Considerații Privind Auditarea Situațiilor Financiare

INTRODUCERE

Într-un mediu de afaceri dinamic aflat într-o stare de continuă căutare, entitățile patrimoniale se confruntă cu probleme deosebite, noi, pentru care managementul trebuie să găsească soluții salvatoare, ce nu de puține ori sunt pline de ingeniozitate. Piețele sunt într-o continuă frămantare, firmele devenind peste noapte deosebit de atractive sau fără nici un sprijin din partea propriilor lor investitori, și asta nu de puține ori doar în urma unui „zvon”.

Într-o asemenea conjunctură, pentru a păși pe trepte mai înalte sau doar pentru a supraviețui, „imaginația ingineriei financiare moderne reclamă, la rândul ei, o informațiecontabilă în absența normalizării și a doctrinei contabile”. Contabilitatea, ca joc social, isi defineste în procesul de construire a informației financiare propriile reguli. Standardele internaționale, ca regului normalizatoare ale contabilității, vin să amelioreze producția de informații contabile și să reducă diferențele ce pot apărea în situațiile financiare, astfel încât acestea să reflecte cu fidelitate realitatea economică.

În afară de faptul că profesia contabilă trebuie să participe activ la procesul de normalizare a contabilității, este absolut necesar ca producătorul de informații contabile să manifeste profesionalism, să fie obiectiv în aprecierile pe care le face, cat și în momentul în care înregistrează aceste aprecieri.

Din punct de vedere teoretic afirmațiile sunt valabile, dar practic nu este greu de argumentat că există o notă de subiectivism, care este de multe ori de neevitat. Această notă de subiectivism a producătorilor de informații contabile, este generată de doi factori:

– natura umană- care este o subiectivitate naturală;

– atașamentul față de societate-care duce la o subiectivitate de atasament.

Apare astfel un conflict potențial de interese între producătorii de informație contabile și între utilizatorii săi. Utilizatorii de informații financiar contabile manifestă o lipsă de încredere și de scepticism față de producătorii de situații financiare, considerând că aceștia nu sunt independenți față de operațiunile efectuate și situațiile financiare prezentate, punându-le la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea și uneori chiar și calitățile moral profesionale.

A apărut astfel necesitatea ca între producătorii și utilizatorii de situații financiare, să se interpună o nouă categorie profesională-auditorii financiari, care au menirea să controleze situațiile financiare și să formuleze o opinie independentă despre realitatea și corectitudinea datelor prezentate în situațiile anuale de sinteză.

Auditul financiar este un proces sistematic de obținere și evaluare obiectivă a probelor, privind aserțiunile referitoare la tranzacțiile și evenimentele derulate într-o entitate patrimonială, pentru confirmarea gradului de corespondență dintre aceste aserțiuni, stabilirea criteriilor ce au stat la baza lor și comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesați.

Transparența activității firmelor, impusă de mediul economic în care își desfășoară activitatea, determină ca un număr tot mai mare de societăți, chiar închise să-și auditeze situațiile financiare, pentru a asigura utilizatorii externi și interni de informații financiar contabile, că acestea sunt nepărtinitoare, sincere și reflectă realitatea nudă, așa cum este prezentată de contabilitate.

Mediul de afaceri românesc, privit ca un subsistem al angrenajului de afaceri internațional, a traversat o perioadă de transformări profunde și novatoare. Firmele românești au fost angrenate în acest proces de schimbări și transformări, care implică și o serie de riscuri inerente unor astfel de evoluții, necesitând o adaptare rapidă la toate aceste schimbări.

Contabilitatea, la randul ei, a introdus proceduri de prelucrare, control și sinteză corespunzătoare cerințelor informațiilor financiar-contabile dematerializate, reflectării contabile a operațiunilor patrimoniale și extrapatrimoniale în conturile anuale în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

Un pas important în dezvoltarea activității de audit financiar în țara noastră, l-a constituit asimilarea Standardelor Internaționale de Audit ale Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), inclusiv a Cadrului General al Standardelor Internaționale de Audit, ca bază de efectuare a auditului financiar în România, asigurându-se astfel alinierea acestei activități la nivel internațional.

Apariția „Camerei Auditorilor Financiari din Romania” (CAFR), pe scena romanească, cu rol de reglementare și supraveghere a activității de audit financiar, este benefică ținând cont că piața serviciilor de audit este o piață în formare în România și este necesar ca aceasta să se dezvolte pe principii sănătoase. Această piață va purta multă vreme amprenta modului în care Camera Auditorilor Financiari, ca organism profesional a ințeles să asigure aplicarea standardelor și a normelor profesionale în domeniu.

Societatea North Star SRL este o persoană juridică română având forma de societate cu răspundere limitată și iși desfașoară activitatea în conformitate cu legile române și Codul Comercial Român, reflectate în statutul și contractul societății.

Potrivit statutului său, obiectul de activitate inițial al SC North Star SRL era de prestări servicii în domeniul maritim, ulterior extinzându-și sfera de cuprindere, astfel că în momentul de față domeniul principal de activitate este : ”Alte activități anexe transporturilor” – cod CAEN 5229.

Societatea auditată a aplicat din anul 2004 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, conform Ordinului nr.94/2001 elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, iar din anul 2006 aplică prevederile O.M.F.P. nr. 1752/2005.

Auditarea situațiilor financiare se va efectua de către societatea S.C. Minea Audit Consulting S.R.L., Membru la CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI din ROMÂNIA – autorizație nr 911.

CAPITOLUL I

1.1. Considerații privind planificarea unui audit al situațiilor financiare și evaluarea riscurilor

Obiectivul unui audit al situațiilor financiare

Auditul financiar este un proces sistematic de obținere și evaluare obiectivă a probelor, privind aserțiunile referitoare la tranzacțiile și evenimentele derulate într-o entitate patrimonială, pentru confirmarea gradului de corespondență dintre aceste aserțiuni, stabilirea criteriilor ce au stat la baza lor și comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesați.

Obiectivul primordial al auditului financiar, este exprimarea de către un auditor financiar independent, a unei opinii, potrivit căreia situațiile financiare au fost întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru general de raportare identificat (Standardele Internaționale de Contabilitate).

Un audit al situațiilor financiare reprezintă o misiune de asigurare, așa cum este definit în ”Cadrul general internațional pentru o misiune de asigurare”. Cadrul definește și descrie elementele și obiectivele unei misiuni de asigurare. Standardele Internaționale de Audit aplică acest Cadru în contextul unui audit al situațiilor financiare și conțin principiile de bază și procededurile esențiale, însoțite de recomandări, pentru a fi aplicate într-un astfel de audit. Așa cum este prezentat în Cadru , o condiție pentru acceptarea unei misiuni de asigurare este aceea că criteriile menționate în definiție sunt “criterii adecvate” și sunt disponibile utilizatorilor vizați.

Cerințe de etică cu privire la un audit al situațiilor financiare

Codul privind conduita etică și profesională reprezintă „biblia” auditorului financiar.

Acesta constituie baza pe care au fost fundamentate normele de etică, reguli detaliate, îndrumări, standarde de desfășurare a activității pentru auditorii financiari. Camera Auditorilor Financiari din Romania, recunoscând responsabilitățile profesiunii de auditor financiar, a elaborat codul național în consonanță cu codul internațional elaborat de IFAC. Profesiunea de auditor financiar la nivel mondial, se desfășoară într-un mediu caracterizat de culturi și reglementări diferite. Cu toate acestea, scopul de bază al codului trebuie respectat întotdeauna. Este convenit ca, în situațiile în care o normă națională intră în conflict cu o prevedere a codului, norma națională va prevala. Elaborarea codului a avut la bază faptul că obiectivele și principiile fundamentale sunt egal valabile pentru toți auditorii financiari, indiferent de sectoarele de activitate unde desfășoară misiuni de audit. Este clar că identitatea profesiei de auditor financiar este caracterizată la nivel mondial prin încercarea de atingere a unui număr de obiective comune și prin respectarea unor principii fundamentale în acest scop.

Codul privind conduita etică și profesională în domeniul auditului financiar recunoaște că obiectivele profesiei de auditor financiar le reprezintă desfășurarea activității la cele mai înalte standarde de profesionalism, pentru a atinge cel mai înalt nivel de performanță. Codul furnizează îndrumări și norme profesionale referitoare la aplicarea în practică a obiectivelor și principiilor fundamentale în ceea ce privește un număr de situații specifice ce apar în profesia de auditor financiar.

Desfașurarea unui audit al situațiilor financiare

Auditorul trebuie să desfașoare un audit în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit (ISA).

ISA conține principii de bază și proceduri esențiale, însoțite de recomandările aferente, sub forma materialelor explicative și a altor materiale, inclusiv anexele. Principiile de bază și procedurile esențiale trebuie înțelelse și aplicate în contextul materialelor explicative și a altor materiale ce conțin recomandări relevante pentru aplicarea lor. Textul intregului Standard este luat în considerare pentru a întelege și aplica princiile de bază și procedurile esențiale.

Pentru desfașurarea unui audit în conformitate cu ISA, auditorul este, de asemenea, conștient și ia în considerare “Declarațiile Internaționale Privind Practica De Audit” (IAPS) aplicabile misiunii de audit. IAPS acorda auditorilor recomandări de interpretare și asistență practică pentru implementarea ISA. Un auditor care nu aplică recomadările incluse în IAPS relevant trebuie să fie pregătit să explice în ce mod au fost îndeplinite pricipiile de bază și procedurile esențiale din Standard tratate in IAPS.

Auditorul poate desfășura auditul în conformitate cu ISA și standardele de audit ale unei jurisdicții sau țări specifice.

Aria de aplicabilitate a unui audit

Expresia “Aria de aplicabilitate a unui audit” se referă la procedurile de audit presupuse a fi necesare în circumstanțele respective pentru a realiza obiectivul auditului.

Procedurile de audit pentru desfășurarea unui audit în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit trebuie să fie determinate de către auditor în conformitate cu fiecare dintre Standardele Internationale de Audit relevant pentru audit.

În desfașurarea auditului, auditorilor li se poate cere ca, pe lângă ISA, să respecte și alte cerințe profesionale, legale sau reglementare. ISA nu prelevează asupra legislație si reglementărilor legale ce guvernează auditul situațiilor financiare. În cazul în care acele legi și reglementări sunt diferite față de ISA, atunci un audit desfașurat în conformitate cu legislația și reglementările locale nu este în mod automat conform cu ISA.

