CONSIDERAȚIUNI GENERALE ASUPRA CONCEPTULUI DE ABORDARE INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI

Byadmin

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚIUNI GENERALE ASUPRA CONCEPTULUI DE ABORDARE INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI
I.1.REFORMA ÎN EDUCAȚIE
I.2. TIPURI DE CURRICULUM
I.3. NIVELURILE INTEGRĂRII CONȚINUTURILOR
CAPITOLUL II
ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚILOR DIN GRĂDINIȚĂ MODALITATE INOVATOARE DE PROIECTARE A CURRICULUMULUI
II.1. OBIECTIVELE ȘI CONȚINUTURILE CURRICULUMULUI PREȘCOLAR
II.2. ABORDĂRI INOVATOARE ALE STRATEGIILOR DIDACTICE
II.3. ELEMENTE SPECIFICE INTEGRARII CURRICULUMULUI PRESCOLAR
II.4.MODALITĂȚI DE INTEGRARE A ACTIVITĂȚILOR ÎN GRĂDINIȚĂ
CAPITOLUL III
TIPURI DE ACTIVITĂȚI INTEGRATE ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI CONTRIBUȚIA LOR ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPIILOR
III.1. DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
III.2.DOMENIUL ȘTIINȚĂ
CAPITOLUL IV
CERCETARE PEDAGOGICA
IV. 1. SCOP
IV.2. OBIECTIVE
IV.3. IPOTEZE
IV.4. INSTRUMENTE DE CERCETARE
IV.5. ANALIZA , PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
IV.6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ARGUMENT
În contextul actual de reorganizare a structurii și conținutului întregului sistem de învățământ, a reformei în educație, noul Curriculum pentru educație timpurie din învățământul preșcolar este un instrument de bază pentru educatoare.
Una dintre tendințele modernizării învățământului vizează flexibilitatea instrucției și educației pentru a asigura dezvoltarea capacităților și aptitudinilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibilități. Școala este chemată să organizeze procesul de predare-învățare-evaluare în așa fel încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de însușire a cunoștințelor, de aplicare în practică în mod constant și creator.
Viitorul omenirii depinde de modul în care copilul este pregătit azi pentru a avea o viață individuală și colectivă potrivit idealurilor sale. Bazele forțelor creatoare ale omului încep să se așeze în perioada preșcolară, la fel și formarea unui comportament care să corespundă timpurilor în care trăim, și care vor veni, bazat pe interacțiunea dintre indivizi la nivelul grupurilor mici.
Învățământul diferențiat și individualizat, potrivit cu forțele intelectuale ale copiilor, cu aptitudinile și cu nivelul lor de pregătire, reprezintă o preocupare constantă a pedagogiei.
Exemplele au fost alese sugestiv, pe clase, având un grad mediu de dificultate, urmărind noțiunile de teorie literară studiate în clasele gimnaziale. Funcția principală a nuvelelor psihologice este de a oferi elevilor modele de comportament și tipologii umane, pozitive și/sau negative, pentru a-l ajuta să-și formeze propria personalitate și propriul caracter.
Vorbind în calitate de educatoare, pot spune că, abordarea integrată a curriculumului preșcolar este o abordare corectă din perspectiva modalității de percepție a copiilor la această vârstă. Copilul înțelege lucrurile global iar activitățile trebuie să se realizeze sub forme unui crâmpei din viață, ca o secvență din realitatea zilnică a copilului.
Tema abordată în această lucrare dezvoltă pe larg modalitățile de abordare integrată a Curriculumului pentru învățământul preșcolar. Pe parcursul unei zile, copiii se întâlnesc cu matematica în jocurile lor, cu educarea limbajului în permanență, deoarece comunică, se mișcă destul de mult, cântă dacă simt nevoia, desenează, modelează. Noua abordare ia în calcul participarea tuturor factorilor importanți la educație : părinți – copiii – educatoare. Numai printr-o bună colaborare între cei trei rezultatele vor fi cele dorite.
Astfel cred că pentru a atinge sensibilitatea educabilului, profesorul trebuie să se folosească de vocația sa pedagogică. De aceea susțin ideea lui Constantin Arseni : ,,Specialist mare fără orizont mare nu există. Orizont mare fără limba și literatura maternă, nici vorbă. Numai literatura și arta dezvoltă minte, sensibilitatea, spiritul omului. Literatura și arta formeză tot ce e frumos în creierul nostru.”
,,Sistemul de învățământ românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condițiilor economice grele și a deselor schimbări sociale înregistrate după 1989. ”Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani)”, ( 2008, p. 4).
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚIUNI GENERALE ASUPRA CONCEPTULUI DE ABORDARE INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI
I.1.REFORMA ÎN EDUCAȚIE
În ultimile decenii școala a intrat într-un proces de transformare continuă. Se vorbește chiar de existența unor ,,reforme permanente”, declanșate pe toate meridianele lumii, fenomenul intensificându-se în perioadele de trecere la o nouă ordine economică și politică la nivel zonal sau național.
Conceptul pedagogic de reformă a educației învățământului înregistrează un anumit consens teoretic și metodologic, operabil chiar în condițiile unor practici de politică a educației foarte diversificate, extinse și intensificate, mai ales în cea de-a doua jumatate a sec.XX .
,,Conceptul fundamental al reformei deschide calea reflectării multifazice a realității școlare prin valorificarea trecutului, analiza critică a prezentului și proiectarea viitorului sistem de învățământ, ținând seama de starea de anomalie în care a intrat acesta.” (Cristea S., 1994 , p. 165).
În 1994, la Salamanca, “educația pentru toți“ a fost definită ca “acces la educație și calitate a acesteia pentru toți copiii“, obiectiv care presupune asigurarea posibilităților participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de cât de diferiți sunt ei și se abat prin modelul personal de dezvoltare de la ceea ce societatea consideră a fi normal. Astfel, școala trebuie să includă în procesul de învățământ toți copiii, fie ei cu handicap sau supradotați, copii ai străzii sau copii provenind din grupuri marginalizate. Ea este oarecum “obligată“ să creeze condiții adecvate pentru a da posibilitatea fiecărui elev “să-și realizeze propria lui dezvoltare optimă “, deoarece “oricine poate învăța orice, la orice vârstă, cu condiția ca acel conținut să-i fie prezentat într-o formă accesibilă.“ (J.S.Brunner,1970).
El are un potențial educativ înnăscut, care trebuie doar descoperit și activizat. Dintotdeauna am fost adepta acordării de șanse egale în educație tuturor copiilor, indiferent de proveniență, de capacitatea intelectuală sau de diferite deficiențe. În activitatea didactică am întâlnit copii care au necesitat o atenție specială, deoarece aveau diferite probleme, dar și copii cu capacități intelectuale deosebite. În permanență m-am ghidat după câteva dintre principiile psihologiei umaniste:
„Fiecare elev este unic și are o individualitate proprie!
Fiecare elev dorește să se simtă respectat!
Respectă diferențele individuale! Încurajează diversitatea!”(Abraham H. Maslow,2008,pag.56)
Actualul curriculum pentru învățământul preșcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi esențial în perioada copilăriei timpurii. Această perspectivă a dezvoltării globale a copilului accentuează importanța domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru școală și pentru viață trebuie să aibă în vedere nu doar competențele academice, ci și capacități, deprinderi, atitudini ce țin de dezvoltarea socio-emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a gestiona emoții, a accepta diversitatea, toleranța etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situații problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relații cauzale etc., asocieri, corelații etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentație sănătoasă)
Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularitățile sale de vârstă și individuale.
Diferențierea în activitatea educațională include două perspective:
• perspectiva negativă („diferența” reflectă un statut mai scăzut, mai puțină valoare, perpetuează inegalitățile și tratamentul inechitabil).
• perspectiva pozitivă (recunoașterea individualității, a necesităților și intereselor individuale).
Atât recunoașterea, cât și nerecunoașterea diferențelor pot produce, prin exagerare, consecințe negative, dacă ne referim la copiii cu dizabilități:
dacă le recunoaștem, se poate ajunge la școlarizarea diferită, separată și de aici la stigmatizare, devalorizare;
dacă nu le recunoaștem, poate apărea o școlarizare inadecvată.(Traian Vrăjmaș, 2004, pag 67).
P. Perrenoud(1997) definește diferențierea în educație ca o organizare a activității „în așa fel încât fiecare elev să fie constant sau cât mai frecvent confruntat cu situațiile didactice cele mai productive pentru el.” (Ph. Perrenoud, 1997, pag.68) Tratarea diferențiată se poate realiza prin:
• curriculum diferențiat (trunchi comun, extindere, aprofundare);
• organizarea clasei eterogene în grupe de elevi pe niveluri (minim, mediu, maxim), în funcție de progres, pe discipline de studiu;
• organizarea activității pe centre de învățare (aplicație la teoria inteligențelor multiple a lui H. Gardner);
• organizarea și desfășurarea activității pe grupe, în funcție de tempoul de învățare;
Pentru a înțelege mai bine diferențele esențiale dintre noul curriculum și învățământul tradițional am abordat pe larg în următorul subcapitol termenii specifici nivelurilor de integrare existente: monodisciplinaritate, multidisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate, curriculum integrat, temele cross-curriculare.
I.2. TIPURI DE CURRICULUM
Concepția strălucită a lui Howard Gardner asupra competenței individuale a schimbat fața educației în cele două decenii trecute de la publicarea lucrării sale clasice “Frames of Mind” cu privire la Teoria Inteligențelor Multiple ( T.I.M.).
Teoria Inteligențelor Multiple (T.I.M.) a lui Howard Gardner, elaborată în jurul anilor 1980, consideră că există opt forme distincte ale inteligenței. În locul viziunii unilaterale asupra intelectului, Gardner propune o viziune pluralistă, care ia în considerare numeroasele și diferitele fațete ale activității cognitive, deducând că indivizii diferă între ei prin abilități și stiluri cognitive.
Curriculum-ul înțeles în integralitatea și globalitatea sa, poate fi categorizat funcție de diverse criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Facem precizarea că între diferitele tipuri de curriculum se stabilesc, în mod firesc, multiple interacțiuni.
1) În funcție de forma educației cu care se corelează:
curriculum formal (curriculum oficial)
curriculum neformal/ nonformal
curriculum informal.
Curriculum-ul formal/ oficial, intenționat este cel prescris oficial, care are un statut formal și care cuprinde toate documentele școlare oficiale, ce stau la baza proiectării activității instructiv-educative la toate nivelele sistemului și procesului de învățământ. El reprezintă rezultatul activității unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii educaționali de decizie și include următoarele documente oficiale: documente de politică a educației, documente de politică școlară, planuri de învățământ, programe școlare și universitare, manuale școlare și universitare, ghiduri, îndrumătoare și materiale metodice-suport, instrumente de evaluare.
Curriculum-ul neformal/ nonformal vizează obiectivele și conținuturile activităților instructiv-educative neformale/ nonformale, care au caracter opțional, sunt complementare școlii, structurate și organizate într-un cadru instituționalizat extrașcolar (de exemplu, în cluburi, asociații artistice și sportive, case ale elevilor și studenților, tabere ș.a.m.d.).
Curriculum-ul informal cuprinde ansamblul experiențelor de învățare și dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a interacțiunilor celui care învață cu mijloacele de comunicare în masă (mass-media), a interacțiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al comunității etc. Practic, curriculum-ul informal emerge din ocaziile de învățare oferite de societăți și agenții educaționale, mass-media, muzee, instituții culturale, religioase, organizații ale comunităților locale, familie.
2) În funcție de criteriul cercetării fundamentale a curriculum-ului, distingem categoriile:
curriculum general/ curriculum comun, trunchi comun de cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de bază
curriculum de profil și specializat
Metodele activ-participative încurajează copilul să exploreze și să devină independent. Acestea țin seamă de diferențele individuale ale copiilor, de interesele, abilitățile și capacitățile copilului. Trebuie să se mai țină cont de diferențele dintre copii și în proiectarea activităților, care trebuie să dezvolte la copil stima de sine și un sentiment pozitiv pentru învățare.
Jocul este considerat forma fundamentală de activitate în copilăria timpurie, acesta este forma cea mai naturală de învățare și descoperire a lumii înconjurătoare.
Evaluarea urmărește progresul copilului în raport cu el însuși și mai puțin cu raportarea la norme de grup. Evaluarea trebuie să împlinească trei funcții: măsurarea, predicția și diagnoza. O evaluare eficientă este bazată pe observare sistemică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, dialogul cu părinții, portofoliul copilului, fișe etc.
Necesitatea instruirii diferențiate a elevilor ridică atât în plan teoretic cât și în cel al activității practice – de organizare și structurare a învățământului ca și de desfășurare a procesului didactic – problema unității și diferențierii acțiunii pedagogice, a funcției activității de instruire și educare.
Fiecare copil are un potențial educativ înnăscut care trebuie doar descoperit și activizat. Aceasta este misiunea sfântă a școlii, a educatorilor, deoarece, după cum spunea Comenius: „E îndoielnic să existe o oglindă atât de murdărită, încât să nu reflecte totuși imagini într-un fel oarecare; e îndoielnic să existe o tablă atât de zgrunțuroasă încât să nu putem scrie totuși ceva pe ea. Dacă se întâmplă însa ca oglinda să fie plină de praf sau pete, înainte de a ne folosi de ea trebuie să o ștergem, iar o tablă prea zgrunțuroasă trebuie s-o dăm la rindea.”
I.3. NIVELURILE INTEGRĂRII CONȚINUTURILOR
Pe vremea când se considera drept o revoluție faptul de a fi putut prepara o substanță organică, când științele umane nu existau deloc, nu se impuseseră nici disciplinele ca principii organizatoare ale învățământului, ci apăreau ca un mod de divizare practică a cunoștințelor și a subiectelor de cercetare și de gândire.
Din perspectivă epistemologică, disciplina poate să fie ,,un domeniu structurat al cunoașterii care posedă un obiect propriu de studiu, o schemă conceptuală, un vocabular specializat, precum și un ansamblu de postulate, de concepte, de fenomene particulare, de metode și legi.”(P. Legendre, 1993, p.378)
,,Educația organizată astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu, aducând împreună diferitele aspecte ale curriculumului în asociații semnificative care să se centreze pe ariile mai largi de studiu.” (Shoemaker, 1991, p.64)
,,Într-un curriculum integrat, experiențele de învățare planificate nu le oferă celor ce învață doar o viziune unificată asupra cunoașterii existente, ci motivează și dezvoltă puterea elevilor de a percepe noi relații și de a crea noi modele, sisteme și structuri.” (Dressel, 1958, p. 87)
Argumentele psihopedagogice aduse în favoarea proiectării și aplicării unui curriculum integrat sunt multiple.
În planul profunzimii solidității cunoștințelor dobândite:
În lucrarea sa L. Ciolan a sintetizat avantajele si dezavantajele proiectării integrate, avand ca model cele 10 trepte/modele de proiectare integrată a curriculumului propuse de R. Fogarty (1991) și H. H. Jacobs (1989).
