Considerente Teoretice Privind Turismul

1.1 Turismul

Turismul reprezinta un domeniu de activitate vast, insumand un ansamblu de servicii si bunuri pe care prestatorii de turism le pun la dispozitia clientilor in functie de cerintele si nevoile acestora.

In contextul evolutiei progresive, conceptul de turism, in Romania a fost definit de HG nr. 58/1998 privind desfasurarea si organizarea acestuia ca fiind "o ramura a economiei nationale cu functii complexe, ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv personal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizat."

O definitie acceptata la nivel global a activitatii turistice a fost propusa de catre Profesorul elvețian doctor W. Hunziker care afirma ca „ turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare”.

In ultimele 3-4 decenii, turismul s-a dovedit a fi o ramura importanta in economia multor tari, intrucat au fost create locuri de munca ce a dus la scaderea ratei somajului; acesta a ajutat si sectorul tertiar, reglementarile fiind inca discutabile privind procesul de liberalizare a schimburilor internationale.

Terminologia elaborata de Organizatia Mondiala a Turismului cuprinde mai multe concepte cu privire la tehnica turistica:

Turismul intern – activitatea turistica se practica in interiorul unei tari, astfel acesta este practicat atat de catre rezidentii ce viziteaza propria tara cat si de turistii din afara tarii respective;

Turismul national – implica vizitarea nationalistilor a altor tari;

Turismul international – cuprinde atat turismul emitator cat si cel receptor;

Vizitator – o persoana care „paraseste” mediul sau obisnuit calatorind si vizitand alt loc, in mai putin de 12 luni. Acesta cuprinde 2 categorii:

excursionistii – persoane ce viziteaza obiective turistice neimplicand innoptarea;

Turistii – sejurul acestei categorii trebuie sa fie de cel putin o innoptare.

Aranjament turistic – firmele specializate ofera turistilor pe baza unui program prestabilit, un ansamblu de servicii si bunuri pe timpul sejurului.

Itinerarul turistic – se refera la alcatuirea unui traseu bine conturat ce vizeaza obiectivele turistice, locurile de cazare stabilite la anumite ore ce doresc a fi respectate. Agentiile de turism folosesc cel mai des acest concept utilizat in turism, intrucat clientul este mai bine informat cu privire la calatorie.

Cererea turstica – Pentru a avea o placuta vacanta, turistul are anumite cereri ce doreste a fi indeplinite de catre societatile ce practica turismul. Bineinteles, aici nu ne referim doar la ceea ce doreste el din partea unitatilor de cazare sau alimentatie pe care acesta le va frecventa pe perioada sejurului ci si la destinatia calatoriei, durata acesteia, obiectivele turistice si transportul.

Oferta turistica – ansamblul bunurilor si serviciilor pe care intreprinderile ce pratica turismul le pune la dispozitia clientilor.

Serviciile turistice

Pe perdioada sejurului trebuiesc satisfacute cerintele si nevoile turistului; pentru aceasta este necesar un complex de activitati numite servicii turistice. Acestea se clasifica astfel:

Serviciile cu privire la transportul turistic – se refera la modalitatile de deplasare a turistilor, a bagajelor dar si a marfurilor. Acestea sunt foarte importante, intrucat fara calatorie nu ar mai exista turism. Turistii pot apela la diferite forme de transport: rutier, aerian, feroviar si naval. Agentiile de turism apeleaza de cele mai multe ori la societati specializate in transport, pe cand turistii ce merg pe cont propriu folosesc cel mai des masina proprie sau transportul public. In Romana, mijloacele rutiere ocupa o pondere de 70-80% atat in cazul sosirilor cat si a plecarilor turistilor. In general mijloacele de transport sunt alese in functie de cost, durata si confort.

Serviciile de cazare – sunt prestate de catre unitatile specializate in primire si gazduire a turistilor. Pe piata turistica exista o gama larga de unitati de cazare: hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, bungalouri, pensiuni turistice si agroturistice etc. Spatiile de odihna trebuie sa asigure conditii optime pentru cazarea turistilor. Acestea difera ca si marime si dotare in functie de clasificarile lor. Indiferent de stele sau de margarete in cazul pensiunilor, camerele in care turistii innopteaza trebuiesc amenajate in asa fel incat clientul sa aiba cel mai adecvat mediu de odihna; personalul sa fie amiabil si sa ofere informatiile necesare; conditiile de igiena sa fie optime; calitatea si pretul sa fie direct proportionale.

