Consilierea Copiilor cu Risc de Abandon Scolar

Lucrare de licenta

Consilierea copiilor cu risc de abandon școlar

INTRODUCERE

“Cette histoire nous concerne tous”

ALBERT CAMUS

Abandonul școlar reprezintă situația în care elevii care părăsesc sistemul de învățământ înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înainte să finalizeze un ciclu de studii început. Fiecare copil aflat in prag de abandon școlar, ascunde o “poveste” proprie care trebuie analizată de o întreagă echipă de specialiști(psihologi, asistenți sociali, profesori) la care se adaugă membrii familiei. Această lucrare își propune să găsească metodele specifice prin care copiii cuprinși în grupul țintă să depășească situația de abandon școlar, cu sprijinul consilierului-asistent social în principal, alături de ceilalți specialiști și membrii familiei.

Abandonul școlar este o problemă dureroasă a învățămăntului romănesc actual, întâlnită din nefericire și în celelalte state ex-comuniste din Europa.

Cauzele sunt multiple: familiale, sociale, economice, pshiho-afective. Eșecul sistemului școlar, o temă viu discutată în Media, se află în centrul crizei societății noastre. El o și reflectă, de altfel. Cum ar putea să rezolve școala problemele care vin din afară? Cum să le ceri elevilor prețuirea efortului, simțul disciplinei și respectul celuilalt, dacă aceste valori sunt ignorate sau ridiculizate în anturajul lor? Epoca noastră a așezat individual în centrul a tot. Pentru a scăpa de exacerbarea eului, trebuie să-i învățăm pe copii să nu spună << eu și numai eu >>. Dat fiind că tinerii reprezintă viitorul României, consider că schimbarea trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi, cu schimbarea mentalității, cu implicarea tuturor în educația copiilor: părinți, educatori, școală, biserică, ONG-uri, oameni de cultură, echipe de tineri voluntari. Solidaritatea dă sens existenței umane. Aceasta este și ideea lui Camus, scriitorul francez , premiat cu Premiul Nobel pentru literatură, pentru romanul „La Peste”(Ciuma). Purtătorul de cuvânt al autorului ,personajul Rambert din acest roman, nu poate concepe fericirea în afara colectivității, destinul individului fiind legat prin fire invizibile de destinul celorlalți. Cel mai bun este exemplul personal, care poate deveni un model de urmat, atunci când dovedește generozitate, tărie de caracter, motivație în îndeplinirea unui obiectiv care-i vizează pe semenii noștri. Iată de ce am ales această temă pentru lucrarea de licență. Îmi doresc să lucrez în domeniul Asistenței sociale și așa voi cunoaște pe viu problemele cu care se confruntă familiile cu copii de la noi din țară. Am dorit să-mi construiesc o bază teoretică și practică, să aprofundez acest subiect, pentru a-i ajuta pe ceilalți. Uneori, părinții sunt depășiți în educația copiilor lor. Autoritatea parentală este uneori pulverizată, înfrântă, chiar și autoritatea profesorilor, modelele propuse tinerilor de televiziuni sunt tulburătoare. Cum să reprezinți autoritatea într-o societate unde autoritatea pare să dispară? Cei mai mulți sunt preocupați cu grijile vieții de zi cu zi, sunt pur și simplu pierduți și nu mai știu să-și educe copiii. În marea majoritate a cazurilor părinții sunt foarte ocupați sau și mai grav lucrează în străinătate. Când copilul se întoarce de de la școală, e singur. În șfârșit, nu tocmai singur: televizorul, calculatorul, prietenii de ocazie… Nici un contact uman, doar imagini și sunete, pe care le manevrează cum vrea. Ce autoritate întâlnește el care să îl ajute să se formeze și nu să aleagă doar ce-i place? Ce să mai vorbim de familiile în care părinții sunt șomeri sau au probleme cu drogurile sau alcoolul! În aceste familii violența este prezentă la ordinea zilei. Pradă violenței în familie cad mai ales femeile, tinerii și copiii, iar copiii prinși într-o relație abuzivă, de orice fel, sunt – dacă nu direct – indirect victimile cele mai afectate. Copiii sunt captivi în acea relație, de care ei nu sunt responsabili. Chiar dacă nu ei sunt bătuți, asistă neputincioși la bătăile mamelor lor fără să poată face nimic. Este o șcenă de coșmar, pe care n-o înțeleg și care lasă urme adânci în sufletul lor. Copiii trebuie protejați, ajutați, supravegheați pentru a crește sănătoși și frumoși și pentru atingerea acestui deziderat niciun efort nu este de prisos. Copilăria și adolecența este cea mai frumoasă, cea mai curată perioadă din viața unui om, în fața căreia rămâi mut de uimire și te înclini cu profundă recunoștință lui Dumnezeu.

Cuprins

I. ABANDONUL ȘCOLAR CONCEPT ȘI PROGRAME DE PREVENIRE

1.1 Educația școlară si rolul ei in dezvoltarea umană și socială

1.2 Definirea abandonului școlar

1.3 Programe în domeniul educației pentru prevenirea abandonului școlar

1.4 Factori care conduc la aparitia abandonului școlar

1.4.1 Teorii explicative ale abandonului scolar

1.4.2 Factori individuali

1.4.3 Factori de ordin social si economic

1.4.4 Factori de ordin cultural

1.4.5 Factori de ordin psihologic si pedagogic

1.5 Resursele psihosociale ale elevului și capacitatea lui de învățare

II ROLUL SERVICIILOR DE CONSILIERE IN PREVENIREA ABANDONULUI ȘCOLAR

2.1 Principii și metode de consiliere educaționale

2.2. Metode de consiliere

2.3 Etapele procesului de consiliere

III. CERCETARE PRIVIND COPIII CU RISC DE ABANDON ȘCOLAR

3.1 Domeniul de cercetare

3.2 Obiectivele cercetarii

3.3 Grupul țintă

3.4 Elaborarea ipotezelor

3.5 Metode si tehnici de cercetare

3.6 Prezentarea și analiza datelor

IV. CONCLUZII

V. BIBLIOGRAFIE

V.I ANEXE

I. ABANDONUL ȘCOLAR- CONCEPT ȘI PROGRAME DE PREVENIRE

1.1 Educația școlară și rolul ei în dezvoltarea umană si socială

Educația școlară asigură fiecărui individ dezvoltarea capacității de găndire și bagajul de cunoștinte, necesar atat pentru alegerea unei cariere de succes dar și pentru o împlinire a vieții sociale. Așa cu spunea Einstein :„Școala a fost întotdeauna mijlocul cel mai important pentru transformarea comorilor tradiției de la o generație la cea următoare. Lucrul acesta este și mai important astăzi decăt în trecut, deoarece prin dezvoltarea modernă a vieții economice, rolul familiei de purtător de tradiție și educație a slăbit. Viața și sănătatea societății umane depinde, asfel, de școală, într-o măsură mai mare decăt în trecut.” Educația a devenit o necesitate atăt pentru individ dar și pentru societatea contemporană. Scopul ei este acela de a îmbunătății calitatea și progresul acestei societăți.

Educația școlară se transformă în suport pentru autoeducație, în sens dublu, oferă un fundament de lansare, prin cumulul de cunoștințe și de deprinderi adunat, care la răndul ei, generează dorința de continuă perfecționare.

După cum subliniază psihologul elvețian Jean Piaget (apud Bogdan Ficeac) școala este instituția care are următoarele influențe asupra unui individ:

Imprimă elevului spiritul de subordonare față de autoritate, față de profesori, comisii de examinare. In urma acestui exercițiu, adolescentul se poate supune legilor, reglementărilor, viitorilor șefi ierarhici precum și autorităților statului.

Disciplinează comportamentul elevului prin necesitatea de a respectă un program fix. Acesta trebuie să fie prezent in fiecare zi la școală, să fie punctual, să respecte durata lecțiilor și a pauzelor, a trimestrelor și a vacanțelor. Mai tărziu, spiritul disciplinar dobăndit de pe băncile școlii îl va ajuta să accepete și să respecte un program profesional.

Obijnuiește elevul cu simțul responsabilității, exersat și dezvoltat prin determinarea de a-și pregătii temele intr-un anumit segment de timp, de a prezenta spre evaluare rezultatele sale, la un termen prestabilit. Ca urmare, el va fi capabil să se intregreze cu ușurință în sistemul social, să-și indeplinească sarcinile și obligațiile față de familie, profesie, societate.

Insuflă școlarului spiritul de competiție, datorită notelor, calificativelor, premiilor și a altor forme de recompense obținute. Aceste recompense vor dezvolta asupra copiilor și o imagine pozitivă despre sine, precum și dorința de a se zbate pentru promovare in viața profesională.

Potrivit Legii Educație nr.1/2011 art. 16 capitolul I, in țara noastră invătământul obilgatoriu este organizat asfel:

Învățămăntul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde învățămăntul primar, învățămăntul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățămăntul liceal devine obligatoriu pănă cel mai tărziu în anul 2020.

Obligația de a frecventa învățămăntul obligatoriu de 11 clase, la forma fără frecvență încetează la 18 ani.

În scopul realizării finalităților educației și a formării profesionale prin sistemul național învățământ, învățămăntul liceal de stat este generalizat și gratuit.

Din punt de vedere al structurii învățămăntului preuniversitar sistemul național cuprinde următoarele niveluri, conform art.23 cap.II al legii Educație nr.1/2011 alin 1:

Educația timpurie(0-6)ani, formată din nivelul antepreșcolar (0-3) și învățământul preșcolar(3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare

Învățământul primar care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV

Învățământul secundar care cuprinde:

învățământul secundar inferior sau gimnazial care cuprinde clasele V-VIII,

învățământul secundar superior care poate fi:

învățământul liceal care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII cu următoarele filiere teoretică, vocațională și tehnologică

învățământul profesional cu durata de 3 ani

Învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal

Referitor la sprijinul acordat elevilor care depășesc vârsta nivelului educațional la care se află, Art. 30 cap.II alin. 2 din Legea Educației precizează că: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu autoritățile publice locale, prin inspectoratele școlare, poate organiza programe educaționale de tip „A doua ;ansă” în vederea promovării învățământului gimnazial pentru persoanele care depășesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit invățământul secundar, gimnazial.

Potrivit Legii Educației prin curriculum național al invățământului preuniversitar se precizează (art. 64, alin.2, cap.IV) că acesta reprezintă „ansamblul coerent al planurilor cadru de învățământ și al programelor școlare din învățământul preuniversitar”.

1.2 Definirea abandonului școlar

De-a lungul timpului, abandonul scolar a fost definit in mai multe moduri. Potrivit lui W.Morrow(1987) elevul care abandonează școala este acel elev care a fost înregistrat în sistem, dar care nu mai este activ, înregistrănd mai mult de 15 zile de absențe nemotivate, care are rezultate necorespunzatoare la învățătură și care nu a depus vreo cerere de înscriere în altă formă de învătămănt public. Potrivit aceluiași studiu, se evidențiază alte definitii date abandonului scolar de către diverse organisme internaționale:

Definiția EUROSTAT: cel care părăsește timpuriu școala este o persoană între 18 și 24 de ani, care nu a primit o calificare la nivelul secundar superior (upper secondary qualification) și care nu urmează nici o altă formă de educație sau training. Definiția a fost acceptată de către toți Miniștrii Educației statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului din 2003.

O definiție mai recentă este cea din recomandarea Consiliului European din 28 iunie 2011 privind politici de reducere a abandonului școlar (pentru implementarea Strategiei Europa 2020), conform căreia sintagma „părăsirea timpurie a școlii” este folosită în legătură cu cei care părăsesc sistemul de educație și training absolvind doar nivelul 2 de educație sau chiar mai puțin și care nu mai sunt în niciun sistem de educație sau training.

La nivelul țării noastre, definiția oficială a abandonului este dată în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar, art. 68 alin. (5)) și anume: “Elevul care nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învățământul obligatoriu, depășind cu mai mult de 2 ani vârsta clasei respective, se află în situația de abandon școlar. Elevul aflat în situația de abandon școlar poate fi înscris, la cerere, în forme de învățământ seral, cu frecvență redusă sau la distanță, pentru care se constituie formațiuni aparte”.

1.3 Programe în domeniul educației pentru prevenirea abandonului școlar

Potrivit studiului Studiul Unicef 2012, „O analiză a participării la educație în învătământul primar și gimnazial”, responsabil de proiect din parte UNICEF- Luminița Costache, specialist în politici sociale (Bucuresti 2012) în România, abandonul școlar este în creștere în ultimii ani. Acest studiu menționează că în anul 2009, aproximativ 50.000 de copii de vârsta învățământului gimnazial (11-14 ani) erau în afara sistemului de învățământ, ceea ce reprezenta 5% din numărul total al copiilor de această vârstă. În aceeași perioadă 2008-2009, cea mai mare rată de repetență a fost pentru cei din clasa V, respectiv de 4,8%. Sfârșitul clasei a VIII-a reprezintă o provocare pentru categoriile de elevi care vin din mediile sărace, la fel ca la trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial.

Studiul „Situația adolecenților din România”-Raport Final, (București, septembrie 2013) elaborat sub egida CURS(Centru de Sociologie Urbană și Regională), a Institutului de Stiințe ale Educației și Unicef, coordonator D. Abraham, scoate în relief că în anul 2011 rata părăsirii timpurii a școlii în țara noastră a fost de 17,5%, peste media europeană care a fost de 13,5%, în condițiile în care pentru anul 2020 U.E. are ca țintă ca această rată să ajungă la 10%. Alarmant este și faptul, potrivit aceluiași studiu că peste doi copii din cinci de 15 ani, nu au cunoștinte adecvate de citire și matematică, noțiuni de bază de care vor avea nevoie în viața de adult.

Acest studiu prezintă diferitele programe elaborate cu scopul reducerii vulnerabilității sociale a copiilor defavorizați care au avut succes cum sunt „Cornul și laptele”, „Zone de educație prioritară”, „Bani de liceu”( demarat în 2004, cu peste 118.000 de beneficiari care au primit 180 lei/lună) dar și programe precum „A doua șansă” care au deficiențe în metodologia de aplicare. Programul „A doua sansă” este considerat extrem de util pentru adolescenții care au abandonat școala sau sunt în risc de abandon, dar la nivel teritorial sunt județe care dispun de foarte puțini furnizori acreditați să desfășoare acvtivități în cadrul acestuia, deși județul înregistrază o rată ridicată de abandon. Studiul reclamă faptul că au fost plăngeri legate de birocrația întălnită la momentul înscrierii unui beneficiar precum și nemulțumiri legate de serviciile care deservesc transportul la/de la centrele din program sau asigurarea unei mese pe zi.

1.4 Factori care conduc la apariția abandonului școlar

1.4.1 Teorii explicative ale abandonului școlar

Teoria ecosistemelor. U.Bronfenbrenner(1994) apud (E.Anghel, 2011) a elaborat, pornind de la teoria sistemelor un model ecologic al dezvoltării umane. Astfel, copilul este plasat in centrul unui ecosistem desfășurat pe 4 niveluri:

Nivelul microsistemic care se referă la școală, familie, grup de același nivel.

Nivelul mezosistemic, care este conturat de interacțiunile dintre microsisteme

Nivelul exosistemic, nivel ce cuprinde microsistemele, mezosistemele și grupurile de apartenență ale părinților

Nivelul macrosistemic, nivel definit de modelul cultural

Aceste sisteme se influnțează reciproc, astfel încât o modificare a unui sistem va afecta și pe celelalte. De exemplu, dacă microsistemul familiar nu funcționează, acest lucru va afecta și evoluția școlară a copilului.