În situația în care auditorul desfașoară auditul în conformitate cu ISA și cu standardele unei jurisdicții sau țări specifice, în plus față de conformitatea cu fiecare dintre ISA relevante pentru respectivul audit, auditorul aplică și orice procedură de audit adițională necasară pentru obținerea conformitații cu standardele relevante ale jurisdicției sau țării.

Documentația de audit

Documentația reprezintă dosarele privind procedurile de audit realizate, probele de audit relevante obținute și concluziile la care a ajuns auditorul.

Auditorul ar trebui să redacteze, la momentul oportun, documentația de audit care să cuprindă:

a)o înregistrare suficientă și adecvată a bazei în funcție de care a fost întocmit raportul de audit,

b)probe pentru a susține că auditul s-a desfașurat în conformitate cu ISA-urile și cu cerințele juridice și de reglementările aplicabile.

Planificarea unui audit al situațiilor financiare

Auditorul ar trebui să planifice auditul astfel încât misiunea să fie desfășurata într-un mod eficace.

Planificarea unui audit implică stabilirea strategiei generale de audit pentru misiune și dezvoltarea planului de audit, în scopul reducerii riscului de audit pană la nivelul suficient de scăzut. Planificarea implică partenerul misiunii și alți membrii –cheie ai echipei misiunii pentru a beneficia de experiența și percepția acestora și pentru a crește eficacitatea și eficiența procesului de planificare.

Planificarea adecvată ajută la asigurarea faptului că domeniile importante ale auditului le este acordată atenția cuvenită, că eventualele probleme sunt identificate și rezolvate în timp util și că misiunea de audit este organizată și gestionată corespunzător astfel încât să fie desfășurată într-un mod eficient și eficace. Planificarea adecvată ajută de asemenea la repartizarea corespunzătoare a activității între membrii echipei misiunii și examinarea muncii acestora și ajută, acolo unde este cazul, la coordonarea activității desfășurate de auditorii componentelor și de experți. Natura și amploarea activităților de planificare depind în funcție de mărimea și complexitatea entității de experiența precedenta a auditorului în legatură cu entitatea și de modificările circumstanțelor care au loc pe parcursul desfășurarii misiunii de audit.

Planificarea nu este o fază distinctă a auditului, ci mai degrabă un proces continuu și repetitiv care deseori începe în scurt timp după (sau în legătură cu) încheierea auditului precedent și continuă până la încheierea misiunii de audit respective. Cu toate acestea, în planificarea unui audit, auditorul trebuie să ia în considerare momentul oportun pentru diferite activitați de planificare și proceduri de audit care trebuie încheiate înainte de desfășurarea altor proceduri de audit. De exemplu, auditorul planifică discuțiile dintre membrii echipei misiunii, procedurile analitice care trebuie aplicate drept proceduri de evaluare a riscurilor, obținerea unor cunostințe generale cu privire la cadrul legal și de reglementare aplicabil entității și modul în care entitatea se conformează acelui cadru, stabilirea pragului de semnificație, implicarea experților și desfășurarea altor proceduri de evaluarea riscurilor de prezentări eronate semnificafiv și desfășurarea altor proceduri de audit la nivelul declarațiilor pentru clasele de tranzacții, soldurile conturilor și informații furnizate care răspund la acele riscuri.

Planul de audit

Auditorul ar trebui să întocmească un plan de audit pentru auditul respectiv în scopul reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil.

Planul de audit este mai detaliat și include natura, momentul și amploarea procedurilor de audit ce trebuie desfășurate de către membrii echipei de audit în scopul obținerii probelor de audit suficiente și adecvate pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil. Documentarea planului de audit servește, de asemenea, ca înregistrare a planificării și desfășurării corespunzătoare a procedurilor de audit care pot fi examinate și aprobate înainte de desfășurarea altor proceduri de audit.

Planul de audit include

o descriere a naturii, momentului și amplorii procedurilor planificare de evaluare a riscului, suficientă pentru a evalua riscurile de prezentări eronate semnnificativ, așa cum se arată în ISA 315 “Cunoașterea și înțelegerea entității și a mediului sau și evaluarea riscurilor de prezentări eronate semnificativ”

o descriere a naturii, momentului și amplorii altor procededuri planificate de audit la nivelul declarațiilor pentru fiecare clasă importantă de tranzacții, solduri ale conturilor și informații prezentate, așa cum se arată în ISA 330 “procedurile auditorului ca reacție la riscurile evaluate”. Planul pentru alte proceduri de audit reflectă decizia auditorului dacă să testeze eficacitatea operatională a controalelor și natura, momentul și amploarea controlului de fond planificat;

alte astfel de proceduri suplimentare de audit necesare pentru misiune în scopul conformării la ISA-uri (spre exemplu, căutarea unei căi de comunicare directă cu avocații entitații)

Planificarea acestor proceduri de audit are loc pe parcursul auditului pe masură ce se elaborează planul de audit pentru misiune. De exemplu, planificarea procedurilor auditorului de evaluare a riscului are loc, în mod natural, la începutul procesului de audit. Cu toate acestea, planificarea naturii, a momentului și amplorii altor proceduri de audit specifice depinde de rezultatul acelor proceduri de evaluare a riscurilor. În plus, auditorul poate începe desfășurarea altor proceduri de audit pentru anumite clase de tranzacții, solduri ale conturilor și informații prezentate înainte de finalizarea planului de audit detaliat care conține toate celelalte proceduri de audit rămase.

Pentru început , valoarea:

cifrei de afaceri, costul vanzărilor, profitul brut și net;

activele imobilizate, stocurilor, creanțelor, disponibilităților, datoriilor și altor posturi importante trebuie comparată cu cea a anului precedent (cu cea planificată, dacă există)

Pornind de la cunoștințele despre activitate și așteptările societății, din comparații trebuie trase concluziile următoare:

-dacă valorile pe ansamblu par rezonabile;

-dacă valorile individuale sunt rezonabile.

Scopul acestui exercițiu este de a identifica erorile probabile din aceste valori provizorii și elementele care necesită investigații suplimentare și o posibilă concentrare a efortului de audit.

Auditorul trebuie să se asigure ca efectul posibilelor fraude sau erori este luat în considerare. În cursul evaluării riscului poate deveni evident că o anumită activitate sau anumite înregistrări contabile ale clientului pot fi mai înclinate spre apariția fraudelor sau a erorilor. Aceste riscuri speciale trebuie identificate și trebuie luate măsuri pentru micșorarea efectului lor asupra auditului.

Condițiile sau evenimentele care măresc riscul de frauda sau de eroare includ:

experiența sau incidente anterioare care pun în discuție integritatea sau competența conducerii sau a altor angajați

presiunile financiare sau de raportare din cadrul unei entități;

carențe în structura și operarea sistemelor de contabilitate și control intern;

tranzacții neobisnuite

probleme în obținerea de probe de audit suficiente, precum și controlul inadecvat al datelor din mediul sistemelor informatice

De asemenea, trebuie văzut dacă activitatea clientului este susceptibilă de spălarea banilor.

Documentarea evaluării riscului de audit și componentelor acestuia: riscul inerent, de control și de nedetectare.

Pentru fiecare angajament de audit este necesară evaluarea riscului ca auditorii să prezinte o opinie de audit necorespunzătoare asupra situațiilor financiare. Acest risc, cunoscut ca risc de audit, poate fi împarțit pe trei componente: riscul inerent, de control și de nedetectare. Auditorul trebuie să analizeze toate cele trei riscuri:

riscul inerent (RI), adică susceptibilitatea unui sold de cont sau a unei clase de tranzacții de a contine erori semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile altor solduri sau clase, presupunând că nu există controale interne. La evaluarea riscului inerent, auditorul trebuie să-și folosească raționamentul profesional, având în vedere evoluția clientului în ultimii ani și a sectorului în general. Exemple de factori sunt dați în lista de verificare pentru riscul inerent (Secțiune F1).

Ricul de control (RC), adică riscul apariției unor erori semnificative în soldul unui cont sau într-o clasă de tranzacții, fie individuale, fie cumulate cu erori din alte solduri sau clase, și al neprevenirii sau nedetectării la timp de către sistemele contabile și de control intern. Cu cât este mai eficient sistemul contabil și de control intern, cu atât este mai redus riscul de control. Totuși, în cazul anumitor entitați, este probabil să se atribuie puțina credibilitate controalelor interne, și în aceste circumstanțe, probele de audit trebuie obținute prin testarea de fond.

Sunt esențiale luarea în considerare a fiecărui domeniu de audit și verificarea existenței unor controale cheie cărora li se poate atibui credibilitate, cum ar fi punctajul extraselor de cont bancare sau al contului de control al registrului de vâzări lunar. Totusi trebuie acordată atentie pentru a verifica dacă astfel de controale nu sunt afectate de alte carențe din sistem, de exemplu, în cazurile de mai sus, de permisiunea acordată.

Riscul de nedetectare, adică riscul ca procedurile de fond ale auditorilor (testele soldurilor și tranzacțiilor sau procedurile analitice) să nu detecteze o eroare semnificativă care există în soldul unui cont sau într-o clasă de tranzacții, fie individuală, fie cumulată cu eroriale altor solduri sau clase.

Riscul de nedetectare este fundamental diferit de riscul inerent si de riscul de control. Riscul de nedetectare se referă la procedurile de audit si depinde de auditor. Acesta cuprinde 2 părți:

a) riscul neasociat cu eșantionarea, adică toate riscurile privind tragerea unor concluzii incorecte din teste, altele decât cele care au strictă legatură cu eșantionarea, de exemplu: utilizarea unor porceduri greșite, interpretarea greșită a probelor sau nerecunoașterea erorilor.

Acesta poate fi minimizat prin alegerea unui personal de audit corespunzător și prin asigurarea unui nivel adecvat de supraveghere și control în cursul auditului.

b) riscul de eșantionare, adică posibilitatea de a trage o concluzie pe baza unui eșantion, care să fie diferită de concluzia la care s-ar fi ajuns dacă întreaga populație ar fi fost supusă aceleiași proceduri de audit.

Acesta poate fi minimizat prin alegerea metodei adecvate de selecționare a eșantionului și prin alegerea unei mărimi corespunzătoare a eșantionului.

De accea la planificarea auditului, auditorul trebuie să micșoreze riscul de detectare și, implicit, riscul de audit la un nivel acceptabil. Pentru aceasta, auditorul trebuie să ia în considerare modul cum pot influența atat riscul inerent, cât și cel de control- natura, durata și întinderea procedurilor de fond.

