Considerente de Drept Umanitar

CONSIDERENTE DE DREPT UMANITAR ȘI EVALUĂRI PRIVIND ASIMETRIA CONFLICTELOR ARMATE INTERNAȚIONALE ȘI NON-INTERNAȚIONALE

CONSIDERENTE DE DREPT UMANITAR ȘI EVALUĂRI PRIVIND ASIMETRIA CONFLICTELOR ARMATE INTERNAȚIONALE ȘI NON-INTERNAȚIONALE

Grigore UNGUREANU*

Marcel Dragoș STOICA**

Gheorghe DOGARU***

The globalization process of the economy and of the information amplifies the nonconformities of human actions.

New challenges generate miscellaneous asymmetries, accentuate the existing ones and so the consequences of their economical, cultural, social and military impacts become worse.

In the future, the asymmetric war – a component related with the start of a chaotic war – appears as confusing and threatening.

In order to maintain a good management of peacekeeping, it is recommendable to evaluate the asymmetry of the actors’ powers which could be involved in conflicts, the tendencies variables, the IT potentialities, as well as the global efficiency of observed war’s law rules adopted and the necessity of new complementary rules.

The national and international conflicts can and must be prevented by a permanent and competent knowledge of the human society evolution, of regional and local social peculiarities and of the optimized modalities for resolving the premises of possible controversial situations, in order to avoid violent confrontations and their unpredictable effects.

I. Conflicte armate internaționale simetrice/asimetrice și alte violențe

1.1. Conflicte armate internaționale simetrice și asimetrice

Procesul de globalizare economică, socială și informațională amplifică nonconformismul acțiunilor oamenilor.

În cea mai mare parte a războaielor convenționale/simetrice, beligeranții se confruntau cu forțe sensibil egale și rezultatele puteau fi previzibile apreciindu-se cantitatea sau calitatea oponenților și iscusințele comandanților.

Dintotdeauna, războaiele, chiar cele considerate simetrice, au avut componente asimetrice, strategice sau tactice.

Noi provocări produc asimetrii diverse, adiționându-le celor existente, iar consecințele impacturilor lor economice, culturale, sociale și militare se agravează.

În condițiile dezvoltării fără precedent a armamentelor strategice (rachete balistice, aviație strategică, rachete de croazieră, submarine nucleare, portavioane gigantice, arme perfecționate de înaltă precizie, arme bazate pe nanotehnologii, biotehnologii, etc.), bipolaritatea s-a fracturat iremediabil și confruntările simetrice nu mai sunt posibile datorită imenselor disproporționalități între actori.

Soluțiile viabile din etapa confruntărilor considerate simetrice au devenit imposibile în cea post-simetrică.

Dar conflictele armate au devenit efectiv asimetrice după fabricarea bombei nucleare și a armamentelor de înaltă precizie, care au accentuat disproporția și au făcut posibil războiul non-contact, provocând riposta haotică. Din acest punct de vedere, „actele teroriste” pot fi considerate modalități ale războiului asimetric, utilizând mijloace non-convenționale asimetrice pentru anihilarea țintelor. Astfel, forțele oarbe se manifestă fără să mai respecte nici o lege.

În perspectivă, conflictele armate asimetrice – componente incipiente ale războiului haotic – devin tot mai amenințătoare, chiar dacă există deja strategii de vârf pentru controlul unor astfel de confruntări.

Dacă la origine, război asimetric/neconvențional însemna războiul dintre doi sau mai mulți actori ale căror puteri militare erau diferite semnificativ, astăzi, teoreticienii militari tind să extindă asimetriile strategice sau tactice. Astfel, „războiul asimetric” se poate referi la un conflict în care resursele celor doi beligeranți diferă esențial și, în luptă, fiecare interacționează încercând reciproc să-și descopere și să atace puntele slabe. Aceste bătălii implică strategii și tactici ale războiului neconvențional, combatanții „mai slabi” căutând să folosească strategii diverse pentru escamotarea deficiențelor cantitative sau calitative.

În timp ce războiul rece era, în mare măsură, un război „de idei” simetric ideologic, strategia americană pentru războiul global împotriva terorismului, configurată în 2001, vizează complexitatea interacțiunii factorilor politici, economici, spirituali-religioși, etc. Americanii s-au descurcat în războiul simetric dar s-au trezit „descoperiți” în războiul ideologic asimetric, implicând mai ales spiritualitatea și credința religioasă.