Teoria behavoristă J.B. Watson(1925) apud (E.Anghel, 2011) a lansat teoria behavoristă potrivit căreia comportamentul este determinat de influența factorilor externi. C.Neamțu(2003) explică devianța școlară a abandonului, behavoristic, avănsănd drept concept cheie, noțiunea de întărire, respectiv, faptul că orice comportament, inclusiv cel indezirabil, se produce pentru că este întărit. Profesorii care preferă să blameze deviatul, familia sau alți factori, pot întări schemele de comportament deviant ale elevilor, iar atenția acordată faptelor indezirabile poate fi un mod de întărire.

Cauzalitatea abandonului școlar e deosebit de complexă. Între cauzele principale ale abandonului școlar regăsim cauze economice, socio-culturale sau religioase, psihologice și pedagogice.

Proiectul întocmit de către Centrul de Asistență Psihopedagogică Sibiu, intitulat “ Fuga de la școală « chiulul » un fenomen des întălnit școlile sibiene“ (Sibiu ,2004) analizează pe larg procesul de respingere reciprocă școală-elev, numit dezangajare. Dezangajarea marchează scăderea progresivă a investiției afective, intelectuale, materiale a elevului în relația sa cu educația școlară, proces care se remarcă din punct de vedere comportamental prin conduite de devianță școlară. Procesul dezangajării este un proces interactiv, de lungă durată, care poate fi reversibil și ale cărui forme de manifestare sunt greu de observat și evaluat.

Principalii indicatori ai dezangajării :

indicatori academici care se referă la absenteismul școlar, absența sau raritatea interacțiunilor în cursul instrucției, participarea la activități nonacademice sau la programe de susținere școlară, repetenție, suspendare și expulzarea din școală ;

indicatori care se referă la competența socială și include : inabilitatea de a-și face prieteni, marginalizarea, izolarea în colectiv, asocierea cu alți elevi, marginalizați tot prin practici instituționale ;

indicatori care se referă la activitatea extracurriculară, obiectivați în lipsa participării la activitățile organizate de școală – cluburi, cercuri, echipe artistice sau sportive, evenimente sociale;

dezangajarea față de certificarea școlară, manifestată în convingerea că aceasta fie este inutilă în realizarea planurilor de viitor sau că nu va aduce recompensele promise.

Studiul mai sus amintit consideră ca fenomenul fugii de la ore, poate aduce prejudicii atăt copilului implicat în această acțiune căt și societății, în anumite circumstanțe agravante. Aceste prejudicii se pot concretiza în :

Sancțiuni pentru elevi, în conformitate cu regulamentul școlar : note scăzute la purtare, transfer la altă școală, exmatriculare. De menționat faptul că absențele de la școală duc la acumularea de lacune de cunoștinte care la răndul lor pot determina corigențe , repetenție și abandon școlar.

Lipsa de interes fată de activitatea cognitivă este substituită de cele mai multe ori cu alte activități incompatibile cu școala( jocuri de noroc, vizionare excesivă a programelor Tv, a filmelor cu mesaj negativ, consumul de tutun, alcool, droguri).

Familiile dezorganizate, personalitatea părinților( care consumă ei înșiși alcool sau droguri), climatul familial afectiv negativ, promiscuitatea, aderarea la diferite bande, pot genera forme delictuale de comportament de genul : furt, agresivitate fizică și verbală față de colegi, profesori, familie.

1.4.2 Factori individuali

Studiul Unicef 2012, „O analiză a participării la educație în învătământul primar și gimnazial”, responsabil de proiect din parte UNICEF- Luminița Costache, specialist în politici sociale (Bucuresti 2012), clasifică ca factori individuali, pentru copiii aflați în situația de risc de abandon școlar, absenteismul, starea de sănătate, motivația pentru activitățile școlare, cerințele educaționale speciale pentru anumiți elevi. Comportamentul deviant constituie și el un factor individual chiar dacă uneori acesta se intrepătrunde cu factorii școlari și sociali. Cercetările efectuate in acest raport au ajuns la concluzia că se desprind trei factori individuali pe care cadrele didactice îi consideră majori in cazul abandonului școlar și anume: absenteismul ridicat, motivația redusă pentru activitățile școlare și dificultățile de învățare, ca urmare a unor probeleme de sănătate.

Același studiu amintit mai sus, constată că profesorii consideră absenteismul, ca fiind factorul care afectează in jur de 60% dintre elevii în risc de abandon școlar. De cele mai multe ori absenteismul atrage după sine și rezultate școlare mai slabe, care la răndul lor, vor conduce la o motivație scăzută pentru activitățile școlare.

Legat de starea de sănatate, potrivit Lucrării de curs „Psihopedagogia copiilor cu dificultăți de învățare”(Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca, 2010, autor Lect.Dr. Balaș Baconschi) se disting mai multe tipuri de dificultăți pe care le poate intămpina un copil, cum ar fi:

Dificultăți de natură somatică

Deficiențe de natură intelectuala/cognitive

Dificultăți instrumentale

Dificultăți de natură somatică. Pentru a evidenția o afecțiune de natură somatică, un rol important îl are familia care trebuie să fie sensibilă la problemele de sănătate ale copilului. O boală cronică poate perturba activitatea școlară din doua motive:

Absențe repetate, nu intotdeauna justificate.

Respingerea mai mult sau mai puțin voalată a bolii somatice de către ceilalți copiii sau de către părinții acestora.

Deficiențe intelectuale. Pentru identificarea deficiențelor intelectuale trebuie să se apeleze la specialiști, iar programa școlară individualizată, aplicată de cadrele didactice, constituie un sport real pentru evitarea situațiilor de risc.

Dificultăți instrumentale. În procesul de adaptare al unui elev la școală sunt implicate mijloacele prin care acesta le folosește pentru a se cunoaște pe sine si pe cei din jur. Dificultățile în realizarea unor activități specifice cum ar fi cele de scriere, citire, calcul, propriile gănduri, dificultăți de raționament, instabilitate emoțională, creează în final, copilului un resentiment față de școală. Aceste dificultăți pot aparea și ca urmari a unor perturbări de tipul celor de limbaj sau de motricitate.

-legat de limbaj se poate descoperi retard oral cu dificultăți pentru însușirea scrisului(disortografie)

-legat de motricitate, dixplaxiile sau stăngăcie generalizată, lentoarea, disgrafia.

1.4.3 Factori de ordin social si economic

În studiul Unicef 2012 „O analiză a participării la educație în învătământul primar și gimnazial”, responsabil de proiect din parte UNICEF Luminița Costache, se menționează faptul că cel mai frecvent factor, care afectează negativ, evoluția școlară a elevilor, este situația veniturilor la limita subzistenței ale familiilor acestora. Imediat următor, este nivelul redus al educației părinților. Un alt factor generator de risc de abandon școlar, este cel al lipsei condițiilor minimale de studiu acasă.

Familiile dezorganizate prin divorț sau deces, familiile monoparentale sau ai căror părinți lucreaza în străinătate, departe de casă, constituie alți factori de risc, datorită faptului că părinții ar trebui să exercite asupra copiilor un control deosebit. Familiile copiilor care abandonează școala rezultă că sunt deficitare din punct de vedere al controlului parental, acest deficit manifestăndu-se prin:

Lipsa ajutorului la supravegherea lecțiilor din partea părinților.

Lipsa controlului asupra activității copiilor în timpul liber, din cauza unui mediu familial dezorganizat, caracterizat prin violență și alcool sau cu părinți prea ocupați de problemele existențiale

Potrivit studiului “Cautăm drumul spre școală- o analiză a cauzelor abandonului școlar în patru județe din România, (București 2011), coordonator A.N.Dan se consideră ca factori favorizanți ai abandonului școlar la nivel de elev și familia sa, sunt următorii:

Lipsa hranei corespunzătoare datorită faptului că părinții sunt imposbilitatea de a asigura hrana necesară, iar copiii din cauza subalimentației nu se pot concentra asupra lecțiilor. În zonele defavorizate economic, profesorii intervievați au declarat că sunt mulți copii care vin la școală fiind atrași mai mult de programul “Cornu și laptele”.

Lipsa de imbrăcăminte și incălțăminte urmare a faptului că deseori s-a constat că o familie dispune de un sigur rănd de haine pentru fiecare copil iar în cazuri extreme copiii ai aceleași familii sunt îmbrăcați pe rănd cu același rănd de haine.

Climatul familial dezagregat, care se carecterizează prin violență, certuri frecvente, consum de alcool și droguri. Acesta are influnță negativă asupra psihicului copilului și al comportamentului său.

Calitatea precară a locuinței, lipsa unui spațiu adecvat studiului precum și lipsa utilităților conduc la creșterea numărului de insuccese școlare.

Modelul de educație al părinților. Mulți copii care renunță la școală provin din familii al căror părinți au un nivel de școlarizare de pănă la opt clase sau chiar mai scăzut. Există și unele excepții cum sunt acei copii care sunt în situația de abandon dar își doresc să facă măcar “ 10 clase” și să obțină asfel o calificare, să nu ajungă zilieri precum părinții lor. De asemenea mulți copii sunt solicitați de părinți să aibe grijă de frații mai mici, în detrimentul timpului acordat școlii.

Modelul oferit de frații mai mari. În multe familii dacă frații mai mari au renunțat la educația școlară, modelul lor este reprodus de frații mai mici.

Diferențele, dintre mediul urban și mediul rural în condițiile în care școlile din mediul rural sunt din ce în ce mai puțin atractive pentru profesori iar posibilitățile de a continua școala pentru elevii din acest mediu sunt scăzute datorită sărăciei, navetei, a reducerii numărului de școli profesionale, către care se îndreptau cei mai mulți dintre copii.

Implicarea în activități în limita legii, integrarea în rețele de cerșetorie, apartenența la unele găști de cartier, au mai mereu drept consecință părăsirea sistemului educațional.

1.4.4 Factori de ordin cultural și etnic

În România, acelasi studiul elaborat sub egida Unicef 2012 „O analiză a participării la educație în învătământul primar și gimnazial”, responsabil de proiect din parte UNICEF Luminița Costache menționează că abandonul școlar este în creștere și afectează în special următoarele categorii de copii: pe cei de etnie romă, pe cei cu dizabilități și pe cei care provin din familii sărace.

Referitor la copiii de etnie romă, cercetarea efectută în cadrul studiului amintit anterior, coeficientul celor care nu au fost niciodată la școală este de două ori mai mare decât al celorlalți copii. În situația celor de categoria de vârstă de 14-17 ani, acest coeficient este chiar de trei ori mai mare. Mai mult decăt atăt, procentul copiilor romi care nu termină ciclul gimnazial, este cu peste 10% mai ridicat decât în cazul copiilor non-romi din aceleași comunități studiate. Din totalul copiilor romi cu vârste cuprinse între 7-13 ani, aproape o zecime nu au mers niciodată la școală, aproape jumătate au abandonat școala în ciclul primar și mai mult de un sfert în timpul învățământul gimnazial. Motivele care au stat la baza abandonului școlar sunt următoarele: situația financiară a familiei, părinții plecați la muncă în străinătate sau atitudinea negativă a familiei față de sistemul educațional, influența prietenilor sau a fraților mai mari, dizabilități sau probleme medicale și căsătoriile timpurii. Aceștii copii ajung, cel mai adesea, să lucreze în cadrul sau în afara gospodărieii, in pofida finalizării unui ciclu de educație. În cazul acelor comunități rome cu o cultură tradițională acestea impun o limtă de vărstă adesea foarte mică până la care copiii(în special fete) pot să frecventeze școala. Pentru cei care trăiesc în condiții de sărăcie severă costul ridicat legat rechizite, haine, încălțăminte, transport îi determină pe părinți să renunțe să-și mai dea fii la școală.

Un alt impediment este limba vorbită în familie, care constituie o piedică în calea accesului la educație.

Studiul „Situația adolecenților din România”-Raport Final, (București, septembrie 2013) sub egida CURS, a Institutului de Stiințe ale Educației și Unicef, coordonator D. Abraham a relevat că rolul școlii se reduce pentru multe familii rome din comunitățile mai puțin dezvoltate, la o alfabetizare de bază care să-i ajute să obțină carnetul de conducere, pentru a putea asfel să transporte fier vechi pe cont propriu, după cum este tradiția familiei lor.

Acelasi studiu subliniează faptul că stimagtizarea acelor elevi care provin din sistemul public de protecție, din familii rome sau a celor cu dezabilități de către colegi sau uneori chiar de profesori reprezintă un alt motiv de abandon școlar. Aceștia împart împreună „povara de a se simți diferiți”, care îi determină de cele mai multe ori să se retragă din grupurile de egali.

1.4.5 Factori de ordin psihologic si pedagogic

Dintre factorii de ordin psihologic menționăm imaturitatea școlară .

Imaturitatea școlară așa cum reiese din studiul legat de comunicarea dintre școală și familie “Comunicarea cu școala, familia și combaterea abandonului școlar “elaborat în cadrul Liceului Economic Călărași(Călărași, 2013) sub îndrumarea psihologului școlar D. Codreanu, se referă la incapacitatea temporară și reversibilă a elevului de a se achita de sarcinile școlare. Ea reprezintă o neconcordanță între dezvoltarea copilului și sarcinile școlare. Se remarcă mai multe forme ale imaturității și anume:

Imaturitate școlară care se exprimă prin scăderea interesului față de atașărea la un grup și prin conduită socială inadecvată în condițiile de grup.

Imaturitate mintală care se exprimă prin incapacitate de analiză și planificarea sarcinilor didactice.

Imaturitate morală exprimată prin lipsa sentimentului datoriei și capacitate redusă de analiză și de planificare a sarcinilor didactice.

Imaturitate prin munca care se exprimă prin incapacitatea de concentrare a atenție și de prelungire a efortului voluntar.

Imaturitatea fizică care se explică prin forță de rezistență redusă la efort necesar in contextual școlar.

Imaturitate volutivă exprimată prin capacitatea redusă de autoreglare acțiunilor necesare în regim școlar.

Factori de ordin pedagogic

Cauzele de ordin pedagogic se situează in mediul școlar dar și în cel familiar. Studiul „Abandonul Scolar: Radiografie si Soluții – coordonator Florin Colceag (București,2010) menționează că la nivelul școlii acești factori pot fi provocați de următoarele situații: incompatibilitatea dintre profesor și copil, lipsa interesului acestuia față de elev, slaba pregătire pedagogică a cadrului didactic, interesul profesorului focalizat pe copiii mai străluciți.

Sistemul educațional românesc este caracterizat potrivit studiului de mai sus ca:

Sistemul educațional anacronic de secol XX

Sistemul educațional care nu motivează nici pe elevi dar nici pe profesori

Sistemul educațional care nu valorifică în procesul de educație experiența și mediul de unde provine elevul

Evaluarea școlară nu are la bază performanțele elevului în raport cu el însuși ci în raport de ceilalți

Magistrocentrism în proiectarea demersului didactic

Componenta informativă este accentuată în dauna celei formative

Școala este izolată de comunitate și comunitatea de școală

Potențialul local nu se regăsește în curriculum-ul școlar

Școlile sunt organizate pe verticală, nu în rețea, fapt ce nu permite ca fiecare copil să-și găsească acel curriculum care i se potrivește

La nivelul familiei unii părinți nu permit copiilor să-și dobăndească autonomia și să devină responsabili de acțiunile lor, iar copii la răndul lor pot reacționa printr-o manifestare de opoziție pasivă sau activă, generalizată sau focalizată pe școală.