Lista de verificare a riscului inerent general (F1)

Lista de verificare a riscului inerent general este utilizată pentru evaluarea riscului inerent general și pentru clasificarea clienților în entitați cu risc ridicat, mediu, scăzut și foarte scăzut. Aceasta trebuie completată pentru toate angajamentele de audit, indiferent de tehnicile de testare.

Când se analizează fiecare întrebare, trebuie avut în vedere faptul că se ia în considerare riscul de audit general potențial creat printr-un set dat de circumstanțe. Astfel, în fiecare caz trebuie avut în vedere dacă circumstanțele afectează sau nu riscul entitații. Întrebările din lista de verificare sunt formulate astfel încât răspunsul “da” este un indiciu al riscului. În anumite situații, deși răspunsul la o anumită întrebare poate indica la început o creștere a riscului, poate exista un motiv întemeiat pentru care entitatea nu este afectată. În astfel de cazuri lista de verificare trebuie adnotată pentru a indica motivul pentru care nu a fost atribuit riscul.

Riscul general atribuit entității derivă din evaluarea fiecărei secțiuni privită în ansamblu. Numărul răspunsurilor pozitive va indica gradul de risc atașat când este luată în considerare fiecare întrebare în parte, iar managerul misiunii de audit trebuie să-și folosească raționamentul profesional asupra nivelului general de risc. În tabel trebuie trecută o explicație a evaluării. Ar putea exista circumstanțe în care deși răspunsurile indică un nivel particular de risc,managerul să considere că riscul general trebuie să fie mai mare. De exemplu, ar putea exista un factor suplimentar care să nu fie inclus în lista de verificare, dar care să marească riscul general. În aceste circumstanțe, managerul trebuie să înlocuiască riscul indicat de întrebările standard cu un nivel mai ridicat de risc și să facă o notă justificativă.

1.2. Algoritm de stabilire a mărimii eșantioanelor

SC North Star SRL are ca obiect de activitate „Alte activități anexe transporturilor” cod CAEN 5229 .

Înregistrarea operațiilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative după data de întocmire sau de intrare în unitate și sistematic, în conturi sintetice și analitice, cu ajutorul registrului jurnal sau al cărții mari, potrivit planului de conturi și normelor emise în condițiile prevederilor art. 4 din legea 82/1991.

Societatea North Star folosește numai conturile din clasele 1-7, de altfel obligatorii tuturor unitaților patrimoniale .

Orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ.

Controlul asupra operațiilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de către directorul economic, căt și de către organele de control financiar și fiscal ale statului și alte organe cu atribuții de control, potrivit legii.

Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității revine administratorului. În cazul firmei North Star contabilitatea este ținută de patru persoane cu studii economice superioare potrivit art. 11 din legea 82/1991.

Registrele folosite în evidența contabilă sunt: registrul – jurnal, registrul – inventar și cartea mare. Acestea se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și sunt completate astfel încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor patrimoniale efectuate; acestea se păstrează pe o perioada de 50 de ani.

S.C. North Star S.R.L. este organizată în patru departamente operaționale: Agenturare, Expediții, Transport fluvial, Operare portuară, și doua departamente suport: Tehnic și Administrativ, activitatea societății fiind structurată astfel:

-departamentul agenturare –asigură servicii de agenturare în toate porturile românești și în orice tip de navă, indiferent de capacitate sau de tipurile de marfă (cca 300 nave agenturare în anul 2007; aceeași previziune pentru 2008).

– departamentul expediție marfă – asigură un pachet de servicii cuprinzând expediția pe mare, transportul cu vagoane sau camioane pe teritoriul României, formalități vamale și consultanță pentru export, import, tranzit, depozitare, precum și servicii de transport intermodal (cantitate de marfă derulată anual: cca 800 000 to în anul 2005; 1 000 000 to în 2006; 1 500 000 to în 2007 și cu o previziune de 2 000 000 to în 2008)

– departamentul transport fluvial – asigură angajarea tonajului de transport fluvial pe piața exclusiv, prin fixarea de marfă la întreaga capacitate a convoaielor sau parțial, pentru voiaje separate sau contracte de lungă durată. North Star este armator a cinci convoaie fluviale având o capacitate de 30 000 tone dwcc.

– departamentul de operare portuară

SC North Star are închiriate de la C.N. “Administratia Porturilor Maritime” Constanța urmatoarele platforme:

perimetre de operare nave fluviale: PL 1 – cca 5 000 m2 , PL 4 – cca. 16 000 m2, PL 5 –cca 5 000 m2;

perimetre de operare nave maritime: latura estică a mol nr.2 – cca 96 000 m2

Societatea auditată a aplicat din anul 2004 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, conform Ordinului nr.94/2001 elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, iar din anul 2006 aplică prevederile O.M.F.P. nr. 1752/2005.

Societatea aprovizionează de la un număr de 150 furnizori din țara .

Aprovizionarea se face într-un ritm de 30-45 de facturi pe săptămână (în jur de 2200 intrări anual), iar facturarea se face într-un ritm de 55 de facturi pe lună.

Următoarele informații provin din situațiile financiare provizorii ale societății pe 2007.

Total capitaluri proprii 25.471.098

Cifra de afaceri 49.813.622

Rezultatul brut al exercițiului 5.014.871

Impozit pe profit 927.759

Profit net 4.087.112

Determinarea statistică a mărimii eșantioanelor

Determinarea mărimii eșantioanelor se realizează după următorul algoritm:

calculul riscului de audit (RA)

calculul riscului inerent (RI)

calculul riscului inerent general

calculul riscului inerent specific

calculul riscului de control (RC)

calculul riscului de nedetectare prin neeșantionare (RNNE)

determinarea eșantionului

1. Firma de audit este pregătită să accepte un risc de audit (RA) nu mai mare de 5%.

Riscul inerent (RI) este dat de completarea listei de verificare a riscului inerent general (F1) și a riscului inerent specific (F2), pentru fiecare secțiune de audit. Riscul general, așa cum rezultă din F1, este scăzut. Riscurile specifice, pe secțiuni, se identifică răspunzând la cele șase întrebări din cadrul paragrafului „Auditul“ din secțiunea F (lista de verificare F2). Întrebările sunt formulate de așa natură încât un răspuns pozitiv indică un risc.

Sistemele sunt predispuse erorii/neadecvate/manuale necomputerizate?

Contabilii responsabili de acest domeniu sunt slab pregătiți?

Tranzacții complexe (natura tranzacțiilor, nu modul în care sunt înregistrate)?

Suspiciuni privind existența fraudelor/pierderilor?

Pierderea foilor de calcul/schemelor de raționament ale clientului?

Tranzacții neobișnuite (natura tranzacției sau natura procesului din afara sistemului)?

Așadar fiecare secțiune de audit va trebui analizată prin prisma minichestionarului de mai sus, avându-se în vedere riscul inerent general al clientului. Tabelul de mai jos conține procentajele riscului inerent, care trebuie atașate fiecărei secțiuni pe baza celor șase întrebări și a riscului general deja stabilit la nivelul societății auditate.

T1

În cazul societății North Star SRL , coloana relevantă este coloana a doua (risc scăzut): sursa F1. La o secțiune unde răspunsurile la întrebări au fost negative și am avut un răspuns pozitiv, procentul atașat RI este de 50%. Având în vedere că riscul de evaluare general ne arată un risc mediu, acest procent devine 70%. Din cauza problemelor de comunicare din cadrul compartimentului financiar contabil și a problemelor ce pot apărea pe parcursul desfășurării activității legate de comercializarea produselor prin deteriorarea acestora. Aceste procente se trec în ultima coloană a tabelului F2.

Următorul element în ecuația riscului este riscul de control (RC). Riscul de control poate fi introdus în ecuație atunci când auditorul se bazează pe sistemele de control ale clientului. Într-un astfel de caz auditorul va testa aceste sisteme și, în funcție de gradul de siguranță, va completa coloana corespunzătoare din F3 cu valorile din tabelul de mai jos. În cazul nostru, abordarea auditului este una de fond (adică nu ne bazăm pe sistemele de control intern). RC este 1 sau 100% (se poate nota cu „N/A“ în coloana a patra din tabelul F3).

T2

Riscul de nedetectare nelegat de neeșantionare (RNNE) este riscul ca procedurile analitice să nu ducă la depistarea erorilor sau a neconcordanțelor din situațiile financiare. Acesta intră în ecuație în momentul când auditorul se bazează pe procedurile analitice în faza de planificare și în munca de fond. În funcție de decizia auditorului (de a se baza sau nu pe procedurile analitice), se folosesc procentele din tabelul de mai jos.

Valorile vor fi atribuite coloanei corespunzătoare din F3.

Ultimul risc, care rezultă din ecuația riscului o dată ce toate celelalte riscuri au fost identificate, este riscul de nedetectare prin eșantionare (RNE). Acesta este invers proporțional cu mărimea eșantionului.

În tabelele T4 și T5 de mai jos, banda de risc este reprezentată de produsul RI RNNE RC (pe care îl notăm cu y). Ecuația riscului devine:

RA = y RNE.

Riscul de audit (RA) este o constantă pe care auditorul o stabilește de la început (de obicei, nu mai mare de 5%).

Y se regăsește în tabele de risc stabilite pe bază de modele statistice și diferă în funcție de mărimea populației (vezi mai jos):

Populații mici (sub 400 de elemente)

Populații mari (peste 400 de elemente)

1.3. LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL

1.4. LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC

CAPITOLUL II

2.1. Controlul conturilor societății SC North Star SRL

Controlul conturilor este o etapă succesivă sau concomitentă cu controlul intern, funcție de experiența auditorului. Concluziile rezonabile pe care se bazează opinia trebuie să fie fundamentate cu probe de audit suficiente, prin combinarea testelor de control și a procedurilor de fond.

Testele de control privind modul de funcționare a cadrului contabil conceptual și a controlului intern, precum și a testelor efectuate cu scopul de a depista erori semnificative din situațiile financiare (proceduri de fond) contribuie la ansamblul probelor de audit.

Sistemul contabil și cel de control intern au ca scop prevenirea, detectarea și corectarea erorilor semnificative. Etapa precedentă, privind obiectivele și evaluarea controlului intern, riscurile acestuia, reprezintă pentru auditor un pas important în controlul conturilor. Probele de audit trebuie realizate pentru fiecare aserțiune a conducerii cu privire la situațiile financiare.

Obiectivul principal al auditorului pentru „Controlul conturilor“ îl constituie obținerea elementelor probante adecvate pentru a emite opinia motivată și responsabilă asupra modului de reflectare a situațiilor financiare.

