Consideratii Privind Comportamentul Consumatorului

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf. Univ. Dr. Coman Adela

ABSOLVENTĂ,

Ion Monica-Valentina

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………..2

Capitolul I. Cadrul conceptual…………………………………………………..3

I.1 Comportamentul consumatorului – considerații generale………………3

I.2 Conceptul de stil de viață – definiții………………………………………6

I.3 Factorii de influență asupra stilului de viață …….………………………14

I.4 Stilul de viață sănătos – o revedere a literaturii de specialitate…………22

Capitolul II. Studiul de caz………………………………………………………27

II.1 Obiectivele și ipotezele cercetării…………………………………………

II.2 Metodologia cercetării…………………………………………………….

II.3 Rezultatele obținute……………………………………………………….

II.4 Interpretarea rezultatelor…………………………………………………

Concluzii……………………………………………………………………………

Referințe bibliografice…………………………………………………………….

Introducere

În zilele noastre, o importanță tot mai mare pentru fiecare dintre noi o constituie preocuparea de a avea un stil de viață cât mai sănătos, în ciuda multitudinii de factori care ne pun piedici în îndeplinirea acestui scop. Privind sub ansamblul condițiilor care ne influențează obiceiurile zilnice, putem spune că este o adevărată provocarea dobândirea și menținera unui stil de viață armonios. În acest sens, este necesar să cunoaștem influența pe care stilul de viață o exercită asupra comportamentului consumatorilor și cum anume acesta ne determină alegerile zilnice.

Prezenta lucrare își propune să identifice și să analizeze principalii factori care influențează comportamentul de consum al oamenilor din punctul de vedere al stilului lor de viață, contribuind totodată la o mai bună cunoaștere asupra felului în care consumatorii aleg să își creeze/formeze acest stil.

Din punct de vedere structural, lucrarea are în vedere două mari capitole: în cuprinsul celui dintâi capitol vor fi expuse/prezentate principalele aspecte teoretice cu privire la comportamentul consumatorului și la conceptul “stil de viață” conform lucrărilor de specialitate, iar cel de-al II-lea capitol vizează studiul de caz elaborat în atingerea obiectivului propus, și anume identificarea diferențelor existente între stilurile de viață ale generației tinere, comparativ cu generația vârstnică. (de azi – a copiilor, de ieri – a părinților), precum și analizarea unor ipoteze de cercetare prestabilite.

Prin prisma prelucrării datelor obținute de la respondenți, vom putea concluziona care dintre ipotezele de cercetare s-au confirmat și care nu s-au confirmat, precum și care este semnificația rezultatelor obținute în raport cu tema lucrării.

Întrucât stilul de viață al celor două generații analizate cuprinde un ansamblu de elemente de care acesta depinde, iar analizarea fiecăruia în parte ar însemna o cercetare de dimensiuni mult mai ample, voi avea în vedere existența de diferențe semnificative între cele două generații privitor doar la modul în care consumatorii înțeleg să-și protejeze sănătatea, ca element esențial al stilului lor de viață.

Capitolul I. Cadrul Conceptual

I.1 Comportamentul consumatorului – considerații generale

În vederea elaborării prezentei lucrări, pentru a mă asigura de o cât mai bună înțelegere și punere în temă a cititorilor cu subiectul dezbătut, consider absolut necesară prezentarea aspectelor generale cu privire la noțiunea de comportament al consumatorului, precum și conceptele existente în literatura de specialitate. Ceea ce este bine de știut, este faptul că această disciplină, nu a fost considerată de la bun început un domeniu de sine stătător aparținând cunoașterii, ci s-a apreciat că această ramură ține de domeniul pshiologiei. Această distincție a apărut la mijlocul anilor ’60 ai secolului XX.

La modul concret, “comportamentul consumatorului este o componentă a comportamentului economic al oamenilor, care, la rândul său, reprezintă o formă de manifestare a comportamentului uman, în general”. Având în vedere diferitele sensuri pe care noțiunea de comportament al consumatorului o are de la o persoană la alta, aceasta a fost de-a lungul timpului definită de specialiști în moduri multiple, plecându-se deseori de la puncte de vedere absolut diferite, ceea ce a condus la neacceptarea ca fiind universal valabilă a niciuneia dintre accepțiuni.

Din punct de vedere al dimensiunii și al aplicabilității acestuia, comportamentul consumatoruluia fost definit atât în sens restrâns, cât și în sens larg.

În sens restrâns, “comportamentul consumatorului reflectă conduita oamenilor în cazul cumpărării și/sau consumului de bunurii materiale și servicii.” Conform literaturii de specialitate din domeniu, această definiție este cea de la care s-a pornit inițial, dar având în vedere evoluția continuă și din ce în ce mai amplă a teoriilor, specialiștii au făcut trecerea de la această abordare reprezentativă marketingului clasic, la marketingul modern a cărui sferă și aplicabilitate este cu mult mai cuprinzătoare.

Extinderea conceptului de comportament al consumatorului, din punctul meu de vedere, era obligatorie întrucât definiția inițială reflectă perspectiva pe care specialiștii au avut-o, la acel moment, asupra conceptului, însă trebuie să ținem cont în mod constant de faptul că, odată cu evoluția științei și cu trecerea timpului se descoperă noi aspecte și noi sfere de aplicabilitate ale unui domeniu. Completarea noțiunilor de bază/fundamentale din domeniul comportamentul consumatorului au scopul, din perspectiva mea, de a menține mereu la un nivel cât mai actual înțelesul conceptului în sine și aplicării sale corespunzătoare de către toți oamenii.

În sens larg, “comportamentul consumatorului în marketingul modern cuprinde întreaga conduită a utilizatorului final de bunuri materiale și nemateriale, incluzând, spre exemplu, și comportamentul alegătorilor, al pacienților unui medic sau al enoriașilor față de biserică.”

Consumatorul este văzut ca fiind un rege deoarece el este considerat ca fiind vârful sistemului de marketing. Consumatorul are puterea de a solicita livrarea bunurilor mai departe atunci când vrea acest lucru, precum și puterea de a împiedica, de a frâna producerea altor bunuri pe care acesta nu le dorește în raport cu cheltuielile sale pe piață. Dacă vom întreba profesioniști ai marketingului, cei mai mulți dintre ei vor afirma că esența acestui domeniu o constituie orientarea spre client – ceea ce înseamnă că un consumator (și/sau cumpărător) al produselor lor trebuie să reprezinte punctul strategic al operațiunilor.

Având în vedere definițiile pe care specialiștii recunoscuți și apreciați pentru aportul pe care l-au avut în acest domeniu, comportamentul consumatorului se poate defini, într-o perspectivă de ansamblu, “ca reprezentând totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, în vederea satisfaceriinevoilor actuale și viitoare, incluzând procesele decizionale care preced și determină aceste acte.” Sfera largă de cuprindere a definiției demonstrează faptul că acest concept este multidimensional, privind abordarea sa prin intermediul a mai multe discipline ce nu au un numitor comun. Acest lucru se întâmplă pentru că nu există, încă, o accepțiune generală din partea specialiștilor și nici nu au fost validate în mod categoric/clar toate aspectele teoretice existente.

Analizând toate aceste aspecte, s-a observat/concluzionat că specialiștii în domeniu tind să vadă comportamentul consumatorului ca un sistem, nucleul acestui sistem fiind considerat omul. Philip Kotler a vorbit despre această abordare folosind limbajul cibernetic. Potrivit acestuia, procesele pshihologice se desfășoară în “cutia neagră”, între “intrări” – datele și informațiile externe pe care creierul le primește, le analizează și le prelucrează, și “ieșiri” – comportamentul efectiv pe care consumatorul îl are în urma întregului proces.

Comportamentul consumatorului, într-o abordare specifică, poate fi definit ca un concept prin excelență multidimensional, ca rezultantă specifică a unui sistem de relații dinamice dintre procesele de percepție, informație, atitudine, motivație și manifestare efectivă, ce caracterizează integrarea individului sau a grupului în spațiul descris de ansamblul bunurilor de consum și serviciilor existente în societate la un moment dat, prin acte decizionale, individuale sau de grup privitoare la acestea.

Comportamentul consumatorului, privit în această accepțiune, cuprinde alte două concepte: cel de comportament de cumpărare și cel de comportament de consum. Prin intermediul acestora se urmăresc identificarea tuturor dimensiunilor care conduc la aflarea factorilor care generează manifestarea unui comportament sau al altuia. Cele mai importante, între acestea, sunt următoarele: imaginea, atitudinile, motivele pentru care se cumpără sau nu un anumit bun sau serviciu, deprinderile de cumpărare, preferințele și gusturile consumatorilor, intențiile de cumpărare și obiceiurile de consum.

Abordarea conceptului comportamentul consumatorului reprezintă totodată un cadru promițător în vederea promovării sănătății. Noțiunile teoretice și empirice din literatura de specialitate a acestui domeniu pot oferi segmentului corespunzător educației și promovării sănătății un bogat rezervor de informații bazat pe congruența lor cu percepția consumatorilor asupra propriei lor sănătate. Mai mult de atât, abordarea comportamentului consumatorului, cu accent pe diversele tipuri de comportament existente, poate crește șansele de reușită a eforturilor de promovarea a sănătății orientate spre segmente care prezintă riscuri mari pentru sănătate.

I.2 Conceptul de stil de viață – definiții

Voi aborda în această secțiune sensurile folosite pe scară largă ale conceptului de stil de viață în literatura de specialitate și studiile semnificative din acest domeniu, precum și contribuțiile aduse la definirea termenului în alte domenii precum sociologia, pshihologia sau marketingul.

Fiecare dintre noi avem puterea de a alege modul în care ne formăm și ne fundamentăm stilul de viață personal. Însă acest lucru nu ține în totalitate de propriile dorințe și nevoi deoarece, în mod evident, stilul de viață este influențat la rândul său de o întreagă serie de alți factori, independenți în marea lor majoritate de voința noastră, factori care contribuie în mod decisiv și involuntar la fixarea obiceiurilor de consum zilnice ale consumatorilor. Complexitatea acestui concept este una foarte mare, ținând cont de faptul că stilul de viață poate fi influențat de foarte mulți factori precum timpul sau lipsa acestuia, situația financiară/venitul lunar, mediu de proveniență, comoditatea consumatorilor, preferințele de consum proprii sau cele insuflate de prieteni/familiei, alimentația, sportul și așa mai departe.

Trebuie să înțelegem că fiecare persoană judecă acest concept din propria perspectivă, în funcțiile de nevoile, dorințele și posibilitățile personale, iar ceea ce pentru o persoană poate însemna un stil de viață mai puțin sănătos, pentru o altă persoană poate reprezenta un stil de viață sănătos. Însă, eu cred cu tărie în afirmația că suma viciilor este constantă care subliniază, după părerea mea, că dacă am cunoaște și am analiza în profunzime stilul de viață al fiecărei persoane, am constata că fiecare persoană are anumite obiceiuri nesănătoase care pot fi vizibile sau mai puțin vizibile la o primă vedere.

Astfel că, în analiza stilului de viață trebuie să avem în vedere o serie de mai mulți factori care îl pot influența, ci nu să ne rezumăm la un singur aspect. Spre exemplu, particularizând situația, săcomparăm o persoană fumătoare de ani buni cu o altă persoană care nu a fumat niciodată și care consideră acest viciu ca fiind foarte nociv pentru sănătate. Dacă m-aș limita doar la acest aspect, pot gândi că prima persoană nu duce un stil de viață sănătos, pe când cealaltă persoană da. Însă pe măsură ce vom urmări caracterizarea stilului lor de viață și sub alte aspecte, lucrurile se pot schimba. Spre exemplu, prima persoană nu consumă cafea, pe când cea de-a două persoană bea cafea de 2-3 ori pe zi, caz în care nu mai putem afirma că persoana despre care consideram ca având un stil de viață sănătos până la analizarea acestui aspect, are întradevăr un stil de viață sănătos.

Conceptul de stil de viață, la fel ca și în cazul conceptului de comportamentul consumatorului, specialiștii care au analizat acest concept de-a lungul timpului nu au reușit să ajungă la o definiție universal acceptată. Termenul de stil de viață a fost ultizat în mai multe domenii: medicină, marketing, psihologie și mai cu precădere în domeniul științelor sociale.

Printre primii utilizator ai conceptului de stil de viață îi amintim pe Alfred Adler (1927), Max Weber (1946) și William Lazer (1963).

Din punct de vedere psihologic, Alfred Adler consideră că stilul de viață se formează în baza unor întâmplări petrecute în viața oamenilor în primele stadii ale vieții lor, mai cum seamă în copilărie (pierderea unui membru al familiei, nașterea unui frate, despărțirea părinților, abandonul etc.) și în baza felului în care ei reușesc să gestioneze aceste situașii. Adler situează familia ca un pilon central pentru cunoașterea stilului de viață al unui individ.