2.4 Resursele psihosociale ale elevului în raport activitatea de învățare. Referitor la aceste resurse I.Al.Dumitru, consideră în lucrarea sa “Consiliere Psihopedagogică, Bazele teoretice și sugestii” (Polirom, 2008) că acestea sunt:

Resurse cognitiv-intelectuale care includ:

cunoștințele declarative, adică informațiile stocate în memoria de lungă durată

cunoștințele procedurale precum: algoritmi de operare cu informații, modalități de înțelegere

scheme cognitive și strategii de găndire

Resuse afectiv-motivaționale reprezentate de: curiozitate, plăcere, satisfacția de a învăța, de a explora precum și de motivația învățării, inteligență emoțională

Resurse atențional-voliționale care urmăresc focalizarea și concentrarea pe sarcina/problemă și mobilizarea voluntară(capacitatea de efort voluntar și de angajament subiectiv

Resursele instrumental-comportamentale care sunt evidențiate de aptitudini, abilități și deprinderi.

Resurse de personalitate:

temperamentale

caracteriale

creativitate

imagine de sine și stimă de sine

ROLUL SERVICIILOR DE CONSILIERE IN PREVENIREA ABANDONULUI ȘCOLAR

2.1 Principii și metode de consiliere educaționale:

E. Anghel în lucrarea „Psihologia educației pe tot parcursul vieții ( For You, 2011)” definește consilierul educațional ca cel care oferă elevilor, sub forma consultațiilor individuale și de grup, servicii ce au în vedere teme precum:

Cunoașterea de sine

Comunicarea eficientă cu părinții, colegii, profesorii

Dezvoltarea personală

Depășirea de obstacole școlare

Comportamente asertive

Managementul timpului liber și al propriilor obiective

Prevenția in ceea ce privește abandonul școlar și altor comportamente deviante precum consumul de droguri, a traficului de persoane sau abuzului psihic.

A.Baban,D.Petrovai,G.Lemen în lucrarea „Consilere și orientare” (Humanitas,2002) consideră ca aptitudini fundamentale ale consilierului, fără de care procesul de consiliere nu-și atinge scopul sau dimpotrivă poate avea consecințe contare, sunt:

Acceptarea, este atitudinea de recunoaștere a deminității și valorile personale ale elevilor, calitățile și defectele, punctele tari și cele slabe, gănduri, comportamente și trăiri, în primul rând fără a condiționa, a contola, judeca sau critica. De reținut că acceptarea necondiționată nu este sinonimă cu aprobarea oricărei atitudini sau oricărui comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu toleranță sau simpatie. A accepta o persoană nu presupune nici aprobare dar nici dezaprobare față de ceea ce spune sau simte acea persoană, este de fapt acceptarea faptului că fiecare este diferit față de ceilalți. Trebuie evitate evaluări de genul „nu ar trebui să simți așa”, „băieții nu trebuie să păngă”,” fetele nu ar trebui să se poarte asa niciodată”. Acceptarea este o atitudine pozitivă, de înțelegere a elevului și nu una neutră. Copilul poate percepe neutralitatea ca o indiferență din partea consilierului.

Empatia reprezintă abilitatea consilierului de a se transpune în locul altei persoane, de a percepe modul în care acesta simte, găndește, se comportă. Empatia ajută la exprimarea convingerilor, valorilor, emoțiilor. Aceasta se dezvoltă prin însușirea unor metode de comunicare verbală și nonverbală, ținând cont de câteva sugestii cum ar fi:

De evitat întrebările închise de genul „De ce ai plecat de școală….?”. sau a moralizării interlocutorului precum remarca „Nu este bine ce ai făcut”. Trebuiesc utilizate întrebări deschise care facilitează dialogul, cum ar fi: „Ai putea să-mi spui mai multe despre acel eveniment….?”. De asemenea trebuiesc evitate întreruperile, de genul „Părerea mea este….”. Etichetarea este o altă barieră în calea unei comunicări empatice care distorsionează înțelegerea de genul: „Esti cam distrat/neserios/superficial”. Tot pentru realizarea unei comunicări empatice sunt de evitat criticile sarcastice cum ar fi cele „Ești ridicol” sau a feed-back-urilor negative, precum”Rezultatele tale la învățătură sunt nesatisfăcătoare”.

Găndirea pozitivă. Consilierea educațională trebuie focalizată pe dezvoltarea respecului de sine al elevului, a responsabilității personale. Trebuie întărită încrederea în sine precum și percepția intr-o notă pozitivă asupra lumii înconjurătoare.

Congruența. Aceasta se referă la concordanța dintre comportamentul consilierului și emoțiile, convingerile,valorile sale personale.

Colaborarea. Reprezintă abilitatea consilierului de a implica elevul în hotărârile sale asupra dezvoltării personale. De remarcat, că relația dintre aceștia nu trebuie să fie una de transmitere de informații de la ”expert” la „novice” și din contră, o relație de parteneriat și de respect.

Adresarea întebărilor. Consilierul adresează întebări copilului pentru a-l ajuta să își clarifice sentimentele, convingerile, acțiunile, valorile personale. Tipurile de întrebări:

Întrebări închise. Acestea sunt cele care generează răspunsuri în termeni de „da” sau „nu”. De obicei aceste întrebări conduc la întreruperea comunicării.

Întrebări justificative „de ce” sunt considerate ca întrebări inutile în consiliere, pentru că îndeamnă pe elev să identifice cauze sau motive și nu este acesta obiectivul unei consilieri. Ele sunt asociate cu sentimente de culpabilitate. Întrebarea de „De ai luat această decizie sau ai făcut acest lucru?”este asociată de copil cu „De ai făcut un lucru așe de prostesc?”. Se recomandă ca întrebarea „de ce ?” să fie înlocuită cu întrebarea deschisă de genul „ai putea să-mi descrii situația X ?”

Întrebări ipotetice. Acestea sunt necesare pentru analiza consecințelor pozitive sau negative ale unor acțiuni și pentru a lua în considerație unele alternative de acțiune. Întrebarea de genul „Cum ai vrea să fii peste 10 ani”, asigură copiilor o stare de confort, prin abordarea ipotetică asupra problemei și nu prin focalizare specifică asupra ei.

Întrebări deschise. Acestea sunt întrebările care transmit elevului că este ascultat și consilierul este interesat de informațiile pe care le aude. Prin aceste întrebări elevul este ajutat să-și exprime atitudinile, valorile, sentimentele și opțiunile asupra problemei abordate. Ele ușurează procesul de comunicare prin invitația de a descrie situația astfel: „Ai putea sa-mi spui mai multe despre acel eveniment?”, „Poti sa-mi descrii situația X?”

Oferirea de feed-back. A oferi un feed-back pozitiv este o abilitate care susține comunicarea dintre consilier și copil. Feed-back-ul se va focaliza pe aspecte pozitive, trebuie concentrat pe un comportament specific și nu pe unul general, de asemenea nu trebuie să fie critic sau evaluativ. Acesta se impune să fie oferit imediat pentru întărirea comportamentului persoanei și nu după o perioadă de timp.

Parafrazarea. Reprezintă aceea abilitate de reformulare a ceea ce pare esențial dintr-un mesaj. Are ca scop clarificarea aspectelor legate de subiect sau tema în discuție. Se realizează prin formularea unor fraze care transmit elevilor că mesajul a fost înteles cum ar fi cele: „Ceea ce spui tu se referă la…….”, „Cu alte cuvinte…….”

Sumarizarea. Este o modalitate de a concentra intr-un mod organizat cele mai importante aspecte ale discursului celui consiliat. Cu ajutorul sumarizării se face o recapitulare a discuției. Aceasta este utilă și ca formă de deschidere a unei noi etape asupra problemei, prin reamintirea concluziilor etapelor anterioare.

Reflectarea. Reprezintă exprimarea înțelegerii de către consilier a informațiilor transmise de elev simultan cu transmiterea stărilor sale emoționale. Scopul cel mai important al reflectării este acela de validare a trăirilor emoționale ale elevului.

2.2. Metode de consiliere

Tehnica stingerii comportamentelor nedorite

Așa cum reiese din suportul de curs “Consilierea în asistență socială”, H.Dumitrașcu (Bucuresti, 2013) această metodă poate fi utilizată in vederea dimensionarii si înlăturării atitudinilor și comportamentelor negative. Se bazează pe faptul potrivit căruia comportamentele învățate au tendința de a slăbi și dispărea dacă ele nu sunt întărite corespunzator. In cadrul demersului terapeutic, trebuie implicați atăt copilul căt și familia și cadrul didactic. Părinții trebuie ajutați și învățați să facă deosebirea intre comportamentele reale ale copilului și cele demonstrative, adică intenționat negative. La școală, pedagogul trebuie îndrumat sa ignore comportamentul necorespunzator al elevului și să acorde atenție numai aspectelor pozitive( deziderabile)cum sunt : rezultatele bune obținute la unele materii, abilitățile sportive sau artistice, aprecierile colegilor.

Abordarea cognitiv-comportamentală

Este prezentată în cursul “Consilierea în asistență socială”, H.Dumitrașcu (Bucuresti, 2013) drept metoda în care subiectului îi sunt descrise explicit toate aspectele procesului respectiv iar consilierul îi solicită ajutorul să colaboreze în vederea planificării unor strategii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă. Atmosfera are la bază starea de încredere reciprocă între subiect și consilier. Acesta din urmă îl va ajuta să dobăndească abilitățile prin care să-și rezolve propriile probleme atăt cele prezente căt și viitoare. Foarte important pentru abordarea acestei metode este evaluarea subiectului prin:

Interviu asupra comportamentului subiectului

Auto-monitorizarea

Autoevaluarea (folosirea chestionarului, a scalelor de evaluare, informații din partea altor persoane)

Observarea directă a tipului de comportament prezentat de subiect.

Psihoterapia experențială

Demersul terapeutic îl sprijină pe elev să obțină autonomia, să se accepte asa cum este, sa-și afirme identitatea unică in raport cu ceilalți, cu familia. Psihoterapia experențială, așa cum reiese din cursul „ Consiliere și terapii de familiale”, realizat de H.Dumitrașcu( București, 2013/2014) ajută copilul să se deblocheze și să-și folosească creativ propriile resurse, intr-un mod conștient, bazat pe liberatea alegerilor și asumarea responsabilitatilor. Orice om este unic si dispune de un potential latent ce se cere valorificat.

Tehnici expresive integrate în terapia experențială. Se utilizează un mare numar de tehnici, alegăndu-le si integrăndu-le in terapie asfel incăt să corespundă scopului de schimbare a interacțiunilor in sistemul familial, potrivit necesităților tuturor membrilor.

Se folosesc o serie de accesorii necesare(păpuși, cretă, vopsele si hărtie) pe care le utilizează atat la joc in terapia cu copiii căt ca si ca suport in diferite jocuri si experiențiale cu toata familia.

2.3 Etapele procesului de consiliere:

I.Al.Dumitru în lucrarea Consiliere Psihopedagogică, Bazele teoretice și sugestii (Polirom, 2008) consideră consilierea educațională un proces complex care presupune parcurgerea mai multor etape cum ar fi:

Stabilirea unei legături puternice cu beneficiarul și lumea lui. În acest context consilierul și elevul își focalizează interesul pe identificarea problemelor, în speță care sunt factorii care au condus la riscul de abandon școlar. Ei negociază sensul și semnificația faptele și a evenimentelor expuse de acesta. Amândoi își construiesc o lume aparte, prin expunerea de gănduri și sentimente, care devine referențialul schimbării specifice. De multe ori soluția problemelor, s-a constat că o reprezintă schimbarea modului în care clientul concepe realitatea.

Invitația de a vorbi adresată elevului. Cea mai bună modalitate de a-l convinge pe acesta, de a-l determina să prezinte problema, este aceea de a vorbi, prin utilizarea întrebărilor deschise. Acestea ajută copilul să se exprime cu o mai mare libertate și constituie pentru consilier, un bun prilej de a descoperi semnificațiile gândurilor, a percepțiilor și a faptelor acestuia.

Ascultarea activă și observarea manifestărilor elevului. Consilierul se arată doritor să afle și este capabil să asculte problema copilului, să-l incurajeze să vorbească în măsura în care el dispune de anumite abilități cum ar fi stabilirea unui contact vizual cu acesta, folosirea unui limbaj corporal atențional, observarea mesajului verbal al elevului, descifrarea semnificației gesturilor și ale vocii acestuia, încurajările minimale.

Clarificarea problemelor elevului. Beneficiarul este susținut să-și clarifice problemele cu care se confruntă, să le încadreze adecvat și să le exploreze în profunzime. În acest scop, consilierul utilizează tehnici precum: reformularea, resemnificarea, interpretarea.

Conștientizarea de către elev a problemelor cu care se confruntă, precum și a modalităților de soluționare a acestora. Copilul trebuie ajutat sa-si expună „povestea” neîngrădit, liber, fără reticiențe. Tehnica interviului îl va orienta pe acesta să devină conștient de propriile capacități și limite, să găndească pozitiv, să încerce să se angajeze într-un proces de schimbare evolutiv.

Confruntarea elevului cu propriile convingeri ca sursă de rezistentă la schimbare. Convingerile acestuia s-au format în timp, din motive de adaptabilitate. Rezistența se referă la acele dificultăți, în general inconștiente, pe care copilul le manifestă, ca urmare a unor experiențe anterioare dureroase, trăite de acesta. De obicei, acestea se remarcă de către consilier, atunci cănd copilul refuză să vorbească despre anumite lucruri, pentru că îi provoacă neplăcere, anxietate sau că atunci cănd o face, trădează neliniște și efort psihic. Dacă refuzul persistă, consilierul poate schimba strategia, folosind procedee care să-l determine pe copil să continue să-și spună povestea, în sensul sugerat de consilier.

Analiza alternativelor posibile în luarea unei decizii. Se consideră că o problemă are mai multe soluții iar sarcina consilierului constă în aceea de a ajuta copilul să identifice mai multe căi de rezolvare, prin multiplicarea perspectivelor de abordare ale acestora, urmată de o analiză comparativă și finalizată cu luarea unei decizii. Varianta ultimă a deciziei se alege pe baza opțiunii copilului ca fiind soluția cea mai avantajoasă din puntul său de vedere.

Facilitarea activă a schimbării elevului. Consilierul prin încurajare, susținere și orientare ajută copilul astfel încât acesta să-și depășească rezistențele și să-și înteleagă problemele iar printr-o facilitare activă a acestui proces, să realizeze schimbarea de sine a acestuia.

Experimentarea și exersarea noilor comportamente. Consilierul trebuie să ajute copilul să dobăndească un nou mod de a gandi și de a proceda, de a dobăndi un comportament achiziționat prin învățare. El are nevoie de suport și de feedback, asfel încăt să se convingă că noul comportament îl ajută spre o rezolvare mai adecvată a problemelor.

Funcționarea optimă a clientului. După ce a învățat cum să-și rezolve problemele și să se adăpteze solicitărilor, copilul trebuie să transfere ceea ce a acumulat, în viața școlară și socială, fără să mai fie asistat și îndrumat de consilier.

III. CERCETARE PRIVIND COPIII CU RISC DE ABANDON ȘCOLAR

3.1 Domeniul cercetării

Abandonul școlar a devenit un fenomen care are repercursiuni atât la nivelul individului, familiei sale dar și asupra societății. Abandonul școlar duce la disparități sociale și la perpetuarea sărăciei. Mai mult decăt atât există riscul ca acești elevi scăpați de sub controlul școlii să devină delicvenți. Absenteismul reflectă acel tip de conduită ce prefigurează atiduninea structurată a lipsei de interes și de încredere sau motivație in procesul de educație școlară.

Studiul s-a desfășurat în cadrul fundației Sfanta Macrina, organizație neguvernamentală care s-a inființată în anul 1996. Fundația sprijină integrarea socială a copiilor fără adăpost, pentru prevenirea și înlăturarea fenomenului copiii străzii și prevenirea abandonului școlar. Fundația Sfanta Macrina colaborează cu DGASPC sector 2.

