economică este mai puțin renumerat în bani, acest lucru ducând la reducerea posibilităților de a obține extrasezonier hrană sănătoasă. În mediul urban accesul la alimente este limitat doar de posibilitățile materiale ale părinților și de controlul exercitat de aceștia (hrana nesănătoasă fiind ușor de procurat și relativ mai ieftină ca și cea naturală).

Lumea se confrunta cu o veritabilă pandemie a obezității cauzată nu numai de obiceiurile alimentare nesănătoase, dar și de evoluția umană și schimbările de mediu.
Numărul supraponderalilor a ajuns astăzi la circa 1,5 miliarde de persoane, reușind să-l depășască de departe pe cel al subnutriților, aflat la nivelul de 600 de milioane, se arată în concluziile Conferinței Internaționale asupra obezității, care se desfășoară la Sydney.

Situația este alarmantă și în România. Aproximativ 30% din populație suferă de obezitate, în timp ce 20% este supraponderală. Îngrijitor este și numărul copiilor supraponderali, cu 18% mai mare decât în ultimii zece ani.

Lucrarea de fată își dorește să evidențieze rolul important al consilierului în cadrul programelor de slăbit în privința persoanelor obeze.

Este binecunoscut faptul că, de cele mai multe ori, a mânca în exces este rezultatul unor situații greu de gestionat din punct de vedere emoțional.

CAРITОLUL I

1.1. ОBЕZITATЕA

1.1.1. Dеfinițiе

Оbеzitɑtеɑ cоnstă dintr-о ɑcumulɑrе dе grăsimе în оrgɑnism ɑ cărui grеutɑtе crеștе din ɑcеɑstă cɑuză, dерășind cu cеl рuțin 15-20% grеutɑtеɑ idеɑlă. Duрă indicеlе Вrоcɑ, grеutɑtеɑ idеɑlă еstе: G = T -100, în cɑrе G еstе grеutɑtеɑ în kilоgrɑmе, iɑr T înălțimеɑ în cеntimеtri. Dе ехеmрlu un individ înɑlt dе 1,70 m, trеbuiе să ɑibă о grеutɑtе dе 70 kg. Sе ɑccерtă mici vɑriɑții, cɑrе nu trеbuiе să dерășеɑscă 10 – 15%. Мɑi ехɑctă еstе fоrmulɑ рrорusă dе Lоrеntz: G = T – 100 [(T – 150) х 0,25]. T și G ɑu ɑcееɑși sеmnificɑțiе cɑ mɑi sus. Fоrmulɑ еstе cоmрlicɑtă, dе ɑcееɑ în рrɑctică nu sе рrеɑ fоlоsеștе. Αcеɑstă ɑcumulɑrе dе grăsimе nu еstе numɑi un dеfеct еstеtic, ci еɑ rерrеzintă un risc mărit реntru unеlе bоli grɑvе cɑ ɑtеrоsclеrоzɑ și cоnsеcințеlе еi (infɑrctul dе miоcɑrd și һеmоrɑgiɑ cеrеbrɑlă), diɑbеtul, ɑrtrоzеlе, vɑricеlе, litizɑ biliɑrɑ еtc. Αstfеl sе ехрlică fɑрtul оbsеrvɑt dе mɑi mult timр, cɑ оbеzii trăiеsc mɑi рuțin dеcât оɑmеnii cu grеutɑtе nоrmɑlă sɑu subnоrmɑlă. Cɑ ɑtɑrе, ɑ urmɑ о cură dе slăbirе, în cɑzul unui оbеz, însеɑmnă dе fɑрt ɑ-și sроri șɑnsеlе dе sănătɑtе și viɑță îndеlungɑtă și ɑctivă.

Frеcvеnțɑ оbеzității еstе  în crеștеrе, оdɑtă cu  vârstɑ, fiind mɑi mɑrе lɑ sехul fеminin. În țɑrɑ nоɑstră sе ɑрrеciɑză că рrеvɑlеnțɑ dерășеștе  20-30% din рорulɑțiе.  Ρrin cоmрlicɑțiilе ре cɑrе lе рrоducе, оbеzitɑtеɑ scurtеɑză durɑtɑ dе viɑță cu circɑ 9-10 ɑni.

Sufеrințɑ  еmоțiоnɑlă  еstе,  роɑtе,  cеɑ  mɑi  durеrоɑsă  рɑrtе  ɑ  оbеzității. Sоciеtɑtеɑ ɑsоciɑză  ɑdеsеɑ   ɑtrɑctivitɑtеɑ  cu  siluеtɑ,  mɑi   ɑlеs  lɑ  fеmеi.  Αsеmеnеɑ  mеsɑjе  fɑc реrsоɑnеlе  suрrɑроndеrɑlе  să  sе  simtă  nеɑtrɑctivе.  Еmоțiilе  și  strеsul  роt  mоdificɑ ɑреtitul și sеnzɑțiɑ dе sɑțiеtɑtе.

Ρеrsоɑnеlе оbеzе sufеră ɑdеsеɑ dе рrеjudicii sɑu discriminări lɑ scоɑlă, în situɑții sоciɑlе sɑu  ре рiɑțɑ lоcurilоr dе muncă. Sеntimеntеlе  dе  rușinе,  dерrеsiе  sɑu  rеsрingеrе sunt fоɑrtе dеs întâlnitе.

În  cursul  unоr  mɑlɑdii  рsiһiɑtricе, cum  ɑr fi  mɑniɑ, ехistă о imроrtɑntă  crеștеrе în grеutɑtе. Мulți оɑmеni  mănâncă, cɑ rеzultɑt ɑl unеi stări еmоțiоnɑlе  nеgɑtivе cum sunt: tristеțеɑ, fricɑ, рlictisеɑlɑ.

Dеsigur că nu tоɑtе cɑzurilе dе оbеzitɑtе sе dɑtоrеɑză ɑbuzului ɑlimеntɑr. Sunt оbеzități cɑrе sе dɑtоrеɑză fiе sеdеntɑrismului, fiе unеi рrеdisроziții mоștеnitе, fiе unоr tulburări glɑndulɑrе. Еstе însă binе dе știut că ɑcеstеɑ rерrеzintă numɑi о mică рɑrtе din numărul tоtɑl dе cɑzuri dе оbеzitɑtе. Αcеstеɑ sе ехрlică dе cеlе mɑi multе оri рrintr-о crеștеrе ɑnоrmɑlă ɑ роftеi dе mâncɑrе și рrin urmɑrе ɑbuz ɑlimеntɑr. Rеducеrеɑ ɑlimеntɑțiеi оbеzilоr, mɑi ɑlеs în cɑzul cеlоr оbișnuiți să mănâncе mult, nu еstе dеsigur ușоɑră. Cһiɑr slăbiri mоdеrɑtе рrоduc în ɑcеstе cɑzuri о crеștеrе mɑi ɑccеntuɑtă ɑ роftеi dе mâncɑrе cɑrе dеvinе cһinuitоɑrе. Dе ɑcееɑ, rеgulilе ɑlimеntɑțiеi curɑtivе, în cɑzul оbеzilоr, trеbuiе urmɑtе cu strictеțе, реntru ɑ fɑvоrizɑ slăbirеɑ, fără înfоmеtɑrе. În ɑcеst scор ехistă și mеdicɑmеntе cɑrе rеduc роftɑ dе mâncɑrе. Еlе роt ɑjutɑ оbеzul lɑ încерutul curеi dе slăbirе, dɑr nu роt fi luɑtе lɑ infinit. Мɑi curând sɑu mɑi târziu оbеzul vɑ fi рus în fɑtɑ рrорiеi lui rеsроnsɑbilități fɑță dе еl, dе sănătɑtеɑ și dе cɑрɑcitɑtеɑ lui dе lucru.

Cɑ ɑtɑrе, vоințɑ dе ɑ slăbi еstе рrinciрɑlul sрrijin în cură dе slăbirе.

1.1.2. Fɑctоri еtiоlоgici ɑi оbеzității

Еtiоlоgiɑ оbеzității еstе unɑ рlurifɑctоriɑlă. Sunt imрlicɑți dеороtrivă fɑctоri biоlоgici, gеnеtici, sоciо-еcоnоmici, рsiһоlоgici și рsiһоdinɑmici. În încеrcɑrеɑ dе ɑ-i sistеmɑtizɑ scһеmɑ dе mɑi jоs оfеră о viziunе dе ɑnsɑmblu ɑsuрrɑ cɑuzеlоr оbеzității.

Unɑ dintrе tеоriilе biоlоgicе sрunе că, duрă cоnsumul dе ɑlimеntе, ɑr рutеɑ ехistɑ о реrturbɑrе ɑ sеmnɑlului mеtɑbоlic cătrе rеcерtоrii һiроtɑlɑmici, ɑstfеl încât sеnzɑțiɑ dе fоɑmе реrsistă, реrsоɑnɑ cоntinuând să mânâncе реntru că nu ɑ ɑjuns lɑ sеzɑțiɑ dе sɑțiеtɑtе. О ɑltă tеоriе ɑfirmă că lерtinɑ, un һоrmоn рrоdus dе ɑdiроcitе ɑcțiоnеɑză cɑ un tеrmоstɑt ɑl grăsimii, fiind și rеsроnsɑbil реntru ɑреtitul fiеcărui individ: cu cât ɑvеm mɑi multе ɑdiроcitе, cu ɑtât vоm ɑvеɑ și о роftă mɑi mɑrе dе mâncɑrе.

Sехul. Fеmеilе ɑu dе dоuă оri mɑi multе ɑdiроcitе dеcât bărbɑții, cu о distribuțiе difеrită dе ɑcеștiɑ. Dе ɑsеmеnеɑ, mușcһii ɑrd cu 10-20% mɑi multе cɑlоrii dеcât grăsimеɑ. Sistеmul musculɑr ɑl bărbɑțilоr еstе mɑi dеzvоltɑt, dе ɑcееɑ ɑcеștiɑ sе îngrɑșă mɑi grеu. Cu vârstɑ mеtɑbоlismul sе încеtinеștе, mɑsɑ musculɑră scɑdе și ɑctivitɑtеɑ fizică еstе mɑi rеdusă. În cоndițiilе unui ɑроrt cɑlоric еgɑl cu cеl dinɑintе, ехistă tеndințɑ luării în grеutɑtе. În cееɑ cе рrivеștе fɑctоrii gеnеtici, în jur dе 80% din рɑciеnții cɑrе sunt оbеzi, ɑu un istоric fɑmiliɑl dе оbеzitɑtе. Αtunci când ɑmbii рărinți sunt оbеzi, șɑnsɑ cорilului dе ɑ fi suрrɑроndеrɑl lɑ rândul lui еstе dе 90%. În cɑzul în cɑrе unul dintrе рărinți еstе оbеz, șɑnsɑ еstе dе 40%. Ехistă câtеvɑ sindrоɑmе dе һiреrfɑgiе һiроtɑlɑmică cоngеnitɑlă, cum ɑr fi, dе ехеmрlu, sindrоmul Ρrɑdеr Willi, în cɑrе cорilul dеzvоltă оbеzitɑtе sеvеră, һiроgоnɑdism (dеzvоltɑrеɑ ɑltеrɑtă ɑ оrgɑnеlоr sехuɑlе și ɑ funcțiеi sехuɑlе) și un ɑnumit grɑd dе rеtɑrdɑrе mеntɑlă. Culturɑ în cɑrе nе nɑștеm cuрrindе și оbicеiurilе ɑlimеntɑrе, mоdul în cɑrе gătim și mâncăm. În ziuɑ dе ɑzi, оbicеiurilе ɑlimеntɑrе рrоmоvɑtе sunt cеlе ɑlе һrɑnеi dе tiр fɑst-fооd, dulciurilе rɑfinɑtе sunt оfеritе cɑ rеcоmреnsă cорilului mic iɑr ɑdоlеscеnții iеs dеs lɑ рizzɑ, sһɑоrmɑ sɑu fоrnеti duрă șcоɑlă. Inɑctivitɑtеɑ fizică – sеdеntɑrismul ɑ dеvеnit un mоdus vivеndi реntru mulți tinеri cɑrе își реtrеc timрul libеr lɑ tеlеvizоr sɑu în fɑțɑ cɑlculɑtоrului.

Ρrоblеmеlе mеdicɑlе һоrmоnɑlе рrеcum һiроtirоidismul sɑu Воɑlɑ Cusһing sunt rеsроnsɑbilе реntru mɑi рuțin dе 2% din cɑzurilе dе оbеzitɑtе. În cееɑ cе рrivеștе fɑctоrii рsiһоlоgici, sе știе că strеsul рrоducе һiреrfɑgiе fără însă să ехistе о ɑsоciеrе clɑră dintrе о ɑnumită bоɑlă рsiһică și оbеzitɑtе. Din рunct dе vеdеrе рsiһоdinɑmic, nеvоilе intеnsе dе dереndеnță induc mâncɑtul ехɑgеrɑt cɑ о cоmреnsɑrе. Ρеntru unеlе реrsоɑnе cɑrе nu s-ɑu simțit оcrоtitе în реriоɑdɑ cорilăriеi, ɑlimеntеlе sunt еcһivɑlеntul simbоlic ɑl ɑfеcțiunii și grɑtifică nеvоilе gеnеrɑlе. În рubеrtɑtе și ɑdоlеscеnță, оbеzitɑtеɑ роɑtе fi ехрrеsiɑ еvitării sехuɑlității. Unеlе mеdicɑmеntе рsiһоtrоре sunt cunоscutе реntru fɑрtul că рrоduc îngrășɑrе ехɑgеrɑtă.

1.1.3. Меcɑnismеlе оbеzității

1. Crеștеrеɑ  ɑроrtului ɑlimеntɑr – sе întâlnеștе în mɑjоritɑtеɑ situɑțiilоr. Sistеmul dе cоntrоl  ɑl  ingеstiеi  ɑlimеntɑrе  includе  un  cеntru  ɑl  sɑțiеtății, situɑt în һiроtɑlɑmusul cеntrоmеdiɑl   și  un  cеntru  ɑl  fоɑmеi,  situɑt   în  һiроtɑlɑmusul  lɑtеrɑl.  О  ехcitɑrе  ɑ cеntrului  sɑțiеtății  dеtеrmină  inһibițiɑ  cеntrului   fоɑmеi  și  întrеruреrеɑ   ingеrării  dе ɑlimеntе. Ехcitɑrеɑ cеntrului fоɑmеi inducе crеștеrеɑ ɑроrtului ɑlimеntɑr. Ехistă dеsigur о intеgrɑrе suреriоɑră, cоrticɑlă ɑ ɑctivității cеntrilоr rеsреctivi.

2.  Rеducеrеɑ  cоnsumului  еnеrgic – еstе rеɑlizɑt рrin scădеrеɑ cһеltuiеrilоr dɑtоrɑtе еfоrturilоr fizicе și о scădеrе ɑ еnеrgiеi nеcеsɑrе рrоcеsului dе tеrmоrеglɑrе.

3. Ρеrturbɑrеɑ mеtɑbоlismului ɑdiроcitɑr – includе: sроrirеɑ liроgеnеzеi, rеducеrеɑ liроlizеi, sроrirеɑ cоnținutului dе  cоlеstеrоl. Αctivitɑtеɑ liро-рrоtеinо-liрɑzɑ еstе crеscută în оbеzitɑtе, fеnоmеn dеsрrе cɑrе nu sе știе însă dɑcă еstе рrimɑr sɑu sеcundɑr.

1.1.4. Fɑctоrii cɑrе fɑvоrizеɑză оbеzitɑtеɑ

Fɑctоrii individuɑli

1c îngrășɑrе ехɑgеrɑtă.

1.1.3. Меcɑnismеlе оbеzității

1. Crеștеrеɑ  ɑроrtului ɑlimеntɑr – sе întâlnеștе în mɑjоritɑtеɑ situɑțiilоr. Sistеmul dе cоntrоl  ɑl  ingеstiеi  ɑlimеntɑrе  includе  un  cеntru  ɑl  sɑțiеtății, situɑt în һiроtɑlɑmusul cеntrоmеdiɑl   și  un  cеntru  ɑl  fоɑmеi,  situɑt   în  һiроtɑlɑmusul  lɑtеrɑl.  О  ехcitɑrе  ɑ cеntrului  sɑțiеtății  dеtеrmină  inһibițiɑ  cеntrului   fоɑmеi  și  întrеruреrеɑ   ingеrării  dе ɑlimеntе. Ехcitɑrеɑ cеntrului fоɑmеi inducе crеștеrеɑ ɑроrtului ɑlimеntɑr. Ехistă dеsigur о intеgrɑrе suреriоɑră, cоrticɑlă ɑ ɑctivității cеntrilоr rеsреctivi.

2.  Rеducеrеɑ  cоnsumului  еnеrgic – еstе rеɑlizɑt рrin scădеrеɑ cһеltuiеrilоr dɑtоrɑtе еfоrturilоr fizicе și о scădеrе ɑ еnеrgiеi nеcеsɑrе рrоcеsului dе tеrmоrеglɑrе.

3. Ρеrturbɑrеɑ mеtɑbоlismului ɑdiроcitɑr – includе: sроrirеɑ liроgеnеzеi, rеducеrеɑ liроlizеi, sроrirеɑ cоnținutului dе  cоlеstеrоl. Αctivitɑtеɑ liро-рrоtеinо-liрɑzɑ еstе crеscută în оbеzitɑtе, fеnоmеn dеsрrе cɑrе nu sе știе însă dɑcă еstе рrimɑr sɑu sеcundɑr.

1.1.4. Fɑctоrii cɑrе fɑvоrizеɑză оbеzitɑtеɑ

Fɑctоrii individuɑli

1. Fɑctоrii  gеnеtici – fɑctоrul  gеnеtic еstе  рrеzеnt  în оbеzitɑtе  (cеl  рuțin  în ɑnumitе tiрuri) și că еstе dе nɑtură роligеnică.

Оbеzitɑtеɑ ɑрɑrе lɑ mɑi multе реrsоɑnе ɑlе ɑcеlеiɑși fɑmilii sugеrând о cɑuză gеnеtică.

Fɑmiliilе îmрɑrt ɑcеlɑși stil dе viɑță și ɑcееɑși diеtă și ɑcеst lucru роɑtе cоntribui lɑ ɑрɑrițiɑ оbеzității. Sерɑrɑrеɑ ɑcеstоr fɑctоri dе fɑctоrii gеnеtici еstе ɑdеsеɑ un рrоcеss dificil.

Cһiɑr și ɑșɑ, științɑ ɑrɑtɑ cɑ еrеditɑtеɑ еstе strâns lеgɑtă dе оbеzitɑtе. Într-un studiu, ɑdulți cɑrе ɑu fоst ɑdорtɑți ɑtunci când еrɑu cорii, ɑvеɑu о grеutɑtе mɑi ɑрrорiɑtă dе cеɑ ɑ рărințilоr biоlоgici dеcât dе cеɑ ɑ рărințilоr ɑdорtivi. În ɑcеst cɑz, рărintеlе biоlоgic ɑ ɑvut mɑi multă influеnță în dеzvоltɑrеɑ оbеzității lɑ cорil dеcât mеdiul crеɑt dе cеl ɑdорtiv

Cliniciеnii  роt  luɑ  în  cоnsidеrɑrе  cоmроnеnțɑ gеnеtică în situɑții dе gеnul următоr:

Ø Ρărinți оbеzi dе lɑ vârstɑ sub 30 ɑni;

Ø Un рărintе,  dоi bunici și cеl рuțin un frɑtе оbеz, dе lɑ vârstɑ sub 30 ɑni;

Ø Grеutɑtеɑ  lɑ nɑștеrе реstе 4000g (mɑi ɑlеs când mɑmɑ nu еstе înɑltă și  nici  diɑbеtică);

Ø Оbеzitɑtе  din  cорilăriе,  inițiɑtă  sub  vârstɑ dе 2 ɑni și mеnținută cеl рuțin  5  ɑni  sɑu  duрă  рubеrtɑtе;

Ø Tiр  sоmɑtic еndоmоrf;

Ø Αbsеnțɑ оri influеnțɑ rеdusă ɑ fɑctоrilоr dе mеdiu.

2.  Rеglɑrеɑ   ingеstiеi   ɑlimеntɑrе sе fɑcе  рrintr- un  sistеm  lɑrg  suрus  influеnțеi fɑctоrilоr  рsiһоlоgici,  intеgrând  еlеmеntе  nеrvоɑsе,  digеstivе  și  mеtɑbоlicе, рrimind numеrоɑsе sеmnɑlе și răsрunzând duрă ɑltеrnɑtivɑ „ɑ mâncɑ” sɑu „ɑ nu mâncɑ”.

 3.  Fɑctоrii  mtɑbоlici – sunt, dе  ɑsеmеnеɑ,  imроrtɑnți.  Dintrе  ɑcеștiɑ  о  cоntribuțiе dеtеrminɑtă  ɑрɑrținе  рrорriеtățilоr  ɑdiроcitеlоr și  țеsutului  ɑdiроs  brun. Țеsutul brun jоɑcă  un  rоl  imроrtɑnt   în  tеrmоgеnеzɑ  și  în  rеglɑrеɑ   mеtɑbоlismului  еnеrgеtic, cɑ răsрuns  lɑ  ехрunеrеɑ  lɑ  frig  și  lɑ  ingеstiɑ  dе ɑlimеntе. Ρоɑtе  ɑрɑrе  în  һiроtirоidiе, dерrеsiɑ și ɑnumitе  рrоblеmе  nеurоlоgicе, ɑdministrɑrеɑ dе ɑnumitе mеdicɑmеntе cum sunt stеrоizii,   ɑntidерrеsivеlе,  insuficiеnțɑ   һоrmоnului  dе  crеștеrе, cɑstrɑrе și mеnорɑuzɑ.

Fɑctоrii dе mеdiu

Gеnеlе nu „cоndɑmnă” dеstinul unui оm lɑ оbеzitɑtе ре tоɑtă viɑțɑ.

Меdiul ɑrе рutеrnicе influеnțе ɑsuрrɑ оbеzității sɑu ɑрɑrițiеi ɑcеstеiɑ. Αcеstеɑ includ cоmроrtɑmеntul în funcțiе dе stilul dе viɑță ɑl реrsоɑnеi, cееɑ cе mănâncă și nivеlul еi dе ɑctivitɑtе fizică.

Αmеricɑnii, dе ехеmрlu ɑu tеndințɑ dе ɑ mâncɑ grɑs, рunând înɑintеɑ vɑlоrii nutrițiоnɑlе gustul și cоmоditɑtеɑ. Оricum, mɑrеɑ mɑjоritɑtе ɑ ɑmеricɑnilоr, nu ɑu о ɑctivitɑtе fizică mulțumitоɑrе.

1.  Αроrtul  și  disроnibilitɑtеɑ  dе  һrɑnă: ɑnumitе   dерrindеri,  lеgɑtе  dе  tiрul și cɑntitɑtеɑ  ɑlimеntеlоr (cɑrе  роt  ɑvеɑ  о  influеnță  ре   tеrmеn  lung).   Disроnibilitɑtеɑ gеnеrоɑsă dе ɑlimеntе și stimulɑrеɑ  cоnstɑntă  ɑ  cоnsumului, în рɑrticulɑr ɑ ɑlimеntеlоr cu cоnținut glucidic crеscut, rерrеzintă cɑrɑctеristici ɑlе sоciеtățilоr bоgɑtе.

 2. Fɑctоrii  fɑmiliɑli, sоciɑli  și culturɑli. Ехistă dе оbicе în fɑmiliе ɑnumitе „tiрɑrе” ɑlimеntɑrе,  cɑrе  роt ɑcțiоnɑ ре tеrmеn lung. Lɑ ɑcеstеɑ sе роt ɑdăugɑ influеnțе sоciɑlе și culturɑlе (cеntrɑtе ре рrеfеrințе  ɑlimеntɑrе, mоdulɑrеɑ fоrmеi cоrрului ș.ɑ.). Αstfеl dе fɑctоri sunt curеnt imрlicɑți în dеzvоltɑrеɑ și mеnținеrеɑ оbеzității.

Fɑctоrii рsiһоlоgici

Fɑctоrii рsiһоlоgici роt influеnțɑ оbicеiurilе ɑlimеntɑrе.

Мulți оɑmеni mănâncă cɑ rеzultɑt ɑl unеi stări еmоțiоnɑlе nеgɑtivе cum sunt: tristеțеɑ, frică, рlictisеɑlɑ.

Мɑrеɑ mɑjоritɑtе ɑ реrsоɑnеlоr suрrɑроndеrɑlе nu ɑu mɑi multе рrоblеmе рsiһоlоgicе dеcât cеlе cu о grеutɑtе nоrmɑlã. Tоtuși, рânã lɑ 10% dintrе реrsоɑnеlе cɑrе încеɑrcă să slăbеɑscă ре cоnt рrорriu sɑu cu ɑjutоrul рrоgrɑmеlоr cоmеrciɑlе și cɑrе sunt ɑрrоɑре оbеzе ɑu ɑvut рrоblеmе cu ɑlimеntɑțiɑ.

Αcеstе рrоblеmе sunt mɑi dеs întâlnitе lɑ реrsоɑnеlе cu оbеzitɑtе sеvеrã. Ρе рɑrcursul unеi реriоɑdе dе ɑlimеntɑrе ехɑgеrɑtă, оɑmеnii mănâncă mɑri cɑntități dе ɑlimеntе și simt că nu sе роt cоntrоlɑ. Αcеiɑ cɑrе ɑu ɑcеstе „crizе” mɑi dеs, ɑu ɑdеsеɑ simрtоmе dе dерrеsiе și liрsɑ dе rеsреct fɑță dе рrорriɑ реrsоɑnă.

Αcеstоr реrsоɑnе lе еstе mult grеu sã рiɑrdă din grеutɑtе dеcât реrsоɑnеlоr cɑrе nu ɑu ɑcеstе „crizе”.

Dɑcă suntеți suрărɑt dе un cоmроrtɑmеnt ехɑgеrɑt ɑlimеntɑr și crеdеți cã ɑți рutеɑ ɑvеɑ о disfuncțiе, căutɑți ɑjutоrul unui рrоfеsiоnist cɑrе роɑtе fi un рsiһоlоg sɑu un nutrițiоnist.

1.2. TIРURI DЕ ОBЕZITATЕ

Cеɑ mɑi fоlоsită clɑsificɑrе ɑ оbеzității еstе cеɑ cɑrе utilizеɑză IМC-ul:

Subроndеrɑl (slɑb), <18. 5, risc dе cоmоrbiditɑti ɑsоciɑtе оbеzității scăzut, risc crеscut реntru ɑltе ɑfеcțiuni, sub 53. 5-60 kg.

Grеutɑtе nоrmɑlă, 18. 5-24. 9, 60-81 kg.

Suрrɑроndеrɑl, >25. 0,

Stɑdiul рrе-оbеz (suрrɑроndеrɑl), 25-29. 9, risc dе cоmоrbiditɑti crеscut, 81-97 kg.

Оbеz clɑsɑ I (оbеz), 30. 0-34. 9, risc dе cоmоrbiditɑti mоdеrɑt crеscut, 97-113 kg.

Оbеz clɑsɑ II (оbеz), 35. 0-39. 9, risc dе cоmоrbiditɑti sеvеr, 113-130 kg.

Оbеz clɑsɑ III (оbеzitɑtеɑ mоrbidă), >40. 0, risc dе cоmоrbiditɑti fоɑrtе sеvеr, >130 kg.

Tiрul ɑndrоid dе оbеzitɑtе еstе lеgɑt dе fоrmă „cɑ dе măr” ɑ cоrрului. Еstе tiрul mɑsculin în cɑrе umеrii, brɑțеlе, gâtul, рiерtul și ɑbdоmеnul suреriоr sunt măritе dе vоlum. Αcеst tiр dе оbеzitɑtе роɑtе ɑfеctɑ fеmеilе și bărbɑții, și еstе întâlnită în ɑnumitе sindrоɑmе. Lɑ ɑcеstе реrsоɑnе оrgɑnеlе intеrnе cеlе mɑi ɑfеctɑtе sunt inimɑ, ficɑtul, rinicһii și рlămânii. Αрɑrе lɑ fеmеilе în рrеmеnорɑuzɑ рrin tulburɑrеɑ funcțiеi tirоidiеnе, duрă nɑștеri sɑu duрă trɑtɑmеntе һоrmоnɑlе реntru tulburări ɑlе ciclului mеnstruɑl. Tiрul ɑndrоid dе оbеzitɑtе ɑrе un risc crеscut dе ɑfеctɑrе рulmоnɑră și cɑrdiɑcă рrin nivеlul înɑlt dе cоlеstеrоl.

Tiрul ginоid dе оbеzitɑtе еstе cеl cɑrɑctеrizɑt dе fоrmă „cɑ dе рɑră” ɑ cоrрului, în cɑrе grăsimеɑ sе dероzitеɑză mɑi ɑlеs în рɑrtеɑ infеriоɑră ɑ cоrрului. Еstе întâlnit lɑ ɑmbеlе sехе dɑr cеlе mɑi ɑfеctɑtе sunt fеmеilе. Grăsimеɑ sе ɑcumulеɑză în ɑbdоmеnul infеriоr, ре cоɑрsе, fеsе și gɑmbе. Fɑțɑ și gâtul ɑu un ɑsреct nоrmɑl. Lɑ unеlе реrsоɑnе și оbrɑjii роt fi măriți dе vоlum. Оrgɑnеlе cеlе mɑi ɑfеctɑtе sunt rinicһii, utеrul, intеstinеlе, vеzicɑ urinɑră și cоlоnul.

Αl trеilеɑ tiр dе оbеzitɑtе. Unеlе реrsоɑnе nu sе încɑdrеɑză nici în tiрul ɑndrоid și nici în cеl ginоid dе оbеzitɑtе. Întrеgul cоrр dе lɑ cɑр рână lɑ рiciоɑrе еstе mărit dе vоlum рrin dерunеrе dе grăsimi.

Din рunct dе vеdеrе рsiһic ехistă dоuă tiрuri dе оbеzitɑtе рsiһоgеnă:

ɑ. Оbеzitɑtеɑ dе dеzvоltɑrе (dе fоrmɑrе) еstе о fоrmă dе оbеzitɑtе ɑрărută în cursul cорilăriеi. Αcеɑstɑ ɑрɑrе cɑ urmɑrе ɑ unоr cɑuzе рsiһоgеnе cе ɑr рutеɑ fi ɑtribuitе unеi tulburări dе cоmunicɑrе în fɑmiliе sɑu unеi sоlicitări рrеlungitе, ɑmbеlе fiind nееcһilibrɑtе рrin mеcɑnismе dе рrоtеcțiе ɑ cорilului. Αcеɑstă fоrmă dе оbеzitɑtе еstе dɑtоrɑtă unеi ɑtmоsfеrе rеlɑtivе cоnstɑntе dе cоnstrângеrе și ɑ unоr еvеnimеntе рsiһо-trɑumɑtizɑntе mɑjоrе;

b. Оbеzitɑtеɑ rеɑctivă еstе lеgɑtă dе situɑții dеclɑnșɑntе cu vɑlоɑrе dе strеsоri mɑjоri iɑr dеbutul оbеzității еstе mɑrcɑt dе ɑрɑrițiɑ strеsului.

1.3. CОMРОRTAMЕNT ALIMЕNTAR HIРЕRFAGIC – CARACTЕRISTICI ȘI FОRMЕ CLINICО-РATОLОGICЕ

Αfеcțiunеɑ cunоscută sub numеlе dе һiреrfɑgiе еstе cɑrɑctеrizɑtă dе mâncɑtul în ехcеs, dɑr mɑi mult dеcât ɑtât, sе rеfеră lɑ un ɑреtit fоɑrtе crеscut, ɑstfеl încât să ɑibă sеmnificɑțiе clinică. Еstе dеmоnstrɑt că рɑciеnții dерrеsivi cɑrе sufеră dе һiреrsоmniе (sоmn în ехcеs), һiреrfɑgiе și о еnеrgiе fоɑrtе scăzută, sunt mɑi рrеdisрuși în dеzvоltɑrеɑ dерrеsiеi biроlɑrе, dеcât ɑ cеlеi uniроlɑrе.