În opinia lui Max Weber, conceptul de stil de viață este asociat cu cel de grup de status, mai exact, considerațiacare îi esteatribuită unui status reprezintăde fapt așteptările ca o persoană care îi aparține respectivului status sau care își exprimă dorința de a îi aparține în viitor, să aibă și să ducă un stil de viață specific acestuia.

Dacă am aflat punctul de vedere al lui Adler ca reprezentat al psihologiei, al lui Weber ca reprezentant al sociologie, trebuie să consultăm și opinia exprimată de Lazer care utilizează termenul de stil de viață în domeniul marketingului. William Lazer s-a axat pe potențialul predictiv al stilului de viață asupra comportamentului consumatorului, susținând că stilul de viață este un fapt determinat, dar care la rândului poate determina alte fapte. Potrivit acestuia, pe de o parte stilul de viață este un fapt determinat de cultură și societate, iar mai apoi de valorile și așteptările unor persoane sau grupuri, dar pe de altă parte stilul de viață determină deciziile de cumpărare ale indivizilor și reacțiile pe care consumatorii le au la tendințele, schimbările și evoluțiile pieței.

Încă din analizarea perspectivelor avute de inițiatorii acestui concept, putem observa diferențele dintre definițiile date de aceștia, lucru normal din punctul meu de vedere, luând în considerare faptul că fiecare dintre autori este repezentant al unui alt domeniu. Astfel că, fiecare autor a definit termenul de stil de viață în conformitate cu specializarea în care ei au avut progrese remarcabile, axându-se pe definirea conceptului din punctul de vedere al laturiide interes.

David Chaney afirmă despre stilul de viață că "iese, ca și concept, din situația normală a referinței la o entitate distinctă, clar specificabilă, stilul de viață face mai degrabătrimitere la o familie de entități, reunind o întreagă colecție de procese și fapte foarte diferite, cărora le conferă un sens comun, o identitate".

Stilul de viață în opinia lui Bliss, este reprezentat de preferințe și de consum. Prima componentă luată în considerare distinge între preferințele pe termen scurt și cele pe termen lung, în timp ce consumul este înțeles în sensul teoriilor economice clasice.

Conform analizei conceptului de stil de viață realizată de Cătălin Zamfir, "sociologia stilului de viață caută să identifice în pluralitatea manifestărilor concrete ale vieții individuale din diferitele sfere, determinate de diferiți factori exteriori, un principiu unificator intern, generator de unitate în diversitate". Cu alte cuvinte, în multitudinea de forme prin care viața fiecăruia dintre noi se manifestă zi de zi, trebuie să recunoaștem principiul de bază, nucleu tuturor celorlalți factori din exterior care ne influențează acțiunile, alegerile ținând seama de ansamblul tuturor factorilor externi care ne afectează în mod direct sau indirect.

Așa cum a precizat de la început, conceptul de stil de viață nu are o identitate specifică întrucât poate fi analizat, după cum am văzut, din numeroase puncte de vedere și în cadrul mai multor domenii. Complexitatea conceptului reiese și din faptul că există situații în care aceiași autori au identificat mai multe înțelesuri ale acestuia, atribuind astfel stilului de viață mai multe valențe.

De exemplu, Lennart Sjöberg si Elisabeth Engelberg au identificat că stilul de viață poate avea cel puțin trei înțelesuri diferite. Primul înțeles face referire la toate valorile pe care un individ le exprimă, dar axându-se doar pe un număr limitat de dimensiuni de bază, fundamentale precum egalitatea, libertatea și dreptatea. În cadrul celui de-al doilea înțeles, stilul de viață este văzut ca un grup, ansamblu de atitudini, activități, interese și opinii. În fine, cel de-al treilea înțeles aduce în prim plan tiparele de comportament propriu-zise, cum ar fi stiluri de viață care se caracterizează prin modul în care ne alegem să ne petrecem timpul liber, implicarea noastră în diverse activități ș.a.m.d.

În opinia lui Katz-Gero (2007) stilul de viață este legat de viața de zi cu zi, și anume de păreri, comportamente și orientări comportamentale obișnuite și consecvente și interese. De asemenea, se face referire la două categorii de stiluri de viață distincte, cele ale unor persoane și cele ale unui grup.Autorul consideră necesară centrarea studiului legat de stilurile de viață pe latura colectivă a lor considerând că diversitatea acestora este mult mai relevantă pentru studiul în sine decât analizarea profilurilor fiecărui individ în parte.Atunci când ne referim la prima categorie, cea a indivizilor, ne raportăm la un mod de a ne diferenția de ceilalți indivizi din societate. Acest mod reprezintă de fapt procedeul prin care ne exprimăm identitatea personală, propriile caracteristici, obiceiuri și însușiri cu ajutorul cărora reușim să ne separăm de toți ceilalți membri ai comunității, ai unui colectiv sau grup de care aparținem mai mult sau mai puțin. În ceea ce privește cealaltă categorie a stilurilor de viață ale unui grup,putem spune căprin aceasta înțelegem o modalitate prin care se fortifică, se consolidează apartenența noastră în cadrul unui grup sau dorința de a aparține respectivului grup, dorința de a obține statutul de membru în cadrul unui colectiv de interes pentru noi (după Weber, 1946).

Alți autori (Blalock și Silva) consideră că stilul de viață este o noțiune ce are în mod frecvent legătură cu comportamentele consumatorului care influențează în mod direct sănătatea, în timp ce unii autori (Hankin) exclud în mod total existența conceptului în afara acestui domeniu întrucât stilul de viață este alcătuit dintr-o multitudine de elemente care țin de sănătate.Așadar, stilul de viață este definit în mod frecvent ca un ansamblu de comportamente ce reprezintă un nivel ridicat de risc pentru sănătate, set negativ de comportamente, din cadrul căruia fac parte elemente cum ar fi consumul excesiv de alimente de tip fast-food, fumatul, consumul de droguri, sedentarismul,consumul de alcool, consumul de cafea, consumul excesiv de zahăr, sareetc., sau ca un ansamblu de comportamente care auun impact pozitiv asupra sănătății, set pozitiv de comportamente, în cadrul căruia intrăelemente precum practicarea unui sport, alimentația sănătoasă, hidratarea corespunzătoare, respectarea celor 3 mese principale ale zilei,urmarea unei diete etc. Studiile înfăptuite de-a lungul timpului au sugerat că pentru a explica în mod cât mai eficient și clar motivul pentru care un individ adoptă un stil de viațăsau altul, cea mai adecvată metodă este analiza multinivel. Hankin se bazează în interpretările și observațiile sale pe analizareadescoperirilor făcute de alți autori în studiile lor anterioare. Pe baza acestora, Hankin a pornit în interpretarea sa de la ideea că “stilul de viață este un factor major în decizia cine moare și cine trăiește.”

Din punctul meu de vedere, această părere este mult prea tranșantă, dură, dar care are o relevanță mare corelând cele două elemente care ne interesează: stilul de viață și sănătatea. Astfel, se explică prin afirmația dură a autorului faptul că modul în care ne alegem să trăim, ne poate influența durata vieții în mod considerabil.

Eu apreciez că în momentul în care individul înțelege riscul la care se expune prin adoptarea unui stil de viață nesănătos, calitatea și durata vieții sale va crește în mod sigur. De asemenea, eu consider că această afirmație dură se aplică contextului actual, dar atâta timp cât se exclude din calcul componenta neprevăzută a vieții. Spun acest lucru pentru că indiferent de cât de sănătos ar fi stilul de viață al unei persoane, în situația în care se întâmplă un eveniment nefericit, tragic ce are ca urmare decesul persoanei în cauză (un accident de mașină care are ca urma moarte unui individ, calmitățile naturale, înnecul ș.a.m.d) modul în care acesta și-a format propriul stil de viață nu mai are nicio importanță. Așa că voi interpreta afirmația autorului făcând abstracție de componenta imprevizibilă ce poate interveni de-a lungul vieții, având în vedere și faptul că acesta a analizat stilul de viață numai în domeniul sănătății. De exemplu, o persoană care mânâncă sănătos, nu fumează, face mișcare în mod constant, evită consumul de zahăr, sare și grăsimi în exces, își face în mod periodic controale medicale pentru a-și monitoriza sănătatea, petrece mult timp în aer liber și cât mai puțin “blocat” în fața calculatorului și a telefonului, petrece timp socializând în realitatea cotidiană, ci nu numai prin cadrul rețelelor de socializare și așa mai departe, în lipsa unor accidente iminente așa cum am precizat, va trăi o perioadă îndelungată de timp și cu mai puține intervenții medicale întrucât respectă unele reguli esențiale pentru ca organismul uman să funcționeze în parametrii normal. În sens opus, un individ care nu are grijă la alimentație, consumă în mod frecvent alcool, cafea și tutun, este sedentară, petrece multe ore în fața laptopului sau cu telefonul în mână etc.,va avea o viața cu mai multe probleme medicale comparativ cu ceilalți despre care am vorbit mai sus, întrucât funcțiile vitale ale corpului sunt afectate mult mai rapid și mai precoce, fapt ce va dăuna vieții îndelungate a acestuia.

Pe lângă afirmația tranșantă a lui Hankin, acesta pune în evidență și alte două aspecte importante în ceea ce privește studierea stilului de viață. Primul aspect se referă la modalitatea prin care separăm efectele variabilelor care alcătuiesc stilul de viață de celelalte efecte, în timp ce cel de-al doilea aspect se raportează la faptul că politicile de sănătate care au impact pe perioadă îndelungată trebuie să se centreze asupra persoanei sau a comunității pentru a avea rezultate.În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, socotesc că într-adevăr pentru ca efectul unei reclame sau campanii publicitare să fie cel scontat trebuie să se adreseze în mod direct și clar persoanelor sau comunității vizate de respectiva reclamă sau campanie. Spre exemplu, dacă ne gândim la o campanie publictară care are în centrul ei consumul excesiv de alcool, va trebui ca mesajul campaniei să fie îndreptat în mod direct către indivizii care consumă alcool, și mai mult de atât, să îi determine pe aceștia să reducă sau să stopeze consumul sau să îi determine pe aceștia să apeleze la instituții specializate în tratarea dependenților de alcool. Pe de altă parte, mesajul trebuie să ajungă și la întreaga comunitate în vederea stabilirii sau modificării regulilor legislative precum și înlăturarea lacunelor din lege privind acest tip de viciu.

Un alt autor, Mochmann, pentru a defini conceptul de stil de viață utilizează trei dimenisuni. În prima dimenisiune, stilul de viață este văzut ca modul pe care indivizii îl aleg în petrecerea timpului liber. Cea de-a doua dimensiune operaționalizează stilul ca fiind importanța dată anumitor domenii ale vieții, iar ultima dimensiune reprezintă stilul de viață din perspectiva genurilor de muzică ascultate de indivizi, precum și tipurile de reviste, ziare, programe tv, presă online vizualizate de către consumatori. Cele trei dimensiuni sunt alcătuite din o multitudine de indicatori.

Astfel, prima dimensiune cuprinde elemente precum:

vizionarea de filme acasă;

citirea unei cărți/reviste/ziar;

ieșirile în oraș, plimbările;

vizitarea rudelor sau prietenilor;

meditația, relaxarea;

autocunoașterea;

navigarea pe internet;

practicarea unui sport;

drumețiile, călătoriile;

vizionarea unui film la cinema;

practicarea sau participarea de/la activități artistice;

mersul la operă,vizionarea unei piese de teatru;

participarea la un concert sau la diverse expoziții culturale;

ascultarea de muzică, dansul ș.a.m.d.

Indicatorii care fac parte din a doua categorie sunt:

importanța pe care individul o acordă familiei sale și copiilor;

importanța acordată profesiei;

importanța acordată timpului liber;

importanța acordată pritenilor, cunoștințelor și rudelor;

importanța acordată politicii, religiei și vieții publice;

importanța accordată vecinătății.

În final, ultima dimensiune este alcătuită din următorii indicatori relevanți acesteia:

genurile de muzică ascultate: pop, rock, jazz, clasică, folk, populară etc.;

tipurile de programe tv vizionate: reality show, documentare, telenovele, filme, emisiuni de divertisment, talent-show, știri etc.;

categoriile de informații pe care individul le citește din ziare/reviste/publicații: din politică, economie, monden, sport, cultură, religie, știri, publicitate etc.

Conceptul de stil de viață, atât de dezbătut și controversat în rândul autorilor din literatura de specialitate, se întâlnește în mod frecvent și în limbajul uzual al indivizilor. În această perspectivă, stilul de viață este văzut și perceput ca un “fel de a fi” analizabil sub mai multe aspecte diferite: din punctul de vedere al celor care vin din medii de proveniență diferite – mediul urban versus mediul rural, al celor care aparțin de naționalități, etnii, culturi și religii diferite, al celor care adoptă modele de viață distincte ș.a.m.d. Acest “fel de a fi” poate reprezenta de fapt modelul comportamental pe care indivizii îl adoptă în spațiul pubilc și pe care îl expun în interacțiunea cu ceilalți indivizi sau în rândul lor.

