Consilier ea privind orientarea în carieră [624318]

1
Consilier ea privind orientarea în carieră

CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………. pag. 2
1. Conținutul activității de consiliere și orientare a carierei ………………………….. pag. 4

2. Resursele necesare pentru o orientare în carieră de success ……………………….. pag. 7

2.1. Aptitudinile ……………………………………………………………………. pag. 7
2.2. Caracterul …………………………………………..………………………….. pag. 8
2.3. Interesele ………………………….…………………………………………… pag. 8

3. Consilierea în carieră, o necesitate pentru tineri ……………………………………. pag. 9

4. Disci plinele școlare și profesia ……………………………………………………. pag. 12

5. Opțiunea profesională și factorii ce o influențează ………………………………..pag. 13

6. Metodologia cercetării ……………………………………………………………..pag. 15

7. Prelucrarea și interpretarea datelor ………………………………………………pag. 17

Concluzii ………………………………………………………………………………….pag. 30

Bibliografie …………………………………………………………………………………pag. 33

Anexe ……………………………………………………………………………………….pag 34

2
Introducere

Activitatea de consiliere în carieră are un rol deosebit în societatea umană, iar țările
dezvoltate din punct de vedere economic, cu un nivel de trai crescut i -au acordat importanța
cuvenită, elaborând o legislație care să ajute la desfășoare și dezvoltare a acesteia. Consilierea
reprezintă inima unui program de orientare a carierei; semnificația acestui fapt este nu numai de
natură psihologică, ci și educațională. Elevii, tinerii, adulții trebuie formați astfel încât să poată
lua decizii optime legate de vi ața lor. În acest sens, atenția acestora și, implicit, a educatorilor
trebuie să se îndrepte spre crearea unor circumstanțe în cadrul cărora fiecare consiliat să aibă
libertatea luării unor hotărâri pe care să le ducă la bun sfârșit și, în același timp, să -și asume
consecințele ce decurg din el.
O societate care tinde să se dezvolte armonios trebuie să ia în considerare și să susțină
activitatea de orientare a carierei, ținând cont de necesitatea acesteia, oferind tuturor posibilitatea
de a primi servicii gratuite, consolidând baza de pregătire profesională a celor care lucrează în
acest domeniu, oferind posibilități de creare a unei baze materiale fără de care activitatea nu se
poate desfășura în condiții optime.
”Cariera acoperă și identifică diferite r oluri în care individul este implicat: elev, angajat,
membru al comunității, părinte etc., modul în care acționează în familie, școală și societate și
suita de etape prin care poate trece în viață: căsătorie, pensionare; toate acestea considerate ca un
tot unitar, indivizibil. În această accepțiune, orice persoană are o carieră și nu doar cei care
exercită cu succes o anumită profesie.” (Mihai Jigău, 2 001).
Actul consilierii și orientări i școlare și profesionale a avut din to tdeauna ca obiectiv
„persoanele ca obiectiv cu slujbelor” în cadrul unui model liberal al economiei de piață, simultan
cu luarea în considerare a indivizilor cu competențele, abilitățile și concepțiile lor despre sine și
muncă (Super, 1987), cu toată diversitatea psihologică individuală , diferită în funcție de
structurile și ierarhia socială în care trăiesc și cu modul particular de interpretare a lumii prin
prisma imaginilor, informațiilor, mesajelor care le sunt oferite și interpretate de persoane și
instituții care a u autoritatea soci ală să o facă : școala, instituții ale administrației publice,
organizații, partide, etc.
Consilierea și orientarea școlară și profesională aspiră să -l facă pe elev coparticipant la
propriul destin (prin informare, educare, autoformare, autoorientare), dacă nu în mod integral

3
chiar autorul acestui demers de alegere și dezvoltare a carierei.
Consilierea este și o formă de socializare și / sau învățare socială prin faptul că oferă
indivizilor noi experiențe și informații prin care aceștia pot să -și contureze m ai bine și să -și
dezvolte identitatea și imaginea de sine, să se integreze cu succes și într -un mod care să le aducă
satisfacții sau să le faciliteze depășirea anumitor contexte critice ale vieții.
Această lucrare își propune să identifice care este rezult atul derulării cu elevii din anii
terminali a unui program de consiliere a carierei.

1. Conținutul activității de consiliere și orientare a carierei

Consilierea și or ientarea școlar -profesională îl sprijină pe individ să -și îndeplinească
propria carieră, prin aceasta îl ajută să aibă un destin demn în viață. De aceea alegerea unei
profesii trebuie să fie un act profund personal, liber, rezultat al procesului deliberării
responsabile, în acord cu situațiile concrete, obiective ale realității socia le și economice, cu
motivațiile interne și interesele dominante și stabile.
În viziunea lui M. Ghivirigă „orientarea devine simultan școlară și profesională și
vizează împlinirea în timp a unei vocații ca segment particular al unei personalități permanent
dinamice”( Ghivirigă , 1976).
Procesul consilierii și orientării școlare și profesionale vizează aspecte de natură:
cognitivă ( furnizarea de informații, formarea în tehnicile de căutare a unui loc de muncă);
afectivă ( ameliorarea imaginii de sine, cristalizarea unei atitudini pozitive față de muncă);
acțională (luarea deciziei, planificarea și punerea în practică a acțiunii). Ambele procese de
consiliere au aceleași caracteristici și obiective de bază, reprezintă două acțiuni care intervin în
procesul de realizare a persoanei, se susțin și se întregesc avâ nd caracteristici și obiective
distincte.
Activitatea de orientare școlară o precede pe cea profesională, ambele fiind componente
ale orientării pentru carieră. Debutul și intensificarea activității de orientare școlară are loc, de
regulă, la nivelul anilor școlari care marchează sfârșitul și începutul ciclurilor de învățământ.
Activitatea de orientare școlară se centrează asupra celor care intră în noi etape de formare
inițială; se fundamentează pe ideea că fiecare persoană se poate realiza ma xim numai dacă
procesul de formare se desfășoară pe linia celor mai puternice aptitudini sau caracteristici

4
generale de personalitate. Sarcina principală a orientării este în aceste condiții de a asigura
concordanța dintre caracteristicile persoanei și obi ectivele procesului formativ exercitat asupra
sa. Orientarea școlară trebuie să fie rezultatul deciziei copilului sau poate, mai corect spus, al
aderării acestuia la acțiunile diferențiate care se exercită asupra sa. În situația în care copilul nu
are încă suficientă capacitate de discernământ, decid alți factori: familia, consiliul de tutelă,
școala. Incapacitatea de decizie trebuie suplinită. Decizia trebuie să fie făcută în folosul copilului
prin aprecierea obiectivă a realității.
Îndrumarea unui elev spre o anumită categorie de școli determină apropierea acestuia de
anumite categorii sociale și, indirect, îndepărtarea de altele. În acest context, orientarea școlară
constituie, funcțional, premisa orientării profesionale. Sarcinile orientării profesionale sunt mult
mai complexe decât apar la prima confruntare cu realitatea. Orientarea profesională se ridică de
la aptitudini la personalitate, de la posibilitatea de rezolvare a sarcinii la posibilitatea de a obține
satisfacții, de la omul care ex ecută, la omul care creează. În acest sens, profesiunea trebuie să
satisfacă un număr însemnat de parametrii umani: fondul aptitudinal, nivelul și direcția pregătirii,
nivelul de aspirații, locul social pe care -l merită in raport cu parametrii menționați. Orientarea
profesională încearcă stabilirea unui echilibru adecvat între profesiune, considerată în ansamblul
său și personalitatea privită în totalitatea sa. Această preocupare accentuează caracterul uman al
orientării profesionale în țara noastră în rapo rt cu aceea exercitată în perioada antebelică, când
aptitudinile erau cu preponderență factorul care decidea alegerea. Astăzi problema aptitudinilor
trece pe un loc secund, pe primul situându -se personalitatea văzută în ansamblul său, prin
dominantele ei specifice.
Consilierea și orientarea vocațională urmărește ca prin tehnicile practice utilizate să
contribuie la descoperirea d e sine și să faciliteze opțiunea către un tip de educație adecvat
propriilor abilități și interese. Spre deosebire de consilierea tradițională care ia în considerație
problemele psihologice și emoționale punând accent pe relația directă consilier -beneficiari, pe
modul particular de comunicare cu aceștia, consilierea carierei dă o mai mare importanță
informării, evaluăr ii cantitative și calitative a resurselor profesionale ale clienților urmărind
conturarea unui echilibru în interiorul relației om -activitate.
În perioada 12 -18 ani se consideră că personalitatea puberului și adolescentului își
crista lizează orientarea vocațională. Pasiunile elevilor pentru un anumit tip de activitate sau altul
definesc formarea vocației profesionale. Aceste pasiuni nu se dezvoltă pe un teren gol, ele au o