Fundația Sfanta Macrina are drept scopul fundamental oferirea de servicii sociale pentru:

ingrijire primara in regim de zi, pentru satisfacerea unor nevoi de bază,

ingrijirea rezidentiala, in sistem centru de plasament sau locuinte protejate, in funcție de varsta si nevoile beneficiarilor.

Intervenția este centrată pe copil, indiferent de tipul de serviciu oferit.

Toate serviciile sociale care se desfășoară în cadrul Fundației Sfanta Macrina sunt bazate pe educație și sprijin pentru absolvirea învățamăntului obligatoriu, pentru:

învățarea unor deprinderi de viață independentă, considerate drept elemente absolut necesare pentru integrarea socială și profesională a beneficiarilor.

educația si consilierea educationala, prezente in toate serviciile oferite.

Centrul de zi acordă servicii sociale unui numar de 40 de copii/pe zi, cinci zile pe săptămănă. Acestora li se oferă consiliere educațională, asistență medicală și ajutor material pentru ameliorarea statutului socio-economic. Sunt impărțiți pe grupe de vărstă și sunt implicați în diferite activități: alfabetizare, asistență socială, consiliere educațională, individuală și de grup. În anul școlar 2012- 2013 toți copiii înscriși in centru, au absolvit anul școlar iar 12 dintre au fost premiați pentru rezultate deosebite.

3.2 Obiectivele cercetării

Identificarea factorilor individuali si sociali care conduc la nivelul redus al participării școlare și la abandon școlar

Identificarea mijloacelor de susținere, de sprijin care motivează copiii să urmeze școala.

3.4 Grupul țintă este format din 7 studii de caz, focalizate pe copil. Subiecții provin din clasele V-VIII, din cadrul centrului. Aceștia la începutul anului școlar aveau rezultate slabe la învățură, înregistrau absențe nemotivate și acte de indisciplină. Scopul acestui studiu a fost de a exemplifica datele culese din teren și în măsura posibilităților, trasate concluziile general valabile pentru copiii incluși în studiu.

3.5 Elaborarea de ipoteze

La elaborarea studiului am plecat de la premiza că participarea școlară ar putea fi imbunătățită în rândul grupului țintă prin intervenția asupra factorilor individuali și sociali care au declanșat acest fenomen.

Un aspect important în încercarea de a reduce numărul de absențe nemotivate precum și creșterea voinței proprii de a participa la cursurile școlare si nu forțați de familie, este cel legat de dezvoltarea psihica si socială caracteristică vârstei. Este binecunoscut faptul ca vârsta adolescenței este una a nesiguranței, în care indivizii își caută un grup de apartenență și vor să demonstreze că sunt capabili de tot ceea ce își propun, fără să se gândească la consecințe. Cu cât elevii au impresia că sunt mai siguri pe ei, că ies in evidență mai mult față de ceilalți prin părăsirea programului școlar, cu atât trebuie să se intervină asupra schimbării acestor mentalități.

Este foarte important ca situația fiecărui copil să fie foarte atent monitorizată asfel încât acești copii care au situația școlară problematică, metodele de coerciție (amenzi, note scăzute la purtare, exmatriculare) să fie atent aplicate (sau chiar evitate), ca acestea nu devină factori declanșatori ai abandonului școlar.

Dacă climatul social precar reprezintă un factor important în apariția abandonului școlar trebuiesc găsite soluții ca părinții să depăsească dificultătile de impas financiar, prin reorientare profesională sau sprijin material din partea autorităților competente.

Dacă climatul afectiv, dintre familie și copil este deteriorat, sedințele de consiliere vin să puncteze, care sunt cauzele și pașii care trebuie urmați ca aceste relațiile să se îmbunătățească. Consilierea și sprijinirea copiilor care se adaptează mai greu cerințelor programelor școlare atât ca umare a lipsurilor de cunoștințe acumulate în anii anteriori, fie urmare a capacităților lor intelectuale limitate.

3.6 Metode și tehnici de cercetare

Ancheta socială. Aceasta este o metodă care face parte din categoria intrumentelor cu ajutorul cărora s-au cules date despre subiecți și reprezintă primul pas în procesul identificării problemelor cu care se confruntă aceștia. Ancheta socială cuprinde atât date cu caracter general privind datele de identificare( nume, prenume, adresă, vărstă, locul de domiciliu, stare de sănătate, stare civilă, veniturile) precum și informații care surprind specificul cazului.

Studiul de caz. Prin intermediul studiului de caz nu se abordează doar persoana și realitatea psihosocială din jurul acesteia, ci se cercetează un fragment din realitatea generală, intervenind și metoda observației, deopotrivă. Fiecare studiu a fost elaborat cu ajutorul anchetei sociale, a observației, interviu cu dirigintele și evaluării psihosociale iar la final s-au extras datele relevante. În cadrul acestei cercetări această metodă a fost valorificată pentru surprinderea aspectelor negative ale factorilor individuali și sociali care conduc la riscul de abandon școlar. În realizarea studiului de caz au fost folosite tehnici precum genograma și eco harta, care ajută la dezvăluirea acelor reguli nescrise din cadrul copil- familie și copil-familie și instituțiile din jurul lui.

Evaluarea psihosocială. Aceasta ajută la evidențierea legăturii potențiale de cauzalitate în simtomatologia copilului, referitoarea la situația de risc de abandon școlar. Evaluarea psihosocială este sistemică și vizează următoarele:

dezvoltarea cognitivă

comportamentele care duc la risc

controlul comportamentului

comunicarea în cadrul familiei

exprimarea și implicarea afectivă a subiectului în relația cu familia și cu cei din jur

Interviul individual

Este considerat o metodă atunci când obiectivul de culegere a datelor îl constituie analiza de tip calitativ etnografic. Etapele unui interviu presupun:

Investigarea care se realizează printr-un set de întrebări în conformitate cu scopul urmărit.

Reprezentarea –culegerea datelor și înregistrarea lor.

Interpretarea datelor, prin evaluarea valadilităților acestora.

Plan de interviu nestructurat. Deși nu există o ordine a întrebărilor, metoda constă în ascultarea răspunsurilor la întrebări de ordin general și direcționarea conversației spre subiectul dezbătut. Conținutul și forma interviului diferă în funcție de subiectele discutate și de caracteristici(intervievarea diriginților) de locurile unde se desfășoară( cancelarie, cabinet de consiliere, sală de curs)

Observația este o metodă fundamentală prin care s-au cules datele și care a însoțit cercetarea pe tot parcursul utilizării metodelor menționate.

3.7 Prezentarea și evaluarea datelor

Identificarea factorilor sociali în urma anchetei sociale

Identificarea factorilor individuali, realizată prin descrierea comportamentală, cognitivă și emoțională așa cum rezultă din evaluarea psiho-socială

planul de intervenție care cuprinde:

formularea obiectivului de lungă durată

formularea obiectivelor specifice în funcție de natura problemei și obiectivele de lungă durată. La elaborarea obiectivelor specifice s-au luat în vedere și componentele comportamentale, cognitive sau emoționale

planul de intervenție, care s-a stabilit în funcție de obiective

evaluarea intervenției, prezentarea rezultatelor școlare

Studiul de caz 1

Cazul a fost inclus în programul centrului de zi al Fundației Sf. Macrina, urmare a dispoziției nr XX 26.09.2013. Aceasta stipulează că se acordă d-nei M.B. asistență de specialitate constând în înscrierea copilului M.I. născut la data de 30.06.2003, în București, în cadrul fundației, pe o perioadă de un an cu reevaluare, în scopul prevenirii abandonului școlar.

Copilul va beneficia din partea Fundației Sf Macrina de următoarele servicii:

Educare, îndrumare, sprijin în efectuarea temelor

Asistență și îngrijire

Consiliere psihosocială pentru copil și familia sa

Socializare și petrecere timp liber

Evaluarea în urma anchetei sociale (Anexa I)

Istoricul familiei.

Mama copilui M.A. a avut relație de concubinaj cu N.T.. În urma acestei relații au rezultat doi copii, M.I. și fratele acestuia M.N.A. Cei doi frați locuiesc, la momentul efectuării anchetei, împreună cu bunica maternă, mătușa lor(sora mamei) și cei doi copiii ai acesteia (verișori). Mama celor doi copiii este plecată la muncă în Italia, ei aflăndu-se în grija bunicii materne.

Starea de sănătate

Familia M. este înscrisă la medicul de familie C.A, Policlinica Ardeleni sector 3, București.

Din declarațiile bunicii rezultă că membrii familiei nu au boli cornice.

Starea de igienă

In ceea ce privește condițiile de trai ale minorului, acesta locuiește intr-o casă cu 2 camere, inchirită de la ICRAL, pentru care se plătește o chirie de 40 lei / lună. Aceasta este construită din cărămidă, pardosită cu dușumea de lemn, acoperită cu tablă, iluminată cu curent electric, încălzită cu calorifer electric, fără canalizare și apă curentă. Camerele de locuit sunt nesatisfăcătoare din punctul de vedere al stării de igienă. Locuința este alcatuită dintr-un hol, care este impărțit în două – într-o parte este improvizată bucătăria iar în altă parte se află o canapea, unde doarme bunica maternă și o altă cameră. Condițiile de igienă sunt necorespunzătoare, în cameră locuiesc 5 persoane. Nu există spațiu pentru efectuarea temelor. Camera de bucătărie este de asemenea nesatisfăcătoare. Bucătăria este improvizată pe hol, mâncarea este preparată la un aragaz cu butelie. Aceasta reprezintă în același timp și dormitor pentru bunica maternă. Camera de baie, grupul sanitar este improvizat într-o anexă a casei. Aparatele electrice și electrocasnice sunt un TV, un frigider și un aragaz.

Relațiile de familie

Copilului M.I. are relații bune cu bunica maternă și cu mătușa. Relațiile cu mama sunt rare datorită faptului că aceasta este plecată la muncă în Italia, N.A. și fratele său aflându-se în îngrijirea bunicii materne, cu care locuiește. Copilul, fratele și verișorii sunt în relații de sprijin și afectivitate.

Venitul familiei

Venitul familiei include alocația copiilor (42 lei*4 copii), bursă copil (130 lei/lună) și pensia bunicii în cuantum de 600 lei. Astfel, venitul total lunar este de 898 de lei și de 149 lei/ pe membru de familie.

Relația cu vecinii și cu familia extinsă

Familia nu are conflicte cu vecinii sau cu rudele.

Nici un membru al familiei nu are antecedente penale și nu prezintă comportamente deviante.

Interviu cu dirigintele copilului

În vederea cunoașterii situației școlare a copilului, a fost intervievat dirigintele care a prezentat notele obținute de acesta în perioada clasei a-V-a. Rezultatele la învățătură au fost mediocre spre slabe, având o corigență la matematică, pe care a reușit să o depășească în sesiunea din toamnă și să absolve asfel clasa a-V-a. Referitor la atitudinea elevului său, acesta a declarat, că M.I. nu prezintă un interes față de o materie anume sau față de școală în general. Din discuțiile purtate cu elevul său, dirigintele a constatat că, M.I. consideră că datorită situației economice grele de acasă, nu poate să-și pregătească temele și de aceea prezintă un interes scăzut pentru ele.

Din punct de vedere disciplinar, elevul nu a provocat probleme sau conflicte.

Evaluarea psihosocială

Ca urmare a evaluării psihosociale se rețin următoarele aspecte. Procesele cognitive sunt adecvat dezvoltate, problemele de inteligență generală relevând un intelect mediu. Deprinderile de citit, scris, vorbit, nu sunt suficient de formate și consolidate, iar vocabularul este mediu dezvoltat. Este un copil echilibrat, neemotiv, nu creează situații conflictuale și relaționează în general bine cu componenții de vărstă. Autonomia individuală și socială sunt în curs de formare. Copilul este foarte atras de activitățile sportive, practicând tenis de masă. În ceea ce priveste relaționarea cu copii, abilitățile sociale sunt dezvoltate, acestea fiind atuul principal al copilului.

Factorii sociali și individuali

Potrivit anchetei sociale, a declarațiilor dirigentelui și a evaluarii psihosociale desfășurate cu privire la M.I., s-au stabilit principalele motive care au generat situația școlară a acestuia.

In acest sens, intrucât familia este de tip monoparental (copilul nu păstrează legătura cu tatăl), iar mama este plecată din țară, copilul nu are sprijin în educație și la efectuarea temelor. Acest rol nu poate fi ocupat de bunica sau mătușă, iar fratele mai mare este ocupat cu rezolvarea propriilor sarcini școlare. In acelasi timp, situația economică grea a familiei privează copilul de un spațiu corespunzător unde să-și pregătească temele. Dat fiind faptul că de-a lungul perioadei școlare nu și-a efectuat temele în mod temeinic a acumulat lacune în cunoștințe iar deprinderile de scris, vorbit și citit nu sunt dezvoltate potrivit vârstei.Venitul lunar scăzut pe membru de familie, dovedește că resursele bănești sunt insuficiente pentru asigurarea nevoilor de hrană și de întreținere a familiei.

STABILIREA OBIECTIVELOR

Asistentul social și psihologul au stabilit drept obiectiv general, prevenirea neglijării și abandonului școlar, prin înscrierea copilului la centrul de zi Sf. Macrina, pe o perioadă de un an cu reevaluare.

Obiectivele specifice

Rezolvarea temelor împreună, depășirea problemelor legate de deficiențele de scris, vorbit, citit.

Creșterea interesului pentru școală manifestat prin obținerea de rezultate pozitive.

Susținerea copilului în dezvoltarea relațiilor sociale.

Susținerea în obținerea de rezultate sportive performante.

Ajutoare sub formă de alimente, îmbrăcăminte, pentru familie.

Plan de intervenție personalizat

Evaluarea situației școlare pentru primul semestru

La sfârșitul semestrului I al anului școlar 2013-2014, M.I. a avut note de promovare la toate materiile și nu înregistra absențe nemotivate. Din punct de vedere al performanțelor sportive, a intrat în echipa lotului de juniori a clubului Olimpia, în urma unor probe de selecții efectuate de antrenorii acestui club, în luna martie

Studiu de caz 2

Cazul T.N. a fost inclus în programul Centrului de Zi al Fundației Sf. Macrina A.R.M.S. urmare a dispozitiei nr. XX/24.09.2013. Aceasta stipulează că se acordă d-nei T.B. asistență de specialitate constând în înscrierea copilului T.N., născut la data de 31.05.2001, în București, în cadrul Fundației, pe o perioadă de un an cu reevaluare, în scopul prevenirii abandonului școlar. Copilul va beneficia din partea fundației Sf. Macrina A.R.M.S.de următoarele servicii:

Educare îndrumare, sprijin în efectuarea temelor

Asistență și îngrijire

Consiliere psihosocială pentru copil și familie

Socializare și petrecerea timpului liber

Evaluarea în urma anchetei sociale

ISTORICUL FAMILIEI

T.B. s-a căsătorit cu T.C. în anul 1988 și au patru copiii T.V 20 de ani, T.S. de 17 ani, T.F. de 16 ani si T. N. de 13 ani. În vara anului 2012 T.B. a părăsit domiciliul conjugal datorită faptului că soțul său este alcoolic și avea manifestări violente față de ea și de copiii lor. Acum stă la concubinul ei împreună cu fiul cel mic, T.N, ceilalți frați locuind în continuare cu tatăl lor.

STAREA DE SĂNĂTATE

Familia T. este înscrisă la medicul de familie. Din declarațiile mamei rezultă că membrii familiei nu au boli cornice.