Această etapă are ca obiectiv reunirea elementelor probante suficiente și juste pentru a putea exprima o opinie motivată asupra situațiilor financiare, ceea ce presupune asigurarea respectării regulilor legale și regulamentare de către întreprindere:

– regulile referitoare la inventarieri;

– existența activelor și faptul că acestea aparțin întreprinderii;

– regulile de ținere a registrelor și a contabilitătii;

– estimările contabile și de evaluare stipulate în normele legale și cele profesionale sau

în absența acestora;

– principiile contabilității: prudența, permanentă metodei, continuitatea activității,

independența exercițiului, intangibilitatea bilanțului de deschidere, necompensarea;

– pasivele patrimoniale, veniturile și cheltuielile privesc întreprinderea în cauză.

Programele minime sau restrânse de control al conturilor se elaborează atunci când, în urma aprecierii controlului intern, se ajunge la concluzia că există un grad rezonabil de asigurare că înregistrările contabile sunt fiabile. În această situație se pot limita sondajele numai la soldul conturilor deoarece funcționarea controlului intern asupra rulajelor a fost urmărită în etapa precedentă a auditului. Totuși, pentru asigurarea coerenței cu etapele precedente ale auditului, rulajele conturilor vor fi verificate cu ocazia examinărilor analitice.

Programele extinse de control al conturilor se elaborează în situația în care, în urma

parcurgerii etapelor precedente, se ajunge la concluzia că auditul nu se poate sprijini pe controlul intern din întreprindere. În acest caz, volumul sondajelor este mai mare, întrucat se cuprind în sondaj atât soldurile, cât și rulajele conturilor. Aceste sondaje stabilesc, în funcție de punctele slabe, și riscurile de eroare depistate cu ocazia cunoașterii caracteristicilor proprii ale întreprinderii și cu ocazia evaluării controlului intern.

Probele de audit: concept, caracteristici, clasificare, fiabilitate

Opinia auditorului se întemeiază pe probele de audit care reprezintă o informație competentă, relevantă și rezonabilă de natură documentară, vizuală sau orală privind agentul economic auditat.

Proba de audit competentă este informația caracterizată ca suficientă și adecvată. Proba de audit suficientă face referire la cantitatea de informații obținută prin teste de conformitate și proceduri de fond pe care auditorul le aplică pe parcursul desfășurării misiunii de audit. Proba de audit adecvată face referire la calitatea informațiilor obținute, adică la caracterul lor imparțial, la gradul I încredere și fiabilitate (siguranță). Proba de audit relevantă este acea informație care este pertinentă, în sensul că susține exact obiectivele auditului. Proba de audit rezonabilă este informația care, din punct de vedere al costului colectării, comparat cu relevanța ei, respectă principiul economicității și eficienței.

De regulă, auditorul urmărește să se sprijine pe probe de audit care sunt de natură diferită sau care provin din mai multe surse, astfel încât să-și argumenteze opinia de audit.

Cantitatea de probe de audit, necesară pentru a da auditorului gradului de certitudine de care are nevoie, depinde de: obiectivele auditului, criteriile de evaluare utilizate, evaluarea riscurilor, precum și de evaluarea costurilor și avantajelor diverselor tehnici de obținere a probelor de audit.

Din punct de vedere al naturii, probele de audit pot fi documentare, vizuale, orale.

Proba de audit documentară se prezintă, de regulă, sub forma documentelor justificative emise la nivelul agentului economic auditat, dar și sub forma documentelor generate în mod direct de către auditor sau de către terți, fiind cea mai sigură.

Proba de audit vizuală este foarte sigură în cazul confirmării existenței bunurilor și mai puțin sigură în cazul stabilirii sursei de proveniență, a proprietarului sau valorii acestora.

Proba de audit orală (verbală) este considerată cea mai puțin sigură, caz în care auditorul trebuie să realizeze confirmarea sa prin documente.

Probele pe care auditorul le obține în cursul auditării trebuie să satisfacă următoarele obiective:

− existența: un activ sau o obligație există la un moment dat;

− drepturi și obligații: un activ sau o obligație aparține agentului economic la o anumită dată;

− apariție: o tranzacție sau un eveniment a avut loc în cursul perioadei și aparține agentului economic;

− exhaustivitate: nu există active, obligații, tranzacții sau evenimente neînregistrate ori elemente neprezentate;

− valoare: un activ sau o obligație este înregistrată la o valoare contabilă corespunzătoare;

− comensurare: o tranzacție sau un eveniment este înregistrat la valoarea adecvată, iar veniturile și cheltuielile sunt alocate perioadei corespunzătoare;

− prezentare: un element este prezentat, clasificat și descris conform cadrului de raportare aplicabil (de exemplu, legislația specifică și standardele contabile aplicabile). Probele pot fi obținute utilizând una dintre următoarele tehnici:

− inspecția: revizuirea și examinarea înregistrărilor, documentelor sau activelor materializate;

− observația: asistarea la o operație sau la unele proceduri în timp ce acestea se derulează;

− investigația și confirmarea: obținerea de informații din surse din afara agentului economic auditat, cum ar fi băncile, furnizorii și clienții, precum și din interiorul agentului economic audiat, de la conducere și angajați;

− calculul: verificarea exactității matematice a înregistrărilor contabile sau efectuare de calcule independente;

− proceduri analitice: analizarea corelațiilor dintre datele financiare din cadrul aceleiași perioade sau din perioade diferite.

În vederea desfășurării activității de audit,vom respecta principiile de bază ce ar trebui urmate la toate angajamentele de audit în raport cu evidența activității, utilizând procedurile inimale în scopuri ilustrative.

Este important ca auditorul sa aibă în vedere fiecare secțiune și relevanța sa față de fiecare client. Aceasta atrage dupa sine o selecționare atentă a testelor de detaliu din cadrul fiecarei secțiuni a procedurilor minimale și eliminarea, completarea, amendarea sau substituirea lor cu altele mai relevante, dupa caz

Secțiunile sunt identificate de la A-P fiecare fiind destinate să sa ajute la aplicarea și la documentarea preocedurilor de audit, fiecare auditor putându-le adopta încât să se potrivească nevoilor proprii.

În ceea ce privește societatea SC North Star SRL vom aborda secțiunea G – Imobilizări corporale și necorporale. Pentru această secțiune, metoda recomandată de selecție a eșantioanelor este metoda proporțională de selecție. Această metodă constă în alegerea unui eșantion care va fi împărțit proporțional , astfel încât să includă elementele mari, dar și o selectie din elemntele mai mici. Aceasta metodă presupune împărțirea eșantionului in proporția 80:20. Astfel 80% din mărimea eșantionului va fi aleasă din randul celor mai mari elemente în ordine descrescătoare, iar 20% vor fi alese aleatoriu din restul populației.

Obiective primare urmărite:

– Imobilizările corporale și necorporale trebuie să aparțină agentului economic auditat.

– Imobilizările corporale trebuie să existe.

– Activele ce constituie garanții trebuie identificate.

Probe de audit cerute:

Se obțin tabele separate ce prezintă:

– mișcările în timpul anului pe cost, amortizare și valori nete înregistrate pentru fiecare clasă de active

– intrările în timpul anului. Toate intrările importante se susțin cu factori/probe documentare

– ieșirile importante se susțin cu documente

– profilul sau pierderea la înstrăinări în anul respectiv. Se verifică modul de calcul al profitului sau pierderii la înstrăinare

– activele aflate sub leasing financiar sau sub contracte de cumpărare în rate. Se revizuiesc aceste contracte pentru asigurarea că atât activele, cât și obligațiile asumate au fost în mod corect contabilizate și prezentate

– cheltuiala cu amortizarea în anul respectiv. Se revizuiește cheltuiala cu amortizarea și se compară cu cea din anul anterior

– reevaluările activelor în anul respectiv

– reparațiile și înlocuirile și se consideră dacă există elemente ce trebuie capitalizate

Munca de audit constă în verificarea fizică a imobilizarilor corporale, examinarea documentelor de proprietate obținerea unui tabel al angajamentelor de capital și revizuiri legate de deprecierea activelor.

2. 2. SECTIUNEA G – IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE

ACTIVE FIXE – CORPORALE ȘI NECORPORALE

Activele corporale imobilizate ale SC North Star SRL

Societatatea North Star SRL deține activele corporale imobilizate, acestea fiind înregistrate inițial la cost istoric sau valoare de aport.

Imobilizările în curs de execuție în suma de 2.037.330,86 lei reprezintă active corporale nepuse în funcțiune și în curs de execuție, prezentate la cost de achiziție.

Valoarea neta scriptică a imobilizarilor corporale la data bilanțului, pe grupe se prezintă astfel :

Cost Amortizare Valoare

_____ acumulată netă

Terenuri 91.373 91.373

Construcții 3.391.117 262.103 6.376.999

Echipamente tehnologice,

aparate și instalații de masură

și control,mijloace de transport 14.229.236 4.898.784 13.532.151

Mobilier, birotică 634.715 203.076 409.716

18.346.441 5.363.963 19.370.137

Sectiunea G1

Tabelul principal al imobilizărilor corporale ale societății North Star SRL

Sectiunea G2

Evidențierea terenurilor

Societatea North Star deține un teren în comuna Agigea în valoare de 91.373,10 ron.

Secțiunea G3

Evidențierea clădirilor.

Societatea North Star SRL deține o clădire (sediu societății aflat în Constanța, str. Străjerului, nr.24)

Secțiunea G4

Situația amortizării în cursul anului 2007

Active necorporale imobilizate deținute de SC North Star SRL

Activele necorporale imobilizate se prezintă astfel:

Cost Amortizare Valoare

_____ acumulată netă

Licențe 63.368 33.599 29.769

Programe informatice 125.570 30.072 95.498

188.938 63.671 125.267

Activele necorporale imobilizate sunt înregistrate la cost istoric. Imobilizările necorporale sunt recunoscute la momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor, iar costul activului poate fi evaluat în mod credibil. Amortizarea se calculează linear pe durată de viață utilă. Perioada și metoda de amortizare sunt revizuite la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar. Perioada de amortizare variază între 1 și 3 ani.

Secțiunea G5

OBIECTIV

Obținem un tabel ce arată mișcările în timpul anului pe cost, amortizare și valori nete înregistrate pentru fiecare clasă de active necorporale.

Secțiunea G6

OBIECTIV:

Obținem tabele cu activele deținute prin contracte de leasing financiar sau de cumpărare în rate. Revizuiți contractele de leasing financiar și de cumparare în rate și asigurați-vă că atât activele, căt și obligațiile aferente au fost corect înregistrate.