Denumire
Descriere|Model
figurativ|Avantaje|Dezavantaje|
Curriculum fragmentat
Discipline separate și dis-
tincte ; fiecare este con-
centrată asupra propriului
obiect și lucrează exclusiv cu propriile metode |
|Viziune clară asupra
fiecărei discipline ;
conformitate cu ,,nor-
ma”.|Conexiunile nu sunt clare pentru elevi ;
Capacitatea de trans-
ferare a achizițiilor în
vățării este redusă ;
au loc suprapuneri în-
tre conținuturi și de-
prinderi ;
efort mare pentru e-
levi.|
Curriculum conectat
Integrare disciplinară explicită între teme și concepte
|
|Elevii pot avea o viziune de ansamblu în interiorul disciplinei ;
favorizează construcția unor structuri cognitive și
Transferul de idei.
|Disciplinele rămân separate ; nu se creează oportunități
de învățare de tip cross-curricular.|
Curriculum cuib
Focalizare pe mai multe tipuri de competențe în cadrul aceleiași arii disciplinare (sociale, de gândire, de cunoaștere).|
|O singură lecție/unitate de învățare poate avea contribuții la dezvoltarea unor dimensiuni diferite ale personalității ; un singur cadru didactic poate integra curriculumul.|Dificultăți în reperarea priorităților conceptuale de către elevi ; poate deruta elevii, dacă nu este bine organizată activitatea de învățare.|
Curriculum secvențial/în succesiune
Idei similare sunt predate în conexiuni, chiar dacă disciplinele sunt sepa-rate ; acest model propune o integrare orizontală, de tip ,,infuzie”.|
|Cadrele didactice decid asupra conținu-
turilo ; învățarea devine mai semnificativă, iar achizițiile mai durabile.|Cadrul didactic nu mai are autonomie în planificare(trebuie să se coreleze cu ceilalți colegi) ; colaborarea și flexibilitatea personală și organizațională sunt absolut necesare.|
Curriculum
comun/împărtășit
Sunt identificate punctele comune între două discipline, după care planificarea și predarea se fac împreună.|
|
Un prim pas către integrarea deplină la nivelul mai multor discipline ; facilitează
înțelegerea și învățarea conceptelor|
Timp alocat pentru planificare ; negocierea și compromisul sunt indispensabile ; încredere, lucru eficient în echipă și angajament din partea ambilor parteneri.|
Curriculum ramificat
O anumită temă este folosită ca principiu organizator al instruirii în cadrul mai multor discipline (instruire tematică).|
|Temele interesante sporesc motivația elevilor pentru învățare ; se promovează colaborarea între discipline din arii diverse ; ușurință în realizarea conexiunilor.
|,,Sacrificarea” primatului disciplinar ; necesitq un demers continuu de planificare și proiectare ; pericolul impunerii unor teme nerelevante pentru elevi ; focalizarea excesivă pe
activitățile de învățare.|
Curriculum înlănțuit
Abordare metacurriculară care pune în prim plan competențele transversale și le abordează de-a lungul tuturor disciplinelor.|
|Elevii învață cum să învețe ; nu dizolvă structurile disciplinare ; elevii transferă gândirea în competențe pentru viață.|Pericolul încărcării curriculumului disciplinar ; abordare statică a disciplinelor ; presupune o viziune comună asupra competențelor transversale urmărite.|
Curriculum integrat
Model integrat autentic ce elimină suprapunerile disciplinare prin crearea unor priorități comune de dezvoltare a cunoștințelor, competențelor și atitudinilor.
|
|Elevul recunoaște ușor conexiunile și le utilizează ; crește motivatia pentru învățare, datorită semnificativității procesului
|Model mai dificil de implementat ; competențe solide din partea cadrelor didactice ; restructurarea orarelor școlare tradiționale ; angajarea de resurse la nivel instituțional.|
Curriculum în imersiune/asimilat
Disciplinele devin o parte a ,,lentilelor” prin care elevul privește învățarea ; interesul sau focalizarea elevuluil în învățare filtrează întregul conținut, acesta fiind asimilat și acomodat experiențelor anterioare. |
|Integrarea curriculumului se face la nivelul structurilor mentale ale elevului ; constientizarea procesului de către elev și decizia proprie asupra conținutului și formei integrării.|Pericolul unei focalizări prea înguste ; încercarea prematurq a acestui model ; poate limita perspectivele elevului.|
Curriculum în rețea
Elevul filtreazq experiențele de învățare prin ochii expertului și face conexiuni interne care conduc la articularea unor rețele externe de experți în domeniile relaționate.|
|Abordarea proactivă a învățării, centrată pe autonomia și responsabilitatea elevului; automotivare datorată creșterii conștiente a expertizei personale ; rolul de mentor și consultant al profesorului.|Este ușor de căzut în capcana supraaglomerării ; riscul multiplicqrii proiectelor ; împrăștierea intereselor si a eforturilor și, de aici, lipsa de consistență din perspectiva achizițiilor finale.|
„Aceste opțiuni referitoare la modul de integrare structurală a curriculumului se pot dovedi valoroase atât din perspectivă conceptuală, pentru o mai bună înțelegere a procesului de integrare și a variantelor sale, dar si din perspectivă metodologică, cu referire directă la procesul ,,tehnic” de proiectare a curriculumului.” (L. Ciolan, 2008, p. 136-141)
Temele cross-curriculare reprezintă în viziunea lu L.Ciolan ,,o modalitate de a concretiza abordarea integrată a curriculumului, de a o operaționaliza de la nivel de teorie pedagogică la nivel de strategii și practici de instruire.” (2008, p.161)
Abordarea cross-curriculară are în vedere viziunea procesuală a curriculumului în sensul că acesta nu este un produs fizic, concret, tangibil ci apare ca un rezultat al interacțiunilor dintre profesor, elev și cunoaștere. Acest proces este activ și ne arată ce se întâmplă efectiv în clasă, pregătirea anterioară a acestor experiențe și modul în care vor fi evaluate.
Stenhouse a avut un rol major în cristalizarea teoretică și metodologică a curriculumului ca proces:
Temele cross-curriculare pot fi introduce în curriculum de bază /curriculum național prin intermediul a patru modele:
1. Modelul infuziei
2. Modelul hibridării
3. Modelul satelizării
4. Modelul inserției
1. Modelul infuziei presupune următoarele caracteristici:
– formularea unor obiective/competențe generale sau arii tematice cu caracter transdisciplinar (cross-curricular) pentru toate obiectele de studiu
2. Modelul hibridării are următoarele caracteristici:
– vizează atingerea unor obiective care prin complexitatea lor și specificul integrat duc la constituirea unui domeniu independent (hibrid) ;
– domeniile nou apărute completează temele cross-curriculare ce nu se pot realiza în cadrul obiectelor de studiu existente ;
Exemple de teme: igienă și sănătate, economie casnică, educație rutieră, educație anteprenorială.
Cele 2 modele prezentate nu se exclud reciproc ci sunt convergente completându-se unul pe celălalt.
3. Modelul satelizării :
– o temă din cadrul unei discipline este deschisă pentru o abordare integrată de tip multiperspectivă, cu contribuții din partea altor discipline, ce se transformă temporar în sateliți ai disciplinei principale;
-tema cross-curriculară se atașează de un segment al disciplinei principale și polarizează conținuturi vecine, interrelaționate din alte discipline.
4. Modelul inserției
– presupune apariția și introducerea în curriculum școlar a unor teme nedisciplinare care nu pot fi încadrate în disciplinele clasice
– temele au o durată stabilită în funcție de modelul de curriculum, de nevoile , de interesele copiilor.
– temele pot lua diverse forme: obiecte de studiu obligatorii sau opționale, module în cadrul unor pachete care urmăresc formarea de competențe, proiecte integrate.
CAPITOLUL II
ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚILOR DIN GRĂDINIȚĂ MODALITATE INOVATOARE DE PROIECTARE A CURRICULUMULUI
II.1. OBIECTIVELE SI CONȚINUTURILE CURRICULUMULUI PRESCOLAR
Noul curriculum preșcolar are o structură pe două niveluri de vârstă:
– nivelul I: 3-5 ani;
– nivelul II: 5-6/7 ani.
Fac precizarea că nivelul II, după modificările apărute, cuprinde doar copiii între 5-6 ani, ei fiind apoi înscriși la școală, la clasa pregătitoare. Vor urma modificări, probabil, în Curriculum pentru educație timpurie, referitoare la cele specificate dar și la nivelul obiectivelor ce trebuie atinse. Momentan, am luat ca punct de referință, Curriculum existent.
Planul de învățământ, ca și domeniile experiențiale, permite parcurgerea interdisciplinară, integrată a conținuturilor propuse și asigură libertate cadrului didactic în planificarea activității zilnice cu preșcolarii.
Structural, prezentul curriculum aduce în atenția cadrelor didactice următoarele componente:
Ø finalitățile;
Ø conținuturile;
Ø timpul de instruire;
Ø sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani și 5-6/7 ani).
Educarea limbajului și a diferitelor forme de comunicare are o importanță majoră în învățământul pre-primar, are o valoare educativă deosebită și se fundamentează pe faptul că:
Dezvoltarea personalității copilului mic se realizează cel mai intens prin intermediul comunicării;
Vorbirea corectă îi adâncește copilului trăirile emoționale și îi dezvoltă simțul estetic;
Preșcolarii care posedă capacitatea de a comunica se „mișcă” cu mai multă siguranță, se organizează mult mai ușor în mediul înconjurător, deoarece acesta constituie un mijloc de asimilare a informaților, cunoștințelor și impresilor.
Acestea se pot realiza doar cu ajutorul obiectivelor educaționale, care ghidează educatoarea în procesul educativ pentru atingerea idealului educațional. Obiectivele cadru și de referință sunt date în programele școlare. Astfel la educarea limbajului sunt urmărite următoarele obiective:
În ceea ce privește domeniile experiențiale, acestea sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced granițele dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoțional, domeniul cognitiv.
Domeniile experiențiale specifice curriculumului pentru învățământul preșcolar sunt:
Domeniul om și societate (DOS) include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile umane influențează evenimentele. Domeniul are extindere și către contextele curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării capacităților umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.
Obiective de referință:
Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor.
Să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea.
Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles.
Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect.
Să-ți îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia.
Să fie capabil să creeze el însuși structuri verbale, rime, ghicitori, poveștiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive.
Să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește.
Să înțeleagă că scrisul are înțeles.
Să găsească ideea unui text, urmărind indicațiile oferite de imagini.
Să manifeste interes pentru citit.
Să recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare.
Să recunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris.
Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
Să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori, obiecte, imagini etc.
Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.
Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificație.
Să descopere că scrierea îndeplinește anumite scopuri, cerințe sociale și să se folosească de această descoperire.
Să înțeleagă semnificația cuvintelor, literelor și cifrelor, învățând să le traseze.
Orice activitate didactică trebuie să aibăscopuri bine definite și obiective operaționale, adică performanțele sub formă de comportamente observabile și măsurabile obținute pe parcursul procesului didactic.
Numărul de activități zilnice desfășurate cu copiii variază în funcție de tipul de program ales de părinți, iar numărul de activități dintr-o săptămână variază în funcție de nivelul de vârstă al copiilor.
În programul zilnic trebuie să existe cel puțin o activitate sau un moment de mișcare (joc de mișcare cu text și cânt, activitate de educație fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.).
II.2. ABORDARI INOVATOARE ALE STRATEGIILOR DIDACTICE
Modernizarea continuă a procesului instructiv-educativ, impune ca strategiile aplicate să fie cât mai riguros selectate și într-o formă accesibilă, novatoare. Prin folosirea diversificată a metodelor, mijloacelor didactice educatoarea urmărește eludarea monotoniei, plictisului, rutinei, deschizând în sufletul copilului dorința de învățare într-un mod eficient și creativ.
Pe lângă joc, educarea limbajului se poate realiza prin următoarele mijloace didactice specifice:
Povestirea
Memorizarea
Convorbirea
Jocul didactic
Lectura după imagini
Teatrul de păpuși și dramatizarea
Povestirea
Povestirea este una dintre cele mai îndrăgite și accesibile activități dirijate din grădiniță pentru că redă cel mai bine cadru familial și satisface nevoia de cunoaștere și de afectivitate a copiilor, le stimulează imaginația și le creează cadrul optim de comunicare.
Ca activitate specifică învățământului preșcolar povestirea dezvoltă următoarele procedee psihice: gândirea logică, memoria voluntară, imaginația, limbajul, atenția.
Reușita activității de povestire depinde de condițiile favorizante:
admosfera plăcută și liniștitoare, reducând la minim factorii perturbatori din mediu;
pregătirea educatoarei pentru activitate prin crearea unei admosfere plăcute.
Este o activitate îndrăgită de către copii, deoarece dorința lor de a asculta povești este la
fel de mare ca și aceea de a se juca. Nici jocul și nici povestirea nu implică aplicarea de metode rigide, deoarece spre acest tip de activități copilul are o pornire firească.
Este indicat ca în fiecare grupă să existe o bibliotecă cu cărți ilustrate, pentru ca cei mici să fie interesați și atrași de cărți, să le placă să citească mai târziu, să fregventeze biblioteci.
În grădiniță se utilizează două tipuri de povestiri:
povestirile educatoarei
povestirile copiilor
Povestirile educatoarei sunt expuneri ale unor opere literare (povești, povestiri) realizate de către educatoare cu întreaga grupă, ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor sau activităților alese de către copii
Materialele didactice folosite trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi eficiente și plăcute copiilor. Acestea trebuie să fie realizate estetic, să nu pună în pericol copiii, să fie funcționale și specifice activităților ce urmează a fi desfășurate, să fie bogate și variate pentru a nu se plictisi copiii. Fiecare obiect utilizat ca material didactic trebuie să fie sugestiv, să incite și să motiveze copilul la activitate. Baza materială este realizată în parte de
mine, dar participă și copiii la îmbogățirea acesteia. Astfel, în funcție de tema aleasă, copiii sunt invitați să aducă la grădiniță acele materiale, obiecte care consideră ei că pot fi utilizate în cadrul unor jocuri sau în cadrul activităților.
Memorizarea
Memorizarea este o activitate de educare a limbajului a cărei valoare formativă se centrează pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a copiilor în corelație cu procesele psihice ale vârstei lor.
Memoria este un proces psihic care are următoarele trei faze succesive: faza de achiziție (memorare), faza de reținere (păstrare) și faza de reactivare (actualizare) cu cele două momente: recunoașterea și reproducerea. Alături de gândire, memoria stă la baza procesului de învățare.
Memoria poate fi:
voluntară sau involuntară
mecanică sau logică.
Pentru eficiența actvității de memorizare este necesară respectarea cu strictețe a
următoarelor cerințe:
pregătirea emoțională a copiilor;
asigurarea cadrului adecvat acestui gen de activități, o admosferă liniștitoare;
cuvintele necunoscute se explică la centrul bibliotecă;
nu se repetă de foarte multe ori poezia, pentru a nu-și pierde copiii interesul.
Poezia reprezintă pentru copii o atracție, o distracție, o trăire colectivă, pentru că se începe cu mici poezioare, frământări de limbă și se ajunge până la creațiile literare ale poețiilor naționali renumiți.
Dezvoltarea copiilor este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și activitățile de învățare, special create.
Activitățile de învățare reprezintă ansamblul acțiunilor cu caracter planificat, sistemic, metodic, intensive, organizate și conduse de către cadrele didactice, în scopul atingerii finalităților prevăzute de curriculum. Activitățile se desfășoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual.
Teatrul de păpuși și dramatizarea
Dramatizarea reprezintă o metodă didactică de învățământ în care predomină acțiunea practică simulată. Această acțiune didactică valorifică tehnicile specifice artei teatrale, adaptabile la particularitățile de vârstă ale elevilor și la forma de exprimare a unor conținuturi prevăzute în programele școlare.
Teatrul de păpuși și dramatizarea pot constitui o formă distinctă de activitate sau un element de joc în alte activități.
Copiii percep aceste activități ca pe o joacă, care le oferă posibilitatea de a-și înfrânge timiditatea, de a se exprima liber, de a-și expune gândurile, sentimentele, dorințele.
Teatrul de păpuși și dramatizarea sunt foarte atractive pentru copii, acestea implicând copiii în asigurarea rechizitei.
Cele doua mijloace didactice se pot folosi pentru fixarea unor povești, poezii predate și învățate anterior.
II.3. ELEMENTE SPECIFICE INTEGRARII CURRICULUMULUI PRESCOLAR
D’Hainaut atrăgea atenția asupra faptului că punctul central al curriculum-urilor trebuie sa fie elevul, nu materia…. și că atunci când se vorbește de conținutul curriculum-ului trebuie să înțelegem ca nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri exprimate în termeni de competențe, moduri de a acționa sau de a ști în general ale elevului.
Actualul curriculum pentru învățământul preșcolar cuprinde toate activitățile existente în interiorul structurii organizaționale a grădiniței de copii, destinate să promoveze și să stimuleze dezvoltarea intelectuală, afectivă, fizică și socială a copiilor. Accentul se pune pe interesele, nevoile și posibilitățile fiecărui copil, precum și pe respectarea ritmului propriu al acestuia de a acumula cunoștințe și de a se integra în societate.
Limbajul este o activitate de comunicare interumană, realizată prin intermediul limbii și al tuturor resurselor sale.
Educarea limbajului este una dintre activitățile de bază din grădiniță. Aceasta este fundament pentru celelelte activități.
Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învățării au ca referință nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor categorii. Integrarea constă în realizarea în aceeași activitate a mai multor activități de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse și la realizarea proiectului tematic ales.
În cadrul activităților de educare a limbajului metodele cele mai des utilizate sunt: povestirea, memorizarea, jocul de rol, etc, acestea putând fi folosite și la alte activități.
II.4.MODALITATI DE INTEGRARE A ACTIVITĂȚILOR IN GRĂDINIȚĂ
Activitățile integrate se pot desfășura:
– după scenarii zilnice cu generice distincte care reunesc activități comune și la alegere;
– după scenarii în care se regăsesc fragmentele de activități dintr-o săptămână cu generice de zi respectănd tema și subtema săptămânii.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să aleagă diverse activități oferindu-le posibilitatea alegerii domeniilor de învățare, a materialelor de lucru, încurajează copiii să observe, să gândească, să exprime idei.
În cazul problemelor compuse, sarcinile gândirii sunt mai complexe. Aici, data necunoscută nu se poate afla din primul moment pe baza datelor cunoscute, care sunt mai numeroase. Este vorba despre un proces permanent de analiză și sinteză prin care elevul reconstituie, desprinde și construiește problemele simple, care alcătuiesc problema compusă respectivă.
Însușirea unei asemenea scheme a structurii logice a problemei, duce la sistematizare, la raționamente prescurtate, la scheme automatizate de acțiune. Aceste scheme mintale îi ajută pe elevi la sesizarea mai rapidă a căii de rezolvare a problemei, împiedică și chiar derutează pe elevi în rezolvarea problemelor. Ei sunt tentați să le aplice în mod mecanic, în cazul în care sunt aparent asemănătoare. În consecință, este necesară creșterea mobilității mintale a elevilor în utilizarea diferitelor date ale problemei, prin exerciții adecvate.
Următoarele exemple de activități pe care le voi prezenta au rolul de a demonstra, în mod concret, cum se realizează în grădiniță nivelurile integrării prezentate în acest capitol: multidisciplinaritate, transdisciplinaritatea, temele cross-curriculare.