5
relație de puternică interdependență cu capacitățile specifice formate și au un ro l decizional în
alegerea meseriei sau profesiunii.
Consilierea vocațională reprezintă în acest sens ansamblul acțiunilor proiectate,
organizate, desfășurate în procesul educațional cu scopul identificării, stimulării, structurării
capacităților specif ice și pasiunilor complementare acestor capacități.
Elementele componente și specifice consilierii și orientării carierei, în viziunea lui
Holland, Magoon și Spokane și Ghivirigă, constau în:
oferirea de informații clientului despre ocupații prin meto de comprehensibile și
accesibile,
furnizarea de date organizate și structurate despre alternativele ocupaționale,
informarea și documentarea personală,
informarea și educația privind dezvoltarea carierei desfășurate în școală sau în
cadrul activităților ex trașcolare,
oferirea de materiale și metode pentru evaluarea capacităților clienților cu scopul
de a crea o imagine realistă asupra resurselor și potențialului profesional,
derularea de activități de consiliere -individuală și în grup – în vederea dezvoltăr ii
carierei sau rezolvării problemelor personale ale beneficiarilor,
cunoașterea elevilor,
educarea intereselor constând în formarea și stimularea atitudinilor pozitive pentru
o anumită profesie,
îndrumarea elevilor în vederea conturării unei opțiuni profe sionale stabile,
valorificarea în grup a experiențelor personale pozitive ale elevilor și părinților
acestora,
desfășurarea de activități personale de punere în practică a tehnicilor de căutare a
unui loc de muncă (redactarea unui Curriculum Vitae, a unei scrisori de
prezentare, a portofoliului personal),
desfășurarea de activități speciale inițiate de consilieri în instituții de profil.
Consilierea și orientarea școlară și profesională intenționează să -l facă pe elev
coparticipant la propriul destin (prin informare, educare, autoformare, autoorientare) dacă nu în
mod integral, chiar autorul acestui demers de alegere și dezvolt are a carierei.

6
Școala, ca instituție de educație, formare și orientare trebuie să se adapteze conținutului,
structurilor și funcțiilor sale, să c reeze premise favorabile pentru elevi care să le permită
integrarea socială rapidă, flexibilitatea, inițiativa și rezolvarea de probleme, diminuarea
imprevizibilului, a hazardului în alegerea carierei. Procesul de educație și formare profesională
desfășurat în școală constituie puntea necesară trecerii spre lumea muncii și viața socială adultă.
Consilierea și orientarea nu trebuie să constituie un obiect de studiu sau o disciplină
școlară ci o arie de aplicații, dezvoltări practice, experiențe și atitudini care trebuie învățate și
exersate în viață. Consilierea și orientarea pentru carieră es te compatibilă cu ezitările,
renunțările, erorile, alegerile succesive. Decizia finală presupune adesea parcurgerea acestor
etape . În consecință, rolul consilierii și orientării constă în :
a acorda informații credibile, exacte și direct utilizabile, supo rt moral și
emoțional celor aflați în situații de indecizie cu privire la viitorul lor social și
profesional,
a ajuta tinerii să se adapteze cu ușurință la dinamica socială și economică,
a face educație antreprenorială,
a reduce distanța dintre lume școli i și cea a muncii,
a nu le da celor care apelează la serviciile consilierilor false speranțe și
așteptări exagerate; realismul și caracterul practic al consilierii trebuie să fie
predominant,
a combate stereotipurile cu privire la profesii: curate -murdare, bănoase -prost
plătite, de înalt statut social -degradante, rezervate anumitor clase social,
a învăța tinerii ce și cum să aleagă, având libertate în luarea deciziilor fiind în
cunoștință de cauză,
a reduce presiunea emoțională a statutului de șomer prin gă sirea de soluții
alternative,
a acorda atenție și sprijin special persoanelor cu handicap, copiilor străzii,
grupurilor minoritare etnic, celor cu un nivel redus de educație sau formare
profesional, etc.
Activitatea de orientare școlară și profesion ală in anumite limite ce țin de latura
informativă, de furnizarea de date și sfaturi practice cu finalitate imediată pot fi preluate și

7
dezvoltate și de ceilalți profesori din școală, sarcină care nu trebuie să fie în totalitate atribuită
profesorilor cons ilieri.

2. Resursele necesare pentru o orientare în carieră de succes

2.1. Aptitudinile

Aptitudinile reprezintă însușirile psihice și fizice relativ stabile care -i permit omului să
efectueze cu succes anumite activități. Prezența aptitudinilor este pusă în evidență de ușurința și
rapiditatea realizării sarcinilor precum și de calitatea superioară a rezultatelor. Există diferite
tipologii ale aptitudinilor. După natura proceselor psihice implicate în aptitudini, deosebim:
aptitudini senzoriale (acuitate vizuală, auditivă, olfactivă), aptitudini psiho -motorii (dexteritate
manuală), aptitud ini intelectuale (inteligența). După orientare (grad de specializare), deosebim:
aptitudini generale (inteligența), aptitudini speciale (profesionale: muzicale, sportive, artistice,
tehnice). Aptitudinea care a provocat cel mai mare interes din partea psih ologilor este
inteligența .
Paul Popescu -Neveanu face distincție între aptitudini și capacități . Aptitudinile reprezintă
însușirile potențiale ce urmează a fi puse în valoare atunci când sunt asigurate condiții optime, iar
capacitățile sunt aptitudini împl inite care s -au consolidat prin cunoștințe și deprinderi. (Paul
Popescu -Neveanu, 2013)
O combinare specifică a aptitudinilor ce asigură posibilitatea realizării creatoare și
originale a unei activități o constituie talentul . Creativitatea (ceea ce în mod o bișnuit numim
talent ) se referă la aptitudinea de a genera idei care sunt simultan noi și valoroase și la
modalități noi în a exprima lucruri familiare. Rezultatele diverselor cercetări arată că între QI și
creativitate nu există o relație strânsă, mai ale s la valori mari ale coeficientului de inteligență. Un
comportament inteligent desemnează în egală măsură atât abilități practice, specializate, cât și
aptitudini generale. Inteligența este influențată de o serie de factori după cum urmează: volumul
cunoșt ințelor, viteza gândirii, reacția în fața noilor situații, succesul școlar, rolul societății. Cele
mai importante teorii despre inteligență sunt: teoria genetică și psihometrică.

8
2.2. Caracterul

Caracterul desemnează ansamblul însușirilor psihice care privesc relațiile unei persoane
cu semenii săi și valorile după care se conduce . El reprezintă profilul psihomoral al omului și se
dezvăluie, cu deosebire în faptele de conduită, în relațiile cu ceilalți, cu grupul din care face parte
o persoană. Trăsături le caracteriale exprimă moduri constante, stabilizate în conduită și nu
comportamente întâmplătoare, accidentale sau situaționale. Caracterul se formează pe parcursul
vieții ca urmare a integrării omului într -un anumit sistem de relații sociale, prin inter iorizarea
valorilor promovate de familie, grup de prieteni, societate prin însușirea unor modalități de
comportament. În formarea trăsăturilor de caracter un rol important îl are familia, mediul școlar,
grupul de prieteni și mediul social.
În componența c aracterului intră un ansamblu de atitudini și trăsături exprimate de acesta
în comportamentul său. Atitudinea este o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale
realității ce implică reacții afective, cognitive și comportamentale.
Psihologul Andre i Cosmovici consideră că atitudinea este întotdeauna expresia unui
motiv și că aceeași atitudine poate ascunde motive foarte diferite. Alături de atitudini, care
exprimă orientarea persoanei, în componența caracterului intră și trăsăturile de voință , care
asigură traducerea în fapt a intențiilor și mobilizarea resurselor personalității pentru a face față
solicitărilor. (Andrei Cosmovici, 1996)

2.3. Interesele

Al. Roșca constată existența a două mari categorii de interese : (a) native , care au la baza
procesele native (instinctele) și (b) derivate , care se formează pe baza celor native, ca fiind
derivate din acestea. (Alexandru Roșca, 1976) Etimologic luat, acest concept are tocmai acest
sens: „inter” „esse” însemnând „a fi la mijloc”, „a fi între” în cazul nostru – între necesități
(trebuințe) și obiectele care corespund acestora (satisfacții). Referiri și precizări cu privire la
diferitele categorii de interese, întâlnim în lucrările psihologilor Strong, Thurstone, Allaport –
Vernom, Ro șca, Super, ș.a.
Clasificarea făcută de către Allport -Vernon pare mai fundamentată deoarece pornește de
la un criteriu de valoare. Având la bază lucrarea lui Spranger, Lebensformen, autorii