Am verificat contractele de leasing. Activele și datoriile au fost corect înregistrate și evaluate

Secțiunea G7

OBIECTIV:

Obțineți un tabel cu profitul/pierderea rezultată în urma cedărilor de active din cursul exercițiului financiar. Verificați calculul profitului sau pierderii din vânzare.

Secțiunea G8

OBIECTIV:

Obținem un tabel cu reparațiile și modernizările de active și decidem dacă există elemente care trebuiesc capitalizate.

ACTIVITATE:

Am verificat prin sondaj dacă există elemente ce trebuie capitalizate.

CONCLUZIE:

Nu am constat elemente care ar fi trebuit capitalizate.

Secțiunea G9

Obiectiv

Se verifică fizic imobilizările corporale:

2.3. SECȚIUNEA I – STOCURI ȘI CONTRACTE PE TERMEN LUNG

Așa cum am specificat, pe lângă secțiunea G – Imobilizări corporale și necorporale, în ceea ce priveste societatea SC North Star SRL vom aborda și secțiunea I – STOCURI ȘI CONTRACTE PE TERMEN LUNG. Pentru această secțiune , metoda recomandată de selecție a eșantioanelor este metoda proporțională de selecție. Această metodă constă în alegerea unui eșantion care va fi împarțit proporțional , astfel încât să includă elementele mari, dar și o selecție din elemntele mai mici. Aceasta metodă presupune împărțirea eșantionului în proporția 80:20. Astfel 80% din mărimea eșantionului va fi aleasă din randul celor mai mari elemente în ordine descrescătoare, iar 20% vor fi alese aleatoriu din restul populației.

Obiective primare urmărite:

-stocurile de produse finite și stocurile de produse în curs de execuție trebuie să existe și să aparțină societății

-să ne asigurăm că stocul este evaluat la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea netă realizabilă.

Probe de audit cerute:

Se obțin tabele separate ce prezintă:

– obținerea unui tabel sintetic al stocurilor și contractelor pe termen lung

– revizuirea prețurilor finale ale stocurilor

– asigurarea că în lista în care se enumeră contractele se face distincție între contractele pe termen lung și cele pe termen scurt

revizuirea analitică – verificarea cifrelor stocurilor.

Munca de audit constă in verificarea stocurilor prin :

participarea la inventariere. Un aspect important al auditului stocurilor de produse finite/stocurilor de produse în curs de execuție este participarea efectivă a auditorului la inventariere, notând procedura de inventariere, urmărind fișele de inventar intermediare, identificând stocurile de la terti și bunurile aflate in tranzit ;

revizuirea fișelor de inventar costate finale,

identificarea stocurilor cu circulație lentă sau care sunt uzate . Acolo unde elementele stocului sunt uzate, s-au deteriorate sau este puțin probabil ca să fie vândute, stocul nu trebuie înregistrat la cost, ci la o valoare mai mică, valoare realizabilă (care poate fi nulă)

testarea separării exercițiilor financiare. Efectuarea incorectă a testului de separare este o cauza obișnuita a obținerii unor conturi incorecte. Auditorul trebuie să fie sigur că separarea exercițiilor între achiziționari- materii prime/componente ale stocului și stocuri ale produselor finite – vânzări sunt operate corect.

Considerarea clauzelor privind furnizorul –reținerea titlului. Stocurile numărate la inventar se presupun a aparține societății. Acestea pot fi stocate cu « rezerva asupra dreptului de proprietate , adica furnizorul are dreptul să reintre în posesia bunurilor dacă acestea nu sunt plătite în intregime la data stabilită.

STOCURI ȘI CONTRACTE PE TERMEN LUNG

Sectiunea I 1

OBIECTIV:

Obtineți un tabel sintetic cu stocurile și contractele pe termen lung aferente exercitiului curent și anterior.

Secțiunea I 2

OBIECTIV:

Revizuiți fișele de inventar finale ale stocurilor, verificând adunarea pe veritcală și orizontală, precum și elementele neobișnuite.

Secțiunea I 3

OBIECTIV:

Asigurați-vă că în lista contractelor s-a făcut deosebirea între cele pe termen lung și cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este în concordanța cu standardele contabile relevante.

Secțiunea I 4

OBIECTIV:

Examinarea analitică.

Comparați viteza de rotație a stocurilor, precum și clasificarea stocurilor și a contractelor din exercițiul auditat cu cele din exercițiul anterior.

Secțiunea I 5

OBIECTIVE :

Participarea la inventariere

a) Notăți procedurile utilizate în timpul numărării stocurilor și instrucțiunile date, îndosariați raportul privind inventarierea.

b) Selectați un eșantion de stocuri din fișele de inventar preliminare și verificați existența stocurilor respective, apoi procedați invers.

c) Identificați stocurile terților deținute de societate.

d) Obțineți detalii privind bunurile în tranzit sau cele aflate în alte locații.

e) Indosariați o copie a fișelor de inventar preliminare.

f) Adunați informații referitoare la vânzari și cumpărări, necesare pentru verificarea respectării principiului independenței exercițiului.

Secțiunea I 5 a)

Notați procedurile utilizate în timpul numărării stocurilor și instrucțiunile date, îndosariați raportul privind inventarierea.

Pentru a avea confirmarea comisiei de inventariere cu privire la inventarierea finală

și concluziile societății de audit vom prezenta în continuare procesul verbal de inventariere aprobat de conducere și de societatea angajamentului de audit.

Aprobat,

Consiliul De Administrație

Ghebaur Liviu Serban

Vasile Ion

PROCES VERBAL,

privind inventarierea Patrimoniului la 31 decembrie 2007

În baza ordinului nr.1753/2004 și a deciziei nr.99/15.12.2007 emisă de Consiliul de Administrație al S.C. NORTH STAR SRL s-a efectuat inventarierea Patrimoniului societății prin cele 5 subcomisii de inventariere care au fost constituite.

Inventarierea s-a efectuat cu respectarea legislației în vigoare și s-a urmărit existența reală pe gestiuni și pe locuri de depozitare a tuturor bunurilor societății (mijloace fixe, materiale, obiecte de inventar) și inregistrarea la termen în evidența contabilă în vederea întocmirii bilanțului contabil anual.

Prin inventarierea efectuată, comisia centrală a verificat listele de inventariere și procesele verbale ale subcomisiilor și s-a constatat că nu s-au înregistrat diferențe între soldurile faptice și cele scriptice din evidența contabilă.

La data de 31 decembrie 2007 valoarea mijloacelor fixe inventariate a fost de 29.793.632,63 ron, din care pe grupe se prezintă astfel :

– construcții = 7.517.910,08 ron ;

– echipamente tehnologice = 848.407,17 ron ;

– aparate și instalații de măsură și control= 217.847,04 ron ;

– mijloace de transport = 20.445.410,00 ron ;

– mobilier, aparatură birotică = 764.058,34 ron ;

Din analiza inventarierii conturilor contabile privind imobilizările necorporale și imobilizările în curs menționăm următoarele :

63.367,83 ron reprezintă licențe pentru programme de calculator înregistrate în contul 205 (concesiuni, brevete, licențe) ;

125.570,41 ron reprezintă programme de calculator înregistrate în contul 208(alte imobilizări necorporale) ;

Valoarea inventariată a stocurilor de materiale consumabile la data de 31.12.2007 este de 335.676,86 ron din care :

materiale auxiliare = 40.282,38 ron ;

combustibili = 260.919,67 ron ;

piese de schimb = 32.372,58 ron ;

alte materiale consumabile = 2.102,23 ron.

Valoarea materialelor de natură obiectelor de inventar este de 11.041,38 ron, iar ambalajele la 31.12.2007 sunt în valoare de 893,00 ron.

COMISIA DE INVENTARIERE, S.C. MINEA AUDIT CONSULTING SRL

Ec.Vasile Rodica-presedinte

Ec.Vasile Alina-membru

Ec.Condur Gabriela-membru

Secțiunea I 5 b)

Selectați un eșantion de stocuri din fișele de inventar preliminare și verificați existența stocurilor respective, apoi procedați invers.

Activitate:

Am verificat prin sondaj existenta urmatoarelor stocuri.

CONCLUZIE:

Stocurile din eșantion s-au regăsit faptic în totalitate în gestiunile specificate în documentele de inventariere.

Procedeul invers este următorul: se verifică faptic existența stocurilor, modul și locul în care se regăsesc în listele de inventariere. Astfel, verificând gestiunile am putut remarca următoarele socuri:

-MOTOSTIVUITOR HYSTER H7 XL DIESEL- se regăsește la pozitia numarul 162 din lista de inventariere cu numarul 8- în cadrul gestiunii Agigea magazia de Mijloace fixe. Codul sau numarul de inventar este 463 și este inregistrat la o valoare de inventar 72,100.00 ron.

-COPIER/PRINTER XEROX PRO 320 – se regăsește la poziția numărul 205 din lista de inventariere cu numărul 10- în cadrul gestiunii Agigea.Codul sau numărul de inventar este 478, și este înregistrat la o valoare de inventar de 5,645.64 ron.

– CATERPILLAR 216 – se regăsește la poziția numarul 104 din lista de inventariere cu numărul 5 în cadrul gestiunii Agigea – magazia Mijloace fixe. Codul sau numărul de inventar este 206 și este înregistrat la o valoare de inventar de 87570.07 ron.

– LAPTOP LATITUDE X1- se regăsește la poziția numarul 14 din lista de inventariere cu numărul 31 în cadrul gestiunii Sediu – magazia Mijloace fixe. Codul sau numărul de inventar este 472 și este înregistrat la o valoare de inventar de 5462.18 ron.

– SERVER PROLIANT – se regăsește la poziția numărul 51 din lista de inventariere cu numărul 33 în cadrul gestiunii Sediu – magazia Mijloace fixe. Codul sau numărul de inventar este 324 și este înregistrat la o valoare de inventar de 23479.39 ron.

– ETAJERA ICE L120 H180 – se regăsește la pozitia numărul 57 din lista de inventariere cu numărul 33 în cadrul gestiunii Sediu – magazia Mijloace fixe. Codul sau numărul de inventar este 331 și este inregistrat la o valoare de inventar de 6492.30 ron.

– TELEVIZOR SERIILE:S014000985C- se regăsește la pozitia numărul 99 din lista de inventariere cu numărul 35 în cadrul gestiunii Sediu – magazia Mijloace fixe. Codul sau numărul de inventar este 497 și este înregistrat la o valoare de inventar de 6722.69 ron.