Exemple :
TEMA: ,,Ne pregătim de Paște”
SUBTEMA: ,,Vine iepurașul”
Activități alese: -Artă – Desen din imaginație ,,Ce ne aduce iepurașul?”
-Joc de construcție: ,,Căsuța iepurașului”
-Joc de rol: ,,De-a iepuroaicele –gospodine
-Știință: Observare ,,Iepurașul”
Activitatea comună: -Activitate practică ,,Felicitare de Paște”
Activitatea complementară:
– Activități de joc și cânt cu ,,Iepurașul Țup”, ,,Iepuraș Coconaș”
– Plimbare în curtea grădiniței ,,Trifoi pentru iepuraș”
Considerând strategia ca o orientare generală a activității rezolutive, B. Zörgő enumeră trei categorii de strategii necesare oricărei rezolvări, și anume: anticipativ-exploratorii, anticipativ-rezolutive și executive.
Este important să fie găsită strategia optimă încă de la punerea problemei. În orice problemă există restricții, dar și atribute deschise, ce trebuie folosite. E necesar să se găsească modalitatea potrivită dintr-o relație care este mascată, în contextul situației problematice.
Exemplu: Tema săptămânii fiind Oameni și case, am desfășura într-una dintre zile o activitatea integrată ce a îmbinat conținuturi din două domenii : Estetic și creativ și Științe. Astfel, activitatea a fost organizată în jurul unei activități practice în care se construiesc case din materiale diverse, fapt care implică și rezolvarea unor probleme matematice (să măsoare, să împartă în două sau în sferturi, să grupeze elementele date/materialele după formă, mărime și culoare, să folosească un număr dat de elemente în forme geometrice diferite etc.) 2. Activitate integrată care include mai multe secvențe didactice – situații de învățare ale căror conținuturi (ale două sau ale mai multor domenii experiențiale sau categorii de activitate) se articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară. O astfel de activitate didactică integrată se va desfășura pe parcursul duratei de timp dedicate activităților comune.
Program de activitate integrată având conținuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare curriculară, care cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau toate activitățile alese.
Exemplu: Tema săptămânii este Pădurea, iar tema zilei a fost În excursie. Scenariul va cuprinde fragmente de educație muzicală (DEC) și de educație fizică (DPM), de activitate matematică (DȘ) și de educație moral-civică (DOS), după cum urmeazăÎn concluzie, se poate afirma că maniera de lucru prin activități integrate este binevenită deoarece transpune întreaga sala de grupă într-o lume de povesti, într-un loc al jocului veșnic în care educatoarea realizează liantul între cunoștințe și copil. Vocația, talentul, dorința de reușită care însuflețește fiecare cadru didactic îl vor ajuta pe acesta să realizeze o echilibrată îmbinare a metodelor și tehnicilor clasice cu cele moderne, pentru binele copilului.
CAPITOLUL III
TIPURI DE ACTIVITĂȚI INTEGRATE ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI CONTRIBUȚIA LOR
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPIILOR
În cadrul grădiniței, conform noului Curriculum, există o mare libertate de a organiza activitățile cu preșcolarii. Integrarea conținuturilor se poate realiza pe toate domeniile de activitate, putem îmbina educarea limbajului cu matematica, matematica cu muzica etc., totul depinzând de necesitățile, dorința și imaginația cadrului didactic. Acest capitol prezintă modalități concrete de integrare a activităților din grădiniță.
III.1. DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Domeniul limbă și comunicare cuprinde toate activitățile ce au ca obiective exprimarea orală sau scrisă. Limbajul este prezent, în mod concret, în toate tipurile de activitate: nu putem realiza matematica, cunoașterea mediului, muzica etc fără a utiliza un anumit limbaj, cu termeni specifici, care sunt preluați automat de copii și introduși în vocabularul activ.
În noul proces de învățământ se propune utlizarea metodelor activ participative, metodelor de cooperare, adică acele metode cu un pronunțat caracter formativ. Pentru a avea o educație de calitate centrată pe copil, este necesară combinarea metodelor de cooperare, de învățare în grup și de muncă interdependentă, în activitatea la grupă.
Metodele aritmetice se folosesc în învățământ în scopul dezvoltării gândirii, pentru a-i obișnui pe elevi să raționeze direct asupra realității.
Problemele din sfera matematicii se pot rezolva folosind una din cele două metode generale:
metoda analitică;
metoda sintetică;
Cele două metode se găsesc într-o strânsă conexiune determinată de cele două procedee, analitic și sintetic, care se condiționează reciproc. De aceea utilizarea lor nu poate fi separată total, în general identificându-se o tentă dominantă a uneia dintre ele.
Examinarea problemei:
Pornind de la întrebarea finală, pentru aflarea valorii totale trebuie să cunoaștem cantitatea totală de caise culeasă de cele două echipe. Această cantitate se poate calcula dacă se cunoaște totalul de caise cules de fiecare echipă.
Rezultă astfel următoarea schemă:
După schema realizată vom enunța probleme simple, având următorul plan de rezolvare:
1.Care este cantitatea de caise culeasă de prima echipă?
57 kg x 16 = 912 kg
2. Care este cantitatea de caise culeasă de a doua echipă?
60 kg x 22 = 1 320 kg
3. Care este cantitatea de caise culeasă de cele două echipe?
912 kg + 1 320 kg =2 232 kg
4. Care este valoarea realizată de cele două echipe într-o zi?
2 232 kg x 5 lei = 11 160 lei
Răspunsul problemei: 11 160 lei
Educarea limbajului și educația fizică
Educarea limbajului poate fi integrată cu activitatea de educație fizică, cunoscut fiind faptul că mișcarea este o caracteristică de bază a dezvoltării copiilor la această vârstă. Prin integrarea celor două tipuri de activitate stimulăm interesul preșcolarilor pentru povești, jocuri, oferindu-le ceea ce le place mai mult: mișcare. Prin educația fizică de asemenea dezvoltăm voința, gândirea și nu în ultimul rând oferim posibilitatea unei dezvoltări armonioase din punct de vedere fizic.
III.2.DOMENIUL ȘTIINȚĂ
Acest domeniu cuprinde activitățile matematice și activitățile de cunoașterea mediului. Voi prezenta detalii despre integrarea activităților matematice cu celelalte tipuri de activități.
Activitățile matematice au strânse corelații cu cele de cunoaștere a mediului înconjurător, ambele tipuri de activitate încadrându-se la Domeniul Știință.
Orice activitate de observare a plantelor și animalelor poate constitui un prilej de verificare, consolidare, ba chiar anticipare a unor cunoștințe matematice.
Folosirea metodelor de cooperare în cadrul activităților din grădiniță are o influență pozitivă asupra cunoștințelor și asupra comportamentului copiilor, având următoarele beneficii:
1. Creșterea capacității copiilor de fixare a cunoștințelor
Copiii care sunt implicați în mod activ în procesul de învățare au șanse mai mari de de învățare Clasa în care copiii interacționează stimulează crearea unui mediu propice pentru o motivație și o participare crescută a copiilor.
2. Promovează o atitudine pozitivă față de activitatea instructiv educativă
Abilitățile copiilor de gândire critică cresc,au capacitatea de reținere a informațiilor și interesul față de activitatea instructiv educativă. Când copiii au succes, au o atitudine pozitivă față de activitatea instructiv educativă desfășurată. Ei împărtășesc succesul cu întregul grup, crescând stima de sine atât a grupului cât și cea a indivizilor.
3. Dezvoltă abilitățiile de interacțiune socială
Învățarea prin cooperare formează la copii abilitățile sociale necesare colaborării în muncă. Cerând membrilor grupului să identifice ce comportamente îi ajută să lucreze împreună și apoi prin procesarea ulterioară a experienței de învățare prin cooperare, elevii devin conștienți de nevoia lor de interacțiuni pozitive și de ajutorare atunci când lucrează într-un grup.
4. Se adresează stilurilor diferite de învățare
Preșcolarii care lucrează prin cooperare în clasă utilizează fiecare dintre cele trei stiluri principale de învățare: kinestezic, auditiv, vizual.
Fiecare dintre aceste stiluri de învățare sunt folosite de mai multe ori într-o activitate în contrast cu formatul de tip prelegere în care predomină stilul auditiv și mai rar vizual a cunostintei.
5. Îmbunătățește performanța preșcolariilor cu rezultate mai slabe la învățătură atunci când sunt grupați cu preșcolari mai buni
Preșcolarii care au rezultate mai slabe au beneficii de pe urma participării în grupuri heterogene compuse din preșcolari cu rezultate la învățătură diferite în comparație cu participarea în grupuri omogene de preșcolari cu rezultate mai slabe.
CAPITOLUL IV
CERCETARE PSIHOPEDAGOGICA
ABORDAREA INTEGRATA A CURRICULUMULUI ÎN INVATAMANTUL PRESCOLAR
Aceasta este o cercetare de tip experimental privind aspecte ale abordării integrate a curriculumului în învățământul preșcolar. Abordarea integrată a curriculumului preșcolar vizeză mai multe aspecte teoretice ce au fost enumerate și detaliate în capitolele de mai sus, capitolul acesta transpunând în practică conceptele prezentate și măsurând efectele lor asupra nivelului de cunoștințe a copiilor preșcolari implicați în cercetare.
1.SCOPUL CERCETĂRII:
Dezvoltarea relațiilor de colaborare între copii – copii și educatoare – copii prin desfășurarea de activități integrate, în vederea obținerii unor rezultate mai bune la activitățile de evaluare.
2. OBIECTIVELE CERCETĂRII:
O1- selectarea unor conținuturi didactice care vor fi predate în manieră integrată;
O2- proiectarea unor activități didactice în manieră integrată;
O3- selectarea metodelor moderne pentru desfășurarea activităților în manieră integrată
3. IPOTEZA CERCETĂRII:
Se prezumă că prin intermediul proiectării și desfășurarii activităților didactice în manieră integrată va crește eficiența acumulărilor cognitive ale copiilor.
4. INSTRUMENTE DE CERCETARE:
4.1. EVALUAREA INIȚIALĂ
A constat în proiectarea unor probe de evaluare inițială a achizițiilor copiilor la nivelul dezvoltării limbajului și a deprinderilor de calcul matematic.
4.2. CHESTIONARUL
L-am aplicat la începutul anului școlar pentru a determina preferintele copiilor pentru un anumit tip de activitate si gradul de implicare a lor în activitățile desfășurate la grupă.
4.3. METODA OBSERVAȚIEI
Metoda observației este o metodă transversală pe care am utilizat-o pe aproape toată perioada cercetării. Cu ajutorul ei am sesizat caracteristicile fiecărui copil precum și evoluția acestora în timpul experimentării iar observațiile făcute sunt notate într-o fișă de observație personală. La finalul cercetării sunt analizate și interpretate.
4.4. JOCUL DIDACTIC
A fost utilizat in etapa experimentală pentru a evalua cunostințele copiilor dar si pentru a le consolida.Este o metodă îndrăgită de copii datorită elementelor de joc care produc plăcere și care fac ca efortul depus să nu fie resimțit. Prin joc copilul învață într-un mod plăcut.
4.5.ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITĂȚII
A fost utilizată în etapa finală a cercetării când toate rezultatele obținute au fost centralizate, evaluate și interpretate. Pe baza rezultatelor obținute am putut trage concluzii și formula propuneri.
5. EȘANTIONUL CERCETĂRII
Cercetarea s-a desfășurat pe 2 eșantioane: unul de control și unul experimental cu testare inițială și testare finală.
Eșantionul de control este alcătuit din 18 copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani, dintre care 10 fete și 8 băieți care fac parte din grupa mare A.
Eșantionul experimental este alcătuit din 22 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani, dintre care 12 fete și 10 băieți care fac parte din grupa mare B.
Ambele eșantioane prezintă aproximativ aceleași caracteristici: copiii provin din familii cu ambii părinți implicați în educația părinților. Unii copii sunt timizi, emotivi necesitând o atenție sporită în cadrul desfășurării activităților din grădiniță, alții dimpotrivă sunt îndrăzneți și mai puțin emotivi. Majoritatea copiilor rezolvă sarcinile de lucru individual, colaborând mai puțin cu colegii de grupă.
Mai jos am reprezentat grafic, procentual, raportul dintre numărul fetelor și băieților din eșantion de control și cel experimental.
Raportul dintre fete și băieți este același pentru fiecare eșantion în parte, acest fapt excluzând introducerea factorului sex, ca semnificativ în cercetare.
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
Etapa constatativă (preexperimentală)
Am început testarea inițială prin aplicarea unui chestionar cu următorii itemi:
1. Îți place la grădiniță?
2. Vrei să participi la toate activitățile din grădiniță?
3. Rezolvi sarcinile de lucru fără să ceri ajutorul colegilor?
4. Rezolvi sarcinile de lucru în cooperare cu colegii?
5. Îți plac activitățile matematice?
6.Îți plac activitățile de educarea limbajului?
Itemii chestionarului au fost aleși de mine și cuprind întrebări referitoare la plăcerea copiilor de a frecventa grădinița și de a participa la toate activitățile acesteia, itemul 1 și 2. Itemul 3 și 4 solicită informații referitoare la modul de lucru în cadrul grupului de copii, dacă aceștia cooperează îndeajuns pentru a rezova sarcinile date.
Itemul 5 și 6 se referă în mod direct la activitățile implicate în cercetare matematica și educarea limbajului, solicitând un răspuns care să exprime preferința sau, din contră, aversiunea copiilor față de aceste activități. Răspunsurile sunt formulate prin DA/NU și sunt cuantificate într-un tabel la capitolul de prelucrare și interpretare a rezultatelor.
Tabelul nr.1 Rezultatele chestionarului
T.I.-testare inițială; T.F.-testare final
Nr.
Crt.|
Itemi|Perioada de testare
|Lotul de
control|Lotul experimental|
|||
DA|
NU|
DA|
NU|
|||Nr.copii|
%|Nr.copii|
%|Nr.copii|
%|Nr.copii|
%|
1.|Îți place la grădiniță?
|T.I.|10|55|8|44|12|55|10|45|
||T.F.|15|83|3|16|22|100|0|-|
2.|Vrei să participi la toate activitățile din grădiniță? |T.I.|12|66
|6|33|11|50|11|50|
||T.F.|14|77
|4|44|21|95|1|5|
3.|Rezolvi sarcinile de lucru fără să ceri ajutorul colegilor?|T.I.|9|50|9|50|12|55|10|45|
||T.F.|13|72|5|27|3|86|19|14|
4.|Rezolvi sarcinile de lucru în cooperare cu colegii?
|T.I.|11|61
|7|39|12|55|10|45|
||T.F.|13|72|5|28|20|91|2|9|
5.|Îți plac activitățile matematice?|T.I.
|8|44|10|56|10|45|12|55|
||T.F.
|10|56|8|44|22|100|0|0|
6.|Îți plac activitățile de educarea limbajului?
|T.I.|9|50|9|50|9|41|13|59|
||T.F.|14|78|4|22|22|100|0|0|
Tot în prima etapă am aplicat o evaluare inițială a achizițiilor copiilor la nivelul dezvoltării limbajului și a deprinderilor de calcul matematic prin aplicarea unor probe de limbaj și probe matematice. Rezultatele înregistrate au fost transcrise într-un tabel și la încheierea cercetării, au fost comparate cu cele obținute la evaluarea finală, după ce au fost reaplicate. Pentru ca evaluarea să fie reprezentativă am analizat rezultatele înregistrate doar la testarea cunoștințelor de limbaj și de matematică.
PROBE DE EVALUARE
Probe de limbaj
PROBA 1 Proba de lacune într-un text
INSTRUCTAJ: Eu îți voi citi o poveste. Te rog să fii atent să mă asculți. Când mă voi opri și nu voi ști ce să spun, tu să te gândești și să spui ce trebuie spus.
TEXT: ,,Este timp frumos, cerul este…(senin, albastru), soarele este (strălucitor).Jana și Maria se plimbă pe câmp, ele adună….( flori).Ele sunt foarte mulțumite auzind cântecele frumoase ale micuțelor…(păsărele). Deodată, cerul se întunecă, se acoperă de…(nori). Fetițele se grăbesc să se întoarcă…(acasă).Cerul este străbătut de…(fulgere). Fetele se sperie de zgomotul făcut de…(tunete).Când au ajuns acasă hainele lor erau …(ude). S-au îmbrăcat în …(pijamale ) și au adormit imediat.
Cotarea probei: Pentru fiecare lacună completată copilul este notat cu 1 punct.
FB-9- 10 puncte
B- 7- 8 puncte
S- 5- 6 puncte
I- sub 5 puncte
PROBA 2 Proba pentru determinarea volumului vocabularului
Scopul: Verificarea volumului vocabularulu și a gradului de înțelegere a noțiunilor.
Tehnica aplicării
Folosindu-se pe rând un număr de cuvinte ce denumesc obiecte din experiența curentă a copilului se pune întrebarea ,,Ce știi despre…? (păpușă, scaun, măr, pisică, bomboană,mașină, brad, pușculiță, macara, poștaș, tractor, zidar, școală, porumbel, primăvară).
INSTRUCTAJ: Ascultă cu atenție ce te întreb și spune tot ce știi despre acest lucru.
NOTARE: Se apreciază corectitudinea răspunsului și amplitudinea fluxului verbal, numărul cuvintelor prin care copilul își formulează răspunsul.