Astăzi, galaxia noastră dispune de tehnologii extraordinare. Printre ele, cibernetica s-a preocupat de similitudinile dintre sistemele vii și mașini. Cu ajutorul ei, urmărim evoluția cyborg-ului – fuziunea finală a biologiei cu fizica, a omului cu mașina…

1.2. Conflicte armate internaționale și non-internaționale

Pacea este rezultatul echilibrului forțelor latente ale entităților, naționale și/sau internaționale, reflectând o virtuală stare simetrică a lor.

Stările conflictuale evidențiază activarea asimetriilor.

Conflictele sunt generate de diferende (asimetrii comunicaționale) care se pot manifesta violent, gradual (neînțelegeri – tensiuni – crize – conflicte), în funcție de gravitatea evolutivă și pot deveni „armate” în măsura apelării la forțe armate pentru realizarea obiectivelor urmărite.

Războaiele configurează formele cele mai violente de manifestare a relațiilor conflictuale dintre grupări mari de oameni (popoare, națiuni, state, comunități sociale), organizate militar, care utilizează lupta armată pentru impunerea intereselor proprii.

În general, conform legilor războiului, dreptul de a participa la operații militare se limitează la combatanții unui stat care întrunesc elementele caracteristice necesare. Acest drept poate fi exercitat numai de forțe suficient de bine organizate, în cadrul unui sistem internațional de control, care să asigure manifestarea lor responsabilă.

Conflictele armate internaționale implică forțele armate ale statelor, ale căror acțiuni sunt guvernate de normele dreptului internațional umanitar.

Conflictele armate non-internaționale sunt confruntări armate între o autoritate a unui stat și grupări armate sau între diverse grupări armate, pe teritoriul lor național.

Distincția între conflictele armate internaționale și cele non-internaționale rămâne o parte esențială a dreptului conflictelor armate.

Soluționarea conflictelor și stările post-conflictuale reechilibrează relativ forțele oponente, redresând simetria lor virtuală ante-conflictuală.

1.3. Alte forme de violență nereglementate în dreptul internațional

Conflictelor din domeniile clasice – diplomatic, politic, economic și militar – li se adaugă mereu conflicte din domenii diverse: mediatic, informațional, cultural, cibernetic, spațial, genetic, etc.

Numeroase forme de violență majore exced normelor dreptului internațional umanitar contemporan.

Printre acestea se află:

• tensiunile interne și tulburările interioare – forme de violență manifestate pe teritoriul unui stat, care contravin ordinii de drept a statului respectiv;

• conflictele destructurate (terorismul transnațional) care, deși sunt deosebit de agresive se consideră delicte săvârșite de persoane particulare și nu antrenează răspunderea statelor.[1]

• războiul informațional;

• războiul mediatic;

• războiul cibernetic;

• agresiunile subliminale, etc.

Actorii participanți la astfel de conflicte nu respectă nici un fel de norme de conduită, acționează cu „arme” artizanale sau din ce în ce mai sofisticate și eludează orice formă de control. Fanatismul le poate accentua agresivitatea.

Practica internațională și opinio iuris nu aplică dreptul internațional al conflictelor armate unor conflicte dintre state și anumiți actori non-statali. Se admite totuși aplicabilitatea limitată a unor norme de drept umanitar vizând grupările armate transnaționale. Astfel, toate acțiunile desfășurate de astfel de grupări armate, reprezentând un stat sau fiind de facto coordonate și controlate de statul respectiv, împotriva forțelor armate sau a teritoriului unui alt stat, intră sub incidența dreptului internațional umanitar.

În literatura de specialitate se examinează măsura în care conflictele necontrolabile prin normele de drept existente, au componente specifice conflictelor armate. Unele ar putea intra sub incidența normelor dreptului privind conflictele armate internaționale, altele pot fi vizate de normele de drept privind conflictele non-internaționale, însă cea mai mare parte nu se regăsesc în sferele normelor juridice și necesită reglementări adecvate.

Un sistem juridic eficient trebuie să fie în măsură să concilieze permanent pretențiile concurente ale prezumtivilor actori și să fie capabil să se adapteze permanent, modernizându-se și evoluând în pas cu schimbările societății. Evaluarea aspectelor care concură la manifestarea unor astfel de violențe poate stimula extinderea dreptului internațional prin reglementări specifice lor, pentru sancționarea autorilor supraviețuitori.