Așa cum am văzut, stilul de viață definește individul privit ca un întreg, în interacțiunea lui cu mediul din care provine și mediul în care își desfășoară activitatea. De asemenea, stilul de viață reprezintă un tipar pentru viața persoanei, tipar exprimat prin interese, opinii și atitudini. Comportamentele și practicile ce conturează un stil de viață pot fi reprezentate de un amestec de obiceiuri, moduri convenționale/prestabilite de a acționa precum și acțiuni raționale ale individului. Astfel, putem spune că, în esență, conceptul de stil de viață este văzut ca/reprezintă mijlocul prin care se formează și se conturează identitatea unui individ, identitate cu care vor rezona proiectarea imaginii de sine, personale și creerea de simboluri culturale. Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare faptul că o parte din aspectele stilului de viață nu pot fi alese de individ după bunul plac. Spre exemplu, nu putem alege familia în care ne naștem, nu ne putem alege părinții, nu putem să alegem dacă să ne naștem la țară sau la oraș. nu putem alege țara sau regiunea în care să venim pe lume, precum și timpul la care o vom face. Tot referitor la acest aspect, nu putem alege stare financiară a familiei în care ne naștem, creștem și ne dezvoltăm, lucru care ne poate influența anumite decizii mai târziu sau care ne poate îngrădi anumite dorințe, lucruri pe care am putea să le facem dacă proveneam dintr-o familie cu o stare materială mai bună (continuarea studiilor la o facultate de prestigiu, îmbrăcăminte de bună calitate, investirea în studii suplimentare, asigurarea unui mediu propice învățării etc.) Posibilitățile pe care cadrul social ni le pune la dispoziție ne influențează opțiunile pe care le facem în privința aspectelor din stilul nostru de viață și asupra proiectării imaginii sinelui. Conceptul de stil de viață, așa cum am precizat și la început și cum putem observa din multiple definiții date de diverși autori de-a lungul timpului, este relativ ambiguu, nu are o identitate specifică, putând fi analizat din diferite puncte de vedere și putând căpăta multiple valențe. Cert este faptul că accentul cade pe ideea de -alegere- de cele mai multe ori. Astfel, se poate spune că stilul de viață se caracterizează prin diversele opțiunipe care le putem alege de-a lungul vieții. Pot exista multiple stiluri de viață și toate reprezintă un mod de a trăi ales din o varietate de alte opțiuni.

I.3 Factorii de influență asupra stilului de viață

După cum bine știm din secțiunile anterioare, stilul de viață este un concept complex asupra căruia acționează o multitudine de factori mai mult sau mai puțin importanți. Astfel, în funcție de impactul exercitat de acești factori asupra stilului de viață, acesta poate suferi modificări importante de-a lungul timpului. De aceea, în elaborarea prezentei lucrări voi avea în vedere, pe lângă aspectele deja discutate, și modalitatea de constituire a unui stil de viață și categoriile de factori care influențează adoptarea unui anumit stil sau modificarea acestuia în funcție de factorii care intervin de-a lungul timpului.

Având în vedere că stilul de viață reprezintă un concept multidimensional, lucru care conduce la apariția a numeroase probleme de măsurare care nu pot fi evitate, pot fi incluse valori, atitudini, preferințe și comportamente.Drept urmare, constituirea stilului de viață este justificată prin o varietate mare de alte fapte sociale. Acești factori se clasifică pe mai multe niveluri analitice, pornind de la latura particulară către cea generală. Primul nivel analitic este cel individual, al doilea este cel familial, al treilea este cel comunitar, al patrulea este cel societal iar ultimul nivel este reprezentat de alți factori în cadrul căror se regăsesc cu precădere mass-media, politicile de resurse umane și publicitatea.

Voi pune accentul în continuare pe nivelul analitic individual deoarece acesta prezintă un interes deosebit pentru înțelegerea alegerilor individului. De asemenea, aprofundarea primului nivel analitic mă va ajuta în partea practică la interpretarea rezultatelor obținute pe baza chestionarului întrucât în acest nivel intră și observarea comportamentelor generațiilor diferite, în cazul meu, observarea comportamentelor adoptate de generația tânără – generația copiilor– generația de astăziși observarea comportamentelor adoptate de generația adultă – generația părinților –generația de ieri precum și analiza comparativă a celor două categorii.Din punctul meu de vedere, este absolut normal catinerii/copii să aibă anumite valori, atitudini, interese și comportamentecare să se diferențieze de cele ale adulților/părinților deoarece fiecare etapă a vieții contribuie la definirea unui stil de viață în funcție de factorii întâmpinați pe parcursul acesteia. Vom putea înțelege, astfel, ce factori își pun amprenta mai intens în adoptarea unui stil de viață de către cele două categorii puse sub observație, precum și ce factori influențează într-o măsură mai mică.

Nivelul individual

Pe toată durata vieții unui individ intervin o serie de trăsături personale psihologice și sociodemografice care influențează cursul vieții. Întrucât trăsăturile pshihologice aparțin unui alt domeniu, ne vom axa în continuare pe caracterizarea trăsăturilor sociodemografice, mai exact, pe caracterizarea extensivă a impactului pe care poziția socială o are asupra vieții individului. Fiecare individ poate hotărî pentru el însuși și își poate stabili singur o dominantă a vieții în funcție de care să își organizeze întreaga existență, excluzând desigur condițiile sociale ce nu țin de noi. Această dominantă poate fi reprezentată de orice punct pe care individul dorește să îl pună în lumină în contrast cu celelalte puncte. De exemplu, studiul de viață poate fi reprezentată de o serie de activități specifice dintr-o sferă a vieții pe care individul dorește să o facă dominantă (stil de viață dedicat familiei, profesiei, copiilor, hobbiurilor, distracției și multe altele. Însă, din perspectiva lui Zamfir, dominanta aleasă de individ nu trebuie să fie neapărat un domeniu al vieții, ci poate fi reprezentată și de o idee (să protejeze mediul înconjurător, să aibă un aspect fizic foarte plăcut, să nu se gândească la lucruri negative etc.).

Un alt specialist, Cosmas, consideră că ar exista doi factori explicativi ai stilului de viață:

posibilitatea efectivă de a alege dintr-o gamă largă de sortimente de produse;

decizia acestuia de a se centra pe o anumită sferă a vieții sale.

Privind afirmația de mai sus, sunt de părere că acești doi factori identificați de Cosmas au mare relevanță pentru subiectul discutat și pot avea, întradevăr, o influență mare asupra stilului de viață. Posibilitatea efectivă de a alege dintr-o gamă variată de sortimente de produse fixează individul în postura de a își constitui și/sau a-și modifica propriul stil de viață întrucât fiecare alegere pe care acesta o face poate schimba într-un fel sau altul stilul de viață avut până în respectivul moment. Oricare factor nou de influență care va acționaasupra stilului de viață actual poate fi de natură să modifice modul de viață pe care individul l-a avut și l-a adoptat până atunci.

La fel de importantă, din punctul meu de vedere, este și decizia individului de a se axa pe o anumită sferă a vieții sale pe care acesta o consideră definitorie pentru stilul său de viață. În funcție de sfera aleasă ca fiind dominantă, stilul se modifică. De exemplu, stilul de viață adoptat de o persoană a cărei sfere de viață dominante este familia diferă în mod evident sub mai multe aspecte de stilul de viață al unei persoane centrate pe distracție.

Vom analiza subiectul din perspectiva a două elemente: ciclul de viață, resprectiv etapa în care ne încadrăm la un moment dat și poziția socială.

În ceea ce privește primul element, este evident că, deși stilul de viață al unei persoane se centrează de-a lungul timpului pe un anumit element ales de el și este văzut ca fiind destul de stabil, apar și unele modificări mai puțin sau mai mult semnificative în funcție de stadiul ciclului de viață în care se află individul. Aceste modificări sunt produse de diverși factori care au puterea de a influența stilul de viață într-un anumit moment al vieții, și care ajung astfel să diferențieze identitatea unei persoane de celelalte sau de grupul de apartenență la care aderase până la o anumită etapă a vieții sale.

Ideea aceasta este împărtășită și de Paterson, care consideră că în societatea contemporană, identitatea individului suferă anumite modificări în funcție de diferitele stadii ale vieții prin care trece. În mod firesc, fiecare stadiu al ciclului de viață transformă individul întrucât factorii de influență sunt și ei în continuă mișcare: pot apărea alții noi, se pot modifica, pot dispărea sau se pot păstra de-a lungul timpului. De exemplu, obiceiurile pe care un individ le are referitor la petrecerea timpului liber se schimbă de la o etapă la alta a vieții: dacă o persoană tânără înțelege să își petreacă timpul liber în cele mai multe cazuri în oraș cu prietenii, în cluburi saumergând la diverse petreceri, cu cât aceasta înaintează în vârstă își va dori să fructifice în alt mod timpul liber, prin plimbări în aer liber, citirea unei cărți sau practicarea unei activități de relaxare (yoga, pescuit, pictură, croșetat etc.).

Modificarea preferințelor și obiceiurilor unui individ au legătură în mod direct și cu evenimentele sau întâmplările prin care acesta trece de-a lungul vieții sale și care îl determină într-un fel sau altul să își redefinească prioritățile și stilul de viață: spre exemplu, starea de sănătate precară va determina individul să își revizuiască sau să renunțe la obiceiurile nesănătoase dinaintea instaurării aceste stări. De asemenea, un alt exemplu, este reprezentat de venirea unui copil pe lume – moment în care individul se va gândi mult mai responsabil la fiecare alegere pe care o va face și va fi mult mai atent la toate aspectele ce au legătură cu sănătatea sa și implicit a copilului său, dorindu-și să își vadă copilul cum crește cât mai mulți ani cu putință.

Același schimbări se petrec și din punctul de vedere al vieții demografice împreună cu stadiile ei. În acest sens, este normal ca fiecare individ să se orienteze pe un anumit domeniu al vieții sale căruia să îi acorde o importanță deosebită în comparație cu celelalte. Acest domeniu central va reprezenta,de fapt, factorul prin intermediul căruia sunt explicate și alegerile valorice ale unei persoane. Exemple de diferite domenii ale vieții ce pot reprezenta nucleul identității unei persoane am prezentat în capitolul anterior destinat definițiilor date conceptului de stil de viață de-a lungul timpului în literatura de specialitate (cariera, copii, familia etc.).

Nu întotdeauna trebuie să existe o legătură între condițiile sociale în care un individ își duce traiul și domeniul ales de acesta ca fiind de o importanță sporită în propria sa viață. Trebuie să precizez că aici mă refer cu precădere la persoanele care beneficiază de anumite resurse materiale, de un anumit confort financiar, întrucât în cazul lor orizonturile sunt mult mai deschide spre a se redefini. Acest confort financiar le oferă posibilitatea de a renunța la jobul lor foarte bine plătit și să își urmeze un vis din copilărie la care nu au renunțat niciodată cu adevărat, fapt ce pentru persoanele cu o situație financiară mai puțin bună este aproape imposibil sub acest aspect.

Cel de-al doilea element reprezentativ pentru explicarea diverselor fenomene sociale este redat de poziția socială. Aceasta poate cuprinde mai multe accepțiuni: status, clasă, poziție socială.

Prin conceptul de poziție socială se percepe, în sens larg, situația economică a unui individ măsurată în mod obiectiv. Ținându-se seama de acest concept, se realizează o ierarhizare a indivizilor dintr-o societate în funcție de criteriile cuprinse în această categorie. În literatura de specialitate, au fost folosiți de-a lungul timpului mai mulți termeni pentru a stabili cât mai clar înțelesul de “poziție socială”: clasă socială, straturi sociale, status socioeconomic sau chiar poziție socială. Nu terminologia în sine este problema, ci diversele asumpții teoretice ce se ascund în spatele ei. Dezbaterile apărute pe această temă sunt variate, însă cea mai importantă și aprinsă dezbatere dintre toate este cea care pune în opoziție persoanele care apreciază că structurile sociale influențează în mod puternic cursul vieții cu persoanele care consideră că straturile sociale nu influențează semnificativ – situația financiară și culturală a părinților nu condiționează mobilitatea pe scara socială–și că reprezintă în mare măsură propria decizie a individului.