– ELECTROMOTOR 2873K059/SERVER – se regăsește la poziția numarul 71 din lista de inventariere cu numarul 34 în cadrul gestiunii Sediu – magazia Mijloace fixe. Codul sau numărul de inventar este 346 și este înregistrat la o valoare de inventar de 1820.41 ron.

-BIDON APA PLATA 19 L – se regăsește la pozitia numarul 1 din lista de inventariere cu numarul 30 in cadrul gestiunii Agigea – magazia Ambalaje. Codul sau numărul de inventar este AMB-001641 și este înregistrat la o valoare de inventar de 893 ron.

-MOTORINA FARA ACCIZE – se regăsește la pozitia numarul 1 din lista de inventariere cu numărul 48 în cadrul gestiunii Danube Express – magazia Combustibili. Codul sau numărul de inventar este MAT-001177 și este înregistrat la o valoare de inventar de 951.63 ron.

CONCLUZIE:

După verificarea faptică a eșantionului de stocuri ales, am constatat că nu există diferențe în ceea ce priveste fapticul cu scripticul, iar elementele evaluate s-au regăsit în listele de inventar preliminarii ale societății North Star SRL așa cum am putut arăta mai sus.

Secțiunea I 5 c)

Identificați stocurile terților deținute de societate.

Secțiunea I 5 d)

Obtineți detalii privind bunurile în tranzit sau cele aflate în alte locații

Secțiunea I 5 e)

Adunați informații referitoare la vânzări și cumpărări, necesare pentru verificarea respectării principiului independenței exercițiului.

Secțiunea I 6

Revizuiti fișele de inventar ale tuturor stocurilor finale

Secțiunea I 6 a) Comparați constatările testelor de numărare a stocurilor realizate în cursul participarii la inventariere cu fișele de inventar finale.

Secțiunea I 6 b) Pentru un eșantion de stocuri, verificați cantitățile din fișele de inventar finale cu cele din fișele preliminare și obțineți explicații pentru modificări.

Sectiunea I 6 c) Verificați prețurile stocurilor:

c.1) pe baza facturilor de achiziție la materii prime și materiale

c.2) pe baza informațiilor din contabilitate la produse finite și productie neterminată

Având în vedere faptul că societatea North Star SRL are ca obiect de activitate Activități anexe transporturilor și nu prestează activități de producție nu am trecut și la verificarea prețurilor stocurilor pe baza informațiilor din contabilitate la produse finite și producție neterminată.

Sectiunea I6 d) Revizuiți alocarea cheltuielilor de regie la produsele finite și producția neteminată pentru a va asigura ca baza de calcul este corectă și consecventă.

Sectiunea I7

Identificați stocurile depreciate și pe cele greu vandabile și asigurați-vă că s-au constituit provizioanele necesare.

Sectiunea I8

Verificați respectarea principiului independeței exercitiului financiar.

CAPITOLUL III

Aprecierea evenimentelor ulterioare și a continuității activității

Evenimente ulterioare în audit

Auditorul ia în considerare efectul evenimentelor ulterioare asupra situațiilor financiare și, implicit, asupra raportului de audit.

Evenimente ulterioare în audit sunt evenimentele (faptele) care:

– apar între sfârșitul perioadei de raportare și data raportului auditorului;

– sunt descoperite ulterior datei raportului auditorului. Standardul internațional de contabilitate „Evenimente ulterioare datei bilanțului” identifică două tipuri de evenimente, favorabile și nefavorabile, care apar după sfârșitul perioadei:

– care asigură și alte dovezi asupra condițiilor care au existat la sfârșitul perioadei;

– care conferă indicii asupra condițiilor apărute ulterior sfârșitului perioadei.

A. Evenimente care au loc până la data raportului auditorului

Auditorul efectuează proceduri menite să furnizeze probe de audit suficiente, adecvate asupra faptului că au fost identificate toate evenimentele, care apar până la data raportului auditorului și care pot necesită ajustarea sau prezentarea în situațiile financiare. Aceste proceduri sunt adiționale procedurilor de rutină care pot fi aplicate tranzacțiilor specifice care apar după sfârșitul perioadei pentru a obține probe de audit referitoare la soldurile contabile la sfârșitul perioadei, de exemplu testarea stocurilor de separare a exercițiilor și plățile către creditori.

Procedurile pentru identificarea evenimentelor care pot necesită ajustări sau prezentări în situațiile financiare se efectuează cât mai aproape posibil de data raportului auditorului și, de regulă, includ revizuirea procedurilor stabilite de managementul agentului economic pentru a asigura identificarea evenimentelor ulterioare. Pentru realizarea acestui obiectiv (identificarea evenimentelor ulterioare) se aplică proceduri, cum sunt:

– citirea proceselor-verbale ale adunărilor generale ale acționarilor, ale consiliului de administrație, ale comitetului director și ale comitetului de audit, ținute după sfârșitul perioadei și investigarea aspectelor discutate la întruniri pentru care procesele verbale nu sunt încă disponibile;

– citirea celor mai recente situații financiare interimare disponibile ale agentului economic și, dacă se consideră necesar și adecvat, a bugetelor, a prognozelor fluxurilor de numerar și a altor rapoarte conexe ale managementului;

– discuții sau extinderea unor anchete orale sau scrise anterioare cu consilierii juridici și avocații agentului economic despre litigii;

– consultarea managementului asupra faptului dacă au apărut evenimente ulterioare care ar putea afecta situațiile financiare, ca de exemplu: statutul curent al elementelor care au fost contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente; dacă s-au contractat noi angajamente, împrumuturi sau garanții; dacă au avut loc vânzări de active sau sunt planificate astfel de vânzări; dacă au fost emise noi acțiuni sau obligațiuni sau a fost realizat un contract de fuziune sau de lichidare ori este planificat un astfel de contract; dacă există active care au fost distruse de inundații sau incendii; dacă au fost efectuate ajustări contabile neobișnuite sau se au în vedere astfel de ajustări; dacă au apărut evenimente sau este posibil să apară astfel de evenimente care ar aduce în discuție gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate în situațiile financiare, de exemplu, dacă astfel de evenimente aduc în discuție validitatea principiului continuității activității.

Când auditorul descoperă evenimente care afectează semnificativ situațiile financiare, evaluează dacă evenimentele sunt contabilizate corespunzător și prezentate adecvat în situațiile financiare.

B. Fapte descoperite după data raportului auditorului, dar înainte de emiterea situațiilor financiare

Auditorul nu are nici o responsabilitate pentru efectuarea de proceduri sau anchete în ceea ce privește situațiile financiare după data raportului de audit. Pe durata perioadei de la data raportului auditorului și până la data emiterii situațiilor financiare, responsabilitatea de a informa auditorul despre evenimentele care pot afecta situațiile financiare aparține

managementului agentului economic.

Dacă, după data raportului de audit, dar înainte emiterii situațiilor financiare, auditorul descoperă fapte care pot afecta semnificativ situațiile financiare, evaluează dacă situațiile financiare necesită a fi amendate, discută problema cu managementul agentului economic și acționează adecvat circumstanțelor.

În situația în care managementul amendează situațiile financiare, auditorul efectuează procedurile necesare în circumstanțele respective și furnizează un nou raport asupra situațiilor financiare amendate.

Dacă managementul nu amendează situațiile financiare în circumstanțele în care auditorul consideră că acestea necesită a nu emite situații financiare și raportul auditorilor către terțe părți. Dacă situațiile financiare sunt ulterior transmise, auditorul ia măsuri pentru a preveni terțele părți să nu se bazeze pe raportul auditorului.

C. Fapte descoperite după emiterea situațiilor financiare

Atunci când, după emiterea situațiilor financiare, auditorul ia cunoștință de un fapt care a existat la data raportului auditorului și care, dacă era cunoscut la acea dată, putea determina auditorul să-și modifice raportul de audit, acesta hotărăște dacă situațiile financiare necesită a fi revizuite, discută problema cu managementul agentului economic și ia măsurile adecvate în circumstanțele respective.

În cazul în care managementul revizuiește situațiile financiare, auditorul efectuează procedurile de audit necesare în circumstanțele date, revizuiește măsurile luate de management pentru a se asigura că toți cei care au primit situațiile financiare emise anterior împreună cu raportul de audit sunt informați despre această situație și emite un nou raport asupra situațiilor financiare revizuite.

Noul raport al auditorului include un paragraf de evidențiere în care se face referire la o notă anexată la situațiile financiare cu privire la motivele revizuirii situațiilor financiare emise anterior și ale raportului de audit emis anterior.

Atunci când managementul nu ia măsurile necesare pentru a se asigura că toți cei care au primit situațiile financiare emise anterior împreună cu raportul auditorului sunt în continuare informați asupra situației și nu revizuiește situațiile financiare.

În condițiile în care consideră necesar ca acestea să fie revizuite notifică persoanele responsabile în ultimă instanță de întreaga evoluție a agentului economic.

În vederea aprecierii evenimentelor ulterioare utilizăm secțiunile B1 și B2 referitoare la verificarea evenimentelor ulterioare și revizuirea principiului continuității activității.

Obiective primare:

-inteligibilitatea situațiilor financiare

-prezentare corespunzătoare

Munca de audit:

auditorii trebuie să cunoască dacă directorii/managementul a luat în considerare existența și posibilul efect al evenimentelor ulterioare

Se verifică toate procesele verbale și se înregistrează orice eveniment relevant

Se verifică rapoartele de gestiune ulterioare datei bilanțului și se înregistrează caracteristicile esențiale

Se verifică ultimele prognoze ale fluxurilor de numerar și se înregistrează soldul net previzionat

Se verifică următoarele jurnale și documente, pentru perioada ulterioare datei bilanțului, neverificate în etapa de lucru pe teren:

a)jurnalul de casă și extrasele de cont,

b)jurnalul vânzărilor zilnice

c)jurnalul cumpărărilor zilnice

Și se documentează orice elemente semnificative /neobișnuite care influențează sumele/prezentările din situațiile financiare.

Se verifică mijloacele fixe și se înregistrează orice diminuare a valorii acestora

Se verifică și se înregistrează datoriile fiscale și alte datorii

Se verifică contingentele și se evaluează impactul acestora asupra prezentărilor

Se verifică orice modificare în capitalul social sau în cel împrumutat

Se discută cu directorii evoluția societății după data bilanțului

Se confirmă că verificarea evenimentelor ulterioare a acoperit perioada până la data raportului de audit

În urma analizei si discuțiilor orale avute cu manageriatul societății North Star, concluzionăm că am obținut o asigurare rezonabilă că s-au făcut ajustările sau prezentările necesare pentru a reflecta evenimentele ulterioare și că situațiile financiare nu au fost modificate semnificativ de alte evenimente care au avut loc între data bilanțului și data la care se semnează raportul de audit.