Cotarea probei: Se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 1 punct pentru conținut și 1 punct pentru amplitudinea fluxului.
FB-4 puncte
B-3 puncte
S- 2 puncte
I-1punct
PROBA 3 Proba de antonime
Scopul: Verificarea capacității copilului de a utiliza raportul de contrast intre noțiuni.
Desfășurare: Se cere copilului să arate noțiunea opusă ca sens următorilor stimuli verbali:
bun/rău ; -vesel/trist;
înainte/înapoi; -gros/subțire;
sus/jos; -mult/puțin;
mare/mic; -slab/gras;
lumină/întuneric. – frumos/urât
INSTRUCTAJ: Ascultă cu atenție cuvântul pe care îl pronunț eu și răspunde cu un cuvânt opus, deci când spun deasupra tu dedesubt.
Cotarea probei: Se notează cu 1 punct fiecare răspuns corect.
FB- 9-10 puncte
B-8-9 puncte
S- 6-7 puncte
I- sub 5 puncte
Probe de cunoștințe matematice
PROBA 1 Formare de mulțimi
SCOPUL: Formarea unor mulțimi cu tot atâtea elemente ca mulțimea dată de educatoare
MATERIAL: nasturi, bile, bețișoare, jetoane de aceeași culoare și formă puse într-o cutie, ordonate pe categorii, cam 30 bucați din fiecare.
APLICARE
Educatoarea pune pe masă, pe o coală de hârtie, un anumit număr de obiecte din cutie, grupate în ordine crescătoare de la 1 la 10. Se cere copilului să facă același lucru, având în față modelul construit de educatoare, spunându-i-se: Eu pun aceste obiecte aici, fă și tu la fel; ia din cutie și pune pe foaia ta tot atâția nasturi, bile etc.
Cotarea probei: Pentru fiecare ordonare corectă se acordă 1 punct.
FB- 9-10 puncte
B-8-9 puncte
S- 6-7 puncte
I- sub 5 puncte
PROBA 2 Proba cifrelor
SCOPUL: Recunoașterea și denumirea cifrelor
APLICARE
Fiecare copil va primi cifrele de la 1-10 și la cerința educatoarei va ridica cifra cerută.
INSTRUCTAJ: Ridică cifra 1 etc până la 10.
NOTARE:Pentru fiecare cifră recunoscută și denumită se acordă un punct.
FB- 9-10 puncte
B-8-9 puncte
S- 6-7 puncte
I- sub 5 puncte
PROBA 3 Proba număr/cantitate
SCOPUL: Raportarea numărului la cantitate si a cantității la număr.
APLICARE
Copilul va avea la dispoziție cifrele de la 1 la 10. La cerința educatoarei va ridica acea cifră care indică numărul de obiecte etc.
1.Ridică cifra care arată numărul de creioane din mâna mea!
2.Ridică cifra care arată numărul degetelor de la o mână!
3.Ridică cifra care indică numărul bătăilor din palme!
4.Bate din palme de câte ori indică cifra arătată!
5.Așează pe masă atatea creioane câte indică cifra arătată!
6. Desenează pe foaie atâtea cercuri câte indică cifra arătată!
Cotarea probei : Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
FB- 6 puncte
B-5 puncte
S-4 puncte
I- sub 4 puncte
Datele obținute au fost cuantificate sub formă de punctaj și trecute într-un tabel pentru a putea fi comparate cu cele de la testarea finală și a putea trage concluziile care se desprind.
Etapa experimentală a cuprins următorul program:
PROGRAMUL EXPERIMENTAL
Programul experimental cuprinde toate tipurile de activități desfășurate cu grupul experimental pe perioadă de cercetare. Temele alese sunt următoarele:
1. Anotimpuri : Toamna, Iarna, Primăvara
2.Grădinița
3.Sentimente umane
4. Animale : sălbatice, domestice
5. Meserii
6. Mijloace de transport: pe uscat/aer/apă
7. Ziua Mamei mele
8. Despre prietenie
9. Sărbători religioase: Crăciun, Paște
10. Lumea poveștilor
Mi-am propus ca în fiecare lună să abordez câte 2 teme, pe toată perioada cercetării, octombrie-aprilie, planificate astfel: octombrie (Grădinița mea, Sentimente umane), noiembrie (Toamna, Corpul uman), decembrie (Iarna, Tradiții de Crăciun), ianuarie (Animale, Meserii), februarie (Mijloace de transport, Lumea poveștilor), martie (Primăvara, E ziua ta mămico!- Activitate cu părinții), aprilie (Despre prietenie, Paștele la români – Șezătoare „Încondeiem ouă”).
Activitățile s-au desfășurat în manieră integrată, integrarea s-a realizat pe o zi întreagă, pe domenii experiențiale, ALA și un domeniu experiențial. Am utilizat strategii interactive: metode moderne de lucru, forme de organizare pe grupuri, perechi în vederea realizării obiectivelor propuse. Materialele bogate și variate au fost puse la dispoziția copiilor dar au fost aduse și de aceștia pentru o implicare mai mare a acestora.
Pornind de la noua abordare curriculară în care se precizează foarte clar că familia copilului preșcolar trebuie să se implice activ în actul educativ, am desfășurat și activități cu părinții. Am evaluat proiectele tematice prin intermediul șezătorilor.
Activitățile integrate desfășurate pe perioada de cercetare au cuprins domeniul limbă și comunicare și domeniul știință (activități matematice) în una dintre etapele de pe parcursul zilei și nu obligatoriu în activitățile pe domenii experiențiale.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 1
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE
TEMA DE STUDIU: „Cum planific/organizez o activitate”
TEMA SĂPTĂMÂNII: Grădinița mea
ACTIVITATEA: Activitate integrată ADE ( DOS, DLC),
TEMA: „Petrișor și jucăriile năzdrăvane”
Tipul activității : dobândire de cunoștințe
Activitatea 1 a avut ca temă Grădinița și unul dintre obiective a vizat comportamentul copiilor la grădiniță. Obiectivul s-a realizat printr-o povestire „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil” de Nina Stănculescu iar consolidarea cunoștințelor s-a realizat prin intermediul unui joc didactic de educarea limbajului. Materialele utilizate au fost diverse și de bună calitate fiind pe placul copiilor și ajutându-i pe copii în realizarea sarcinilor de lucru. Am utilizat metoda Pălăriilor care a fost foarte agreată de preșcolari, aceștia participând în număr cât mai mare la activitate.
Proiectul acestei activități l-am atașat la anexe ANEXA 1.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 2
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE
TEMA: Sentimente umane
SUBTEMA: Culori și forme
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate de consolidare a cunoștințelor
FORMA DE ORGANIZARE: Activitate integrata (DȘ+DLC)
Joc exercitiu: Cine sunt vecinii tăi?
Povestirea educatoarei: Cutia cu acuarele
Aceasta a fost o activitate integrată pe domenii experiențiale integrând domeniul limbă și comunicare cu domeniul știință, activitate matematică. A fost o activitate de consolidarea a cunoătințelor despre numere, vecinii acestora dar și de consolidarea cunoștințelor despre culori, prin intermediul povestirii alese. Pe tot parcursul desfășurării activității am reușit implicarea și menținerea atenției copiilor, prin materialele folosite, strategia de lucru aleasă: metode, forme de organizare. Cunoștințele matematice au fost integrate armonios în cadrul povestirii spuse copiilor. Elementele de joc au stimulat participarea copiilor și au adus un plus de plăcere în rezolvarea sarcinilor de lucru.
Proiectul l-am atașat la ANEXA 2.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 3
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE
TEMA DE STUDIU: Cine sunt/suntem?
TEMA SĂPTĂMÂNII: Corpul uman
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE INTEGRATA
Educarea limbajului
Activitate muzicală
TEMA ACTIVITÃȚII: „Poveste despre mine”
MIJLOCUL DE REALIZARE: Convorbire
Este o activitate de însușire de cunoștințe despre părțile componente ale corpului omenesc. Copiii sunt puși în situația de a vizualiza pe corpul uman (băiat, fată) locul unde se poziționează : ochii, nasul, gura etc dar și organele interne mai cunoscute: inima, plămânii, stomacul. Ca noutate, a fost invitată o doamnă asistentă care a explicat și rolul celor mai cunoscute organe ce aparțin corpului uman.
La etapa obținerea performanței am introdus cunoștințe specifice domeniului limbă și comunicare, pentru a stimula interesul și implicarea copiilor în activitate dar și pentru a consolida priceperi precum: identificarea sunetului inițial dintr-un cuvânt, alcătuirea de propoziții, compunere de ghicitori.
În partea finală a activității, la evaluare voi introduce învățarea unui cântec despre degete ,,Zece degețele”. În cântec se regăsesc reguli de comportare civilizată, moduri bune sau rele de „folosire” a degețelelor.
Copiii au fost foarte atrași de materialul didactic folosit și au realizat toate sarcinile date. Cântecul a fost pe placul lor reușind să-și însușească linia melodică și cuvintele acestuia.
Proiectul l-am atașat la ANEXA 3.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 4
ACTIVITATE INTEGRATA PE O ZI
Tema: Toamna
SCENARIUL ZILEI
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activități. După sunetul ceasului care indică ora fixă copiii se așază pe scăunele în semicerc și rostesc următoarele versuri: „Dimineața a sosit/ Toți copiii au venit/ Haideți să ne adunăm /Cu toți să ne salutăm!”
Rutină: Întâlnirea de dimineață:
Salutul: „Bună dimineața, frunzulițelor!” Salutul se realizează prin tehnica comunicării rotative. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă.
Se completează Calendarul naturii, verbalizând acțiunea: „ Suntem în anotimpul ….., data de……. luna …….”, ,,Astăzi este miercuri, a treia zi a săptămânii”.
Noutatea zilei. Copiii sunt anunțați că au primit de la Zâna Toamnă un cadou surpriză și anume frunzulițe care se lipesc în piept.
Jocuri și activități didactice alese. La sectorul Construcții: copiii vor construi lădițe pentru frunze. La sectorul Știință copiii vor sorta frunze în coșulete după criteriile cerute de educatoare (mărime, culoare, formă). La sectorul Artă copiii vor colora frunze în culorile toamnei. Rutină și tranziție. Copiii formează o coloană și cântând părăsesc sala de grupă pentru a merge la toaletă și pentru a se spăla pe mâini.
Activități pe domenii experiențiale:(DS+DOS)
În cadrul activităților pe domenii experiențiale se va desfășura un joc didactic numit ,,Răspunde repede și bine!’’pentru a-i arăta Zânei Toamnă cât de multe lucruri cunosc urmat de o activitate practica în cadrul căreia copiii decorează rochița acesteia prin lipire.
Activitățile liber alese 2
Activitățile complementare vor continua cu un concurs numit ,,Frunzulițe talentate’’unde copiii vor recita poezii învățate și vor intona cantecele la alegere. Proiectul atașat la ANEXA 1.
Această activitate a fost concepută și realizată prin integrarea pe o zi. S-a desfășurat urmărind un scenariu al zile bine stabilit și a avut ca temă centrală Toamna. Copiii s-au implicat în realizarea acestei teme aducând materiale pentru centrul tematic: frunze, castane, imagini despre toamnă etc. Activitățile de la sectoarele Artă, Știință, Construcții au reactualizat cunoștințele preșcolarilor despre toamnă pregătindu-i pentru activitățile pe domenii experiențiale: matematică și activitate practică.
Jocul didactic matematic este un joc de verificare și consolidare a cunoștințelor copiilor despre număratul în limitele 1-5. Variantele interesante, materialele utilizate precum și metodele folosite au fost pe placul copiilor aceștia fiind foarte dornici să răspundă la rezolvarea sarcinilor propuse.
Trecerea la activitatea practică s-a realizat în mod natural, aceasta venind ca o mulțumire firească adresată Zânei Toamnă. Copiii au decorat prin lipire rochița acesteia, au lucrat împreună, fiind o lucrare colectivă, au cooperat în realizarea ei.
Acest tip de activitate stimulează curiozitate copiilor, creativitatea, spiritul de echipă și de colaborare în realizarea unei sarcini. Puși în astfel de situații ei învață unii de la ceilalți, se ajută și se încurajează reciproc.( ANEXA 4)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 5
Tema saptamanii: ,Fenomene ale naturii ”
Forma de realizare: Activitate integrata de o zi
A.L.A1:Joc de masă: Puzzle- ,,Omul de zăpadă”
Știință : « Găsește intrusul»
Arta:,,Fulgi de nea”- pictură
A.D.E. : D.Ș.- (joc didactic),, Duelul anotimpurilor ”
D.O.S- (Colaj) “Tabloul anotimpurilor(toamnă, iarnă)”
A.L.A.2: Joc de miscare: “Ultimul fulg rămâne fără scaun “
Joc de atenție : “Spune ce lipsește!”
Activitatea experimentală 5 s-a desfășurat sub forma unei activități integrate pe o zi care a cuprins toate activitățile din planificare, pe ziua respectivă. Sub titlul generic de „Duelul anotimpurilor ” am făcut trecerea de la anotimpul de toamnă la cel de iarnă. Intenția mea a fost de a trece la anotimpul de iarnă și de a fixa cunoștințele despre toamnă. Voi prezenta , pe scurt, scenariul zilei.
Programul zilei incepe cu intalnirea de dimineata.Intalnirea debuteaza cu salutul prin intermediul versurilor :
Dimineata a sosit
Toti copii au venit.
In cerc sa ne-adunam,
Pe covor sa ne asezam,
Cu toti sa ne salutam :
– Buna dimineata, dragi pitici,
Ma bucur ca sunteti aici.
A-nceput o noua zi
Buna dimineata,Copii !..
Copii răspund salutului și se salută reciproc.Dupa aceasta se va face prezenta si calendarul naturii. În sala de grupă își face apariția unui cadou însoțit de un bilețel de la Moș Crăciun. În ea se află mai multe scrisori cu instrucțiuni prin care Moș Crăciun le explică copiilor ce vor trebui să realizeze pentru ca el sa le aduca multe cadouri sub brad atunci când va veni.
Copiii se vor așeza în semicerc, se va realiza calendarul naturii și se va purta o discuție despre tema săptămânii, despre anotimpul în care ne aflăm.
Voi anunța jocurile și activitățile ce urmează a fi desfășurate în cele trei centre de interes , invitând grupa de copii să le viziteze pentru ca apoi să aleagă tema dorită.
Pentru fiecare centru de interes voi purta discuții referitoare la ceea ce vor realiza cu ajutorul materialelor puse la dispoziție, modul de utilizare anunțând totodată și obiectivele.
La centrul de interes Știință , spiridușul îi îndeamnă să privească atenți fișa primită și să încercuiască intrusul.
La centrul ARTĂ, copiii vor avea pe măsuțe fise cu globulețe pe care le vor colora.
La centrul joc de masă copiii vor construi un puzzle pentru a descoperi imaginea unui brad împodobit.
Pe tot parcursul activității voi trece pe la fiecare centru, prezint sarcinile de lucru, asigur condițiile optime, urmăresc modul cum relaționează, cum comunică și interacționează copiii cu partenerii de grup.
Pentru a merita cadourile de la Moș și pentru a-l bucura și mai mult pe Moș vor desfășura un joc didactic ,, Moș Crăciun întreabă: “Mai multe, mai puține?”
Copiii s-au implicat în toate activitățile zilei rezolvând sarcinile fără un prea mare efort. S-au susținut și ajutat reciproc în rezolvarea sarcinilor spre încântarea coechipierilor.(ANEXA 5)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 6
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Când/cum și de ce se întâmplă?”
ACTIVITATE: Integrată (DLC, DOS).
TEMA ACTIVITĂȚII: – DLC- Poezia “ În seara de Crăciun” de G. Coșbuc
-DOS -“Felicitare”
MIJLOC DE REALIZARE: – memorizare;
– activitate practică – rulare, lipire
TIPUL DE ACTIVITATE: Predare- învățare, confecționare
Această temă face parte dintr-un proiect tematic transsemestrial intitulat „Tradiții românești” și surprinde Crăciunul, un moment încărcat de emoție și dragoste. Poezia lui Coșbuc îi transpune pe copii într-o atmosferă de iarnă liniștită, în casă este cald și bine iar afară zăpada se așterne încet. După ce împreună vom recita și învăța poezia, în mod firesc vom trece la realizarea unei felicitări care să redea imaginile poetice întâlnite în versurile acesteia.
Deși se spune că memorizarea este o activitate statică și poate fi plictisitoare uneori, modul în care mi-am propus ca să o învățăm a fost plăcut și stimulativ. Implicarea emoțională a fost puternică și rezultatele au fost foarte bune: cea mai mare parte a copiilor a reținut textul poeziei.
Felicitările realizate la activitatea practică au avut a punct de plecare textul poetic și au lăsat o mare libertate de exprimare fiecărui copil în parte. Am încurajat lucrul în echipă, le-am permis copiilor să discute între ei, să se ajute reciproc pentru a evita situații în care un copil să spună ,, eu nu știu ce să fac”. Copiii au cooperat între ei, au învățat unii de la ceilalți, s-au sprijinit reciproc și au realizat lucrări originale.