STAREA DE IGIENA

Băiatul locuiește impreună cu mama sa, fără forme legale, la domiciliul concubinului acesteia, după ce aceasta a părăsit domiciului conjugal. Din punct de vedere al condițiilor de locuit, acestea sunt corespunzătoare. Casa este propietatea concubinului, are 3 camere este construită din cărămidă, pardosită cu parchet, acoperită cu tablă, iluminată cu curent electric, încălzită cu sobe cu gaz, cu canalizare și apă curentă. Locuința dispune de bucătărie și cameră de baie. Întreaga casă este bine îngrijită. Copilul are propria lui camera, cu spațiu necesar pentru efectuarea temelor.

RELAȚIILE DE FAMILIE

Din punct de vedere al climatului familial copilul are probleme de adaptare cu concubinul mamei sale. Declară că evită să se întălnească față în față cu acesta. Îl mulțumește în schimb situația că acum are camera lui, fără să o împartă cu ceilalți frați. Relația cu mama este distantă, fără multă afecțiune. Mama consideră că odată ce l-a luat lângă ea și îi oferă un cămin s-a achitat de obligațiile parentale. Acasă copilul este cuminte, nu provoacă conflicte pentru că nu vrea ca concubinul mamei să-l alunge la tatăl lui natural. Tatăl biologic așa cum declară mama sa era foarte violent cu copilul, dar acum în condițiile date, consideră că numai mama este datoare cu îngrijirea și educarea lui, asfel încăt nu se ocupă deloc de situația acestuia. Relația cu frații este una de distanță, fără afectivitate. Mama a declarat că a părăsit domicliul conjungal în primul rând, pentru că soțul ei era alcoolic și o bătea. De rele tratamente din partea tatălui suferea și copilul T. N.

VENITURILE FAMILIEI

Veniturile familiei includ alocația de stat a copilului în sumă de 42lei/ lună și salariul concubinului în cuantum de 1000 lei /lună. Venitul total lunar este în cuantum de: 1042 lei /lună ceea ce reprezintă un venit lunar pe membru de familie de 347/ lei / lună.

RELAȚIA CU VECINII SI CU FAMILIA EXTINSĂ

Familia nu are conflicte cu vecinii sau cu rudele.

Nici un membru al familiei nu are antecedente penale și nu prezintă comportamente deviante

Interviu cu dirigintele

Pentru a afla despre situația școlară a copilului și despre comportamentul lui la școală în urma interviului cu dirigintele au reieșit următoarele:

Situația școlară : Motivația școlară a scăzut în perioada 2012-2013, fapt dovedit de rezultatele școlare slabe. Deși înainte de această perioadă era un elev cu rezultate medii, în urma sepărării părinților, rezultatele la învățătură au început să scădă, asfel încăt copilul avănd corigențe la matematică și română a fost nevoit să repete clasa a VI-a.

Starea disciplinară: Nu respectă regulile școlare și nu iși termină sarcinile. Vorbește neîntrebat în timpul orelor. Are manifestări de furie și intră deseori în conflicte cu colegii chiar și din lucruri mărunte. Este supărăcios și nervos dăcă cineva face o aluzie negativă la adresa lui. Atunici devine agresiv, lovește și înjură. De la școală absentează nemotivat pretextând că e bolnav, dar mama nu recunoaște această situație. Colegii relatează că T.N. se laudă, că în timpul orelor se ocupă cu obținerea de comisioane din diferite activități(merge în parcarea unor supermarketuri și ajută clienții la căratul cărucioarelor cu cumpărături) pentru a obține bani de buzunar. Acest aspect nu-l recunoaște însă fața dirigintelui.

Urmare a evaluării psihosociale se rețin următoarele aspecte:

Cognitiv. Are o capacitate de concentrare adecvată proceselor cognitive. Are o capacitate de concentrare a atenției și o capacitate de memorare medie. Din punt de vedere al limbajului verbal copilul manifestă dislalie simplă, inventarul lingvistic fiind adecvat nivelului de școlarizare.

Nivelul scris citit este nesatisfăcător, necesitănd exersare și consolidare, regulile gramaticale și de ortografie fiind în curs de consolidare. Are o imaginație bogată cu tendințe spre confabulare.

Afectiv manifestă o formă de atașament neadecvat evidențiat cu o mare nevoie de afectivitate și atenție.

Este dezinhibat, în relațiile cu ceilalți copiii. Preferă activitățile aventuroase sau chiar rebele. Nu este înclinat spre studiu și cunoaștere. Atunci cănd este supărat este combativ și iritabil.

Factorii sociali și individuali

Potrivit raportului anchetei sociale, a declarațiilor dirigentelui și a evaluarii psihosociale desfășurate cu privire la copilul T.N., s-au stabilit principale motive care au generat situația școlară a acestuia: Din punct de vedere legal, familia este constituită, însă părinții sunt despărtiți în fapt, mama locuind la concubin, din vara anului 2012. Copilul are probleme de adaptare cu concubinul mamei, iar cu mama relatiile sunt reci și distante. Deși condițiile de locuit sunt propice studiului, acesta nu acordă atenție efectuării temelor. Este rebel și refractar la reguli impuse, excepție făcând relația cu concubinul, pe care îl ascultă de frică să nu fie alungat de acasă. Dat fiind faptul că de-a lungul perioadei școlare nu și-a efectuat temele în mod temeinic a acumulat lacune în cunoștințe iar deprinderile de scris, vorbit și citit nu sunt dezvoltate potrivit vârstei. Are multe absențe nemotivate. Venitul pe membru de familie este redus, motiv pentru care copilul se ocupă cu obținerea de comisioane din diferite activități, pentru a-și face rost de bani de buzunar.

Stabilirea obiectivelor

Asistentul social și psihologul au stabilit drept obiectiv general, prevenirea neglijării și abandonului școlar, prin înscrierea copilului la centrul de zi Sf. Macrina, pe o perioadă de un an cu reevaluare..

Obiectivele specifice

Creșterea interesului pentru școală, ca urmare a ședințelor de consiliere individuală și cu familia

Rezolvarea temelor pentru acasă, depășirea problemelor legate de deficiențele de scris, vorbit, citit.

Susținerea copilui în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor sociale.

Plan de intervenție personalizat

Evaluarea situației școlare pentru primul semestru

La sfârșitul semestrului I al anului școlar 2013-2014,T.N. a avut note de promovare la toate materiile și nu înregistra absențe nemotivate.

Studiu de caz 3

Cazul a fost inclus în programul centrului de zi al fundației Sf. Macrina, urnare a dispozitiei nr. Xx/24.09.2013. Această dispoziței stipulează că se acordă d-nei R.M asistență de specialitate constând în înscrierea copilului în R.S, năcut la data de 31.05.2001, în București, în cadrul fundației, pe o perioadă de un an cu reevaluare, în scopul prevenirii abandonului școlar. Copilul va beneficia din partea fundației Sf. Macrina de următoarele servicii:

Educare îndrumare, sprijin în efectuarea temelor

Asistență și îngrijire

Consiliere psihosocială pentru copil și familia sa

Socializare și petrecere timp liber

Evaluarea în urma anchetei sociale (Anexa III)

Istoricul familiei

Familia este legal constituită din anul 2000. Soții R.M. și R.T. au împreună 3 copiii. Mama copiilor nu desfașoară activitați in prezent, este casnică si are grijă de fetița de un an fiind însărcinată cu al 4 -lea copil, urmând sa nască în luna martie. Tatăl copiilor este singurul intreținător al familiei.

Starea de igienă

In ceea ce privește condițiile de trai ale minorului, acesta locuiește intr-o casă cu 2 camere și un hol, cu o suprafață totală de 45 mp. Casa este închiriată de la stat ( ICRAL- Apolodor ) pentru care plătește o chirie de 120 lei/lună. Construcția este din căramidă, pardosită cu beton, acoperită cu tablă, iluminare electrică, încalzire cu sobă cu lemne, canalizare și apă curentă. Casa are bucătărie și baie, dotate corespunzător. Întreaga locuință este curată și bine îngrijită.

Relațiile de familie

Familia este legal constituită, relații armonioasă intre membri familiei, alcătuită din 5 persoane. Relația părinți-copii este una de tip securizant, părinții incercând să răspundă in limita posibilităților nevoilor acestora. Climatul general al familiei este unul normal. Copiii au o relație bună cu părinții lor.

Veniturile familiei

Alocația copiilor de 84lei/lună ( 2*42 lei), bursa copil 130 lei/luna, alocație copil cu vărsta pănă la 2 ani 200 lei/luna, salariul tatălui 854 lei/luna. Valoarea totală a veniturilor este de 1268 lei/lună.

Ralația cu vecinii și cu familia extinsă

Familia nu are conflicte cu vecinii sau cu rudele.

Nici un membru al familiei nu are antecedente penale și nu prezintă comportamente deviante.

Interviu cu dirigintele copilului.

Pentru a afla despre situația școlară a copilului și despre comportamentul lui la școală în urma interviului cu dirigintele au reieșit următoarele:

Situația școlară Elevul înregistrează situații slabe la invățătură. Ințelege greu explicațiile profesorilor, are o partipare modestă la rezolvarea problemelor din timpul orelor. Datorită faptului că nu se alinează nivelului de înțelegere al colegilor manifestă atitudine de plictiseală în timpul cursurilor. Acest motiv îl determină să lipsească nemotivat de la ore, pretextând că are probleme medicale, că nu se simte bine. Acest lucru este infirmat de părinții săi. În timpul cănd lipsește de școală preferă să meargă singur în parc.

Starea disciplinară: Este disciplinat în sensul că nu deranzează orele, nu intră în conflict cu colegii. Înregistrează însă multe absențe nemotivate.

Evaluarea psihosocială

Procesele cognitive sunt slab dezvoltate: capacitatea de concentrare a atenției trebuie dezvoltată. Manifestă capacitate slabă de a descoperi reguli si de a utiliza aceste reguli pentru dezvoltarea problemelor de raționament și de a extrage concluzii corecte pornind de la o sumă de afirmații. Alte probleme constatate: capacitate slabă de a grupa obiecte si imagini după criterii prestabilite, capacitate slabă de memorare, capacitate slabă de a opera simultan cu mai multe sarcini, capacitate medie de concentrare asupra unei sarcini date.

Nivelul scris-citit necesită exersare în vederea consolidării, copilul facând greșeli de scriere si exprimare frecvente. Înțelege cu greutate sensurile cuvintelor si operează dificil cu acestea. Cunoștintele de vocabular sunt slabe, copilul avẩnd nevoie de încurajare si întărire motivațională în acest sens.

Este un copil relativ calm și retras, preferă singuratatea si liniștea, pentru că această atitudine îl securizează.

Analizează îndelung înainte de a trece la acțiune și are tendința de a se pierde în reverie sau de a fi blocat ca urmare a anxietății.

Preferă să lucreze in ritmul propriu și este atras de lucrurile practice cu dificultate redusă de realizare. Preferă relațiile particulare, de la om la om. Începe acțiunile fără a se gândi la ce servesc și cum se termină.

Nu se încadrează în termenele fixate. Este superficial în muncă și în relații. Are nevoie să fie controlat îndeaproape. Adesea își face griji pentru orice, este mereu neliniștit și are o stimă scazută de sine, în situații stresante se pierde.

Față de copiii, se mulțumește să adopte părerile altora, poate fi ușor manipulat și este lipsit de ințiativă. Consideră că nu îi este acordată susținerea emoțională și in multe cazuri este înșelat, umilit, mințit și făcut să sufere de către alții. Adesea se simte diferit și izolat față de ceilalți. Copilul se simte fară valoare, nedorit si inferior în raport cu ceilalți. Are o frică exagerată în raport cu mediul și este tentat să catastrofeze.

Copilul caută în mod exagerat aprobarea, recunoașterea și atenția celorlalți.

Factorii sociali și individuali

Potrivit anchetei sociale, a declarațiilor dirigentelui și a evaluarii psihosociale desfășurate cu privire la copilul R.S., s-au stabilit principale motive care au generat situația școlară a acestuia: procesele cognitive sunt slab dezvoltate, se confruntă cu probleme referitoare la capacitatea de concentrare a atenției, capacitate slabă de memorare, capacitate slabă de a opera simultan cu mai multe sarcini, nivelul scris-citit necorespunzător, o stimă scazută de sine. Părinții îl consideră mai “slab la minte” față de celălalt copil școlar și consideră că nu au cunoștințe suficiente să-l ajute să depășească această situație. Veniturile scăzute ale familiei, îi determină pe aceștia să se concentreze mai mult pe asigurarea necesităților de hrană și îngrijire pentru copii în detrimentul celor legate de educație și școală.

Stabilirea obiectivelor

Asistentul social-consilier și psihologul au stabilit drept obiectiv general, prevenirea neglijării și abandonului școlar, prin înscrierea copilului la centrul de zi Sf. Macrina, pe o perioadă de un an cu reevaluare.

Obiectivele specifice

Creșterea interesului pentru școală, ca urmare a ședințelor de consiliere individuală și cu familia

Rezolvarea temelor pentru acasă, depășirea problemelor legate de deficiențele de scris, vorbit, citit.

Creșterea stimei de sine, ca urmare a ședințelor de consiliere.

Susținerea copilului în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor sociale.

Plan de intervenție personalizat

Evaluarea situației școlare pentru primul semestru

La sfârșitul semestrului I al anului școlar 2013-2014, R.S. a avut note de promovare la toate materiile și nu înregistra absențe nemotivate.

Studiul de caz 4

Cazul a fost inclus în programul centrului de zi al Fundației Sf. Macrina, urmare adispoziției nr XX/15.08.2013. Această dispoziție stipulează că se acordă d-nei G.F. asistență despecialitate constând în înscrierea copilului G.A. născut la data de 30.06.2002, în București, încadrul fundației, pe o perioadă de un an cu reevaluare, în scopul prevenirii abandonului școlar.

Copilul va beneficia din partea Fundației Sf. Macrina de următoarele servicii:

• Educare, îndrumare, sprijin în efectuarea temelor

• Asistență și îngrijire

• Consiliere psihosocială pentru copil și familia sa

• Socializare și petrecere timp liber

Evaluarea în urma anchetei sociale

Familia locuiește într-un apartament de 2 camere confort II fiind compusă din 5 persoane. Suprafața de 50 mp este insuficientă pentru necesarul de bază al familiei. Mama G.F. este bolnavă de 2 ani diagnosticată ca accident de muncă cu handicap gradul II. Copilul G.A. o îngrijește zilnic făcând imposibilă prezența la școală în fiecare zi

Istoricul familial al copilului

Familia G. este compusă din 5 membrii: mama și patru copii tatăl fiind decedat. Mama G.F. este bolnavă din cauza unui accident de muncă produs cu 2 ani în urmă

Starea de igienă

Familia locuiește într-un apartament de 2 camere, proprietate personală, construit din cărămidă, pardoseală cu parchet, utilități electrice și termice.

Apartamentul are o suprafață de 50 mp, insuficient pentru locuirea a 5 persoane. Spațiul de locuit este curat și îngrijit.

Dotarea cu electrocasnice: aparat TV, aragaz, frigider, mașină de spălat.

Relațiile de familie

Cei patru copii au vârste între 9-16 ani. Fata de 12 ani își îngrijește mama în cea mai mare parte a timpului. G.A se află în relații de atașament cu mama și cu toți membrii familiei. Fata se ocupă cu toate treburile gospodărești fiind cea care îngrijește pe toți frații ei. Copilul este relativ privat de autoritatea paternă. Relația dintre mamă și fată este foarte bună, aceasta comunicând bine cu copilul, manifestând preocupare constantă pentru a o sprijini în corectarea vorbirii (manifestă dislalie simplă) încurajând-o tot mereu.

Interviu cu dirigintele copilului.