În ceea ce privește continuitatea activității, am obținut o asigurare rezonabilă cu privire la corecta aplicare a principiului continuității activității în elaborarea situațiilor financiare.

CAPITOLUL IV

Raportul auditorului financiar cu privie la situațiilor financiare ale

SC NORTH STAR SRL

Rezultatul final al activității de audit constă în elaborarea sau aprobarea de către auditorul coordonator a unui raport de audit corespunzător asupra situațiilor financiare, pe baza rezultatelor și concluziilor obținute, și în care opinia este clar exprimată.

Auditorii au obligația legală de a efectua un raport pentru acționari asupra conturilor examinate de ei și asupra bilanțului și contului de profit și pierdere.

Raportul auditorilor trebuie să stabilească dacă, în opinia lor, situațiile financiare oferă o imagine fidelă a poziției financiare a agentului economic la data raportării, a rezultatelor activității acestuia și a fluxurilor de numerar pentru perioada auditată, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Raportul auditorului asupra situațiilor financiare apreciază dacă situațiile financiare respectă prevederile Legii contabilității, Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaționale de contabilitate.

Raportul auditorului asupra situațiilor financiare:

• este parte componentă a raportului anual al agentului economic împreună cu situațiile financiare anuale ale agentului economic aprobate de consiliul de administrație și cu raportul administratorilor;

• se supune spre aprobare de către adunarea generală a asociaților sau acționarilor o dată cu situațiile financiare ale agentului economic, aprobate de consiliul de administrație și cu raportul administratorilor;

• se trimite direcției teritoriale a Ministerului Finanțelor Publice la care agentul economic este înregistrat, împreună cu situațiile financiare ale agentului economic și raportul administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și la Registrul comerțului;

• se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Raportul auditorului asupra situațiilor financiare (raportul de audit):

• se elaborează ca rezultat al unui audit efectuat de către un auditor independent asupra situațiilor financiare ale unei entități, după revizuirea și evaluarea concluziilor ce rezultă din probele de audit obținute ca bază pentru exprimarea unei opinii asupra situațiilor financiare. Această revizuire și evaluare implică luarea în considerare a faptului dacă situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu un cadru general de raportare financiară acceptat, ce ar putea fi: fie Standardele Internaționale de Contabilitate, fie standarde sau practici naționale relevante. Poate fi, de asemenea, necesar a se analiza dacă situațiile financiare îndeplinesc cerințele statutare:

• trebuie să conțină în scris o exprimare clară a opiniei asupra situațiilor financiare luate ca un întreg;

Comentariile auditorului din cuprinsul raportului de audit, nu sunt standardizate, ele cunoscând o mare diversitate de situatii, începând cu prezentarea devierilor de la aplicarea corectă a principiilor contabile datorită interferențelor fiscale, continuând cu aspectele referitoare la descrierea comportamentului managerial la elaborarea și stabilirea conținutului specific al situațiilor financiare, precum și efectele finale dacă acestea sunt cuantificabile asupra elementelor patrimoniale și ale rezultatului. Aceste comentarii depind de abilitatea și experiența profesională a auditorului, fiind recomandabil ca prezentarea comentariilor să parcurgă o anumită ordine, o continuitate a constatărilor și a aprecierilor formulate.

Auditorul are la dispoziție trei modălități de exprimare a opiniei:

a) Opinie fără rezerve (necalificată) –care constă în certificarea fără rezerve a conturilor anuale, auditorul apreciind că situațiile financiare pentru exercițiul auditat sunt:

– întocmite în concordanță cu Standardele Internaționale de Contabilitate și cu respectarea reglementărilor legale;

– conturile anuale sunt reglementare și sincere, adică toate operațiunile patrimonilae și extrapatrimoniale sunt corect reflectate în bilanț și în contul de rezultate;

– exprimă o imagine clară și completă a poziției financiare, a patrimoniului și a rezultatului exercițiului;

– nu prezintă o incertitudine conform căreia principiul continuității activității ar putea fi afectat într-un viitor previzibil.

b) Opinie cu rezerve (calificată) – auditorul certifica conturile anuale cu rezerve, în cazul în care neregularitățile constatate sunt semnificative, dar importanța acestora nu este atât de mare, încât să se aprecieze că este afectată semnificativ și profund imaginea fidelă, corectitudinea și sinceritatea situațiilor financiare.

Aceasta opinie auditorul o fundamentează pe urmatoarele considerente:

– s-au constatat erori, anomalii sau neregularități în aplicarea standardelor de contabilitate a căror incidență, deși semnificativă, este insuficientă pentru a lua în considerare situațiile financiare în ansamblul lor;

– auditorul, datorită unor limitări ale ariei de aplicabilitate (ex. buget de imp insuficient) nu a putut folosi toate procedurile pe care le-a considerat necesare, dar cu toate aceste limitări în aprofundarea unor informații nu poate respinge certificarea situațiilor financiare;

– deși s-au constatat unele incertitudini care afectează calitatea și ontinutul informațiilor cuprinse în situatțiile financiare, incidența lor asupra activității viitoare a entității auditate nu este de natură sa impiedice certificarea acestora.

c) Opinie contrară – este exprimată în cazul în care efectul unui dezacord este semnificativ și profund pentru situațiile financiare luate ca întreg, situațiile financiare pierzându-și credibilitatea și sinceritatea, auditorul refuzând certificarea. În acest caz auditorul apreciază ca nu poate exprima o opinie cu rezerve, deoarece situațiile financiare prezintă anomalii semnificative,

deformând realitatea, conturile anuale neputând fi considerate reglementare și sincere. Această opinie auditorul o funamentează pe următoarele dezacorduri:

– neregularități semnificative în tratamentul contabil al documentelor de gestiune și întocmire a notelor contabile, înregistrări eronate, omisiuni, neînregistrări de documente, ținerea necorespunzătoare a evidenței contabile li lipsa unui control intern adecvat;

– interpretări contabile proprii, generate de un punct de vedere diferit de cel prezentat de standardele de contabilitate, intelegându-se greșit utilizarea rationamentului profesional, în discordanță cu prevederile legale, ceea ce poate duce la erori și neregularități contabile

semnificative, cu impact asupra situațiilor financiare. Exemple practice de acest gen pot fi: neconstituirea sau constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea creanțelor, partcipațiilor, stocurilor; sub sau supraevaluarea stocurilor, ca urmarea a calculării eronate a costului de producție sau determinarea improprie a cantității.

Atât în cazul exprimării unei opinii cu rezerve, cât și al opiniei contrare, auditorul trebuie să prezinte distinct și argumentat în raportul de audit, natura și cauza erorilor, neregulilor și a devierilor constatate, să le cuantifice cifric și să prezinte incidența și efectele lor asupra situațiilor financiare. Există și situații în care, datorită unei limitări semnificative a ariei de aplicabilitate, generată de factori obiectivi (existența unui sistem contabil inadecvat) sau subiectivi (nepunerea la dispoziția auditorului a tuturor documentelor solicitate, sau necooperarea corespunzătoare a clientului cu auditorul), auditorul se află în imposibilitatea de a obține suficiente probe de audit corespunzătoare și se află în imposibilitatea exprimării unei opinii.

În acest caz, auditorul trebuie să revizuiasca toate clauzele angajamentului de audit, să-și îndeplinească obligațiile până la acel moment, și să se retragă din misiune. Prin raportul de audit se realizează validarea socială a situațiilor financiare, utilizatorii de astfel de informații având garantată credibilitatea și încrederea în aceste situații.

Situațiile financiare auditate ale SC North Star SRL se prezintă astfel:

BILANȚUL CONTABIL AL SOCIETĂȚII NORTH STAR SRL LA 31.12.2007

1 ianuarie 2007 31 decembrie 2007

Active imobilizate

Imobilizări necorporale

Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale,

drepturi și active similare și alte imobilizări

necorporale 69.849 125.266

Imobilizări necorporale în curs 55218 0

Imobilizări corporale

Terenuri și construcții 6.468.373 6.724.596

Instalații tehnice și mașini 13.532.152 12.218.396

Alte instalatii,utilaje și mobilier 409.717 427.144

Avansuri și imobilizări corporale în curs

de execuție

2.562.007 2.346.421

Imobilizări financiare

Alte împrumuturi 4.400 0

23.101.716 31.703.725

Active circulante

Stocuri

Materii prime și consumabile 492.049 347.611

Creanțe

Creanțe comerciale 4.740.767 6.927.011

Alte creanțe 1.295.657 812.359

Casa și conturi la bănci 11.383.661 1.795.355

Total active circulante 17.912.134 11.084.382

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

Datorii comerciale – furnizori 3.370.785 3.176.025

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale

și datorii pentru asigurările sociale 1.852.503 4.239.629

5.223.405 7.442.730

Active circulante nete 12.844.364 3.700.211

Total active minus obligații curente 35.946.080 35.403.936

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

Sume datorate instituțiilor de credit 11.170.594 8.686.694

Alte datorii 295.098 –

11.465.692 8.686.694

Capital și rezerve

Capital subscris 4.970.000 4.970.000

Prime de capital 8.302 8.302

Rezerve legale 994.000 994.000

Alte Rezerve 10.313.898 15.408.086

24.480.388 25.471.096

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA 31 DECEMBRIE 2007

Ex. Fin. Încheiat la Ex. Fin. Încheiat la

31 decembrie 2006 31 decembrie2007

Cifra de afaceri 62.396.458 49.813.622

Venituri din vânzarea mărfurilor 16.648 0

Alte venituri din exploatare 6.909.502 643.650

Cheltuieli cu materiile prime

și materialele 5.086.353 4.735.300

Alte cheltuieli materiale 668.681 555.268

Alte cheltuieli externe 368.030 345.355

Cheltuieli privind mărfurile 22.845

Cheltuieli cu personalul:

Salarii și indemnizații 2.877.829 3.761.691

Cheltuieli cu asigurările sociale

și protecția socială 1.616.846 1.743.306

Ajustări de valoare privind imobilizările

corporale și necorporale 3.131.406 3.577.221

Ajustări de valoare privind activele circulante (-4.485) 923.252

Alte cheltuieli din exploatare 38.365.743 27.552.788

Profit din exploatare 11.050.187 6.835.225

Venituri din interese de participare 0 418.695

Venituri din dobânzi 127.704 164.209

Alte venituri financiare 990.912 1.812.773

Cheltuieli cu dobânzile 587.153 1.262.078

Alte cheltuieli financiare 994.409 2.953.953

Profit din activitatea curentă 10587241 5014871

Impozit pe profit 1.501.053 927.759

Rezultatul exercițiului

Profit net a exercitiului financiar 9.086.188 4.087.112

Este asigurată continuitatea activității societății.