9
chestionarului, care le poartă numele au stabilit următoarele cat egorii de interese: 1) teoretice; 2)
estetice; 3) sociale; 4) politice; 5) economice; 6) religioase.
O clasificare mai adecvată realităților noastre a realizat Al. Roșca, care utilizează ca
puncte de plecare tot lucrarea lui Spranger. Astfel în clasificar ea lui Roșca există următoarele
categorii de interese: 1) teoretice; 2) practice; 3) sociale; 4) economice; 5) estetice.
În lucrarea sa La psychologie des interets Super încearcă o clasificare a intereselor în
funcție de metodele de cercetare a lor. Astfe l, el stabilește următoarele categorii de interese: 1)
interesele exprimate (oral sau scris); 2) interese manifestate (în acțiune, în comportament, în
activitate); 3) interese testate; 4) interese inventariate (prin chestionare obiective).
Clasificarea de mai sus nu îndeplinește una din cerințele logice ale acestei operațiuni
unicitatea criteriului, căci, dacă primele două categorii sunt stabile în funcție de modul de
exprimare, ultimele două sunt stabilite după modul de cercetare.
O clasificare riguroasă și completă a intereselor cu greu s -ar putea face, deoarece, așa
cum arată Engels „orice clasificare are întotdeauna un caracter relativ, aproximativ, în natura
existând o mulțime de fenomene de traziție, la granița dintre diferite grupuri ale clasificări i” (I.
Drăgan, 1975 ).

3. Consilierea în carieră, o necesitate pentru tineri

Opțiunea unui tânăr pentru o amunită carieră fără nici un sprijin extern este un proces
dificil, adesea asociat cu alegeri greșite, ezitări, abandon, amânare, și toate acestea cu un serios
impact asupra viitorului său profesional.
Mulți dintre noi avem cunoștințe sau prieteni care au renunțat la o anumită facultate și au
început alta, pe motiv că nu este ceea ce își doresc. Acesta este cazul fericit. Cazul nefericit este
atunci când rămâne în acea facultate (la insistențele părinților sau pur și simplu din comoditate)
și se pregătește pentru o meserie pe care nu o dorește sau poate chiar o urăște.
Fiecare ne alegem viitoarea meserie în funcție de anumite criterii. Astfel sunt mai multe
tipuri de alegeri:
social orientate: prestigi u, succes, poziție
altruiste: sprijinirea familiei, a categoriiilor defavorizate
egoiste: confortul personal, câștigul material, muncă ușoară și fără responsabilități

10

frustrante: alegerea unui traseu profesional opus dorinței celor cu care intrăm în
confli ct
conformiste: acceptarea soluției găsite de altcineva și plierea aspirațiilor în nacest
sens
narcisiste: motivate prin plăcerea în sine, riscul pe care îl implică, satisfacția
furnizată.
Cum în România multe școli nu au consilieri școlari , consi lierea tinerilor cu privire la
carieră revine familiei.
Ponderea influenței părinților asupra copiilor în alegerea unei cariere este, de multe ori,
decisivă. Modelele comportamentale ce țin de muncă și sunt vehiculate în familie ( de apreciere
sau, dimpotrivă, de depreciere a anumitor profesii) vor fi preluate și de copii, contribuind treptat
la conturarea alegerilor. Din motive lesne de înțeles, mulți păr inți își supraapreciază copii ( lucru
dealtfel bun până la un anumit punct) și le impun trasee e ducaționale și filiere profesionale la
care aceștia nu aderă cu convingere sau pentru realizarea cărora vor face față cu greu, în mod
penibil, cu eșecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt ce se va răsfrânge și asupra satisfacției
sau reușitei lor în mu ncă.
Părinții transferă adesea copiilor nemulțumirile lor profesinale, stereotipurile cu privire la
muncă (grea, bănoasă, sigură, de prestigiu, etc) sau propriile aspirații nerealizate, faptul având
efecte nefavorabile în alegerea și realizarea ca rierei acestora. Ponderea în care copii țin seama de
dorința părinților cu privire la filiera școlară de urmat și profesia viitoare scade pe măsură ce
aceștia sunt incluși în niveluri mai înalte de școlarizare (liceu, facultate). Toți cei abia ieșiți de pe
băncile liceului și -au pus, la un moment dat întrebări cu privire la care profesie ar fi cea mai
potrivită pentru ei. În general, „criteriile” pe care le au în vedere părinții în influențarea alegerii
școlar -profesionale a copiilor se referă la:
siguranța și viitorul profesiei pe piața forței de muncă
durata studiilor pentru a atinge un astfel de obiectiv (timp în care tânărul este
dependent material de familie)
costurile financiare (taxe ale educației)
avantajele materiale neașteptate
poziția socială conf erită de profesiei
potențialele riscuri ale muncii

11
Categoriile de argumente folosite de familie sunt, cel mai adesea, diferite de cele ale
specialiștilor în consilierea și orientarea profesională, acestea fiind de natură economică,
afectivă, de c onservare a tradițiilor, de poziție socială.
Iată ce sfaturi le dă părinților, Mihai Jigău, autorul cărții „Consilierea Carierei”, în vederea
consilierii tinerilor (Mihai Jigău, 2001) :
tânărul trebuie tratat cu seriozitate și respect, ascultat și încurajat să -și asume
responsabilități;
părinții trebuie să se asigure că vor să -l sprijine în a lua o decizie bună și nu să -și
impună punctul de vedere sau profesia lor ca model, pentru a -și compensa
propriile nereușite sau pentru a -și realiza propriile a spirații;
să stea de vorbă cu copii pe tema carierei, să le asculte cu răbdare temerile,
ezitările, punctul de vedere;
să stea de vorbă cu profesorii;
să se informeze, împreună cu copii, despre ofertele de educare/angajare;
să le pună la dispoziție și să -i încurajeze să citească ziare și reviste de specialitate
pe piața muncii, care conțin anunțuri de angajare și prezentări de companii;
să le atragă atenția supra conținutului unui anumit anunț care nu este serios (cum
ar fi cele care conțin promisiuni exage rate și aluzii transparente la alte activități
sau obligații);
la început, lista opțiunilor profesionale ale tinerilor este mai largă; ei trebuie
ajutați treptat să -și contureze interesele cu privire la carieră, prin luarea în
considerare a tot mai multe c riterii, condiții sau restricții impuse de ralitate și
astfel, să se focalizeze pe un număr mai mic de alternative;
nu trebuie inoculate, în mintea tinerilor, idei preconcepute și stereotipuri cu
privire la anumite profesii;
tinerii trebuie preveniți că es te o realitate a pieței muncii schimbarea profesiei, a
locului de muncă, concedierea și șomajul, învătarea continuă sau reorientarea
profesională;
pentru că unii tineri au tendința de a se limita la niveluri de studii mai reduse sau
părăsesc un anumit tip de educație înainte de încheierea oficială a duratei acestuia
și fără a se înscrie la o altă formă de educație, ei trebuie avertizați asupra faptului

12
că gama ofertei de locuri de muncă și salarizarea sunt în legătură directă cu
nivelul de studii finalizate ;
este extrem de utilă cultivarea permanentă a încrederii în sine, în forțele proprii, în
capacitatea de a realiza ceva, fără a exagera și fără a valoriza la modul absolut;
tinerii trebuie ajutați să nu se descurajeze dacă, după ce au mers la mai mulți
angajatori, și după luni de cătare, nu și -au găsit încă un loc de muncă. Cautarea
unui loc de muncă poate fi foarte frustrantă, de aceea se recomandă apelarea la
ajutorul unor specialiști în recrutare;
tinerii nu trebuie împiedicați, ci dimpotrivă, să se anga jeze pentru o lună sau două
pe perioada verii;
tinerii trebuie informați asupra drepturilor ce le revin odată angajați, salarii, carte
de muncă, concedii de odihnă și medicale, asigurări, protecția muncii.
În majoritatea siuațiilor, familia este r eperul major în conturarea opțiunilor pentru o
anumită carieră a tinerilor.

4. Disciplinele școlare și profesia

Există o stânsă legătură între disciplinele școlare și profesia pe care un tânăr o urmează.
Spre exemplu, dacă un elev are rezultate bune la:
limba română/limbi străine, acesta ar putea deveni: profesor de limba română sau
de limbi străine, cercetător în lingvistică, bibliotecar, lucrător în publicitate,
învățător, educator, ghid, translator, actor, diplomat, jurnalist, critic de artă,
corector, editor etc.
matematică: profesor de matematică, economist -contabil, informatician –
programator, ing iner în diferite domenii, funcționar bancar, tehnician în
construcții, agent comercial, arhitect, pilot, statician, astronom.
fizică, chimie, bilogie: profesor sau cercetător în unul din aceste domenii, fizician,
chimist, biolog, biochimist, biofizician, t ehnician agricol, inginer, farmacist,
medic, stomatolog, agronom, geolog, horticultor, cosmetician.
istorie: profesor sau cercetător în acest domeniu, ghid turistic, muzeograf,
arheolog, diplomat, scriitor.