Cu privire la această dezbatere, putem afirma că nu s-a ajuns la acceptarea universală a unei dintre cele două variante întrucât au existat autori care au argumentat ambele puncte de vedere, niciunii dintre ei nu au renunțat la propriile convingeri și argumente aduse pro sau contra de-a lungul timpului. Din punctul meu de vedere, cu toate că fiecare dintre cele două poziții situate în antiteză au la bază argumente solide, în această dezbatere eu tind să susțin cea dintâi poziție și anume că straturile sociale influențează semnificativ cursul vieții. Influența straturilor sociale asupra vieții nu poate fi ignorată deoarece stilul de viață al unei persoane se poate modifica în funcție de situația economică și nu numai, facilitând împlinirea unor vise, dorințe sau nevoi și adoptarea anumitor atitudini, comportamente de către cei cu o stare materială bună față de cei ce au o situație financiară mai puțin bună.

Acest lucru însă nu se aplică întotdeauna, pentru că așa cum bine știm, în orice categorie există și excepții: nu toți oamenii se conduc în viață după un anumit tipar sau plan. Astfel, există și indivizi care nu au un plan al proprie lor vieți și se ghidează doar pe trăiri de moment, negândidu-se la consecințele alegerilor sale pe o perioadă mai mare de timp.

Nivelul comunitar

Cel de-al doilea nivel pe care îl voi analiza este cel comunitar care are în cuprinsul său două aspecte mai importante: tipul localității în care indivizii își conduc existența și răspândirea și dezvoltarea accelerată a spațiilor comerciale.

Cel dintâi aspect este cât se poate de caracteristic pentru adoptarea unui stil de viață sau altul, având în vedere condițiile de existență și facilitățile oferite de cele două medii: mediul rural și mediul urban. “Calitatea locuirii, înțeleasă atât în sens larg ca resurse oferite de comunitatea în care cineva trăiește cât și în sens restrâns cu referire strict la locuința proprie, este o sursă posibilă de constituire și transformare a stilurilor de viață.”

Astfel, indivizii care trăiesc la sate sau comune sunt mai puțini dornici de a se individualiza față de restul oamenilor din comunitatea lor, spre deosebire de persoanele care locuiesc la oraș unde se manifestă mult mai pronunțat tendința de diferențiere de ceilalți. Acest lucru este de la sine înțeles, din punctul meu de vedere, raportându-ne la discrepanța dintre numărul de locuitori din ambele medii și condițiile diferite de care dispun. Traiul la sat este mai anevoios din multe puncte de vedere (lipsa transporturilor de toate tipurile, a infrastructurii moderne, a accesului facil la diverse utilități precum apă caldă, gaze, căldură sau chiar în unele zone apă curentă, lumină, curent etc.). Aceste condiții precare de trai conduc în mod clar la adoptarea unui anumit stil de viață, bazat pe acoperirea nevoilor fundamentale, în timp ce, în cazul în care locuiau într-un oraș cu o altă calitate a locuirii și a facilităților, indivizii își mutau atenția de la satisfacerea acestor nevoi la împlinirea unor dorințe sau atingerea anumitor interese. În altă ordine de idei, dacă indivizii respectivi ar fi trăit într-o zonă mult mai bine și mai mult dezvoltată, stilurile de viață s-ar fi schimbat și s-ar fi diversificat și ele odată cu creșterea condițiilor și calității traiului din respectiva zonă.

De asemenea, aceste diferențe se regăsesc și în cadrul mediul urban, unde putem distinge între orașele mari și cele mai mici. Orașele mici le putem asemăna din punct de vedere al calității locuirii cu satele sau comunele, nebucurându-se pe deplin de traiul într-un mediu urban, așa cum o fac indivizii care locuiesc într-un oraș mare. Așadar, putem vorbi despre diferențe manifestate cu privire la tipurile de stiluri de viață adoptate chiar de la un oraș la altul, în funcție de dimensiunea acestora.

Nevoia individului de a se individualiza de restul membrilor comunității, în cadrul mediului urban, este mult mai pregnantă, fapt ce este explicat prin dorința de fi remarcat, de a face parte din clasa bună de indivizi, de a fi cineva în rândul populației din propriul său oraș. Modalitatea de a priviri viața și modul de viață existent la oraș este diferit de cel de la sat, prin prisma oportunităților, facilităților și calității vieții oferite de un oraș bine dezvoltat. Însă, traiul într-un oraș mare, prezintă la rândul său și câteva aspecte mai puțin plăcute pentru locuitorii acestuia. Cele mai importante dintre ele sunt: aglomerația de la orele de vârf care conduce la pierderea timpului și a răbdării în trafic, poluarea existentă cu precădere în marile orașe, zgomotul, expunerea mult mai ridicată la stres comparativ cu zonele rurale șicomportamentele antisociale (limbaj licențios, agresivitate, violență etc) întâlnite mai frecvent în mediul urban.

Cel de-al doilea aspect referitor la extinderea și dezvoltarea spațiilor comerciale și efectul produs de acestea asupra consumatorilor. Prin înmulțirea acestor spații, individul este practic influențat să achiziționeze cât mai multe produse sau servicii. Spațiile comerciale dezvoltate în ultimii au sunt de întinderi din ce în ce mai mari și însumează o multitudine de locații ce au menirea de a atrage, de a hipnotiza indivizii. De exemplu, în mall-uri găsim orice este necesar pentru a putea petrece o zi întreagă în cadrul acestora: magazine de haine (Zara, H&M, Bershka, Stradivarius), încălțăminte (Humanic), accesorii/bijuterii (Meli Melo, Pandora), restaurante, fast-food (Kfc, McDonalds, Subway), cafenele (Starbucks) terase, patinoar, cinema, bowling, biliard, jocuri, săli de fitness, saloane de înfrumusețare ș.a.m.d.. Acest lucru conduce la efectul dorit și scontat de creatorii acestor spații și anume determinarea indivizilor de a consuma cantități mult mai mari de produse și servicii decât au în realitate nevoie, și implicit de a cheltui mai mulți bani decât în mod obișnuit, stilul de viață al consumatorilor orietându-se pe un consum exagerat.

Nivelul societal

“Individul și comunitatea sunt parte integrantă a unui sistem social mai larg. Într-o țară, politicile guvernamentale și dinamica economiei de piață se răsfrâng asupra vieții fiecăruia dintre noi.”:

Unul dintre factorii care influențează modificarea stilului de viață îl reprezintă percepția pe care individul o are asupra timpului, diferit de generațiile anterioare și de cele ce vor urma. Oamenii sunt mult mai grăbiți în zilele noastre, mult mai stresați, ancorați în probleme cotidiene, preferă lucrurile de tip „fast”: mâncare rapidă, comunicarea rapidă prin internet, mijloace de transport cât mai rapide, tehnologii avansate în toate domeniile care să diminueze timpul oferit fiecărei activități atât casnice, profesionale și de orice fel. Toate aceste continue schimbări cu care individul trebuie să țină pasul, modifică semnificativ atenția oferită odinioară aspectelor expuse mai sus – stilul de viață adoptat de individ este din ce în ce mai haotic, în opinia mea, deoarece totul se desfășoară într-un ritm mult mai alert, iar timpul are o altă importanță.

De asemenea, alt factor este reprezentat de modifcarea sistemelor de valori și multiplicarea lor. Astfel, individul este mult mai axat pe împlinirea sa profesională, acordând o importanță deosebită carierei și individualizării sale de întreaga societate, fericirii personale și mai presus de toate, independența financiară la care aspiră majoritatea indivizilor.

Alți factori

Pe lângă categoriile de factori deja analizați, trebuie menționat influența mass-mediei, publicității și valorilor companiei în care activează individul asupra stilului de viață.

Influența mass-mediei este vizibilă prin toate canalele de distribuție a acesteia: programe TV, reviste, ziare, radio, online. Oamenii sunt ușor influențabil, având în vedere înmulțirea programelor de lifestyle, care plasează în centru obiceiurilor zilnice avute de marea majoritatea a persoanele sau chiar al unor vedete, caz în care individul simte nevoia de a se indentifica în proporții cât mai mari cu stilul și obiceiurile zilnice ale unei persoane pe care ei o apreciază. Emisiunile de tip lifestyle cuprind cele mai diverse teme: de grădinărit, de gătit, de amenajări interioare și exterioare etc. Aceste emisiuni care cuprind activități zilnice pe care o persoană le înfăptuiește în intimitatea căminului propriu reușesc să se apropie de telespectator și să îl convingă să adopte respectivele practici în viața sa. De exemplu, emisiunile culinare, prezintă preparate care impresionează vizual, ce promit a fi gustoase și prezentate într-un mod cât mai accesibil preparării în orice casă – individul este tentat să încerce rețetele propuse și astfel, să reducă numărul momentelor când apelează la a comanda ceva de mâncare sau a servi cina în oraș. La acest impact al emisiunilor de lifestyle, contribuie și prezentatorul care devine mai mult un sfătuitor, purtând discuția cu telespectatorii într-un stil pritenos, amical, diferit de prezentatorul unei rubrici de știri, spre exemplu.

Publicitatea are și ea o influență, directă sau indirectă, în ceea ce privește stilul de viață al individului. De exemplu, reclamele de atenționare a indivizilor cu privirile la consumul de apă zilnic recomandat sau o jumătate de oră de mișcareîn fiecare zi, au efectul de a stimula persoanele să iasă la plimbări în parc și să acorde mai multă atenție sănătății lor. Însă, în mod evident, reclamele la obiceiuri alimentare nesănătoase influențează considerabil mai mult față de cele prezentate anterior. Spre exemplu, o reclamă la McDonalds va avea un impact mai puternic asupra individului, chiar dacă este conștient de faptul că nu este un obicei de alimentație sănătos.

În ceea ce privește valorile companiei în care individul lucrează, ele ajung cu timpul să facă parte din stilul de viață al acestuia întrucât pentru a se integra pe deplin într-o organizație și pentru a avea performanțe pe termen lung în cadrul acesteia, individul trebuie să adopte valorile și cultura organizațională a firmei și să și-o însușească ca fiind parte din stilul său de a trăi. Pentru o mai bună îmbinare a vieții personale cu cea profesională, individul este îndemnat să nu le mai considere independente una de cealaltă, ci să găsească un echilibru între cele două din care să-și definească stilul de viață.

I.4 Stilul de viață sănătos – o revedere a literaturii de specialitate

Studierea stilul de viață a început să preocupe din ce în ce mai mulți autori interesați de analizarea unor procese ale comportamentului consumatorului și să dobândească o popularitate tot mai mare în ultimele decenii.

Analizarea stilului de viață se face de către autorii de specialitate pe baza legăturilor existente între atitudinile abordate de individ și preferințele acestuia.În acest sens, între specialiști există de mult timp o înțelegere conform căreia stilul de viață “se referă la configurațiile care definesc modul în care indivizii trăiesc, își cheltuiesc banii și își consumă timpul.”

Efectuarea studiilor referitoare la stilul de viață se axează pe nevoile și valorile consumatorului întrucât acestea se află în strânsă legătură cu comportamentul de cumpărare și de consum. În studierea stiulului de viață s-au definit trei mari dimensiuni, cunoscute sub denumirea de AIO: activități, interese și opinii. Aceste trei dimensiuni fundamentale au drept scop stabilirea analizei psihografică. Analiza psihografică a fost realizată încă de la început pe două planuri diferite: pe produs și general. Activitățile și procesele de percepție ale individului sunt afectate de totalitatea trăsăturilor care definesc viața acestuia, trăsături evidențiate de componentele definitorii ale stilului de viață în plan general. „Cunoașterea stilului de viață în general permite caracterizarea unor configurații cum sunt:decizia de alegere a prețului, cumpărarea pe bază de impuls, vânarea acțiunilor promoționale, influența altor persoane, influența asupra altor persoane, gradul de curățenie a gospodăriei, modul de petrecere a timpului liber, familia, concepția despre sine, comunitatea, societatea, religia.”

Aceste elemente enumerate mai sus sunt cuprinse în planul general deoarece influența exercitată de acestea se răsfrânge asupra tuturor persoanelor, raportându-se la factori deși întâlniți și care pot fi utilizați în studierea stiulul de viață a oricărei persoane. Toate aceste configurații determină manifestările fiecărui individ în diverse momente sau raportat la anumite persoane importante din viața sa. Importanța cunoașterii manifestărilor și atitudinilor avute de o persoană în diferite situații este deosebită pentru identificarea stilului de viață și pentru studierea amănunțită a acestuia, precum și pentru încadrarea stilului într-o anumită categorie.

În ceea ce privește cel de-al doilea plan al definirii analizei psihografice, la nivel de produs, lucrurile stau diferit. Dacă în primul plan studiile aveau în vedere împărțirea populației în general, în acest plan se dorește identificarea stilurilor de viață și a atitudinilor persoanelor care cumpără sau nu un produs, ori consumă sau nu un produs. În planul pe produs, sunt vizate clasele de produse (de exemplu: îngrijire personală, electrocasnice, băuturi, cosmetice, încălțăminte etc.) și anumite branduri care se evidențiază în interiorul acestor clase (spre exemplu, din clasa cosmeticelor se disting mărci precum Mac, Sephora; din clasa electrocasnicelor se disting Arctic, Whirlpool, Bosch). Pentru studierea stilului de viață din perspectiva acestui plan, se au în vedere mai multe aspecte: afinitatea individului față de un anumit brand, apariția de noi mărci, apariția de noi produse în cadrul unei mărci, obiceiurile de cumpărare al unui produs etc.