Serviciile de alimentatie – de cele mai multe ori acestea sunt asigurate de catre unitatile de cazare in care turistul innopteaza. In cazul in care acestea nu au spatii amenajate special, turistul va putea lua masa in unitati independente si specializate, sau va putea apela si la firme de catering. Serviciile de alimentatie sunt foarte importante in sejur, astfel acestea trebuiesc asigurate si pe parcursul calatoriei.

Serviciile de agrement – in majoritatea cazurilor pentru un turist nu este necesar doar hranirea si cazarea acestuia. El doreste sa isi ocupe timpul si cu alte activitati ce pot implica resurse turistice. Prestatorii de turism pun la dispozitia turistului diferite modalitati in care acesta sa se relaxeze, sa se bucure de timpul petrecut pe timpul sejurului, cum ar fi: piscine in aer liber sau acoperite, terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, saune, echitatie, partii de ski, alpinism, expozitii etc.

Etica in turism

1.3.1 Nevoia de etica in turism

In lumea contemporana turismul reprezinta o sursa importanta de socializare, reprezentand un mod de viata bine conturat al omului. Acesta nu este doar o modalitate de a petrece timpul liber ci si una de a cunoaste persoane noi, de a crea prietenii, de a largi aria cunoasterii. Din acest motiv putem afirma faptul ca turismul a ajutat la descoperirea altor culturi, vorbind in principal despre turismul international, unde se pot intalni diferite persoane din alte colturi ale lumii. Turismul national ajuta omul la cunoasterea obiceiurilor si traditiilor stramosesti.

Pe langa beneficii, turismul poate aduce in viata omului si unele activitati "negative". Curiozitatea a ajuns la un nivel destul de inalt, ducand la incercarea unor lucruri ce ar putea degrada fiinta umana; materialismul, consumarea de droguri, dispute sociale, criminalitate si infractionalitate, deteriorarea mediului etc.

Din acest motiv, in ultimul timp s-a dorit a pune in practica o etica a turismului pentru un proces cat mai bun activitatilor turistice, astfel s-a elaborat in anul 1999 de catre Organizatia Mondiala a Turismului un cod de etica.

Comportamentul persoanelor implicate in turism

Acesta presupune 3 categorii de persoane:

turistul – comportamentul acestuia este analizat atat fata de ceilalti turisti, de populatia locala, de agentul economic cat si fata de el insusi. Pentru inceput, turistul trebuie sa cunoasca bine destinatia, cultura acesteia si modul de viata a localnicilor pentru a putea ajunge la o intelegere superioaza a calatoriei. Timpul petrecut pe parcursul sejurului ofera posibilitatea turistului de a intreprinde relatii cu oameni noi, de a cunoaste in detaliu mediul inconjrator si de vizita locuri necunoscute. Pentru a nu avea parte de neplaceri pe tot parcursul calatoriei, turistul trebuie sa dea dovada de respect atat fata de ceilalti dar si fata de natura si sa aiba o atitudine de toleranta. Turistul va trebui sa cunoasca intelesul cuvantului "libertate", intrucat acesta sa nu depaseasca limitele bunului simt.

Locuitorii/populatia locala. Acestia trebuie sa dea dovada de amabilitate, ospitalitate si bunavointa fata de oaspeti si sa-i informeze. In cazul in care turistul este inselat sau furat, codul de etica este incalcat de catre locuitori si vor exista dispute ce vor crea doar un disconfort. Locuitorii trebuie sa nu discrimeze pe nimeni, indiferent de nationalitate, varsta, sex, religie, rasa, iar activitatile turistice trebuie sa fie accesibile si pentru persoanele cu dezabilitati.