13

informatică: profesor, contabil, informatician -programator, astronom, statician,
cartograf, economist, inginer, lucrător în domeniul finaciar -bancar, specialist în
telecomunicații, arhitect, controlor de trafic aerian.
educație fizică: profesor de sport, antrenor, fizioterapeut, ofițer în armată, polițis t,
pompier, comentator sportiv, atlet, fotbalist etc.
Acestă modalitate de punere în relație a materiilor școlare cu ulterioarele dezvoltări
profesionale este posibilă în măsura în care tânărul alege să continue pe domeniul ales. Desigur,
rezultat ele bune la aceste domenii nu pot împiedica un elev să aleagă un alt domeniu profesional.
Performanțele școlare bune la anumite materii duc, cu o posibilitate mai mare, către anumite
profesii și facilitează realizările în carieră sau, altfel spus, exercita rea unor profesii presupune
anumite aptitudini.

5. Opțiunea profesională și factorii ce o influențează

Factorii care influențează opțiunea profesională a elevilor, atât cei subiectivi cât și cei
obiectivi (externi), sunt elemente hotărâtoare pentru drumul p e care îl aleg elevii după absolvirea
școlii.
În ceea ce privește factorii subiectivi, acțiunile se vor îndrepta direct asupra elevului, iar
în privința factorilor externi – atât asupra acestora (părinți, rude, etc.), cât și asupra elevului care
este sub influența lor.
Este necesar să li se arate ele vilor inconsistența unor criterii de alegere a profesiunii cum
sunt: este frumoasa, este bună, mi se pare interesantă, imi place , etc. Elevii dau în mod frecvent
aceste motive ale alegerii profesiunii. De aceea, elevilor care invocă asemenea motive, să li se
ceară să argumenteze, iar dacă nu pot, să se documenteze pentru a putea demonstra că
profesiunea respectivă este frumoasă, bună, interesantă, sau să se explice de ce le place.
O greșeala care îi duce pe elevi spre profesiuni pentru care nu au înclinații și interese
corespunzatoare este alegerea profesiunii în funcție de șansele de reușită la școala postgenerală
(licee sau școli profesionale). În mod normal elevii trebuie să -și aleagă în primul rând
profesiunea și în funcție de aceasta să se îndrepte cătr e școala prin care urmează să se califice.
Mulți elevi procedează însă invers: întâi își aleg școala în care cred că pot intra mai ușor,
profes iunea rămânând pe plan secundar satisface, iar preocuparea principală devine, de data

14
aceasta, schimbarea locului de munca și implicit a profesiunii .
Factorii generali ce influențează activitatea profesionala sunt: ereditatea, mediul,
experiența de viață și dezvoltarea individuală.
Ereditatea. Nu există teoretician care să nu evidențieze rolul eredității. Aici inclu dem
starea biologică a organismului uman, dar și potenția lul aptitudinal și temperamental .
Mediul. Nu se poate face o discriminare între cei doi factori (ereditate și mediu) în ceea
ce privește nivelul de influență. Fiecare poate potența sau diminua efectu l celuilalt. Mediul
presupune în primul rând persoanele semnificative din viața individului, în timp ce structura
genetică influențează nivelul ocupațional spre care aspiră. Această afirmație este valabilă numai
dacă acceptăm ideea că nivelul de aspirație este direct proporțional cu potențialul intelectual și
aptitudinal al unui individ; ori, realitatea demonstrează că anumiți factori de mediu, ca, de
exemplu, izolarea sau deficitul financiar, constituie circumstanțe ce împiedică atingerea
nivelului de perf ormanțe pe care o persoană îl poate realiza, în pofida potențialului ereditar.
Condițiile de mediu oferă sau nu posibilitatea valorificării zestrei genetice.
Ginzberg, Ginsburg, Axelrad și Helma consideră mediul o presiune exercitată de viața
reală și care obligă ființa umană să răspundă, influențând -o în luarea deciziei vocaționale. Un rol
important îl are statutul socioeconomic al parinților, care poate asigura un anumit nivel de
instruire ce va avea un aport însemnat în alegerea carierei. Statutul social înalt și posibilitațile
financiare mari ale părinților sau tutorilor oferă nu numai un model de urmat, ci și condiții
optime de realizare profesională.
Experiența de viață din copilăriei influențează opțiunile noastre:
optăm pentru ocupații în care să a vem posibilitatea contactării altor
persoane sau pentru ocupații în care să lucrăm izolat, în funcție de mediul
familial din care provenim (A. Roe);
suntem motivați diferit, în funcție de modul în care s -a răspuns nevoilor
noastre, de intensitatea acestor nevoi, dar și în funcție de bagajul ereditar
(A. Roe);
ocolim activitățile care nu ne -au plăcut și le căutăm pe cele care ne -au
satisfăcut și în care am avut succese (J. Holland);
învățăm să adoptăm acele comportamente care ne împlinesc și pentru care
suntem aprobați de cei din jur (D. Super);

15

ne maturizăm și ne formăm propriul stil de viața o data cu propria
personalitate și cu cerințele comunității în care trăim.
Dezvoltarea individuală în viziunea lui Ginzberg, Ginsburg, Axelrad, Helma se referă
mai curând la niște etape prin care trece o persoană, și nu la stadiile de creștere și dezvoltare, așa
cum apare în mod explicit la D. Super, iar acest lucru are o semnificație deosebită în acti vitatea
practică a consilierului de orientare a carierei Nu se poate pretinde maturitate vocațională unui
copil de 14 ani, la această vârstă ne fiind încă identificate și clarificate propriile interese și
valori. De regulă, acestea se schimbă de la un mome nt la altul, dar rămân relativ ferm formulate
în jurul vârstei de 25 de ani.
Ginzberg, Ginsburg, Axelrad si Helma sunt printre primii (anii ’50) care acordă un rol
deosebit valorilor în luarea unei decizii ocupaționale, în virtutea diferitelor valori indiv iduale
subînțelese implicate în diferite tipuri de muncă. De exemplu: oferă aceea activitate statutului
social pe care -l doresc ? Este o ocupație care se desfășoară în aer liber ? Programul de lucru este
flexibil ? Trebuie să fac deplasări în țară și în st răinătate ? Salariul este pe măsura nevoilor mele
? etc.
Deci fiind un proces cu o anumită dinamică, opțiunea profesională a elevilor poate fi
cunoscută multilateral numai în măsura în care ea este studiată din perspectiva desfășurării ei, în
funcție de f actori i subiectivi și obiectivi (M. Zlate, 2001 ).

6. Metodologia cercetării

În perioada ianuarie – aprilie 2017 am participat, cu acordul conducerii Colegiului
”Independența” Sibiu și a profesorului consilier școlar, la activități de consilierea carierei,
realizate cu elevii din anii terminali . Acestea au fost realizat e după un proiect realizat în
semestrul I al anului școlar curent, o scurtă descriere a acestuia este prezentată în Anexa 1. La
finalul derulării activităților am primit permisiunea, atât din partea profesorului consilier școlar
cât și din partea elevilor, să aplic un chestionar (Anexa 2). În cele ce urmează voi încerca să
interpretez rezultatele obținute precum și concluziile la care am ajuns.
Pentru a putea realiza demersul metodologic propus, am stabilit ca și obiectiv general
investigarea influenței pe care o poate avea derularea unui program de consiliere și proientare
școlară și profesională asupra rutei școlare și/sau profesionale aleasă d e elevilor.

16

Din acest obiectiv rezidă următoarele obiective specifice:
O1. Identificarea rolului pe care îl are cunoașterea pontențialului propriu asupra orientării școlare
și profesionale a elevilor.
O2. Stabilirea importanței cunoașterii documentelor Eu propa ss pentru viitorul școlar și
profesional al elevilor din anii terminali.

Din obiectivele stabilite anterior, se desprind următoarele ipoteze specifice:
I1. Dacă elevii își cunosc aptitudinile, valorile și interesele atunci vor fi mai deciși în alege rea
traseului educațional și profesional.
I2. Cu cât elevii vor avea deprinderi de a lucra cu documentele Europass cu atât vor avea
capacitatea de a-și planifica ruta școlară și profesională .
I3. Dacă la orele de consiliere și orientare se utilizează tehnici eficiente de învățare atunci elevii
își vor forma o atitudine pozitivă față de vi itorul lor, fie el școlar și profesional.