Cele trei dimensiuni fundamentale ale stilului de viață, denumite și AIO, sunt prezentate în tabelul de mai jos împreună cu elementele cele mai întâlnite și frecventecare le alcătuiesc:

Tabel. Dimensiuni ale stilului de viață

Prima dimensiune abordată vizează toate activitățile pe care un individ le desfășoară în mod firesc și care ajută la determinarea stilului său de viață în funcție de cum acesta alege să le practice sau nu (de exemplu, dacă ne raportăm la vacanțe, ne interesează unde alege să își petreacă vacanțele, durata și frecvența lor, bugetul alocat etc.). Dimensiunea privind diversele interese ale unei persoane reprezintă importanța pe care aceasta o acordă familiei, realizărilor personale, alimentației, modei, serviciului, locuințe etc., iar în a treia dimensiune, cea a opiniilor, sunt cuprinse toate părerile exprimate de individ cu privire la tot ceea ce îl înconjoară: persoane, politică, probleme sociale și economice, produse și servicii etc. Cele trei dimensiuni împreună cu elementele constitutive ale acestora asigură, prin îmbinarea lor, identificarea cât mai corectă a stilului de viață al unui om întrucât sunt analizate atent activitățile desfășurate, așteptările și interesele personale precum și propria percepție asupra factorilor care îi influențează viața de zi cu zi în mod direct sau indirect.

De cele mai multe ori, analiza psihografică trebuie să utilizeze chestionare cu un număr mare de întrebări (de ordinul sutelor, media fiind de peste 300 de variabile AIO). Chestionarele sunt, de regulă, administrate prin poștă, iar mărimea eșantioanelor folosite este cuprinsă între 1000-5000 de persoane.

Așa cum a văzut pe parcursul secțiunilor anterioare, stilul de viață este influențat de o multitudine de factori, fiecare având importanța proprie. Însă, întrucât analizarea tuturor factorilor ce contribuie la alcătuirea stilului de viață este foarte dificilă, de o complexitate mai mare și care trebuie abordată într-o lucrare de mai mare amploare, m-am axat pe un anumit element esențial: sănătatea și modul în care consumatorii înțeleg să și-o protejeze.

Sănătatea, ca element esențial pentru stilul de viață, este alcătuită la rândul ei din multe alte componente: alimentația (consumul de alcool, cafea, țigări, dulciuri, fast-food ș.a.m.d), practicarea unui sport sau activitate fizică și consumul regulat de apă, mod de petrecere a timpului liber, orele petrecute în fața calculatorului, respectarea orelor de somn, a meselor principale ale zilei etc.

Există diferențe în ceea ce privește factorii care influențează stilul de viață al unei persoane, în funcție de nivelul de consum al anumitor produse mai puțin sănătoase (de exemplu, fumatul, consumul de alcool, consumul de cafea). Dacă ne raportăm, de exemplu, la modul în care persoanele privesc consumul de cafea, vom sesiza faptul că indivizii care evită să consume această băutură sunt mult mai probabil tentați să creadă că a produs (în cazul în care au fost consumatori) sau va produce (în situația în care vor deveni consumatori) numeroase efecte negative asupra sănătății lor. De asemenea, există și oameni care consumă cafea pentru diferitele beneficii ale acesteia (reduce probabilitatea apariției bolii Parkinson și a altor boli, sporește atenția și concetrarea ș.a.m.d). Cu toate acestea, având în vedere că împreună cu alcoolul și tutunul prezintă în conținutul lor substanțe psihoactive, consumul în cantități mai mici sau chiar deloc, reprezintă o alegere sănătoasă pentru stilul de viață al fiecărei persoane.

În ceea ce privește propria-mi percepție asupra consumului de cafea, țigări, băuturi și alte alimente considerate dăunătoare pentru sănătate, consider că de fapt cumulul și asocierea acestora afectează în timp starea de sănătate a unui individ, iar pentru determinarea stilului de viață trebuie analizate toate aceste aspecte. Astfel, o persoană care consumă cafea, nu înseamnă neapărăt că bea și alcool, fumează sau mănâncă nesănătos. Cu alte cuvinte, un singur factor nu este întotdeauna reprezentativ pentru stilul de viață al unui om.

Sănătatea oamenilor este o funcție a stilului lor de viață. Deși aceasta presupune o abordare mult mai complexă decât cea a comportamentului consumatorului, și poate că, pe cale de consecință, nu este asimilată cu modele de cumpărare și consum, considerarea modelelor ca fiind una dintre cauzele pentru care suntem sau nu sănătoși este din ce în ce mai plauzibilă și merită luată în considerare. Viziunea asupra comportamentului consumatorului oferă în această situație o alternativă perspectivei asupra sănătății. Aceasta implică o schimbare în teorie de la cunoscutele modele precum modelul credinței în sănătate, teoria protecție motivației și alte modele valoroase pentru comportamentul consumatorului. Cu toate că, modele de comportament referitoare la sănătate s-au dovedit a fi utile în explicarea modificărilor făcute în comportament de către indivizi cu scopul de a-și îmbunătăți sănătatea, ele împărtășesc o problemă fundamentală cu privire la orientarea lor către fiecare individ, în special când vine vorba de contextul mass-media. O presupunere importantă a acestor modele este faptul că oamenii trebuie să fie conștienți de unele riscuri de sănătate și, cel puțin, să fie dispuși să facă o schimbare de comportament. Aplicarea teoriei comportamentului consumatorului în domeniul sănătății publice și de promovare a sănătății poate fi o alternativă sau completare valabilă la cadrele teoretice menționate anterior deoarece ia în considerare, cu implicații reduse, luarea deciziilor și procesarea de informații de către consumator. Mai mult de atât, aceasta oferă un cadru pentru o mai bună înțelegere a comportamentului privind sănătatea din punctul de vedere al consumatorilor deoarece oglindește mai îndeaproape propriile percepții despre acțiunile și gândurile lor legate de sănătate.

Din perspectiva macroeconomică, se observă diferențe semnificative referitoare la veniturile pe cap de locuitor și starea de sănătate între regiuni și țări. Acest lucru poate implica faptul că veniturile mici pe cap de locuitor afectează în mod negativ sănătatea, și invers.În ultimii 20 de ani, în literatura de specialitate privind creșterea economică, sănătatea a ocupat un rol marginal în analizele economice, rolul central fiind ocupat de acumularea capitalului uman. De asemenea, dacă diferențele dintre venituri și sănătate sunt semnificative de la țară la țară, în situația regiunilor sunt chiar mai mari și esențiale pentru creșterea economică.

În acest sens, s-a realizat o lucrare a cărei scop a fost dezvoltarea relațiilor dintre sănătate și creștere economică ținându-se cont de stilul de viață al consumatorilor. Cel mai important rezultat al analizei întocmite este că o creștere a venitului personal al consumatorilor poate avea efecte pozitive sau negative asupra sănătății, după cum consumatorul are un stil de viață sănătos, respectiv mai puțin sănătos. La nivel macroeconomic, un alt rezultat al analizei este că stilul de viață poate fi de o importanță capitală pentru creșterea economică: un stil de viață sănătos poate genera un impact pozitiv asupra creșterii economice, în timp ce un stil de viață nesănătos poate avea efecte negative în ceea ce privește creșterea. Un alt rezultat obținut în analiză este că îmbunătățirea stării de sănătate afectează veniturile, în timp ce creșterea veniturilor are un efect redus asupra sănătății.

De asemenea, studiile arătă că un stil de viață sănătos pare să fie în măsură să influențeze sănătatea mentală, bunăstarea și calitatea vieții. Acest lucru reprezintă o alternativă pentru persoanele care au probleme de sănătate mentală, dar care nu doresc să apeleze la serviciile tradiționale de sănătate mentală.Intervențiile care vizează atât exercițiile fizice cât și dieta pot fi mult mai eficiente în a provoca schimbări pozitive în sănătatea mentală și bunăstarea indivizilor.

Capitolul II. Studiul de caz

Stilul de viață, după cum am dezvoltat în partea teoretică a lucrării, este influențat de o multitudine de elemente a căror analiză ar presupune o cercetare de dimensiuni mult mai ample și mult mai amănunțită. Astfel, în realizarea studiului de caz am ales să urmăresc felul în care oamenii percep să aibă grijă de sănătatea lor în raport cu stilul de viață al acestora.

În interpretarea rezultatelor obținute voi avea în vedere existența de diferențe semnificative între două generații – generația celor tineri/generația copiilor și generația celor mai în vârstă/generația părinților – privitor doar la modul în care consumatorii înțeleg să-și protejeze sănătatea, ca element esențial al stilului lor de viață.

Tema cercetării

Tema cercetării este reprezentată de studierea diferențelor care se înregistrează între cele două generații raportate la sănătatea ca element central al stilului lor de viață.

Scopul cercetării

Scopul cercetării este de a putea concluziona, prin prisma prelucrării datelor obținute de la respondenți, care dintre ipotezele de cercetare s-au confirmat și care nu, precum și care este semnificația rezultatelor obținute în raport cu tema și cu obiectivul lucrării.

II.1 Obiectivele și ipotezele cercetării

Obiectivul cercetării

Cel de-al II-lea capitol al lucrării mele de licență cuprinde un studiu de caz elaborat în atingerea obiectivului propus, și anume identificarea diferențelor existente între stilurile de viață ale generației tinere (de azi – a copiilor), comparativ cu generația vârstnică (de ieri – a părinților), precum și analizarea unor ipoteze de cercetare prestabilite.

Ipotezele cercetării:

Ipoteza 1. Nu există diferențe semnificative între tineri și vârstnici privitor la consumul de alimente și băuturi.

Ipoteza 2. Consumul de tutun și alcool nu anulează stilul de viață sănătos al individului atâta vreme cât nu există efecte nocive semnificative asupra sănătății.

Ipoteza 3. Principalul factor care împiedică generația tânără să adopte un stil de viață sănătos este lipsa banilor.

Ipoteza 4. Femeile din ambele generații sunt mai preocupate de sănătate, ca element al stilului de viață, comparativ cu bărbații.

Ipoteza 5. Principalul factor care împiedică generația vârstnică să adopte un stil de viață sănătos este comoditatea.

II.2 Metodologia cercetării

Partea practică a lucrării de licență are în componența sa elaborarea unui chestionar privind stilul de viață al consumatorilor raportat la un factor principal de influență: sănătatea.

Alegerea surselor de informații

În ceea ce privește modul de a alege sursele de informații, pentru partea practică s-au utilizat rezultatele obținute pe baza unui chestionar online conceput special și exclusiv pentru îndeplinirea obiectivului lucrării de licență curente.

Recoltarea informațiilor

Metoda de strângere a informațiilor a constituit-o sondajul, iar instrumentul de cercetare utilizat și ales de către mine a fost chestionarul deoarece oferă o flexibilitate mai mare în ceea ce privește formularea întrebărilor și diversitatea acestora, facilitând deoportivă efortul respondenților de a îl completa, precum și timpul alocat de aceștia.

În vederea obținerii unei imagini cât mai complexe și larg cuprinzătoare asupra fenomenului studiat, am folosit cercertarea de tip directă.

Populația țintă

Populația țintă este reprezentată de totalitatea persoanele cu vârste de peste 15 ani, care se vor împărți în 2 generații: generația de “azi” (15-40 de ani) și generația de “ieri” (peste 40 de ani), care provin din mediul urban sau rural, de gen feminin sau masculin, indiferent de studiile absolvite sau de venitul lunar. Anonimatul persoanelor s-a păstrat din dorința de a obține răspunsuri cât mai sincere de la indivizi, înlăturând astfel tendința de a da răspunsuri de tip șablon.

Metoda de eșantionare

Dimensiunea eșantionului

Numărul respondenților la chestionar a fost de 150 de persoane atât din mediul urban, cât și din mediul rural, de diferite vârste și studii (elevi, studenți, prieteni, persoane care lucrează, persoane în vârstă etc.).

Elaborarea chestionarului

În elaborarea chestionarului s-a ținut cont de obiectivul cercetării și de tema lucrării prezentate. Întrebările cuprinse în chestionar au fost de mai multe tipuri: închise/deschise, cu o singură variantă de răspuns/cu mai multe varinate de răspuns.