Metoda Turul galeriei, utilizată în partea de evaluare a activității, a stimulat cooperarea dintre copii și a constituit un mod plăcut de a-și expune lucrările. Felicitările obținute au fost dăruite, de Crăciun, părinților participanți la serbarea lui Moș Crăciun care a avut loc într-o altă zi. (ANEXA 6)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 7
Tema anuala:”Când/cum și de ce se întâmplă”
Tema activității și a zilei:”Animalele din lumea basmelor”
Tipul de activitate: verificare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Forma de realizare : activitate integrată
Domenii experiențiale: DLC, DOS
Tema activității: DLC: Joc didactic:”Cărticica cu povești despre animale”
DOS: Aplicație”Măști pentru carnavalul animalelor”
Această activitate este integrată pe domenii experiențiale conținând domeniul limbă și comunicare cu domeniul om și societate. Jocul didactic desfășurat la educarea limbajului verifică și consolidează cunoștințele copiilor despre animale în paralel cu deprinderea de a alcătui propoziții scurte dau dezvoltate. Frumusețea jocului este sporită de faptul că preșcolarii trebuie să poziționeze corect animalele în povestea din care acestea fac parte. Trebuie să povestească despre fiecare animal în parte tot ceea ce a întâmpinat în povestea din care face parte.
O altă variantă de joc propune copiilor să recunoască evenimente dintr-o poveste și să precizeze corectitudinea acestora prin formularea enunțului corect. Materialele bogate și variate au fost procurate de mine dar și aduse de copii astfel încât să fie implicarea mai mare. Copiii au lucrat în echipă, s-au încurajat și ajutat reciproc, s-au bucurat pentru coechipieri rezolvând sarcinile cu plăcere.
La activitatea practică vor avea de decorat măști pentru carnavalul animalelor care va incheia cele două activități. Turul galeriei va constitui modalitatea de evaluare a acestei activități, iar pentru carnaval fiecare copil va alege o altă mască decât cea realizată de el.(ANEXA 7)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 8
TEMA ANUALĂ:,,Ce și cum vreau să fiu?,,
TEMA ACTIVITĂȚII:,,Ghicește cui aparține,,
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificarea și consolidarea cunoștintelor
FORMA DE REALIZARE:Activitate integrată ALA+ (DLC+DEC)
MIJLOC DE REALIZARE : Joc didactic/Desen
SCENARIUL ZILEI
Activitatea începe cu întâlnirea de dimineață.
1.SALUTUL:,,Soarele a răsărit
Toți copii au venit
Incepând o nouă zi
Bună dimineața dragi copii!
Copiii răspund la salut ,,Bună dimineața doamna educatoare”.
Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele, pentru a putea fi stabilit contactul vizual cu toți membrii grupei. Pentru a constitui un model de comportament, educatoarea îi privește, zâmbește, transmite căldură, îi încurajează prin toate formele de comunicare verbală și nonverbală.Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei în formula: ,,Bună dimineața Mario pentru că am vorbit despre meserii, eu aș vrea să fiu doctoriță.Tu?
2.PREZENȚA:,,Oare azi cine lipsește
Să vedem cine ghicește?’’
3.,,A-nceput o nouă zi
Cum e vreme azi copii?’’
Se aleg jetoanele corespunzătoare timpului de afară și se completează calendarul naturii.
4.ACTIVITATE DE GRUP: Ne vom juca cu cuvintele astfel: educatoarea va spune un cuvânt (meserie sau unealta unei meserii) iar copilul va trebui să adauge următorul cuvânt.
Educatoarea va spune cuvântul:ciocan
Iar copiii vor continua:îl folosește tâmplarul
5.ÎMPARTĂȘIREA CU CEILALȚI:Copiii care au părul blond vor spune ce meserie doresc să-și aleagă completând propoziția ,,Când voi fi mare,aș vrea să fiu…’’
La finalul întâlnirii, copiii vor fi anunțați că ziua va fi dedicată unor activități în care vor spune tot ceea ce știu despre meserii.Tranziția de la întâlnirea de dimineață la activitățile liber alese,se va face recitând în cor poezia ,,Ce miros au meseriile?’’de G. Rodari.
În cadrul jocurilor și activităților alese(ALA),copiii vor fi grupați pe trei domenii de stimulare.La sectorul ,,Bibliotecă’’vor fi puse la dispoziție cărți, reviste în care ei vor citi imagini despre anumite meserii și vor alcătui propoziții, folosind cuvântul ce denumește meseria descoperită.
La sectorul ,,Joc de masă’’, copiii vor primi jetoane cu uneltele unor meserii, sarcina va consta în aranjarea uneltelor în așa fel încât să respecte regulile jocului domino.De asemenea le va fi pusă la dispoziție un puzzle cu meserii pe care va trebui să-l reconstituie.
La sectorul ,,Artă’’ copiii vor fi îndrumați să coloreze fișe cu anumite meserii.
La sectorul „Construcții” copiii vor fi îndrumați să construiască blocurile din cartierul în care locuiesc.
La finalizarea lucrului pe centre, utilizând turul galeriei se vor analiza lucrărire fiecărui grup, după care copiii vor merge la baie:
,,Înspre baie noi plecăm
Să ne spălăm
Dăm cu apă si săpun
Fără de teamă
Mai curați suntem acum
De bună seamă.’’
Copiii intră în sala de grupă și se așează la măsuțele dispuse în careu deschis pentru a începe activitățile pe domenii experiențiale.
Întreaga zi are o temă comună, anume despre meserii, și cuprinde o paletă largă de activități menite să consolideze cunoștințele copiilor despre propoziție, cuvânt, silabă, sunet. Tot pe parcursul zilei vom repeta poezia învățată în ziua anterioară ,,Ce miros au meseriile?” de G.Rodari, vom răspunde la ghicitori despre meserii.
La sfârșitul zilei vom juca un joc în care vom imita acțiuni specifice unor meserii prezentate prin intermediul animalelor.
Pentru a obține un feed-back imediat din partea copiilor voi iniția o discuție cu aceștia în care le voi adresa niște întrebări:
Ce activitate v-a plăcut astăzi? De ce?
Ce activitate nu v-a plăcut? De ce?
Ce alte activități despre meserii vreți să mai desfășurăm?
Întreaga zi a fost o încântare pentru copii, au lucrat împreună, au avut posibilitatea de a alege ceea ce dorește să lucreze, obținând astfel cele mai bune rezultate. Strategia didactică aleasă a fost activ-participativă și a influențatîn mod pozitiv rezultatele obținute de fiecare copil în parte.
Proiect atașat la ANEXA 8.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 9
TEMA : Cum este/a fost si va fi aici, pe Pamant ?
SUBTEMA : Mijloace de transport terestre ,
TEMA ZILEI: Hai cu mine la plimbare!
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
TIPUL DE ACTIVITATE : dobandire de cunoștințe,priceperi si deprinderi
Aceasta este o activitate integrată pe o zi care cuprinde noțiuni din mai multe domenii de cunoaștere astfel:
ALA cuprind mai multe centre
JOC DE MASA: „Mașinuța mea” – joc magnetic
La acest centru copiii trebuie să construiască mașinuțe folosind formele geometrice magnetice. Fiecare copil va construi ceea ce va dori verbalizând acțiunea realizată. Pentru a realiza sarcina copiii vor lucra în grup fiind puși în situația de a coopera pentru a obține diverse modele de mașini.
BIBLIOTECA: „Vehicule” – scriere semne grafice
Cu ajutorul liniilor copiii vor obține diverse modele de vehicule realizând astfel sarcina de a exersa scrisul.
CONSTRUCTII: ,,Garajul pentru mașini”-construire prin alăturare și suprapunere a cuburilor de lemn.
Jocurile de construcții dezvoltă imaginația, creativitatea copiilor deoarece aceștia au mare libertate de gândire și acțiune în realizarea sarcinii. Pentru a obține construcții rezistente copiii trebuie să cunoască și să respecte regulile de bază ale unei construcții. Modalitățile de lucru vizează exersarea deprinderilor de utilizare a materialelor de construcție prin exerciții de transportare, alăturare, alternare și suprapunere de piese.
DLC: „La plimbare prin oraș”-lectură după imagini
– să denumească mijloacele de transport terestre prin cuvântul corespunzător;
– să alcătuiască propoziții pentru a descrie caracteristicile unui mijloc de transport dat;
– să reproducă sunetele emise de diferite mijloace de transport ;
– să stabileasca asemănări și deosebiri între mijloacele de transport exprimându-se corect în propoziții;
– să alcătuiască scurte povestioare cu imaginile prezentate și să-i dea un titlu potrivit.
Activitatea începe cu Întâlnirea de dimineață.
Copiii sunt așezați în semicerc pentru a stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei.
Salutul porneste de la educatoare prin recitarea unei scurte poezii – salut:
“Dimineața a sosit
Toti copiii au venit
În semicerc ne adunăm,
Cu toții ne salutam:
Buna dimineata copii”.
Impartasirea cu ceilalti : “-M-am gandit astazi sa mergem intr-o excursie imaginara.Haideti sa vedem cu este vreme si daca toti colegii voștri sunt prezenti!
Activitatea de grup: se va face prezenta si se va completa calendarul naturii.
Noutatea zilei:Colegul vostru, Daniel,a venit astazi la gradinita cu un trenulet.L-am intrebat ce este si la ce foloseste si a fost putin nesigur.Pentru acest motiv am hotarat sa facem o calatorie imaginara.
Dupa aceste momente de introducere intr-o noua zi de gradinita, atentia copiilor este orientata spre plansa surpriza unde este prezentata “strada”.Se desfasoara activitatea de lectura dupa imagini cu etapele corespunzatoare si apoi pentru obtinerea performantei se trece la lucru pe sectoare in cadrul activitatilor liber alese se face tranzitia realizata prin jocul”Trenuletul”.
Copiii isi aleg centrele in urma extagerii unor jetoane prin metoda”mana oarba”, astfel realizandu-se impartirea pe grupe de lucru.
La sfarsitul activitatii se analizeaza produsele din fiecare sector.
Trecerea la activitatea ALA2 se face printr-un joc :”Hai, plecam acum, acum!Claxonam, feriti din drum!”
Dacă la ALA cu ajutorul sectoarelor deschise am reactualizat cunoștințele copiilor despre mijloace de transport terestru, la Educarea limbajului, am alcătuit propoziții corecte din punct de vedere gramatical și logic, îmbinându-le în final pentru a obține povestioare scurte. Integrarea celor două domenii experiențiale a decurs fluent și natural, copiii reușind să rezolve cu succes și plăcere sarcinile cerute.
Exersarea limbajului a avut la bază cunoștințe acumulate la cunoașterea mediului, reactualizate la activitățile alese de dimineață, care s-au îmbinat armonios în lectura după imagini realizată. Rezolvarea sarcinilor de către copii a fost realizată prin lucrul în grup, obținându-se rezultate bune și foarte bune. (ANEXA 9 )
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 10
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE O ZI
TEMA SĂPTĂMÂNII: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ALA + DLC + DEC
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor
TEMA ZILEI: “În lumea poveștilor”
TEMA ACTIVITĂȚII: DLC: „Răspunde repede și bine”
DEC: „Măști pentru carnaval”
MIJLOC DE REALIZARE: DLC: Joc didactic
DEC: Pictură
SCENARIUL ZILEI
Activitatea începe cu întâlnirea de grup dintre educatoare și preșcolari, care se desfășoară în semicerc. Copiii sunt salutați de educatoare “Bună dimineața dragi copii” apoi completează calendarul naturii, prezența etc. În sala de grupă sunt expuse carți cu povești scrise de Ion Creangă, pe care copiii sunt invitați să le observe. Se va crea o mică conversație, după care în funcție de jetonul ales copiii vor merge la centrele de interes.
La centrul JOC DE MASĂ- PUZZLE copiii au asamblat imagini din povești cunoscute. La centrul BIBLIOTECĂ copiii au citit imagini, au formulat propoziții și au rezolvat sarcinile din fișa de lucru.
Elementul surpriză este asigurat de apariția: unui colet – care conține o cutie frumos decorata in care sunt mai multe plicuri cu sarcini ce vor fi rezolvate de copii și un pom acoperit (va fi descoperit la momentul potrivit); a unei baghete și a unei scrisori de la Zâna poveștilor. Educatoarea va citi scrisoarea. Apoi va desfășura jocul “Răspunde repede și bine”. Pentru a putea descoperi premiul (un saculeț cu caramele) trebuie să reolvăm corect sarcinile primite. Zâna ne roagă să împărțim grupa în două echipe.
Se împarte grupa în două echipe: echipa ursuleților și echipa iezișorilor, fiecare copil primind un ecuson cu simbolul echipei din care face parte; vom face un concurs, o întrecere între cele două echipe, fiecare echipă va răspunde la întrebări, membrii echipei vor colabora, se vor ajuta, iar răspunsurile corecte vor fi recompensate cu stimulente. Echipa care va aduna la sfârșitul jocului cele mai multe stimulente, va câștiga premiul. Copilul indicat de baghetă va răspunde. Fiecare răspuns corect va fi aplaudat.
În cutie vom găsi: imagini din povesti, siluete ale personajelor si ghicitori .
1. Recunoaște povestea din care face parte imaginea prezentată și autorul acesteia; răspunde la ghicitori. Imaginile din povești vor fi așezate pe panou iar copiii vor așeza personajul la locul potrivit.
2. Părul care ne roagă să-l curățăm de omizi. Fiecare omidă are o sarcină – dacă vei rezolva corect sarcina, omida va pleca și va veni în schimb o pară frumoasă.
3. În cutie vom gasi un cub – cu cubul ne vom juca – Copiii vor fi anunțați că se vor juca cu un cub fermecat, fiecare echipă alegându-și câte o culoare a unei fețe a cubului – fiecare dintre cele șase fețe având culoare diferită pe care este scris verbul caracteristic și sarcina referitoare la tema activității. Echipa alege culoarea, educatoarea desprinde plicul, citește sarcina, un copil din aceiași echipă va da răspunsul.
Vom mai găsi în cutiuță măscuțe pe care Zâna ne roagă să le pictăm. Prin intermediul tranziției “Bat din palme: clap, clap, clap/ Din picioare: trap, trap, trap/ Ne- nvârtim, ne rasucim/ La măsuțe noi pornim” – copiii vor merge la măsuțe și vor picta.
Toate lucrările vor fi afișate la expoziție, iar copii prin metoda turul galeriei, vor fi solicitați să le observe și să-și spună părerea despre felul în care au lucrat.
La final se va stabili echipa câștigătoare. Echipa cu cele mai multe stimulente e echipa câștigătoare, care va fi aplaudată și premiată. În încheiere vom dramatiza o poveste la alegere.
Lumea poveștilor este foarte îndrăgită de copii, fiecare îndrăgește un personaj, se identifică cu acesta. Activitatea integrată pe o zi, având această temă a fost pe placul tuturor copiilor și a cuprins activități diverse, bogate în material didactic și metode moderne de lucru. Jocul a fost coordonata principală a întregii zile, ne-am jucat cu poveștile și cu personajele lor și în același timp am despărțit în silabe, am recunoscut personaje și replici ale lor, am realizat cu plăcere toate sarcinile zilei fără a obosi.
Diversitatea materialelor și bogăția lor au constituit un atu major în atragerea copiilor și implicarea lor activă în activități.(ANEXA 10)
ACTIVITATEA EXPERIMENTALA 11
TEMA ANUALA: ,,Când,cum și de ce se intamplă?”
TEMA PROIECTULUI : ,,Iarnă să te duci cu bine, primavara vine, vine”
SUBTEMA PROIECTULUI: ,,Miresme si culori(flori)”
TEMA ZILEI: Înfloresc grădinile
ACTIVITATE OUTDOOR
Pornind de la noutățile promovate de Ministerul Educației, prin intermediul Inspectoratului Școlar, și prezentate la Consfătuirile educatoarelor, am inclus în cadrul etapei experimentale și activități în aer liber, de tip outdoor. Astfel odată cu sosirea primăverii și automat a zilelor cu vreme caldă, am organizat cu copiii o activitate în curtea grădiniței, în aer liber.
Am integrat activitatea de convorbire cu tema „Să salvăm Pământul”cu o activitate ecologică, anume adunarea și depozitarea de deșeuri din curtea grădiniței.
Întreaga acțiune a avut loc în curtea grădiniței.
Copiii au fost așezați, la început, în semicerc pentru a putea discuta despre tema propusă și pentru a vedea anumite imagini pe această temă. După convorbire ne-am echipat corespunzător cu toții (șorțuri și mănuși) și am adunat toate deșeurile din curtea grădiniței.
Activitățile desfășurate într-un alt mediu decât sala de grupă au fost mereu pe placul copiilor. Spațiul deschis oferă copiilor o mai mare libertate de exprimare, aceștia nemaiavând senzația de obligatoriu.
La ANEXA 11 am atașat fotografii din cadrul activității desfășurate.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 12
TEMA SĂPTĂMÂNĂ INDIVIDUALĂ: “E ziua ta mămico”
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate cu părinții „Cadou pentru mama mea”
Activitatea s-a desfășurat la grădiniță, în sala de grupă și a constat într-un atelier de lucru la care au participat și mămicile. Folosind diverse tehnici de lucru am confecționat un cadou pentru fiecare mamă prezentă la activitate. Cadoul a fost realizat în cea mai mare parte de copii, și, acolo unde a fost nevoie, au solicitat ajutorul meu. Pe parcursul activității fiecare copil a recitat o poezie învățată la grădiniță cu educatoarea. După ce recitau versurile învățate, cu ajutorul CD playerului au interpretat cântece specifice momentului. La finalul activității copiii au dăruit mamelor cadoul realizat cu urarea de „La mulți ani!” (Poze Anexa 12)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 13
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE O ZI
Tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim”
Tema săptămânii: „Prietenia, un dar prețios!”