În cadrul Colegiului Tehnic ”Independența” Sibiu, clasele la care profesorii diriginți
împreună cu profesorul consilier școlar derulează activități de orientare și consiliere profesională
sunt, în primul rând, cele din anii terminali, respectiv clasele a XII -a (Anexa 1). În cadrul unității
sunt două clase a XII -a care au specializările: technician electrician elec tronist auto și technician
în activități de poștă. Clasa a XII -a A are un număr de 22 elevi iar clasa a XII -a B un număr de
18 elevi. Repartiția pe genuri este următoarea: 24 elevi de gen masculin și 16 de gen feminin.
Activitățile cu elevii s -au desfășur at în cadrul orelor de dirigenție, în cadrul lor au fost
abordate următoarele teme: Autocunoaș terea , Aptitudini, interese și valori , Dezbateri pe teme
legate de alegerea carierei, Documente Europass , Informarea elevilor cu privire la cererea si
oferta de pe piață , Informarea elevilor cu privire la ruta educațională pe care o pot urma , Metode
de autoprezentare. Metodele și mijloacele de realizare a activităților propuse au fost: conversația
eursitică, brainstorming, dezbaterea, studiu de caz, problematizare a, joc de rol, studiu de caz,
chestionare, coli A4, foi de flipchart, markere, creioane, fișe de lucru, fișe de evaluare a
activității, site: go.ise.ro iar elevii au lucrat atât indivudal cât și frontal și pe grupe. O parte din
teme au fost abordate în sal a de clasă iar altele în laboratorul de informatică deoarece necesitau

17
utilizarea computerului și Internetului de către elevi. Metodele utilizate și mijloacele folosite au
trezit interesul elevilor pentru activități.
Dintre modalitățile de monitorizare și evaluare utilizate amintesc: monitorizarea prezenței
elevilor la activități prin tabel de prezență, evaluarea fiecărei activități în parte prin fișe, număr
elevi care doresc să urmeze o școală postliceală/o facultate/nehotărâți. După parcurgerea tuturor
activităților elevii au primit un chestionar de evaluare pentru a vedea care este ruta profesională
și / sau educațională pe care doresc să o urmeze în prezent. Acest che stionar a fost realizat de
propria persoană, sub atenta coordonare și îndrumare a dnei profesor consilier școlar.

7. Prelucrarea și interpretarea datelor

În urma completării chestionarului de către elevii din cele două clase de -a XII -a,
paticipanți la activitățile proiectului ”Viitorul este în mâinile mele!” s -au obținut o serie de
informații relevante pentru tema aleasă, ce vor fi prezentate în cele ce urmează.
În funcție de variabila etichetă ”domiciliu” elevii sunt repartizați astfel:
Tabel nr. 1 Repartiția elevilor în funcție de domiciliu
Nr. elevi Domiciliu
17 urban
23 rural

În con formitate cu graficul de mai sus, elevii de clasa a XII -a sunt repartizați astfel, în
funcție de domiciliu: 58% sunt din mediu rural și 42% sunt din mediul urban.

42%
58%Reparti ția elevilor în funcție de domiciliu
urban
rural

18
În funcție de variabila etichetă ”gen” elevii sunt repartizați astfel:
Tabel nr. 2 Repartiția elevilor în funcție de gen
Nr. elevi Gen
24 Masculin
16 Feminin

Dintre elevii participanți la studiu 60% sunt de gen masculin iar 40% sunt de gen
feminin, conform graficului de mai sus.
În funcție de variabila etichetă ”specializare” elevii sunt repartizați astfel:
Tabel nr. 3 Repartiția elevilor în funcție de specializare
Nr. elevi Specializare
22 tehnician electrician electronist auto
18 tehnician în activități de poștă

Din graficul de mai sus reiese faptul că 45% dintre elevi au specializarea tehnician
electrician electronist auto iar 55% dintre aceștia au specializarea tehnician în activități de poștă.
La întrebarea ” Ce intenționezi să faci după absolvirea liceului? (alege o singură
60%40%Reparti ția elevilor în funcție de gen
masculin
feminin
55%45%Reparti ția elevilor în funcție de specializare
tehnician electrician
electronist auto
tehnician în activități de
poștă

19
variantă) ”, elevii au răspuns astfel: 8 din tre aceștia doresc să își continue studiile, 12 doresc să se
angajeze iar 20 iși exprimă opțiunea de a continua școala și de a lucra în acețași timp. Grafic,
acest lucru este reprezentat astfel:

Conform graficului prezentat mai sus, majoritatea elevilo r (50%) doresc să continue
studiile și să lucreze în același timp.
Răspunsurile oferite de elevi la întrebarea ” Din ce surse a i informații despre școala
(facultate, postliceală)/ ocupația pentru care optezi? ” sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 4 Surse de informații cu privire la școală/ocupația dorită de elevi
Nr. elevi Sursa de informații
7 familie
5 prieteni
3 mass -media: TV, internet, presă
5 colegi
6 diriginte
5 experiență personală
9 consilier școlar
20%
30%50%Opțiunile elevilor cu privire la ce vor face după
absolvirea liceului
îmi continui studiile
mă angajez
voi continua școala și voi
lucra în același timp

20

Din graficul de mai sus reiese că 23% dintre elevi au ca sursă de informații (cu privire la
școala/ocupația pe care o vor urma) în persoana consilierului școlar, 17% familia și 15%
dirigintele, urmând experiența personală și colegii cu un procent de 13%.
La întrebarea nr. 4 ” În cazul în care dorești să continui studiile, care este localitatea în
care ți -ar plăcea să faci acest lucru ? ” majoritatea elevilor, respectiv 21 dintre aceștia doresc să
își continue studiile în Sibiu, 4 dintre aceștia doresc să studieze în Cluj -Napoca, 2 î n București și
1 în Timișoara. Restul elevilor (respectiv 12) au precizat că nu doresc să continue studiile după
absolvirea liceului. Aceste răspunsuri sunt prezentate grafic astfel:

Analizând graficul de mai sus se poate concluziona că majoritatea ele vilor, respectiv 75%
doresc să continue studiile în Sibiu. 17%
12%
7%
13% 15%13%23%Surse de informații cu privire la școală/ocupație
familie
prieteni
mass-media: TV, internet,
presă
colegi
diriginte
experiență personală
consilier școlar
75%14%7%4%Opțiunile elevilor cu privire la localitatea unde
doresc să continue studiile
Sibiu Cluj-Napoca
București Timișoara

21
La întrebarea nr. 5 ”În cazul în care dorești să continui studiile, pentru ce domeniu
optezi? (alege o singură variantă) ” elevii au dat următoarele răspunsuri:

Tabel nr. 5 Domeniul în care vor să continue studiile elevii
Nr. elevi Domeniul
10 inginerie
9 științe economice
2 științe socio -umane (psihologie,
asistență socială)
3 informatică / automatizări
calculatoare
1 sănătate
2 jurnalism
1 științe politice

Rezultatele obținute în urma completării acestei întrebări de către elevi sunt prezentate
grafic mai jos, astfel:

Conform graficului prezentat majoritatea elevilor (36%) vor să continue studiile pe
domeniul inginerie, urmând la diferență de patru procente (32%) științe economice.
Referitor la motivele pentru care elevii doresc să continue studiile dupa terminarea 36%
32%7%
11%3%
7%4%Opțiunile elevilor cu privire la domeniul pe care vor să
continue studiile
inginerie
științe economice
științe socio -umane (psihologie,
asistență socială)
informatică / automatizări calculatoare
sănătate
jurnalism
științe politice

22
liceului (întrebarea nr. 6), răspunsurile oferite au fost: majoritatea elevilor consideră că: dacă fac
mai multă școală au șanse mai mari să se angajeze (75%), tinerii cu școală sunt mai bine văzuți
în societate (68%), este o legătură directă între școală și salariul pe care îl poți obține ulterior
(57%), î mi place să învăț, să descopăr lucruri noi (46%), s unt prea tânăr(ă) să mă angajez (39%),
nu sunt pregătit(ă) profesio nal să mă angajez (32%).
Din cei 32 de elevi care doresc fie să se angajeze, fie să continue studiile și să lucreze în
acelați timp , 17 dintre aceștia doresc să lucreze în Sibiu, 8 doresc să lucreze în afara țării, restul
de 7 în alte localități, respecti v București, Cluj -Napoca sau Timișoara. Acest lucru este prezentat
grafic astfel:

La întrebarea nr. 8. ”În cazul în care dorești să te angajezi după ce termini liceul, unde ai
dori să lucrezi ? ” răspunsurile oferite de elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 6 Locul în care doresc să lucreze elevii
Nr. elevi Loc de muncă
18 în sistem privat
6 în sistem bugetar
8 să am propria afacere

53%
25%22%Opțiunile elevilor cu privire la locul în care doresc să
muncească
Sibiu străinătate alte localități

23
Grafic, rezultatele oferite de elevi la întrebarea nr. 8, sunt prezentate astfel:

La întrebarea nr 9 ”Consideri că ai primit în școală pregătirea necesară pentru angajare ? ”
elevii au oferit următoarele răspunsuri: 29 dintre aceștia consideră că au primit în școală
pregătirea necesară pentru angajare, 7 sunt parțial de acord cu această afirmație și 4 sunt în
dezacord cu ea. Grafic , răspunsurile oferite de elevi sunt prezentate în cele ce urmează.