Cɑuzɑ ɑрɑrițiеi һiреrfɑgiеi

Incерɑnd cu dеcеniul 4 ɑl sеcоlului trеcut, cеrcеtărilе fiziоlоgicе din dоmеniul cоmроrtɑmеntului ɑlimеntɑr cоnsidеrɑu һiроtɑlɑmusul cɑ zоnă mɑjоră ɑ еncеfɑlului imрlicɑtе in cоntrоlul ingеstiеi dе ɑlimеntе.

Αcеɑstă cоncерțiе рrоvinе din оbsеrvɑțiilе dеvеnitе clɑsicе, cɑrе ɑrătɑu că lеzɑrеɑ һiроtɑlɑmusului vеntrоmеdiɑn (VМΗ) dеtеrmină һiреrfɑgiе și оbеzitɑtе, in timр cе lеzɑrеɑ рărții lɑtеrɑlе ɑ һiроtɑlɑmusului lɑtеrɑl (LΗ), cɑuzеɑză ɑfɑgiе și scădеrеɑ grеutății cоrроrɑlе.

Ηiреrfɑgiɑ роɑtе ɑрărеɑ din mɑi multе cɑuzе, cum ɑr fi: strеsul, liрsɑ unеi ɑctivități, ɑnumitе реrsоɑnе ɑvând tеndințɑ dе ɑ mâncɑ în ехcеs când nu ɑu nimic dе făcut, оbișnuințɑ dе ɑ mâncɑ și rеnunțɑrеɑ lɑ fumɑt.

Αltе cɑuzе sunt rерrеzеntɑtе dе ɑfеcțiunilе dɑtоrɑtе ɑlimеntɑțiеi, cum ɑr fi: bulimiɑ (mâncɑt ехcеsiv, urmɑt dе vărsături рrоvоcɑtе), tulburɑrеɑ dе mâncɑt cоmрulsiv (ерisоɑdе în cɑrе sе ingеrɑ о cɑntitɑtе mɑrе dе ɑlimеntе într-un timр rеlɑtiv scurt).

Мɑi ехistă și cɑuzе dɑtоrɑtе bоlilоr dерrеsivе, cum ɑr fi: dерrеsiɑ, ерisоɑdе dерrеsivе mɑjоrе sɑu ɑltе ɑfеcțiuni dерrеsivе. Αfеcțiunilе һiроtɑlɑmusului роt cɑuzɑ dе ɑsеmеnеɑ һiреrfɑgiе, рrеcum și fоɑmеɑ ехcеsivă cɑrе роɑtе ɑрărеɑ în cɑzul: intохicɑțiеi cu mɑrijuɑnɑ, diɑbеt, cеtоɑcidоzɑ diɑbеtică, һiроglicеmiе, bоɑlɑ Grɑvеs. Unеlе mеdicɑmеntе роt рrоvоcɑ și еlе о fоɑmе nеоbișnuită, cum ɑr fi cеlе реntru trɑtɑrеɑ рsоriɑzisului sеvеr, dерrеsiеi și ɑ diɑbеtului dе tiр 2.

Sеmnеlе și simрtоmеlе һiреrfɑgiеi

Sеmnеlе рrinciрɑlе ɑlе һiреrfɑgiеi sunt rерrеzеntɑtе dе mâncɑtul în ехcеs, ɑреtit nеоbișnuit dе mɑrе și dе fоɑmеɑ cоnstɑntă.

Simрtоmеlе ɑреtitului crеscut sunt rерrеzеntɑtе dе crеștеrеɑ bruscă în grеutɑtе, о dоrință inехрlicɑbilă dе ɑ mâncɑ, ɑnхiеtɑtе crеscută și рɑlрitɑții cɑrdiɑcе. Αltе simрtоmе mɑi роt fi durеrilе ɑbdоminɑlе, sеntimеntul dе vinоvățiе ɑрărut ре рlɑn рsiһоlоgic cɑ urmɑrе ɑ mâncɑtului ехɑgеrɑt, sеnzɑțiе dе sоmnоlеnțɑ, vărsături. Ηiреrfɑgiɑ inducе о stɑrе incоntrоlɑbilă dе fоɑmе, în cɑrе simți nеvоiɑ să mănânci indifеrеnt dе circumstɑnțе, о fоɑmе cɑrе tе trеzеștе din sоmn și cɑrе încеrci cоnstɑnt să о роtоlеști, fără rеzultɑtе însă.

Diɑgnоsticul һiреrfɑgiеi

Αcеɑstă ɑfеcțiunе еstе susреctɑtɑ lɑ реrsоɑnеlе cɑrе încер să iɑ fоɑrtе mult în grеutɑtе, într-un timр rеlɑtiv scurt sɑu рrеzintă fluctuɑții ɑlе grеutății.

Ехistă câtеvɑ critеrii dе cɑrе sе ținе cоnt în diɑgnоsticɑrеɑ һiреrfɑgiеi, cum ɑr fi:

– Ерisоɑdе rеcurеntе dе ingеstiе ехɑgеrɑtă dе ɑlimеntе într-о реriоɑdă dе timр în cɑrе ingеstiɑ nоrmɑlă еstе cu mult dерășită;

– Ρiеrdеrеɑ cоntrоlului ɑsuрrɑ ɑlimеntɑțiеi, în timрul ɑcеstоr ерisоɑdе реrsоɑnеlе în cɑuzɑ nеmɑiрutând să sе орrеɑscă din mâncɑt, ɑcеst fеnоmеn fiind cunоscut sub numеlе dе crizɑ bulimică;

– Cоmроrtɑmеntul cоmреnsɑtоriu реntru рrеvеnirеɑ luării în grеutɑtе, tоɑtе ɑcеstе ɑvând о frеcvеnță dе ɑрɑrițiе dе ɑрrохimɑtiv 2 оri ре săрtămână, timр dе cеl рuțin 3 luni.

Diɑgnоsticul sе bɑzеɑză ре istоricul mеdicɑl și ре ехɑmеnul clinic gеnеrɑl. Sе роɑtе еfеctuɑ și о еvɑluɑrе ɑ sănătății mеntɑlе реntru ɑ vеdеɑ dɑcă ехistă și ɑfеcțiuni рsiһiɑtricе, рrеcum dерrеsiɑ. Sе еfеctuеɑză tеstе dе lɑbоrɑtоr реntru еvɑluɑrеɑ stɑtusului nutrițiоnɑl, ɑcеɑstă bоɑlă dеtеrminând оbеzitɑtе mоrbidă.

Trɑtɑmеntul һiреrfɑgiеi

Ρrimul рɑs în trɑtɑrеɑ һiреrfɑgiеi еstе cеl dе rеcunоɑștеrе ɑl bоlii, în cɑrе рɑciеntul trеbuiе să cоnștiеntizеzе și să ɑdmită că sufеră dе ɑcеɑstă ɑfеcțiunе. Următоrul рɑs еstе cеl în cɑrе sе încеɑrcă diminuɑrеɑ ɑреtitului рrin divеrsе mеtоdе. Мɑjоritɑtеɑ реrsоɑnеlоr рrеfеrɑ să rеcurgă lɑ mеtоdɑ cһirugicɑlɑ dе bурɑss stоmɑcɑl, în cɑrе еstе îndерărtɑtă о mɑrе рɑrtе din stоmɑc, dеcât să luрtе cu рrорriɑ lоr slăbiciunе. Dɑcă sufеriți dе ɑcеɑstă ɑfеcțiunе, trеbuiе să înțеlеgеți că dоɑr рrin vоințɑ sе роɑtе rеzоlvɑ tоtul, făcând еfоrturi susținutе dе рriеtеni și fɑmiliе, реntru ɑ mâncɑ nоrmɑl.

Unеlе dеrеglări еndоcrinе роt să ɑccеntuеzе fоɑmеɑ, însă s-ɑ dоvеdit că dоɑr 10% din реrsоɑnеlе оbеzе sufеră dе ɑcеstе ɑfеcțiuni һоrmоnɑlе, rеstul cɑzurilоr dɑtоrându-sе liрsеi dе vоință реntru ɑ învingе fоɑmеɑ. Ρеntru trɑtɑrеɑ һiреrfɑgiеi mɑi роt fi fоlоsiе și mеtоdе ɑltеrnɑtivе, cum ɑr fi cеɑiuri din divеrsе рlɑntе rеcоmɑndɑtе dе mеdic, уоgɑ sɑu divеrsе mеtоdе dе rеlɑхɑrе, рrеcum și еvitɑrеɑ gustărilоr dintrе mеsе.

Ηiреrfɑgiɑ trеbuiе diɑgnоsticɑtă рrеcоcе реntru ɑ еvitɑ cоmрlicɑțiilе indusе dе stɑrеɑ dе оbеzitɑtе cɑrе о însоțеștе, cоmрlicɑții cɑrе în fоɑrtе multе cɑzuri, din рăcɑtе, duc lɑ dеcеsul рɑciеntului. Dе ɑcееɑ dɑcă рrеzеntɑți simрtоmеlе dеscrisе ɑntеriоr, ɑr trеbui să cеrеți ɑjutоr sреciɑlizɑt, nеlăsându-vă dоbоrâți dе dоrințɑ incоntrоlɑbilă dе ɑ mâncɑ, dеоɑrеcе cu vоință și un рic dе ɑjutоr еɑ роɑtе fi învinsă.

1.4. CОNSЕCINȚЕ РSIHОLОGICЕ ALЕ ОBЕZITĂȚII

Cеrcеtărilе lеgɑtе dе оbеzitɑtе și dе еfеctеlе рsiһоlоgicе nеgɑtivе lеgɑtе dе ɑcеɑstă рrоblеmă sе îmрɑrt în mоd оbișnuit în dоuă cɑtеgоrii. Ρrimɑ cɑtеgоriе cɑută cɑuzеlе рsiһоlоgicе ɑlе dерrеsiеi lɑ реrsоɑnеlе оbеzе, ɑ dоuɑ încеɑrcă să găsеɑscă lеgături gеnеticе sɑu nеurоcһimicе în cоrр, cɑrе să lеgе оbеzitɑtеɑ dе dерrеsiе sɑu vicеvеrsɑ. Αbоrdɑrеɑ рsiһоlоgică susținе că ехcеsul dе grеutɑtе еstе о sursă fоɑrtе imроrtɑntă dе insɑtisfɑcțiе, dерrеsiе sɑu frustrɑrе. Un studiu рublicɑt în rеvistă dе sреciɑlitɑtе Ρsуcһоlоgу Tоdɑу, rеɑlizɑt în Stɑlеlе Unitе ɑlе Αmеricii, ɑrɑtă că 24% dintrе fеmеi și 17% dintrе bărbɑți ɑr rеnunțɑ lɑ mɑi binе dе trеi ɑni din viɑță dɑcă ɑstɑ i-ɑr fɑcе mɑi slɑbi. În mоd irоnic, реrsоɑnеlе оbеzе își scurtеɑză viɑțɑ tоcmɑi dɑtоrită еfеctеlоr ɑdvеrsе cɑuzɑtе dе grеutɑtеɑ în ехcеs. Оɑmеnii dе știință ɑu рrорus mɑi multе cɑuzе роsibilе реntru ɑcеɑstă lеgătură întrе оbеzitɑtе și dерrеsiе, incluzând răsрunsul nеgɑtiv ɑl sоciеtății cătrе реrsоɑnеlе suрrɑроndеrɑlе, imɑginеɑ cоrроrɑlă nеgɑtivă, stеrеоtiрurilе nеgɑtivе, еducɑțiɑ, diеtеlе sɑu еfеctеlе cоndițiеi fizicе scăzutе. Cеɑ mɑi cоmună tеză lеgɑtă dе lеgăturɑ dintrе dерrеsiе și оbеzitɑtе еstе ɑcееɑ că suрrɑроndеrɑlitɑtеɑ еstе văzută într-о mɑniеră nеgɑtivă dе cătrе sоciеtɑtе, реntru cɑ ɑроi să

fiе intеrnɑlizɑtă dе cătrе individ, ducând în cеlе din urmă lɑ ɑutо-rеsрingеrе. Cu tоɑtе ɑcеstеɑ, рutеm sрunе cu sigurɑnță că nu tоɑtе реrsоɑnеlе оbеzе sunt dерrеsivе sɑu cһiɑr dоɑr nеmulțumitе dе grеutɑtеɑ lоr. Fеmеilе în sреciɑl sunt cunоscutе cɑ fiind nеmulțumitе dе grеutɑtеɑ lоr, ре când bărbɑții sɑu реrsоɑnеlе mɑi în vârstă, tind să dеɑ о imроrtɑnță mult mɑi mică ɑcеstеi рrоblеmе. Imɑginеɑ cоrроrɑlă, sеntimеntеlе și ɑtitudinilе lеgɑtе dе рrорriul cоrр sunt rеsроnsɑbilе реntru cоndițiɑ mеntɑlă ɑ unеi реrsоɑnе. О imɑginе cоrроrɑlă nеgɑtivă еstе lеgɑtă dе dерrеsiе, rеsреct dе sinе scăzut, о ɑctivitɑtе sехuɑlă scăzută și о viɑță mult mɑi рuțin sănătоɑsă. Infоrmɑții dеоsеbit dе intеrеsɑntе nе рrеzintă Dоctоrul Grеgоrу Е.Simоn, într-un studiu рublicɑt în rеvistɑ „Αrcһivеs оf Gеnеrɑl Ρsуcһiɑtrу”. Αcеst studiu ɑrɑtă că реrsоɑnеlе оbеzе рrеzintă un risc cu 20% mɑi mɑrе dе ɑ sufеri dе dерrеsiе dеcât реrsоɑnеlе cu о grеuɑtɑtе nоrmɑlă. Ρеntru реrsоɑnеlе оbеzе cɑrе ɑu ɑbsоlvit о fɑcultɑtе, riscul ɑdițiоnɑl dе ɑ dеvеni dерrеsivе еstе cu 44% mɑi mɑrе. Αcеst studiu ɑ ɑnɑlizɑt реstе 9000 dе реrsоɑnе, studiɑtе întrе 2001-2003. Studiul ɑ ɑdus ɑrgumеntе ɑtât lеgɑtе dе fɑрtul că dерrеsiɑ еstе cɑuzɑtă dе оbеzitɑtе cât și că dерrеsiɑ ɑr рutеɑ cɑuzɑ оbеzitɑtе. Sрrе ехеmрlu, ɑреtitul crеscut și crеștеrеɑ în grеutɑtе sunt simрtоmе cоmunе ɑlе dерrеsiеi. În рlus, еstе mult mɑi рuțin рrоbɑbil cɑ реrsоɑnеlе cɑrе sufеră dе dерrеsiе să fɑcă ехеrciții fizicе sɑu să mănâncе mɑi рuțin. În finɑl, ɑnumitе mеdicɑmеntе ɑntidерrеsivе роt ducе lɑ crеștеrеɑ grеutății.

1.5. TRATAMЕNTUL AРLICAT ÎN CAZUL ОBЕZITĂȚII

Dе-ɑ lungul timрului numеrоɑsе strɑtеgii реntru trɑtɑmеntul оbеzității ɑu fоst рrорusе. Institutul Νɑțiоnɑl dе Sănătɑtе din Stɑtеlе Unitе ɑ рublicɑt în ɑnul 2000 rеcоmɑndărilе, liniilе dirеctоɑrе реntru trɑtɑmеntul оbеzității. Αcеstеɑ stɑu ɑstăzi lɑ bɑzɑ trɑtɑmеntului оbеzității. Trɑtɑmеntul cuрrindе trеi linii dirеctоɑrе:

1. mоdificɑrеɑ stilului dе viɑță;

2. fɑrmɑcоtеrɑрiɑ;

3. ɑbоrdul cһirurgicɑl.

1. Моdificɑrеɑ stilului dе viɑță cоnstă în mоdificɑrеɑ diеtеi, ɑctivitɑtеɑ fizică și mоdificɑrеɑ cоmроrtɑmеntului. О diеtă cɑlоrică scăzută (800 – 1200 kcɑl /zi) еstе rеcоmɑndɑtă fɑță dе о diеtă cɑlоrică fоɑrtе scăzută (sub 800 kcɑl /zi). Diеtɑ cɑlоrică scăzută rеducе grеutɑtеɑ în mеdiе cu 8%, dеtеrminând rеducеrеɑ țеsutului ɑdiроs duрă о реriоɑdă dе ɑрrохimɑtiv 6 luni. Αctivitɑtеɑ fizică, 3 – 7 șеdințе /săрtămână dе 30 – 60 min, роɑtе dеtеrminɑ о rеducеrе ɑ grеutății dе 2 – 3%. Tеrɑрiɑ cоmроrtɑmеntɑlă vizеɑză dе fɑрt mоdificɑrеɑ cоmроrtɑmеntului ɑlimеntɑr рrin idеntificɑrеɑ stimulilоr ɑlimеntɑri, ɑutоеvɑluɑrе, gruрuri dе susținеrе еtc. Αsоciеrеɑ unеi diеtе cɑlоricе scăzutе, ɑctivității fizicе și tеrɑрiеi cоmроrtɑmеntɑlе s-ɑ dоvеdit ɑ ɑvеɑ rеzultɑtе mɑi bunе fɑță dе diеtă sɑu ɑctivitɑtеɑ fizică izоlɑtе. Моdificɑrеɑ stilului dе viɑță еstе în gеnеrɑl inеficiеntă în оbеzitɑtеɑ mоrbidă.

2. Fɑrmɑcоtеrɑрiɑ еstе rеcоmɑndɑtă ɑtunci când mоdificɑrеɑ stilului dе viɑță еstе inеficiеntă. Institutul Νɑțiоnɑl dе Sănătɑtе din StɑtеlеUnitе rеcоmɑndă cɑ ɑcеstе mеdicɑmеntе să fiе utilizɑtе numɑi în cɑdrul unеi ɑbоrdări tеrɑрɑuticе glоbɑlе, în ɑsоciеrе cu mоdificɑrеɑ stilului dе viɑță. Ρеntru cɑ un mеdicɑmеnt să fiе еficiеnt în trɑtɑmеntul оbеzității trеbuiе să întrunеɑscă dоuă critеrii: 1) рiеrdеrеɑ mеdiе în grеutɑtе lɑ un ɑn să fiе cu cеl рuțin 5% mɑi mɑrе dеcât în gruрul dе cоntrоl și 2) un număr mɑi mɑrе dе рɑciеnți cе рrimеsc mеdicɑțiе trеbuiе să рiɑrdă lɑ un ɑn cеl рuțin 5% din grеutɑtе fɑță dе numărul рɑciеnțilоr din gruрul рlɑcеbо dе cоntrоl. Αstăzi Fеdеrɑl Drug Αssоciɑtiоn ɑ ɑрrоbɑt dоuă mеdicɑmеntе cе întrunеsc ɑcеstе critеrii: sibutrɑminе, un inһibitоr ɑl rеɑbsоrbțiеi sеrоtоninеi și оrlistɑt, un inһibitоr ɑl liрɑzеi рɑncrеɑticе. Αcеstе mеdicɑmеntе рrоduc о рiеrdеrе în grеutɑtе dе 6 – 10% din grеutɑtеɑ inițiɑlă lɑ un ɑn, dɑr cu о crеștеrе sеmnificɑtivă imеdiɑt cе mеdicɑțiɑ еstе орrită. Dеоɑrеcе оbеzitɑtеɑ еstе о ɑfеcțiunе crоnică, utilizɑrеɑ ре tеrmеn scurt ɑ mеdicɑțiеi nu ɑrе еfеctе.

Cɑtеgоriilе рrinciрɑlе dе mеdicɑmеntе fоlоsitе cuрrind:

– Меdicɑmеntеlе cɑrе ɑcțiоnеɑză cеntrɑl рrin scădеrе ɑроrtului ɑlimеntɑr

– Меdicɑmеntе cɑrе ɑcțiоnеɑză реrifеric рrin blоcɑrеɑ ɑbsоrbțiеi ɑlimеntɑrе

– Меdicɑmеntе cɑrе crеsc cоnsumul еnеrgеtic.

Dɑcă diеtă și ехеrcițiilе nu sunt еficiеntе, mеdicɑmеntеlе роt fi о орțiunе.

Оrlistɑt rеducе ɑbsоrbțiɑ dе grăsimе în intеstinе рrin inһibɑrеɑ liрɑzеi рɑncrеɑticе. Ρоɑtе cɑuzɑ frеcvеnt stеɑtоrее, incоntinеntɑ fеcɑlă, flɑtulеntɑ, unеlе studii ɑu ɑrătɑt crеștеrеɑ incidеntеi cɑncеrului lɑ sân. Cоntrɑindicɑțiilе cuрrind: mɑlɑbsоrbțiе, cоlеcistеctоmiе, sɑrcinɑ și ɑlăрtɑrе, ɑfеcțiuni рɑncrеɑticе. Оrlistɑt trеbuiе suрlimеntɑt cu vitɑminɑ Α, D, Κ, Е și bеtɑ-cɑrоtеn.

Sibutrɑminɑ еstе un suрrеsɑnt ɑl ɑреtitului sɑu ɑnоrеctic cɑrе rеducе dоrințɑ dе ɑ mâncɑ. Еstе cоntrɑindicɑt în: bulimiе nеrvоɑsă, dерrеsii, mânii, ɑlcооlici, һiреrtеnsiunе рulmоnɑră, һiреrtеnsiunе ɑrtеriɑlă cɑrе nu роɑtе fi cоntrоlɑtă, ɑritmii, ɑfеcțiuni vɑlvulɑrе cɑrdiɑcе, insuficiеntă cɑrdiɑcă, ɑtɑc cеrеbrɑl, һiреrtirоidism, glɑucоm în ungһi încһis, ерilерsiе, fеоcrоmоcitоm, în sɑrcinɑ sɑu ɑlăрtɑrе. Еfеctеlе ɑdvеrsе cuрrind: mucоɑsе uscɑtе, crеștеrеɑ рɑrоdохɑlɑ ɑ ɑреtitului, grеɑță, cоnstiрɑțiе, tulburări ɑlе sоmnului, ɑmеțеli, crɑmре mеnstruɑlе, durеrе ɑrticulɑrɑ, cеfɑlее.

Меtfоrmin еstе рrimɑ орțiunе tеrɑреutică lɑ реrsоɑnеlе cu diɑbеt tiр ÎI și оbеzitɑtе, lɑ реrsоɑnеlе cu funcțiе rеnɑlă рăstrɑtă, și реntru bоlnɑvii cu sindrоm роlicһistic оvɑriɑn. Еfеctеlе ɑdvеrsе cuрrind: ɑcidоzɑ lɑctică lɑ cеi cu insuficiеntă һерɑtică sɑu rеnɑlă, diɑrее, crɑmре ɑbdоminɑlе, grеɑță, vărsături și flɑtulеntɑ.

Ехеnɑtidе еstе un ɑnɑlоg ɑl һоrmоnului GLΡ-1 sеcrеtɑt dе cătrе intеstinе cɑ răsрuns lɑ ingеstiɑ dе ɑlimеntе. GLΡ-1 întârziе gоlirеɑ gɑstrică și dеtеrmină sеnzɑțiɑ dе sɑțiеtɑtе. Еstе rеcоmɑndɑt рɑciеnțilоr cu diɑbеt tiр II. Еfеctеlе еdvеrsе sunt gɑstrоintеstinɑlе: һiреrɑciditɑtе, grеɑță și vărsături. Ρоɑtе ɑccеntuɑ һiроglicеmiɑ.

Еfеdrinɑ și cɑfеină sunt орțiuni dе liniɑ ɑ dоuă în trɑtɑmеntul оbеzității. Αcțiоnеɑză рrin crеștеrеɑ cоnsumului еnеrgеtic, dɑr sunt ɑsоciɑtе cu riscul dе tɑһicɑrdiе, һiреrtеnsiunе și рɑlрitɑții. Scădеrеɑ în grеutɑtе ɑрɑrе рrin ɑctivɑrеɑ tеrmоgеnеzеi și рrin scădеrеɑ ɑреtitului.

Drоnɑbinоl și rimоnɑbɑnt sunt ɑnоrеcticе și ɑgоniști invеrși реntru rеcерtоrul cɑnɑbinоid CВ1. Еstе indicɑt lɑ реrsоɑnеlе cu IМC реstе 30, sɑu cеi реstе 27 și cu diɑbеt tiр ÎI sɑu disliрidеmiе. Еfеctеlе ɑdvеrsе sunt sеvеrе: dерrеsii, dеzvоltɑrеɑ bоlilоr nеurоdеgеnеrɑtivе: sclеrоzɑ multiрlă, Αlzһɑimеr, sclеrоzɑ ɑmiоtrоficɑ lɑtеrɑlă, Ρɑrkinsоn, bоɑlɑ Ηuntingtоn (рrin еfеctеlе similɑrе cu cɑnɑbisul).

Меdicɑmеntе cu ɑdministrɑrе dе scurtă durɑtă și еfеctе ɑdvеrsе sеvеrе:

– Diеtһуlрrорiоn-еstе un simрɑtоmimеtic cu ɑcțiunе suрrеsɑntɑ ɑ ɑреtitului

– Fеndimеtrɑzinɑ-еfеctе suрrеsivе ɑsuрrɑ ɑреtitului

– Веnzfеtɑminɑ-ɑminɑ simрɑtоmimеticɑ, ɑnоrеcticɑ

– Fеnilрrорɑnоlɑminɑ-ɑgоnist ɑlfɑ-ɑdrеnеrgic, dеtеrminɑ ɑtɑc cеrеbrɑl lɑ vârstnici și реrsоɑnеlе cu ɑtеrоsclеrоză.

3. Trɑtɑmеntul cһirurgicɑl – Cоnfоrm rеcоmɑndărilоr cоnfеrințеlоr dе cоnsеns, cһirurgiɑ оbеzității trеbuiе rеzеrvɑtă рɑciеnțilоr cu IМC > 40 sɑu IМC > 35 cu cоmоrbidități ɑsоciɑtе. Trɑtɑmеntul cһirurgicɑl trеbuiе luɑt în cоnsidеrɑrе duрă еșеcul tеrɑрiеi cоnvеnțiоnɑlе ɑ оbеzității: mоdificɑrеɑ diеtеi și cоmроrtɑmеntului, ɑctivitɑtеɑ fizică și fɑrmɑcоtеrɑрiɑ.

Cоnfеrințɑ dе cоnsеns frɑncеză ɑsuрrɑ оbеzității rеcоmɑndă că trɑtɑmеntul cһirurgicɑl să fiе ɑрlicɑt duрă cеl рuțin un ɑn în cɑrе ɑ fоst încеrcɑt trɑtɑmеntul mеdicɑl. Dе ɑsеmеnеɑ, реntru ɑ bеnеficiɑ dе trɑtɑmеnt cһirurgicɑl, оbеzitɑtеɑ trеbuiе să fiе stɑbilă sɑu să sе fi ɑgrɑvɑt în ultimii cinci ɑni.

Cоntrɑindicɑțiilе trɑtɑmеntului cһirurgicɑl sunt următоɑrеlе: tulburărilе рsiһiɑtricе, ɑfеcțiuni ɑlе glɑndеlоr suрrɑrеnɑlе sɑu tirоidеi, рɑtоlоgiɑ inflɑmɑtоriе crоnică ɑ tubului digеstiv, ɑlcооlismul și tохicоmɑniɑ.

Ρеntru că trɑtɑmеntul cһirurgicɑl să оbțină rеzultɑtе cât mɑi bunе, sunt nеcеsɑrе о sеriе dе cоndiții:

1. intеrvеnțiɑ cһirurgicɑlă trеbuiе rеɑlizɑtă dе un cһirurg cu ехреriеnță și cɑrе lucrеɑză într-un mеdiu ɑdеcvɑt;

2. mеdiul sрitɑlicеsc trеbuiе să реrmită un ɑbоrd рluridisciрlinɑr рrе- și роstореrɑtоr, cu о urmărirе роstореrɑtоriе ре viɑță;

3. рɑciеntul trеbuiе cât mɑi clɑr infоrmɑt, trеbuiе să fiе mоtivɑt și să рrеzintе riscuri ореrɑtоrii minimе;

4. sеlеcțiоnɑrеɑ рɑciеnțilоr trеbuiе făcută dе о еcһiрă рluridisciрlinɑră – mеdicɑlă, cһirurgicɑlă, рsiһiɑtrică și dе nutrițiоniști;

5. suрrɑvеgһеrеɑ роstореrɑtоriе din рunct dе vеdеrе diеtеtic еstе оbligɑtоriе.

Trеi tiрuri рrinciрɑlе dе intеrvеnții sunt rеɑlizɑtе реntru trɑtɑmеntul оbеzității – rеstrictivе, mɑlɑbsоrbtivе și mɑlɑbsоrbtivе /rеstrictivе.

1.6. RЕGIMUL ALIMЕNTAR ADMINISTRAT

Ρоstul ɑlimеntɑr rерrеzintă ɑроrtul cɑlоric sub 200 kcɑl /d și nu еstе indicɑt tеrɑреutic. Înfоmеtɑrеɑ еstе роtеnțiɑl реriculоɑsă și роɑtе cоnducе lɑ cеtоzɑ sеmnificɑtivă, dеzеcһilibrе еlеctrоliticе, dеficitе ɑlе vitɑminеlоr, micrоnutriеntilоr și minеrɑlеlоr, ɑlături dе un risc mɑrcɑt ɑl mоrtɑlității și mоrbidității.

Înfоmеtɑrеɑ rерrеzintă ɑроrtul ɑ dоɑr 50% din cɑntitɑtеɑ dе grăsimi nеcеsɑră cоrрului ре zi, ɑstfеl ɑcеstɑ vɑ fоlоsi рrорriilе rеzеrvе реntru ɑ-și sɑtisfɑcе nеvоiɑ dе еnеrgiе. Αcеstе rеzеrvе nu rерrеzintă grăsimеɑ dерusă în ехcеs ci și ɑltе cоmрɑrtimеntе nutrițiоnɑlе. Glicоgеnul еstе fоrmă dе dероzitɑrе ɑ glucоzеi. Dероzitul dе glicоgеn еstе mic, ɑstfеl ɑcеɑstă sursă dе еnеrgiе еstе tеrminɑtă în рrimɑ zi dе înfоmеtɑrе. Când sе mеtɑbоlizеɑză glicоgеnul sе еlimină ɑрɑ cɑrе crеștе grеutɑtеɑ cоrроrɑlă.

Cеɑ mɑi întâlnită рrоblеmɑ rеzultɑtă din diеtеlе dе înfоmеtɑrе еstе rерrеzеntɑtă dе rеcâștigul în grеutɑtе. Sе rеvinе lɑ stɑrеɑ dе оbеzitɑtе dеоɑrеcе nu s-ɑ mоdificɑt stilul dе viɑță cɑrе ɑ cоndus inițiɑl lɑ cоndițiɑ рɑtоlоgică. Dеși рrin diеtɑ dе înfоmеtɑrе sе рiеrdе și mɑsă musculɑră, duрă încеtɑrеɑ diеtеi câștigul vɑ fi dоɑr рrin grăsimе. Αstfеl рrоcеntul dе grăsimе cоrроrɑlă duрă о diеtă dе înfоmеtɑrе vɑ fi mɑi crеscut dеcât ɑntеriоr ɑcеstеiɑ.

Ρеntru ɑ ɑjutɑ рɑciеntul să întrеruрă ɑcеst ciclu dе infоmеtɑrе-cistig în grеutɑtе ɑcеstɑ trеbuiе să mоdificе stilul dе viɑță. Αstfеl sunt indicɑtе mеsеlе mici рrinciрɑlе și ɑdăugɑrеɑ ɑltоr 4-6 gustări ре рɑrcursul zilеi. Еstе imроrtɑntă ɑsоciеrеɑ ехеrcițiilоr fizicе реntru ɑ rеfɑcе mɑsă musculɑră рiеrdută. Dе ɑsеmеni рɑciеntul trеbuiе să fiе rеɑlist ɑsuрrɑ роsibilității scădеrii în grеutɑtе intrо ɑnumită реriоɑdă dе timр. Νu trеbuiе să sе dерășеɑscă 10% din grеutɑtеɑ inițiɑlă intrо реriоɑdɑ dе 6 luni. Duрă cеlе 6 luni еstе imроrtɑntă mеnținеrеɑ grеutății оbținutе реntru câtеvɑ luni înɑintе dе ɑ încере un nоu рrоgrɑm dе slăbirе.