În urma interviului cu Dirigintele clasei acesta a declarat că G.A. este un copil ascultător, cuminte, dar în urma absențelor nemotivate a acumulat lacune în cunoștiințele școlare iar rezultatele sunt mediocre. Majoritatea profesorilor manifestă susținere și înțelegere față de copil, datorită situației dificile din familie.

Veniturile familiei

Venitul familiei include alocația copiilor (42 lei * 4 copii), bursă copil (130 ei/lună) si pensia medicala a mamei (450 lei) la care adugă indeminizația de handicat de 234 lei. Astfel, venitul total lunar este de 982 lei și de 196 lei/ pe membru de familie.

Evaluarea psihosocială

Procesele cognitive sunt adecvat dezvoltate, problemele de inteligență generală relevând un intelect mediu. Deprinderile de citit, scris nu sunt suficient formate și consolidate. Copilul manifestă dislalie simplă Autonomia individuală și socială sunt formate

În relaționarea cu ceilalți copii, abilitățile sociale sunt dezvoltate.

La nivelul proceselor cognitive, dezvoltarea este corespunzatoare vârstei.

Copilul este capabil, pe planul găndirii, să opereze cu simboluri verbale.

Este capabilă să explice prin cuvinte proprii relațiile, caracteristici, asemănări și deosebiri. Comparațiile pe care le realizează pornesc de la concret.

Atenția este stabilă iar capacitatea de concentrare este medie, scade pe fondul oboselii sau intervenției factorilor perturbatori.

Are o voință puternică, reușind să se mobilizeze atunci când se cere.

În colectiv este bine integrată, succesul mobilizând-o și amplificându-i nevoia de comunicare.

Factorii individuali și sociali

Familia este compusă din 5 memrbii minori si un singur părinte – mama, tatăl fiind decedat. Din cauza problemelor de sănătate ale mamei, copilul G.A. absentează adeseori de la școală, rămăne acasă ca să îngrijească pe mama sa. Situația financiară este precară, veniturile lunare fiind insuficiente pentru asigurarea nevoilor și trebuințelor de bază privind necesătățile de hrană, îngrijire și întreținere ale familiei.

Asistentul social, psihologul cu întreaga echipă stabilesc ca obiectiv general următoarele: prevenirea neglijării și al abandonului școlar prin înscrierea copilului G.A. la Centrul de Zi Sf. Macrina ARMS pe o durată de un an cu reevaluarea în scopului prevenirii abandonului școlar.

Obiectivul specific

• Creșterea interesului pentru școală, ca urmare a ședințelor de consiliere individuală și de grup, concretizat în rezultate școlare bune, scăderea absențelor nemotivate

• Rezolvarea temelor sub supraveghere, depășirea problemelor legate de deficiențele de scris, citit, vorbit

• Ajutoare materiale sub formă de: alimente, rechizite și îmbrăcăminte.

Plan de intervenție personalizat

Evaluarea situației școlare pentru primul semestru

La sfârșitul semestrului I al anului școlar 2013-2014, R.S. a avut note de promovare la toate materiile și nu înregistra absențe nemotivate.

Studiul de caz 5

Cazul C.L. a fost inclus în Programul Centrului de Zi Sf. Macrina ARMS ca urmare a dispoziției nr. 1016/15.10.2013. Se acordă doamnei C.M. asistența de specialitate constând în înscrierea copilului C.L. născut la 16.01.2000, în București pe o perioadă de un an cu reevaluarea în scopul prevenirii abandonului școlar.

Copilul va beneficia din partea Fundației Sf. Macrina ARMS Centrul de Zi de următoarele:

• Educare, îndrumare, sprijin în efectuarea temelor

• Asistență și îngrijire

• Consiliere psihosocială pentru copil și familia sa

• Socializare și petrecere timp liber

Evaluarea în urma anchetei sociale

Istoricul familiei și copilului

Familia este constituită legal fiind compusă din 4 membrii și doi copii C.O. și C.D. Soții C.M. și C.S. s-au căsătorit în anul 1997 rezultând doi copii: C.O. – 14 ani și C.D. – 12 ani. Relațiile dintre soți sunt conflictuale și tensionate dat fiind faptul că tatăl consumă alcool. Acesta era violent verbal și fizic cu soția și copiii.

Mama a făcut nenumărate plângeri înregistrate la Poliția de sector, dar fără o rezolvare clară și concretă din partea autorităților față de acest conflict. În aceste condiții mama

C.M. se refugiază la mama paternă, iar după puțin timp (4 luni) părăsește țara plecând în străinătate ( Grecia). Copiii rămân în grija tatălui care se implică într-o relație extraconjugală. Ca urmare a aceste situații, C.D. de 14 ani se mută deseori la mătușa sa (sora mamei) , fratele său C.O. preferând să locuiască impreună cu tatăl său. C.D. a solicitat ajutorul mătușii sale de nenumărate ori pentru a interveni pe lăngă tatăl ei pentru ca acesta să-și schimbe atitudinea față de ea și de fratele ei, să numai bea sau să-i agreseze , fapt ce ar conduce poate la întoarcerea mamei ei acasă

Starea de igienă

Familia locuiește într-o mansardă a unei case naționalizate (Legea 112) cu chirie la stat de 60lei/lună, având 2 camere cu o suprafață de 60 mp.. Locuința nu este îngrijită, necesitând renovări. Rețeaua de apă se află în curte la comun cu alți chiriași. Condițiile de trai de bază sunt precare și insuficiente pentru nevoile și trebuințele familiei.

Relațiile de familie

Relațiile de familie sunt adeseori tensionate și conflictuale, datorită agresivității tatălui . Cu fratele său C.O. de 12 ani se înțelege bine, susținându-se reciproc în diverse situații. Tatăl C.S. consumă băuturi alcoolice și devene agresiv cu toți cei din jurul său. Afirmă că este responsabil de creșterea și educația celor 2 copii dar cu un singur salariu de îngrijitor la bloc (650/lună) nu se poate descurca. Concubina tatălui locuiește cu familia, dar C.D. nu poate să accepte acest lucru pentru că speră ca mama ei să se întoarcă cât mai repede acasă.Copilul are o puternică relație de afectivitate cu mătușa maternă la domiciliul căreia se refugiază atunci cănd nu mai rezistă alături de tatăl ei, de manifestările violente ale lui.

Veniturile familiei

Venitul familiei include alocația copiilor (42 lei * 2 copii) și salariul tatălui (650 lei/lună). Astfel, venitul total lunar este de 734 lei și de 184 lei pe membru de familie.

Interviu cu dirigintele copilului.

În urma interviului cu Dirigintele clasei acesta a declarat că C.D. este un copil conflictual, atăt cu elevii clasei dar și cu profesorii școlii. Au fost încercări de mediere între ea și colegii de clasă, alături de profesori pentru ca aceasta să înțeleagă că toții vor să o ajute, cunoscându-se problemele pe care le are în familie. Din cauza absențelor nemotivate a rămas repetentă .

Evaluarea psihologică

Procesele cognitive nu sunt dezvoltate adecvat, problemele emoționale afectează întreg comportamentul. Deprinderile de scris, citit, vorbit nu sunt consolidate. Este un copil emotiv și neechilibrat. Crează situații conflictuale și de relaționare cu componenții de vârstă. Autonomia individuală și socială nu sunt suficient formate.

Factorii individuali și sociali

Familia este compusă din 3 persoane și un singur părinte – tatăl, mama fiind plecată în Grecia. La același domiciliu locuiește și copncubina tatălui. Nevoia maternă se resimte la C.D.foarte puternic, fiind foarte apropiată de mamă decât de tatăl ei. Din cauza problemelor socio-economice, C.D. absentează foarte des de la școală. Datorită situație financiare precară, veniturile lunare fiind insuficiente pentru asigurarea nevoilor de bază: hrană, îngrijire, întreținere, familia se confruntă cu o lipsă foarte mare de resurse necesare suportului familial.

Obiectiv general

Asistenul social și psihologul, impreună cu întreaga echipă multidisciplinară stabilesc ca obiectiv general urmatoarele: prevenirea neglijării și abandonului școlar prin înscrierea C.D. la Centrul de Zi Sf. Macrina ARMS pe o durată de un an cu reevaluarea în scolpul prevenirii abandonului școlar.

Obiectivul specific

Creșterea interesului pentru școală, ca urmare a ședințelor de consiliere individuală, concretizat în rezultate școlare bune, reducerea absențelor nemotivate

Rezolvarea temelor, depășirea problemelor legate de deficiențele de scris, citit, vorbit

Ajutoare materiale sub formă de: alimente, rechizite și îmbrăcăminte

Plan de intervenție personalizat

Evaluarea situației școlare pentru primul semestru

La sfârșitul semestrului I al anului școlar 2013-2014, R.S. a avut note de promovare la toate materiile și nu înregistra absențe nemotivate

STUDIU DE CAZ 6

Cazul a fost inclus în programul centrului de zi al fundației Sf. Macrina, urnare a dispozitiei nr. XX/24.09.2013. Această stipulează că se acordă d-nei C.T asistență de specialitate constând în înscrierea copilului în C.N., năcut la data de 31.05.2001, în București, în cadrul fundației, pe o perioadă de un an cu reevaluare, în scopul prevenirii abandonului școlar. Copilul va beneficia din partea fundației Sf. Macrina de următoarele servicii:

Educare îndrumare, sprijin în efectuarea temelor

Asistență și îngrijire

Consiliere psihosocială pentru copil și familia sa

Socializare și petrecere timp liber

Evaluarea în urma anchetei sociale

Istoricul familiei

Familia este legal constituită din anul 1995. Soții C.M. și C.T. au împreună 3 copiii. Locuiesc împreună cu părinții tătălui (buncii paterni) și cu fratele tatălui (unchiul copilului).

Starea de igienă

In ceea ce privește condițiile de trai ale minorei, acesta locuiește intr-o casă cu 3 camere și un hol, cu o suprafață totală de 75 mp. Casa este închiriată de la stat( ICRAL- Apolodor ) pentru care plătește o chirie de 160 lei/lună. Construcția este din căramidă, pardosită cu dușumea, acoperită cu tablă, iluminare electrică, încalzire cu sobă cu lemne, canalizare și apă curentă. Casa are bucătărie și baie dar improvizate în niște anexe. Locuință este curată și bine îngrijită. Copilul nu are un spațiu amenajat pentru efectuarea lecțiilor.

Relațiile de familie

Copilul locuiește împreună cu parinții și cu unchiul lor, fratele tatalui si părintii acestora. Deși ambii părinți lucrează, veniturile familiei sunt insuficiente creșterii și îngrijirii copiilor, la acest fapt contribuind si mărimea familiei ( este o familie numeroasă ). Cu mama si cu bunica paternă are legături puternice de afectivitate. Cu frații are legături de sprijin și suport afectiv. Tatal este autoritar cu minora iar relațiile dintre ei sunt conflictuale. Relație de prietenie cu unchiul său. Datorită aglomerării unei familii atăt de numeroase intr-un spațiu mic, mai sunt disensiuni între membrii, dar în general comunicarea este bună. Singurul aspect negativ rămăne autoritatea excesivă a tatălui asupra celor trei copiii.

Veniturile familiei

Veniturile celor doi soți este 1240 lei împreună la care se adaugă, alocațiile copiilor de 84 lei. Pensiile bunicilor totalizează 950 lei. Venitul total al familiei este de 285 lei.

Interviu cu dirigintele copilului.

Pentru a afla despre situația scolară a copilului și despre comportamentul lui la școală în urma interviului cu dirigintele au reieșit următoarele:

Situația școlară Elevul înregistrează situații slabe la invățătură pentru că nu își pregătește temele acasă. La ore declară că se plictisește, iar explicațiile profesorilor le consideră prea greoaie.

Starea disciplinară: Este un copil disciplinat în sensul că nu deranjează orele, nu intră în conflict cu colegii. Înregistrează însă multe absențe nemotivate.

Evaluarea psihosocială

Copilul are dificultăți de învățare, ca urmare a faptului că prezintă un ușor deficit de intelect, manifestat in primul rẩnd prin lentoarea cu care se implică în sarcină și dificultatea de a se concentra timp indelungat asupra unei sarcini. Nivelul scris-citit este consolidat. Este relaxat și comunicativ cu colegii, inițiază noi relații dar in același timp este și selectiv față de grupul de prieteni. Deși relația cu adulții este marcate de teamă, ca urmare a relație conflictuale pe care o are cu tatăl său, totuși manifestă interes pentru a depași acest impas, facând eforturi în această direcție.

Factorii sociali și individuali

Potrivit raportului anchetei sociale, a declarațiilor dirigintelui și a evaluarii psihosociale desfășurate cu privire la copilul C.N. s-au stabilit principale motive care au generat situația școlară a acestuia: Familia este constituită din ambi părinți și cei trei copiii, care locuiesc împreună și cu părinții tatălui si fratele tatălui. Spațiu de locuit este foarte înghesuit și nu există loc amenajat pentru efectuarea temelor pentru acasă. Copilul are dificultăți de învățare, ca urmare a faptului că manifestă un ușor deficit de intelect. Are multe absențe nemotivate. Venitul pe membru de familie este redus, iar părinții sunt interesați mai mult cu acoperirea cheltuielilor de intreținere. Tatal este autoritar cu minorul iar relațiile dintre ei sunt conflictuale.

Stabilirea obiectivelor

Asistentul social și psihologul au stabilit drept obiectiv general, prevenirea neglijării și abandonului școlar, prin înscrierea copilului la centrul de zi Sf. Macrina, pe o perioadă de un an cu reevaluare.

Obiectivele specifice

Creșterea interesului pentru școală, ca urmare a ședințelor de consiliere individuală, concretizat în rezultate școlare bune, reducerea absențelor nemotivate

Rezolvarea temelor pentru acasă, depășirea problemelor legate de deficiențele de scris, vorbit, citit.

Creșterea stimei de sine, ca urmare a ședințelor de consiliere.

Susținerea copilului în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor sociale.

Plan de intervenție personalizat

Evaluarea situației școlare pentru primul semestru

La sfârșitul semestrului I al anului școlar 2013-2014, F.I. a avut note de promovare la toate materiile și nu înregistra absențe nemotivate.

Studiul de caz 7

Cazul N.L. a fost inclus în Programul Centrului de zi al Fundației Sf. Macrina AMRS urmare a dispoziției nr 1014/26.09.2013. Se acordă d-nei V.C. asistență de specialitate constând în înscrierea copilului N.L. născut la data de 30.06.2002, în București, în cadrul fundației, pe o perioadă de un an cu reevaluare, în scopul prevenirii abandonului școlar.

Copilul N.L. va beneficia din partea Fundației Sf Macrina de următoarele servicii:

Educare, îndrumare, sprijin în efectuarea temelor

Asistență și îngrijire

Consiliere psihosocială pentru copil și familie

Socializare și petrecere timp liber

Reintegrarea familială și comunitară

Ajutor material constând în: rechizite, alimente și îmbrăcăminte

Evaluarea în urma anchetei sociale

Istoricul familiei

N.R.si N.F. s-au căsătorit în anul 1993 din această relație rezultând 2 copii:

N.L. de 12 ani și NO de 16 ani. Datorită disponibilizărilor, tatăl rămâne fără loc de muncă și se hotărăște să plece în Italia la o rudă pentru a își căuta un loc de muncă.

Soția N.F. se implică într-o relație extraconjugală, își abandonează familia, hotărând să locuiască împreună cu concubinul și refuzând să își mai îndeplinească responsabilitățile de mamă. Copii rămân în grijă bunicii paterne și locuiesc împreună.cu aceasta.

Starea de igienă

Familia locuiește într-un apartament de 2 camere confort II aflat în proprietatea părinților, împreună cu fratele său și cu bunica paternă. Acesta este construit din cărămidă, pardosit cu linoleum.