Din graficul prezentat reiese că 72% dintre elevi apreciază că școala i -a pregătit pentru
angajare.
La întrebarea nr. 10 ” Care din activitățile de mai jos te-au ajutat pentru a alege mai ușor
ruta școlară și/sau profesională? ” (acordă nota 1 pentru cea mai importantă și 3 pentru cea mai
puțin importantă) 24 de elevi consideră că participarea la proiectul OSP ”Viitorul este în mâinile
mele” a fost de cel mai mare ajutor pentru alegerea rutei școlare/profesionale, 10 au considerat 56%
19%25%Opțiunile elevilor cu privire la locul în care doresc să
muncească (public sau privat)
în sistem privat
în sistem bugetar
să am propria afacere
72%18%10%Opinia elevilor cu privire la măsura în care școala i -a
pregătit pentru angajare
școala m -a pregătit pentru angajare
școala m -a pregătit parțial pentru
angajare
școala nu m -a pregătit pentru
angajare

24
orele de dirigenție ca fiind cele mai importante în acest sens iar restul de 6 elevi au considerat
căutarea pe Internet a informațiilor privind ruta școlară și profesională ca fiind cea mai
importantă pentru alegerea făcută. Grafic, aceste opinii ale elevilor sunt reprezentate astfel:

Din analiza graficului prezentat mai sus reiese că majoritatea elevi lor (60%) au apreciat
participarea la proiectul OSP ”Viitorul este în mâinile mele ” ca având cea mai mare importanță
în alegerea rutei școlare și/sau profesionale.
La întrebarea nr. 11” Dacă îți cunoști aptitudinile, valorile și interesele, crezi că ești mai
hotărât în alegerea pe care o vei face în privința școlii sau locului de muncă? ” elevii au răspuns
astfel:
Tabel nr. 7 Importanța cunoașterii aptitudinilor, valorilor și intereselor personale în
alegerea școlii/locului de muncă
Nr elevi Răspuns
32 Da
8 Nu

25%
60%15%Opinia elevilor cu privire la activitățile care au avut cea mai mare
importanță în alegerea rutei școlare/profesionale
orele de dirigenție
participarea la proiectul OSP
”Viitorul este în mâinile mele”
căutarea pe Internet a informațiilor
privind ruta școlară și profesională

25
Reprezentarea grafică a răspunsurilor elevilor la această întrebare est e următoarea:

Analizând graficul de mai sus deducem că majoritatea elevilor (80%) apreciază că,
cunoașterea aptitudinilor, valorilor și intereselor , au un rol important în alegerea pe care o v or
face în privința școlii sau locului de muncă .
La întrebarea nr. 12 ”În urma participării la proiectul OSP consideri că îți cunoști mai
bine aptitudinile, valorile și interesele pe care le ai? ” 28 elevi sunt în foarte mare măsură de
acord cu faptul că în urma participării la proiectul OSP își cunosc ma i bine aptitudinile, valorile
și interesele pe care le au, 8 elevi sunt în mare măsură de acord cu cu faptul că în urma
participării la proiectul OSP își cunosc mai bine aptitudinile, valorile și interesele pe care le au
iar 4 nu sunt nici de acord, nici î n dezacord cu cu faptul că în urma participării la proiectul OSP
își cunosc mai bine aptitudinile, valorile și interesele pe care le au. Rezprezentarea grafică a
răspunsurilor oferite de elevi este următoarea:
80%20%Opinia elevilor cu privire la importanța cunoașterii aptitudinilor,
valorior și intereselor personale în alegera școlii/locului de muncă
Da Nu
70%20%10%Opinia elevilor cu privire la rolul avut de proiectul OSP în cunoașterea
aptitudinilor, valorilor și intereselor personale
în foarte mare măsură
în mare măsură
nici în mare, nici în mică măsură

26
La întrebarea nr. 13 ”În momentul de față cunoști documentele Europass? ” toți elevii au
răspuns afirmativ.
La întrebarea nr. 14 ”Dacă ai răspuns ”da” la întrebarea precedentă, unde ai învățat care
sunt acestea și cum se completează? ” răspunsurile elevilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 8 Surse de învățare ale elevilor pentru cunoașterea documentelor Europass
Nr. elevi Sursa
3 acasă, am căutat pe Internet
9 la școală, în cadrul orelor de dirigenție
27 la școală, în cadrul proiectului OSP
1 acasă, cu ajutorul părinților

Repre zentarea grafică a răspunsurilor ofeite de elevi este următoarea:

Din graficul de mai sus reiese că principala sursă de cunoaștere și învățare a
documentelor Europass este participarea la proiectul OSP ”Viitorul este în mâinile mele!” (68%
dintre răspunsurile oferite de elevi).
La întrebarea nr. 15 ”Consideri că știi să completezi documentele Europass? ” 28 de elevi
apreciază că știu să completeze documentele Europass iar 12 că știu să le completeze parțial.

7%
22%
68%3%Opinia elevilor cu privire la sursele de cunoaștere/învățare a
documentelor Europass
acasă, am căutat pe Internet
la școală, în cadrul orelor de
dirigenție
la școală, în cadrul proiectului OSP
acasă, cu ajutorul părinților

27

Grafic, aceste răspun suri sunt prezentate astfel:

La întrebarea nr. 16 ”Care sunt activitățile care ți -au plăcut cel mai mult în proiectul OSP
la care ai participat? ” elevii au oferit următoarele răspunsuri: modul de abordare și de desfășurare
a activităților, prezentarea ș i dezbaterea unor cazuri din realitate, activitățile pe grupe, filmele cu
tematică specifică și informațiile de actualitate oferite, legate de facultăți/școli postliceale
precum și de ocupații și modalități de identificare a unor locuri de muncă disponibil e.
La întrebarea nr. 17 ”În urma finalizării activităților din cadrul proiectului OSP crezi că
ești pregătit pentru a alege școala / ocupația ta viitoare? ” răspunsurile oferite de elevi sunt
prezentate în tabelul ce urmează.
Tabel nr. 8 Utilitatea activită țior din cadru proiectului OSP în alegerea școlii/ocupației
Nr. elevi Răspuns
32 Da
8 Nu

70%30%Opinia elevilor cu privire la cunoașterea modului de completare a
documentelor Europass
știu să completeze documente
Europass
știu să completeze parțial
documente Europass

28
Răspunsurile oferite de elevi sunt prezentate grafic astfel:

Din graficul de mai sus rezută că majoritatea elevilor (80%) apreciază că proiectul OSP i –
a ajutat în alegerea rutei școlare/profesionale pe care o vor urma.
La întrebarea nr. 18 ”Cum te simți, în momentul de față, cu privire la viitorul tău școlar /
profesional? ” elevii au oferit următoarele răspunsuri:
Tabel nr. 9 Aprecierea de către elevi a felului în care se simt după finalizarea activităților
din cadrul proiectului
Nr. elevi Modul în care se simt elevii
25 optimist
7 indiferent
3 pesimist
5 nu știu / nu m -am gândit

80%20%Opinia elevilor cu privire la rolul pe care l -a avut proiectu OSP în
alegerea școlii/locului de muncă
proiectul m -a ajutat în alegerea
școlii/locului de muncă
proiectul nu m -a ajutat în alegerea
școlii/locului de muncă

29
Reprezentarea grafică a răspunsurilor oferite de elevi este următoarea:

În urma analizei graficului de mai sus reiese că 62% dintre elevi sunt optimiști în ceea ce
privește ruta șco lară și/sau profesională iar 17 % dintre aceștia sunt indiferenți. O mică parte a lor
(13%) nu s -au gândit la acest aspect iar 8% sunt pesimiști cu privire la viitorul lor școlar și/sau
profesional.

