Consiliere spiritual ă, Prof. univ. dr. Paul Negruț 201 8 [630183]

Consiliere spiritual ă, Prof. univ. dr. Paul Negruț 201 8

1

Curs 5. Psihopatiile

Scopul cursului. Student: [anonimizat]:
− aspectele caracteristi ce ale tulbură rilor psihopatice – cauze, forme clinice,
simptome, evoluț ie, tratament;
− deose birile dintre nevroze, psihoze ș i psihopatii;
− abordarea specific ă în consilierea persoanele cu manifest ări psihopatice.

Psihopatia este o tu lburare de natur ă dizarmonică a personalit ății care deter mină o
suferin ță psihic ă a celui în cauz ă de-a lungul vie ții, precum ș i suferinț a celor din jur
datorit ă acestui dezechili bru ps ihic. În limbajul comun, psihopaț ii sunt descri și ca fiind
oamenii dez echilibra ți psihic. Prin natura dezechilibrului psihic, persoana psihopat ă
face r ău celor din jur. Personalitatea armonioas ă se caracterizeaz ă atât prin integrarea
echilibrat ă a trăirilor și manifest ărilor psihice (control și autocontrol) c ât și prin
raportarea echilibrată la mediul î nconjur ător.

Ganushkin conisder ă că în studiul psihopatiei trebuie s ă avem în vedere patru principii:
– Principiul totalit ății – dizarmonia cuprinde toa te laturile personalit ății;
– Principiul constantei – manifest ările dizarmonice sunt tr ăsături constante nu
manifest ări accidentale;
– Principiul intensit ății – deși se pot asemăna, manifestă rile psihopat ice nu au
intensitatea manifestă rilor psihotice;
– Princip iul evoluției dinamice – dizarmonia are formă ondulatorie, adic ă
perioadele de decompensare sunt urmate de per ioade de compensare (cf.
Romilă , p. 544).

Personalitatea psihopat ă se contureaz ă încă din copilă rie și se manifest ă pe tot parcursul
vieții; este o persoan ă ieșită din comun, din normă. Din punct de vedere clinic, avem
următoarele forme de psihopatii:

Psihopatia astenică
S-a nă scut f ără energie, obosit din na ștere, fatigabil, boln ăvicios, liniș tit, retras,
neimplicat în jocuri sportive care solici tă energie. Este neî ndemânatic, stânga ci, sensibil
la factori stresanț i și patogeni, vorbeș te încet. Este victima constantă a cop iilor agresivi,
dinamici. Este înclinat spre singură tate și se îndeletnicește mai uș or cu desenatul,
ascultat muzica și lectura , decât cu activit ăți care solicită efort fizic cu m ar fi excursiile,
petrecerile sau sportul. De la na ștere p ână la finalul vie ții se pl ânge că e greu, că este

Consiliere spiritual ă, Prof. univ. dr. Paul Negruț 201 8

2

obosit, că e prea mult, prea solicitat și este mai degrabă semi -depresiv, pesimist. Î n
reveri ile diurne sau nocturne, ar e imaginații afective de factură romantică, dar î n
realitate este incapabil să depun ă efortul specific unei rela ții autentice: mai mult viseaz ă
și așteap tă decât se implică și particip ă la o rela ție de durată . În via ța conjugală , dacă
este că sătorit, psihopatul astenic se pl ânge mereu de greut ăți, oboseal ă, absența bunei
dispoziții, a apetitului alimentar ș i sexual. Acuz ă mereu dureri somatice, dar care de
cele mai multe ori nu au substrat organic.

Psihopatia psihastenică –este c aracterizat ă de:
− neliniș te lăuntrică,
− angoasă,
− gânduri care fr ământă și chinu ie,
− indecizie în momentele importante din via ță (școală, profesie, c ăsătorie, etc.),
− ritualuri obsesive (spă lat m âinile, verificarea uș ilor, instala ții),
− obsesii metafizice (pre dispus la supersti ții, pisica neagr ă, preotul),
− panică ,
− meticulozitate (tipicar),
− predispus la birocra ție (ritual birocratic).

Psihopatia isterică se manifest ă din copil ărie sub forma:
− capricios,
− egoist,
− sugestibil (imita ție),
− autoapreciere pronunț ată (se laud ă)
− crize afective la obstacole,
− nestatornic în atitudini ș i păreri,
− fără perseveren ță în activități,
− teatralism –
− reclam ă pe al ții,
− se plâ ng de atitudini negative,
− pârâcio și,
− extrover ți – comunică ușor la suprafa ță,
− imagina ție bogat ă,
− asertivitate ( se aut o-promovează ),
− artificial,
− preocupare exagerat ă de propria imagine,
− jovial câ nd urm ărește interesul,
− denunțători și răutăcioși la răzbunare,
− predispus la minciună (mitomanie),
− simulează manifest ările afective, plă cerea sau boala,

Consiliere spiritual ă, Prof. univ. dr. Paul Negruț 201 8

3

− se autovalorizeaz ă pentru a atrage atenția,
− exces de originalitate histrionică .