Chestionarul constă în 27 de întrebări dintre care 5 întrebări au rol de încadrare a respondenților într-o anumită categorie relevantă pentru interpretarea rezultatelor (vârstă, venituri, mediul de proveniență, sexul și studiile absolvite/în curs) precum și rolul de a identifica gradul în care ipotezele prestabilite se adeveresc sau nu, iar restul de 22 de întrebări au rolul de identificare a principalelor obiceiuri ale consumatorilor raportat la sănătate (consumul de cafea, alcool, țigări, orele de somn, orele petrecute în fața calculatorului, respectarea celor 3 mese principale ale zilei și a consumului de apă/lichide recomandat zilnic, desfășurarea de activități sportive/mișcare, alimentația sănătoasă/de tip fast-food, consumul de fructe și legume etc.) Chestionarul a fost adresat persoanele din diferite clase sociale pentru a se realiza percepția generală asupra stilului de viață raportat la sănătate.

II.3 Rezultatele obținute și interpretarea acestora

În urma prelucrării rezultatelor obținute, observăm că la prima întrebare referitoare la starea de sănătate a persoanelor chestionate, dintre cei 150 de respondenți, 87 de persoane (un procent de 58%) au afirmat că au o stare de sănătate bună, alte 60 de persoane au precizat că au mici probleme de sănătate, în timp ce doar 3 persoane au afirmat că au probleme mai grave de sănătate. Așa cum era de așteptat, majoritatea oamenilor care au declarat că au o stare bună de sănătate sunt persoane tinere cu vârsta cuprinsă între 15-35 de ani, în timp problema mici sau mai mari de sănătate s-au înregistrat în cazul persoanelor de peste 35 de ani. În ceea ce privește genul indivizilor chestionați, nu există diferențe majore de sănătate între sexul feminin și cel masculin. Același aspecte este observat și în cazul mediului de proveniență al respondenților, existând deopotrivă persoane cu probleme de sănătate în mediul urban, dar și în mediul rural.

După cum se observă în diagrama de mai sus, cu un procent semnificativ de 38% (57 de respondenți) se observă obișnuința consumului zilnic de cafea, urmat însă la o diferență mică de numai 2% (54 de respondenți) de cei care nu beau cafea deloc. Totodată, 15% (23 respondenți) au optat pentru varianta de consum ocazional, iar alți 11% (16 respondenți) au ales ca variantă consumul de cafea de 2-3 ori pe săptămână. Astfel, putem spune că indivizii supuși chestionarului, se împart în două categorii diametral opuse: cea a consumatorilor înrăiți de cafea și cea a celor care nu consumă cafea deloc.

În urma analizării datelor obținute, persoanele care obișnuiesc să bea cafea zilnic fac parte din categoria de vârstă cuprinsă între 21-25 de ani, categorie alcătuită din studenți și tineri angajați, care sunt supuși stresului integrării în piața muncii precum și efortului de a rezista multe ore concentrați în activitățile desfășurate pe întreaga durată a zilei. Persoanele care au afirmat că nu beau cafea, sunt distribuite în mod uniform în toate categoriile de vârste. Raportându-ne însă la sexul respondenților, se constată că majoritatea persoanelor care nu consumă cafea sunt femei, în timp ce bărbații au răspuns cu precădere că obișnuiesc să bea zilnic cafea.

Având în vedere aspectele observate, se constată că generația tânără, în special persoanele de gen masculin, consumă cafea zilnic. În cazul generației vârstnice se observă, de asemenea, o preponderență către consumul de cafea zilnic, atât în cazul indivizilor de sex feminin, cât și în cazul indivizilor de gen masculin.

În ceea ce privește răspunsurile acordate la întrebarea legată de consumul de tutun, indivizii au răspuns în procent de 71% (107 respondenți) că nu fumează, în timp ce restul procentelor au fost împărțite între cei care fumează un pachet la 2-3 zile (18 respondenți), cei care fumează zilnic (13 respondenți) și cei care fumează doar la petreceri sau ocazional (9 repsondenți). Cel mai mic procentaj, de 2%, revine celor ce fumează un singur pachet pe săptămână.

Dintre persoanele care au susținut că nu fumează, cea mai mare parte este reprezentată de adolescenți și adulți tineri – răspuns majoritar atât în cazul persoanelor de sex feminin, cât și în cazul persoanelor de gen masculin, din mediul rural și din mediul urban – încadrați în categoriile de vârstă 15-20 ani, respectiv 21-25 de ani. Rezultatul este unul îmbucurător pentru studiul efectuat, întrucât demonstrează faptul că tinerii (generația de astăzi) au început să conștientizeze din ce în ce mai mult efectele nocive ale tutunului, protejându-și astfel sănătatea și, totodată, contribuind la menținerea unui stil de viață sănătos. De asemenea, rezultate satisfăcătoare am obținut și în rândul generației părinților/generației de ieri, numărul persoanelor de peste 40 de ani care nu fumează fiind dublu numărului fumătorilor – răspuns observat preponderent atât în cazul femeilor, cât și bărbaților, atât în cazul persoanelor din mediul rural, cât și a celor din mediul urban.

Concluzionând, privitor la această întrebare, ambele generații comparate sunt atente la sănătatea lor, și implicit la stilul de viață ales.

În urma prelucrării răspunsurilor date la întrebarea “Consumați alcool?”, identificăm procente semnificative în ceea ce privește neconsumul de alcool (46% dintre cei chestionați – 77 de respondenți) și consumul de alcool doar la ocazii speciale (44% – 60 de respondeți). Din analiza datelor, constatăm că numărul persoanelor care consumă alcool zilnic este foarte mic (4 respondenți din cei 150 chestionați), ceea ce denotă o conștientizare a efectului negativ pe care consumul de băuturi alcoolice în mod regulat îl are atât asupra propriei persoane, cât și asupra celor din jur în mod particular și a societății în mod general.

În ceea ce privește generația tânără, aceasta se împarte în 2 mari categorii: persoane care consumă alcool doar la anumite ocazii și persoane care nu consumă alcool. Conform datelor analizate, la numărul mare de indivizi care nu consumă alcool contribuie, în mod semnificativ, faptul că la chestionar au participat un număr mai mare de persoane de sex feminin – marea lor majoritate răspunzând că nu consumă deloc alcool. Cu toate acestea, preferința pentru consumul de alcool în mod regulat nu a fost manifestată nici în cadrul persoanelor de sex masculin, majoritatea optând pentru consumul de alcool la ocazii speciale. Aceiași tendință se înregistrează și în cazul generației părinților (peste 40 de ani), aceștia optând pentru consumul de alcool la ocazii speciale (în special genul feminin) sau chiar deloc (genul feminin și genul masculin deopotrivă).

În ceea ce privește mediul de proveniență, nu se înregistrează diferențe semnificative între persoanele din mediul urban și cele din mediul rural.

O altă întrebare este referitoare la consumul de băuturi carbogazoase care, de asemenea, consumate pe o perioadă foarte mare de timp și în cantități mari își pot pune accentul asupra sănătății noastre. Conform rezultatelor, 35% (53 de respondenți) au afirmat că obișnuiesc să consume băuturi acidulate de 2-3 ori pe săptămână, urmat de un procent de 27% (40 de respondenți) atribuit celor care consumă aceste băuturi doar când ies cu prietenii sau la diverse ocazii. 23% (35 de respondenți) dintre cei chestionați au spus că obișnuiesc să consume zilnic băuturi carbogazoase, în timp ce 15% (22 de respondenți) nu consumă deloc astfel de băuturi.

Cei mai mulți oameni care au susținut că obișnuiesc să consume băuturi carbogazoase zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână sunt reprezentați ai generației copiilor/tinerilor (15-40 ani), în special cei cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani, persoane care nu se confruntă cu probleme de sănătate și astfel nu acordă o mare atenție efectului băuturilor carbogazoase consumate. Sub aspectul genului respondenților, pentru consumul de băuturi carbogazoase la diverse întâlniri sau evenimente, precum și pentru consumul acestor băuturi de 2-3 ori pe săptămână au optat în număr mai mare reprezentantele sexului feminin, iar pentru consumul zilnic al acestor băuturi acidulate au optat majoritatea reprezentaților de sex masculin.

La polul opus, generația părinților/vârstnicilor acordă o mai mare atenție sănătății lor și evită consumul de băuturi acidulate (femeile cu preponderență) sau preferă să le consume doar la anumite ocazii speciale (în general, bărbații).

Referitor la consumul de alimente de tip fast-food, procentajele obținute sunt următoarele:

43% ( 65 de respondenți) dintre indivizi au răspuns că mănâncă astfel de alimente în mod ocazional, când ies în oraș;

23% (34 de respondenți) au spus că mănâncă alimente de tip fast-food cel puțin o dată pe săptămână;

21% (32 de respondenți) afirmă că fac tot posibilul în a consuma alimente cât mai sănătoase evitând să mănânce fast-food,

7% (10 respondenți) consumă o dată pe lună, iar la o diferență de 1%, 6% (9 respondenți) dintre ei obișnuiesc să mănânce aproape zilnic nesănătos.

Răspunsurile predominante în cazul generației tinere/copiilor au fost cele referitoare la consumul ocazional de alimente de tip fast-food, urmat de cele referitoare la consumul de alimente nesănătoase o dată pe săptămână (în general, persoanele din mediul urban). Aceste răspunsuri predomină atât în rândul consumatorilor de gen feminin, cât și în rândul consumatorilor de gen masculin. Cu toate că, tinerii mai au multe de învățat în ceea ce privește alimentația sănătoasă, rezultatul este totuși unul satisfăcător având în vedere că un număr foarte mic de persoane au spus că obișnuiesc să consume aproape zilnic. Generația părinților este mult mai atentă în ceea ce privește alimentele consumate, marea majoritate precizând că nu mănâncă nesănătos (în special reprezentantele genului feminin), protejându-și astfel sănătatea. În cazul reprezentanților de gen masculin, aceștia au mai optat și pentru consumul ocazional de alimente de tip fast-food.

În ceea ce privește consumul de sare, majoritatea persoanelor interogate (68% -102 respondenți) susțin faptul că deși mănâncă sărăt, nu fac abuz de acest ingredient, în timp ce 21% (32 respondenți) au răspuns că mănâncă sărat tot timpul, iar 11% (16 respondenți) afirmă că nu mănâncă sărat.

Dintre toate răspunsurile înregistrate și analizate, se constată că în cadrul generației tinere, predominante sunt cele referitoare la consumul moderat de sare, urmat de cel exagerat. Totodată, se observă neglijența persoanelor cu vârstă cuprinsă între 15-40 de ani la folosirea sării în alimentație, fapt generat și de problemele de sănătate mai mici sau chiar inexistente la acestă generație comparativ cu generația vârstnică (peste 40 de ani).

Comparând cu răspunsurile oferite de cealaltă generație analizată, se constată grija mai mare pentru sănătate acordată de generația vârstnică, prin prisma consumului mult mai redus de sare sau chiar deloc.

În niciuna dintre cele două generații comparate, nu se observă diferențe semnificative în ceea ce privește numărul persoanelor de gen feminin și masculin care au răspuns la întrebare cu o variantă sau alta.

După cum se poate observa în diagrama de mai sus, la întrebarea “Respectați cele 3 mese principale ale zilei?”, cu un procent semnificativ de 41% observăm că o mare parte din respondenți reușesc rareori să le respecte, urmat de un procent de 34% reprezentat de persoanele care de cele mai multe ori, reușesc să mănânce în mod corespunzător cele 3 mese, în timp ce un procent de 25% este alocat persoanelor care nu reușesc nicicum să respecte mesele principale ale zilei.

Și la această întrebare, în urma analizării datelor, se constată faptul că generația de astăzi este mult mai haotică în ceea ce privește organizarea timpului și totodată, a respectării celor 3 mese principale ale zilei. Astfel, persoanele cu vârstă cuprinsă între 15-40 de ani care au răspuns la întrebare – atât femei, cât și bărbați – nu reușesc să mănânce în mod corespunzător cele 3 mese principale sau reușesc, dar rareori.

Cele mai multe persoane – atât de gen feminin, cât și de gen masculin – care au afirmat că reușesc să respecte mesele principale ale zilei, fac parte din generația vârstnică (peste 40 de ani). La acest rezultat, conduce și faptul că odată cu înaintarea în vârstă, oamenii reușesc mult mai bine să se organizeze și să respecte un anumit program.

În urma prelucrării răspunsurilor la întrebarea “Se întâmplă să mâncați la ore târzii?”, am obținut mai multe procente semnificative: 35% dintre respondenți au susținut că mănâncă la ore târzii cel puțin o dată pe săptămână, 33% dintre aceștia afirmă că acest lucru se întâmplă destul de rar, iar 28% dintre respondenți spun că tot timpul ajung să mănânce la ore târzii. Un alt procent obținut, dar nesemnificativ având în vedere dimensiunea sa raportat la celelalte, este de 4% și revine persoanelor care spun că nu mănâncă niciodată la ore târzii.