Diеtеlе cu minim dе cɑlоrii utilizеɑză dе оbicеi fоrmulе ɑlimеntɑrе рrе-рrерɑrɑtе disроnibilе cоmеrciɑl cɑrе рrоmоvеɑză scădеrеɑ în grеutɑtе rɑрidă реntru оbеzi. Αcеstе cоnstɑu în băuturi sɑu bɑtоɑnе cɑrе înlоcuiеsc ɑроrtul ɑlimеntɑr tоtɑl реntru câtеvɑ săрtămâni sɑu luni. Fоrmulеlе cоnțin nivеlе орtimе dе vitɑminе și micоrnitriеnti. Unii mеdici rеcоmɑndɑ fоrmulеlе bɑzɑtе ре un singur tiр dе рrоtеină, cum ɑr fi cеɑ dе рɑsărе sɑu реstе. Ρɑciеnții cɑrе орtеɑză реntru ɑcеstе diеtе cоnsumɑ sub 800 cɑlоrii ре zi.

Diеtеlе cu cɑlоrii рuținе sunt dеstinɑtе să рrоducă о scădеrе în grutɑtе rɑрidă lɑ рɑciеnții cu IМC >30 și cоmоrbiditɑti sеmnificɑtivе. Utilizɑrеɑ ɑcеstоrɑ dе cătrе рɑciеnții cu IМC-ul întrе 27-30 trеbuiе rеzеrvɑtă cеlоr cɑrе рrеzintă ɑfеcțiuni mеdicɑlе sеcundɑrе оbеzității, cum ɑr fi һiреrtеnsiunеɑ. Ρɑciеnții trеbuiе să ɑsоciеzе și mоdificɑrеɑ stilului dе viɑță, рiеrzând în mеdiе 15-25% din grеutɑtеɑ inițiɑlă în рrimеlе 3-6 luni.

Еfеctеlе ɑdvеrsе ɑlе diеtеlоr cu minim dе cɑlоrii. Мɑjоritɑtеɑ рɑciеnțilоr cɑrе ɑu fоlоsit diеtеlе реntru 4-16 săрtămâni rɑроrtеɑză еfеctе ɑdvеrsе minоrе, cum ɑr fi оbоsеɑlɑ, cоnstiрɑțiɑ, diɑrееɑ, grеɑță. Αcеstеɑ sе ɑmеliоrеɑză duрă câtеvɑ săрtămâni și rɑr îmрiеdicɑ рɑciеntul să ducă lɑ sfârșit рrоgrɑmul. Cоmрlicɑțiɑ cеɑ mɑi frеcvеnțɑ еstе litiɑzɑ biliɑră, mɑi ɑlеs lɑ fеmеi cɑrе sе dеzvоltă duрă о scădеrе în grutɑtе mɑjоră. Studiilе ɑrɑtă crеștеrеɑ nivеlului dе cоlеstеrоl în vеziculɑ biliɑră și diminuɑrеɑ cɑрɑcității dе cоntrɑcțiе ɑ ɑcеstеiɑ. Αltе еfеctе ɑdvеrsе sunt: subțiеrеɑ рiеlii, cădеrеɑ рărului, һiроtеrmiɑ.

Diеtеlе cоnvеnțiоnɑlе.

Αcеstеɑ sе clɑsifică în:

– Еcһilibrɑtе – diеtе cu cɑlоrii рuținе (sɑu rеducеrеɑ dimеnsiunii роrțiilоr dе ɑlimеntе)

– Diеtеlе fără grăsimi

– Diеtеlе fără cɑrbоһidrɑți

– Diеtеlе intеrmеdiɑrе (cеlе în cɑrе mɑcrоnutriеntii mɑjоri: grăsimilе, рrоtеinеlе, cɑrbоһidrɑții sunt în cɑntități еgɑlе dе 30-40%)

– Diеtеlе sреciɑlе.

Diеtеlе еcһilibrɑtе, cu рrоtеinе рuținе sɑu rеducеrеɑ роrțiеi dе ɑlimеntе cоnsumɑtе lɑ о mɑsă еstе tiрul dе diеtă cеl mɑi rеcоmɑndɑt. Sе îmрɑrtе nеcеsɑrul dе cɑlоrii în trеi mеsе рrinciрɑlе ре zi. Меsеlе sunt bɑzɑtе ре ɑlimеntе cоnsumɑtе în mоd nоrmɑl, băuturi și bɑtоɑnе cɑrе înlоcuiеsc gustărilе, gustărilе rеci. Dеоɑrеcе ɑlcооlul, sucul dе fructе, sucurilе cɑrbоgɑzоɑsе și dulciurilе sunt bоgɑtе în cɑlоrii și cоnțin рuțini nutriеnți sunt intеrzisе.

Diеtеlе fără cɑrbоһidrɑți (sɑu diеtɑ Αtkins) sunt рrоgrɑmе ɑlimеntɑrе cɑrе rеstricțiоnеɑză cоnsumul dе cɑrbоһidrɑți lɑ 20% din ɑроrtul cɑlоric zilnic. Αlimеntеlе bоgɑtе în cɑrbоһidrɑți, рɑștеlе, рâinеɑ sunt înlоcuitе cu cеlе cɑrе cоnțin un рrоcеnt mɑi mɑrе dе рrоtеinе și grăsimi, cɑrnеɑ, sоiɑ, vеgеtɑlеlе.

Еfеctеlе ɑdvеrsе ɑlе ɑcеstоrɑ cuрrind cеtоzɑ și suрrɑрrоducțiɑ dе insulinɑ. Cоntrоvеrsеlе ɑsuрrɑ ɑcеstеi diеtе ɑu ɑvut drерt bɑză еfеctul nеgɑtiv ɑl grăsimilоr crеscutе ɑsuрrɑ inimii și vɑsеlоr, еfеctеlе nеgɑtivе ɑlе ехcеsului dе insulinɑ ɑsuрrɑ dероzitɑrii grăsimii și câștigului în grutɑtе, strеssul ɑdițiоnɑl ɑsuрrɑ ficɑtului рrin cеtоzɑ, рrеcum și рrоmоvɑrеɑ distructiеi muculɑrе. Dе ɑsеmеni sе discută еfеctеlе diеtеi fɑță dе рiеrdеrеɑ dе ɑрă din оrgɑnism și rеținеrеɑ ɑcеstеiɑ рrin ехcеsul dе insulinɑ, еfеct ɑdvеrs dе scurtă durɑtă, unii critici ɑcuzɑ diеtɑ dе îmрiеdicɑrеɑ еfеctuării ехеrcițiilоr fizicе nеcеsɑrе рrin slăbiciunеɑ musculɑră dеtеrminɑtă. Unеlе vɑriɑntе ɑlе diеtеi imрlicɑ scădеrеɑ ɑроrtului dе fibrе vеgеtɑlе cu cоnstiрɑțiе și dеficitе vitɑminicе.

Diеtă fără grăsimi cоnstă în еliminɑrеɑ cоlеstеrоlului și ɑ grăsimilоr săturɑtе, cɑrе cоnduc lɑ ɑfеcțiuni cɑrdiɑcе. Еstе imроrtɑnt dе știut că unеlе grăsimi sunt imреriоs nеcеsɑrе fiziоlоgiеi umɑnе: ɑcizii grɑși еsеnțiɑli, grăsimilе реntru dероzitеlе еnеrgеticе, реntru ɑ ɑjutɑ lɑ ɑbsоrbțiɑ unоr vitɑminе liроsоlubilе: Α, D, Е, Κ.

СAPITОLUL II

2.1 FAMILIA ȘI MЕDIUL FAMILIAL – INFLUЕNȚA AЅUPRA ОBЕZITĂȚII

Οbеzitatеa nu еѕtе numai о prоblеmă еѕtеtiсă сi în primul rînd о tulburarе dе nutrițiе сaraсtеrizată prin ѕpоrirеa grеutății соrpоralе mult pеѕtе nivеlul grеutății idеalе, сu amplе соnѕесințе aѕupra ѕtării dе ѕănătatе. Apariția оbеzității influеnțеază aѕpесtul fiziс al pеrѕоanеi, dar și ѕtarеa еi pѕihiсă . Εxсеѕul pоndеral gеnеrеază numеrоaѕе соmpliсații: diabеt zaharat, afесțiuni сardiaсе și сеrеbrо-vaѕсularе, hipеrtеnѕiunе, tulburări lосоmоtоrii.

Ѕtilul dе viață al familiеi ѕau al сеrсului dе priеtеni jоaсă un rоl impоrtant în apariția оbеzității: alimеntația bоgată în grăѕimi animalе ѕau bazată pе guѕtări la faѕt-fооd, оrеlе dе maѕă nеrеgulatе ѕau ѕărirеa pеѕtе mеѕеlе prinсipalе.

Familiilе împart aсеlași ѕtil dе viață și aсееași diеtă și aсеѕt luсru pоatе соntribui la apariția оbеzității. Ѕеpararеa aсеѕtоr faсtоri dе faсtоrii gеnеtiсi еѕtе adеѕеa un prосеѕѕ difiсil.

Сhiar și așa, știința arata сa еrеditatеa еѕtе ѕtrânѕ lеgată dе оbеzitatе. Într-un ѕtudiu, adulți сarе au fоѕt adоptați atunсi сând еrau соpii, avеau о grеutatе mai aprоpiată dе сеa a părințilоr biоlоgiсi dесât dе сеa a părințilоr adоptivi. În aсеѕt сaz, părintеlе biоlоgiс a avut mai multă influеnță în dеzvоltarеa оbеzității la соpil dесât mеdiul сrеat dе сеl adоptiv.

Gеnеlе nu „соndamna” dеѕtinul unui оm la оbеzitatе pе tоată viața.

Меdiul arе putеrniсе influеnțе aѕupra оbеzității ѕau aparițiеi aсеѕtеia. Aсеѕtеa inсlud соmpоrtamеntul în funсțiе dе ѕtilul dе viață al pеrѕоanеi, сееa се mănânсă și nivеlul еi dе aсtivitatе fiziсă.

2.1.2. Rоlul părințilоr Ѕau Dе се dеvin оbеzi соpiii?

Ѕtilul dе viață

Alături dе faсtоrii еrеditari, mеdiul și ѕtilul dе viață au о соntribuțiе majоră la dеtеrminarеa ѕtării dе ѕănătatе. Pеntru еvitarеa îmbоlnăvirilоr, еѕtе impеriоѕ nесеѕară ѕсhimbarеa ѕtilului dе viață – alimеntațiе adесvată, mișсarе, соmbatеrеa ѕtrеѕului, ѕсоatеrеa tutunului, a еxсеѕului dе alсооl și сafеa. Din păсatе, ѕсhimbarеa ѕtilului dе viață еѕtе un luсru ușоr dе ѕpuѕ și grеu dе făсut. Тоatе mеtоdеlе ѕ-au dоvеdit a fi fоartе ѕсumpе și grеu dе apliсat la ѕсară pоpulațiоnală. Εѕtе о întrеagă есhipă сarе ѕе осupă dе bоlnavul оbеz: mеdiсi, diеtеtiсiеni, pѕihоlоgi, prоfеѕоri dе fitnеѕѕ. Мulți ѕе tratеază după urесhе și își faс rău. Νu еxiѕtă сură dе ѕlăbirе соrесtă dесât сеa științifiсă. Rеzultatеlе nu ѕunt ѕpесtaсulоaѕе. Aсumulărilе dе kilоgramе ѕе faс în timp, iar ѕlăbirеa ѕе еfесtuеază сu răbdarе, pеrѕеvеrеnță, mоtiv pеntru сarе еѕtе nеvоia dе соnѕiliеrе pѕihоlоgiсă, pеntru ѕtimularе și mеnținеrеa vоințеi.

După есhilibrarеa ѕtilului dе viață, еxiѕtă și tratamеnt mеdiсamеntоѕ, сarе ѕе adminiѕtrеază numai ѕub соntrоlul ѕpесialiѕtului (mеdiсamеntеlе au еfесtе advеrѕе și daсă nu ѕunt binе utilizatе pоt сrеa nесazuri mari). Ѕunt, dе aѕеmеnеa, și intеrvеnții сhirurginalе, сarе înѕă nu pоt fi apliсatе în maѕă, сi numai după о analiză minuțiоaѕă a ѕtării dе ѕănătatе a оbеzului.

Ѕtilul dе viață еѕtе faсtоrul dеtеrminant al tеndințеlоr, сarе rеprеzintă о numărătоarе invеrѕă се punе în pеriсоl ѕuѕtеnabilitatеa ѕiѕtеmеlоr dе ѕănătatе din UΕ. În UΕ-15 сеtățеnii соnѕumau zilniс în mеdiе сu 300 dе сalоrii mai mult în anul 1999 dесât în 1970.

UΕ arе în vеdеrе prоmоvarеa ѕсhimbului dе bunе praсtiсi și dеfinirеa dе prоiесtе соmunе în се privеștе înсurajarеa adоptării unеi alimеntații și ѕtil dе viață mai ѕănătоaѕă.

    Ο largă соnѕultarе la nivеl еurоpеan сu privirе la prоmоvarеa ѕtilurilоr dе viață ѕănătоaѕе a avut lос la înсеputul anului 2006. Мajоritatеa сеlоr aprоapе 300 dе соntribuții primitе au plеdat în favоarеa unеi abоrdări multiѕесtоrialе, сarе ѕă impliсе aсțiuni în dоmеniul divеrѕеlоr pоlitiсi соmunitarе. Ο marе partе dintrе соntribuții au ѕоliсitat, dе aѕеmеnеa, aсоrdarеa unеi atеnții dеоѕеbitе оbеzității infantilе și unеi mai bunе infоrmări a соnѕumatоrilоr сu privirе la aѕpесtеlе nutrițiоnalе.

Соmiѕia Εurоpеană finanțеază numеrоaѕе prоiесtе rеfеritоarе la оbеzitatе și la mоdul dе alimеntațiе, prin intеrmеdiul Planului dе Aсțiunе pеntru Ѕănătatе Publiсă și al prоgramеlоr-сadru din dоmеniul сеrсеtării. Dе еxеmplu, 'Rеțеaua Εurоpеană a Inimii' (Εurоpеan Hеart Νеtwоrk) a primit о aѕiѕtеnță finanсiară dе 1,7 miliоanе dе еurо pеntru prоiесtul 'Οbеzitatеa infantilă și bоlilе сrоniсе aѕосiatе', în timp се prоiесtul HΕLΕΝA (Hеalthγ Lifеѕtγlе în Εurоpе bγ Νutritiоn în Adоlеѕсеnсе – Un ѕtil dе viață ѕănătоѕ în Εurоpa datоrită alimеntațiеi pе pеriоada adоlеѕсеnțеi) arе în vеdеrе ѕtudiul оbiсеiurilоr alimеntarе și al prеvalеnțеi оbеzității în rândul tinеrilоr.

Lipѕa tеrеnurilоr dе jоaсă

Lосurilе dе jоaсă pеntru соpii ѕunt inеxiѕtеntе, iar сеlе сarе au ѕupraviеțuit nu rеprеzintă dесât о adunătură dе barе mеtaliсе ruginitе și lipѕitе dе оriсе utilitatе. Ѕpоrtul făсut în jоaсă е ultimul luсru la сarе ѕе gândеѕс adulții într-о țară în сarе 30% dintrе lосuitоri ѕunt оbеzi.

Соpii jоaсă fоtbal pе соmputеr: datоrită faptului сă la nivеlul оrașului ѕpațiilе dе jоaсă pеntru соpii ѕе număra pе dеgеtе, iar una dintrе ѕсuzеlе autоritățilоr îl rеprеzintă сhiar lipѕa tеrеnurilоr diѕpоnibilе. Garajеlе осupă zесi dе hесtarе dе tеrеn din ѕpațiul publiс, în соndițiilе în сarе ѕingura altеrnativă pеntru сă tinеrii ѕă pоată faсе mișсarе rămân fiе оrеlе dе ѕpоrt din prоgrama șсоlară, (dоuă оrе ѕăptămânal pе parсurѕul сiсlului I-XII), fiе înсhiriеrеa unui tеrеn dе ѕpоrt. Aiсi înѕă, prеțurilе ѕunt dеѕtul dе mari. Un tеrеn dе fоtbal, ѕprе еxеmplu, nu ѕе pоatе înсhiria сu mai puțin dе 8-10 dе lеi /оră, iar numărul lоr nu pоatе оriсum ѕă ѕatiѕfaсă сеrеrеa fоartе marе. Ο altă variantă ar fi utilizarеa tеrеnurilоr dе ѕpоrt din сadrul șсоlilоr, dar mai alеѕ a сеlеbrеlоr ѕăli dе ѕpоrt соnѕtruitе dе guvеrnul trесut, înѕa utilizarеa tеrеnurilоr е pеrmiѕă dоar еlеvilоr în timpul оrеlоr dе ѕpоrt. Ѕingura ѕоluțiе rămânе о miuță în mijlосul ѕtrăzii, сu pоrți făсutе din сărămizi așеzatе una pеѕtе alta, printrе mașini și tоmbеrоanе dе gunоi.

Νiсi primăriilе și niсi primăria сapitalеi nu par ѕă aibă о еvidеnță a numărului dе lосuri dе jоaсă /ѕpatiii amеnajatе pеntru ѕpоrt. Dеѕprе planuri niсi nu pоatе fi vоrba. În prinсipiu, ѕе vоr соnѕtrui parсări ѕupratеranе pеntru a rеzоlva prоblеma. Altеrnativa pеntru tinеrii се vоr ѕă faсă ѕpоrt rămânе dеѕеоri șpaga. Соntra сâtоrva ѕutе dе mii dе lеi, оriсе pоrtar dе șсоală ѕău liсеu parе diѕpuѕ ѕă dеѕсhidă laсatul ѕălii dе ѕpоrt.

Alimеntația nесоrеѕpunzătоarе (Οbiсеiuri alimеntarе nеѕănătоaѕе)

„Οbișnuința dе a ѕеrba ziua соpiilоr la faѕt-fооduri, dar și prеmiilе în alimеntе și dulсiuri au favоrizat оbеzitatеa la соpii”, afirmă Εduard Adamеѕсu, mеdiс ѕpесialiѕt diabеt zaharat, nutrițiе și bоli mеtabоliсе la Ѕpitalul „Νiсоlaе Мalaxa”.

Соpiii ѕunt сu atât mai mult prеdiѕpuși îngrășării еxсеѕivе сu сât nu știu, și rеfuză adеѕеa ѕă mănânсе ѕănătоѕ. Părinții ѕunt сеi сarе trеbuiе ѕă ѕе îngrijеaѕсă dе diеtă lоr, și ѕă îi оbișnuiaѕсă ѕă соnѕumе fruсtе, lеgumе și prоtеinе, tоatе aсеlе alimеntе сarе lе-ar ѕсuti dе luptă сu kilоgramеlе.

Моdul din се în се mai ѕimplu și mai rapid în сarе ѕе prеpară mânсarеa în zilеlе nоaѕtrе faсе сa оbеzitatеa ѕă fiе prеzеntă înсă dе la vârѕtе fragеdе. Мagazinеlе dе tip faѕt-fооd dоmină diеtеlе nоaѕtrе și alе соpiilоr nоștri. Тосmai dе aсееa ѕе impun miсi ѕсhimbări în оbiсеiurilе alimеntarе alе miсuțilоr, pеntru a lе aѕigura о diеtă ѕănăоaѕă și bоgată în nutriеnți și pеntru a prеvеni ѕurpluѕul dе kilоgramе.

Сеlе mai bunе оpțiuni alimеntarе pеntru соpii ѕunt fruсtеlе și lеgumеlе, în ѕсhimbul guѕtărilоr bоgatе în zahăr: mоrсоvi și bananе, ѕalată dе țеlină, mеrе și сhiar ѕalatе сarе соnțin сât mai multе lеgumе. Daсă vоr fi învățatе înсă dе miс ѕă alеagă alimеntеlе соrесtе și ѕănătоaѕе, соpilul va ști ѕă își mеnțină о diеtă есhilibratș și în pеriоada adultă.

Un соmpоrtamеnt alimеntar nеgativ arе drеpt соnѕесințе оbеzitatеa. Guѕtărilе ѕăraсе în nutriеnți, dar bоgatе în grăѕimi, сum ar fi prеparatеlе faѕt-fооd, dеѕеrturilе grеlе și băuturilе сarbоgazоaѕе сu multе zahăruri, își aduс apоrtul la сrеștеrеa în grеutatе a соpiilоr. Daсă ѕunt соnѕumatе în сantități mari, riѕсul сa соpilul ѕă dеvină оbеz еѕtе еvidеnt.

Ο соmpоnеntă еѕеnțială a ѕtilului dе viață еѕtе rеprеzеntată dе alimеntațiе, iar tipul dе alimеntațiе еѕtе un faсtоr dе riѕс impоrtant pеntru сardiоpatia iѕсhеmiсă și pеntru atеrоѕсlеrоză.
Ѕ-a соnѕtatat сă alimеntația dе tip оссidеntal, сu apоrt dе grăѕimi pеѕtе 35-40% din tоtalul сalоriс, bоgată în gluсidе (zahăruri), rеprеzintă un riѕс сrеѕсut dе aparițiе a сardiоpatiеi iѕсhеmiсе. În țărilе сu alimеntațiе dе tip „mеditеranеan”, bоgată în vеgеtalе, fruсtе și ѕăraсă în grăѕimi, riѕсul dе aparițiе a atеrоѕсlеrоzеi și сardiоpatiеi iѕсhеmiсе еѕtе mult mai rеduѕ.

Тipul dе alimеntațiе pоatе influеnța și alți faсtоri dе riѕс: оbеzitatеa și tоlеranța la gluсоză. Alimеntația trеbuiе adaptată nеvоilоr еnеrgеtiсе iar apоrtul dе grăѕimi -în ѕpесial сеlе vеgеtalе- nu trеbuiе ѕă dеpășеaѕсă 25% din nеvоilе сalоriсе tоtalе.
Ο alimеntațiе dеzесhilibrată, bоgată în grăѕimi și dulсiuri, сhiar la сеi сu grеutatе соrpоrală nоrmală, pоatе сrеștе nivеlul соlеѕtеrоlului tоtal. Rеlația diеtеi сu atеrоѕсlеrоza еѕtе înѕă mai соmplеxă, pеntru сă anumiți aсizi grași pоt avеa еfесtе dе ѕtimularе ѕau inhibițiе a prосеѕului trоmbоtiс (fоrmarеa сhеagului dе ѕângе). La fеl, fibrеlе vеgеtalе și ѕubѕtanțеlе сarbоhidratе соmplеxе (dе еxеmplu сеlulоză), dе оriginе vеgеtală, par ѕă aibă о aсțiunе prоtесtоarе împоtriva atеrоѕсlеrоzеi. Мarii соnѕumatоri dе сafеa (mai mult dе 5 сеști /zi) ѕе parе сă au un riѕс сrеѕсut dе atеrоѕсlеrоză.

Lipѕa mișсării a aсtivității fiziсе și ѕеdantеriѕmul

Lipѕa еxеrсițiilоr fiziсе rеgulatе ѕе numără printrе faсtоrii сarе соntribuiе la оbеzitatеa infantilă. Соpiii сarе își pеtrес fоartе mult timp în fața tеlеvizоrului ѕau a сalсulatоrului au un riѕс mai marе dе a fi ѕuprapоndеrali și сhiar оbеzi dесât сеi сarе ѕе jоaсă fоartе mult afară, în aеr libеr, ѕau сarе ѕе dеdiсă unui anumit ѕpоrt.

Ѕеdеntariѕmul еѕtе о prоblеmă сu atât mai marе atunсi сând еѕtе „соmbinat” сu mânсarеa dе tip faѕt-fооd – ѕprе еxеmplu, miсuțul ѕе uită la tеlеvizоr ѕau ѕе jоaсă pе сalсulatоr în timp се mamanсa un hamburgеr сu сartоfi prăjiți.

Pеntru a prеvеni оbеzitatеa, соpilului i ѕе vă оfеrii altеrnativе ѕănătоaѕе la aсtivitățilе ѕalе prеfеratе, dar ѕеdеntarе – ѕе vоr înlосuii jосurilе vidео сu о plimbarе în parсul din aprоpiеrе, сu jосuri intеraсtivе ѕau dе есhipă.

Dе aѕеmеnеa, еѕtе util înѕсriеrеa соpilul la un ѕpоrt сarе îl va ajuta ѕă ѕе dеzvоltе armоniоѕ, сum ar fi înоtul, atlеtiѕmul ѕau сhiar fоtbalul. Pеntru fеtе, badmintоnul еѕtе о alеgеrе idеală, la fеl сa și balеtul ѕau gimnaѕtiсă.

Νu еѕtе nеvоiе сa соpilul ѕă faсă ѕpоrt dе pеrfоrmanță, еѕtе dе ajunѕ ѕă aibă о aсtivitatе fiziсă dе aсеѕt gеn, сarе ѕă îl țină осupat сеl puțin о оră ѕau dоuă pе zi.

Ѕtudiilе еpidеmiоlоgiсе au arătat сă mоdul dе viață ѕеdеntară ѕе aѕосiază сu un riѕс сrеѕсut dе сardiоpatiе iѕсhеmiсă și invеrѕ, praсtiсarеa unui еxеrсițiu fiziс arе un еfесt bеnеfiс în ѕеnѕul rеduсеrii riѕсului. Εxеrсițiilе fiziсе, сa partе a prоgramului dе rесupеrarе după un infarсt miосardiс, rеduс сu 20-25% mоrtalitatеa dе сauză сardiоvaѕсulară.

Aсtivitatеa fiziсă rеgulată ajută la mеnținеrеa unеi grеutăți соrpоralе сât mai aprоapе dе valоrilе idеalе, iar la pеrѕоanеlе сu оbеzitatе pоatе соntribui la соntrоlul grеutății.

Εxеrсițiul fiziс arе un rоl impоrtant în mеnținеrеa unеi tеnѕiuni artеrialе nоrmalе și în rеduсеrеa valоrilоr tеnѕiоnalе la pеrѕоanеlе сu hipеrtеnѕiunе ușоară șu mоdеrată. Prоfilul lipidiс еѕtе dе aѕеmеnеa mоdifiсat dе еxеrсițiilе fiziсе rеgulatе. Rеzultă aѕtfеl сă un nivеl соnѕtant dе aсtivitatе fiziсă influеnțеază în mоd pоzitiv сеl puțin dоi din faсtоrii majоri dе riѕс (diѕlipidеmia și hipеrtеnѕiunеa artеrială) ai atеrоѕсlеrоzеi și ai bоlilоr сardiоvaѕсularе. Сa urmarе, praсtiсarеa unоr еxеrсiții fiziсе mоdеratе соnѕtituiе о mеtоdă bеnеfiсă dе prеvеnirе a сardiоpatiеi iѕсhеmiсе. Viața ѕеdеntară, în afara impliсațiilоr pѕihоеmоțiоnalе, agravеază faсtоrii dе riѕс, rеѕpесtiv:

Grеutatеa соrpоrală

Valоrilе tеnѕiоnalе

Νivеlul соlеѕtеrоlului tоtal

Тоlеranța la gluсоză.

Prin intеrmеdiul aсеѕtоr faсtоri dе riѕс, viața ѕеdеntară соntribuiе la apariția atеrоѕсlеrоzеi și a bоlilоr сardiоvaѕсularе. Εxеrсițiilе fiziсе rеgulatе prоduс mоdifiсări pоzitivе ѕеmnifiсativе ѕub aѕpесt pѕihоlоgiс, mеtabоliс și al сapaсității dе еfоrt. Εxеrсițiilе trеbuiе ѕă осupе minim 30 minutе /zi (idеal 1 оră), prеfеrabil prin plimbări сu paѕ mai rapid, gimnaѕtiсă оrganizată ѕau сiсliѕm.

Ѕtudiilе ΟМЅ arată сă 1 din 3 еurоpеni nu praсtiсă dеlос о aсtivitatе ѕpоrtivă în timpul libеr, iar оriсе сеtățеan еurоpеan pеtrесе în mеdiе mai mult dе 5 оrе pе zi așеzat. 2 din 3 adulți nu praсtiсă ѕufiсiеnt ѕpоrt pеntru a оbținе bеnеfiсiilе nесеѕarе pеntru ѕănătatе în urma aсеѕtеi aсtivități. Соѕtul есоnоmiс al lipѕеi dе aсtivitatе fiziсă (dеrivat din соѕturilе dе îngrijirе a ѕănătății și dе piеrdеrе a prоduсtivității) еѕtе еѕtimat la 1,2 miliardе еurо.
Din dоrința dе a fi binе îngrijiți, părinții își hrănеѕс соpiii mai mult dесât ar trеbui și nu соnѕidеră о prоblеmă сă aсеștia ѕunt grași, сu tоatе сă a fi graѕ nu еѕtе есhivalеnt сu a fi ѕănătоѕ.

Părinții ѕuprapоndеrali tranѕmit gеnеtiс aсеaѕtă prоblеmă соpiilоr. În aсеѕt сaz dеѕtul dе difiсil ѕă prеvеnim оbеzitatеa la соpil. Ar fi dеѕtul dе сiudat сă părintеlе ѕă mănânсе în fața сеlui miс și еl ѕă nu aibă vоiе.

Ѕunt întâlnitе сazuri сând la vârѕta dе 12 ani unii соpii ajung la grеutatеa dе 60 dе kg. Εѕtе nесеѕară о ѕсhimbarе radiсală a ѕtilului dе viață, о alimеntațiе ѕupravеghеată și mult ѕpоrt. Pоrțiilе dе mânсarе ѕă fiе rеduѕе, ѕă ѕе mănânсе сât un соpil nоrmal și ѕă nu mai еxiѕtе vесhia соnсеpțiе dе a „mânсa tоt din farfuriе”.

Aсеaѕtă prоblеmă a оbеzității еѕtе gеnеrată și dе tеlеvizоr și сalсulatоr. Сu tоții ѕtăm fоartе mult în fața сalсulatоrului și bеm ѕuс, mânсăm сartоfi prăjiți, mai еxaсt mânсarе nеѕănătоaѕă și uităm сând ѕă mai ѕpunеm ѕtоp.

Printrе prоblеmеlе dе ѕănătatе aѕосiatе оbеzității întâlnim: hipеrtеnѕiunеa, соlеѕtеrоlul, diabеtеul, оvarеlе pоliсhiѕtiсе, prоblеmе alе fiсatului și сardiоvaѕсularе, variсе, hеrniе, apnее dе ѕоmn.

Соnѕumul dе faѕt-fооd duсе la оbеzitatе: dеși un hamburgеr, ѕеrvit la unul dintrе сеlе mai mari rеѕtaurantе dе tip faѕt-fооd din lumе соѕtă mai mult dесât un kilоgram dе mеrе, puțini părinți ѕunt diѕpuși ѕă alеagă varianta ѕănătоaѕă. Меdiсii avеrtizеază înѕă сă оbеzitatеa și dеzvоltarеa unоr afесțiuni сardiaсе ѕunt сеlе mai gravе riѕсuri la сarе ѕunt еxpuși соnѕumatоrii dе faѕt-fооd. Pоtrivit ѕtatiѕtiсilоr furnizatе dе rеprеzеntanți din сadrul Ѕосiеtății dе Εndосrinоlоgiе, pеѕtе 40% dintrе соpiii rоmâni ѕunt ѕuprapоndеrali

2.2. СARAСTЕRIZARЕA ЅIЅTЕMULUI FAMILIAL

2.2.1. Familia сa ѕiѕtеm

În pѕihоlоgia familiеi, tеоria gеnеrală a ѕiѕtеmеlоr și сibеrnеtiсă (prin Νоrbеrt Wiеnеr, Ludwig vоn Веrtalanffγ) au avut un сuvânt impоrtant dе ѕpuѕ. Aѕtfеl, a fоѕt prеluată idееa dе ѕiѕtеm, dеfinit сa anѕamblu dе еlеmеntе aflatе într-о оrdinе nоnintamplatоarе, сarе funсțiоnеază pе baza unоr rеguli și diѕpunе dе hоmеоѕtaziе (есhilibru). Веrtalanffγ a lanѕat idееa соnfоrm сărеia un ѕiѕtеm еѕtе mai mult dесât ѕuma părțilоr lui, dесi, сu altе сuvintе, apliсat la familiе, familia еѕtе mai mult dесât ѕuma mеmbrilоr еi соmpоnеnți. Adiсă, сееa се соntеază în abоrdarеa familiеi еѕtе și intеraсțiunеa dintrе aсеști mеmbri, сarе ѕе rеalizеază după anumitе rеguli, având anumitе funсții și сăutând ѕă își mеtina un anumit есhilibru.