Tema zilei: „Să ne facem un nou prieten”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Activități de Dezvoltare Personală (A.D.P.)
Întâlnirea de dimineață: „Să ne facem un nou prieten!”
Rutine: „Cum ne comportăm cu prietenii?”
Tranziții: „Gimnastica de înviorare”, jocuri muzicale „Trenul”, „Lanțul”
Jocuri și Activități Didactice Alese (J.A.D.A.)
Bibliotecă: „Albumul cu prieteni” – convorbire;
„Cartea prieteniei” – citire/răsfoire cărți;
Artă: „Cufărul cu jucării” – pictură;
„Tablou pentru prieten” – decorare;
Știință: „Ce-i pot dărui unui prieten?” – sortare jetoane;
„Ghiveciul prietenie’’ – semănăm și plantăm florile prieteniei;
Activitate recreativă: „Ne jucăm cu noul prieten” – Jocurile folclorice ale copiilor „Eu te văd, și tu mă vezi”, „Joacă, joacă, joacă băiete” și „Podul de piatră”.
Activități pe Domenii Experiențiale (A.D.E.)
Domeniul Știință (Activitate matematică): „Daruri pentru un prieten” – joc exercițiu consolidarea numerației în limitele 1-8;
Domeniul Om Societate: „Frunze pentru floarea prieteniei”- îndoire;
Scopul :
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate prin educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți;
Durata: Activitatea se desfāșoarā pe parcursul întregii zile
Tipul activității: Activitate de consolidare și verificare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
Forma de realizare: frontal, individual, în perechi și pe echipe.
Am realizat această temă integrând cele două domenii experiențiale cu activitățile liber alese pe parcursul unei zile. „Prietenia, un dar prețios!” este o temă cu multiple valențe formative, dezvoltă copiilor sentimente de cooperare, întrajutorare, dragoste și respect față de alte persoane. Tema abordată a fost propusă de copii și au contribuit alături de mine la dotarea centrului tematic cu: fotografii personale, jucării etc.
Activitățile propuse în această zi au cuprins informații din toate domeniile: știință, artă, om și societate, limbă și comunicare toate bazându-se pe aceeași temă, a prieteniei, și îmbinate într-un scenariu bine stabilit.
Astfel la activitățile de dimineață copiii au „citit” din cărți și au discutat despre prietenie pentru ca apoi la artă să picteze și să deseneze pentru un prieten.
Activitățile pe domenii experiențiale au consolidat cunoștințele matematice ale copiilor referitoare la număratul în limitele 1-8 prin intermediul unui joc exercițiu matematic și totodată au stimulat dezvoltarea deprinderii de a obține o floare a prieteniei prin îndoire.
Copiii au realizat sarcinile cerute cu mare plăcere, încântați fiind de materialele primite, bogate și variate.
Am valorificat rezultatele obținute în această zi prin organizarea unei expoziții la care au fost invitați colegii, prietenii din alte grupe.( proiect atasat la ANEXA 13)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 14
TEMA ANUALĂ: Cum este, a fost și va fi pe acest pământ
SUBTEMA: Hristos a înviat!
FORMA DE REALIZARE: Șezătoare – „Încondeiem ouă”
Activitate experimentală numărul 14 a constat într-o șezătoare care a cuprins ateliere de lucru în care copiii, prin diverse tehnici, au realizat ouăle de Paște. Astfel copiii au încondeiat ouă prin tehnica colorării cu hârtie creponată, prin pictarea lor cu acuarele, prin decorarea cu carioca. În timp ce copiii realizau ouăle ascultau la CD player cântece cu specific de Paște, au intonat ei înșiși cântece și au recitat poezii despre sărbătoarea Paștelui.
Diversitatea tehnicilor utilizate a dat copiilor posibilitatea de a alege să realizeze ouă prin tehnica la care se pricepe mai bine. Totodată au au avut voie să treacă și pe la alte ateliere de lucru și să încondeieze ouă prin toate tehnicile puse la dispoziție. (poze la Anexa 14)
După încheierea etapei experimentale am reaplicat chestionarul și probele de limbaj și matematică pentru a compara rezultatele obținute la testarea finală cu cele de la testarea inițială.
IV.5. ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Această etapă cuprinde prezentarea comparativă a datelor înregistrate la testarea inițială și testarea finală precum și reprezentarea lor în formă grafică, pentru o mai bună analizare și interpretare a rezultatelor obținute de cele 2 eșantioane, de control și experimental. Trebuie să avem în vedere că pe parcursul programului experimental am desfășurat cu copiii eșantionului experimental activități matematice și de educarea limbajului în manieră integrată, pe când cu eșantionul de control s-au desfășurat activități tradiționale.
Tabelul nr. 2 Puncatje obținute la Probele de evaluare
EȘANTIONUL DE CONTROL
Inițiale copil| Probe limbaj| Probe matematică|
Punctaje
totale|
|Proba 1|Proba 2|Proba 3|Proba 1|Proba 2|Proba 3||
|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|
A.A|7|9|2|4|8|9|7|9|8|9|4|5|36|45|
A.B.|7|8|2|3|7|8|9|9|7|8|5|6|37|42|
C.D.|8|9|3|4|9|10|8|9|8|9|5|6|41|47|
C.V|9|10|3|4|9|10|9|10|9|10|5|6|50|50|
D.E.|7|8|2|3|8|9|8|9|7|8|4|5|36|42|
D.T.|6|8|2|3|7|8|7|8|6|7|4|4|32|38|
D.L.|8|9|2|3|8|9|7|8|8|9|4|5|37|43|
E.G.|8|8|1|3|7|8|7|8|6|7|4|5|33|39|
G.F.|6|7|2|3|7|8|6|7|7|8|3|5|32|38|
G.L.|8|9|2|2|7|8|7|8|8|9|4|5|36|41|
I.L|6|7|2|3|8|9|7|7|8|9|5|6|36|41|
I.P|7|8|1|2|7|8|5|6|6|7|4|5|31|36|
L.V.|7|8|2|3|8|9|7|8|8|9|4|5|36|42|
M.N.|8|9|3|4|9|10|8|9|9|10|5|6|42|48|
M.P.|6|7|1|2|7|8|7|8|8|9|4|5|33|39|
O.P.|7|8|2|3|8|9|7|8|8|9|5|6|37|43|
O.S.|8|9|3|4|9|10|8|10|8|9|5|6|41|48|
V.T.|8|9|3|4|8|9|8|9|7|8|5|6|39|45|
V.L.|7|8|2|3|8|8|9|10|9|10|6|6|41|45|
Tabelul nr. 3 Rezultatele obținute la Probele de cunoștințe
EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
Inițiale copil| Probe limbaj| Probe matematică|
Punctaje
finale|
|Proba 1|Proba 2|Proba 3|Proba 1|Proba 2|Proba 3||
|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|TI|TF|
A.C|8|9|2|4|7|9|8|10|7|9|5|6|37|47|
A.L.|8|10|4|4|9|10|9|9|8|9|4|6|42|48|
C.V.|7|8|1|3|8|9|7|8|8|9|5|6|36|43|
C.F.|5|8|2|3|6|8|6|8|8|9|4|5|31|41|
D.D.|7|9|1|3|7|9|9|10|8|9|5|6|38|56|
D.V.|8|10|3|4|9|10|8|10|7|9|4|6|39|49|
D.M.|8|9|2|3|7|9|7|8|9|10|5|6|38|55|
E.L.|7|9|2|4|8|9|8|9|6|8|4|6|36|45|
G.N.|8|9|2|3|9|10|9|10|8|10|5|6|41|48|
G.K.|9|10|3|4|9|10|8|9|9|10|4|6|42|49|
I.O|8|9|4|4|9|10|8|9|9|10|5|6|43|48|
I.R.|9|10|3|4|9|8|10|8|9|10|5|6|45|46|
L.B.|9|10|2|4|8|10|9|9|8|10|4|6|40|49|
M.M.|6|8|2|3|7|9|6|9|8|9|4|6|33|44|
M.S|7|9|2|3|8|10|8|10|9|10|5|6|39|48|
O.H.|8|9|3|4|8|9|9|9|9|10|4|6|41|47|
O.J.|9|9|3|4|7|9|8|9|9|10|4|6|40|47|
P.R.|8|9|2|4|9|10|9|9|9|10|5|6|42|58|
PM.|7|9|4|4|7|9|9|10|9|10|4|5|40|47|
V.S.|6|7|2|3|6|7|7|8|8|8|3|5|32|38|
V.N.|7|8|1|3|8|9|7|8|8|9|4|6|35|43|
V.M.|8|9|3|4|8|10|9|10|9|9|4|6|41|48|
Z.C.|9|10|4|4|8|10|9|10|8|10|5|6|43|50|
Pentru a putea sintetiza și prezenta în procente rezultatele am stabilit anumite limite maxime și minime de puncte ce pot fi obținute de fiecare copil.
PUNCTAJ MAXIM: 44- 50 puncte
PUNCTAJ INTERMEDIAR: 33- 43 puncte
PUNCTAJ MINIM: 25-32 puncte
Tabelul nr. 4 Sintetizarea rezultatelor la Probele de cunoștințe
PUNCTAJ|
TESTARE INIȚIALĂ
|
TESTARE FINALĂ|
|EȘANTION
CONTROL|EȘANTION
EXPERIMENTAL|EȘANTION
CONTROL|EȘANTION
EXPERIMENTAL|
|Nr.
copii|
%|Nr.
copii|
%
|Nr. copii|
%|Nr. copii
|
%|
INTRE
25-32|
4
|
22%
|
2|
9%|
-|
– |
– |
– |
INTRE
33-43|
13
|
72%|
19 |
86%|
12|
67%|
4|
18%|
INTRE
44-50|
1
|
6%
|
1 |
5%|
6 |
33%|
18|
82%|
Reprezentarea grafică
Punctaje obținute la T. I. Punctaje obținute la T. F.
FIGURA 1 FIGURA 2
Rezultatele probelor de cunoștințe la TI/TF
Analizând rezultatele obținute de cele două eșantioane la testarea inițială și comparându-le cu cele înregistrate la testarea finală, observăm următoarele:
ambele eșantioane au înregistrat progrese sau în cel mai rău caz, unii copii au stagnat, la eșantionul de control
progresele înregistrate de eșantionul experimental sunt mult mai mari decât cele înregistrate de eșantionul de control, numărul copiilor cu rezultate maxime fiind de aproape 100%
Reprezentarea grafică a rezultatelor înregistrate la chestionar pentru fiecare item în parte.
ITEMUL 1 Îți place la grădiniță?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 3 FIGURA 4
Analizând și comparând rezultatele la testarea finală a celor două eșantioane observăm că toți copiii din eșantionul experimental au răspuns cu DA, adică tuturor le place la grădiniță.
ITEMUL 2 Vrei să participi la toate activitățile din grădiniță?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 5 FIGURA 6
Aproape toți copiii din eșantionul experimental vor să participe la toate activitățile din grădiniță, după etapa experimentală, în care au desfășurat activități integrate spre deosebire de numărul copiilor din eșantionul de control, care au desfășurat activități tradiționale.
ITEMUL 3 Rezolvi sarcinile de lucru fără să ceri ajutorul colegilor?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 7 FIGURA 8
Observăm, la testarea finală, că numărul copiilor care solicită ajutorul colegilor în rezolvarea sarcinilor de lucru a crescut semnificativ la eșantionul experimental față de eșantionul de control, aceasta datorându-se strategiilor de lucru integrate, utilizate în activitățile desfășurate.
ITEMUL 4 Rezolvi sarcinile de lucru în cooperare cu colegii?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 9 FIGURA 10
Metodele activ-participative și de învățare prin cooperare utilizate la eșantionul experimental, au determinat ca un număr mai mare de copii să rezolve sarcinile prin cooperare cu colegii spre deosebire de eșantionul de control care a înregistrat un scor mai mic la acest item.
ITEMUL 5 Îți plac activitățile matematice?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 11 FIGURA 12
Testarea finală arată că toți copiii din eșantionul experimental preferă activitățile cu conținut matematic, ca urmare a desfășurării acestora în mod integrat, spre deosebire de copiii din eșantionul de control, unde s-au desfășurat activități matematice tradiționale.
ITEMUL 6 Îți plac activitățile de educarea limbajului?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 13 FIGURA 14
Ca și la itemul 5 și rezultatele obținute la itemul 6 arată o creștere de 100% a procentului de preferință a copiilor pentru activitățile de educarea limbajului, la eșantionul experimental.
IV.6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Rezultatele obținute la evaluarea finală comparate cu cele de la evaluarea inițială sunt net superioare ceea ce ne dă dreptul să afirmăm că ne-am atins obiectivele cercetării propuse. Rezultatele obținute demonstrează că strategia didactică (ce presupune un climat educațional dezinhibant, metode active și conduite didactice permisive, flexibile și deschise) și abordată în mod integrat, este responsabilă pentru stimularea și dezvoltare unor bune relațiii de cooperare între copii în vederea rezolvării sarcinilor de lucru.
Atingerea obiectivelor propuse în cercetarea pedagogică au dus la validarea ipotezei de lucru a cercetării, confimând că, abordarea integrată a activităților din grădiniță, conform Curriculumului pentru educație timpurie, determină creșterea acumulărilor cognitive la copii preșcolari.
Ca urmare a cercetării pedagogice desfășurate privind abordarea integrată a curriculumului în învățământul preșcolar am ajuns la următoarele concluzii:
Viziunea cadrului didactic asupra structurii activităților integrate, pe care dorește să le desfășoare cu copiii, este foarte importantă, aceasta înfluențând nivelul acumulărilor cognitive.
Abordarea integrată a conținuturilor didactice favorizează combinările neobișnuite dintre cunoștințe, priceperi, deprinderi și atitudini fiind eficientă în varietatea conținuturilor puse la dispoziția copilului pentru a-i îmbogăți cunoștințele.
Ca propuneri:
organizarea unor demersuri didactice atractive care să corespundă intereselor copiilor și posibilităților lor de exprimare.
crearea unor legături afective cu preșcolarii pentru a-l putea cunoaște mai bine dar și pentru a-i inspira încrederea să se exprime așa cum simte cu adevărat.
perfecționarea continuă a cadrului didactic în vederea abordării corecte a curriculumului pentru educație timpurie
implicarea părinților în actul didactic în vederea obținerii unei continuități grădiniță-acasă dar și o așa-zisă educație a părinților.
CONCLUZII
ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI ÎN INVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
„Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viața copilului, întrucât este marcată de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la școală și în viață.” Se spune în argumentul pentru o educație timpurie din cadrul PRET – ului. (Proiectul pentru reforma educației timpurii, pag 5)
Așadar educația timpurie trebuie să devină o prioritate pentru cadrul didactic și pentru părintele implicat în creștere și educarea copilului de vârstă mică luând în considerare și faptul că educația copilului începe de la naștere.
Studiile au arătat că există corelații semnificative între mediu și dezvoltarea intelectuală, între învățarea timpurie și învățarea care are loc în alte etape ale vieții. Acestea se referă la faptul că, acei copii crescuți într-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală mai accelerată decât cei crescuți într-un mediu restrictiv.
Calitatea educației, a îngrijirii și protecției copilului de la naștere până la 6/7 ani depinde de noi, toți cei care interacționăm cu copiii, zi de zi: părinți sau educatori, consilier școlar sau asistent medical, toți acționând coerent și având în atenție permanentă copilul și particularitățile lui.
Noul Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani prefigurează câteva tendințe de schimbare în interiorul învățământului preșcolar, în accord cu prevederile Proiectului pentru reforma educației timpurii, program despre care am amintit mai sus și care vizează necesitatea optimizării și eficientizării calității educației la vârstele timpurii. Calitatea și eficiența educației timpurii sunt necesare pentru a răspunde atât actualelor exigențe sociale, cât și celor de dezvoltare personală.
De asemenea, noul Curriculum a accentuat ideea de folosire a contextului ludic și a învățării active în stimularea rutei individuale a învățării, fapt pentru care a propus o abordare educațională diferită. Abordarea educațională propusă de programa preșcolară se orientează asupra folosirii metodei proiectelor tematice selectate, proiectate și elaborate cu ajutorul copilului și în care brainstorming-ul, lucrul în echipă și acțiunea directă a copilului cu mediul sunt metodele de bază ale procesului de predare-învățare.
“ Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele. Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile.” spunea Pestalozzi încurajând libertatea de acțiune a copiilor și învățarea din experiențe proprii.
Aceste principii le-am respectat și eu pe parcursul activităților desfășurate cu copiii la grupă. Am inițiat demersuri didactice pe teme stabilite de comun acord cu preșcolarii, am adunat împreună o parte din materialele didactice necesare desfășurării activităților. Fiecare copil a fost încurajat să participe la acele activități care li s-au părut mai atractive, la început, apoi treptat fără să sesizeze a realizat și sarcinile care i s-au părut mai dificile.