Agentul economic ce practica turismul – Daca ne referim la agentiile de turism, acestea trebuie sa respecte contractul incheiat cu turistul; sa ofere servicii de inalta calitate, sa asigure protectie, securitate si un transport confortabil pentru a crea un mediu superior pe toata durata calatoriei. Unitatile de cazare vor asigura si ele protectia dreptuilor turistilor si vor oferi o calitate superioara a serviciilor pentru ca oaspetii sa aiba parte de un confort optim.

Concluzionand putem afira ca etica in turism este binefacatoare atat pentru turist intrucat acesta va putea avea parte de un bine meritat concediu, dar si pentru cealalta parte ce va avea mai multi clienti ce vor dori sa viziteze zona respectiva sau sa incheie contracte cu agentii de turism.

1.4 Evaluarea unitatilor de cazare de tip pensiune

Pentru a fi determinata categoria de clasificare a pensiunilor trebuiesc indeplinite anumite criterii ce vor duce la realizarea unui punctaj :

„Pensiuni de 5 margarete =>150 puncte

Pensiuni de 4 margarete =>120 puncte

Pensiuni de 3 margarete => 80 puncte

Pensiuni de 2 margarete => 40 puncte

Criteriile de clasificare sunt:

A. Criterii obligatorii:

1. Starea generala a cladirii (interior, exterior)

clãdirea si anexele gospodãresti, trebuie sã se încadreze în stilul arhitectural cu specific local si sã fie în stare bună;

cãile de acces proprii și spațiile înconjurãtoare sã fie bine întreținute

curtea să fie proprie, cu spații verzi

amenajãri florale, amenajãri în aer liber pentru odihnã si relaxare (chioscuri, pavilioane, terase coperite, etc.), suprafețe de joacã pentru copii;

să existe garaj sau adãpost acoperit, precum și parcare proprie;

2. Organizarea spațiilor:

accesul în camerele de dormit si în grupurile sanitare sã fie direct, fãrã a se trece prin alte camere folosite pentru dormit;

holul de primire, în suprafataminimã de 12mp, sã fie mobilat si decorat;

spații corespunzãtoare si igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor;

sufragerie dotatã cu mobilier adecvat, de calitate superioarã si cu inventar de servire de calitate;

salon cu suprafața minimã de 20 mp și elemente decorative de bun gust în interior;

spațiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire;

camere să aibă grup sanitar propriu, dar să existe și un grup sanitar comun

3. Instalații:

încãlzire centralã sau cu gaze la sobã de teracotã, mai puțin la unitãtile sezoniere estivale, încãlzire cu sobã de teracotã sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I sau sursã de încãlzire în camerele de baie (încãlzire centralã sau alte mijloace admise de normele P.S.I.);

instalație de apã curentã caldã/rece la bucãtãrie;

instalație de apã curentã rece la bucãtãrie;

aer condiționat;

racord la rețeaua publicã de canalizare sau la mijloace proprii de colectare și epurare

clãdireasã fie racordatã la rețeaua electricã publicã.

4. Suprafața minimã a camerelor (m2)

camerã cu 1 pat: 16- 8 m2

camerã cu 2 paturi: 20 – 11 m2

camerã cu 3 paturi: 16m2

camerã cu 4 paturi: 16 m2

dormitorul din apartamente: 20 – 11 m2

salonul din apartamente: 20 -11 m2

Numãr maxim de paturi simple într-o camerã: între 2 și 4 paturi

5. Dotarea camerelor:

pardoseli acoperite cu covoare sau mochetã de bunã calitate (pardoselile din parchet, marmurã și alte materiale similare pot fi acoperite și parțial) sau acoperite cu covoare sau carpete;

mobilier uniform ca stil și de calitate superioarã;

pat cu somierã cu saltea sau pat cu saltea Relaxa;

plapumã, pled sau pãturi (câte douãbucãți de persoanã);

perne mari;

cearșaf pentru pat și cearsaf plic pentru pled, pãturã sau plapumã;

cuverturã de pat, dar și husã de protecție;

masã și scaune, dulap sau spații amenajate pentru haine; cu umerașe,cuier;

oglindã sau toaletã la dispoziția turiștilor;

veiozã sau aplicã la capãtul patului;

prosoape pentru fațã (1 bucatã/persoanã), prosoape plușate pentru baie (1 bucatã/persoanã);

halat de baie;

perdele transparente sau perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii;

perii pentru haine și pantofi;

scrumiere (opțional), pahare (2 bucãți/persoanã), vaze cu flori;

televizor și aparat de radio în camerãgarsonierã și apartament, dar și în spații comune;