Analizând datele, se constată faptul că generația tânără și cea vârstnică cuprind în ansamblul lor, toate cele 3 variante de răspuns semnificative. În cazul generației tinere, acestea sunt regăsite în mod aproximativ egal, iar în cazul generației vârstnice se distinge într-o oarecare măsură, ca răspuns dominant, rarele momente în care respondenții mănâncă la ore târzii. De asemenea, nu se observă o înclinație a unuia dintre genuri pentru unul dintre răspunsuri, precum și în cazul mediului de proveniență al acestora.

Activitatea fizică, după cum bine se știe, are un rol esențial în menținerea sănătății și a unei stări de spirit foarte bună. Astfel că, am inclus o întrebare referitoare la frecvența la care oamenii fac mișcare. Respondenții au avut ca răspunsuri preferate practicarea de activități fizice de câteva ori pe lună (40% dintre respondenți) și lipsa cu desăvârșire a activităților fizice (28% dintre respondenți). Alți 20% dintre persoanele chestionate au răspuns că practică activități fizice de câteva ori pe săptămână, iar 12% au spus că reușesc zilnic să facă mișcare.

În acest caz, generația tânără (în special cei cu vârste cuprinse între 15-20 de ani, 21-25 de ani și 26-30 de ani) a răspuns în mare măsură că fac sport de câteva ori pe lună sau chiar de 2-3 ori pe săptămână – răspunsuri favorite atât alea femeilor, cât și ale bărbaților. Rezultatele obținute sunt bune, întrucât prin practicarea unei activități fizice se menține sănătatea, și totodată, contribuie la menținerea unui stil de viață sănătos.

În mod contrar, generația vârstnică (peste 40 de ani) a optat în mod dominant pentru varianta “nu,deloc”, ceea ce înseamnă că nu practică activități fizice deloc. Astfel, din acest punct de vedere, sunt mai predispuși problemelor medicale deoarece sportul are rolul său în viața omului de zi cu zi.

Concluzionând, generația tânără este mult mai activă față de generația vârstnică, atât în rândul persoanelor de gen feminin, cât și în rândul persoanelor de gen masculin.

O altă întrebare referitoare la activitatea fizică întreprinsă de indivizi, este cum aleg aceștia să parcurgă o distanță de 2-3 km. După cum se observă în diagrama de mai sus, un procent semnificativ (48%) este atribuit persoanelor care au afirmat că parcurg o astfel de distanță pe jos, iar un alt procent mare (41%) este acordat indivizilor care au spus că folosesc un mijloc de transport în comun pentru o distanță de 2-3 km. În procent mai mic (11%) se află persoanele care au susținut că utilizează taxiul.

În rândul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 15-40 de ani – atât femei, cât și bărbați – cele mai frecvente răspunsuri au fost mersul pe jos (în special persoanele cu vârste cuprinse între 15-20 de ani și 21-25 de ani) și utilizarea unui mijloc de transport în comun. Referitor la mediul de proveniență a celor din generația tânără, se constată că persoanele din mediul urban sunt mai dispuse să meargă 2-3 km pe jos față de persoanele din mediul rural.

În rândul persoanelor cu vârstă peste 40 de ani – atât femei, cât și bărbați – cele mai întâlnite răspunsuri sunt, ca și în cazul generației tinere, folosirea unui mijloc de transport în comun, respectiv mersul pe jos.

Un alt aspect de interes în analizarea stilului de viață al celor două generații este gradul de satisfacție al subiecților atunci când vine vorba de propria greutate. Cu un procent semnificativ de 64%, oamenii au declarat că sunt foarte mulțumiți de propria greutate, 25% au afirmat că se mai pot aduce îmbunătățiri greutății actuale, în timp ce numai 11% au afirmat că nu sunt deloc mulțumiți de greutatea lor.

Cea mai mare parte a respondenților care și-au exprimat mulțumirea cu privire la propria greutate sunt persoane din generația tânără, persoane energice, al căror metabolism este foarte bun și constituie un avantaj în lupta împotriva kilogramelor în plus. De asemenea, există și persoane care au susținut că se mai pot aduce îmbunătățiri greutății lor, dar și câteva persoane nemulțumite de propria greutate.

La polul opus, respondenții cu vârstă de peste 40 de ani, au avut ca răspunsuri dominante “Nu, nu sunt deloc mulțumit/ă de greutatea mea” și “Se poate și mai bine”.

La ambele generații observate, nu există o diferență sesizabilă între răspunsurile acordate pe genuri, astfel că atât persoane de sex feminin, cât și persoane de sex masculin contribuie în mod aproximativ egal la conturarea rezultatelor dominante.

La întrebarea “Considerați că obiceiurile dumneavoastră de consum sunt influențate de restul familiei/prietenilor?”, majoritatea persoanelor (în procent de 63%) au susținut că nu sunt influențate, în timp ce 37% dintre acestea au afirmat că sunt influențate de familie sau prieteni în ceea ce privește obiceiurile de consum.

În urma analizării datelor, se constată că răspunsul conform căruia indivizii nu se lasă influențați de prieteni sau de familie când vine vorba despre obiceiurile de consum, este predominant atât pentru generația tânără, cât și pentru generația mai în vârstă.

În schimb, în ceea ce privește răspunsul potrivit căruia oamenii sunt influențați de prieteni sau familiei în privința obiceiurilor de consum, mare majoritate a persoanelor care l-au selectat sunt persoane tinere, cu vârste cuprinse între 15-20 de ani și 21-25 de ani.

Respondenților li s-a cerut să își exprime opinia cu privire la principalii factori care îi împiedică să aibă un stil de viață mai sănătos. Aceștia au susținut că printre cei mai importanți factori care îi împiedică să adopte un stil sănătos sunt lipsa timpului în procent de 35%, dificultatea de a-și schimba obiceiurile actuale în procent de 30%, dar și comoditatea în procent de 25%. Cele mai puțin invocați factori au fost lipsa banilor în procent de 7% și altele (boala, imposibilitatea de a găti) în procent de 2%.

Raportându-ne la generația tânără, în urma analizări datelor obținute, se observă o multitudine de factori pe care aceasta i-a invocat. Cel mai des factor menționat este lipsa timpului – atât în cazul bărbaților, cât și în cazul femeilor, din mediul urban și mediul rural – pentru toate categoriile de vârstă. Următorii factori precizați sunt dificultatea de a schimba obiceiurile actuale (întâlnit la toate categoriile de vârstă, indiferent de gen și mediu de proveniență) și comoditatea (în special în cazul tinerilor de 15-20 de ani). Indivizii care au menționat ca factor ce îi împiedică să aibă un stil de viață mai sănătos lipsa banilor sunt studenți cu vârsta cuprinsă între 21-25 de ani.

În cazul persoanelor peste 40 de ani, se identifică 3 mari factori: comoditatea – se manifestă atât la femei cât și la bărbați, indiferent de mediul de proveniență; lipsa timpului – invocat mai mult de reprezentantele genului feminin; dificultatea de a schimba obiceiurile actuale – factor menționat mai mult de reprezentanții genului masculin.

Dulciurile, în mare lor măsură, au un conținut ridicat de zahăr, fapt ce poate avea consecințe în timp asupră sănătății oamenilor. Rolul acestei întrebări referitoare este de a afla frecvența de consum a indivizilor atunci când vine vorba de dulciuri.

Din numărul total de respondenți 44% au afirmat că obișnuiesc să mănânce dulciuri zilnic, ceea ce semnifică un consum de zahăr ridicat pentru organism și o amenințare asupra sănătății indivizilor. Următorul procent semnificativ, de 35%, este asociat consumului de dulciuri de 3-4 ori pe săptămână, urmat de cei care au răspuns cu 11% că mănâncă dulciuri de 2-3 ori pe lună., în timp ce 9% au afirmat că se întâmplă să consume dulciuri doar la ocazii speciale (aniversări, evenimente importante etc.). În procent nesemnificativ de numai 1% s-au regăsit persoanele care nu mănâncă dulciuri deloc.

Din interpretarea datelor rezultă faptul că majoritatea persoanelor care au răspuns că obișnuiesc să mănânce zilnic dulciuri fac parte din generația tânără, în special persoanele cu vârste între 15-20 de ani și 21-25 de ani de sex feminin. Rezultatul nu este unul satisfăcător, raportându-ne la efectele consumului mare de zahăr din dulciuri asupra sănătății pe termen lung, precum și asupra greutății corporale.

Din acest punct de vedere, persoanele cu vârstă de peste 40 de ani au optat în principal pentru 2 răspunsuri (indiferent de genul sau mediul de proveniență): consumul de dulciuri de 3-4 ori pe săptămână și consumul acestora de cel mult 2-3 ori pe lună – ceea ce demonstrează o atenție mai ridicată pentru protejarea sănătății în comparație cu cei tineri.

Un alt element important pentru protejarea sănătății indivizilor îl reprezintă efectuarea unui consult medical amănunțit în mod regulat. Răspunsurile primite la întrebarea “Când ați făcut ultima dată un consult medical amănunțit?” au fost următoarele: 39% dintre respondenți au precizat că au efectuat un astfel de consult în ultimul an, 25% dintre aceștia au susținut că nu a trecut mai mult de 6 luni de când au făcut un consult amănunțit, 21% au afirmat că au trecut 2 ani de la ultimul consult, iar 15% au recunoscut că nu au făcut niciodată un consult medical amănunțit.

Persoanele din generația tânără au răspuns în mod frecvent că ultimul consult medical amănunțit a fost efectuat în ultimul an sau în urmă cu mai bine de 2 ani, ceea ce reprezintă un lucru bun deoarece își monitorizează sănătatea și pot preveni astfel denaturarea acesteia pe parcursul anilor. Aceste răspunsuri au fost alese în număr mare indiferent de genul sau de mediul de proveniență al persoanelor chestionate.

Persoanele din generația mai vârstnică au o mai mare grijă de sănătatea lor, întrucât cele mai multe persoane din această categorie au răspuns că au efectuat un consult medical amănunțit recent, în ultimele 6 luni sau în ultimul an (indiferent de gen).

După cum se știe, pentru o viață sănătoasă este recomandat să consumăm cel puțin 2 litri de apă pe zi. De aceea, am ales să introduc o întrebare prin care să identific dacă oamenii respectă această recomandare sau nu. Peste jumătate din numărul total al respondenților, mai exact 52%, au precizat că beau cel puțin 1 litru de apă pe parcursul unei zile obișnuite. În procent de 36% s-au aflat cei care consumă apă în mod recomandat, de cel puțin 2 litri pe zi. La polul opus, se află cei care beau mai puțin de 0,5 litri de apă pe zi, în procent de 7%, și cei care consumă foarte puțină apă pe zi sau aproape deloc, cu un procent de 5%.

La această întrebare, atât persoanele din generația tânără, cât și cele din generația vârstnică au avut ca răspunsuri frecvente consumul de cel puțin 2 litri de apă pe zi (în special reprezentantele sexului feminin) și de cel puțin 1 litru pe zi. Diferența o constituie faptul că persoanele de peste 40 de ani au folosit doar aceste două răspunsuri, pe când celelalte răspunsuri cele mai puțin folosite, respectiv consumul redus de apă și cel de 0,5 litri pe zi, s-au regăsit printre răspunsurile generației tinere (în special la cei cu vârste cuprinse între 21-25 de ani).

Concluzionând, ambele generații încearcă să consume cantitatea recomandată de apă pe parcursul unei zile obișnuite, fapt ce conduce la menținerea stării de sănătate prin hidratarea corespunzătoare a corpului.

La menținerea stării de sănătate contribuie și orele de somn pe care un individ le are pe parcursul nopții. Cu un procent semnificativ de 55%, reiese faptul că respondenții dorm în jur de 8 ore pe noapte, alți 33% dintre aceștia dorm în jur de 6 ore pe noapte, iar 12% reușesc să doarmă mai mult de 10 ore pe noapte.

În categoria generației tinere se regăsesc toate cele 3 variante de răspuns, însă predominant este răspunsul conform căruia persoanele chestionate reușesc să doarmă în jur de 8 ore pe noapte, răspuns favorit indiferent de gen. Cei 12% care au afirmat că dorm mai bine de 10 ore pe noapte sunt adolescenții și tinerii studenți cu vârste cuprinse între 15-20 de ani și 21-25 de ani (în special persoane de gen feminin).

La polul opus, persoanele peste 40 de ani se împart în două categorii: persoanele care reușesc să doarmă aproximativ 8 ore pe noapte (în special reprezentații sexului masculin) și persoanele care dorm în jur de 6 ore pe noapte (în special reprezentantele sexului feminin).

Concluzionând, persoanele din generația tânără reușesc mai mult să-și atingă numărul optim de ore de somn pe noapte, în timp ce persoanele mai vârstnice dorm în general mai puține ore pe noapte decât este recomandat.