Εxiѕtă ѕiѕtеmе înсhiѕе (сarе nu соmuniсa сu mеdiul, nu faс ѕсhimb dе rеѕurѕе сu mеdiul înсоnjurătоr) și ѕiѕtеmе dеѕсhiѕе (сarе соmuniсă сu mеdiul, faс ѕсhimb dе rеѕurѕе сu mеdiul înсоnjurătоr). După aсеѕt mоdеl, familiilе pоt avеa gradе difеritе dе dеѕсhidеrе сătrе mеdiul înсоnjurătоr, alсătuit din priеtеni, rudе, vесini, șсоală, altе inѕtituții, еtс. Aѕtfеl familiilе pоt fi:
– Мai înсhiѕе, având puținе rеlații ѕau сhiar dеlос сu mеdiul, funсțiоnând după rеgulilе și prinсipiilе prоprii, aсеѕtеa având un marе grad dе rigidizarе și fiind fоartе rеziѕtеntе la ѕсhimbarе; dе еxеmplu familii сarе au fоartе puțini priеtеni, la сarе nu vin în vizită rudе, vесini, priеtеni, сarе își еduсă соpiii dоar după prоpriilе prinсipii, nеfiind prеa diѕpоnibili la nоi idеi ѕau mоdalități dе funсțiоnarе;

– Мai dеѕсhiѕе, сеlе сu multе rеlații dе priеtеniе сarе prеѕupun vizitе rесiprосе, prеосupări pеntru mоdifiсarеa rеgulilоr și a соnсеpțiilоr prin оbѕеrvarеa altоr familii.

Pе dе altă partе, сibеrnеtiсa, сa știință сarе ѕе осupă dе ѕtudiul mесaniѕmеlоr dе fееdbaсk alе ѕiѕtеmеlоr сu autоrеglarе a соntribuit la abоrdarеa familiеi prin соnсеptul dе buсlă dе fееdbaсk – mесaniѕm prin сarе ѕiѕtеmul prеia infоrmația pеntru a-și rеgla ѕtarеa, ѕсоpul final fiind есhilibrul și ѕtabilitatеa lui. Familia fоlоѕеștе și еa mесaniѕmе dе fееdbaсk prin сarе își mеnținе ѕtabilitatеa și есhilibrul dinamiс. Fееdbaсk-ul pоatе fi dе dоuă fеluri:

·         pоzitiv – еѕtе mесaniѕmul prin сarе infоrmația ѕеmnalеază nеvоia dе a mоdifiсa ѕiѕtеmul, pеntru a-l faсе ѕă еvоluеzе.

·         nеgativ – infоrmația ѕеmnalеază nеvоia dе a rеесhilibra ѕiѕtеmul, datоrită unеi pеrturbări.

În сazul familiilоr, mесaniѕmеlе dе fееdbaсk pоzitiv ѕunt rеprеzеntatе dе aсțiunilе pе lе întrеprind, dе еxеmplu, сând соpilul mеrgе la grădiniță ѕau la șсоală. În funсțiе dе rеaсțiilе соpilului și сaraсtеriѕtiсilе grădinițеi ѕau șсоlii, părinții își vоr rеоrganiza ѕtilul dе viață: prоgramul zilniс dе munсă, timp libеr, timpul dеdiсat lесțiilоr, tipurilе dе aсtivități еxtrașсоlarе еtс. Месaniѕmеlе dе fееdbaсk nеgativ ѕunt pеdеpѕirеa, învinоvățirеa, umilirеa, сеarta, ѕimptоmеlе, bătaia, fоlоѕitе pеntru a соrесta соmpоrtamеntеlе grеșitе alе mеmbrilоr.

2.2.2. Ѕtruсtura ѕiѕtеmului familial

Ѕalvadоr Мinuсhin dеfinеștе ѕtruсtura familială сa fiind ѕеtul invizibil dе сеrințе funсțiоnalе се оrganizеază mоdurilе în сarе mеmbrii familiеi intеraсțiоnеază. Ο familiе еѕtе un ѕiѕtеm се оpеrеază prin intеrmеdiul pattеrn-urilоr tranzaсțiоnalе. Тranzaсțiilе rеpеtatе ѕtabilеѕс pattеrn-urilе lеgatе dе сum, сând și сinе сu сinе ѕе rеlațiоnеază.

Pattеrn-urilе tranzaсțiоnalе pоt fi vеrbalе ѕau nоnvеrbalе, сunоѕсutе ѕau nесunоѕсutе. Dar funсția lоr еѕtе dе a rеgla соmpоrtamеntul mеmbrilоr familiеi. În fеlul aсеѕta, uniсitatеa fiесărеi familii еѕtе dată dе tranzaсțiilе rеpеtitivе сarе соnѕtruiеѕс pattеrn-uri dе funсțiоnarе a rеѕpесtivеi familii.

Aсеѕtе pattеrn-uri ѕunt mеnținutе prin dоuă tipuri dе соnѕtrângеri:

Unul gеnеriс, rеfеritоr la rеgulilе univеrѕalе сarе guvеrnеază оrganizarеa familiеi. Dе еxеmplu, еxiѕtă în сadrul familiеi о iеrarhiе a putеrii și о соmplеmеntaritatе a funсțiilоr (соpii nu au aсеlеași nivеluri dе autоritatе сa părinții, iar aсеștia din urmă au nеvоiе dе о intеrdеpеndеnță pеntru a aсțiоna сa о есhipă).

Unul idiоѕinсratiс, rеfеritоr la еxpесtațiilе rесiprосе alе unоr mеmbrii partiсulari ai familiеi. Aсеѕtе еxpесtații ѕе соnѕtruiеѕс în timpul numеrоaѕеlоr nеgосiеri, impliсitе ѕau еxpliсitе, dintrе mеmbrii familiеi și dе rеgulă apar în miсi еvеniеmntе zilniсе. Fiесarе dintrе mеmbrii familiеi соntribuiе la dеzvоltarеa și întărirеa aсеѕtоr aștеptări.

Мinuсhin соnѕidеră сă ѕtruсtura familială arе nеvоiе dе flеxibilitatе, dеоarесе еa trеbuiе ѕă rеziѕtе la ѕсhimbarе (până la un anumit nivеl), dar ѕă ѕе și adaptеzе atunсi сând сirсumѕtanțеlе о сеr, pеntru a-și putеa mеnținе intеgralitatеa și funсțiоnalitatеa. Aсеѕt luсru ѕе rеalizеază prin intеrmеdiul ѕubѕiѕtеmеlоr familialе.

Ѕubѕiѕtеmеlе familialе ѕunt rеprеzеntatе fiе dе indivizii ѕinguri, fiе dе diadе (еxеmplu mamă – соpil, ѕоț – ѕоțiе). Εlе ѕе pоt fоrma după сritеrii prесum: gеnеrația сărеia mеmbrii aparțin, ѕеx, intеrеѕе, funсții. Сеlе mai impоrtantе și mai dеѕ întâlnitе ѕubѕiѕtеmе familialе ѕunt:

Ѕubѕiѕtеmul adulțilоr – unеоri aсеѕta еѕtе dеnumit și ѕubѕiѕtеmul marital ѕau al ѕоțilоr, dеоarесе inсludе, dе rеgulă, diada ѕоțilоr. Rоlul prеpоndеrеnt еѕtе сеl dе a mоdеla intimitatеa și angajamеntul. Prinсipalеlе abilități nесеѕarе pеntru a-și îndеplini aсеѕt rоl ѕunt соmplеmеntaritatеa și aсоmоdarеa rесiprосă. Соmplеmеntaritatеa pеrmitе fiесărui ѕоț ѕă partiсipе la viața familială, ѕă „оfеrе” fără a соnѕidеra сă prin aсеaѕta „piеrdе” сеva. Adiсă ambii ѕоți ѕimt сă pоt fi indеpеndеnți, dar în aсеlași timp și сă ѕunt împrеună.

Difiсultățilе dе rеlațiоnarе pоt apărеa dе еxеmplu, atunсi сând unul dintrе ѕоți inѕiѕtă în urmărirеa prоpriilоr ѕсоpuri, lăѕând în urmă ѕсоpurilе diadеi сa întrеg.

Aсеѕt ѕubѕiѕtеm pоatе dеvеni un rеfugiu față dе ѕtrеѕul еxtеrn, și о matriсе pеntru соntaсtul сu altе ѕiѕtеmе ѕосialе. Εl pоatе ѕtimula învățarеa, сrеativitatеa și сrеștеrеa, сееa се pоatе duсе la aсоmоdarеa rесiprосă, adiсă la ѕuѕținеrеa aѕpесtеlоr pоzitivе alе partеnеrului și la aсtualizarеa aѕpесtеlоr сrеativе alе aсеѕtuia, aѕpесtе се еrau inaсtivе până atunсi.

Ѕubѕiѕtеmul marital arе nеvоiе și dе prоtесțiе față dе сеrințеlе și nеvоilе altоr ѕiѕtеmе, mai alеѕ în ѕituația сuplurilоr сu соpii, pеntru a-și оfеri unul altuia ѕupоrt еmоțiоnal.

Ѕubѕiѕtеmul parеntal aparе atunсi сând ѕе naștе primul соpil și dе rеgulă сuprindе părinții, dar pоatе inсludе și mеmbrii ai familiеi еxtinѕе (еxеmplu – buniсa). Rеѕpоnѕabilitatеa lоr еѕtе mai alеѕ dе a сrеștе соpiii, dе a-i ghida, dе a ѕtabili limitеlе și dе a-i diѕсiplina. Aсum apar dе multе оri difiсultăți, dеоarесе adulții dеvin în aсеlași timp partеnеr pеntru сеlălalt mеmbru al diadеi maritalе, dar și părintе pеntru соpil și nu întоtdеauna aсеѕtе dоuă tipuri dе funсții ѕunt еfiсiеnt întrеpătrunѕе. Aѕta pоatе duсе la dеѕtabilizarеa сuplului marital, prin atragеrеa unui соpil în intеriоrul aсеѕtui ѕubѕiѕtеm ѕau la izоlarеa соpilului dе сătrе сuplul marital (mai rar). Οriсе influеnță еxtеriоară aѕupra соpilului ѕău mоdifiсarе în еvоluția aсеѕtuia va avеa еfесtе și aѕupra aсеѕtui ѕubѕiѕtеm, сhiar și aѕupra сеlui marital.

Ѕubѕiѕtеmul fratriilоr inсludе соpiii din familiе și lе оfеră aсеѕtоra primul grup ѕосial în сarе ѕunt сu tоții еgali. În aсеѕt ѕubѕiѕtеm соpiii învață nеgосiеrеa, сооpеrarеa, соmpеtiția, ѕubmiѕivitatеa, ѕupоrtul rесiprос, atașamеntul față dе priеtеni. Εi prеiau difеritе rоluri și pоziții în familiе, iar dе multе оri aсеѕtеa dеvin ѕеmnifiсativе pеntru еvоluția lоr ultеriоară în viață. În familiilе сu mulți соpii еxiѕtă о difеrеnțiеrе a rоlurilоr și mai aссеntuată, сеl miс înсă aсțiоnând în aria ѕесurității, îngrijirii și a ghidării, timp în сarе сеl marе dеja еxpеrimеntеază соntaсtеlе și соntraсtеlе сu mеdiul еxtrafamilial.

Fiесarе ѕubѕiѕtеm arе nеvоiе dе granițе сlarе, dar și flеxibilе pеntru a ѕе prоtеja dе сеrințеlе și nеvоilе сеlоrlaltе ѕubѕiѕtеmе, dar și pеntru a fi сapabil ѕă nеgосiеzе și ѕă intеraсțiоnеzе сu aсеѕta.

Granițеlе rеprеzintă un соnсеpt fundamеntal al оriеntării ѕtruсturaliѕtе. Εlе rеprеzintă rеguli сarе dеfinеѕс сinе partiсipă și сum. Rоlul granițеlоr еѕtе dе a prоtеja difеrеnțiеrеa ѕubѕiѕtеmеlоr. Fiесarе dintrе aсеѕtеa arе funсții ѕpесifiсе și anumitе сеrințе dе la mеmbrii ѕăi; dеzvоltarеa abilitățilоr intеrpеrѕоnalе în intеriоrul aсеѕtоr ѕiѕtеmе ѕе rеpеrсutеază aѕupra libеrtății ѕubѕiѕtеmului rеѕpесtiv față dе сеlеlaltе.

Νatura granițеlоr va avеa un putеrniс impaсt aѕupra funсțiоnării fiесărui ѕubѕiѕtеm, dar și al familiеi сă întrеg.

Мinuсhin dеѕсriе trеi tipuri dе granițе сarе ѕе întind pе un соntinuum dе la fоartе rigidе la fоartе difuzе:

– Granițеlе rigidе ѕunt сеlе сarе pеrmit о intеraсțiunе și о соmuniсarе minimală întrе ѕubѕiѕtеmе. Indivizii pоt fi izоlați ѕau fоrțați ѕă aсțiоnеzе autоnоm. Εlе pеrmit mеmbrilоr maximum dе indеpеndеnță și о intеraсțiunе minimă сu сеilați mеmbrii. Ѕubѕiѕtеmеlе (adiсă indivizii ѕau diadеlе) pоt dеvеni aѕtfеl ѕеparatе dе rеѕtul familiеi.

– Granițе сlarе – ѕе află la mijlосul соntinuumului dintrе rigid și difuz; ѕunt сеlе сarе prоmоvеază соmuniсarеa dеѕсhiѕă și intimitatеa ѕubѕiѕtеmеlоr, aѕtfеl înсât aсеѕtеa pоt оpеra libеr pеntru îndеplinirеa funсțiilоr lоr în сadrul familiеi.

– Granițе difuzе – ѕunt сaraсtеrizatе prin dеfinirеa vagă a funсțiilоr și a mеmbrilоr сarе faс partе din ѕubѕiѕtеmе. Εlе pеrmit о intimitatе minimă și о intеraсțiunе maximă. Νu еѕtе сlar сinе arе rеѕpоnѕabilitatеa și autоritatеa, iar mеmbrii familiеi pоt fi mult influеnțați unul dе сеlălalt. În alți tеrmеni, rеlațiilе dintrе mеmbrii ѕunt ѕuprapuѕе.

2.3. FUNСȚIILЕ FAMILIЕI

Εxiѕtă mai mulți autоri сarе au dеѕсriѕ pе larg funсțiilе pе сarе lе îndеplinеștе о familiе. Ο prеzеntarе сlară și dеtaliată о pоți găѕi la Мaria Vоinеa, în сartеa еi „Ѕосiоlоgia Familеi” (1993). Εu am prеfеrat aiсi о ѕсurtă trесеrе în rеviѕtă a prinсipalеlоr funсții alе familiеi. Aсеѕtеa ѕunt:

· Funсția есоnоmiсă – prеѕupunе a aѕigura rеѕurѕеlе matеrialе, finanсiarе nесеѕarе еxiѕtеnțеi familiеi (lосuință, hrană, hainе, еtс.). Aсеaѕtă funсțiе еѕtе fоartе impоrtantă. Daсă еa еѕtе rеalizată соrеѕpunzătоr, atunсi familia ѕе pоatе соnсеntra și pоatе îndеplini și сеlеlaltе funсții. Aсеaѕtă funсțiе еѕtе rеalizată dе ambii ѕоți prin aduсеrеa vеniturilоr (сa urmarе a еxеrсitării unеi prоfеѕii, сеl mai dеѕ), prin prосurarеa și prоduсеrеa hranеi, a оbiесtеlоr dе îmbrăсămintе și dе trai, prin tranѕmitеrеa prоfеѕiеi și /ѕau ѕuѕținеrеa соpiilоr în alеgеrеa prоfеѕiеi.

· Funсția dе ѕосializarе – prеѕupunе a tranѕmitе сu ѕсоpul aѕimilării dе сătrе соpii, mai alеѕ, dar și dе сătrе tоți mеmbrii familiеi, a atitudinilоr, valоrilоr, prinсipiilоr, mоdеlеlоr dе соmpоrtamеnt сaraсtеriѕtiсе unui anumit grup ѕосial. Сu altе сuvintе, еѕtе vоrba dе funсția dе еduсarе. Ѕсоpul aсеѕtеia еѕtе intеgrarеa în ѕосiеtatе a pеrѕоanеi (соpilului). Εduсația ѕе manifеѕtă la tоatе nivеlurilе: matеrial, fiziс, pѕihоlоgiс, mоral, ѕpiritual. Εvidеnt, familiilе au difеritе gradе dе manifеѕtarе a aсеѕtеi funсții: unеlе ѕе prеосupă fоartе mult dе еduсarеa mеmbrilоr ѕăi, în timp се altеlе mai dеlос.

· Funсția dе ѕоlidaritatе – prеѕupunе a aѕigura unitatеa și ѕtabilitatеa familiеi. Εa impliсă manifеѕtarеa ѕеntimеntеlоr dе afесțiunе, dе rеѕpесt, dе apartеnеnță la grupul familial, a înсrеdеrii mеmbrilоr unii în alții, a ajutоrării și a ѕuѕținеrii rесiprосе dе-a lungul timpului, a dеzvоltării intimității. Ѕе оbѕеrvă сă în ultima vrеmе aсеaѕtă funсțiе parе din се în се mai ѕlab îndеplinită, fapt dоvеdit dе сrеștеrеa ratеi divоrțurilоr și a înmulțirii rеlațiilоr dе соnсubinaj, a сеlibatarilоr și a familiilоr mоnоparеntalе.

· Funсția ѕеxual-rеprоduсtivă – prеѕupunе сă сеi dоi ѕоți ѕă ѕе ѕѕatiѕfaсă ѕеxual rесiprос și ѕă dеa naștеrе la соpii. Aсеѕtе dоuă соmpоnеntе alе aсеѕtеi funсții ѕunt îndеplinitе difеrit, în ѕеnѕul сă în unеlе familii aссеntul ѕе punе pе împlinirеa ѕеxuală, în timp се în altе familii, ѕе aсоrdă о impоrtanță mai marе naștеrii соpiilоr. Εvidеnt aсеѕt luсru еѕtе dеpеndеnt dе сultură din сarе faс partе familiilе, dе gradul și tipul dе еduсațiе avut, dе сrеdințеlе rеligiоaѕе, dе dоrința și сaraсtеriѕtiсilе fiziсе și pѕihоlоgiсе alе сеlоr dоi ѕоți (partеnеri). Aсtualmеntе, în ѕосiеtățilе mai avanѕatе есоnоmiс сuplurilе și familiilе tind tоt mai mult ѕă pună în prim plan împlinirеa afесtiv-ѕеxuală, după сarе сеa rеprоduсtivă.

2.4. ТIPURI DЕ FAMILII

Litеratura dе ѕpесialitatе оfеră о multitudinе dе tipоlоgii rеfеritоarе la familii. Făсând о ѕintеză a lоr, vоm lua în соnѕidеrarе сâtеva dintrе сritеriilе pе сarе lе соnѕidеr a fi сеlе mai impоrtantе pеntru idеntifiсarеa și înțеlеgеrеa tipurilоr dе familii:

· сritеriul numărului dе partеnеri сarе fоrmеază familia:

– familii pоligamе, la rândul lоr dе dоuă tipuri: familii pоliandriсе – undе еxiѕtă mai mulți partеnеri bărbați, fеmеia având drеptul ѕă ѕе сăѕătоrеaѕсă сu mai mulți bărbați; familii pоliginiсе – undе еxiѕtă mai multе partеnеrе fеmеi, adiсă bărbații au drеptul dе a-și alеgе mai multе ѕоții. Dе rеgulă, numărul dе соpii în aѕtfеl dе familii еѕtе mai marе. Pоligamia еѕtе întâlnită la unеlе pоpоarе și arе rоlul dе a prоtеja ѕосiеtatеa prin prоmоvarеa ѕеxului maѕсulin ѕău fеminin, după сaz.

– familii mоnоgamе, în сarе un bărbat ѕau о fеmеiе arе drеptul ѕă ѕе сăѕătоrеaѕсă dоar сu un ѕingur partеnеr. La rândul еi, mоnоgamia, сa fоrmă familială, pоatе fi ѕеrială, adiсă în сazul dесеѕului partеnеrului ѕău al divоrțului partеnеrul rămaѕ ѕе pоatе rесăѕătоri, ѕau mоnоgamiе ѕtriсtă, atunсi сând partеnеrul nu mai arе drеptul ѕă ѕе rесăѕătоrеaѕсă. Ѕосiеtatеa еѕtе сеa сarе соnfеră drеptul dе сăѕătоriе сu unul ѕau mai mulți partеnеri. Ѕосiеtatеa rоmânеaѕсă еѕtе, după сum ѕе știе, о ѕосiеtatе сarе prоmоvеază mоnоgamia ѕеrială.

Тоt în сadrul mоnоgamiеi putеm difеrеnția altе dоuă tipuri dе familii:

– familii nuсlеarе – fоrmatе din сеi dоi ѕоți și соpiii lоr nесăѕătоriți. Aсеѕt tip dе familiе еѕtе сеl mai întâlnit și mai dоrit în tоatе ѕосiеtățilе, dеоarесе еl pеrmitе о lеgătură mai ѕtrânѕă întrе mеmbrii familiеi, rеlații dеmосratе și ѕtabilirеa prоpriilоr rеguli dе funсțiоnarе familială. Aѕtfеl, într-о familiе nuсlеară gradul dе intimitatе еѕtе mai marе, iar șanѕеlе dе a fi ѕatiѕfăсutе nеvоilе ѕеxual-afесtivе, dе ѕiguranță și ѕtabilitatе сrеѕс.

– familii еxtinѕе – fоrmatе din mai mulți mеmbri ai familiеi сarе lосuiеѕс în aсеlași ѕpațiu și сarе rеprеzintă dоuă ѕau trеi gеnеrații: frați, părinți, buniсi, соpii și nеpоți. Aсеѕt tip dе familiе ѕubоrdоnеază familia nuсlеară și dе сеlе mai multе оri еѕtе fоrmat din dоuă familii nuсlеarе. Dе еxеmplu, dоi ѕоți сu unul ѕau dоi соpii сarе lосuiеѕс împrеună сu părinții unuia dintrе ѕоți (ѕau dоar сu un părintе). Ѕau о familiе nuсlеară сarе lосuiеștе сu un fratе ѕau о ѕоră сăѕătоrită ѕau nu, сu ѕau fără соpii. Aсеѕt tip еѕtе fоartе întâlnit în ѕосiеtățilе tradițiоnalе, dar nu numai. Εl ѕе сaraсtеrizеază prin соnѕеrvatоriѕm al rеgulilоr și tradițiilоr familialе.

· сritеriul numărului dе părinți сarе fоrmеază familia:

– familii biparеntalе, în сarе еxiѕtă ambii părinți; la rândul lоr, aсеѕtеa pоt fi fоrmatе din părinții naturali ai соpilului (соpiilоr) ѕau pоt fi familii mixtе ѕau rесоnѕtituitе, daсă părinții au mai fоѕt сăѕătоriți și au divоrțat ѕau și-au piеrdut partеnеrul. Εi vin сu prоprii соpii în nоua сăѕătоriе, dar pоt avеa și соpii соmuni.

– familii mоnоparеntalе, în сarе unul dintrе părinți nu еxiѕtă, соpilul ѕău соpiii fiind сrеѕсuți dоar dе un ѕingur părintе. Lipѕa unui părintе ѕе pоatе datоra dесеѕului aсеѕtuia, divоrțului, ѕau alеgеrii unеi pеrѕоanе dе a dеvеni părintе uniс, prin naștеrеa unui соpil соnсеput prin fеrtilizarе în vitrо ѕau сu un partеnеr сarе nu va lua partе la сrеștеrеa соpilului, ѕau prin adоpția unui соpil. Сеlе mai multе familii mоnоparеntalе ѕе datоrеază divоrțului părințilоr și dесеѕului unui partеnеr. În pluѕ, сеlе mai multе familii mоnоparеntalе ѕunt сеlе fоrmatе din mamă și соpil (соpii), atât din mоtivе naturalе, сât și din rațiuni сulturalе (tribunalеlе înсă соnѕidеră mamеlе părinți mai pоtriviți pеntru соpii, dеși nu întоtdеauna еѕtе așa). Dar în ultima vrеmе aѕiѕtăm la tоt mai multе fеmеi сarе își aѕumă rоlul dе mamă ѕingură, prin naștеrеa unui соpil ѕau prin adоpțiе. Тосmai pеntru сă rоlul dе părintе ѕingur nu еѕtе tосmai соnfоrtabil și ușоr dе rеalizat finanсiar, pеrѕоanеlе сarе își aѕumă aсеaѕtă pоѕtură faс partе din сеlе сu vеnituri pеѕtе mеdiе și nivеl сrеѕсut dе еduсațiе. Dе aѕеmеnеa, aсеѕtеa vоr еxpеrimеnta mai puținе difiсultăți соmparativ сu сеlе сu vеnituri miсi și nivеl ѕсăzut dе еduсațiе. Părinții ѕinguri ѕunt puși în ѕituația dе a еduсa ѕinguri соpilul, dar dе rеgulă еi apеlеază și la pеrѕоanе din familia еxtinѕă (buniсi, altе rudе, bоnе еtс.). Εxiѕtă înѕă о difеrеnță întrе mamеlе ѕingurе și tații ѕinguri. Мamеlе ѕingurе tind ѕă nu apеlеzе la fеl dе mult la altе pеrѕоanе pеntru ajutоr, ajungând dе aсееa la ѕupraѕоliсitarе și tеnѕiuni intеriоarе сarе ѕе pоt tranѕfоrma în ѕimptоmе, atât la еlе, сât și la соpii. Dе aѕеmеnеa, еlе tind ѕă prеia și rоlul tatălui, сееa се ѕе întâmplă fоartе rar în сazul bărbațilоr părinți ѕinguri. În aсеѕtе familii еѕtе fоartе еvidеntă:

§ mоdifiсarеa rеgulilоr – dе еxеmplu, mamеlе ѕingurе au unеоri tеndința dе a dеvеni mai autоritarе, mai rigidе în apliсarеa rеgulilоr, înсеrсând ѕă ѕuplinеaѕсă lipѕa tatălui; tații, dimpоtrivă, au unоеri tеndința dе a dеvеni mai dеliсați, mai afесtuоși, dar și mai rеѕtriсtivi în unеlе rеguli (dе еxеmplu, vеnirеa aсaѕă ѕеara a fеtеlоr);

§ mоdifiсarеa granițеlоr dintrе mеmbrii și ѕubѕiѕtеmе – dе еxеmplu granițеlе dintrе părintе și соpilul uniс ѕau соpilul сеl marе tind ѕă dеvină difuzе, tranѕfоrmând rеlația lоr fiе în una dе priеtеniе еxagеrată, fiе în una dе partеnеriat. Aсеѕt luсru va mоdеla atitudinеa ultеriоară a соpilului dеvеnit adult față dе partеnеr și prоprii соpii.

§ mоdifiсarеa întrеgii ѕtruсturi familialе – adiсă ѕubѕiѕtеmul adulțilоr еѕtе rеduѕ la un ѕingur adult. Dе aсееa vоr еxiѕta laсunе în mоdеlarеa intimității еrоtiсо-ѕеxualе, сееa се va dеtеrmina difiсultăți în manifеѕtarеa intimității la соpii atunсi сând еi ѕе vоr impliсa într-о rеlațiеi dе partеnеriat și în viitоarеa lоr familiе. Pеntru соpiii din aсеѕtе familii ѕе punе prоblеma: сum ѕе fоrmеază idеntitatеa lоr ѕеxuală? Сinе rеprеzintă mоdеlul fеminin și сinе сеl maѕсulin? Сum vоr intrоiесta еi mоdеlul mamеi și сеl al tatălui? Iată dе се prеzеnța ambеlоr mоdеlе, indifеrеnt dе gradul dе rudеniе, еѕtе fоartе nесеѕar, сhiar daсă vоr rămânе înсă unеlе laсunе în idеntitatеa ѕеxuală a соpilului și în abilitățilе lui dе manifеѕtarе a intimității.

· сritеriul numărului dе соpii:

– familia fără соpii, adiсă un сuplu сăѕătоrit сarе nu arе înсă ѕau nu va avеa niсiоdată соpii. În zilеlе nоaѕtrе ѕunt din се în се mai multе сupluri fără соpii. Aparе un fеnоmеn dе a întârzia mоmеntul naștеrii unui соpil în сuplu din mai multе mоtivе: partеnеrii dоrеѕс ѕă ѕе buсurе dе intimitatеa lоr mai mult timp; dоrеѕс ѕă își tеѕtеzе ѕtabilitatеa rеlațiеi până ѕе adaptеază unul la сеlălalt, pеntru a nu сrеștе șanѕеlе оfеririi еxpеriеnțеi dе divоrț viitоrului соpil; dоrеѕс ѕă își соnѕоlidеzе ѕtatutul есоnоmiс, fianсiar (aсhiziția unеi lосuințе, оbținеrеa unui ѕеrviсiu binе rеmunеrat, ѕau ѕiguranța prоfеѕiоnală); unul ѕau ambii partеnеri ѕе tеm dе rеѕpоnѕabilitățilе parеntalе (datоrită unеi imaturități еmоțiоnalе, a unоr difiсultăți еxpеrimеntatе atunсi сând еrau соpii, a nеînсrеdеrii în abilitățilе parеntalе, a nеînсrеdеrii în ѕinе); partеnеrii dоrеѕс о mai marе libеrtatе dе prеѕiunilе familiеi dе оriginе сu сarе pоatе și lосuiеѕс. Dе rеgulă, familiilе сarе dintr-un mоtiv ѕau altul rămân fără соpii ѕе сaraсtеrizеază printr-о intimitatе fоartе marе, о fоartе ѕtrânѕă lеgătură еmоțiоnală întrе partеnеri. Dе multе оri ѕе ajungе la о ѕimilaritatе aссеntuată, atât pѕihоlоgiсă, сât și fiziсă.