62%17%8%13%Opinia elevilor cu privire modul în care se simt la finalizarea
activităților din cadrul proiectului OSP
optimist
indiferent
pesimist
nu știu / nu m -am gândit

30
CONCLUZII

Lucrarea de față reprezintă o încercare de identificare și studiere a influenței pe care
poate să o aibă derularea unui program de consiliere școlară și profesională asupra viitorului
elevilor din anii terminali. În urma analizei chestionarelor au reieșit o serie de rezultate
importante, legate de utilitatea desfășurării cu elevii a activităților de consilie re și orientare
școlară și profesională. Menționăm că rezultatele de mai jos trebuie privite cu o oarecare
circumspecție, având în vedere lotul redus de subiecți. Confirmarea/infirmarea acestor rezultate
(preliminare) ar necesita o continuare a cercetării începute.
Din analiza și interpretarea datelor desprindem următoarele concluzii:
– studiul a fost realizat pe un număr de 40 de elevi din clasele a XII -a din cadrul Colegiului
Tehnic ”Independența” Sibiu
– elevii de clasa a XII -a sunt repartizați astfel, în funcție de domiciliu: 58% sunt din mediu
rural și 42% sunt din mediul urban
– 60% dintre elevi sunt de gen masculin iar 40% sunt de gen feminin
– 45% dintre elevi au specializarea tehnician electrician electronist auto iar 55% dintre aceștia
au specializarea tehnician în activități de poștă
– 8 dintre elevi (20%) doresc să își continue studiile, 12 (30%) doresc să se angajeze iar 20
(50%) iși exprimă opțiunea de a continua școala și de a lucra în acețași timp
– 23% dintre elevi au ca sursă de inf ormații (cu privire la școala/ocupația pe care o vor urma)
în persoana consilierului școlar, 17% familia și 15% dirigintele, urmând experiența personală
și colegii cu un procent de 13%
– 21 dintre elevi doresc să își continue studiile în Sibiu, 4 dintre ac eștia doresc să studieze în
Cluj-Napoca, 2 în București și 1 în Timișoara. Restul elevilor (respectiv 12) au precizat că nu
doresc să continue stu diile după absolvirea liceului
– majoritatea elevilor (36%) vor să continue studiile pe domeniul inginerie, ur mând la
diferență de patru procente (32%) științe economice
– majoritatea elevilor consideră că: dacă fac mai multă școală au șanse mai mari să se
angajeze (75%), tinerii cu școală sunt mai bine văzuți în societate (68%), este o legătură
directă între șco ală și salariul pe care îl poți obține ulterior (57%), îmi place să învăț, să

31
descopăr lucruri noi (46%), sunt prea tânăr(ă) să mă angajez (39%), nu sunt pregătit(ă)
profesional să mă angajez (32%)
– din cei 32 de elevi care doresc fie să se angajeze, fie să continue studiile și să lucreze în
acelați timp, 17 dintre aceștia doresc să lucreze în Sibiu, 8 doresc să lucreze în afara țării,
restul de 7 în alte localități, respectiv Bucur ești, Cluj -Napoca sau Timișoara
– 29 dintre elevi consideră că au primit în școală pregătirea necesară pentru angajare, 7 sunt
parțial de acord cu această afirmație și 4 sunt în dezacord cu ea. Grafic, răspunsurile oferite
de elevi sunt prezentate în cele ce urmează
– 24 de elevi (60%) consideră că participarea la proiectul OSP ” Viitorul este în mâinile mele”
a fost de cel mai mare ajutor pentru alegerea rutei școlare/profesionale, 10 au considerat orele
de dirigenție ca fiind cele mai importante în acest sens iar restul de 6 elevi au considerat
căutarea pe Internet a informațiilo r privind ruta școlară și profesională ca fiind cea mai
importantă pentru alegerea făcută
– 80% dintre elevi apreciază că, cunoașterea aptitudinilor, valorilor și intereselor personale
este foarte important ă în alegerea școlii/locului de muncă
-28 elevi (70%) sunt în foarte mare măsură de acord cu faptul că în urma participării la
proiectul OSP își cunosc mai bine aptitudinile, valorile și interesele pe care le au, 8 elevi sunt
în mare măsură de acord cu cu faptul că în urma participării la proiectul OSP îș i cunosc mai
bine aptitudinile, valorile și interesele pe care le au iar 4 nu sunt nici de acord, nici în
dezacord cu cu faptul că în urma participării la proiectul OSP își cunosc mai bine
aptitudinile, valor ile și interesele pe care le au
-documentele Eur opass sunt cunoascute de toți elevii
– principala sursă de cunoaștere și învățare a documentelor Europass este participarea la
proiectul OSP ”Viitorul este în mâinile mele!” (68% dintre răspunsurile oferite de elevi)
– în cadrul proiectului ”Viitorul este în mâinile mele!” cele mai appreciate activități de către
elevi au fost: modul de abordare și de desfășurare a activităților, prezentarea și dezbaterea
unor cazuri din realitate, activitățile pe grupe, filmele cu tematică specifică și informațiile de
actua litate oferite, legate de facultăți/școli postliceale precum și de ocupații și modalități de
identificare a u nor locuri de muncă disponibile
– majoritatea elevilor (80%) apreciază că proiectul OSP i -a ajutat în alegerea rutei
școlare/profesionale pe care o vor urma

32
– 62% dintre elevi sunt optimiști în ceea ce privește ruta școlară și/sau profesională iar 17%
dintre aceștia sunt indiferenți. O mică parte a lor (13%) nu s -au gândit la acest aspect iar 8%
sunt pesimiști cu privire la viitorul lor școlar și/sau profesional.
În urma răspunsurilor oferite de elevi la întrebările chesti onarului, considerăm că
ipotezel e propuse au fost confirmate, astfel : dacă elevii își cunosc aptitudinile, valorile și
interesele atunci vor fi mai deciși în alege rea traseului educațional și profesional; c u cât elevii
vor avea deprinderi de a lucra cu documentele Europass cu atât vor avea capacitatea de a-și
planifica ruta școlară și profesională și dacă la orele de consiliere și orientare se utilizează tehnici
eficiente de învă țare atunci elevii își vor forma o atitudine pozitivă față de vi itorul lor, fie el
școlar și profesional.
Alegerea unei cariere și parcurgerea demersurilor necesare formării unui elev în
domeniul ales este un proces complex care are un impact definitoriu î n viitorul său profesional.
Pregătirea pentru aceasta nu este un proces ireversibil ce nu poate fi schimbat, însă alegerea
corectă a carierei și existența unor mecanisme care să ajute la dezvoltarea tuturor competențelor
necesare tranziției către piața mun cii pot reprezenta garanția unei bune investiții a timpului și a
altor resurse în educația unei persoane.
Considerăm că activitățile legate de c onsilierea în carieră sunt foarte importante deoarece
îl sprijină pe elev să-și îndeplinească propria carieră și să aibă un destin demn în viață. De aceea
alegerea unei profesii trebuie să fie un act profund personal, liber, rezultat al procesului
deliberării responsabile, în acord cu situațiile concrete, obiective ale realității sociale și
economice, cu motivațiile interne și interesele dominante și stabile.

33
BIBLIOGRAFIE:
1. Centrul de orientare școlară și profesională. Manual de înființare și operare. București,
Fiman, Editura Expert, 1997.
2. COSMOVICI, ANDREI. Psihologie generală, Editura Polirom. Iași,1996.
3. GHIVIRIGĂ, M. Tendințe contemporane ale orientării școlare și profesionale. București,
EDP, 1976
4. HOLLAND, J.L. Making Vocational Choices : A Theory of Vocational Personalities and
Work Environments. Englewood Cliffs, Prentince -Hall, 1985.
5. JIGĂU, MIHAI. Con silierea carierei. Editura Sigma. București, 2001.
6. POPESCU -NEVEANU, PAUL. Tratat de ps ihologie generală, Editura Trei. București,
2013.
7. ROȘCA, ALEXANDRU. Psihologie generală, EDP, București, 1976.
8. SALADE, Dumitru; DRĂGAN, Ion, Orientare școlară și profesio nală. Compendiu.
București, Editura Paco, 1998.
9. SUPER, D.E. Career and life development. În Career choice and development. (Brown
Eds), San Francisco, Jossey -Bass Publishers, 1987.
10. ZLATE, MIELU. Introducere în psihologie, Editura Polirom. Iași, 2001.

34
Anexa 1

Proiect pentru orientarea școlară și profesională a elevilor din anii terminali

”Viitorul este în mâinile mele!”