II. Evaluări ale unor aspecte ale conflictelor armate internaționale

Printre posibilele evaluări ale complexității aspectelor conflictelor armate internaționale învederăm:

• evaluări ale asimetriei conflictelor internaționale și ale tendințelor sale (variabile tendențiale);

• evaluări ale influenței potențialului tehnologiei informaționale vizând disproporționalitatea mijloacelor actorilor conflictelor internaționale;

• evaluarea eficienței globale a respectării convențiilor internaționale existente și a necesității statuării complementare a unor norme noi vizând aspecte nereglementate încă în domeniul relațiilor internaționale care ar putea evolua spre stări conflictuale.

2.1. Evaluări ale asimetriei conflictelor internaționale și ale tendințelor sale (variabile tendențiale)

A. Aproximativa egalitate inițială a actorilor (a și b), individuali sau grupați antitetic, implică măsurarea gradului de exprimare a egalitățiiinegalității, aceasta putându-se efectua cu ajutorul mulțimilor subtile, al mulțimilor vagi sau al celor ale lui Kantor.

Astfel, dacă a>b ≥ asimetrie, a-b măsurând asimetria, μ(a>b) = 1-e-k(a-b), în care:

• a, b = actorii implicați în conflict;

• μ = gradul de apartenență al proprietății exprimate;

• e = constanta 2,71828 (număr transcendent);

• k = parametrul de apartenență, cuprins, de regulă, între 2 și 5.

B. Consecințele negative ale conflictelor internaționale includ:

• afectarea populației civile,

• degradarea mediului,

• diminuarea resurselor materiale,

• periclitarea vieții și sănătății generațiilor următoare, etc.

Ele pot fi estompate prin activarea unor consecințe pozitive pe temen lung, cum sunt:

• dezvoltarea cercetării științifice a măsurilor preventive posibile;

• alocarea de fonduri pentru soluții politice preconflictuale;

• respectarea convențiilor internaționale existente și statuarea prin noi convenții internaționale a unor noi norme obligatorii privind aspecte nereglementate care ar putea evolua spre stări conflictuale (ex.: extinderea IT și agresiunea informatică, posibila agresiune subliminală, etc.).

Concentrarea puterii de-a-lungul istoriei a avut efecte favorabile dezvoltării societății (tendințe de echitate și dreptate socială, sprijinirea conservării cunoștințelor folositoare omului, respectarea unor reguli de conviețuire, protejarea mediului, pedepsirea nerespectării normelor stabilite, etc.).

Au fost și efecte defavorabile, apărând abuzuri până la adevărate tiranii.

În timp, contradicția dintre nedreptatea tiraniei și lipsa de fermitate a unor conducători prea toleranți a dus la o cale de mijloc care a permis progresul real al societății.

2.2. Evaluări ale influenței potențialului tehnologiei informaționale vizând disproporționalitatea mijloacelor actorilor conflictelor internaționale

Astfel de evaluări consemnează statistic măsurători efectuate de experți timp îndelungat (mai mulți ani). Pentru scurtarea duratei se poate acționa prin brainstorming și/sau prin explorarea ideilor constructive.

Având în vedere spațiul extins al IT, influența sa asupra disproporționalității posibilităților de confruntare ale actorilor se poate evalua prin punctaje convenționale specifice [ex.: afectarea populației civile = pierderi de vieți omenești, diminuarea capacității de muncă (răniri, îmbolnăviri, etc.), distrugeri materiale…].

Se poate efectua evaluarea locală sau zonală, globală sau pe grupuri de indivizi (compuse din: bărbați, femei, copii) și pe grupe de vârste. În prima etapă se evaluează efectele distructive ale atacurilor, putându-se contura:

• pronosticuri privind măsurile de apărare ale celor agresați;

• pronosticuri privind eficiența apărării;

• observarea realității și compararea cu pronosticurile efectuate;

• evidențierea raporturilor între pronosticuri și consecințele reale, etc.

Raportul dintre forța atacurilor și eficacitatea măsurilor de apărare poate fi:

• favorabil agresorilor: efectele distructive sunt majore, adică peste 0,5;

• favorabil celor agresați: efectele distructive sunt minore, respectiv sub 0,5;

• nedecis, inclusiv rivind efectele distructive.