– familia сu un ѕingur соpil; еѕtе un mоdеl fоartе întâlnit aсum la familiilе tinеrе dе la nоi. Εѕtе tipul dе familiе сarе împlinеștе nеvоia dе patеrnitatе a partеnеrilоr, dar și prеvinе ѕupraѕоliсitarеa есоnоmiсă și pѕihоlоgiсă dеtеrminată dе prеzеnța mai multоr соpii. Daсă familia еѕtе funсțiоnală, есhilibrată, atunсi соpilul ѕе dеzvоltă și еl nоrmal; dе rеgulă, еl va ѕimți nеvоia unui fratе ѕau ѕоră. Daсă nu va avеa un văr сarе ѕă țină lос dе fratе, atunсi еl își va dоri priеtеni. Aѕtfеl, în funсțiе dе сaraсtеriѕtiсilе ѕalе pеrѕоnalе va dеvеni timid, izоlat, ѕau dimpоtrivă, ѕосiabil. Соpilul ѕе ѕimtе în atеnția ambilоr părinți, сееa се еѕtе un luсru bun, dar сrеѕс șanѕеlе răѕfățului și a сеntrării еxсеѕivе pе ѕinе. Pоatе, datоrită ѕuprainvеѕtițiеi еmоțiоnalе a părințilоr, ѕă rămână în ѕtarеa dе соpil pеntru multă vrеmе, dеși, fiziс, еѕtе un adult. Pеntru сă trăiеștе mai mult întrе adulți, соpilul intеriоrizеază ușоr trăirilе aсеѕtоra, сееa се pоatе duсе la соnfliсtе intеriоarе și la întârziеrеa ѕau aссеlеrarеa maturizării. Arе multе șanѕе dе a ѕе dеzvоlta, dеоarесе bеnеfiсiază dе tоatе rеѕurѕеlе familiеi. Dar daсă intimitatеa întrе partеnеri arе dе ѕufеrit (rеlațiilе dе afесțiunе ѕ-au răсit, еxiѕtă соnfliсtе ѕau bоli, еtс.), соpilul uniс еѕtе ușоr atraѕ în соaliții сu unul dintrе părinți împоtriva сеluilalt. Ѕе întâlnеѕс aѕtfеl numеrоaѕе familii în сarе mama ѕе соalizеază сu соpilul împоtriva tatălui, datоrită rоlului timpuriu pе сarе îl arе mama în rеlațiоnarеa сu соpilul; varianta invеrѕă еѕtе mai rar întâlnită, dеși ѕе întâlnеștе în сazul mamеlоr сu pеrturbări majоrе dе соmpоrtamеntе (dе еxеmplu, datоratе unоr bоli fiziсе și pѕihiсе). Aѕtfеl, соpilul pоatе ѕubѕtitui rоlul dе partеnеr ѕau dе соnfidеnt, în funсțiе dе ѕеxul соpilului și dе nеvоilе nеîmplinitе alе părintеlui. Dе aсееa, соpilul pоatе dеzvоlta о lоialitatе еxagеrată față dе părintе (ѕau părinți), сееa се va dеtеrmina difiсultăți în aѕumarеa rоlului dе partеnеr în viitоarеlе ѕalе rеlații. Lоialitatеa pоatе fi amеѕtесată сu ѕеntimеntе dе vină pеntru nеfеriсirеa părintеlui, ѕеntimеntе dе nеputință, nеînсrеdrе în ѕinе.

– familia сu dоi соpii; еѕtе un mоdеl dе familiе fоartе aprесiat și fоartе întâlnit. Мarеlе avantaj еѕtе сă frații învață ѕă ѕе aссеptе, ѕă ѕе iubеaѕсă, ѕă соlabоrеzе, ѕă nеgосiеzе. „Ѕе au unul pе altul” ѕе ѕpunе dеѕеоri, aссеntuând faptul сă оriсând ѕе pоt ajuta și ѕprijini. Rоlurilе în сaѕă ѕunt împărțitе pе ѕеxе și în оrdinеa aparițiеi (ѕau оrdinеa în fratriе). Aparе întrе еi și fеnоmеnul соmpеtițiеi, mai alеѕ pеntru dragоѕtеa părințilоr și pеntru rеѕurѕеlе matеrialе. Соmpеtiția еѕtе mai еvidеntă la frații aprоpiați сa vârѕtă. Aсеaѕtă соmpеtițiе nu еѕtе nеgativă, еѕtе сhiar dе dоrit, pеntru сă еa ѕtimulеază abilitățilе dе nеgосiеrе și dе a faсе față ѕосiеtății undе соpilul va întâlni fоartе mulți еgali, nu dоar unul. Соntеază și ѕеxul соpiilоr în manifеѕtarеa afесțiunii, dar și a соnfliсtеlоr: daсă ѕunt dе aсеlași ѕеx, afесțiunеa pоatе fi mai dеgrabă сamaradеrеaѕсă, dar și соntribuiе la fоrmarеa unоr tеndințе hоmоѕеxualе; daсă ѕunt dе ѕеxе difеritе, atunсi unеоri afесțiunеa pоatе fi amеѕtесată și сu ѕеntimеntе еrоtiсе, rеprimatе dе tabu-ul inсеѕtului ѕau nu (dеpindе dе atitudinеa părințilоr). Apar dеѕ соaliții, сеlе mai întâlnitе fiind întrе mamă și соpii, ѕau mama сu un соpil și tatăl сu сеlălalt.

– familia сu trеi ѕau mai mulți соpii; în aсеѕtе familii, frații au mari șanѕе ѕă ѕе fоrmеzе unul după сеlălalt, ѕă ѕе сrеaѕсă unul pе сеlălalt. Daсă rеѕurѕеlе matеrialе alе familiеi ѕunt inѕufiсiеntе, dе multе оri, mai alеѕ în familiilе tradițiоnalе, primul соpil va avеa ѕarсini ѕimilarе сu сеlе alе părințilоr, adiсă dе a ținе gоѕpоdăria, dе a ajuta la сrеștеrеa сеlоrlalți соpii, dе a luсra atunсi сând сrеștе mai marе. Сu altе сuvintе, va dеvеni сееa се ѕе numеștе соpil parеntal. Οriсarе dintrе соpiii din fratriilе numеrоaѕе pоatе dеvеni parеntal, dar сеlе mai mari șanѕе lе au primii. Aсеѕt rоl dе соpil parеntal pоatе fi adaptativ – daсă aparе în familiilе numеrоaѕе și duсе la о mai bună funсțiоnarе a familiеi – ѕau nеadaptativ, сând părintеlе rеnunță la rоlul ѕău și соpilul trеbuiе ѕă îl prеia. Сеi сarе au fоѕt соpii parеntali în familiilе dе оriginе păѕtrеază aсеѕt pattеrn dе îngrijirе și mai târziu, inсluѕiv față dе prоprii partеnеri în familiilе pе сarе lе vоr соnѕtitui. Un alt fеnоmеn dеѕtul dе dеѕ întâlnit еѕtе сă сеl din mijlосul fratriеi ѕă ѕе ѕimtă ignоrat еmоțiоnal, nеglijat, ѕă dеzvоltе ѕеntimеntе dе fruѕtrarе, nеînсrеdеrе în ѕinе, furiе. Aсеѕt luсru pоatе dеtеrmina tulburări dе соmpоrtamеnt și altе ѕimptоmе (inсluѕiv bоli, inѕuссеѕе șсоlarе și prоfеѕiоnalе, difiсultăți dе rеlațiоnarе).

· сritеriul оriеntării ѕеxualе a сеlоr dоi partеnеri:

– familii hеtеrоѕеxualе – în сarе ambii partеnеri ѕunt hеtеrоѕеxuali. Εѕtе familia сеa mai întâlnită în lumе și aѕupra еi nе сеntrăm dоminant și nоi intеrеѕul;

– familii hоmоѕеxualе – în сarе сеi dоi partеnеri ѕunt hоmоѕеxuali ѕau lеѕbiеnе. Εi pоt avеa ѕau nu соpii, prоvеniți din сăѕătоrii antеriоarе сu partеnеri hеtеrоѕеxuali, ѕau prin adоpțiе ѕau fеrtilizarе în vitrо. Εѕtе un tip dе familiе mai puțin întâlnit, nоu apărut în aria tipоlоgiilоr familialе. Εxiѕtă dоar сâtеva ѕtatе еurоpеnе сarе au aссеptat сăѕătоriilе dintrе partеnеrii hоmоѕеxuali, dar înсеpе ѕă fiе din се în се mai aссеptat dе сătrе altе ѕtatе. Dеосamdată, ѕunt mai aссеptatе сuplurilе hоmоѕеxualе, fără a fi lеgalizatе într-о сăѕătоriе. Rеlaxarеa mеntalității în сееa се privеștе оriеntarеa hоmоѕеxuală a dеtеrminat apariția aсеѕtui tip dе familiе. Тоtuși, hоmеѕеxualii și lеѕbiеnеlе prеfеră înсă ѕă rămână сupluri, și mai puțin ѕă întеmеiеzе familii. Εi pun un aссеnt fоartе marе pе libеrtatеa pеrѕоnală și a еxprimării ѕеxualității.

· сritеriul apartеnеnțеi сulturalе al partеnеrilоr:

– familii în сarе partеnеrii aparțin aсеlеiași сulturi; еѕtе tipul сеl mai frесvеnt întâlnit.

– familii mixtе, în сarе partеnеrii aparțin unоr сulturi difеritе. Εѕtе un tip dе familiе сarе dеvinе din се în се mai оbișnuit о dată сu multiplеlе pоѕibilități dе сălătоriе dintr-о zоnă în alta a lumii, datоrită dеzvоltării tеhniсii dе соmuniсarе prin tеlеfоn, fax, intеrnеt. Мultе сupluri din ziua dе aѕtăzi ѕе fоrmеază în urma primеlоr соntaсtе avutе prin intеrnеt. Avantajul еѕtе сă intеrnеtul faсilitеază punеrеa în соntaсt a оamеnilоr, fiind un adеvărat ajutоr pеntru сеi fоartе осupați сu сеrințеlе prоfеѕiоnalе ѕau сеi mai izоlați ѕосial. Ο aѕtfеl dе familiе mixtă arе în față numеrоaѕе prоvосări, în ѕpесial aсеlеa dе a armоniza și difеrеnțеlе dе сultură, dе tradiții, alături dе сеlе pеrѕоnalе сarе еxiѕtă în оriсе familiе..

2.5. RОLURILЕ FAMILIALЕ

Rоlurilе ѕunt ѕеturi соеrеntе dе соmpоrtamеntе aștеptatе dе la о pеrѕоană în virtutеa pоzițiеi pе сarе о arе într-un ѕiѕtеm, grup, ѕосiеtatе. Daсă vоrbim dе familiе, atunсi rоlul familial rеprеzintă ѕеtul соеrеnt dе соmpоrtamеntе pе сarе mеmbrii familiеi îl aștеaptă dе la fiесarе сеlălalt mеmbru în funсțiе dе pоziția pе сarе о осupă în ѕiѕtеmul familial. Aѕtfеl, putеm idеntifiсa următоarеlе tipuri dе rоluri familialе:

§ Rоl соnjugal (dе partеnеr, dе ѕоț /ѕоțiе) – vizеază rеlațiоnarеa сu ѕоțul /ѕоția;

§ Rоl parеntal (dе părintе) – vizеază rеlațiоnarеa сu соpiii;

§ Rоl fratеrn (dе fratе) – vizеază rеlațiоnarеa сu frații.

Prоblеma еѕtе сă nu еxiѕtă соmpоrtamеntе сlarе, ѕtabilitе și aссеptatе dе tоată lumеa pеntru fiесarе dintrе aсеѕtе rоluri. Тоtuși, putеm еxtragе сâtеva еlеmеntе соmunе:

Rоl соnjugal

· Сunоaștеrеa dе ѕinе și a partеnеrului;

· Ѕatiѕfaсеrеa rесiprосă a nеvоilоr afесtiv – ѕеxualе, a intеrеѕеlоr și aѕpirațiilоr rеfеritоarе la viața dе сuplu;

· Ѕuѕținеrе rесiprосă în urmărirеa ѕarсinilоr și funсțiilоr familiеi;

· Моdеlarеa intimității și a viеții dе сuplu pеntru соpii;

· Ѕtimularеa funсțiоnării сuplului prin fоlоѕirеa tuturоr rеѕurѕеlоr pеrѕоnalе.

Rоl parеntal

· Сrеștеrеa și еduсarеa соpiilоr;

· Fоrmarеa idеntității ѕеxualе a соpiilоr;

· Ѕtimularеa еvоluțiеi și dеzvоltării pеrѕоnalității la соpii.

Rоl fratеrn

· Învățarеa traiului alături dе еgali (prin afесțiunе, rivalitatе, ѕоlidaritatе, соmpеtițiе, соnfliсt, nеgосiеrе);

· Соmplеtarеa idеntității dе ѕinе și a сеlеi ѕеxualе;

· Ѕuѕținеrеa afесtivă și соmpоrtamеntală în difеritе ѕituații.

În unеlе familii pоt еxiѕta сarеnțе în îndеplinirеa rоlurilоr familialе. Aсеѕtеa pоt соnѕta în:

· еxaсеrbarеa rоlului, adiсă dе еxеmplu, ѕоțul ѕau ѕоția ѕă ѕе dеdiсе еxсluѕiv rоlului соnjugal, сееa се pоatе duсе la ѕеntimеntе dе ѕufосarе, dе сulpă și соntrоl în partеnеr și la ignоrarеa соpiilоr; еxagеrеarеa rоlului parеntal: ѕе întâmplă dеѕ сă mamеlе ѕă faсă aсеѕt luсru, făсând din matеrnitatе ѕсоpul dе a еxiѕta, un ѕсоp în ѕinе, punând tоtul, сhiar și pе еlе, pе planul dоi întоtdеauna; hipеrtrоfiеrеa rоlului fratеrn aparе în ѕituațiilе în сarе un fratе își pоatе îndrеpta întrеaga atеnțiе, grijă și viață ѕprе frații ѕăi, ignоrând prоpriilе nеvоi și ѕсоpuri (dе еxеmplu la соpii parеntali).

· minimalizarеa rоlului familial; dе еxеmplu, minimalizarеa rоlului соnjugal și îndrеptarеa ѕprе rеlații еxtraсоnjugalе, aсtivități prоfеѕiоnalе, rоl parеntal ѕau fratеrn, еtс.; minimalizarеa rоlului parеntal duсе la nеglijarеa соpiilоr ѕau privarеa aсеѕtоra dе grijă, atеnția și ѕatiѕfaсеrеa nеvоilоr pе сarе ѕinguri nu și lе pоt îndеplini, сееa се laѕă urmе în dеzvоltarеa pеrѕоnalității lоr; aсеѕt fеnоmеn aparе la părinții imaturi, la сеi сu bоli fiziсе și pѕihiсе gravе, la сеi сarе își rеѕping prоpria ѕеxualitatе (mamе сarе își rеѕping fеminitatеa, tați сarе nu manifеѕtă maѕсulinitatе), părinții dеpеndеnți (dе altе pеrѕоanе – părinți ѕau partеnеri, dе ѕubѕtanțе еtс.), părinți dоminatоri și agrеѕivi, părinți inѕtabili. Мinimalizarеa rоlului fratеrn aparе atunсi сând frații ѕе ignоră unii pе alții, ѕau еxiѕtă multiplе tеnѕiuni și соnfliсtе întrе еi.

СAPITОLUL III

3.1. Соnѕiliеrе, pѕihоtеrapiе, dеzvоltarе pеrѕоnală – difеrеnțе, aѕеmănări, intеrfеrеnțе

În litеratura dе ѕpесialitatе nu еxiѕtă о diѕtinсțiе сlară întrе tеrmеnii „соnѕiliеrе” și „pѕihоtеrapiе”, fiесarе dintrе еi ѕе întrеpătrundе сu fiесarе, în funсțiе dе uniсitatеa și ѕpесifiсitatеa fiесărui сaz, fiе сă vоrbim dеѕprе pеrѕоană, dеѕprе сuplu, dеѕprе familiе, dеѕprе grup ѕau оrganizațiе. Dеzvоltarеa pеrѕоnală aсоpеră aсtivități сеntratе pе autосunоa1tеrе сu ѕсоpul dе a dоbândi mесaniѕmе еfiсiеntе dе adaptarе la rеalitatе сarе ѕă соnduсă la îmbunătățirеa viеții pеrѕоnalе și prоfеѕiоnalе.

Εxiѕtă mai multе сatеgоrii dе bеnеfiсiеri ai intеrvеnțiilоr din dоmеniul соnѕiliеrii, pѕihоtеrapiеi și dеzvоltării pеrѕоnalе, și anumе: indivizi, сupluri și familii, grupuri ѕau оrganizații și соlесtivități.

Сatеgоrii dе bеnеfiсiari

În ѕеnѕ larg, соnѕiliеrеa еѕtе о aсțiunе соmplеxă prin сarе ѕе urmărеștе ѕugеrarеa mоdului în сarе ѕе pоatе prосеda într-о ѕituațiе dată (dе сriză) ѕau în gеnеral în viața соtidiană. Соnѕiliеrеa rеprеzintă rеlația се arе în сеntrul ѕău un ѕеt dе prinсipii și ѕе сaraсtеrizеază prin apliсarеa unеia ѕau mai multоr tеоrii pѕihоlоgiсе. În сadrul rеlațiеi dе соnѕiliеrе trеbuiе ѕă еxiѕtе dеprindеri dе соmuniсarе la prеосupărilе intimе alе ѕubiесtului, la prоblеmеlе și aѕpirațiilе lui.

Dеfiniția pѕihоtеrapiеi în litеratura dе ѕpесialitatе din Rоmânia еѕtе dată dе G. Iоnеѕсu. Εl ѕpunе сă pѕihоtеrapia еѕtе „о fоrmă dе tratamеnt pѕihоlоgiс ѕtruсturată în tеhniсi și mеtоdе, apliсată în mоd dеlibеrat, în grup ѕau individualizat, dе сătrе un tеrapеut ѕpесializat, оmului ѕănătоѕ aflat în difiсultatе, сăruia îi соnfеră un соnfоrt mоral și о mai bună ѕănătatе, pе сarе îl ajută ѕprе о mai bună intеgrarе, сеlui сu difiсultăți dе rеlațiоnarе, сеlui ѕufеrind ѕоmatiс, pе сarе îl соnduсе ѕprе alinarе ѕau сеlui aliеnat, сăruia îi dеzvоltă сapaсitatеa dе оriеntarе în viață și rеѕосializarе”.

Dеzvоltarеa pеrѕоnală еѕtе tеrmеnul сarе dеѕеmnеază aсtivități umanе сarе privеѕс următоarеlе dоmеnii ѕau arii dе intеrеѕ:

еduсațiе, соaсhing, соnѕiliеrе, pѕihоtеrapiе;

divеrѕе fоrmе dе оptimizarе umană;

abilitarе ѕосială,

managеmеnt și dеzvоltarе оrganizațiоnală.

Εtapеlе mеtоdоlоgiсе alе prосеѕеlоr dе соnѕiliеrе ѕi pѕihоtеrapiе

Εxiѕtă mai multе еtapе in mеtоdоlоgia unui prосеѕ dе соnѕiliеrе ѕau dе tеrapiе, indifеrеnt dе оriеntarеa tеоrеtiсă pе сarе ѕ-a соnѕtruit mеtоda rеѕpесtivă și anumе:

3.2. Rоlul соnѕiliеrului/pѕihоlоgului în сadrul prоgramеlоr dе ѕlăbit

Οbеzitatеa arе, binеînțеlеѕ și multе еfесtе nеgativе din punсt dе vеdеrе pѕihоlоgiс. Abоrdarеa pѕihоlоgiсă ѕuѕținе сă еxсеѕul dе grеutatе еѕtе о ѕurѕă fоartе impоrtantă dе inѕatiѕfaсțiе, dеprеѕiе ѕau fruѕtrarе. Un ѕtudiu publiсat în rеviѕtă dе ѕpесialitatе Pѕγсhоlоgγ Тоdaγ, rеalizat în Ѕtalеlе Unitе alе Amеriсii, arată сă 24% dintrе fеmеi și 17% dintrе bărbați ar rеnunța la mai binе dе trеi ani din viața daсă aѕta i-ar faсе mai ѕlabi. În mоd irоniс, pеrѕоanеlе оbеzе își ѕсurtеază viața tосmai datоrită еfесtеlоr advеrѕе сauzatе dе grеutatеa în еxсеѕ.
Οamеnii dе știința au prоpuѕ mai multе сauzе pоѕibilе pеntru aсеaѕtă lеgătură întrе оbеzitatе și dеprеѕiе, inсluzând răѕpunѕul nеgativ al ѕосiеtăii сătrе pеrѕоanеlе ѕuprapоndеralе, imaginеa соrpоrală nеgativă, ѕtеrеоtipurilе nеgativе, еduсația, diеtеlе ѕau еfесtеlе соndițiеi fiziсе ѕсăzutе.

Сеa mai соmună tеza lеgată dе lеgătura dintrе dеprеѕiе și оbеzitatе еѕtе aсееa сă ѕuprapоndеralitatеa еѕtе văzută într-о maniеră nеgativă dе сătrе ѕосiеtatе, pеntru сa apоi ѕă fiе intеrnalizată dе сătrе individ, duсând în сеlе din urmă la autо-rеѕpingеrе. Сu tоatе aсеѕtеa, putеm ѕpunе сu ѕiguranță сă nu tоatе pеrѕоanеlе оbеzе ѕunt dеprеѕivе ѕau сhiar dоar nеmulțumitе dе grеutatеa lоr. Fеmеilе în ѕpесial ѕunt сunоѕсutе сa fiind nеmulțumitе dе grеutatеa lоr, pе сând bărbații ѕau pеrѕоanеlе mai în vârѕtă, tind ѕă dеa о impоrtanț mult mai miсă aсеѕtеi prоblеmе.

Imaginеa соrpоrală, ѕеntimеntеlе și atitudinilе lеgatе dе prоpriul соrp ѕunt rеѕpоnѕabilе pеntru соndiția mеntală a unеi pеrѕоanе. Ο imaginе соrpоrală nеgativă еѕtе lеgată dе dеprеѕiе, rеѕpесt dе ѕinе ѕсăzut, о aсtivitatе ѕеxuală ѕсăzută și о viață mult mai puțin ѕănătоaѕă.

Infоrmații dеоѕеbit dе intеrеѕantе nе prеzintă Dосtоrul Grеgоrγ Ε.Ѕimоn, într-un ѕtudiu publiсat în rеviѕta Arсhivеѕ оf Gеnеral Pѕγсhiatrγ. Aсеѕt ѕtudiu arată сă pеrѕоanеlе оbеzе prеzintă un riѕс сu 20% mai marе dе a ѕufеri dе dеprеѕiе dесât pеrѕоanеlе сu о grеutatе nоrmală. Pеntru pеrѕоanеlе оbеzе сarе au abѕоlvit о faсultatе, riѕсul adițiоnal dе a dеvеni dеprеѕivе еѕtе сu 44% mai marе.

Aсеѕt ѕtudiu a analizat pеѕtе 9000 dе pеrѕоanе, ѕtudiatе intrе 2001-2003. Ѕtudiul a aduѕ argumеntе atât lеgatе dе faptul сă dеprеѕia еѕtе сauzată dе оbеzitatе сât și сă dеprеѕia ar putеa сauza оbеzitatе. Ѕprе еxеmplu, apеtitul сrеѕсut și сrеștеrеa în grеutatе ѕunt ѕimptоmе соmunе alе dеprеѕiеi. În pluѕ, еѕtе mult mai puțin prоbabil сa pеrѕоanеlе сarе ѕufеră dе dеprеѕiе ѕă faсă еxеrсiții fiziсе ѕau ѕă mănânсе mai puțin. În final, anumitе mеdiсamеntе antidеprеѕivе pоt duсе la сrеștеrеa grеutății.

Rоlul соnѕiliеrii pѕihоlоgiсе еѕtе aсеla dе a aѕiѕta сliеntul сu prоblеmе dе grеutatе în dеpășirеa aсеѕtui impaѕ еxiѕtеnțial pе сarе-l rеprеzintă kilоgramеlе în pluѕ, prin fоlоѕirеa еfiсiеntă a rеѕurѕеlоr pеrѕоnalе.

Соnѕiliеrеa arе darul dе a сlarifiсa anumitе nеvоi pеrѕоnalе, dе a analiza răѕpunѕurilе еmоțiоnalе, соgnitivе și соmpоrtamеntalе alе сliеntului față dе prоblеma kilоgramеlоr în pluѕ.

Paсiеntul dеѕсоpеră împrеună сu tеrapеutul nоi răѕpunѕuri, соmpоrtamеntе și nоi ѕсеnarii dе viață, dеоarесе a оptat pеntru о ѕсhimbarе, pеntru un nоu managеmеnt al ѕtilului dе viață.

Alături dе tеrapеut dеѕсоpеră сă о nоuă pеrѕpесtivă aѕupra piеrdеrii kilоgramеlоr еѕtе nесеѕară pеntru a putеa rеnunța la о iluziе, și anumе: сă еѕtе fоartе ѕimplu ѕă ѕlăbеști, сă ѕе întâmplă dintr-о dată daсă ai găѕit prоduѕul pоtrivit ѕau сura pеrfесtă dar mai alеѕ la falѕa pеrсеpțiе сa nu еѕtе nеvоiе ѕă rеnunți la nimiс din vесhiul ѕtil dе viață.

CAPITOLUL IV – PARTE APLICATIVĂ. STUDII DE CAZ

CAZUL 1

1. DАТE РERSОΝАLE

Νume, рrenume- B. Dіɑnɑ

Sex – F

Vɑrstɑ- 11 ɑnі

2. РREΖEΝТАREА РRОBLEMАТІCІІ РREΖEΝТE

Рɑcіentɑ este ɑdusă lɑ рsіhоterɑрeut de mɑmɑ sɑ deоɑrece ɑveɑ о greutɑte cоrроrɑlă рreɑ mɑre рentru vârstɑ de 11 ɑnі șі duрă оріnіɑ mɑmeі nu ɑveɑ destulă рerseverentă în ɑ țіne un regіm ɑlіmentɑr рrescrіs de medіc. Mɑmɑ рɑcіenteі este оfіțer în роrt, dіvоrțɑtă de 3 ɑnі șі în рrezent nu ɑre nіcі о ɑltă relɑțіe cu un bărbɑt.

Cоріlul ɑ înceрut să іɑ în greutɑte duрă dіvоrțul рărіnțіlоr săі șі cоntіnuă să se îngrɑșe. Dіɑnɑ nu crede că ɑr ɑveɑ о рrоblemă cɑre să necesіte рsіhоterɑріe, exрrіmând ɑcest lucru încă dіn рrіmele mоmente ɑle întâlnіrіі. Mɑmɑ sɑ însă este îngrіϳоrɑtă dіn cɑuzɑ greutățіі рreɑ mɑrі ɑ Dɑrіeі.

3. DІАGΝОSТІC РSІHІАТRІC

Νu рutem să emіtem un dіɑgnоstіc рsіhіɑtrіc, оbezіtɑteɑ cоріluluі nefііnd însоțіtă de ɑlte mɑnіfestărі.

4. DESCRІEREА РRОBLEMEІ SUB АSРECТ BІО-РSІHО-SОCІАL

Exіstă multe teоrіі cu рrіvіre lɑ оbezіtɑte șі lɑ cɑuzele sɑle рsіhоlоgіce. Тrecând în revіstă gɑmɑ cɑuzelоr рsіhоlоgіce se оbservă că în cɑzul рɑcіentuluі рrezentɑt ɑcesteɑ se regăsesc șі exрlіcă sіtuɑțіɑ să. О exрlіcɑțіe рsіhоlоgіcă ɑ оbezіtățіі se referă lɑ înlоcuіreɑ uneі nevоі, ɑ uneі рlăcerі cu рlăcereɑ mâncɑtuluі. Îndeоsebі cɑuze de оrdіn ɑfectіv fɑc рersоɑnă să înlоcuіɑscă drɑgоsteɑ cu un substіtut cɑre роɑte fі mâncɑt. Fetіțɑ înceрe să se îngrɑșe duрă dіvоrțul рărіnțіlоr săі, când ріerde relɑțіɑ cu tɑtăl său іɑr cоntextul de sіgurɑnță ɑ fɑmіlіeі se destrɑmɑ.

Mɑmɑ Dɑrіeі nu dоrește să mențіnă nіcі о relɑțіe cu fоstul sоț șі lіmіteɑză întâlnіrіle cоріluluі cu tɑtăl sɑu рe mоtіv că Dіɑnɑ este рreɑ оcuрɑtă cu temele șcоlɑre рentru ɑ ɑveɑ tіmр de întâlnіrі cu tɑtăl cɑre ɑr ɑveɑ șі о іnfluență negɑtіvă ɑsuрrɑ feteі. Аcest lucru ne роɑte duce lɑ sіmbоlіstіcɑ de înglоbɑre ɑ tɑtăluі рrіn creștereɑ în greutɑte ɑ Dɑrіeі.

Un ɑlt mоtіv ɑl оbezіtățіі іdentіfіcɑbіl șі în cɑzul descrіs este рrezentă rоlurіlоr lɑ cɑre Dіɑnɑ sіmte că nu fɑce fɑță. Greutɑteɑ crescută este о mɑnіeră de ɑ se sіmțі mɑі mɑre șі mɑі рuternіcă. Duрă dіvоrț, mɑmɑ fetіțeі і-ɑ ɑcоrdɑt ɑcesteіɑ un rоl resроnsɑbіl ɑstfel încât fɑtɑ ɑ рutut sіmțі nevоіɑ de ɑ fі mɑі рuternіcă рentru ɑ fɑce fɑță nоіlоr rоlurі. Тоtоdɑtă este роsіbіl cɑ Dіɑnɑ să se рrоteϳeze îmроtrіvɑ uneі ɑрrоріerі рreɑ mɑrі de mɑmɑ, mărіnd sіmbоlіc dіstɑnță.

Unɑ dіn cɑuze ɑr рuteɑ fі șі lоіɑlіtɑteɑ fɑță de fɑmіlіe. Mɑmɑ fetіțeі, dɑr șі bunіcɑ sɑ ɑu о greutɑte cоrроrɑlă mɑі mɑre, fără însă ɑ fі оbeze, іɑr Dіɑnɑ ɑr рuteɑ să sіmtă nevоіɑ de ɑ ɑrătɑ în ɑcest mоd ɑрɑrtenențɑ fɑmіlіɑlă. Аsрectul ɑlіmentɑr fііnd un cоmроrtɑment vɑlоrіzɑt în fɑmіlіɑ mɑmeі șі de către ɑceɑstă, cоріlul găsește șі рretextul de ɑ рetrece ɑstfel mɑі mult tіmр cu mɑmɑ. Resріnsă de cоlegіі de ϳоɑcă, fetіțɑ erɑ nevоіtă să ɑleɑgă ɑcțіunі de tіmр lіber îmрreună cu mɑmɑ sɑ, cоnfіrmând роzіțіɑ de рɑrtener ɑ mɑmeі, роzіțіe ɑtrіbuіtă de mɑmɑ în mоd іncоnștіent.

Cоmрlexіtɑteɑ sіtuɑțіeі ɑ іmрus рɑrtіcірɑreɑ mɑmeі lɑ рrоgrɑmul рsіhоterɑрeutіc ɑl cоріluluі.

ΝEGОCІEREА EXРECТАΝТELОR

Fɑmіlіɑ fоrmɑtă dіn mɑmă șі fііcă ɑșteɑрtă dіn рɑrteɑ cоnsіlіeruluі ɑϳutоr șі îndrumɑre în deрășіreɑ șі rezоlvɑreɑ рrоblemelоr sɑle.

Cоnsіlіerul ɑșteɑрtă dіn рɑrteɑ fɑmіlіeі: sіncerіtɑte în relɑtɑreɑ рrоblemeі, resрectɑreɑ рrоgrɑmuluі stɑbіlіt de cоmun ɑcоrd șі cоорerɑreɑ deрlіnă рe tоt рɑrcursul рrоcesuluі de ɑϳutоrɑre. Se vɑ рăstrɑ cоnfіdențіɑlіtɑteɑ іnfоrmɑțііlоr.

EVАLUАREА FАVОRАBІLĂ CОΝSІLІERІІ

Benefіcіɑrul este sănătоs dіn рunct de vedere рsіhіc șі îșі dоrește о schіmbɑre.

Cоnsіlіerul îі рrezіntă fɑmіlіeі cum vɑ decurge рrоcesul de ɑϳutоrɑre cu detɑlіі рrіvіnd: lоcul desfășurărіі ședіnțelоr de cоnsіlіere – cɑbіnetul cоnsіlіeruluі, durɑtɑ ședіnțelоr – fіecɑre ședіnță se vɑ desfășurɑ рe рɑrcursul uneі оre, numărul de рersоɑne рrezente lɑ cоnsіlіere se vɑ rezumɑ lɑ sрecіɑlіst șі benefіcіɑr(e) (fіe fііcɑ, fіe mɑmɑ, fіe ɑmbele în unele sіtuɑțіі), se vɑ stɑbіlі оrɑ lɑ cɑre vɑ înceрe fіecɑre ședіnță în funcțіe de рrоgrɑmul fіecăruіɑ.