Metodele utilizate au fost interactive și de grup, menite să stimuleze și să încurajeze relațiile de cooperare și colaborare. Utilizând aceste metode am sesizat că un copil învață cu mai multă ușurință de la un coleg și oferă ajutorul atunci cănd este solicitat. Dacă este tratat cu înțelegere și respect va manifesta aceleași sentimente față de ceilalți, va fi tolerant cu greșelile colegilor și va empatiza cu problemele apărute.
Având la bază cunoașterea particularităților individuale și de vârstă ale preșcolarilor și Curriculum pentru educație timpurie, am realizat această lucrare care vine să susțină eficiența unei abordări integrate a învățării la preșcolari.
Prin abordarea ativităților în formă integrată, educatoarea organizează învățarea ca un regizor, un moderator, ajutându-i pe copii sa înțeleagă, să accepte și să stimuleze opinii personale, emoții, sentimente, să fie parteneri în învățare.
Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conținuturilor corespunzatoare celor două domenii experiențiale. Evident, conținuturile propuse au un subiect comun, care urmează a fi investigat si elucidat în urma parcurgerii acestora și a realizării obiectivelor propuse.
Părinții sunt cei care îl ajută pe cadrul didactic să-și desăvârșească opera artistică –educarea copilului – prin cultivarea unor relații de comunicare strânsă cu acesta. Părinții sunt cei care își cunosc cel mai bine copilul și pot oferi educatoarei informații complete despre acesta. Printr-o strânsă colaborare cei doi, educatoarea și părintele, pun cap la cap informațiile și, prin consecvență și hotărâre, îndreaptă pașii copilului pe ,,drumul cel bun.”
Phillis Diller spune pe bună dreptate că: ,, Petrecem primele doisprezece luni din viața copiilor noștri învățându-i să meargă și să vorbească, iar următoarele doisprezece spunându-le să stea jos și să tacă.”
BIBLIOGRAFIE
1. Cristea S,1994, ,,Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului”, E.D.P., R.A. BUCURESTI –
2. Dumitrana M. 2002, ,,Activitățile matematice în grădiniță”, Ed. COMPANIA BUCURESTI
3. Ciolan L., 2008, ,,Învățarea integrată – Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar ” Ed. POLIROM, IASI
4. Păduraru V. 1999, ,,Activități matematice în învățământul preșcolar”, Ed. POLIROM, IASI
5. Bârsănescu Ș. 1972,,Istoria pedagogiei-Manual pentru liceele pedagogice și institutele pedagogice de 2 ani”, E.D.P. BUCURESTI
6. Coord. Culea L. 2008,,Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie-o provocare ? “ – Ed. DIANA – PITESTI
7. L.D’Hainaut “ Programe de învățământ și educație permanentă”
8. ***2008 „Curriculumului pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani”, M.E.C.T. – U.M.P.I.P.,
9. M.Neagu,G. Beraru, 1997-,, Activități matematice în grădiniță”, Ed. POLIROM, IAȘI
10. I.Cerghit-V. Bunescu ,1998 – Metodologia instruirii, Curs de pedagogie- E.D.P.,BUCUREȘTI,
11..Ungureanu D 2000- Educația integrată și școala inclusivă- , Ed. POLIROM, IAȘI
12 Cerghit I2006.– Metode de învățământ –Ed. POLIROM, IAȘI
13. E. Blideanu, N. Oprescu 1998.- Curs de pedagogie – E.D.P.,BUCUREȘTI
14. Cucoș. C. 2006- Pedagogie- Ed. POLIROM, IAȘI,
15 Claparede, E, 1975.- “Psihologia copilului și psihologia experimentală”, E.D.P., București,
16. Coord. Delors Jacques, 2000,,Comoara lăuntrică : raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI”, Editura Polirom(„http://85.186.56.30:8080/opac/publisher/4968;jsessionid=4E273B80D8D22063AFDCCAD21385B657”)
17. Ionescu, M., ( 2000), Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
18.Răduț Taciu, R., (2004), Pedagogia jocului de la teorie la aplicații, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;
19. Zlate, M. (2004). Leadership și management, Editura Polirom, Iași;
20.Mușata Bocoș, Iftinia Avram, Horațiu Catalano, Eugenia Someșan, Pedagogia învățământului primar și preșcolar – Instrumente didactice, editura P.U.C. Colecția Pedagogia; 21.Suportul de curs „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”, Adina Glava;
22. Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani – Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului – Unitatea de Management al Proiectelor pentru Invatamantul Preuniversitar
ANEXE
ANEXA 1
PROIECT DIDACTIC
GRUPA: mare
TEMA DE STUDIU: „Cum planific/organizez o activitate”
ACTIVITATEA: Activitate integrată ADE ( DOS, DLC),
TEMA: „Petrișor și jucăriile năzdrăvane”
Tipul activității : dobândire de cunoștințe
FORMA DE ACTIVITATE: lectura educatoarei ”Cum au fugit odată jucăriile de la un copil, de Nina Stănculescu”; joc didactic
Scopul activității : Consolidarea conoștințelor referitoare la însușirile jucăriilor, sesizarea semnificației cuvintelor (omonime, antonime)
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
O1-să redea mesajul moral din textul lecturat;
O2- să analizeze comportamentul personajului;
O3- să motiveze reacția jucăriilor, precizând dacă este soluția corectă,
O4- să identifice sensul opus al cuvintului dat
O5- să formuleze propoziții ce conțin cuvinte cu sens opus
O6- să mânuiască corect materialele puse la dispoziție;
O7- să formeze grupuri de lucru după cerințele educatoarei
O8- să-și utilizeze abilitățile de cooperare în cadrul grupului;
REGULA JOCULUI: Copilul numit identifică o trăsătură a obiectului dat, iar următorul precizează antonimul
SARCINA DE JOC: să identifice antonimul cuvântului dat; să formuleze propoziții simple și dezvoltate folosind cuvinte antonime
ELEMENTE DE JOC: surpriza, jocul, aplauze
STRATEGII DIDACTICE
Resurse procedurale :„Răspunde, aruncă, interoghează!”, conversația, explicația, expunerea, joc de rol, metoda „Pălăriilor gânditoare”
Resurse materiale:Pălării colorate (6), planșe cu scene din poveste, flipchart, jetoane , ecusoane
Resurse de timp:60 de minute
Resurse bibliografice:
*** Programa activităților instructiv – educative în grădinița de copii, Editura Val & Integral, București, 2005.
Mitu Florica, Antonovici Ștefania 1999, Editura Pro Humanitate, București Metodica activităților de educarea limbajului în învățământului preșcolar”
Breben Silvia, Gongea E. ”Metode interactive de grup ( ghid metodic), Editura Arves, 2002
DEMERS DIDACTIC
EVENIMENTUL
DIDACTIC|ACTIVITATEA EDUCATOAREI|STRATEGII
DIDACTICE|EVALUARE,
(INSTRUMENTE,
INDICATORI)|
EVOCAREA
a) Captarea atenției
b) Anunțarea temei și a obiectivelor
REALIZAREA SENSULUI
Retenția și transferul
Reflecția
|Prezint surpriza : aduc o jucărie uzată pe care am găsit-o pe stradă în timp ce veneam la grădiniță. Este o jucărie tare supărată, dar nu știm ce sau cine a supărat-o.
Vom afla din povestea „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”, ce se întâmplă atunci când copiii nu se comportă corect cu jucăriile lor, apoi prin joc vom găsi sensul opus al cuvintelor și comportamentelor „Cu cine vrem să semănăm”.
Expun conținutul poveștii „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”, lecturând clar, rar, expresiv, astfel încât atenția copiilor să rămână captată,și explic semnificația cuvintelor necunoscute
Analiza conținutului sub aspect educativ-formativ o realizez prin antrenarea copiilor într-o dezbatere, abordând subiectul din mai multe perspective, respectând cerințele pălăriilor:
Copiii sunt grupați în șase echipe,în funcție de culoarea pălăriei alese. Fiecare echipă analizează, prin colaborare comportamentul persona-jelor (Petrișor, jucăriile, vânzătorii, copiii din magazin) și își prezintă punctul de vedere, dar orice copil poate să aibă și păreri personale, pentru aceasta anunță pălăria sub care o face (schimbă pălăria)
Astfel:
Pălăria albă – INFORMEAZĂ! „Despre cine este vorba în poveste ?, Ce am aflat din textul lecturat?”
Pălăria roșie – SPUNE CE SIMTE! „Dacă vă gândiți și la comportamentul băiatului, ce simțiți?” „Dar în legătură cu comportamentul vânzătorilor?”, ”Reacția jucăriilor ce vă spune?”
Copiii aprobă sau dezaprobă comportamentele puse în discuție, fără a da explicații.
Pălăria galbenă – SENSIBILII
„Cum ar trebui să se comporte băiatul după reîntoarcerea jucăriilor?”
Se evidențiază faptul că „nu e totul pierdut”.
Pălăria neagră – CREATORII
„Cum s-a comportat băiatul cu jucăriile sale?” „Ce se putea întâmpla noaptea cu jucăriile fugare?”
Pălăria verde- OPTIMIȘTII ,
„ Ce ar putea să facă jucăriile pentru ca Petrișor să nu le mai neglijeze?”
Pălăria albastră- (clarifică) DIRIJORII – oferă soluția corectă în cazul când există mai multe alternative, sintetizează cele spuse, rezolvă conflictele, iau decizia finală , antrenați și stimulați atent.
Joc : „Găsește cuvântul opus!”
Explic regula jocului: în cerc, copilul numit precizează printr-un cuvânt o însușire a unui obiect, apoi ”aruncă” provocarea colegului din dreapta ”Găsește cuvântul opus!”. Jocul continuă cu implicarea tuturor copiilor.
Cuvintele – cheie (ilustrează o tră-sătură de caracter, o stare sau un comportament negativ/ pozitiv) din poveste:
-înghesuit-lejer;ceartă-laudă;răi-buni; dezordonat–ordonat; trist-vesel; supă-rat-mulțumit;doarme-se trezește ; plâng – râd;neîngrijit- îngrijit
Complicarea sarcinii de joc se realizează antrenând copiii în extragerea unui jeton ce reprezintă o caracteristică a unui obiect (jucăriile lui Petrișor, cele din magazin) și precizarea acestei caracteristici: minge spartă–întreagă, mașinuță mică–mare;jucărie nouă –jucărie veche
Variantă de joc I: Copiii se grupează în perechi, fiecare primind o imagine din care vor extrage elementele compoziționale identificând trăsăturile acestora (câte două perechi au imagini identice). O pereche prezintă sumar imaginea enumerând elementele și trăsăturile lor, iar cealaltă are sarcina de a-și prezenta imaginea prin enumerarea acelorași elemente dar cu trăsături opuse.
Ex: copiii mulți aleargă, îmbrăcați subțire, este soare, căldură; copiii puțini (1-2) stau, îmbrăcați gros, este frig și ger.
Varianta de joc II : Copiii se organizează în trei -patru grupuri, fiecare grup având sarcina de a reda cu mijloace specifice trăsături opuse ale acelorași obiecte aflate în camera lui Petrișor dezordonată: minge dezumflată, ursuleț mânios, cu lăbuța ruptă, carte cu file îndoite, rupte și mâzgălite,cutia de creioane colorate fără capac.
Ex:Grupul constructori: realizează con-strucții plane sau în spațiu
Grupul desenatori:desenează
Grupul sculptori: modelează
Grupul căutătorilor: selectează și gru-pează
Antrenez copiii în adaptarea textului poveștii, astfel încât toate compor-tamentele greșite ale personajelor să fie opuse celor inițiale.
Fac aprecieri asupra comportamentului și răspunsurilor copiilor.|- spargerea gheții
– surpriza
-frontal
-planșe reprezentând conținutul textului
-expunerea
-în grup
-ecusoane cu pălării în cele șase culori
-pălăriile gânditoare
– frontal
– exercițiul
– în perechi (diade)
-exercițiul
-jetoane
-în grup
-învățarea în cerc
-materiale de construcție –mozaic, creioane colorate,foi, șabloane, plastilină, jetoane|
Observarea comportamentelor:
-atenția
-exteriorizarea emoțiilor
Analiza răspunsurilor:
-fluiditatea vorbirii
-originalitatea soluțiilor
Observarea comportamentului:
-empatia
-responsabilitate
-implicare comportamentală
Observarea comportamentului:
– verificarea capa-cității de transfer a cunoștințelor
Analiza răspunsurilor:
-corectitudine
-originalitate
-fluența și cursivitatea expunerii|
ANEXA 2
Proiect de activitate
GRUPA: mare
TEMA: Sentimente umane
SUBTEMA: Culori și forme
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate de consolidare a cunoștințelor
FORMA DE ORGANIZARE: Activitate integrata (DȘ+DLC)
Joc exercitiu: Cine sunt vecinii tăi?
Povestirea educatoarei: Cutia cu acuarele
SCOPUL:
Dezvoltarea interesului pentru lumea numerelor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1. – să asculte povestirea educatoarei,
O2. – să răspundă în propoziții, întrebărilor formulate,
O3. – să formuleze opinii proprii legate de comportamentul culorilor,
O4. – să recunoască numerele în limitele (1-5),
O5. – să identifice vecinii numerelor.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode: conversația, explicația, demonstrația, jocul, povestirea, expunerea, exercițiul, dramatizarea.
Materiale: jetoane cu numere (1-5), o cutie de acuarele, pensule, hârtie, planșe didactice, fâșii de hârtie colorată (culorile curcubeului, carioci, tablă.
BIBLIOGRAFIE:
Culea, L., si colab. – Activitatea integrată din grădinița, ghid pentru cadrele didactice din invatamantul prescolar, Ed. Didactica Publishing House, 2008
Pletea, M., si colab. – Activități integrate pentru preșcolari, ghid pentru proiecte tematice, Ed. Didactica Publishing House, 2008
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Evenimentul didactic|Ob. op.|Conținutul științific|Strategiile didactice|Evaluarea
|
1.Moment organizatoric|O4.
O5.|Se vor realiza:
– aerisirea sălii de grupă,
-aranjarea scăunelelor în cerc, cu ajutorul părinților,
– în mijlocul cercului va fi așezat un covor roșu pe care se va afla o cutie cu acuarele, un pahar și pensule, toate acoperite cu o față de masă,
– într-un loc cât mai accesibil, în câmpul vizual al copiilor va fi așezată o tablă.
Organizarea copiilor în sala de grupă:
– pe fiecare scăunel va fi așezat câte un jeton pe care se află scris un număr iar dublura fiecărui jeton va fi așezată într-un bol,
– la intrarea în sala de grupă fiecare copil își va alege un jeton și se va așeza pe scăunelul pe care se află numărul de pe jetonul extras, părintele copilului va proceda la fel.
– vom cânta un cântecel despre zilele săptămânii, cântec care ne invită la voie bună și colaborare.||
Observatia|
2. Captarea atenției|O2.|- vor fi dezvăluite treptat obiectele de pe covor, cu ajutorul copiilor.
– cei mai curajoși copii vor fi rugați să scoată de sub fața de masă câte un obiect și să-l identifice, apoi să comunice câteva informații referitoare la obiectul extras (ce este, la ce folosește, ce culoare are….)|- conversația,
– explicația,
Materiale:
– față de masă,
– cutie cu acuarele,
– pahar,
– pensule,|Observatia directa
Raspunsuri corecte
Recunoasterea cifrelor|
3. Anunțarea temei și a obiectivelor|O2.|,,Toate aceste obiecte, pe care tocmai le-ați descoperit, au de spus pentru voi o poveste.
Poate mă ajutați să descoperim împreună denumirea poveștii.
(Voi solicita câțiva copii (3-4), să-și spună părerile).
Povestea se numește: Cutia cu acuarele.
Deoarece este o poveste foarte interesantă îmi doresc:
– să o ascultați cu multă atenție,
– să dați răspunsuri cât mai frumoase,
– să-mi spuneți comportamentul cărei culori v-a plăcut cel mai mult,
– să recunoașteți numărul care vă denumește astăzi,
– să vă identificați vecinul din dreapta și din stânga”.
|- explicația,
– conversația,
||
4. Explicarea sarcinilor și fixarea regulilor||- regula de bază este atenția și respectarea celor din jur.
– fiecare copil reprezintă un număr, din acest motiv, când voi solicita un răspuns în loc de a numi copilul voi exprima numărul (ex. să răspundă numărul 5).
– pentru ca jocul să fie și mai interesant voi spune de exemplu ,,să răspundă acestei întrebări vecinul din dreapta al numărului 2”
Se va executa un joc de proba.|- explicația,
demonstrația
Materiale:
– jetoane cu numere (1-5)|Ascultarea
Atentia|
5. Dirijarea activității|O1.
O2.
O3.
O4.
O5.
|- pe măsură ce voi spune povestea, treptat voi descoperi niște picturi, care vor fi în concordanță cu cele spuse.
– după două, trei propoziții spuse, voi pune câte o întrebare.
– voi încuraja copiii să răspundă în propoziții.
– vom discuta despre sentimentele culorilor implicate în poveste, despre comportamentul lor.
– copiii vor extrage din poveste, câteva reguli care stau la baza colaborării într-un grup.