În a doua etapă se efectuează observații mai riguroase și se actualizează rezultatele.

Prin observații se acordă puncte care exprimă starea victimelor (sv) și starea agresorilor (sa).

Se obțin relațiile:

a) S0v = P10v + P20v +…+ Pn0v

în care:

• S0v = starea victimei în momentul inițial (exprimată prin puncte procentuale);

• P10v = numărul de puncte care exprimă starea componentei 1 avictimei;

• P20v = numărul de puncte care exprimă starea componentei 2 avictimei;

• Pn0v = numărul de puncte care exprimă starea componentei n avictimei;

• n = numărul de componente ale victimei.

b) S0a = Q10a + Q20a +…+ Qm0a

în care:

• S0a = starea agresorului în momentul inițial (exprimată prin puncteprocentuale);

• Q10a = numărul de puncte care exprimă starea componentei 1 aagresorului;

• Q20a = numărul de puncte care exprimă starea componentei 2 aagresorului;

• Qm0a= numărul de puncte care exprimă starea componentei m aagresorului.

• m = numărul de componente ale agresorului.

Punctele unei componente (i/j) – iЄ[1,n] / jЄ[1,m] – evaluează o acțiune avictimei/agresorului, care poate fi de apărare/atac.

Componentele de referință sunt:

• viața;

• integritatea (fizică, biologică, psihică, etc.);

• proprietarea (averea).

În mod convențional, stările inițiale se consideră ca fiind integrale, adică totalizează 100 de puncte.

Pe măsură ce conflictul se derulează, victima agresată pierde procente, variabila tendențială tinzând către 0 (pierderea vieții).

Modul de evaluare al pagubelor se efectuează similar constatărilor agenților de asigurări.

În final se totalizează pagubele P în perioada T.

Evoluția pierderilor este dată de raportul dintre pagube și durata conflictului, adică:

P

R = ——

T

în care, R = rata pagubelor.

2.3. Evaluarea eficienței globale a respectării convențiilor internaționale existente și a necesității statuării complementare a unor norme noi vizând aspecte nereglementate încă în domeniul relațiilor internaționale care ar putea evolua spre stări conflictuale

În privința normelor existente, evaluarea este relativ simplă: fiecare actor este evaluat în funcție de gradul (g) de respectare a normelor care reglementează comportamentul în cazul conflictual vizat.

2.3.a. Probabilitatea escaladării conflictului (Pec) este complementară (invers proporțională) gradului de respectare a normelor internaționale în domeniu, adică:

Pec = 1-gRre

unde:

Pec = probabilitatea escaladării conflictului;

g = gradul de respectare a normelor existente;

R = respectarea reglementărilor internaționale;

re = măsura reglementărilor existente.

În cazul reglementărilor existente, probabilitatea și efectele escaladării conflictului este direct proporțională cu evoluția pierderilor. Cu cât pierderile sunt mai mari, cu atât efectele conflictului sunt mai mari, adică:

Ef = Pec • R

în care:

Ef = efecte;

Pec = probabilitatea escaladării conflictului;

P

R = rata = —

T

2.3.b. Normele internaționale actuale nu acoperă mai ales domeniul inteligenței artificiale (IT), impunându-se reglementări adecvate pentru contracararea eventualelor stări conflictuale.

Această situație se poate evidenția conturând o probabilitate adecvată:

Pri = 1-grn

unde:

Pri = probabilitatea apariției/escaladării unor conflicte specifice situațiilor nereglementate (reglementări inexistente);

grn = gradul de statuare și de implementare a reglementărilor noi adecvate.

În lipsa reglementărilor, probabilitatea și efectele eventualei apariții/ escaladării unui conflict sunt similare situației evaluate la pct. 2.3.a.

Eficiența statuării unor noi reglementări adecvate situațiilor încă nereglementate, constă în diminuarea probabilității apariției/escaladării și, în consecință, reducerea efectelor negative, respectiv rata pagubelor descrește în măsura respectării noilor reglementări. În caz contrar, evaluarea este similară celei prezentate la pct. 2.3.a.

III. Concluzii

Considerentele și posibilele evaluări prezentate conturează și cuantifică spectrul unor situații conflictuale violente și efectele acestora.

Războiul impune mai ales obiective politice și economice prin violență armată. El rămâne totuși o limită a comportamentului uman.