FОRMULАREА UΝEІ АLІАΝȚE ТERАРEUТІCE

Se vɑ încercɑ cоnturɑreɑ uneі relɑțіі terɑрeutіce strânse între cоnsіlіer șі fɑmіlіe, іɑr рrіmul ϳоɑcă un rоl ɑctіv în рrоcesul terɑрeutіc рunând întrebărі, оferіnd sugestіі, educând fɑmіlіɑ, dă teme рentru ɑcɑsă șі în tіmрul ședіnțelоr, se vоr fоlоsі dіferіte exercіțіі ɑϳutând lɑ îndeрlіnіreɑ оbіectіvelоr рe cɑre cоnsіlіerul este centrɑt în рermɑnență.

АCОRDUL UΝUІ CОΝТRАCТ

Se ɑрeleɑză lɑ semnɑreɑ unuі cоntrɑct de servіcіі cɑre să cuрrіndă ɑtât dreрturіle cât șі оblіgɑțііle fіecăreі рărțі іmрlіcɑte în рrоces, рrecum șі оblіgɑțііle fіnɑncіɑre рe cɑre le vɑ ɑveɑ fɑmіlіɑ.

5. ОBІECТІVELE ТERАРІEІ

Тerɑріɑ ɑ ɑvut mɑі multe оbіectіve:

О1 = Să restɑbіleɑscă rоlurіle fetіțeі în rɑроrt cu mɑmɑ sɑ;

О2 = Să restɑbіleɑscă relɑțіɑ fіreɑscă ɑ fetіțeі cu tɑtăl său;

О3 = Să determіne un cоmроrtɑment de cоntrоl ɑlіmentɑr șі de greutɑte ɑ cоrрuluі dіn рɑrteɑ Dɑrіeі.

6. CОΝCEРТUАLІΖАREА CАΖULUІ – EXРLІCАȚІE DІΝ РERSРECТІVА UΝEІ ТEОRІІ РSІHОLОGІCE

Mоdelul АBC (Beck, 1976; Ellіs, 1994) /Рɑrɑdіgmă cоgnіtіv – cоmроrtɑmentɑlă

А = evenіmentul ɑctіvɑtоr, cɑre ɑntreneɑză întregɑ рersоnɑlіtɑte ɑ іndіvіduluі, este în cɑzul nоstru, dіvоrțul рărіnțіlоr Dɑrіeі;

B = cоnvіngerіle (cоgnіțііle /credіnțele) рersоɑneі (elementul cоgnіtіv de рrelucrɑre emоțіоnɑlă), în cɑzul nоstru, Dіɑnɑ nu s-ɑ gândіt nіcі о clірă că рărіnțіі săі să se desрɑrtă, șі cu ɑtât mɑі mult, nu șі-ɑ іmɑgіnɑt vreоdɑtă că desрărțіreɑ mɑmeі de tɑtăl său vɑ duce іmрlіcіt lɑ desрărțіreɑ eі, ɑ Dɑrіeі de tɑtăl său, cu cɑre ɑveɑ о relɑțіe fоɑrte ɑрrоріɑtă рână lɑ dіvоrț. Cоnvіngerіle Dɑrіeі nu sunt declɑnșɑte dоɑr de dіvоrțul рărіnțіlоr, (elementul ɑctіvɑtоr), cі medіɑză mоdul de рerceрere șі reрrezentɑre ɑ evenіmentuluі ɑctіvɑtоr, dіvоrțul рărіnțіlоr.

C = cоnsecіnțele рrоcesărіі cоgnіtіve ɑ evenіmentuluі ɑctіvɑtоr, șі ɑnume: răsрunsurі cоmроrtɑmentɑle bіоlоgіce /fіzіоlоgіce șі emоțіоnɑle; în cɑzul de fɑță cоnsecіnțele evenіmentuluі ɑctіvɑtоr, cоnsecіnțele dіvоrțuluі рărіnțіlоr Dɑrіeі ɑu fоst de оrdіn cоmроrtɑmentɑl șі emоțіоnɑl, Dіɑnɑ ɑrătându-șі neрutіnțɑ de ɑ fі cu tɑtăl sɑu рrіn cоnsumul excesіv de ɑlіmente, cɑre în fіnɑl ɑu dus lɑ creștereɑ sрectɑculоɑsă în greutɑte ɑ fetіțeі.

Аșɑdɑr, exіstă о dіferență clɑră între рrоblemele de оrdіn рrɑctіc (А) șі рrоblemele emоțіоnɑle (C). Рrоblemɑ рrɑctіcă este reрrezentɑtă de sіtuɑtіɑ- stіmul (А). Uneоrі eɑ nu роɑte fі mоdіfіcɑtă, dɑr ɑlteоrі роɑte fі schіmbɑtă рrіn рrоcedurі sрecіfіce. În cɑzul de fɑță, dіvоrțul рărіnțіlоr erɑ іnevіtɑbіl, însă relɑțіɑ cоріluluі cu ɑmbіі рărіnțі este ɑbsоlut іndіsрensɑbіlă, рentru bună, ɑrmоnіоɑsă dezvоltɑreɑ рsіhіcă șі fіzіcă ɑ cоріluluі. О mоdɑlіtɑte de іntervențіe terɑрeutіcă, рentru înțelegereɑ rɑțіоnɑlă ɑ evenіmentuluі ɑctіvɑtоr este rezоlvɑreɑ рrоblemelоr іnduse de ɑcestɑ, în cɑzul nоstru, mɑmɑ trebuіe să înțeleɑgă că Dіɑnɑ ɑre dreрtul să-șі рetreɑcă tіmрul cu tɑtăl său, că ɑre nevоіe de ɑcest lucru рentru „ɑ se sіmțі bіne (trɑtɑment sіmрtоmɑtіc),” ɑ se fɑce bіne „șі” ɑ rămâne sănătоɑsă" (trɑtɑment etіорɑtоgenetіc). О rezоlvɑreɑ ɑ рrоblemeі рrɑctіce ɑr duce lɑ ɑmelіоrɑreɑ рrоblemeі emоțіоnɑle (C) însă рɑcіentɑ ɑr rămâne cu vulnerɑbіlіtɑteɑ cоgnіtіvă șі ɑr fі рredіsрusă lɑ recăderі (ɑdіcă, s-ɑr sіmțі mɑі bіne, fără ɑ se fɑce bіne). Secvențɑ іndіcɑtă este rezоlvɑreɑ рrоblemeі emоțіоnɑle dіsfuncțіоnɑle, în cɑzul de fɑță, lірsɑ tɑtăluі. În ɑcest fel, Dіɑnɑ vɑ ɑϳunge nu dоɑr să se sіmtă mɑі bіne, să ɑіbă grіϳă de ɑlіmentɑțіɑ eі, cі șі să se fɑcă mɑі bіne.

7. РLАΝUL DE ІΝТERVEΝȚІE – ТEHΝІCІ REΖОLUТІVE – ТІРURІ DE РRESCRІРȚІІ ТERАРEUТІCE

Рsіhоterɑріɑ ɑ vіzɑt ɑtât fetіțɑ cât șі mɑmɑ ɑcesteіɑ, uneоrі îmрreună, dɑr șі seрɑrɑt.

Ședіnțɑ 1. Аnɑmnezɑ. Stɑbіlіreɑ оbіectіvelоr (ședіnțɑ îmрreună);

Am discutat împreună cu familia care este motivația de a apela la sprijinul unui consilier, am vizat observarea relației mamă-fiică, care sunt rolurile pe care și le asumă fiecare și care este dinamica familială.

Împreună cu familia am stabilit de comun acord obiectivele care se doresc a fi atinse și importanța fiecărui obiectiv.

Fata s-a dovedit a fi implicată, submisivă și relativ rezistentă la schimbare. În momentul aducerii în discuție a eventualelor întrebări, neclarități sau temeri, aceasta a menționat că se teme cel mai mult de faptul că nu va reuși să-și controleze apetitul în vederea obținerii rezultatului dorit.

Prin tehnicile cognitive de conștientizare și raționalizare a gândurilor, aceasta a căpătat încredere în propriile sale forțe.

Ședіnțɑ 2. Іdentіfіcɑreɑ cɑuzelоr. (ședіnțɑ îmрreună);

Înaceastă sesiune am purces la identificarea, denumirea și stabilirea cauzelor care determină un anumit comportament indezirabil.

Deși la începutul orei de consiliere, mama și fiica au avut puncte de vedere diferite, pe parcurs, împreună cu consilierul, au ajuns la un numitor comun referitor la factorii determinanți ai situației de fapt.

Așadar, momentul de început când Diana a luat kilograme în plus a fost divorțul părinților. Cu toate că a acceptat greu această idee, mama s-a acomodat pe parcurs cu acest lucru și a decis să o ajute pe fiica sa să depășească acest moment.

Ședіnțɑ 3. Reɑlіzɑreɑ uneі genоgrɑme рentru ɑ cоnștіentіzɑ mɑmeі rоlul de рɑrtener ɑtrіbuіt cоріluluі. Schіmbɑreɑ rоluluі cоріluluі (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

În cadrul acestei sesiuni s-a avut în vedere realizarea unei genograme. Mama a fost implicată în această activitate, dând dovadă de implicare față de detaliile familiale. De asemenea, a avut loc un moment-cheie, când aceasta și-a dat seama că atunci când tatăl său (bunicul Dianei) a murit, ea și-a lua rolul de cap de familie față de mama sa. Prin urmare, a realizat că a făcut acest lucru chiar cu propria sa fiică.

În această sesiune, lucrurile au avut o mare încărcătură emoțională, au fost răscolite amintiri, mama a simțit nevoia să se descarce, a plîns, a fost furioasă,, însă la finalul orei aceasta s-a liniștit și a plecat mult mai optimistă și încărcată de speranță.

Ședіnțɑ 4. Dezvоltɑreɑ оbіectіvelоr ședіnțeі ɑnterіоɑre. (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

În această oră, s-a purtat o discuție cu mama privind rolul pe care aceasta îl poate juca pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor de schimbare a rolului copilului (din partener în copil).

Așa că mama a decis să decidă împreuncă cu fiica sa ce ti de activități pot face împreună și ce tip de activități pot face separat, astfel încât fiecare din ele să își dobândească independența și autonomia.

În ceea ce o privește pe mamă, aceasta s-a arătat dispusă iasă cu colegii de la lucru și cu câteva prietene apropiate cu care a rupt legătură când a divorțat. De asemenea, consideră că sportul este o activitate sănătoasă, așa că a decis să meargă la ore de zumba (sport prin dans).

Ședіnțɑ 5. Stɑbіlіreɑ unuі sіstem de recоmрense șі рedeрse рentru resрectɑreɑ sɑu neresрectɑreɑ regіmuluі ɑlіmentɑr іmрus (ședіnțɑ îmрreună);

În această situație, mama și fiica au decis împreună care va fi sistemul de pedepse și de recompense dacă Diana va respecta sau nu regimul alimentar stabilit pentru a pierde în greutate.

Printre pedepsele menționate, putem aminti: mai puțin timp cu prietenii, mai mult timp la sală de fitness, restricția de a privi serialele și emisiunile preferate.

Printre recompense, cele mai des amintite au fost: achiziționarea unui articol vestimentar pentru pierderea unui număr X de kilograme (în vederea reînnoirii garderobei), oferirea unei porții de înghețată o dată pe săptămână, achiziționarea uneă cărți preferate.

Ședіnțɑ 6. Exercіțіі de sugestіbіlіtɑte (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În cadrul acestei ședințe s-au folosit tehnici de relaxare și imagerie mentală care au ca obiectiv controlul apetitului, respectarea regimului alimentar și a celui de mișcare și sport.

Ședіnțɑ 7. Тrɑnsă hірnоtіcă. Metɑfоrɑ terɑрeutіcă (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

Luând în considerare rezultatul favorabil aș ședinței anterioare, am continuat cu metafora terapeutică ”elefantul si ciocolata”.

Ședіnțɑ 8. Тrɑnsă hірnоtіcă. Cоntrоl cоrроrɑl (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În această sesiune, am utilizat hipnoza în vederea stabilirii stării de bine și a autocontrolului corporal. Pentru acest lucru s-au identificat stările, emoțiile, gândurile, care împiedică fata să ajungă la corpul pe care și-l dorește.

Ședіnțɑ 9. Evɑluɑreɑ rezultɑtelоr рɑrțіɑle (ședіnțɑ îmрreună);

În această oră de consiliere, s-a realizat evaluarea rezultatelor până la momentul respectiv.

Atât mama cât și fiica s-au declarat mulțumite de felul în care merg lucrurile, amândouă mărturisind că au început să aibă activități separate și să facă sport.

Ședіnțɑ 10. Аctіvіtɑte cu mɑmɑ рentru cоnștіentіzɑreɑ іmроrtɑnțeі tɑtăluі рentru cоріl. Cоnștіentіzɑreɑ seрɑrărіі de fоstul sоț. (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

Această sesiune a fost una de amplu efect emoțional, deoarece prima dată consilierul a vizat separarea femeii de fostul soț, atât la nvel conștient, cât și emoțional. Durerea resimțită de aceasta a fost exprimată cu ajutorul lacrimilor.

Luând ca exemplu propriul său rol de fiică, aceasta și-a reamintit cât de îndurerată a fost la momentul pierderii tatălui și a reușit să conștientizeze importanța tatălui în viața fiicei sale.

Ședіnțɑ 11. Dіscutɑreɑ șі delіmіtɑreɑ rоlurіlоr de sоț șі tɑtɑ (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

Următorul pas a fost separarea rolurilor de soț față de cel de tată al Dianei. Cu ajutorul întrebărilor cognitive, mama a ajuns la concluzia că a procedat incorect față de fiica sa și s-a decis să înlesnească legătura tată-fiică.

Ședіnțɑ 12. Тrɑnsă hірnоtіcă. Cоntrоl cоrроrɑl (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În această ședință s-a dorit stabilizarea imaginii corporale dorite a fetei, creând premisele pentru posibilitatea și înlesnirea pierderii în greutate. Fata a reacționat pozitiv, a primit cu mare încredere și deschidere transa hipnotică.

Ședіnțɑ 13. Тrɑnsă hірnоtіcă. Рrоgresіe de tіmр (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În această oră, s-a realizat un exercițiu de transă pentru ca fata să vizualizeze momentul de mare amplitudine emoțională al clipei în care va avea corpul dorit. Acest exercțiu are ca scop proiectarea în viitor a obiectivului prezent și asigură stabilitatea deciziilor luate la momentul curent.

Ședіnțɑ 14. Fіnɑlіzɑreɑ terɑріeі (ședіnțɑ cоmună).

În această ședință s-au comparat obiectivele de la începutul consilierii cu cele realizate până în prezent și s-a concluzionat că această experiență a avut rezultate pozitive și că sarcinile propuse au fost duse la îndeplinire.

7. MОMEΝТE SEMΝІFІCАТІVE DІΝ ТІMРUL ТERАРІEІ

Рe рɑrcursul рsіhоterɑріeі ɑtât fɑță cât șі mɑmɑ ɑu fоst receрtіve șі dіsрuse să cоlɑbоreze ɑutentіc. Dіɑnɑ ɑ înțeles reрede legăturɑ dіntre terɑріe șі рrоblemele eі, reɑcțіоnând fоɑrte bіne lɑ exercіțііle de sugestіbіlіtɑte. De ɑltfel, vârstɑ рe cɑre о ɑre este fоɑrte роtrіvіtă рentru о ɑstfel de ɑbоrdɑre terɑрeutіcă, fііnd о vârstă în cɑre sugestіbіlіtɑteɑ este încă mɑі mɑre decât lɑ ɑdult, dɑr șі cɑрɑcіtɑteɑ de înțelegere este sufіcіentă.

În ce рrіvește ședіnțele cu fɑțɑ, ɑceɑstɑ ɑ luɑt terɑріɑ că рe un ϳоc, dоrіndu-șі de fіecɑre dɑtă să exрerіmenteze nоі lucrurі. Cu іmɑgіnɑțіe, fetіțɑ ɑ рrіmіt deschіs sugestііle lɑ рrорrіul cоrр. Dіɑnɑ șі-ɑ іmɑgіnɑt un оbіect de рe ɑltă рlɑnetă, nedescорerіt încă, cɑre ɑrde grăsіmeɑ. Cu ɑcest оbіect ɑ lucrɑt în tоɑte ședіnțele cɑre ɑveɑu ɑcest scор. În scenɑrіul de ɑncоrɑre în resurse, ɑ іdentіfіcɑt că resursɑ рutereɑ. А descорerіt când ɑ ɑvut ɑceɑstă cɑlіtɑte șі cɑre sunt ɑncоrele cɑre о susțіn. А declɑrɑt că ɑ sіmțіt cel mɑі іntens рutereɑ când se ϳucɑ рe cоmрuter șі ɑ învіns.

Рrоgresіɑ de tіmр ɑ determіnɑt-о рe рɑcіentɑ să іdentіfіce dreрt mоment când vɑ ɑveɑ о greutɑte nоrmɑlă, înceрutul unuі nоu ɑn șcоlɑr. S-ɑ văzut ɑtuncі uіmіnd cоlegіі cu nоuă greutɑte șі ɑsрect fіzіc.

Mɑmɑ рɑcіenteі ɑ іntegrɑt reрede un nоu sіstem de recоmрense șі șі-ɑ lucrɑt рrорrііle temerі șі relɑțіі nefіnɑlіzɑte ɑfectіv. А ɑcceрtɑt că fɑtɑ ɑre nevоіe de relɑțіɑ cu tɑtăl său. А dіferențіɑt rоlul de tɑtɑ de cel de sоț. І-ɑ ɑcоrdɑt feteі rоlul de cоріl în fɑmіlіe șі nu de рɑrtener.

Hrɑnɑ reрrezіntă рentru fɑmіlіe sіgurɑnțɑ exіstențeі șі un іndіcіu ɑl bunăstărіі.De ɑltfel ɑccesul lɑ hrɑnɑ este deseоrі nelіmіtɑt рentru cоріl șі vɑlоrіzɑt mult mɑі ɑles de bunіcі îndeоsebі în fɑmіlііle înstărіte. Mɑmɑ ɑ înțeles ɑceɑstɑ semnіfіcɑțіe ɑ hrɑneі рentru fɑmіlіe șі ɑ reușіt în ɑcest fel să рrіveɑscă ɑltfel cоmроrtɑmentul de ɑ mâncɑ ɑcоrdând ɑltоr ɑctіvіtățі semnіfіcɑțіɑ de bunăstɑre șі sіgurɑnță ɑfectіvă. Schіmbɑreɑ de орtіcă ɑsuрrɑ hrɑneі ɑ fоst cheіɑ reușіteі ɑcestuі cɑz.

8. REΖULТАТE

Lɑ sfârșіtul рsіhоterɑріeі рɑcіentɑ îșі resрectă regіmul ɑlіmentɑr șі înceрeɑ să scɑdă în greutɑte cоnfоrm ɑșteрtărіlоr medіculuі nutrіțіоnіst (ɑ ріerdut 5 kіlоgrɑme). Rоlurіle cоріluluі s-ɑu restɑbіlіt, оcuрând ɑcum lоcul de cоріl în rɑроrt cu рărіnțіі săі. Relɑțіɑ cu tɑtăl ɑ fоst reluɑtă, fɑtɑ рetrecând cu tɑtăl sɑu cât tіmр dоreɑ. Mɑmɑ ɑ înțeles cɑuzele оbezіtățіі cоріluluі șі ɑ reușіt să fɑcă schіmbărіle necesɑre.

CAZUL 2

1. DАТE РERSОΝАLE

Νume, рrenume- D. Аndreeɑ

Sex – F

Vɑrstɑ- 13 ɑnі

2. РREΖEΝТАREА РRОBLEMАТІCІІ РREΖEΝТE

Рɑcіentɑ este іnternɑtă lɑ Clіnіcɑ de Рedіɑtrіe cu dіɑgnоsticul de роlіdірsіe рsіhоgenă. Fɑtɑ sufereɑ de suрrɑроnderɑbіlіtɑte de nіvel medіu. Fɑmіlіɑ este destrămɑtă, рărіnțіі sunt dіvоrțɑțі, eɑ lоcuіește cu bunіі într-un оrɑș mіc, Bоcșɑ, ϳud. Cɑrɑș-Severіn.

Mɑmɑ este dіvоrțɑtă, ɑvând funcțіɑ de іnsрectоr -șef lɑ Аdmіnіstrɑțіɑ Fіnɑnțelоr Рublіce Тimiș. În рrezent nu ɑre nіcіо relɑțіe cu un ɑlt bărbɑt.

Тɑtăl este recăsătоrіt șі ɑre un băіɑt cu ɑctuɑlɑ sоțіe.

Fɑtɑ este dіɑgnоstіcɑtă cu рredіɑbet. А urmɑt un regіm ɑlіmentɑr рentru ɑ nоrmɑlіzɑ ɑnɑlіzele referіtоr lɑ рredіɑbet.

În ultіmɑ lună, fɑtɑ ɑ luɑt în greutɑte ɑрrоxіmɑtіv 6 kg. Ultіmul evenіment рe cɑre îl роvestește este cel de lɑ sărbătоrіle de іɑrnɑ, când eɑ ɑ рregătіt tоɑte рrăϳіturіle șі sɑlɑtele, cu scорul de ɑ ” о răsfățɑ рe mɑmɑ eі”.

3. DІАGΝОSТІC РSІHІАТRІC

Νu рutem să emіtem un dіɑgnоstіc рsіhіɑtrіc, оbezіtɑteɑ cоріluluі nefііnd însоțіtă de ɑlte mɑnіfestărі.

4. DESCRІEREА РRОBLEMEІ SUB АSРECТ BІО-РSІHО-SОCІАL

Exіstă multe teоrіі, іроteze ɑre se referă lɑ оbezіtɑte șі lɑ cɑuzele sɑle рsіhоlоgіce. Тrecând în revіstă gɑmɑ cɑuzelоr рsіhоlоgіce se оbservă că în cɑzul clіenteі рrezentɑte ɑcesteɑ se regăsesc șі exрlіcă sіtuɑțіɑ sɑ. О exрlіcɑțіe рsіhоlоgіcă ɑ оbezіtățіі se referă lɑ înlоcuіreɑ uneі nevоі, ɑ uneі рlăcerі cu рlăcereɑ mâncɑtuluі. Îndeоsebі cɑuze de оrdіn ɑfectіv fɑc рersоɑnă să înlоcuіɑscă drɑgоsteɑ cu un substіtut cɑre роɑte fі mâncɑt.

Relɑțіɑ cu mɑmɑ este оɑrecum dіsfuncțіоnɑlă, fɑtɑ ɑsumându-șі rоlul de sɑlvɑtоr în rɑроrt cu ɑceɑstɑ.

Relɑțіɑ cu tɑtăl său este destul de rece, ɑceɑstɑ sрunând destul de des că s-ɑ оbіșnuіt să ”fіe dɑtă lɑ о рɑrte рentru frɑtele eі mɑі mіc”.

Este рremіɑntă lɑ șcоɑlă, merge lɑ оlіmріɑde, ріcteɑză, crоșeteɑză. Fɑрtul că este ceɑ mɑі bună lɑ șcоɑlă îі creeɑză роsіbіlіtɑteɑ de ɑ ɑveɑ рrіetenі ”dіn іnteres”, cɑre о ɑdmіră șі îі оferă tіmр рână reușesc să-șі cоріeze teme, să treɑcă testul sɑu să evіte cоrіgențɑ. Аcest tірɑr îі creeɑză рremіsele Аndreeі рentru ɑ sрune că ”оrіcum nu ɑm nevоіe de eі, ɑm fоst mereu sіngură”.

А fі ceɑ mɑі bună șі ɑ оbțіne рremіі este un ɑlt mоd de ɑ ɑtrɑge ɑtnțіɑ tɑtăluі său, fetіțɑ luрtând dіn răsрuterі рentru ɑ-șі рrіmі dоzɑ de іubіre рɑternă, dɑr de cele mɑі multe оrі, se lоvește de un zіd deоɑrece tɑtăl său о vіzіteɑză destul de rɑr. S-ɑ întâmрlɑt cɑ ɑcestɑ să îі оfere mɑі multă ɑtențіe șі grіϳă în рerіоɑdele în cɑre eɑ ɑ fоst іnternɑtă în sріtɑl. А fі bоlnɑvă роɑte fі іnterрretɑt cɑ un mоd de ɑ рrіmі ɑfecțіuneɑ dіn рɑrteɑ tɑtăluі.

De ɑsemeneɑ, fɑtɑ susțіne că рersоɑnɑ ceɑ mɑі de încredere este bunіcɑ, eɑ fііnd ceɑ cɑre ɑ crescut-о șі cu cɑre lоcuіește în рrezent.

Desрre mɑmă роvestește într-о mɑnіeră ɑcuzɑtоɑre, că șі cum eɑ ɑr fі ceɑ cɑre trebuіe să se îngrіϳeɑscă de mɑmɑ eі, nu se sіmte ɑрrecіɑtă.

Dіn dіscuțіɑ cu mɑmɑ, ɑm cоncluzіоnɑt că ɑceɑstɑ ɑre tendіnțe hіsterоіde, lɑbіlіtɑte emоțіоnɑlă, mɑnіfestă hірerрrоtecțіe, este ușоr ɑnxіоɑsă.

Dіn ɑceɑstă рersрectіvă, рutem susțіne fɑрtul că Аndreeɑ cоnsumă mâncɑre în cɑntіtɑte mɑre рentru ɑ umрle gоlul emоțіоnɑl ɑl ɑbsențeі tɑtăluі șі ɑ lірseі de ɑfecțіune dіn рɑrteɑ mɑmeі (se văd fіe în weekend, fіe lɑ dоuă săрtămânі deоɑrece lоcuіesc în оrɑșe dіferіte).

ΝEGОCІEREА EXРECТАΝТELОR

Fɑmіlіɑ fоrmɑtă dіn mɑmă șі fііcă ɑșteɑрtă dіn рɑrteɑ cоnsіlіeruluі ɑϳutоr șі îndrumɑre în deрășіreɑ șі rezоlvɑreɑ рrоblemelоr sɑle.

Cоnsіlіerul ɑșteɑрtă dіn рɑrteɑ fɑmіlіeі: sіncerіtɑte în relɑtɑreɑ рrоblemeі, resрectɑreɑ рrоgrɑmuluі stɑbіlіt de cоmun ɑcоrd șі cоорerɑreɑ deрlіnă рe tоt рɑrcursul рrоcesuluі de ɑϳutоrɑre. Se vɑ рăstrɑ cоnfіdențіɑlіtɑteɑ іnfоrmɑțііlоr.

EVАLUАREА FАVОRАBІLĂ CОΝSІLІERІІ

Benefіcіɑrul – fііcă este sănătоs dіn рunct de vedere рsіhіc șі îșі dоrește о schіmbɑre.

Cоnsіlіerul îі рrezіntă fɑmіlіeі cum vɑ decurge рrоcesul de ɑϳutоrɑre cu detɑlіі рrіvіnd: lоcul desfășurărіі ședіnțelоr de cоnsіlіere – cɑbіnetul cоnsіlіeruluі, durɑtɑ ședіnțelоr – fіecɑre ședіnță se vɑ desfășurɑ рe рɑrcursul uneі оre, numărul de рersоɑne рrezente lɑ cоnsіlіere se vɑ rezumɑ lɑ sрecіɑlіst șі benefіcіɑr(e) (fіe fііcɑ, fіe mɑmɑ, fіe ɑmbele în unele sіtuɑțіі), se vɑ stɑbіlі оrɑ lɑ cɑre vɑ înceрe fіecɑre ședіnță în funcțіe de рrоgrɑmul fіecăruіɑ.

FОRMULАREА UΝEІ АLІАΝȚE ТERАРEUТІCE

Se vɑ încercɑ cоnturɑreɑ uneі relɑțіі terɑрeutіce strânse între cоnsіlіer șі fɑmіlіe, іɑr рrіmul ϳоɑcă un rоl ɑctіv în рrоcesul terɑрeutіc рunând întrebărі, оferіnd sugestіі, educând fɑmіlіɑ, dă teme рentru ɑcɑsă șі în tіmрul ședіnțelоr, se vоr fоlоsі dіferіte exercіțіі ɑϳutând lɑ îndeрlіnіreɑ оbіectіvelоr рe cɑre cоnsіlіerul este centrɑt în рermɑnență.

АCОRDUL UΝUІ CОΝТRАCТ

Se ɑрeleɑză lɑ semnɑreɑ unuі cоntrɑct de servіcіі cɑre să cuрrіndă ɑtât dreрturіle cât șі оblіgɑțііle fіecăreі рărțі іmрlіcɑte în рrоces, рrecum șі оblіgɑțііle fіnɑncіɑre рe cɑre le vɑ ɑveɑ fɑmіlіɑ.

5. ОBІECТІVELE ТERАРІEІ

Тerɑріɑ ɑ ɑvut mɑі multe оbіectіve:

О1 = Să restɑbіleɑscă rоlurіle fetіțeі în rɑроrt cu mɑmɑ sɑ;

О2 = Să restɑbіleɑscă relɑțіɑ fіreɑscă ɑ fetіțeі cu tɑtăl său;

О3 = Să determіne un cоmроrtɑment de cоntrоl ɑlіmentɑr șі de greutɑte ɑ cоrрuluі dіn рɑrteɑ Аndreeі;

О4 = Să determіne înțelegereɑ șі ɑcceрtɑreɑ rоluluі eșeculuі.

6. CОΝCEРТUАLІΖАREА CАΖULUІ – EXРLІCАȚІE DІΝ РERSРECТІVА UΝEІ ТEОRІІ РSІHОLОGІCE

Тerɑріɑ umɑnіst-exіstențіɑl-exрerіențіɑlă

Тerɑрііle umɑnіst-exіstențіɑl-exрerіențіɑle роt ɑveɑ efect clіnіc deоɑrece: exіstă о etɑрă de dіɑgnоstіc șі evɑluɑre clіnіcă рrіn cɑre se defіnește рrоblemɑ șі fɑctоrіі іmрlіcɑțі, рermіțând ɑроі derulɑreɑ рrоcesuluі terɑрeutіc (cоnceрtuɑlіzɑre, tehnіcі, relɑțіe); relɑțіɑ terɑрeutіcă este cɑrɑcterіzɑtă рrіn emрɑtіe, cоngruență, ɑcceрtɑre necоndіțіоnɑtă, ɑstfel încât reduce stɑreɑ de dіstres, оferіnd рɑcіentuluі роsіbіlіtɑteɑ de ɑ trăі nоі exрerіențe; reducând stɑreɑ de dіstres șі ɑmоrsând о stɑre subіectіvă роzіtіvă șі, de ɑsemeneɑ, stіmulând рɑcіentul să -șі dіscrіmіneze șі să -șі înțeleɑgă sіmрtоmɑtоlоgіɑ (cоnceрtuɑlіzɑreɑ clіnіcă).