– în cazul în care, unul dintre copii nu va sesiza faptul că, răspunsul la o întrebare se așteaptă de la el, ceilalți copii vor fi solicitați să-l ajute să recunoască vecinul cui este.|- povestirea,
– expunerea,
– conversația,
Materiale:
– planșe didactice|Itemi:
– formularea unor răspunsuri pe baza întrebărilor formulate,
– identificarea comportamentelor pozitive și a celor negative.|
6. Obținerea performanței|O4.
O5.
O6.|- voi lipi pe tablă o foaie de hârtie A3 pe care, fiecare copil va fi invitat să scrie numărul pe care îl reprezintă.
– numerele vor fi scrise în ordine crescătoare,
– voi scrie pe tablă un număr și voi invita câte un copil să-i scrie vecinii (3-4 copii).
– voi numerota împreună cu copiii culorile curcubeului. (roșu-1, oranj-2, galben-3, verde-4, albastru-5, indigo-6, violet-7).
– voi lipi pe foaia de hârtie câte o culoare și voi solicita câte un copil să lipească vecinii acelei culori.|- exercițiul,
Materiale:
– coală de hârtie A3,
– carioci,
– fâșii de hârtie colorată.
|- Itemi:
– identificarea numerelor în ordine crescătoare,
– identificarea vecinilor unui număr dat,
– numirea culorilor curcubeului,
– identificarea vecinilor culorilor curcubeului.|
7. Asigurarea retenției și a transferului||- voi propune copiilor punerea în scenă a povestirii ascultate.
– voi împărți rolurile și pe măsură ce voi depăna firul povestirii copiii își vor intra în rol.| dramatizarea|Itemi:
– exprimarea sentimentelor trăite|
8. Icheierea activitatii||- va fi apreciată participarea copiilor la activitate
– se va evidenția importanța unei bune colaborări între copii în vederea creării unui climat favorabil învățării.|- conversația|- aprecieri verbale,
– recompense (fețe zâmbitoare)|
CUTIA CU ACUARELE
Într-o cutie cu acuarele au trăit mai multe culori împreună sub același capac. O șină le-a legat pe toate și le-a dăruit sprijin și direcție.
În cutia cu acuarele, printre culori, au locuit și două pensule care erau surori, una era voinică și una mai subțirică.
Aceste două pensule se mișcau repede și deja călătoriseră mult. Ele au provocat contactul culorilor cu lumea din afară, în atingerea cu exteriorul cutiei.
Când cutia cu acuarele a fost deschisă, pensulele și culorile stăteau la dispoziție, pentru a pune ideile lor colorate într-un tablou potrivit pentru ochii observatorului curios. Fiecare culoare era disponibilă în a oferi ceva din substanța ei. Câteodată pensulele au unit culorile. Așa culorile, colaborând, au reușit să facă multe împreună, pe când una singură niciodată nu ar fi reușit. Împreună au crescut combinațiile și posibilitățile, care au deschis perspective noi. Asprimea unora a fost îmblânzită în contact cu celelalte, culorile palide au primit strălucire iar cele obosite erau împrospătate. Mereu a existat câte una care s-a consumat mai mult decât celelalte, sau alta care era mai reținută și se implica mai puțin. După un timp pensulele au știut deja la care culori pot apela fără reținere și au fost sigure că apelând la ele așteptările nu le vor fi înșelate.
Într-o zi, pensula voinică a avut o surpriză, sau mai bine zis o experiență urâtă. Verdele cel blând a refuzat să mai colaboreze cu ea.
,, Mereu doar câmpii și păduri, iarbă și frunze,….” și toate în cantitate mare. Ea a suspinat :,, Totul trebuie să fac doar eu, doar eu!Tot timpul numai eu! Nu mai vreau! Nu mai pot!”
Ea a crezut că doar ea trebuie să se ocupe de tot ce era verde, a crezut că fără ea nu ar merge nimic și doar pe propriile puteri trebuie să pună baza. Ea s-a învârtit în jurul ei și nu a realizat prezența celorlalte culori care au trăit împreună cu ea în cutia de acuarele.
,, Fără mine!… și mai mult nu a auzit pensula la întâlnirea următoare.
Cam frustrată pensula s-a scufundat într-un pahar cu apă, pentru a-și păstra mintea limpede în această situație neobișnuită.
,, Ce este de făcut?, chiar am nevoie de verde.”
Ea a reflectat intens: ,, Câmpiile sunt verzi, ele nu sunt albastre.”
Ea s-a hotărât să ceară un sfat de la sora ei, pensula mai slăbuță, care se odihnea la soare. S-a așezat lângă ea și a început să-i vorbească: ,, Spune-mi, tu cunoști toate lucrurile, ești delicată, nu ești așa de aspră ca mine.
,,Verdele nu mai vrea să colaboreze cu mine. Nu știu ce să fac. Chiar acum lucrez la o câmpie splendidă de vară. Câmpiile sunt mereu verzi, nu sunt nici albastre, nici galbene, nici roșii… doar florile .”
Pensula cea delicată a reflectat câteva momente și apoi a spus: ,,Întreabă cu amabilitate culoarea albastră și nu te sfii să ceri și ajutorul galbenului. Rezultatul va diferi după măsura darurilor, dar de data aceasta va merge.”
Totul a funcționat cu ajutorul acestor culori, câmpia a devenit verde, un verde neobișnuit dar totuși verde. Așa s-au descurcat pensulele un anumit timp. Culoarea galbenă și albastră au fost solicitate intens, vizitele pensulelor la ele s-au înmulțit, iar cele două culori s-au consumat foarte mult.
,, Această realitate mă cam supără”, s-a gândit într-o zi culoarea albastră. Ea era vecină cu sora ei , culoarea verde și era foarte conștientă din cauza cui a primit această dublă povară. Și toate au văzut cum culoarea verde s-a retras din ce în ce mai mult și s-a uscat.
,,Aceasta nu este o dezvoltare sănătoasă”, s-a gândit culoarea albastră și pentru că era puțin supărată s-a schimbat un pic în mov. S-a gândit să vorbească deschis cu vecina ei, ca de la culoare la culoare. ,,Chiar te simți bine cu ceea ce faci?” a început ea.
Verdele s-a speriat. De când nu au mai vizitat-o pensulele era singură. Fiecare contact cu surorile ei din cutia cu acuarele a fost pierdut. Acum una a început din nou să vorbească cu ea. Tonul vecinei nu era așa de plăcut, dar cel puțin cineva a devenit atentă față de ea.
,,Cum poți să privești cum noi luăm întotdeauna sarcina ta?”, a întrebat albastrul.
,,Nu era frumos când am creat împreună tablourile?, Nu au râs câmpiile de bucurie când le-ai întâlnit?, Tu ești creată pentru ele. Vrei să pierzi totul, să te usuci? Hai colaborează cu noi. Te așteptăm deja. ”
Verdele si-a schimbat culoarea gândindu-se la trecut. ,, Da, ai dreptate, dar era prea mult, toate câmpiile și pădurile. Este mereu o suprafață mare, nu doar câțiva stropi”.
,,Bine, dar nu ai surori care pot să te ajute? Galbenul și cu mine te-am fi ajutat dacă a-i fi cerut ajutorul nostru.
Este așa de greu să accepți faptul că nu poți reuși singură?”
,, Oh, de mult am înțeles,”s-a plâns verdele. Este adevărat, dacă colaborezi, nu ajunge să oferi din belșug, nu ajunge să fiu numai eu, fără voi surorile mele. Aș dori să colaborez din nou, dar nu mai am putere, aproape m-am uscat”.
,,Îți ofer puțin ajutor la pornire”, a spus albastrul. În momentul acesta pensulele formează munții. Acolo trebuie să apară și un lac adânc, albastru. Am auzit de un lac care are nevoie de puțin verde, vino, ai încredere în mine. Pensula cea voinică a ieșit din apă și s-a îndreptat spre culoarea albastră, dar albastrul s-a retras puțin, astfel încât pensula a nimerit în culoarea verde și din colaborarea celor două culori s-a născut turcoazul, care a îmbrăcat frumos acel lac.
Totul s-a clarificat din nou. Verdele s-a ocupat de câmpii și de păduri, iar dacă era prea mult îi săreau în ajutor albastrul și galbenul.
Seara, când cutia s-a închis, verdele a reflectat la decizia sa și i-a zis culorii albastre: ,, Știi, într-un fel este bine că suntem așa de multe. Fiecare contribuie, nimeni nu poate să facă totul. Dacă vrei să faci totul singură ajungi să fi izolată, să îți pierzi puterea. Îți mulțumesc că nu mai lăsat să mă usuc”.
Albastrul se făcea că doarme, dar când auzi aceste cuvinte, un zâmbet îi lumină fața.
ANEXA 3
PROIECT DIDACTIC
TEMA DE STUDIU: CINE SUNT, SUNTEM?
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE INTEGRATA
Educarea limbajului
Activitate muzicală
TEMA ACTIVITÃȚII: „ Poveste despre mine”
MIJLOCUL DE REALIZARE: Observare/Predare cântec
TIPUL ACTIVITÃȚII: Transmitere și însușire de cunoștințe
SCOPUL ACTIVITÃȚII: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului inconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia prin intermediul cântecelor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1- să identifice unele elemente componente ale corpului uman ;
O2- să enumere funcțiile părților componente ale corpului uman;
O3- să descrie reacții ale omului în diferite situații sub influiența factorilor de mediu;
O4-să interpreteze corect și expresiv melodia cântecului respectând durata , înalțimea și intensitatea sunetelor;
O5-să execute exercițiile de încălzire a glasului
O6- să-și însușeasca versurile cântecului;
ELEMENTE DE JOC: Surpriza, aplauze, mișcare, penalizarea verbală, recompensa.
METODE ȘI PROCEDEE: observația, conversația, explicația.
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual
MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: Panou, imagini cu organe
interne (inima, plămâni, stomac), fișe de lucru, creioane, stimulente.
EVALUARE: Evaluare curentă, aprecieri verbale ,fise de lucru.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
◊ „Curriculum pentru învățământul preșcolar(3-6/7 ani)” ,M.E.C.T.2008
◊ „Laborator preșcolar „Ghid metodologic, Ed.V&Integral ,București 2008
◊ „Programa activităților instructiv-educative din grădinița de copii” Ediția
a II a revizuită, M.E.C., București 2005
◊ „Activitatea integrată din grădiniță” ED.DPH 2008
◊ www.clipart.com(„www.clipart.com”)
DURATA: 35-40min
EVENIMENTUL
DIDACTIC|CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC|STRATEGIILE
DIDACTICE|EVALUARE|
Moment organizatoric|Pregătirea climatului psiho-afectiv necesar desfășurării activității, scăunelele sunt așezate în semicerc.| ||
Captarea atenției|Educatoarea rostește versuri și executa cu copiii mișcările sugerate de text:
„Mâinile le ridicăm
Pe cap noi le așezăm
Și apoi pe ochi, pe nas,
Pe urechi ne-a mai rămas
Iute batem din picioare,
Palmele le lovim tare.”.
Voi aduce în atenție tema acestei săptămâni care se referă la corpul uman dupa cum reiese și din versurile de mai sus .|Conversația
||
Anunțarea temei și a obiectivelor
Prezentarea continutului si dirijarea invatarii| Îi anunț pe copiii că astăzi vor obseva corpul uman iar tema este: „Poveste despre mine”
Copiii vor trebui să enumere părțile corpului uman dar și câteva organe interne; să poziționeze adecvat pe silueta conturata imagini cu organe interne (inima, plămân, stomac).
Împreună cu asistenta medicală voi contura siluetele a doi copii (fetiță și băiat) din grupa pe un carton, după care aceștia vor numi părțile componente ale corpului uman(cap, trunchi, mâini, picioare).
Tot împreună vom prezenta copiilor și câteva organe interne sub formă de imagini, apoi li se explica rolul fiecăruia în corpul nostru dar și poziția lor pe siluetele conturate.| Conversația
Explicația
Conversația
Observatia
|
Evaluare
curentă
|
Obținerea performanței
| Se realizează prin:
-precizarea de către copiii a organelor observate,
-prin numirea sunetului inițial a cuvintelor: inima, plămân, stomac, mâini, picioare, cap, etc
-prin formarea unor propoziții și ghicitori cu acestea.
Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
|
|
|
Fixarea
cunoștințelor
Evaluarea și
încheierea activității|Împreună cu copiii vom repeta organele interne observate dar și funcțiile pe care le au acestea pentru fixarea cunoștințelor .
-Se prezinta tema activității muzicale; Cântecul ,,Zece degețele”
-Se fac ex de încălzire a vocii;
-Se expune continutul noului cântec, explicându-se cuvintele noi care apar în text iar copiii alcătuiesc propoziții cu acestea.
-Se cânta noul cântec pe fragmente
prezentând concomitent și imagini sugestive.
– Se fac aprecieri asupra modului în care au cântat și asupra modului în care au participat la activitate. Se împart stimulente.| Conversația
Conversația
Explicația
Explicația
Conversația|
Aprecieri stimulative|
|||Evaluare
Stimulente|
ANEXA 4
PROIECT DIDACTIC
Tema anuală de studiu: ,,Când /cum și de ce se întâmplă?’’
Tema activității: „Surprizele Zânei Toamna’’
Forma de realizare: Activitate integrată
Tipul activității: consolidare
Componența activității:
Activități de dezvoltare personală ( Întâlnirea de dimineață)
Jocuri și activități didactice alese (etapa I și etapa a III-a)
Activități pe domenii experiențiale: Domeniul științe (Activitate matematică – Joc didactic – ”Răspunde repede și bine!”)
Domeniul om si societate (Rochița Zânei Toamna-lucrare colectivă-aplicație)
Scopul:
Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la număratul în limitele 1-5 utilizând o strategie care să stimuleze formarea deprinderilor de a lucra in echipa, de a coopera și colabora în scopul obținerii unor rezultate colective .
Obiective: La sfârșitul activității copiii vor fi capabili:
O1- să numere crescător și descrescător în limitele 1- 5 ;
O2- să raporteze corect cantitatea la număr și numărul la cantitate;
O3-să formeze mulțimi de obiecte cu mai multe/mai puține/tot atâtea elemente;
O4-să lipească frunze pe rochia Zânei respectând legenda si spațiul dat;
O5- să manifeste spirit cooperant în realizarea sarcinilor primite.
Metode și procedee: Conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, demonstratia, problematizarea, munca independenta .
Material didactic: frunze, rochița toamnei, lipici, coșulețe, jetoane cu cifre, fișe de lucru, imagini de toamnă, tablou de toamnă.
Durata: o zi
Bibliografie:
Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, București, 2005;
Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2008;
Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana, Pitești, 2009;
Etapele activității|Conținutul activității| Strategii didactice|
1. Moment organizatoric|Se crează condiții optime pentru desfășurarea activitățiilor:
– aerisirea sălii de grupă;
– se aranjează mobilierul;
– se aranjează materialul didactic în ordinea folosirii lui;
– se organizează colectivul de copii pentru « Întâlnirea de dimineață »||
2. Captarea atenției|Se realizează prin intermediul surprizei primite de la Zana toamna (frunzulite de pus in piept) care impart copiii in doua echipe.|Expunerea
Conversația
|
3. Anunțarea temei|Se anunță copiii că vor desfășura activitatea numită ”Surprizele Zanei Toamna”. Activitatea va incepe cu un joc didactic numit ,,Raspunde repede si bine!’’ urmat de o activitate practica ,,Rochita Zanei Toamna’’ pe care urmeaza sa o decoreze cu frunze în culorile toamnei. |Conversația|
4. Reactualizarea cunoștințelor
|Pentru început copiii își vor alege centrul la care vor să participe:
Constructii: copiii vor construi ladite pentru frunze.
Știință copiii vor sorta frunze de toamna dupa marime,forma si culoare. Artă copiii vor colora fise cu frunze de toamna.
|Explicația
Conversația
Exercițiul|
5. Desfășurarea activității
|Domeniul Stiinta – joc didactic ,,Raspunde repede si bine!’’
Activitatea se va desfasura pe doua echipe:echipa frunzelor galbene si portocalii.
Fiecare raspuns corect va fi recompensat la panou cu o bulina rosie.
Explicarea jocului:pe rand cate un reprezentant de la fiecare echipa vine si rezolva cate o sarcina.Daca a rezolvat corect primeste o bulina si este aplaudat.
Jocul de proba:
-,,Numara picaturile de ploaie de sub norisori!’’
Desfasurarea jocului:
1.,,Aseaza in copac tot atatea frunze cate iti arata cifra!’’
2.,,Formeaza o multimea de frunze dupa culoare/marime si asaza cifra potrivita!’’
4.,,Aseaza la panou cu o frunza mai mult/mai putin decat frunzele de sub copac!’’
5.,,Observa scara numerica si vezi care cifra lipseste.Asaza cifra la locul ei!’’
COMPLICAREA JOCULI:
6.,,Asaza o bulina pe primul/ pe al treilea nor!’’
Se pune accent atat pe cooperare cât și pe competitie.
ACTIVITATE PRACTICA
Dupa finalizarea jocului didactic si desemnarea echipei castigatoare educatoarea le va propune copiilor sa multumeasca Zanei Toamna pentru cadoul primit decorându-i rochita cu frunze.|Conversația
Explicația
Exercițiul
Recitarea|

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: CONSIDERAȚIUNI GENERALE ASUPRA CONCEPTULUI DE ABORDARE INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI (ID: 700531)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Similar Posts