Utilități : electricitate, apă, canalizare, termoficare

Camerele de locuit sunt satisfăcătoare.

Aparate electrocasnice: TV, mașină de spălat, aragaz, frigider

Relațiile de familie

Copilul N.L. are relații bune cu fratele N.O. în vârstă de 16 ani dar față de bunica paternă manifestă o atitudine ostilă , după cum declară aceasta.

N.L. este foarte furios devenind agresiv verbal când îl nemulțumește vreun lucru.

Veniturile familiei

Venitul familiei este format din pensia bunicii de 650 lei la care se adauga alocațiile copiilor de 84 lei. Venitul total este de 734 lei si de 247lei/persoană.

Interviu cu dirigintele copilului

Așa cum reiese din interviul cu Dirigintele clasei copilului N.L. , nu a făcut eforturi pentru îmbunătățirea situației școlare cât și pentru integrarea în colectivitatea școlară.

N.L. este nemulțumit de atitudinea de marginalizare din partea colegilor și de faptul că profesorii îl consideră un elev „problemă” N.L. a fost corijent în semestrul II al anului școlar 2012-2013 la două materii, pe care a reușit să le absolve în sesiunea de toamnă.

În anul 2013 a înregistrat mai multe absențe nemotivate, profesorii menționând că atunci când N.L. este prezent la ore nu este atent și nu se implică în temele școlare.

Evaluarea psihosocială

Procesele cognitive sunt adecvat dezvoltate . Deprinderile de citit, scris, vorbit nu sunt suficient dezvoltate. Vocabularul este mediu dezvotat. Se remarcă ca un copil curios, analitic și creativ. Abilitățile sociale sunt mediu dezvoltate. Atunci când este supărat devine combativ și foarte iritabil

Factori individuali și sociali

Familia constituită legal inițial este despărțită în fapt. Copii sunt în grija și întreținerea bunicii paterne, legătura cu parinții biologici fiind întreruptă temporar.

Bunica nu are suficientă autoritate față de copii, motiv pentru care N.L. are o atitudine impulsivă și conflictuală. Singură persoană din familie cu care se înțelege este fratele său N.O

Veniturile familiei sunt insuficiente pentru asigurarea nevoilor și trebuințelor de hrană și îmbrăcăminte, întreținere și îngrijire.

Obiectiv General

Asistentul social și psihologul stabilesc drept obiectiv general următoarele :

prevenirea neglijării și abandonului școlar, prin înscrierea copilului la centrul

de zi Sf. Macrina, pe o perioadă de un an cu reevaluare cu scopul prevenirii abandonului școlar.

Obiectivul specific

Rezolvarea temelor de la școală prin depășirea problemelor legate de deficiențele

de scris, vorbit, citit.

Creșterea interesului pentru școală ca urmare a ședințelor de consiliere individualăși de grup manifestat prin obținerea de rezultate pozitive și de prezența susținută la ore

Ajutoare sub formă de alimente, îmbrăcăminte, pentru familia sa.

Evaluarea situației școlare pentru primul semestru

La sfârșitul semestrului I al anului școlar 2013-2014, F.I. a avut note de promovare la toate materiile și nu înregistra absențe nemotivate.

IV CONCLUZII

Studiul aplicat face parte dintr-un proces de diagnoză și intervenție în care abandonul și performanța scăzută la învățătură sunt cauzele dar și efectele unor situații complexe strâns legate între ele: neputința părinților de a asigura cele necesare traiului, șomajul, atitudinea societății față de educație. Am luat în considerare ca modalități de intervenție eficiența consilierii copilului și a familiei sale. Am beneficiat de experiența asistentului social din cadrul Fundației Sfanta Macrina care a pus în practică acest proiect, destinat grupului țintă în anul școlar 2013-2014. În realizarea anchetelor sociale am colaborat cu asitentul social și psihologul din cadrul acestei fundații.

Printre acțiunile specifice pe care studiul și le-a propus amintim: activități de creșterea gradului de conștientizare a importanței școlii prin consiliere individuală și de grup adresată atât elevilor căt și părinților.

Având în vedere faptul că toți copiii din grupul țintă, cărora le-am făcut studiu de caz și-au îmbunatățit situația la învățătură pe primul semestru al anului școlar și au renunțat la ideea abandonului școlar, se pot trage următoarele concluzi:

Copiii provenin din familii vulnerabile(cu probleme sociale, monoparentale, marcate de violență etc.).

Sărăcia, condițiile de locuit precare fără spațiu separat pentru efectuarea temelor, atitudinea indiferentă a părinților față de situația școlară a copiilor și slaba lor pregătire educațională sunt cauze care determină situația de risc de abandon școlar.

Copiii trebuie sprijiniți pentru a avea acces la o bună educație, pentru a deveni cetățeni responsabili, capabili să contribuie la schimbarea mentalităților societății românești. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi și în primul rând în mediul școlar. Ionuț Sibian directorul executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, declară în articolul “Fără ONG-uri statul ar duce-o și mai greu” apărut în revista Dilema veche(nr.538/05.06.2014) că acolo unde sunt profesori care au participat la cursurile de abilități de viață, materiile se predau altfel, elevii participând cu plăcere la cursuri. Dacă s-ar face educație după noile metodologii, centrate pe nevoile reale ale elevilor, i-am pregăti pe aceștia să devină buni cetățeni. Statul și societatea civilă trebuie să fie solidare în procesul de educație. Tuturor copiilor trebuie să li se asigure condițiile cele mai bune de dezvoltare personală. Din studiile de caz prezentate, s-a văzut că elevii, de care s-a ocupat personal specializat ( asistent social, psiholog, profesori) au recuperat materia, unde aveau lacune, au venit cu regularitate la Fundația Sfânta Macrina, unde erau supravegheați la teme, erau consiliați asupra tuturor problemelor care-i apăsau, participau la jocuri, diverse activități sportive, unde se simțeau ocrotiți și iubiți. În felul acesta, le-a crescut stima de sine și au progresat la învățătură.

La nivelul țării noastre un aspect pozitiv este acela că fiecare cetățean are posibilitatea să doneze 2% din impozit unui ONG. Aceasta este o dovadă de încredere în organizațiile nonguvernamental, Întreaga societate românească trebuie să conștientizeze că viitorul ei depinde de educația copiilor de astăzi. Familia, școala, statul, societatea civilă trebuie să contribuie solidar la educația generațiilor tinere. Chiar dacă în România(în general în Europa de Est) nu sunt organizații bazate pe membership, cred că nu trebuie să rămânem indiferenți la problemele cu care se confruntă ONG-urile, care se ocupă de educația copiilor din familiile defavorizate.

BIBLIOGRAFIE

Anghel E,2011, Psihologia educației pe tot parcursul vieții, București, Ed. For You;

Baban A, Petrovai D, Lemeni G, 2000,Consiliere și orientare- Ghidul Profesorului, Bucuresti,Ed. Colecția Educația 2000;

Camus A., 2002, Străinul.Ciuma.Căderea. Exilul și Împărăția, București, Ed. Rao

Dan A.N.( coord) Petre L.M., Popa D.A, Popa T. E., 2011, Căutăm drumul spre școală! O analiză a cauzelor abandonului școlar în patru județe din România, București (S.N)

Dumitru I.AL, 2008, Consilierea psihopedagogică- Baze teoretice și sugestii practice,București, Ed. Polirom;

Dumitrascu H, 2013, Consilierea în asistență social, Suport de Curs, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București;

Dumitrascu H, 2013, Consiliere și terapii de familiale, Suport de Curs, Facultatea de SociologieAsistență Socială, București

Einstein A, 2010, Cum văd eu lumea, București, Ed.Humanitas;

Ficeac B, 1997, Tehnici de manipulare,București, Ed. Nemira;

Kulcsan T., 1978, Factori psihologici ai reușitei sociale, București, EDP;

Miftode V., 2003, Tratat de asistenta socială, Iași, Ed. Axis;

Mitrofan I., Mitrofan N., 1991, Familia de la A la Z, București, Ed. Stiințifică;

Neamțu C, 2003, Devianța școlară, București, Ed.Polirom ;

Osterrieth P, 1973, Copilul și familia, București , EDP;

Schaffer R, 2007, Introducere în psihologia copilului, București, Ed. ASCR;

Stănoiu A., Voinea M., 1983, Sociologiafamiliei, Bucuresti, EDP;

Stănciulescu E, 1997, Sociologia Ed. Familiei, Iasi, Ed. Polirom;

Tomșa G, 2000, Consiliere și orientare școlară,București, Ed.Casa de cultură și presă

Voinea M, Apostu I.,2008, Familia și Școala în impas? Valori și modele de socializare în tranziție, București, Ed. Universității din București

Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu modificările ulterioare (Legea nr. 287/2009, Legea nr. 71/2011, Legea nr. 187/2012, Legea nr. 197/2012)și Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013;

Legea educației naționale 1/2013 cu acte modificatoare : Legea nr. 166/2011, Legea nr. 283/2011 Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 18 ianuarie 2012, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2012,Legea nr. 187/2012, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012, Legea nr. 5/2013 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2013, Legea nr. 62/2013,Legea nr. 206/2013 Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 Decizia Curții Constituționale nr. 397/2013 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 Legea nr. 314/2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013, Legea nr. 356/2013, Legea nr. 356/2013, Legea nr. 356/2013, Legea nr. 356/2013 Legea nr. 356/2013;

Ordin Nr. 4925 din 8 septembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu acte modificatoare Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4106/2010 Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5619/2010, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4607/2012, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6152/2012;

www unicef.ro -20.05.2014 data accesării;

www.insse.ro chestionare statistice-20.05.2014 data accesării;

www.pentrueductatie.ro -20.05.2014 data accesării;

www.docstoc.com/docs/112983957/Ministerul-Educatiei-si-Cercetarii- 28.05.2014 data accesarii;

www.academia.edu/5155007/Copiii_care_nu_merg_la_scoala._O_analiza_in_invatamantul_primar_si_gimnazial; 28.05.2014 data accesării

www.scritub.com/profesor-scoala/FUGA-DE-LA-SCOALA-CHIULUL-UN-F42353.php; 12.06.2014 data accesării

www.unicef.ro/wp-content/uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf; 11.06.2014 data accesării

www.unicef.ro/wp-content/uploads/NL_Toti-copii-so.scribd.com/doc/92692263/Psihopedagogia-Copiilor-Cu-Dificultati-de-Invatare scoala-ro_pt-site.pdf 13.06.2014 data accesării

economiccalarasi.licee.edu.ro/de_folosit/comisia_lectorat_parinti/abenteismul_scolar.pdf accesat 29.05.2014;

IRSCA Gifted Education ,2010, Abandonul Școlar: Radiografie si Soluții, București,Internet ; 13.06.2014 data accesării

Anexa I

RAPORT DE ANCHETĂ SOCIALĂ

Urmare a sesizării d-nei/d-lui …………MG………………………, înregistrată la Fundația Sfanta Macrina……, s-au deplasat ……………………………………………………………… in data de …………………, la adresa din strada …………………………………., nr……, bl……, sc…….., et………, ap……., Sector Bucuresti, in vederea efectuarii anchetei sociale, constatand urmatoarele:

Familia locuieste la adresa mai sus mentionata cu/fara forme legale(in cazul in care familia locuieste fara forme legale se mentioneaza domiciliul legal)________________________________________. _________________________________________________________________________________

DATE DE IDENTIFICARE (Se mentioneaza aceste informatii pentru fiecare persoana care locuieste la domiciuliu)

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SANATATE (Se noteaza antecedentele medicale si starea actuala de sanatate a beneficiarului precum si actele medicale doveditoare. Se va mentiona numele medicului de familie):……………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DATE CU PRIVIRE LA VENITURI (Se mentioneaza toate sursele de venit si cuantumul acestora. Vor fi mentionate, daca au existat, masurile de asistenta sociala de care a beneficiat familia, precum si perioada in care a beneficiat de aceste drepturi. Se va face, de asemenea, referire la datoriile pe care le are familia in momentul efectuarii anchetei sociale):

Alocația a 4 copiii de 42 lei

Bursă copil de 130 lei

Pensia bunicii de 600 lei

Familia nu a beneficiat de nici un ajutor social. Are datorii la plata curentului electric, fiind amenințată cu deconectarea. Mai are datorii bănești la vecini de la care se împrumută.

DATE CU PRIVIRE LA LOCUINȚA:

Casa X□ Bloc □

Proprietate personală□ Închiriere de la stat X□ alte forme________

Număr de camere_______2____

Suprafața_____40 mp______

Construită din_cărămidă_____ Pardosită cu ___dușumea__ Acoperită cu _tablă

Iluminare: electrică X□ Alte forme: _________________________

Incălzire: centrală□ alte forme calorifer electric_ Canalizare___Fără___

Apă curentă □ fântană □ cișmea publică□ cișmea proprieX□ apă caldă□

*Starea de igienă:

a camerelor de locuit: nesatisfăcătoareX□ satisfăcătoare□ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul

Locuința este alcatuită dintr-o cameră și dintr-un hol, care este impărțit în două – într-o parte este improvizată bucătăria iar în altă parte se află o canapea, unde doarme bunica maternă. În cameră locuiesc 5 persoane.

2. a camerei de bucatarie: nesatisfăcătoareX□ satisfăcătoare □ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul______bucătăria este improvizată prin împărțirea holului în două separeuri.

a camerei de baie:

nesatisfăcătoareX□ satisfăcătoare□ bună □ foarte bună□

Motivați

răspunsul______________________________________________________

Baia și grupul sanitar improvizat într-o anexă a casei

*Aparate electrice și electrocasnice:

___Aragaz___TV.

Frigider ______________________________________________________________________________________________________________________________________________

*Observații:

Sistemul relational din familie:

Copilul este lăsat în grija bunicii materne, mama fiind plecată în Italia iar cu tatăl nu pastrează legătura. Bunica declară că se întelege bine cu copilul care este cuminte și ascultător. Mai declară că atât ea cât și matușa sunt preocupate mai mult să asigure cele necesarului traiului zilnic decăt de situația de la școală a copiilor din casă. Relația cu fratele copilului NCA este bună, fără conflicte. Fratele declară că nu îi poate ajuta pe F.I. la efectuarea temelor, pentru că el se achită cu greu pentru rezolvarea propriilor sarcini școlare.

REȚEAUA RELAȚIILOR SOCIALE (Se va menționa natura relațiilor cu familia extinsă, vecini, autorități, antecedente penale, consum de alcool/droguri, comportamente deviante.):

Relația cu familia extinsă este bună.

Vecinii sunt mulțumiți de relația cu familia și uneori îi ajută cu alimente, imbrăcăminte și bani

Nici un membru al familiei nu are antecedente penale și nu prezintă comportamente deviante.

CONCLUZII ȘI PLAN DE SERVICII: Familia este alcătuită din 7 persoane și locuiește la curte în două camere. Are contract de închiriere la I.C.R.A.L. cu 40 lei/ lună. Mama este plecată in Italia, iar copilul este lăsat în grija bunicii, alături de fratele său. Veniturile familiei sunt reduse iar familia nu poate asigura cele necesare traiului. Nu sunt relații conflictuale intre membrii.