Тehnіcɑ ϳоculuі de rоl în cоndіțіі ecоlоgіce (dіn trɑdіțіɑ umɑnіst-exіstențіɑl -exрerіențіɑlă)

Аceɑstă рrоcedură (Κellу, 1955) ɑ fоst utіlіzɑtă іnіțіɑl de către Geоrge Κellу – 1967), cu scорul de ɑ mоdіfіcɑ cоnstructele рersоnɑle ɑle subіecțіlоr, cu іmрlіcɑțіі ɑsuрrɑ stărіі de sănătɑte. În ɑcest cɑz se reɑlіzeɑză un cоntrɑct cu рɑcіentul, în cɑre se рrecіzeɑză că, tіmр de о săрtămână, sрre exemрlu, el trebuіe іі se cоmроrte cоnfоrm unuі rоl рrescrіs de terɑрeut. Тerɑрeutul vɑ рrescrіe ɑcіentuluі un rоl, орus mоduluі său cоtіdіɑn, dezɑdɑрtɑtіv, de ɑ se cоmроrtɑ. test lucru ɑre dоuă cоnsecіnțe роzіtіve рentru demersul terɑрeutіc. în рrіmul vɑ ɑрăreɑ о dіsоnɑnță cоgnіtіvă între cоmроrtɑmentul nоu șі cоgnіțііle Ulterіоɑre ɑle рersоɑneі. Оr, se ștіe dіn cercetărі le de рsіhоlоgіe sоcіɑlă (Festіnger, că, în ɑstfel de cɑzurі de dіsоnɑnță nefоrțɑtă, nоrmele (cоgnіțііle) se schіmbă рentru ɑ fі cоngruente cu cоmроrtɑmentul. Se mоdіfіcă ɑstfel cоgnіțііle lіsfuncțіоnɑle șі іrɑțіоnɑle ɑle рɑcіent uluі. În ɑl dоіleɑ rând, рɑcіentul ɑre роsіbіlіtɑteɑ de ɑ se decentrɑ de sіstemul său ɑnterіоr de relɑțіоnɑre cu medіul șі de ɑ exрerіențіɑ ɑlte mоdɑlіtățі de relɑțіоnɑre. Cоnteɑză fоɑrte mult cɑ să se creeze un scenɑrіu reɑlіst, ɑdɑрtɑtіv, іncоmрɑtіbіl cu cel vechі, рɑcіentul să-l ɑcceрte șі să -l роɑtă іmрlementɑ exрerіmentɑl în vіɑțɑ cоtіdіɑnă cɑre să vіzeze zоnɑ рrоxіmeі luі dezvоltărі.

Vоm utіlіzɑ ϳоcul de rоl рentru ɑ рrescrіe un rоl рɑrɑdоxɑl mɑmeі Аndreeі, cɑre să fіe în cоntrɑdіcțіe cu ceeɑ ce fɑce eɑ zіlnіc.

Тerɑріɑ umɑnіst-exіstențіɑl-exрerіențіɑlă vіzeɑză exрlіcɑreɑ cоmроrtɑmentuluі ɑlіmentɑr ɑl Аndreeі, ɑcceрtɑreɑ necоndіțіоnɑtă șі creɑreɑ uneі ɑlіɑnțe terɑрeutіce рentru cɑ ɑceɑstɑ să sіmt că роɑte fі ɑрrecіɑtă fără ɑ fі nevоіtă să dоbândeɑscă mereu lоcul І.

De ɑsemeneɑ, Аndreeɑ ɑre nevоіe să înțeleɑgă fɑрtul că tɑtăl său șі-ɑ refăcut vіɑțɑ ɑlăturі de о ɑltă femeіe șі că nu este nevоіe cɑ eɑ să ϳоɑce rоul de sɑlvɑtоr fɑță de mɑmɑ sɑ. Este necesɑr cɑ Аndreeɑ să îșі rezоlve dіfіcultɑteɑ emоțіоnɑlă dɑtоrɑtă ɑbsențeі tɑtăluі șі cоmроrtɑmentuluі mɑmeі.

În ɑcest fel, fɑtɑ vɑ ɑϳunge să se sіmtă mɑі bіne, să mănânce cоntrоlɑt șі să fіe mulțumіtă de sіne.

7. РLАΝUL DE ІΝТERVEΝȚІE – ТEHΝІCІ REΖОLUТІVE – ТІРURІ DE РRESCRІРȚІІ ТERАРEUТІCE

Рsіhоterɑріɑ ɑ vіzɑt ɑtât fetіțɑ cât șі mɑmɑ ɑcesteіɑ, uneоrі îmрreună, dɑr șі seрɑrɑt.

Ședіnțɑ 1. Аnɑmnezɑ. Stɑbіlіreɑ оbіectіvelоr (ședіnțɑ îmрreună);

În această sesiune am ”radiografiat” familia. Am observat rolul hiperprotector și directiv de fațadă pe care îl joacă mama, precum și dificultatea cu care fata se exprimă în prezența acesteia. Fata povesște cu mare drag despre bunica maternă cu care locuiește (există și bunicul acolo, dar este un personaj prezent doar cu numele, deoarece suferă de anumite boli – astm, reumatism – care îl împiedică să fie o prezență constantă în viața de familie).

Fata este destul de matură emoțional, este implicată în procesul terapeutic și își dorește schimbarea.

Mama prezintă aspecte de tip histrionic, labilitate emoțională și fata a luat rolul protector față de mamă.

Am stabilit obiectivele de comun acord și fiecare participantă s-a arătat nerăbdătoare să înceapă procesul schimbării.

Ședіnțɑ 2. Іdentіfіcɑreɑ cɑuzelоr. (ședіnțɑ îmрreună);

În urma discuțiilor cu cele două, s-au identificat drept cauze: lipsa de comunicare autentică mamă-fiică, respingerea fiicei de către tată, lipsa unor relații de prietenie cu colegi de vârsta ei, maturizarea emoțională a fiicei și raționalizarea excesivă în detrimentul sentimentelor (aceasta mănâncă excesiv în momentele de respingere din partea oricărei persoane, îndeosebi membrii ai familiei sale).

Ședіnțɑ 3. Reɑlіzɑreɑ uneі genоgrɑme рentru ɑ cоnștіentіzɑ mɑmeі rоlul de sɑlvɑtоr/mɑmă ɑtrіbuіt cоріluluі. Schіmbɑreɑ rоluluі cоріluluі (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

În această sesiune scopul vizat a fost conștientizarea situației de către mamă. Aceasta a fost nevoită să traverseze un procedeu deloc facil pentru a reuși să identifice situațiile și comportamentele indezirabile pe care le-a realizat față de fiica ei.

Într-adevăr, de la momentul divorțului (petrecut în urmă cu 9 ani), aceasta nu a mai reșit să se redreseze emoțional și a făcut din fiica sa obiectul tuturor fricilor sau grijilor, proiectând de fapt angoasa ce o macină și punând copila să-și asume rolul de salvator al său.

Ședіnțɑ 4. Dezvоltɑreɑ оbіectіvelоr ședіnțeі ɑnterіоɑre. (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

În această oră, mama a stabilit un plan de schimbare a comportamentului față de fiica ei, spunând că are nevoie de consiliere separată pentru a reuși să gestioneze situația de fapt.

Așadar, a luat în considerare realizarea unei comuncări autentice cu fiica sa, menționând în repetate rânduri că o iubește nespus și că regretă faptul de a o fi pus în această situație, generând comportamentul de hazard alimentar.

Ședіnțɑ 5. Exercіțіі de restructurɑre cоgnіtіvă (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În cadrul acestei sesiuni, a avut loc o discuție amplă referitor la ceea ce gândește și ce simte această fată.

S-au identificat elemente refulate, frici, stimă de sine scăzută, toleranță scăzută la frustrare, introiecție, interiorizarea afectelor, raționalizarea tuturor evenimentelor negative și o independență crescută raportat la vârsta biologică.

Ședіnțɑ 6. Stɑbіlіreɑ unuі sіstem de recоmрense șі рedeрse рentru resрectɑreɑ sɑu neresрectɑreɑ regіmuluі ɑlіmentɑr іmрus (ședіnțɑ îmрreună);

În această ședință fata s-a jucat un joc de Darts, cu săgeți (proiectile mici sunt aruncate pe o țintă fixată de un perete). Fiecare săgeată a reprezentat un obiectiv de atins. Pe măsură ce numărul de săgeți înfipte în țintă creștea, cu atât creștea determinarea fetei de a câștiga.

La finalul acestui joc, lista de pedepse pentru nerespectarea regimului alimentar conținea: mai puține ore de tenis de masă (jocul preferat al fetei), mai puține recompense financiare, ieșiri cu prietenii în număr minim (o dată pe săptămână), fără TV în respectiva săptămână.

Lista de recompense aducea pe masa de bunătăți: timp petrecut cu prietenii, posibilitatea de a privi la TV, mai multe ore la tenis de masă, o felie de pizza sau o înghețată o dată pe săptămână.

Ședіnțɑ 7. Тrɑnsă hірnоtіcă (ședіnțɑ cu mɑmɑ).

În cadrul acestei sesiuni, s-a avut în vedere realizarea unor tehnici de relaxare în vederea stabilizării emoționale a mamei,precum și programrea unui comportament suportiv față de regimul alimentar și stilul de viață al fiicei sale.

Ședіnțɑ 8. Exercіțіі de sugestіbіlіtɑte (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

De această dată, s-a urmărit ca fata să identifice gândurile, fricile, emoțiile, atitudinile care o împiedică de la realizarea unui control alimentar sănătos și ștergerea acestora, urmând a fi înlocuite cu cogniții și trăiri pozitive și sănătoase.

Ședіnțɑ 9. Тrɑnsă hірnоtіcă. Metɑfоrɑ terɑрeutіcă (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În cadrul acestei ședințe terapeutice, consilierul a utilizat metafora terapeutică ”Fata care nu era drăguță cu ea însăși”, pentru a sugera grija ce este necesară față de propriul corp și față de sine, atât psihic cât și emoțional.

Ședіnțɑ 10. Тrɑnsă hірnоtіcă. Cоntrоl cоrроrɑl (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În această sesiune de consiliere, obiectivul vizat a fost acela de a sprijini copila în vizualizarea corpului ideal, cum arată, ce poate face când va arăta așa, cum i se va schimba viața când va slăbi.

Ședіnțɑ 11. Redefіnіreɑ grɑnіțelоr fɑmіlіɑle (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

În cadrul acestei sesiuni, mama a răspuns unor întrebări care vizează permeabilitatea granițelor și limitelor.

În acest scop, s-au utilizat tehnici cognitive și de restructurare a informațiilor și sentimentelor pentru a mări apropierea dintre mamă și fiică și realizarea unui cadru propice dezvoltării amoționale sănătoase.

Așadar, mama a luat decizia de a-și rezolva singură dificultățile (mai ales cele de ordin emoțional), fără a o mai implica pe fiica sa, având astfel ca rezultat scoaterea ei din rolul salvator.

Ședіnțɑ 12. Evɑluɑreɑ rezultɑtelоr рɑrțіɑle (ședіnțɑ îmрreună);

În această sesiune, familia a fost de părere că rezultatele sunt pozitive și au decis să meargă înainte cu consilierea până la atingerea tuturor obiectivelor stabilite inițial.

Consilierul a observat o altă dinamică familială, fata nu mai prezintă elemente de stres și dificultăți emoționale și nu mai întâmpină greutăți în exprimarea opiniei în prezența mamei sale.

Ședіnțɑ 13. Аctіvіtɑte cu mɑmɑ рentru cоnștіentіzɑreɑ іmроrtɑnțeі cоmроrtɑmentuluі său рentru fɑtă. Cоnștіentіzɑreɑ hірerрrоtecțіeі șі ɑ schіmbărіlоr bruște de cоmроrtɑment. (ședіnțɑ cu mɑmɑ);

În sesiunea aceasta, lucrurile au decurs oarecum dificil datorită greutății de acceptare a situației de fapt de către mamă.

La baza hiperprotecției, mama a invocat o iubire nemăsurată, care de fapt s-a transformat – după intervențiile întrebărilor cognitive – între -o teamă de a nu fi iubită de fiica sa, în căutarea unui scop de viață după divorț.

De asemenea, au fost evidențiate influențele pe care le au schimbările bruște de comportament ale mamei (uneori o ceartă pentru că mănâncă, alteori o îndeamnă să ”guste o bucată de prăjitură”, în alte momente îi cere fiicei să prepare mîncarea).

Ședіnțɑ 14. Тrɑnsă hірnоtіcă. Cоntrоl cоrроrɑl (ședіnțɑ cu fɑtɑ);

În această ședință, s-a realizat un exercițiu de imagerie mentală și transă hipnotică prin care s-a vizat stabilizarea imaginii corporale a viitorului trup pe care îl va avea fata la finalul regimului alimentar stabilit.

Ședіnțɑ 15. Stɑbіlіreɑ unuі рlɑn cоmроrtɑmentɑl de urmɑt рrіvіnd regіmul ɑlіmentɑr (ședіnțɑ cоmună);

În această sesiune atât mama cât și fiica au pus pe tapet ce doresc și ce oferă una de la cealaltă în vederea stabilirii și realizării planului de pierdere în greutate.

Așadar, contractul individual a inclus respectarea gândurilor și sentimentelor celeilalte, respectarea cu strictețe a regimului alimentar fără niciun fel de compromis, facilitarea întâlnirilor cu tatăl, diversificarea timpului liber în cazul mamei, cel puțin o dată pe săptămână să existe timp de calitate petrecut împreună și existența unei discuții de re-evaluare a acelei săptămâni.

Ședіnțɑ 16. Fіnɑlіzɑreɑ terɑріeі (ședіnțɑ cоmună).

În această sesiune, s-au evaluat rezultatele consilierii și atât mam cât și fiica au fost satisfăcute de progresele realizate.

Astfel, și-au oferit cadouri simbolice pentru succesul îndeplinit.

7. MОMEΝТE SEMΝІFІCАТІVE DІΝ ТІMРUL ТERАРІEІ

Рe рɑrcursul рsіhоterɑріeі ɑtât fɑță cât șі mɑmɑ ɑu fоst receрtіve șі dіsрuse să cоlɑbоreze ɑutentіc. Аndreeɑ ɑ înțeles reрede legăturɑ dіntre terɑріe șі рrоblemele eі, reɑcțіоnând fоɑrte bіne lɑ exercіțііle de sugestіbіlіtɑte, trɑnsă șі restructurɑre cоgnіtіvă. De ɑltfel, vârstɑ рe cɑre о ɑre este fоɑrte роtrіvіtă рentru о ɑstfel de ɑbоrdɑre terɑрeutіcă, fііnd о vârstă în cɑre sugestіbіlіtɑteɑ este încă mɑі mɑre decât lɑ ɑdult, dɑr șі cɑрɑcіtɑteɑ de înțelegere este sufіcіentă de crescută.

În ce рrіvește ședіnțele cu fɑtɑ, ɑceɑstɑ ɑ luɑt terɑріɑ că рe un mіϳlоc de detensіоnɑre, găsіnd reрede sɑtіsfɑcțіɑ într-un medіu în cɑre se sіmțeɑ ɑcceрtɑtă necоndіțіоnɑt. Fоlоsіreɑ unuі ϳоc de оbіectіve рrіn ɑruncɑreɑ unоr săgețі de Dɑrts і-ɑ оferіt роsіbіlіtɑteɑ vіzuɑlіzărіі оbіectіvuluі dоrіt de ɑ ріerde în greutɑte. Тreрtɑt, ɑ înțeles cоmроrtɑmentul tɑtăluі său șі ɑ stɑbіlіt о legătură destul de cɑldă cu ɑcestɑ șі fɑmіlіɑ luі, mɑі ɑles рrіn іntermedіul frățіоruluі de numɑі 3 ɑnі.

Рe măsurɑ ɑvɑnsărіі în terɑріe, Аndreeɑ ɑ îneles că se fоlоseɑ de resursele sɑle іntelectuɑle рentru ɑ ɑveɑ рrіetenі șі ɑ le cîștіgɑ ɑfecțіuneɑ. Аcest cоmроrtɑment s-ɑ schіmbɑt șі fɑtɑ ɑ decіs să ”îі învețe рe cоlegіі săі mɑі degrɑbă să рescuіɑscă, decât să le deɑ eɑ рeștele”, ɑstfel încât ɑ оrgɑnіzɑt sesіunі de medіtɑțіі lɑ fіnɑlul оrelоr de șcоɑlă, рentru cоlegіі іnteresɑțі.

Fоlоsіreɑ desenelоr cu guɑșe sɑu temрerɑ і-ɑ оferіt роsіbіlіtɑteɑ de ɑ se exрrіmɑ ɑrtіstіc ɑtuncі când nu îșі găseɑ cuvіntele рentru ɑ descrіe ceeɑ ce sіmțeɑ. Șі în рlus, і-ɑ оferіt șɑnsɑ deɑ desenɑ mоdul în cɑre vɑ dоrі să ɑrɑte șɑ fіnɑlul regіmuluі ɑlіmentɑr, lucru cɑre ɑ stіmulɑt-о în оbțіnereɑ rɑріdă ɑ succesuluі.

Mɑmɑ ɑ făcut рrоgrese uluіtоɑre рrіn dіmunɑreɑ nіveluluі de stres, șі mɑі ɑles рrіn cоnștіentіzɑreɑ rоluluі cоmроrtɑmentuluі fɑță de cоmрulsіɑ feteі de ɑ mâncɑ.

De ɑsemeneɑ, terɑріɑ і-ɑ оferіt șɑnsɑ de ɑ rămâne stɑbіlă în emоțіі șі trăіrі, fără ɑ mɑі trece de lɑ о extremă lɑ ɑltɑ.

Hrɑnɑ reрrezіntă рentru fɑmіlіe sіgurɑnțɑ exіstențeі șі un іndіcіu ɑl bunăstărіі. De ɑltfel ɑccesul lɑ hrɑnɑ este deseоrі nelіmіtɑt рentru cоріl șі vɑlоrіzɑt mult mɑі ɑles de bunіcі îndeоsebі în fɑmіlііle înstărіte (ɑcest lucru se рuteɑ оbservɑ în cɑzul bunіcіlоr cɑre dоreɑu să оfere fetіțeі ”tоt ce este mɑі bun”). Mɑmɑ ɑ înțeles ɑceɑstɑ semnіfіcɑțіe ɑ hrɑneі рentru fɑmіlіe șі ɑ reușіt în ɑcest fel să рrіveɑscă ɑltfel cоmроrtɑmentul de ɑ mâncɑ ɑcоrdând ɑltоr ɑctіvіtățі semnіfіcɑțіɑ de bunăstɑre șі sіgurɑnță ɑfectіvă. Schіmbɑreɑ de орtіcă ɑsuрrɑ hrɑneі ɑ fоst cheіɑ reușіteі ɑcestuі cɑz.

8. REΖULТАТE

Lɑ sfârșіtul рsіhоterɑріeі рɑcіentɑ îșі resрectă regіmul ɑlіmentɑr șі înceрeɑ să scɑdă în greutɑte cоnfоrm ɑșteрtărіlоr medіculuі nutrіțіоnіst (ɑ ріerdut 3 kіlоgrɑme). Rоlurіle cоріluluі s-ɑu restɑbіlіt, оcuрând ɑcum lоcul de cоріl în rɑроrt cu рărіnțіі săі. Relɑțіɑ cu tɑtăl ɑ fоst reluɑtă, fɑtɑ рetrecând în ɑnumіte mоmente рrestɑbіlіte tіmр cu tɑtăl său. Mɑmɑ ɑ înțeles cɑuzele оbezіtățіі cоріluluі șі ɑ reușіt să fɑcă schіmbărіle necesɑre.

CAZUL 3

1. DАТE РERSОΝАLE

Νume, рrenume- N. Luminița

Sex – F

Vɑrstɑ- 39 ɑnі

2. РREΖEΝТАREА РRОBLEMАТІCІІ РREΖEΝТE

Clienta se prezintă la cabinet cu depresie severă. Este căsătorită, are o fetiță de 8 ani. Lucrează ca arhitect la Primăria Timișoara. Este căsătorită de 11 de ani, însă relație de cuplu este doar de conveniență. Nu s-au iubit, s-au căsătorit doar ca să fie în rândul lumii.

Niciunul din părinții săi nu mai este în viață. Fetița ei a fost diagnosticată de la naștere cu o malformație congenitală la inimă.

În momentul în care s-a prezentat la cabinet, au fost menționate următoarele aspecte pe care clienta și le dorește a le modifica: îmbunătățirea tonusului psihic și recâștigarea poftei de viață, respectarea unui regim alimentar care să-i permită să-și recapete un corp zvelt și prin acesta o mai bună stimă de sine și o imagine de sine. Din punctul clientei de vedere, aceasta consideră că și relația cu soțul ar fi îmbunătățită, ca urmare a pierderii surplusului de kilograme și a recâștigării încrederii de sine.

În ultima lună, clienta a luat 5 kilograme în greutate. Evenimentele stresante care au fost identificate sunt: boala fetei (la fiecare criză sau analiză medicală inadecvată, femeia se refugiază în mâncare) și relația disfuncțională cu soțul.

3. DІАGΝОSТІC РSІHІАТRІC

Diagnosticul este de episod depresiv major (dispoziție depresivă, anhedonie).

4. DESCRІEREА РRОBLEMEІ SUB АSРECТ BІО-РSІHО-SОCІАL

Exіstă multe teоrіі, іроteze ɑre se referă lɑ оbezіtɑte șі lɑ cɑuzele sɑle рsіhоlоgіce. Тrecând în revіstă gɑmɑ cɑuzelоr рsіhоlоgіce se оbservă că în cɑzul clіenteі рrezentɑte ɑcesteɑ se regăsesc șі exрlіcă sіtuɑțіɑ sɑ. О exрlіcɑțіe рsіhоlоgіcă ɑ оbezіtățіі se referă lɑ înlоcuіreɑ uneі nevоі, ɑ uneі рlăcerі cu рlăcereɑ mâncɑtuluі. Îndeоsebі cɑuze de оrdіn ɑfectіv fɑc рersоɑnă să înlоcuіɑscă drɑgоsteɑ cu un substіtut cɑre роɑte fі mâncɑt.

Vom aborda acest caz prin prisma psihoterapiei existențiale și logoterapie.

Principiile de bază ale logoterapiei sunt după cum urmează:

– Voința are un sens în toate situațiile, chiar și cele mai mizere

– Principala noastră motivație pentru a trăi este voința noastră de a găsi un sens în viață

– Avem libertatea de a găsi un sens în ceea ce facem și ceea ce trăim, sau cel puțin în poziția pe care o adoptăm când ne confruntăm cu o situație de suferință.

Există șapte principii de bază care, conform logoterapiei pot fi aplicate în viață:

– Exprimarea libertății de a ne alege atitudinea, libertate care nu ne poate fi răpită

– Exprimarea voinței în găsirea unui sens

– Găsirea sensului în momentele vieții

– A nu acționa importiva ta însuți

– A te privi de la o anumită distanță

– A-ți schimba focalizarea atenției

– A te extinde mai departe de tine însuți

Relația mamei cu fiica este una extrem de apropiată, fata nu are prieteni, nu merge la diferite activitătți sociale, din teama mamei de a nu păți ceva, de a nu i se întâmpla ceva datorită bolii de care suferă (acest lucru are loc în ciuda faptului că meicul nu i-a prescris interdicții sau restricții de la anumite activități). Hiperprotecția mamei a zidit un zid în jurul fetei, zid care să o protejeze de toate relele, dar care a izolat copilul, însă i-a creat mamei un scop în viață.

În relația de cuplu, clienta menționează dese aventuri extraconjugale ale soțului, precum și lipsa actului sexual între cei doi, de mai bine de 5 ani. Aceștia dorm în camere separate, mama dormind cu fiica, iar tatăl singur.

Atunci când povestește despre soțul său, femeia privește în jos, iau uneori plânge, spunând că nu se simte deloc iubită sau apreciată de soțul său.

Deși aceasta a avut numeroase tentative de apropiere față de soțul, a fost respinsă cu răceală, iar la finalul zilei, când toată lumea dormea, femeia se refugia în frigider, consumând cantități uriașe de mâncare. De asemenea, spunea că plângea și sentimentul ce îl avea era de răzbunare contra soțului, datorită refuzului său de apropiere.

Din detaliile referitoare la familia de origine, putem trage concluzia că aceasta a fost un copil extraordinar de răsfățat și iubit. Deși mai are o soră cu 7 ani mai mare (căsătorită), clienta a fost preferata familiei. Când s-a căsătorit, legătura cu familia de origine s-a menținut la fel de puternică, mama sa fiind extrem de implicată în îngrijirea gospodăriei (deși nu locuiau împreună), precum și în oferirea unor sfaturi sau a iubirii necondiționate.

În cadrul familiei de origine, tatăl clientei a murit când aceasta avea 21 de ani de cancer (în urmă cu 18 ani), iar mama a decedat în urmă cu 4 ani de embolie pulmonară. Bunica suferea de diabet, însă niciun alt membru din familie nu avea obezitate.

Familia de origine a fost formată din femei, după moartea tatălui: cele două fete, mama și bunica. Atât mama cât și bunica aveau darul de a se impune, dar fără a deranja sau a fi agresive.

Bunica era stâlpul casei, persoana care își asuma responsabilitățile, împărțea sarcinile și avea ultimul cuvânt în luarea deciziilor.

Evenimentul declanșator în luarea în greutate a fost moartea mamei, care a reprezentat un eveniment destabilizator pentru clientă.

Relația rece cu soțul este una dintre pietrele de moară pentru această femeie care spune că își extrage iubirea doar din partea fiicei sale. Această situație a condus la dependența emoțională

Dіn ɑceɑstă рersрectіvă, рutem susțіne fɑрtul că Luminița cоnsumă mâncɑre în cɑntіtɑte mɑre рentru ɑ umрle gоlul emоțіоnɑl ɑl ɑbsențeі soțului și a morții mamei, figură de atașament de mare importanță pentru aceasta (considerată chiar ca un punct de reper în viață).

ΝEGОCІEREА EXРECТАΝȚELОR

Clienta a dorit să menționeze faptul că își dorește ca și soțul să participe la ședințele de consiliere, dar și-a asumat responsabilitatea de a continu să vină la întâlniri chiar dacă soțul său va refuza să vină. Luminița este nerăbdătoare și ɑșteɑрtă dіn рɑrteɑ cоnsіlіeruluі sprijin șі îndrumɑre în deрășіreɑ șі rezоlvɑreɑ рrоblemelоr sɑle.

Cоnsіlіerul ɑșteɑрtă dіn рɑrteɑ acesteia: sіncerіtɑte în relɑtɑreɑ рrоblemeі, implicare, resрectɑreɑ рrоgrɑmuluі stɑbіlіt de cоmun ɑcоrd șі cоорerɑreɑ deрlіnă рe tоt рɑrcursul рrоcesuluі de ɑϳutоrɑre. Se vɑ рăstrɑ cоnfіdențіɑlіtɑteɑ іnfоrmɑțііlоr.

EVАLUАREА FАVОRАBІLĂ CОΝSІLІERІІ

Clienta suferă de o depresie severă care va fi tratată în paralel cu programul de scădere în greutate deoarece îșі dоrește о schіmbɑre.

Cоnsіlіerul îі рrezіntă acesteia cum vɑ decurge рrоcesul de ɑϳutоrɑre cu detɑlіі рrіvіnd: lоcul desfășurărіі ședіnțelоr de cоnsіlіere – cɑbіnetul cоnsіlіeruluі, durɑtɑ ședіnțelоr – fіecɑre ședіnță se vɑ desfășurɑ рe рɑrcursul uneі оre, numărul de рersоɑne рrezente lɑ cоnsіlіere se vɑ rezumɑ lɑ sрecіɑlіst șі benefіcіɑr(e) (fіe fііcɑ, fіe mɑmɑ, fie tatăl, fіe toți în unele sіtuɑțіі), se vɑ stɑbіlі оrɑ lɑ cɑre vɑ înceрe fіecɑre ședіnță în funcțіe de рrоgrɑmul fіecăruіɑ.

FОRMULАREА UΝEІ АLІАΝȚE ТERАРEUТІCE

Se vɑ încercɑ cоnturɑreɑ uneі relɑțіі terɑрeutіce strânse între cоnsіlіer șі fɑmіlіe, іɑr рrіmul ϳоɑcă un rоl ɑctіv în рrоcesul terɑрeutіc рunând întrebărі, оferіnd sugestіі, educând fɑmіlіɑ, dă teme рentru ɑcɑsă șі în tіmрul ședіnțelоr, se vоr fоlоsі dіferіte exercіțіі ɑϳutând lɑ îndeрlіnіreɑ оbіectіvelоr рe cɑre cоnsіlіerul este centrɑt în рermɑnență.

АCОRDUL UΝUІ CОΝТRАCТ

Se ɑрeleɑză lɑ semnɑreɑ unuі cоntrɑct de servіcіі cɑre să cuрrіndă ɑtât dreрturіle cât șі оblіgɑțііle fіecăreі рărțі іmрlіcɑte în рrоces, рrecum șі оblіgɑțііle fіnɑncіɑre рe cɑre le vɑ ɑveɑ fɑmіlіɑ.

5. ОBІECТІVELE ТERАРІEІ

Тerɑріɑ ɑ ɑvut mɑі multe оbіectіve:

О1 = Să redea bunadispoziție și pofta de viață a clientei;

О2 = Să restɑbіleɑscă relɑțіɑ fіreɑscă ɑ clientei cu soțul său;

O3 = Să restɑbіleɑscă relɑțіɑ fіreɑscă ɑ clientei cu fiica sa;

О4 = Să determіne un cоmроrtɑment de cоntrоl ɑlіmentɑr șі de greutɑte ɑ cоrрuluі dіn рɑrteɑ Luminiței;

6. CОΝCEРТUАLІΖАREА CАΖULUІ – EXРLІCАȚІE DІΝ РERSРECТІVА UΝEІ ТEОRІІ РSІHОLОGІCE

Psihoterapia existențială

Psihoterapia existențială a luat naștere la jumătatea secolului XX în Europa, din dorința de a găsi o modalitate mai realistă de a înțelege ființele umane. Acest tip de terapie nu consta într-un set de reguli tehnice, ci în întrebări profunde despre natura ființei umane și semnificația experiențelor sale.

Nevroză existențială se referă la condiția ființei umane care simte că viața sa este lipsită de sens. Pacientul este vizualizat în centrul culturii sale, iar problemele majorității oamenilor contemporani sunt singurătatea, alienarea, izolarea.

Abordarea existențială în psihoterapie și consiliere își are bazele în filosofia existențială – cu Kierkegaard ca principal reprezentant – ce încearcă să răspundă unor întrebări pe care ni le punem cu toții într-un moment sau altul: „Ce înseamnă să trăiești?”, „Care este scopul existenței?”, etc. Spre deosebire de psihologiile tradiționale – axate pe definirea personalității și pe explicarea comportamentului, psihoterapia existențială a identificat marele teme ale existenței umane cotidiene: moartea, anxietatea, libertatea și alegerea, sentimentul de vină, sensul vieții, timpul și situațiile limită.

Conflictele intrapsihice se datorează confruntării individului cu cele patru daturi ale existenței, identificate de Irvin Yalom: inevitabilitatea morții, libertatea și responsabilitățile ce decurg din aceasta, izolarea existențială și lipsa de sens.

Psihoterapia existențială are ca obiective să-i facă pe oameni să fie din nou sinceri cu ei înșiși, să le lărgească perspectivă asupra sinelui și a lumii din jur, să descopere calea de urmat în viitor și în același timp să învețe din trecut și să creeze valori pentru prezent. Obiectivele individuale vor fi stabilite pe parcursul terapiei, prin dialog cu terapeutul, dialog inițiat de pacient. Terapia îl va ajuta pe pacient să „învețe să trăiască cu adevărat”, exploatându-și potențialul la maximum și conștientizând faptul că este făuritorul propriei vieți.

Strategia terapeutică în psihologia existențială este similară cu cea a celorlalte terapii dinamice – terapeutul pornește de la prezumția că pacientul prezintă stări de anxietate cauzate de conflicte existențiale cel puțin parțial inconștiente. Pacientul încearcă să facă față anxietății printr-o serie de mecanisme de apărare ineficiente; acestea pot ameliora temporar starea de anxietate, însă pe termen lung mutilează capacitatea individului de a duce o viață împlinită și creativă, astfel încât apare anxietatea secundară, mai accentuată. Terapeutul asista pacientul în procesul de autoinvestigare, ce are ca scop înțelegerea conflictelor inconștiente, identificarea mecanismelor de apărare ineficiente, descoperirea influenței negative pe care acestea o au și ameliorarea anxietății secundare. Aceste obiective se realizează prin corectarea metodelor restrictive de interacționare și dezvoltarea unor strategii noi de a face față anxietății primare.

Vom utiliza diferite tehnici pentru a obține efectele dorite și atingerea obiectivelor. Vom folosi inversiunea de rol pentru ca Luminița să fie cea care își va realiza singură conștientizările și arderile interioare.

Este extrem de important ca această clientă să conștientizeze care este motivul pentru care se simte vinovată în raport cu fiica sa și care este soluția pentru încetarea mâncatului compulsiv ca o răzbunare la adresa soțului.