Garsonierele si apartamentele vor avea în plus fotolii sau canapea,demifotolii, scaune,masã sau mãsuțã,frigider.set de pahare pentru apã, vin, coniac,perdea, covor de calitatea celor din dormitor.

6. Dotarea bucãtãriilor:

plitã electricã sau cu gaze, mașinã de gãtit sau reșou electric cu minim douã ochiuri;

cuptor cu microunde;

vase si ustensile de bucãtãrie, eventual din inox

echipamente pentru pãstrarea la rece a alimentelor;

telefon la dispoziția turistilor

7. Alte criterii:

anexele gospodãrești pentru creșterea animalelor si pãsãrilor vor fi amplasate si întreținute astfel încât sã nu creeze disconfort pentru turiști;

animalele de la care provin lactatele sã fie atestate ca sãnãtoase, iar produsele din carne sã fie examinate sanitar-veterinar ;

min.20% din alimente sãprovinã din surse locale;

minimum o persoanã sã fie absolventã a unui curs de formare în domeniu (în cazul unitãtilor de 5 flori criteriul este obligatoriu pentru cele cu peste cinci camere);

asigurarea posibilitãții turiștilor de a achizitiona suveniruri sau produse alimentare sau nealimentare cu specific local ;\

B. Criterii suplimentare facultative – punctaj

1. Construcții, aspect general si echipare exterioarã

drum carosabil pânã la poarta pensiunii -3

semnalizare de la soseaua principalã -2

situarea într-o zonã nepoluatã fonic,vizual sau olfactiv -6

iluminat exterior -3

încadrarea în stilul arhitectural cu specific local -7

izolarea fonicã a clãdirii -6

2. Ambianța generalã a exteriorului :

aspectul constructiilor -10

aspectul anexelor gospodãresti -10

amenajarea spatiilor exterioare (curte, grãdinã, livadã, spatii amenajate în aer liber pentru divertisment) -10

3. Dotarea camerelor

izolarea fonicã între camere si spatiile comune -8

salon de primire – living cu spațiu amenajat pentru lecturare, conversatie -10

perdele opturante -3

șemineu -9

bibliotecã ( cãrți, reviste, ziare, albume etc.) -8

dotare cu jocuri de societate ( sah, table remy,cãrți de joc etc.) -4

biliard -8

tenis de masã- 8

aer condiționat -10

telefon în fiecare camerã -10

decorarea de ansamblu a interiorului -10

calitatea mobilierului, armonia culorilor -10

4. Dotarea bucãtãriilor

adaptarea suprafeței si a dotãrilor la numãrul de camere – 8

veselã si ustensile de bucãtãrie de bunã calitate, nedesperechiate, în numãr corespunzãtor capacitãții de cazare – 6

aparaturã electricã: robot- mixer -3; cafetierã -3; cuptor cu microunde -6; hotã -8; mașinã de spãlat vase -10

5. Alte dotãri

masã si fier de cãlcat -2

mașinã automatã de spãlat rufe -10

uscãtoare pentru pãr -3

grãtar în aer liber -3

locuri de joacã amenajate pentru copii -10

salã de fitness -10

saunã -10

piscinã în aer liber -8

piscinãa coperitã -10

terenuri de sport proprii sau intermediere la terți -8

obiecte si echipamente pentru practicarea sporturilor -8

aparat video -2

antenã satelit sau cablu -2

posibilitãți de participare ca divertisment la unele activitãți gospodãrești-2”

(„Legislatie in alimentatie publica si agroturism”, Romeo Catalin Cretu, Editura Ceres, Bucuresti, 2012)

Cap II PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE PENSIUNEA MARISANO

Scurt istoric al Pensiunii