ÎNTOCMIT,

Anexa VII

RAPORT DE ANCHETĂ SOCIALĂ

Urmare a sesizării d-nei/d-lui ………VC…………, înregistrată la Bucuresti cu numarul …………………….……, si in temeiul prevederilor Legii nr 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, s-au deplasat Asistent social si Psiholog in data de …………………, la adresa din strada …………………………………., nr……, bl……, sc…….., et………, ap……., Sector…. Bucuresti, in vederea efectuarii anchetei sociale, constatand urmatoarele:

Familia locuieste la adresa mai sus mentionata cu/fara forme legale(in cazul in care familia locuieste fara forme legale se mentioneaza domiciliul legal)________________________________________. _________________________________________________________________________________

DATE DE IDENTIFICARE (Se mentioneaza aceste informatii pentru fiecare persoana care locuieste la domiciuliu)

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SANATATE (Se noteaza antecedentele medicale si starea actuala de sanatate a beneficiarului precum si actele medicale doveditoare. Se va mentiona numele medicului de familie : Medicul de familie Policlinică nr. 46 București – Clinic sănătos …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DATE CU PRIVIRE LA VENITURI (Se mentioneaza toate sursele de venit si cuantumul acestora. Vor fi mentionate, daca au existat, masurile de asistenta sociala de care a beneficiat familia, precum si perioada in care a beneficiat de aceste drepturi. Se va face, de asemenea, referire la datoriile pe care le are familia in momentul efectuarii anchetei sociale):

Venitul familiei este format din pensia bunicii de 650 lei la care se adauga alocațiile copiilor de 84 lei. Venitul total este de 734 lei si de 247lei/persoană.

DATE CU PRIVIRE LA LOCUINȚA:

Casa □ Bloc □x

Proprietate personală□x Închiriere de la stat □ alte forme________

Număr de camere_______2____

Suprafața_____40 mp______

Construită din_cărămidă_____ Pardosită cu ___linoleum__ Acoperită cu _tablă

Iluminare: electrică X□ Alte forme: _________________________

Incălzire: centralăx□ alte forme ………………….._ Canalizare___………..___

Apă curentă x□ fântană □ cișmea publică□ cișmea proprie□ apă caldă x□

*Starea de igienă:

a camerelor de locuit: nesatisfăcătoare□ satisfăcătoare x□ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul Curățenia este întreținută

.

2. a camerei de bucatarie: nesatisfăcătoare□ satisfăcătoare x□ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul______bucătăria este improvizată prin împărțirea holului în două separeuri.

a camerei de baie:

nesatisfăcătoare □ satisfăcătoare x□ bună □ foarte bună□

Motivați

răspunsul______________________________________________________

Baia și grupul sanitar improvizat într-o anexă a casei

*Aparate electrice și electrocasnice:

___Aragaz___TV. Mașină de spălat

Frigider ______________________________________________________________________________________________________________________________________________

*Observații:

Sistemul relational din familie:

REȚEAUA RELAȚIILOR SOCIALE (Se va menționa natura relațiilor cu familia extinsă, vecini, autorități, antecedente penale, consum de alcool/droguri, comportamente deviante.):

Relații bune cu vecinii și fratele său N.O. dar față de bunica paternă masifesta o atitudine ostilă

CONCLUZII ȘI PLAN DE SERVICII

Veniturile familiei sunt insuficiente drept pentru care N.L. a fost inclusă în Programul Centrului de Zi Sf. Macrina AMRS cu înscrierea copilului pe o perioadă de un an la Fundația Sf. Macrina cu scopul prevenirii abandonului școlar.

Copilul N.L. va beneficia de următoarele servicii:

– educarea, îndrumare, sprijin pentru efectuarea temelor

– asistență și îngrijire

– consiliere psihologică pentru familie și copil

– socializare

– reintegrarea familială și cumunic

– ajutor material în alimente, rechizite, îmbrăcăminte

ÎNTOCMIT,

BIBLIOGRAFIE

Anghel E,2011, Psihologia educației pe tot parcursul vieții, București, Ed. For You;

Baban A, Petrovai D, Lemeni G, 2000,Consiliere și orientare- Ghidul Profesorului, Bucuresti,Ed. Colecția Educația 2000;

Camus A., 2002, Străinul.Ciuma.Căderea. Exilul și Împărăția, București, Ed. Rao

Dan A.N.( coord) Petre L.M., Popa D.A, Popa T. E., 2011, Căutăm drumul spre școală! O analiză a cauzelor abandonului școlar în patru județe din România, București (S.N)

Dumitru I.AL, 2008, Consilierea psihopedagogică- Baze teoretice și sugestii practice,București, Ed. Polirom;

Dumitrascu H, 2013, Consilierea în asistență social, Suport de Curs, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București;

Dumitrascu H, 2013, Consiliere și terapii de familiale, Suport de Curs, Facultatea de SociologieAsistență Socială, București

Einstein A, 2010, Cum văd eu lumea, București, Ed.Humanitas;

Ficeac B, 1997, Tehnici de manipulare,București, Ed. Nemira;

Kulcsan T., 1978, Factori psihologici ai reușitei sociale, București, EDP;

Miftode V., 2003, Tratat de asistenta socială, Iași, Ed. Axis;

Mitrofan I., Mitrofan N., 1991, Familia de la A la Z, București, Ed. Stiințifică;

Neamțu C, 2003, Devianța școlară, București, Ed.Polirom ;

Osterrieth P, 1973, Copilul și familia, București , EDP;

Schaffer R, 2007, Introducere în psihologia copilului, București, Ed. ASCR;

Stănoiu A., Voinea M., 1983, Sociologiafamiliei, Bucuresti, EDP;

Stănciulescu E, 1997, Sociologia Ed. Familiei, Iasi, Ed. Polirom;

Tomșa G, 2000, Consiliere și orientare școlară,București, Ed.Casa de cultură și presă

Voinea M, Apostu I.,2008, Familia și Școala în impas? Valori și modele de socializare în tranziție, București, Ed. Universității din București

Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu modificările ulterioare (Legea nr. 287/2009, Legea nr. 71/2011, Legea nr. 187/2012, Legea nr. 197/2012)și Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013;

Legea educației naționale 1/2013 cu acte modificatoare : Legea nr. 166/2011, Legea nr. 283/2011 Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 18 ianuarie 2012, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2012,Legea nr. 187/2012, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012, Legea nr. 5/2013 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2013, Legea nr. 62/2013,Legea nr. 206/2013 Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 Decizia Curții Constituționale nr. 397/2013 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 Legea nr. 314/2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013, Legea nr. 356/2013, Legea nr. 356/2013, Legea nr. 356/2013, Legea nr. 356/2013 Legea nr. 356/2013;

Ordin Nr. 4925 din 8 septembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu acte modificatoare Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4106/2010 Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5619/2010, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4607/2012, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6152/2012;

www unicef.ro -20.05.2014 data accesării;

www.insse.ro chestionare statistice-20.05.2014 data accesării;

www.pentrueductatie.ro -20.05.2014 data accesării;

www.docstoc.com/docs/112983957/Ministerul-Educatiei-si-Cercetarii- 28.05.2014 data accesarii;

www.academia.edu/5155007/Copiii_care_nu_merg_la_scoala._O_analiza_in_invatamantul_primar_si_gimnazial; 28.05.2014 data accesării

www.scritub.com/profesor-scoala/FUGA-DE-LA-SCOALA-CHIULUL-UN-F42353.php; 12.06.2014 data accesării

www.unicef.ro/wp-content/uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf; 11.06.2014 data accesării

www.unicef.ro/wp-content/uploads/NL_Toti-copii-so.scribd.com/doc/92692263/Psihopedagogia-Copiilor-Cu-Dificultati-de-Invatare scoala-ro_pt-site.pdf 13.06.2014 data accesării

economiccalarasi.licee.edu.ro/de_folosit/comisia_lectorat_parinti/abenteismul_scolar.pdf accesat 29.05.2014;

IRSCA Gifted Education ,2010, Abandonul Școlar: Radiografie si Soluții, București,Internet ; 13.06.2014 data accesării

Anexa I

RAPORT DE ANCHETĂ SOCIALĂ

Urmare a sesizării d-nei/d-lui …………MG………………………, înregistrată la Fundația Sfanta Macrina……, s-au deplasat ……………………………………………………………… in data de …………………, la adresa din strada …………………………………., nr……, bl……, sc…….., et………, ap……., Sector Bucuresti, in vederea efectuarii anchetei sociale, constatand urmatoarele:

Familia locuieste la adresa mai sus mentionata cu/fara forme legale(in cazul in care familia locuieste fara forme legale se mentioneaza domiciliul legal)________________________________________. _________________________________________________________________________________

DATE DE IDENTIFICARE (Se mentioneaza aceste informatii pentru fiecare persoana care locuieste la domiciuliu)

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SANATATE (Se noteaza antecedentele medicale si starea actuala de sanatate a beneficiarului precum si actele medicale doveditoare. Se va mentiona numele medicului de familie):……………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DATE CU PRIVIRE LA VENITURI (Se mentioneaza toate sursele de venit si cuantumul acestora. Vor fi mentionate, daca au existat, masurile de asistenta sociala de care a beneficiat familia, precum si perioada in care a beneficiat de aceste drepturi. Se va face, de asemenea, referire la datoriile pe care le are familia in momentul efectuarii anchetei sociale):

Alocația a 4 copiii de 42 lei

Bursă copil de 130 lei

Pensia bunicii de 600 lei

Familia nu a beneficiat de nici un ajutor social. Are datorii la plata curentului electric, fiind amenințată cu deconectarea. Mai are datorii bănești la vecini de la care se împrumută.

DATE CU PRIVIRE LA LOCUINȚA:

Casa X□ Bloc □

Proprietate personală□ Închiriere de la stat X□ alte forme________

Număr de camere_______2____

Suprafața_____40 mp______

Construită din_cărămidă_____ Pardosită cu ___dușumea__ Acoperită cu _tablă

Iluminare: electrică X□ Alte forme: _________________________

Incălzire: centrală□ alte forme calorifer electric_ Canalizare___Fără___

Apă curentă □ fântană □ cișmea publică□ cișmea proprieX□ apă caldă□

*Starea de igienă:

a camerelor de locuit: nesatisfăcătoareX□ satisfăcătoare□ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul

Locuința este alcatuită dintr-o cameră și dintr-un hol, care este impărțit în două – într-o parte este improvizată bucătăria iar în altă parte se află o canapea, unde doarme bunica maternă. În cameră locuiesc 5 persoane.

2. a camerei de bucatarie: nesatisfăcătoareX□ satisfăcătoare □ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul______bucătăria este improvizată prin împărțirea holului în două separeuri.

a camerei de baie:

nesatisfăcătoareX□ satisfăcătoare□ bună □ foarte bună□

Motivați

răspunsul______________________________________________________

Baia și grupul sanitar improvizat într-o anexă a casei

*Aparate electrice și electrocasnice:

___Aragaz___TV.

Frigider ______________________________________________________________________________________________________________________________________________

*Observații:

Sistemul relational din familie:

Copilul este lăsat în grija bunicii materne, mama fiind plecată în Italia iar cu tatăl nu pastrează legătura. Bunica declară că se întelege bine cu copilul care este cuminte și ascultător. Mai declară că atât ea cât și matușa sunt preocupate mai mult să asigure cele necesarului traiului zilnic decăt de situația de la școală a copiilor din casă. Relația cu fratele copilului NCA este bună, fără conflicte. Fratele declară că nu îi poate ajuta pe F.I. la efectuarea temelor, pentru că el se achită cu greu pentru rezolvarea propriilor sarcini școlare.

REȚEAUA RELAȚIILOR SOCIALE (Se va menționa natura relațiilor cu familia extinsă, vecini, autorități, antecedente penale, consum de alcool/droguri, comportamente deviante.):

Relația cu familia extinsă este bună.

Vecinii sunt mulțumiți de relația cu familia și uneori îi ajută cu alimente, imbrăcăminte și bani

Nici un membru al familiei nu are antecedente penale și nu prezintă comportamente deviante.

CONCLUZII ȘI PLAN DE SERVICII: Familia este alcătuită din 7 persoane și locuiește la curte în două camere. Are contract de închiriere la I.C.R.A.L. cu 40 lei/ lună. Mama este plecată in Italia, iar copilul este lăsat în grija bunicii, alături de fratele său. Veniturile familiei sunt reduse iar familia nu poate asigura cele necesare traiului. Nu sunt relații conflictuale intre membrii.

ÎNTOCMIT,

Anexa VII

RAPORT DE ANCHETĂ SOCIALĂ

Urmare a sesizării d-nei/d-lui ………VC…………, înregistrată la Bucuresti cu numarul …………………….……, si in temeiul prevederilor Legii nr 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, s-au deplasat Asistent social si Psiholog in data de …………………, la adresa din strada …………………………………., nr……, bl……, sc…….., et………, ap……., Sector…. Bucuresti, in vederea efectuarii anchetei sociale, constatand urmatoarele:

Familia locuieste la adresa mai sus mentionata cu/fara forme legale(in cazul in care familia locuieste fara forme legale se mentioneaza domiciliul legal)________________________________________. _________________________________________________________________________________

DATE DE IDENTIFICARE (Se mentioneaza aceste informatii pentru fiecare persoana care locuieste la domiciuliu)

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SANATATE (Se noteaza antecedentele medicale si starea actuala de sanatate a beneficiarului precum si actele medicale doveditoare. Se va mentiona numele medicului de familie : Medicul de familie Policlinică nr. 46 București – Clinic sănătos …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DATE CU PRIVIRE LA VENITURI (Se mentioneaza toate sursele de venit si cuantumul acestora. Vor fi mentionate, daca au existat, masurile de asistenta sociala de care a beneficiat familia, precum si perioada in care a beneficiat de aceste drepturi. Se va face, de asemenea, referire la datoriile pe care le are familia in momentul efectuarii anchetei sociale):

Venitul familiei este format din pensia bunicii de 650 lei la care se adauga alocațiile copiilor de 84 lei. Venitul total este de 734 lei si de 247lei/persoană.

DATE CU PRIVIRE LA LOCUINȚA:

Casa □ Bloc □x

Proprietate personală□x Închiriere de la stat □ alte forme________

Număr de camere_______2____

Suprafața_____40 mp______

Construită din_cărămidă_____ Pardosită cu ___linoleum__ Acoperită cu _tablă

Iluminare: electrică X□ Alte forme: _________________________

Incălzire: centralăx□ alte forme ………………….._ Canalizare___………..___

Apă curentă x□ fântană □ cișmea publică□ cișmea proprie□ apă caldă x□

*Starea de igienă:

a camerelor de locuit: nesatisfăcătoare□ satisfăcătoare x□ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul Curățenia este întreținută

.

2. a camerei de bucatarie: nesatisfăcătoare□ satisfăcătoare x□ bună □ foarte bună□

Motivati raspunsul______bucătăria este improvizată prin împărțirea holului în două separeuri.

a camerei de baie:

nesatisfăcătoare □ satisfăcătoare x□ bună □ foarte bună□

Motivați

răspunsul______________________________________________________

Baia și grupul sanitar improvizat într-o anexă a casei

*Aparate electrice și electrocasnice:

___Aragaz___TV. Mașină de spălat

Frigider ______________________________________________________________________________________________________________________________________________

*Observații:

Sistemul relational din familie:

REȚEAUA RELAȚIILOR SOCIALE (Se va menționa natura relațiilor cu familia extinsă, vecini, autorități, antecedente penale, consum de alcool/droguri, comportamente deviante.):

Relații bune cu vecinii și fratele său N.O. dar față de bunica paternă masifesta o atitudine ostilă

CONCLUZII ȘI PLAN DE SERVICII

Veniturile familiei sunt insuficiente drept pentru care N.L. a fost inclusă în Programul Centrului de Zi Sf. Macrina AMRS cu înscrierea copilului pe o perioadă de un an la Fundația Sf. Macrina cu scopul prevenirii abandonului școlar.

Copilul N.L. va beneficia de următoarele servicii:

– educarea, îndrumare, sprijin pentru efectuarea temelor

– asistență și îngrijire

– consiliere psihologică pentru familie și copil

– socializare

– reintegrarea familială și cumunic

– ajutor material în alimente, rechizite, îmbrăcăminte

ÎNTOCMIT,