NOTE EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31.12.2008

CREANȚE

Creanțele în suma de 7.739.370 lei sunt prezentate la valoarea netă, după scăderea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor comerciale. În totalul creanțelor, debitorii din activitatea de operare dețin ponderea cea mai importantă.

31 Decembrie 2007

Creanțe comerciale 7.073.883

Mai puțin: provizioane pentru

deprecierea creanțelor comerciale ( 146.872)

Creanțe comerciale – net 6.927.011

Debitori diversi 497.250

Mai puțin: provizioane pentru

deprecierea debitorilor ( 60.949)

Debitori diverși – net 436.301

Avansuri furnizori 1.379.305

Mai puțin: provizioane pentru

Deprecierea furnizorilor debitori (0)

Furnizori debitori – net 1.379.305

De menționat ca în urma retratării situațiilor financiare ale anului 2004, societatea a constituit pentru prima dată provizioane pentru deprecierea creanțelor, în anul 2007 au fost trecute pe pierderi din creanțe nerecuperabile și scoase din evidența provizioane în suma de 974.461, 10 lei

În luna decembrie 2007 societatea a creat un provizion ptr litigiu cu CNF Giurgiu Nav SA în suma de 1.246.144 lei

DATORII

31 Decembrie 2007

Datorii comerciale 3.176.025

Datorii financiare (inclusiv dobânzi) 8.713.770

Alte datorii (inclusiv taxe și impozite) 4.239.629

Total 11.889.795

Pentru creditul bancar s-au constituit ipoteci pe activele corporale ale companiei. Activele societății grevate de sarcini privind garantarea obligațiilor financiare sunt următoarele : clădirea sediului societății din Constanța, Str. Străjerului nr. 24, apartamentele de serviciu (în număr de doua ), cinci împingătoare și 28 de barje.

În totalul datoriilor sunt semnificative datoriile pe termen lung, respectiv creditele bancare ( în număr de 3) pe termen lung în valoare de 8.686.694 lei.

IMPOZITE ȘI TAXE DE PLATĂ

Impozitele și taxele curente de plată includ:

31 Decembrie 2007

Impozit pe profit de plată 239.711

TVA de plată 436.986

Impozite privind salariații 190.773

CHELTUIALA CU IMPOZITUL PE PROFIT

31 Decembrie 2007

Cheltuiala privind impozitul pe profit 927.759

Compania aplică o cotă a impozitului pe profit de 16 %, calculat în conformitate cu legislația românească.

Profitul înainte de impozitare în scopul raportării financiare este influențat de cheltuiala cu impozitul pe profit după cum urmează :

Profit înainte de impozitare 4.087.112

Venituri neimpozabile (1.005.757)

Venituri din dividende 418.695

Cheltuieli nedeductibile 2.941.042

Profit înainte de impozitare conform IAS 6.531.460

Impozit calculat cu rata efectivă de 16% 1.045.034

Deduceri din impozitul pe profit (sponsorizări) (117.275)

Impozitul pe profit de plată 927.759

Cheltuieli nedeductibile :

– amortizarea locuințelor de serviciu : 6.552 lei

– amenzi și penalități : 101.854 lei

– chirii ap.serviciu 30.497 lei

– asigurări viață : 2.962 lei

– sponsorizări : 117.275 lei

– provizioane 2.356.882 lei

– reziliere ctr asociere Minmetal 18.648 lei

– prest.servicii nedeductibile 21.634 lei

– diferența alocație hrană 78.043 lei

– depășire protocol 117.727 lei

VENITURI

Compania realizează 60% din cifra de afaceri din activitatea de operare și depozitare marfă.

31 Decembrie 2007

Venituri din prestări servicii 49.441.987

Venituri din chirii 8.888

Venituri din activități diverse 362.747

Alte venituri din exploatare 643.658

Venituri din dividende Extim Trading 418.695

Venituri financiare 1.976.982

Venituri din anularea provizioanelor 1.005.757

53.858.714

Pe baza acestor informații se vor calcula indicatorii de lichiditate și indicatorii privind rata rentabilității societății auditate, SC North Star SRL.

Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichidității curente :

Active curente

––––––– = 11.142.941/7.442.730 = 1.49

datorii curente

Active curente (Indicatorul capitalului circulant)

Datorii curente

valoarea recomandată acceptabilă – în jurul valorii de 2;

oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidității imediate (Indicatorul test acid)

(Active curente – Stocuri )

–––––––––––– = (11.142.941 -1.549.657) / 7.442.730= 1.2889

datorii curente

Rata rentabilității

Marja brută din vânzări

Profitul brut din vânzări

––––––––– x 100 = 49.813.622/49.813.622=0

Cifra de afaceri

Rentabilitatea capitalului reprezintă o altă posibilitate de reflectare a profitabilității, prin raportarea vânzărilor sau a profitului brut la capitalul utilizat (capital utilizat = active totale = capitaluri proprii + datorii):

Vânzări

––––––– x 100 = 42.788.107 / 49.813.622 x 100 = 85.89%

Capital Utilizat

În perioada 01.01.2007-31.12.2007 societatea a realizat următorii indicatori economico-financiari:

1. Cifra de afaceri la 31.12.2007 = 49.813.622 lei

2. Venituri din exploatare = 50.457.280 lei

3. Cheltuieli din exploatare = 43.622.055 lei

4. Profit din exploatare = 6.835.225 lei

5. Venituri financiare = 2.395.677 lei

6. Cheltuieli financiare = 4.216.031 lei

7. Pierdere financiară = 1.820.354 lei

8. Rezultatul brut – profit = 5.014.871 lei

9. Impozit pe profit = 927.759 lei

10. Profit net = 4.087.112 lei

11. Datorii totale = 16.129.424 lei ( din care 8.686694 lei reprezintă credite pe termen lung și leasing-uri pe o perioadă de 24 luni)

12. Creanțe totale = 7.739.370 lei

13. Nr. Mediu salariați = 256 pers

Pentru a observa cât mai corect evoluția firmei SC North Star SRL în anul 2007, față de anul 2006 o să reprezentăm grafic situația cifrei de afaceri și profitul acesteia.

Evoluția Cifrei de afaceri începand cu 31.12.2005 până în 31.12.2007.

Din cele prezentate, se observa o scădere pe ansamlul activității:

în ceea ce privește cifra de afaceri :- o scădere cu 20.16% față de anul 2006

Evoluția profitului începând cu 31.12.2005 până în 31.12.2007

în ceea ce privește profitul: – o scădere cu 44,98% față de anul 2006

Această scădere se datorează în principal faptului că anul 2007 a fost un an foarte prost pe piața cerealelor ( secetă prelungită), ceea ce a dus la un nivel scăzut al cantităților transportate și operate, iar cheltuielile nu s-au mișcorat foarte mult, prețurile materialelor, utilităților, combustibililor etc, majorându-se.

În continuare vom prezenta raportul de audit final al societății North Star SRL, așa cum a fost elaborat de societatea de audit SC Minea Audit Consulting SRL.

RAPORT DE AUDIT

DESTINATAR: ASOCIAȚII S.C. NORTH STAR S.R.L.

Am auditat situațiile financiare ale S.C. NORTH STAR S.R.L. CONSTANȚA încheiate la 31 decembrie 2007, respectiv bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie și notele explicative la situațiile financiare anuale.

Societatea auditată a aplicat din anul 2004 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, conform Ordinului nr.94/2001 elaborat de Ministerul Finantelor Publice, iar din anul 2006 aplică prevederile O.M.F.P. nr. 1752/2005.

Datele importante sunt următoarele:

LEI

Total capitaluri proprii 25.471.098

Cifra de afaceri 49.813.622

Rezultatul brut al exercițiului 5.014.871

Impozit pe profit 927.759

Profit net 4.087.112

Întocmirea situațiilor financiare constituie responsabilitatea conducerii societății. Responsabilitatea auditului este de a exprima o opinie asupra acestor situații financiare, în baza auditului efectuat.

Auditul nostru a fost desfășurat în conformitate cu Standardele de Audit emise de Camera Auditorilor Financiari din România, bazate pe Standardele Internationale de Audit și care prevăd o planificare și o realizare a auditului astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă a faptului că situațiile financiare nu conțin erori semnificative.

Un audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor de audit ce susțin sumele și informațiile prezentate în situațiile financiare anuale.

Un audit include de asemenea evaluarea principiilor contabile folosite de către conducere, precum și evaluarea prezentării generale a situațiilor financiare.

Considerăm ca auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru opinia noastră.

Auditul apreciază că Raportul de gestiune întocmit la data de 31.12.2007 de către administratorii S.C. NORTH STAR S.R.L.Constanța este în conformitate cu situațiile financiare anuale ale societății.

În opinia noastră, utilizând metodele și procedurile specifice unei misiuni de audit, am obținut suficiente probe care să ne determine să apreciem că situațiile financiare anuale ale S.C. NORTH STAR S.R.L. CONSTANȚA, prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară a societății la 31 decembrie 2007, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.1.752/2005.

S.C.MINEA AUDIT CONSULTING S.R.L.

AUDITOR FINANCIAR

MINEA SIMONA

Data: Constanta 21.04.2008

BIBLIOGRAFIE

1. Federația Internațională a Contabililor, Audit Financiar 2006. STARDARDE. CODUL DE ETICĂ; Editura Irecson, București, 2006

2. Federația Internațională a Contabililor. Manualul Pentru Standarde Internațtionale De Audit, Certificare Si Etică; Corpul Experților Contabili Autorizați, ediția 2007

3. Ministerul Finanțelor Publice, Reglementări Contabile Conforme Cu Directivele Europene . Editura Irecson, București, 2006.

4. Camera Auditorulor din România . Norme minimale de audit. Editura ECONOMICĂ, București, 2001.

5. Nicolae Traian, Contabilitate Internațională.. Editura Ex Ponto, Constanța , 2007.

6. Epstein, B.J.; Mirza, A.A. – Wiley IFRS 2005 – Interpretarea si Aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate si Raporatare Financiară, BMT Publishing House, 2005.

7. Boulescu M., Bârnea C., Audit Financiar Ediția a III-a , Editura Fundației România de Mâine, 2007.

8. International Accounting Standards Board (I.A.S.B.) , Standarde Internaționale De Raportare Financiară (IFRSs) 2005, Editura CECCAR,2006