Psihopatia schizoidă:
− introvertire schizoidă,
− tăcut cu iz misterios,
− nu știi ce g ândeș te,
− nu se exteriorizeaz ă,
− răceală afectivă ,
− nesociabil,
− evită evenimentele publice (petreceri, nun ți, ani versări, etc.),
− bizarerii comportamentale,
− poate fi î nclinat spre studiu, dar prefer ă temele filosofice, astronomie, etc.,
− detașat de realitatea care nu face parte din sfera lui de preocupări.

Psihopatia paranoiacă:
− orgolios,
− meticulos,
− perseverent,
− bănuitor,
− înclinat spre fanatism,
− dogmatic,
− fixat pe idei false,
− rigid,
− răceală afectiv ă,
− slugarnici fa ță de șefi,
− necru țători cu subalternii,
− invidio și,
− răzbun ători,
− revendicativi,
− voință puternică,
− autoritari,
− egoist ,
− nemilos,
− justiț iar,
− hiperevaluarea propri ei persoane,
− subevaluarea celorlalț i,

Consiliere spiritual ă, Prof. univ. dr. Paul Negruț 201 8

4

− Kretschmer „Pe paranoic î n timp de pace îl expertiz ăm, iar în timp de război ne
conduce.”

Psiho patia ciclotimică (hipomaniacală , distimic ă):
Forma hipomaniacală:
− dezechilibrat afectiv,
− temperamental,
− vesel,
− vital, stenic,
− optimist,
− sociabil,
− simpatic,
− sentimental (iubăreț),
− descurcă reț,
− superficial (din punct de vedere moral),
− stabilește prietenii rapid și de con junctură,
− discernământ moral scăzut .

Forma depresivă:
− pesimist structural (constitu țional),
− se gândeș te la eșec, suferin ță, moarte, etc.,
− taciturni,
− vorbesc pu țin,
− astenici (f ără elan vital),
− preocupa ți de aspectele urâte ale vie ții,
− preocupaț i de lectur ă,
− înclina ți spre cuget ări existen țiale,
− apetit alimentar diminuat,
− libido sc ăzut,
− nu încearcă să se sinu cidă.

Psihopatia epileptoidă:
− impulsivitate,
− irascibilitate,
− calm politicos care alterneaz ă cu explozii majore de cruzime,
− în copil ărie este capricios, rezistent la mă suri educative corective, agresiv, coleros,
agresiv (țipă, love ște, distruge), neast âmpărat,
− la vârstă adult ă este exploziv, înclinat spre infracț ionalitate, inclusiv crimă,
− dintre ei se recrutează marii delicvenț i,

Consiliere spiritual ă, Prof. univ. dr. Paul Negruț 201 8

5

− pot avea ș i trăsături hipoman iacale sau paranoiace cu tendinț e dominatoare.

Psihopatia instabil ă (borderline):
− labilitate co mportament ală,
− se plictisește repede,
− nevoia de schimbă ri la intervale scurte de timp,
− în căutare de ceva nou,
− avangardist,
− cu tendinț e la suicid,
− capricios,
− imprevizibil,
− schimbă des locul de muncă și partenerii de via ță,
− superficial,
− inconsecvent,
− predis pus la consum de sub stanț e toxice,
− greu de monitorizat.

Sociopatiile:
− fac ră u celor din jur,
− îi intereseaz ă banul – și aleg gre șit profesia
− preocupaț i de sex – fără a se angaja într -o rela ție respon sabilă,
− doresc puterea pentru a le obține pe celelalte,
− atrași de corup ție și imoralitate,
− antisociali,
− impulsivi,
− răzbună tori,
− nemulțumiți,
− nesatisf ăcuți instinctual,
− predispu și la șantaj, viclenie, ș iretenie, mitomanie, calomnie, brutalitate,
− malignitate (răută cioși),
− imoralitate,
− inadaptabilitate,
− fără sentiment de vinov ăție pentru faptele s ăvârșite,
− terorizează familia,
− inventează cu ușurință scuze,
− nestăpânit,
− necontrolat în vorbire ș i gesturi .

Consiliere spiritual ă, Prof. univ. dr. Paul Negruț 201 8

6

Psihopatia impulsiv ă:
Forma excitant ă – pragul de excita ție este foarte jos, adică reacț ioneaz ă brusc și violent
la stimuli iritativi minori (de mic ă intensitate) :
− violen ți,
− bătăuși,
− necontrolaț i,
− consumatori de substanț e toxice.

Cleptomania
– impulsul irezistibil de a lua obiecte care nu -i aparț in
− au condiție materială relativ bun ă, dar nu se pot controla la r ecepții,
restaurante, vizite, magazi ne.
Piromania
– impulsul nestă pânit de a da foc la imobile, p ăduri, etc. Nu fac din r ăzbunare ci
din pornire l ăuntric ă.

Bibliografie:
V. Predescu, Psihiatrie , pp. 811 – 854
A. Romila, Psihiatrie , pp. 540 – 562.