ARGUMENT

In Romania se simte tot mai acut nevoia de orientare spre alegerea carierei si a insertiei
socio -profesionale a viitorilor absolventi de liceu,in conformitate cu standardele europene. Piata
muncii nu mai inseamna pentru tinerii romani doar Romania si mai ales nu mai inseamna doar
anumite meserii si profesii practicate pana de curand. Se pune astfel problema educatie i tinerilor
intr-un mod adecvat, care sa le ofere egalitate de sanse cu toti tinerii europeni. Consilierea și
orientarea școlară și profesională este considerata pe plan european ca o componenta esentiala a
reformelor educationale. De asemenea reprezinta o dimensiune majora a politicilor educationale
in toate tarile europene.
Intrucat la sfarsitul ciclului liceal, elevii trebuie sa faca optiuni importante care le vor
marca puternic drumul in viata, cadrele didactice ii vor ajuta pe elevi sa -si cunoasca pos ibilitatile
reale si sa le raporteze la cerintele profilului liceului, respectiv, facultatii pe care vor sa o urmeze
in continuare, cat si la solicitarile profesionale pentru care urmeaza sa se pregateasca. Asumptia
care sta la baza este ca educatia pentru cariera poate sa ii ajute pe elevi sa treaca mai usor din
mediul scolii in campul muncii. Cu alte cuvinte, educatia devine un mecanism mult mai eficient,
depasind statutul de pregatire a elevilor pentru universitate (scoala de dragul scolii). Alegerea
carierei nu poate fi lasata la voia intamplarii sau a cererilor de pe piata muncii. Somajul si
exercitarea unor munci sub nivelul de calificare atins de o persoana pot fi reduse prin asistarea
elevilor in alegerile legate de viitorul lor profesional. Proiectu l “Viitorul este în mâinile mele!” a
fost demarat cu scopul de a le oferi suport elevilor Colegiului Tehnic ”Independența” Sibiu in
alegerea unei rute profesionale și/sau educaționale congruente cu valorile, interesele si abilitatile
lor.

SCOPUL PROIECTUL UI
Cunoașterea de către elevii din anii terminali a potențialului propriu în vederea alegerii
unei rute profesionale și sau educaționale în conformitate cu valorile, interesele și abilitățile lor.

OBIECTIV GENERAL
Dezvoltarea constiintei de sine si a atitudinilor pozitive fata de propria persoana în
vederea alegerii unei rute școlare și/sau profesionale în concordanță cu potențialul propriu.

OBIECTIVE SPECIFICE
Dezvoltarea responsabilitatii sociale si formarea deprinderilor de interactiune sociala;
Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor adecvate promovarii propriei sanatati fizice si
mentale;

35
Dezvoltarea unor tehnici eficiente de invatare si management al invatarii;
Dezvoltarea capacitatii de planificare a rutei profesionale și/sau educaționale.

GRUP ȚINTĂ: elevii claselor a XII -a din cadrul Colegiului Tehnic ”Independența” Sibiu

PERIOADA DE DESFĂȘURARE A PROIECTULUI: ianuarie – martie 2017

ACTIVITĂȚI PROPUSE
Autocunoasterea
Aptitudini, interese și valori
Dezbateri pe teme legate de alegerea c arierei
Documente Europass
Informarea elevilor cu privire la cererea si oferta de pe piata
Informarea elevilor cu privire la ruta educațională pe care o pot urma
Metode de autoprezentare

METODE ȘI MIJLOACE DE REALIZARE: conversația eursitică, brainstormin g, dezbaterea,
studiu de caz, chestionare, coli A4, foi de flipchart, markere, creioane, fișe de lucru, fișe de
evaluare a activității, site: go.ise.ro

REZULTATE AȘTEPTATE: în urma parcurgerii activităților din cadrul proiectului elevii din
ani teminali vor alege cu mai multă ușurință ruta educațională și sau profesională.

INDICATORI:
cantitativi: 40 elevi din clasele a XII -a
calitativi: numărul de elevi care vor urma o școală postliceală/facultate, numărul de elevi care se
vor angaja
de timp: 8 ore consiliere de grup

MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
– monitorizarea prezenței elevilor la activități prin tabel de prezență
– evaluarea fiecărei activități în parte prin fișe
– număr elevi care doresc să urmeze o școală postliceală/o facultat e/nehotărâți

BENEFICIARII DIRECȚI ȘI INDIRECȚI AI PROIECTULUI
– direcți: elevii claselor a XII -a
– indirecți: părinții elevilor

CONTINUITATEA PROIECTULUI
După finalizarea proiectului și în urma evaluării rezultatelor obținute prin metodele stabilite,
acesta va fi îmbunătățit. De asemenea va fi aplicat de către profesorul consilier școlar, în
următorii ani, la elevii din anii terminali.

36
Anexa 2

Chestionar OSP clasa a XII -a

Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la întrebările ce vor urma. Acestea se referă la ruta
școlară și/su profesională pe care doriți să o urmați. Chestionarul este anonim iar răspunsurile
oferite de voi sunt confidențiale.
1. Domiciliul tău este în mediul:
a) urban b) rural
2. Genul:
a) feminin b) masculin
3. Care este speci alizarea clasei în care ești elev?
a) technician electrician electronist auto
b) tehnician în activități de poștă
4. Ce intenționezi să faci după absolvirea liceului? (alege o singură variantă)
a) îmi continui studiile
b) mă angajez
c) voi continua șc oala și voi lucra în același timp
3. Din ce surse ai informații despre școala (facultate, postliceală)/ocupația pentru care optezi?
a) familie
b) prieteni
c) mass -media: TV, internet, presă
d) colegi
e) diriginte
f) experiență personală
g) consilie r școlar
h) altele…………………………………………………..

4. În cazul în care dorești să continui studiile, care este localitatea în care ți -ar plăcea să faci acest
lucru ?
…………………………………………………………………………………..
5. În cazul în care dorești să continui studiile, pentru ce domeniu optezi? (alege o singură
variantă)
a) inginerie
b) științe economice
c) științe socio -umane (psihologie, asistență socială)
d) informatică / automatizări calculatoare
e) sănătate (medicină)
f) jurnalism
g) științe p olitice
h) altă opțiune (care?) …………………………
i) încă sunt nehotărât
6. Care sunt motivele pentru care dorești să continui studiile după terminarea acestui an școlar ?
(poți alege oricâte variante ți se potrivesc din răspunsurile de mai jos)
a) Este o legătur ă directă între școală și salariul pe care îl poți obține ulterior

37
b) Îmi place să învăț, să descopăr lucruri noi
c) Dacă fac mai multă școală am șanse mai mari să mă angajez
d) Tinerii cu școală sunt mai bine văzuți în societate
e) Sunt prea tânăr(ă) să mă angajez
f) Nu sunt pregătit(ă) profesional să mă angajez
g) alt răspuns (care?) ……………………………………….
7. În cazul în care dorești să te angajezi după ce termini liceul, vei face acest lucru: a) în județul
în care ai domiciliul
b) în alt județ (menționează care) ………………………………..
c) în străinătate
8. În cazul în care dorești să te angajezi după ce termini liceul, unde ai dori să lucrezi ?
(încercuiește o singură variantă)
a) în sistem privat, ca angajat
b) în sistem bugetar (de exempl u, unități de învățământ, spital, tribunal, primărie) c) să am
propria afacere
9. Consideri că ai primit în școală pregătirea necesară pentru angajare ?
a. da
b. parțial
c. nu
10. Care din activitățile de mai jos te -au ajutat pentru a alege mai ușor ruta școlară și/sau
profesională? (acordă nota 1 pentru cea mai importantă și 3 pentru cea mai puțin importantă)
a) orele de dirigenție
b) participarea la proiectul OSP ”Viitorul este în mâinile mele”
c) căutarea pe Internet a informațiilor privind ruta șc olară și profesională
11. Dacă îți cunoști aptitudinile, valorile și interesele, crezi că ești mai hotărât în alegerea pe care
o vei face în privința școlii sau locului de muncă?
a) da
b) nu
12. În urma participării la proiectul OSP consideri că îți cunoș ti mai bine aptitudinile, valorile și
interesele pe care le ai?
a) în foarte mare măsură
b) în mare măsură
c) nici în mare, nici în mică măsură
d) în mică măsură
e) în foarte mică măsură
13. În momentul de față cunoști documentele Europass?
a) da
b) nu
14. Dacă ai răspuns ”da” la întrebarea precedentă, unde ai învățat care sunt acestea și cum se
completează? (alege un singur răspuns)
a) acasă, am căutat pe Internet
b) la școală, în cadrul orelor de dirigenție
c) la școală, în cadrul proiectului OSP
d) acasă , cu ajutorul părinților
e) alt răspuns (care?) ……………………………………………….
15. Consideri că știi să completezi documentele Europass?

38
a) da
b) nu
c) parțial
16. Care sunt activitățile care ți -au plăcut cel mai mult în proiectul OSP la care ai participat?
…………………………………………………………………………
17. În urma finalizării activităților din cadrul proiectului OSP crezi că ești pregătit pentru a alege
școala / ocupația ta viitoare?
a) da
b) nu
18. Cum te simți, în momentul de față, cu privire la viitorul tău școlar / profes ional?
a) optimist
b) indiferent
c) pesimist
d) nu știu / nu m -am gândit