Efectele conflictelor și ripostelor neconvenționale se manifestă în funcție de gravitatea crizelor potențelor asimetrice.

Evoluția omenirii în imperiul globalizării antrenează extinderea perspectivelor gândirii strategice întrucât formele de manifestare a violenței, preponderent armate, devin tot mai complexe, proliferează haotic, în planuri multiple iar asimetriile sunt incontrolabile.

De aceea se impun măsuri adecvate de gestionare optimă a securității – naționale, regionale și globale – prin mobilizarea eforturilor tuturor factorilor avizați, a sistemelor și subsistemelor locale, regionale și internaționale, inclusiv a structurilor militare ale acestora. Astfel se stimulează capacitatea de reacție necesară, operativă, efectivă și controlată de societate.

Toate statele și organismele militare militează pentru soluții politice: tratative în loc de ostilități, descurajare în loc de confruntare și negocieri în loc de război. Dreptul internațional, Charta ONU, Convențiile de la Haga și de la Geneva, precum și toate celelalte reguli adoptate privind războiul trebuie respectate.

În fapt, dialogul costă mai puțin decât confruntarea armată și, până la urmă, chiar și războiul se termină printr-o convenție.

De aceea, conflictele internaționale și cele naționale pot și trebuie să fie prevenite, urmărind, cunoscând și înțelegând, permanent și competent, evoluția societății omenești și a particularităților sociale regionale și locale și optimizând modalitățile de soluționare a adversităților pentru a se evita confruntările violente cu efectele lor imprevizibile.

Bibliografie selectivă

ARREGUIN-TOFT Ivan, How the Weak Win Wars: A Theory of Asymmetric Conflict, New York & Cambridge, Cambridge University Press, 2005

BARNETT Roger W., Asymmetrical Warfare: Today’s Challenge to U.S. Military Power, Washington D.C., Brassey’s, 2003

BING Stanley, Sun Tzu Was a Sissy: Conquer Your Enemies, Promote Your Friends, and Wage the Real Art of War, New York, Harper Collins, 2004

CRĂCIUN Ioan, Prevenirea conflictelor și managementul crizelor, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2006

DRAGOMAN Ion, RADU Mircea, Modernitate în problemele fundamentale de drept internațional umanitar, Editura Zedax, Focșani, 2005

DUNNE J. Paul et al., Managing Asymmetric Conflict, Oxford Economic Papers, Vol. 58 (2006), pp. 183–208

FRIEDMAN George, America’s Secret War: Inside the Hidden Worldwide Struggle between the United States and Its Enemies, London, Little, Brown, 2004

MUREȘAN Mircea, TOMA Gheorghe, Provocările începutului de mileniu, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2003

MUREȘAN Mircea, VĂDUVA Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului,Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2004

________________

*Prof. dr. Grigore UNGUREANU – doctor în drept – International Institute of Law for Peace, Human Rights and Humanitarian Law (București – Strasbourg) / Youth Romanian Foundation; Mail-address: Prof. dr. UNGUREANU GRIGORE, P. O. Box 48-99, RO 021151 București – ROMÂNIA; Tel./Fax: 0040.(0)21.242.07.18; Mobile: 0040.(0)722.490.881; E-mails: Prof.dr.Grigore. [anonimizat]; [anonimizat]

** Prof. dr. ing. Dragoș Marcel STOICA – doctor în economie – (Evaluation expertise), Academy of Economic Studies, 6, Piața Romana, sector 1, București – ROMÂNIA; Tel.: 0040.(0)21.211.94.55 E-mail: [anonimizat]

***Gheorghe DOGARU – jurist, master în științe politice și administrative -International Institute of Law for Peace, Human Rights and Humanitarian Law (București – Strasbourg) / Youth Romanian Foundation; Mail-address: DOGARU GHEORGHE / FRT, P. O. Box 48- 99, RO 021151 București – ROMÂNIA; Tel. mobil: 0040.(0)722.592.996; E-mail: [anonimizat]

[1] GEAMĂNU Grigore, Drept internațional public, vol I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981, p.

335: „Este în general admis că statul nu răpunde pentru acțiunile unor persoane fizice sau juridice particulare sau

grupuri de persoane particulare, care nu sunt săvîrșite nici în drept, nici în fapt pe seama statului.”