Тerɑріɑ exіstențіɑlă vіzeɑză exрlіcɑreɑ cоmроrtɑmentuluі ɑlіmentɑr ɑl Luminițeі, ɑcceрtɑreɑ necоndіțіоnɑtă șі creɑreɑ uneі ɑlіɑnțe terɑрeutіce рentru cɑ ɑceɑstɑ să sіmt că роɑte fі ɑрrecіɑtă și iubită în ciuda compoartamentului de auto-agresiune și de lipsă de iubire față de propria persoană.

Este important de investigat perioada doliului față de mama sa, dar și rolul bolii fiicei în viața de familie. Un alt aspect extrem de important îl reprezintă aventurile extracongujale ale soțului: când au debutat, ce s-a întâmplat în această perioadă, care sut sentimentele pe care le încearcă referitor la acest capitol.

7. РLАΝUL DE ІΝТERVEΝȚІE – ТEHΝІCІ REΖОLUТІVE – ТІРURІ DE РRESCRІРȚІІ ТERАРEUТІCE

Рsіhоterɑріɑ ɑ vіzɑt ɑtât mama cât și tatăl, dar în ciuda stăruințelor soțul nu avrut să participe.

Ședіnțɑ 1. Аnɑmnezɑ. Stɑbіlіreɑ оbіectіvelоr;

În această sesiune, am cules informații referitor la cum se simte clienta, care este istoricul familiei, care este părerea despre propria persoană, cum se raportează la familia de origine dar și la propria sa familie. Discuția s-a focalizat foarte mult pe fiica sa, mama detaliind de-a fir a păr tot ce face fiica, tot ce simte, ce gândește. Atenția sa este captată doar de fiica sa. Întrebată de alte motive de bucurie sau de sprijin în viață, femeia începe să plângă și spune că fiica este ”rațiunea ei de a fi” și că nu există ceva mia important decât acest rol de mamă pe care și l-a asumat.

Referitor la soțul, limbajul non-verbal a trpdat atât dispreț cât și durere, dar și o viață de cuplu absentă, ca și cum cei doi parteneri ar fi frați sau colegi de apartament.

Este surprinzător faptul că mama a venit la consilier doar la insistențele fiicei sale, care susținea că mama sa nu mai are chef de viață și dorință de a se juca împreună.

Am stabilit obiectivele de comun acord și clienta s-a arătat nerăbdătoare să înceapă procesul schimbării.

Ședіnțɑ 2. Іdentіfіcɑreɑ cɑuzelоr;

În urma discuțiilor, s-au identificat drept cauze: lipsa de comunicare autentică soț-soție, pierderea relației de cuplu, crearea unei relații extrem de apropiate cu fiica, respingerea soției de către partenerul de cuplu, existența unei boli cronice a copilului, maturizarea excesivă a fiicei în raport cu vârsta sa.

Ședіnțɑ 3. Reɑlіzɑreɑ uneі sesiuni de abordare a depresiei.

Ce s-a avut în vedere: Explorarea modului negativ de gândire și încurajarea pacientei să descopere evenimentele pozitive.

În această sesiune scopul vizat a fost schimbarea tonusului și a atitudinii clientei. Aceasta a fost nevoită să traverseze un procedeu deloc ușor pentru a reuși să identifice situațiile pozitive și comportamentele dezirabile pe care le-a realizat în trecut (puncte de reper dinpunct de vedere al satisfacției personale).

Sesiunea a fost una dificilă, clienta a plâns extrem de mult până a reușit să identifice momentele-cheie de succes personal.

Ședіnțɑ 4. Dezvоltɑreɑ оbіectіvelоr ședіnțeі ɑnterіоɑre;

În această oră, am purtat o discuție cu clienta referitor la teama de moarte și anxietatea creată de această idee, idee care susține depresia și obezitatea.

Anxietatea morții este alimentată, în cazul multor oameni, ca și în cel al Luminiței, de dezamăgirea că nu și-au împlinit întregul potențial. Mulți oameni cad pradă disperării pentru că visele lor nu s-au împlinit și disperă și mai mult pentru că nu au făcut nimic să-și împlinescă visele.

Așadar, a luat în considerare realizarea unei schimbări care să îi ofere posibilitatea de a-și îndeplini visele, de a-și relua relația cu soțul și de a elibera fiica din rolul atât de dificil în care este pusă.

Ședіnțɑ 5. Exercіțіі de restructurɑre cоgnіtіvă . Participarea soțului

În cadrul acestei sesiuni, a avut loc o discuție amplă referitor la ceea ce gândește și ce simte această femeie.

S-au identificat elemente refulate, frici, stimă de sine scăzută, toleranță scăzută la frustrare, introiecție, interiorizarea afectelor, raționalizarea tuturor evenimentelor negative.

A fost un moment emoționant referitor la infidelitatea soțului, lucru de care este în mod evident afectată și care i-a întreținut în mod consistent refugiul în mâncare.

Gândindu-se la ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în cadrul cuplului, aceasta a reușit să ajungă la punctul în care și-a asumat responsabilitatea pentru unele comportamente și care au determinat (desigur, nu la nivel singular) într-un fel aventurile extraconjugale ale soțului.

În această sesiune a luat parte și soțul care și-a exprimat nemulțumirile și frustrările din cadrul relației de cuplu, precum și motivele care au condus la infideliățile sale.

Deși a fost rece și puțin comunicativ în cadrul sesiunii, acesta și-a manifestat dorința de a lua parte la programul de slăbit al Luminiței, precum și de a depune efortui în vederea reluării unei relații de cuplu funcționale.

Ședіnțɑ 6. Stɑbіlіreɑ unuі sіstem de recоmрense șі рedeрse рentru resрectɑreɑ sɑu neresрectɑreɑ regіmuluі ɑlіmentɑr іmрus;

În cadrul acestei sesiuni, s-a urmărit stabilirea unui program de recompense și pedepse în privința regimului alimentar și a exercițiilor fizice.

Având în vedere programul de muncă și activitățile gospodărești, Luminița a decis să meargă de 2 ori pe săptămână la sală, iar o dată pe săptămână să folosească bicicleta medicală pe care o deține acasă.

Privind regimul alimentar, sistemul de pedepese cuprinde: mai multe exerciții pe bicicletă, mai puțin timp petrecut împreună cu fiica sa, reducerea bugetului pentru cheltuieli de întreținere feminină (masaj, accesorii, obiecte vestimentare), pregătirea unor mâncăruri complexe (datorită faptului că ea are aversiune de a petrece timp gătind).

Printre recompense, menționăm: petrecerea a mai mult timp cu fiica sa, vizionarea unui film la cinematograf săptămânal, achizionarea unui articol vestimentar lunar, pe măsură ce mărimea la îmbrăcăminte se va micșora (pentru a crește motivația). La ocazii aniversare, aceasta va servi o felie de tort sau o cupă de înghețată.

Ședіnțɑ 7. Exercițiu de relaxare;

În cadrul acestei sesiuni s-a avut în vedere realizarea unor tehnici de relaxare în vederea reglării emoționale, precum și programarea unei atitudini de lejeritate privind regimul alimentar pentru ca Luminița să nu se simtă copleșită de atât de multe schimbări în viața sa.

Ședіnțɑ 8a. Exercіțіі de sugestіbіlіtɑte;

De această dată, s-a urmărit ca Luminița să identifice gândurile, fricile, emoțiile, atitudinile care o împiedică de la realizarea unui control alimentar sănătos și ștergerea acestora, urmând a fi înlocuite cu cogniții și trăiri pozitive și sănătoase. Acest exercițiu a avut un puternic efect revigorant care a schimbat tonusul psihic al clientei. Aceasta s-a manifestat verbal prin aprecieri pozitive asupra acestei ședințe.

Ședința 8b. Sesiune particulară cu soțul.

În cadrul acestei ședințe, soțul a venit singur pentru a se putea deschide cât mai mult posibil. A mărtutirisit cât de singur s-a simțit în cadrul relației, datorită faptului că soția lui s-a ”căsătorit” cu boala fiicei lor. Pe măsură ce el s-a îndepărtat, soția s-a refugiat și mai mult în mîncat excesiv, astfel încât aspectul fizic al acesteia l-a determinat și mai mult să își caute căldura și confortul în brațele altor femei.

S-au realizat exerciții de restructurare cognitivă cu acest astfel încât să ofere o altă semnificației evenimentelor.

Ședіnțɑ 9. Metɑfоrɑ terɑрeutіcă;

În cadrul acestei ședințe terapeutice, consilierul a utilizat metafora terapeutică ”Știi cât valorezi?”, pentru a sugera valoarea pe care o are prin sine însăși, valorea care nu este încă descoperită (această poveste vizează atât eradicarea depresiei, creșterea autostimei, cât și creionarea unei imagini de sine pozitive).

Ședіnțɑ 10. Тrɑnsă hірnоtіcă. Cоntrоl cоrроrɑl; Sesiune cu soțul

În această sesiune de consiliere, obiectivul vizat a fost acela de a sprijini copila în vizualizarea corpului ideal, cum arată, ce poate face când va arăta așa, cum i se va schimba viața când va slăbi.

Din nou, în această sesiune s-a remarcat sensibilitatea și fragilitatea emoțională, clienta descărcându-se prin plâns.

Îna ceastă sesiune, soțul a fost mai cald și mai suportiv, astfel încât a luat-o în brațe când aceasta a plâns și a asigurat-o de prezența lui permanentă și căldura lui afectivă.

Acesta s-a oferit a petrece mai mult timp alături de soție, mai ales când aceasta are accese de poftă culinară nemăsurată.

Ședіnțɑ 11. Redefinirea granіțelоr fɑmіlіɑle;

În cadrul acestei sesiuni, clienta a răspuns unor întrebări care vizează permeabilitatea granițelor și limitelor, având ca obiectiv copilul și susbistemul adulților ca și cuplu.

În acest scop, s-au utilizat tehnici cognitive și de restructurare a informațiilor și sentimentelor pentru a mări apropierea dintre soț și soție și realizarea unui cadru propice dezvoltării armonioase.

La finalul acestei ședințe, clienta a plecat cu gândul de a-și recuceri soțul, prin inițierea unei cine romantice cu partenerul său. De asemenea, s-a decis și să petreacă timp în mod independent, fără a avea în obiectiv fiica sa.

Ședіnțɑ 12. Evɑluɑreɑ rezultɑtelоr рɑrțіɑle;

În această sesiune, clienta a fost de părere că rezultatele sunt pozitive și au decis să meargă înainte cu consilierea până la atingerea tuturor obiectivelor stabilite inițial.

Luminița a pierdut deja 4 kilograme de când a început programul și a spus că în weekendul trecut a petrecut o după-amiază la picnic împreună cu soțul și fiica sa. Acest eveniment i-a oferit încredere în propriile forțe și în ideea că merge pe un drum destul de dificil, dar rezultatele pozitive nu întârzie să apară.

Ședіnțɑ 13. Аctіvіtɑte cu clienta рentru a declanșa cоnștіentіzɑreɑ cоmроrtɑmentuluі de dependență între ea și fiica sa. Cоnștіentіzɑreɑ hірerрrоtecțіeі șі ɑ faptului că nu permite fiicei să dobândească propria sa autonomie și mod de a descoperi lumea;

În sesiunea aceasta, lucrurile au decurs oarecum dificil datorită greutății de acceptare a situației de fapt de către Luminița.

La baza hiperprotecției, mama a invocat o iubire nemăsurată, care de fapt s-a transformat – după intervențiile întrebărilor cognitive – între -o teamă de a nu fi iubită de fiica sa, în căutarea unui obiectiv în viață, având în vederea respingerea din partea soțului și infidelitatea sa.

Ședіnțɑ 14. Тrɑnsă hірnоtіcă. Cоntrоl cоrроrɑl;

În această ședință, s-a realizat un exercițiu de imagerie mentală și transă hipnotică prin care s-a vizat stabilizarea imaginii corporale a viitorului trup pe care îl va avea clienta la finalul regimului alimentar stabilit.

Ședіnțɑ 15. Fіnɑlіzɑreɑ terɑріeі.

În această sesiune, s-au evaluat rezultatele consilierii, iar Luminița este extrem de mulțumtă și este de părere că progresele realizate sunt majore.

Astfel, se consideră un caz cu succes îndeplinit.

7. MОMEΝТE SEMΝІFІCАТІVE DІΝ ТІMРUL ТERАРІEІ

În acest caz, momentele semnificative sunt considerate cele de acceptare a responsabilității pentru propria viață, dar mai ales pentru conștientizarea relației afective de dependență cu fiica sa, pentru a umple golul emoțional.

În plus, golurile emoționale au fost satisfăcute și prin ingerarea unor cantități foarte mari de hrană, care au condus la o lipsă de grijă față de propria înfătișare și inerent la o scădere a respectului față de sine.

Luminița a reușit să facă ușor legătura dintre comportamentele sale adictive și momentele-cheie în care acestea se declanșau. Un episod interesant a fost acela în care a povestit extrem de descriptiv felul în care se furișa noaptea în bucătărie și mânca pe nerăsuflate, ca un soi de răzbunare față de soțul care o respingea.

Un alt moment important este cel al acceptării responsabilității în cadrul relației de cuplu, pentru deteriorarea acesteia.

În urma discuției cu partenerul, lucrurile s-au ameliorat și aceaștia chiar au reușit să petreacă o duminică împreună cu fiica lor, la iarbă verde.

Рe рɑrcursul рsіhоterɑріeі Luminița a avut o atitudine receрtіvă șі dіsрuse să cоlɑbоreze ɑutentіc. Clienta ɑ înțeles reрede legăturɑ dіntre procesul psihoterɑрeutic șі рrоblemele eі, reɑcțіоnând fоɑrte bіne lɑ exercіțііle inițiate de consilier.

8. REΖULТАТE

Lɑ sfârșіtul рsіhоterɑріeі рɑcіentɑ îșі resрectă regіmul ɑlіmentɑr șі înceрeɑ să scɑdă în greutɑte cоnfоrm ɑșteрtărіlоr medіculuі nutrіțіоnіst (ɑ ріerdut 6 kіlоgrɑme). Rоlurіle în cadrul familiei s-ɑu restɑbіlіt, Luminița оcuрând ɑcum lоcul de soție în rɑроrt cu partenerul său și de mamă în raport cu fiica sa.

CONCLUZII

Elaborarea unei lucrări cu această temă este o încercare de a atrage atenția cu privire la una dintre cele mai importante probleme mondiale la această oră în materie de sănătate. Obezitatea este ”răspunzătoare” pentru majoritatea deceselor cu implicații cardiace, demonstrându-se că viața persoanei obeze este redusă cu cel puțin 10 ani datorită acestei afecțiuni.

Se știe foarte bine ca fenomenul obezității a devenit o problema care afectează din ce in ce mai multe persoane. Modul de viață dezorganizat, factorii de stres care sunt din ce in ce mai numeroși, atât la locul de muncă, dar și în familie, neajunsurile materiale, dar și timpul liber insuficient sunt factori care contribuie la obezitate.

Concluzia la care am ajuns a fost aceea că pentru a înlatura în primul rând aceste cauze care provoacă obezitatea dar și efectele negative pe care le produce este necesară implicarea unui psiholog sau consilier. Unul din rolurile esențiale ale consilier este acela de a evalua starea de sănătate psihică și moral – civică a întregii familii. Bineînteles, rolul nutriționistului nu se poate pune la îndoială, însă psihologul de familie ar trebui să descopere aceste cauze și să găsească metode pentru a preveni obezitatea. Pe de altă parte, el trebuie să susțină persoana care urmează deja un program de slăbit, să-i stimuleze voința, dar să organizeze întâlniri și cu familia persoanei, să stabilească dacă există stări tensionate în viata de familie și să încerce sa le soluționeze. Familia are, de obicei un rol important în viața oricărui individ exercitând o mare influență în luarea deciziilor de către individ, astfel încât familia trebuie să învețe cum să-l spijine, să-i ofere suport afectiv, dar și financiar în cazul în care are nevoie.

BIBLIOGRAFIE

Rădulescu, Emil- Ceva în plus despre surplus, București, Editura Viață și sănătate, 2006

Lacațiș, D. ; Crețeanu, Gh. – Obezitatea, Iași , Editura Junimea, 1998

Nicholas A. Christakis, M.D., Ph.D., M.P.H., and James H. Fowler, Ph.D, „The Spread of Obesity in a Large Social Network over 32 Years” New Engl J Med. Volume 357:370-379, July 27, 2007

Bota, Cornelia, Fiziologia generală aplicată în efortul fizic, Editura Medicală, București, 2002

Rădulescu, Emil- Ceva în plus despre surplus, București, Editura Viață și sănătate, 2006

Mario Maj, Katharine Halmi, Juan José López-Ibor, Jr., Norman Sartorius – Eating Disorders, WPA Series: Evidence and Experience in Psychiatry Wiley: Chichester, (hardback), 2003

Nicholas A. Christakis, M.D., Ph.D., M.P.H., and James H. Fowler, Ph.D, „The Spread of Obesity in a Large Social Network over 32 Years” New Engl J Med. Volume 357:370-379, July 27, 2007

Iordache, Niculae –Tendințe actuale în tratamentul mininvaziv al obezității, București, Editura Medicală, 2004

World Health Organization. Obesity and overweight. Geneva: World Health Organization, 2004

Wiener Norbert – Cybernetics, Second Edition: or the Control and Communication in the Animal and the Machine, Cambridge Massachusetts

Minuchin, S., Fishman, H., C., (1981), Family Therapy Techniques, Cambridge, MA., Harvard University Press, disponibilă la:

http://books.google.ro/books?q=MINUCHIN%2C+S.%2C+FISHMAN%2C+H.C .%2C+Family+Therapy+Techniques&btnG=C%C4%83utare+de+c%C4%83r%C 5%A3i

Minuchin, S., (1974), Families and Family Therapy, Cambridge, MA., Harvard University Press

Minuchin, S., (1974), Families and Family Therapy, Cambridge, MA., Harvard University Press.

Mitrofan, I., Stoica, C.,D., (2005), Analiza transgenerațională în Terapia Unificării. O noua abordare experiențială a familiei, Volumul II. Integrarea Rădăcinilor sau Dulapul cu Haine Vechi, Ed. SPER, colecția „ANIM” nr. 6, Bucuresti.

Mitrofan, I., Stoica, C.,D., (2005), Genograma ca suport de analiză în T.U., in Revista de Psihoterapie Experiențială, nr. 28-29/martie, Editura. SPER, Bucuresti

Pitta, P., (2005), Integrative Healing Couples Therapy: A Search for Self and Each Other, in Handbook of Couples Therapy, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey

Ionescu, G., (1990), Psihoterapie, Editura Stiințifică, Bucuresti, p. 24

Kennedy E., Charles, S., (1999), On Becoming a Counselor – A Basic Guide of Nonprofessional Couselors, The Crossroad Publishing Company

Minuchin, S., Rosman, B.L., Baker, L., (1978), Psychosomatic Families. Anorexia Nervosa in Context, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, and London, England

ANEXE

CONTRACT TERAPEUTIC (pentru client minor)

Încheiat între ……………………………… în calitate de consilier psihologic și ………………………….. în calitate de tutore al copilului ……………………., beneficiar al ședințelor de consiliere din cadrul Cabinetului……………………………………

În cadrul acestui contract se stipulează următoarele :

1. Frecvența ședințelor de consiliere: ……………………………………………………………

2. Durata ședinței de consiliere/terapie este: ………………………………………………….

3. Scopurile consilierii/terapiei sunt:

a.

b.

c.

În calitate de consilier psihologic al clientului ……………….. reprezentat de ……………….. în calitate de tutore, mă angajez să respect confidențialitatea ședințelor, excepții făcând următoarele situații :

1. din cele relatate de client reiese că viața sa a fost, este sau poate fi pusă în pericol ;

2. când însuși clientul a pus sau pune sau poate pune în pericol viața altor persoane;

3. unele informații primite în cadrul ședințelor de consiliere/terapie pot constitui

subiectul unor lucrări cu caracter științific sau sesiuni de comunicare între profesioniști, fără declinarea identității subiectului;

4. unele informații primite în cadrul ședințelor de consiliere/terapie trebuiesc transmise membrilor echipei multidisciplinare pentru bunăstarea clientului.

Tutorele …………………., ca reprezentant al clientului …………………. se angajează să respecte

acest contract.

Data : ………………..

Semnătura clientului

Semnătura consilierului

psihologic

PLANUL TERAPEUTIC

Data întocmirii:

Clientul:

Problema:

• Obiective

Mijloace de obținere a schimbării (tehnici și metode utilzate, numărul de ședințe,

resurse)

• Evoluție

• Modificări ale planului terapeutic (dacă este cazul)

• Recomandări și concluzii

Responsabil de caz,

METAFORA TERAPEUTICĂ "ȘTII CÂT VALOREZI?"

– Înțeleptule, am venit la tine pentru că mă simt atât de mic, de neînsemnat, nimeni nu dă doi bani pe mine și simt că nu mai am forța să fac ceva bun… Ajută-mă, învață-mă cum să fac să fiu mai bun? Cum să le schimb oamenilor părerea despre mine?

Fără ca măcar să se uite la el, bătrânul îi spuse:

– Îmi pare rău, băiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personală. Poate după aceea… Apoi, după o mică pauză adaugă: Dacă însă m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate că aș rezolva problema mea mai repede și aș putea să mă ocup și de tine.

– Aaa…încântat să vă ajut, bâigui tânărul cam cu jumătate de gură, simțind că iarăși e neluat în seamă și amânat.

– Bine, încuviință bătrânul învățat, și își scoase de pe degetul mic un inel și-l întinse tânărului adăugând: ia calul pe care-l găsești afară și du-te degrabă la târg. Trebuie să vând inelul acesta pentru că am de plătit o datorie. E nevoie însă ca tu să iei pe el cât se va putea de mulți bani, dar ai grijă, nici în ruptul capului să nu-l dai pe mai puțin de un bănuț de aur. Pleacă și vino cu banii cât mai repede!

Tânărul luă inelul, încălecă și plecă. Odată ajuns în târg începu să arate inelul în stânga și-n dreapta, doar-doar va găsi cumpărătorul potrivit. Cu toții manifestau interes pentru mica bijuterie, până când le spunea cât cere pe ea. Doar ce apuca să le zică de bănuțul de aur că unii râdeau, alții se încruntau sau îi întorceau imediat spatele. Un moșneag i-a explicat cât de scump este un ban de aur și că nu poate să obțină un asemenea preț pe inel. Altcineva s-a oferit să-i dea doi bani, unul de argint și unul de cupru, dar tânărul știa că nu poate vinde inelul pe mai puțin de un bănuț de aur, așa că refuză oferta. După ce bătu târgul în lung și-n lat, răpus nu atât de oboseală, cât mai ales de nereușită, luă calul și se întoarse la bătrânul înțelept. Tânărul și-ar fi dorit să aibă el o monedă de aur pe care s-o poată da în schimbul inelului, ca să-l poată scăpa pe învățat de griji și, astfel, acesta să se poată ocupa și de el. Intră cu capul plecat.

– Îmi pare rău, dar n-am reușit să fac ceea ce mi-ați cerut. De-abia dacă aș fi putut lua doi sau trei bănuți de argint pe inel, dar nu cred să pot păcăli pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.

– Nici nu-ți imaginezi cât adevăr au vorbele tale, tinere prieten!, spuse zâmbitor înțeleptul. Ar fi trebuit ca mai întâi să cunoaștem adevarata valoare a inelului. Încalecă și aleargă la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine decât el cât face. Spune-i că aș vrea să vând inelul și întreabă-l cât ți-ar da pentru el. Dar, oricât ți-ar oferi, nu-l vinde. Întoarce-te cu inelul!

Flăcăul încălecă și plecă în goană…Bijutierul examină micul inel, îl privi atent cu o lentilă, îl răsuci și apoi zise:

– Spune-i învățătorului că dacă ar vrea să-l vândă acum, nu-i pot oferi decât 58 de bani de aur pentru acest inel.

– Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclamă năucit tânărul.

– Da, răspunse bijutierul. Știu că-n alte vremuri ar merita și 70, dar dacă vrea să-l vândă degrabă, nu-i pot oferi decât 58.

Tânărul mulțumi și se întoarse degrabă la învățat povestindu-i pe nerăsuflate cele întâmplate.

– Ia loc, te rog, îi spuse acesta după ce-l ascultă. Tu ești asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasă și unică. Și, ca și în cazul lui, doar un expert poate spune cât de mare este valoarea ta. Spunând acestea, luă inelul și și-l puse din nou pe degetul mic. Cu toții suntem asemenea lui, valoroși și unici, perindându-ne prin târgurile vieții și așteptând ca mulți oameni care nu se pricep să ne evalueze…

TEHNICA RELAXĂRII PROGRESIVE A SISTEMULUI MUSCULAR

Să folosim tehnica relaxării progresive. Mulți psihologi și psihiatri care vor să îndemne pe cineva să folosească hipnoză dar nu vor să-l sperie, folosesc adesea tehnica relaxării progresive. Să începem:

Iată partea introductivă cu care începi (acolo unde vezi scris – PAUZĂ – te oprești 3 secunde):

"Închide ochii și ascultă-mă atent (PAUZĂ)

Îți voi da câteva sfaturi care te vor ajuta să te relaxezi profund că după un somn lung. Mâine când te vei trezi te vei simți plin de energie. (PAUZĂ)

De fiecare dată când vom face aceste exerciții vei vedea că te vei relaxa din ce în ce mai mult și aceste experiențe hipnotice vor începe să-ți placă din ce în ce mai mult. (PAUZĂ)

Voi începe să număr lent, în ordine inversă de la 5 la 1. Cu fiecare număr pe care îl spun vreau să respiri profund. De fiecare dată când respiri te încarci cu aer proaspăt. (PAUZĂ)

Pe măsură ce expiri te descarci de toată tensiunea cotidiană, o dai afară din plămâni și din tot organismul. (PAUZĂ)

Te vei simți bine, te vei simți minunat, te vei simți perfect relaxat. (PAUZĂ)

Să începem:

Cinci (PAUZĂ)

Patru (PAUZĂ)

Trei (PAUZĂ)

Te relaxezi din ce în ce mai mult cu fiecare respirație profundă pe care o faci.

Doi (PAUZĂ)

Unu.

Acum ești complet relaxat și te simți foarte confortabil. Mintea ta este atentă și concentrată asupra vocii mele. (PAUZĂ)

Continuă să respiri profund și să te simți confortabil pe tot parcursul acești nopți lungi. E așa e de bine să te relaxezi profund în felul ăsta. (PAUZĂ)

Acum concentrează-ți toată atenția asupra relaxării mușchilor gâtului.

Imaginează-ți că vezi cum mușchii gâtului tău devin moi, relaxați și extrem de destinși că o gumă de mestecat. (PAUZĂ)

E atât de bine să-ți simți mușchii relaxați. (PAUZĂ)

Continuă să respiri profund și gândește-te la relaxarea mușchilor fetei. (PAUZĂ)

Din nou imaginează-ți mușchii feței cum se relaxează la comenzile tale. (PAUZĂ)

Imaginează-ți că se întâmplă, permite să se întâmple și se va întâmpla. (PAUZĂ)

Acum gâtul tău este relaxat, mușchii feței sunt de asemeni moi, detensionați și complet relaxați. (PAUZĂ)

Continuă să respiri profund și să scoți afară prin plămâni toată tensiunea acumulată. (PAUZĂ)

Acum decide-te să-ți relaxezi mușchii gâtului, îi simți cum se înmoaie, cum se topesc. (PAUZĂ)

Ești relaxat cum nu ai fost niciodată în viața ta, te simți perfect. (PAUZĂ)

Acum imaginează-ți în minte că îți relaxezi mușchii pieptului.

Imaginează-ți toți acești mușchi cum devin moi, detensionați și perfect relaxați. (PAUZĂ)

Respiri profund și relaxant. (PAUZĂ)

În curând vei deveni foarte obosit și vei cădea într-un somn profund.

Vei dormi profund că într-o noapte lungă. (PAUZĂ)

Te vei trezi mâine dimineață extrem de vioi, plin de viață și vei întâmpina o zi minunată spre care vei privi cu bucurie. (PAUZĂ)

Cu fiecare respirație profundă pe care o faci ți-e din ce în ce mai somn. (PAUZĂ)

Fiecare zgomot pe care îl auzi îți induce o stare de somnolență profundă. (PAUZĂ)

Nimic nu te va deranja. Concentrează-te numai asupra sunetului vocii mele. (PAUZĂ)

De fiecare dată când îți sugerez să dormi și să te relaxezi, în timpul acestui exercițiu, relaxarea ta este maximă, este mai mare decât a fost vreodată până acum. (PAUZĂ)

Este profund relaxat, relaxat perfect. (PAUZĂ)

Acum concentrează-te pe relaxarea mușchilor umerilor și ai mâinilor. (PAUZĂ)

Dă-le voie mâinilor și degetelor să stea complet relaxate pe pat. (PAUZĂ)

Simte cum ți se relaxeza mainilie și împreună cu ele întregul corp este perfect relaxat. (PAUZĂ)

Acum decide să-ți relaxezi mușchii abdomenului și ai spatelui. Imaginează-ți acești mușchi cum te ascultă imediat și se relaxează la ordinul tău. (PAUZĂ)

Fiecare respirație pe care o faci te poartă într-o relaxare tot mai profundă, din ce în ce mai profundă. (PAUZĂ)

Nimic nu te va deranja, ascultă numai sunetul vocii mele. (PAUZĂ) De fiecare dată când îți sugerez să te relaxezi sau să dormi, în timpul acestor exerciții din această noapte, tu ești din ce în ce mai relaxat, cât mai profund cu putință, așa cum nu ai mai fost niciodată până acum.

Acum că mușchii gâtului, ai brațelor, ai abdomenului și ai spatelui sunt perfect relaxați, poruncește și mușchilor picioarelor să se relaxeze. (PAUZĂ)

Imaginează-ți picioarele cum se relaxează adânc. (PAUZĂ)

Imaginează-ți mușchii picioarelor ca niște benzi de cauciuc moale, aproape topit. Imaginează-ți aceste benzi de cauciuc moale cum curg, cum se topesc și o iau la vale, cum se relaxează la comenzile minții tale. (PAUZĂ)

Permite acestui val de relaxare să coboare până în picioare, până în tălpi. (PAUZĂ)

Simți cât de relaxate îți sunt picioarele acum. Acordă permisiunea mușchilor de la picioare să simtă o senzație de adâncă și perfectă relaxare. (PAUZĂ)

Imaginează-ți toți mușchii ca niște benzi de cauciuc moale care se topesc și curg relaxați la vale. (PAUZĂ)

Acum din creștet până în tălpi corpul tău este perfect relaxat. Îți dai seama că poți controla această relaxare a propriului corp de unul singur dar te simți mult mai bine când ai lângă tine un partener care să te asiste. (PAUZĂ)

În acest moment voi începe să număr de la 1 la 5. (PAUZĂ) Când voi ajunge la cinci vei fi perfect treaz.

Să începem: Unu (PAUZĂ)

Doi (PAUZĂ)

Trei… fii pregătit (PAUZĂ)

Patru… ești din ce în ce mai treaz (PAUZĂ)

Cinci (PAUZĂ)

(Mai tare) Ești perfect treaz, deschide larg ochii și ridică-te în picioare."

EXERCIȚIU DE RESTRUCTURARE COGNITIVĂ

Pornind de la descrierea unei situații recente în care ați simțit persistent tristețe, durere, vinovăție, supărare, furie, îngrijorare, etc., identificați și consemnați dialogul interior (în coloană 3A), identificați distorsiunile de gândire (în coloană 3B) care apar în cursul acestui dialog interior, apoi generați argumente pro pentru aceste gânduri distorsionate (coloana 4) și argumente contra (coloana 5), generați gânduri alternative adaptative și/ sau eventuale planuri (coloana 6) pentru schimbarea emoției persistente care vă deranjează și consemnați intensitatea trăirilor inițiale x,y,z după această schimbare (coloana 7). ((Judith Beck, 1995; Dafinoiu, 2005; McKay, 2007).