Alimentația este foarte importantă atunci când vine vorba de un stil de viață sănătos. Consumul de legume și fructe în mod regulat ne ajută la menținerea imunității și la protejarea sănătății împotriva anumitor boli.

Răspunsurile primite la această întrebare sunt mulțumitoare, având în vedere că peste jumătate dintre cei întrebați (53%), au răspuns că obișnuiesc să mănânce în mod regulat legume și fructe. Acest lucru înseamnă că acordă o atenție mai mare consumului diversificat atât de legume, cât și de fructe și o grijă mai accentuată pentru alegerea alimentelor sănătoase. Ambele generații au optat pentru această variantă de răspuns, indiferent de gen sau de mediul de proveniență, ceea ce reprezintă că își protejează deopotrivă propria sănătate.

De asemenea, pentru consumul zilnic de fructe (18%) și cel de legume (12%) au optat persoane din ambele generații în mod aproximativ la fel.

Deosebirea apare în cazul consumului rar de fructe (8%) si de legume (9%) care este înregistrat în rândul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 15-20 de ani.

Întrebați cum obișnuiesc să se relaxeze după o zi stresantă, un pic peste jumătate din totalul respondenților (52%) au spus că preferă să se relaxeze stând în fața televizorului, alți 25% au susținut că preferă să citească o carte, iar alți 23% dintre ei au afirmat că preferă să iasă la o plimbare împreună cu familia sau cu prietenii.

Răspunsul cel mai frecvent, respectiv vizionarea unei emisiuni/film în fața televizorului aparține deopotrivă persoanelor din generația tânără, cât și persoanelor din generația vârstnică, indiferet de mediul de proveniență al acestora sau de gen.

Pentru răspunsul potrivit căruia se preferă citirea unei cărți, s-au remarcat în general persoanele cu vârstă de peste 40 de ani (generația vârstnică) și o parte din generația tânără (respecitiv 21-25 ani, 26-30 de ani și 31-35 de ani), mai ales persoanele de sex feminin.

Răspunsul care a înregistrat cel mai mic procent, respectiv ieșirea la o plimbare alături de membri familiei sau de prieteni, a fost ales în mare parte de generația tânără (în special de cei cu vârste între 15-20 ani, 21-25 ani și 26-30 ani), indiferent de sex sau de mediul de proveniență.

În ceea ce privește numărul orelor petrecute în fața calculatorului, 39% dintre respondenți au spus că petrec în jur de o oră sau chiar deloc, 28% dintre respondenți au afirmat că stau în fața calculatorului în jur de 2-3 ore pe zi, 18% petrec mai mult de 5 ore, iar 15% în jur de 5 ore alocă timpului petrecut în fața calculatorului.

După cum se poate observa, cei mai mulți au susținut că nu petrec timp aproape deloc în fața calculatorului ceea ce reprezintă un aspect important pentru sănătatea respondenților din ambele generații întrucât acest răspuns se regăsește ca fiind dominant în toate cateoriile de vârstă.

Cei care au răspuns că petrec în jur de 2-3 ore pe zi la calculator sunt în mare parte persoane tinere (în special cele cu vârste de 15-20 de ani și 21-25 de ani), de gen feminin și masculin, din mediul rural și mediul urban.

Respondenții care au precizat că petrec 5 ore sau chiar mai mult de 5 ore în fața calculatorului sunt atât persoane tinere, cât și persoane de peste 40 de ani, de gen feminin și de gen masculin. O parte semnificativă dintre aceștia ajung să petreacă acest timp în fața calculatorului prin prisma jobului avut.

După ce am trecut respondenții prin toate întrebările legate de alimentație, sport, consumul de băuturi, numărul de ore de somn pe noapte, efectuarea de consultații medicale amănunțite ș.a.m.d, am urmărit să obțin opinia acestora cu privire la propriul lor stil de viață. Puși fiind să-și exprime părerea, 45% dintre persoane au spus că au un stil de viață sănătos, dar nu în totalitate, 26% au afirmat că nu consideră a avea un stil de viață sănătos însă încearcă să schimbe acest lucru, 18% consideră că au un stil de viață sănătos, iar 11% au recunoscut că nu au un stil de viață sănătos și nici nu doresc să schimbe acest lucru.

Ambele generații studiate au avut ca răspuns favorit faptul că au un stil de viață sănătos, dar nu în totalitate, răspuns favorit atât în rândul persoanelor de gen feminin cât și de gen masculin.

Majoritatea persoanelor care recunosc că nu au un stil de viață sănătos, dar care încearcă să schimbe acest lucru apațin generației de peste 40 de ani și o parte din generația tânătă (în special cei cu vârste de 21-25 de ani). Preocupate de schimbarea stilului de viață, sunt conform analizării datelor, cu precădere persoanele de gen feminin.

Concluzionând, ambele generații consideră că nu au un stil de viață nesănătos în totalitate, sau dacă au, fac eforturi să schimbe acest aspect, conștientizând faptul că sănătatea este cea mai importantă, iar protejarea acesteia se poate face doar prin adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos.

Din totalul de 150 de respondenți, segmentul preponderent este reprezentat de persoanele cu vârste cuprinse între 21-25 de ani (51 persoane), 15-20 de ani (48 persoane) și persoanele peste 45 de ani (19 persoane). La polul opus, înregistrăm persoanele cu vârste cuprinse între 31-45 de ani (3%, 2% respectiv 3%).

Raportat la sexul persoanelor chestionate, observăm o diferență între numărul femeilor participante în cadrul chestionarului care este dublu față de numărul bărbaților. Astfel, 67% (101) dintre respondenți sunt femei, iar numai 37% (49) sunt bărbați.

Dintre persoanele chestionate, marea majoritate sunt studenți/elevi și încă nu lucrează, urmat de cei care înregistrează un venit lunar cuprins între 1000-2000 de lei. 11% au venituri lunare cuprinse între 2000-3000 de lei, în timp ce la numai 1% diferență se află cei care au un venit peste 3000 de lei, la egalitate cu cei care au venituri sub 1000 de lei.

Referitor la studiile celor ce au participat la chestionar, constatăm că o mare parte din indivizi au studii liceale și universitare de tip licentă, în procente de 51% (76 respondenți) respectiv 33% (50 de respondenți). Restul respondenților se încadrează în studii de tip postliceale (7% – 10 respondenți), master (6% – 9 respondenți) și altele (3% – 6 persoane).

În urma chestionării celor 150 de persoane cu privire la mediul de proveniență, observăm ca numărul celor ce provin din mediul urban, respectiv mediul rural este aproximativ apropiat. Astfel, din totalul participanților la chestionar, 58% (87 dintre respondenți) provin din mediul urban, în timp ce restul de 42% (63 dintre respondenți) provin din mediul rural.

Analizarea confirmării/infirmării ipotezelor

În urma prelucrării tuturor datelor și a analizării răspunsurilor oferite la toate întrebările, putem stabili care dintre ipotezele stabilite inițiale se confirmă sau se infirmă.

Astfel, prima ipoteză care presupune că nu există diferențe semnificative între tineri și vârstnici privitor la consumul de alimente și băuturi nu se confirmă în totalitate. Dacă în ceea ce privește consumul de legume și fructe, răspunsurile celor două generații sunt similare, precum și în cazul băuturilor alcoolice, în ceea ce privește consumul de sare, dulciuri, alimente de tip fast-food și consumul de băuturi carbogazoase, răspunsurile diferă. Astfel că, generația vârstnică este mult mai atentă la alegerea alimentației și a băuturilor, protejându-și în acest fel sănătatea, menținând totodată un stil de viață sănătos.

Referitor la cea de-a doua ipoteză “Consumul de tutun și alcool nu anulează stilul de viață sănătos al individului atâta vreme cât nu există efecte nocive semnificative asupra sănătății” se infirmă cu desăvârșire întrucât efectele produse de consumul de alcool și tutun își fac simțite efectele negative pe parcursul trecerii anilor, ceea ce implicit conduc la un stil de viață nesănătos și la o stare de sănătate precară.

Cea de-a 3-a ipoteză presupune că principalul factor care împiedică generația tânără să adopte un stil de viață sănătos este lipsa banilor, ipoteză care se confirmă 100% deoarece singurii care au spus că sunt impiedicați de lipsa banilor să aibă un stil de viață sănătos au fost persoanele cu vârsta cuprinsă între 21-25 de ani.

Cea de-a 4-a ipoteză presupune că femeile din ambele generații sunt mai preocupate de sănătate, ca element al stilului de viață, comparativ cu bărbații, ipoteză ce se confirmă în mare parte, întrucât acestea fac mai multe schimbări în ceea ce privește stilul lor de sănătate, în timp ce bărbații, chiar dacă realizeaza că duc un stil de viață nesănătos, nu fac nicio modificare în acest sens.

Ultima ipoteză se referă la faptul că principalul factor care împiedică generația vârstnică să adopte un stil de viață sănătos este comoditatea, ipoteză care se confirmă prin analizarea datelor obținute, factor aflat în strânsă legătură cu dificultatea de a-și schimba obiceiurile actuale de consum.

Concluzii

Sănătatea, ca element esențial al stilului de viață, este influențată la rândul său de o varietate de factori. În prezenta lucrare, pentru elaborarea studiului de caz s-au utilizat următorele elemente: consumul de alcool, cafea și tutun, consumul de alimente de tip fast-food, consumul de băuturi carbogazoase, activitățile fizice, numărul orelor de somn pe noapte, respectarea meselor principale ale zilei, consumul de apă în cantități recomandate, efetuarea unui consult medical amănunțit, exprimarea opiniei despre greutatea personală, despre stilul de viață și despre factorii care îi împiedică să aibă un stil de viață sănătos ș.a.m.d.

După cum se poate vedea, am identificat și am analizat principalii factori care influențează comportamentul de consum al oamenilor din punctul de vedere al stilului lor de viață, totodată identificând care dintre ipotezele de cercetare s-au confirmat și care nu.

Teza de cercetare a reprezentat-o identificarea diferențelor existente între generația tânără/de astăzi (între 15 și 40 de ani) și generația vârstnică/de ieri (peste 40 de ani) privitor doar la modul în care consumatorii înțeleg să-și protejeze sănătatea, ca element esențial al stilului lor de viață. În urma prelucrării și analizării datelor obținute prin chestionar, s-a demonstrat în mod clar că există diferențe mari între cele două generații, dar și câteva aspecte similare.

În ceea ce privește cele 5 ipoteze stabilite înaintea interpretării datelor, se constată faptul că există atât ipoteze care se confirmă (precum cea corespunzător căreia comoditatea este principalul factor care împiedică generația vârstnică să adopte un stil de viață mai sănătos, cea potrivit căreia lipsa banilor împiedică generația tânără să aibă un stil de viață sănătos și cea conform căreia femeile din ambele generații sunt mai preocupate de sănătate), cât și ipoteze care se infirmă (cea potrivit căreia între cele două generații nu există diferențe semnificative cu privire la consumul de alimente și de băuturi și cea conform căreia consumul de tutun și alcool nu anulează stilul de viață sănătos al individului atâta vreme cât nu există efecte nocive semnificative asupra sănătății).

În final, diferențele dintre cele două generații sunt vizibile, întrucât generația vâstnică alocă o importanță deosebită sănătații, prin prisma stilului de viață adoptat, în timp ce generația tânără încă nu a realizat pe deplin importanța alegerilor pe care le facem atunci când vine vorba de consum. Însă, faptul că o parte dintre răspunsurile satisfăcătoare s-au înregistrat în ambele generații, acest aspect demonstrează că generația tânără este pe drumul cel bun pentru că încearcă să aducă modificări pozitive în stilul de viață actual al acestora.

Referințe bibliografice

Cătoiu, I. și Teodorescu, N. “Comportamentul consumatorului”, Ed. Uranus, București, 2004.

Vasile, Marian. Stiluri de viață în România postcomunistă. Ce modele comportamentale adoptăm și de ce., Ed. Lumen, Iași, 2010.

Fennis, Bob. “Advertising, consumer behaviour and health: Exploring possibilities for health promotion”, International Journal of Medical Marketing, (2003), vol.3-4.

Scritub, Delimitări conceptuale și tipologii ale stilului de viață, accesat pe data de 5 martie 2016, http://www.scritub.com/jurnalism/Delimitari-conceptuale-si-tipo33124.php

Hewlett, P. și Wadsworth, E. "Tea, coffee and associated lifestyle factors", British Food Journal, (2012), Vol. 114 Iss 3 pp. 416 – 427.

Dale, H., Brassington, L. și King, K. "The impact of healthy lifestyle interventions on mental health and wellbeing: a systematic review", Mental Health Review Journal, (2014), Vol. 19 Iss 1 pp. 1 – 26.

Coppola, G., “Health, Lifestyle and Growth”, Social Exclusion:Short and Long Term Causes and Consequences, chapter 2, (2012), pp.17-34