Consideratii Practice Privind Inspectia Fiscala a Profitului Si a Rambursarii de Tva

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. I CONSIDERAȚII PRIVIND INSPECȚIA FISCALĂ LA NIVEL EUROPEAN

1.1. Definirea și evoluția controlului fiscal la nivel european

1.2. Scurt istoric al relației României cu Uniunea europeană

CAP. II STUDIU LA NIVEL NAȚIONAL. REGLEMENTAREA ȘI ORGANIZAREA INSPECȚIEI FISCALE

2.1. Evoluția inspecției fiscale în România

2.2. Reglementările inspecției fiscale la nivel național

2.3.Programul de convergență al României la nivelul anului 2014

2.4. Tendințe generale de impozitare

2.5. Efectle evaziunii fiscale în urma impozitării

CAP. III STUDIU DE CAZ. CONSIDERAȚII PRACTICE PRIVIND INSPECȚIA FISCALĂ A PROFITULUI ȘI A RAMBURSĂRII DE TVA

CAP. IV CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

În orice economie, scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursă stabilă și solidă de venituri publice. Pe de altă parte, un sistem fiscal trebuie să aibă ca obiective susținerea dezvoltării economice a țării și sprijinirea categoriilor sociale defavorizate. Realizarea acestor obiective trebuie să fie însoțită de preocuparea permanentă a administrației fiscale pentru creșterea eficienței sale. În acest proces, un factor de o importanță deosebită este reprezentat de reducerea evaziunii fiscale, în condițiile în care aceasta contribuie la diminuarea eficienței structurilor statale, fiind în același timp un factor generator de corupție.

Codul de procedura fiscala arata ca inspectia fiscala are ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.

Inspectia fiscala – activitatea specializata desfasurata de organele fiscale competente pentru verificarea indeplinirii de catre subiectele pasive ale raporturilor de drept procedural fiscal, altele decat organele fiscale, a obligatiilor ce le incumba in cadrul acestor raporturi.

Fenomen tot atât de vechi pe cât este însăși existența impozitului propriu-zis, evaziunea fiscală nu are granițe de timp sau de spațiu. Cu toate acestea, amploarea acestui fenomen prezintă diferențe sensibile de la o țară la alta, în general considerându-se că în țările cu economii dezorganizate, instabile, unde corupția se manifestă din plin, economia subterană și evaziunea fiscală sunt la ele acasă.

Evaziunea fiscală are consecințe, în primul rând, la nivel macroeconomic, constând în privarea statului de veniturile cuvenite, prin aceasta diminuându-se posibilitățile de manevră în economie și în domeniul social.

Pe de altă parte, întreprinderile care se sustrag plății impozitelor, având costuri mai mici, vor face o concurență neloială agenților economici care-și îndeplinesc obligațiile fiscale, distorsionând,astfel, bunul mers al mecanismelor pieței libere, subminând unele domenii de activitate.

Considerată, de unii analiști economici, o „manifestare brută a democrației”, evaziunea fiscală ar avea, în unele viziuni, efecte favorabile pentru prosperitatea unei națiuni. „În urma evaziunii fiscale s-ar putea să aibă de câștigat economia în ansamblul ei, dacă eficiența cu care sunt utilizate resursele rezultate din evaziune este mai mare decât cea pe care ar fi obținut-o guvernul pentru aceste fonduri”.

Astfel, dacă pe termen scurt evazioniștii au de câștigat, iar statul (puterea publică) a pierdut, chiar mai mult decât o nerealizare a resurselor bugetare, pe termen lung, au de pierdut și ceilalți contribuabili care nu au recurs la evaziune fiscală, printr-o posibilă creștere a sarcinii fiscale a acestora, ceea ce îi poate determina și pe aceștia, într-un final, să apeleze la evaziune fiscală.

Trecând de la abordarea conceptuală a noțiunilor de sistem fiscal și evaziune fiscală la analiza cauzelor și implicațiilor, mai ales la nivel macroeconomic, ale fenomenului evazionist, în țara noastră, lucrarea de față este o încercare de a trata fenomenul evaziunii fiscale.

În partea a doua a lucrarii am prezentat „Evolutia inspectiei fiscale in Romania, reglementările si tendințele de impozitare, precum si alt aspect important, efectele evaziunii fiscale apărute in urma impozitării ”.

În ultima parte a lucrarii am abordat subiectul „Considerații practice privind inspecția fiscală a profitului si a rambursarii de TVA”, realizând un studiu de caz pe aceasta temă in care am prezentat unele deficiențe care pot sa modifice baza de impunere a TVA în urma nerespectării prevederilor legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat. La finalul lucrării am prezentat concluziile si sugestiile cu privire la inspecția, dar si evaziunea fiscală.

CAP.I INSPECTIA FISCALA LA NIVEL EUROPEAN

1.1 Definirea si evolutia controlului fiscal la nivel european

Frauda fiscală și a evaziunea fiscală ne afectează pe toți. It occurs within a country and across countries both within the EU and globally. Ea poate să apară într-o țară sau între țări, atât în ​​cadrul UE, cât și la nivel global. That is why a single country cannot solve the problem on its own. Acesta este motivul pentru care o singură țară nu poate rezolva problema pe cont propriu. The EU and Member States need to work more together and internationally to combat the problem at home and abroad. UE și statele membre trebuie să lucreze mai mult împreună,dar și pe plan internațional pentru a combate problema atat din interiorul Uniunii, cat și în afara ei.

Pe fondul internaționalizării piețelor studiul finanțelor s-a extins continuu, finanțele internaționale reprezentând astăzi un domeniu complex și de mare actualitate. Ele includ ca o componentă esențială fiscalitatea, care se sprijină pe două pârghii importante: una de natură politică – politica fiscală (ca ansamblu de decizii prin care se definesc și se determină prelevările obligatorii) și alta, de natură juridică – dreptul fiscal (ca ansamblu al normelor juridice din d Primele rezultate mai semnificative pe linia armonizării fiscale au fost înregistrate în perioada de dinainte de 1 ianuarie 1993, dată de la care realizarea pieței interne a devenit o realitate. După această dată, eforturile instituțiilor comunitare și ale statelor membre au fost canalizate în trei direcții importante:

– perfecționarea taxei pe valoarea adăugată;

– fiscalitatea economiilor;

– impozitarea directă a societăților.

Progresele cele mai importante în domeniul armonizării fiscale sau înregistrat în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. În anul 1960, în cadrul Comunității europene "a celor 6" ( la acea vreme) doar Franța avea un veritabil sistem TVA, însă el nu era generalizat și coexista cu alte taxe asupra cifrei de afaceri. Germania, Luxemburg și Olanda practicau sisteme de impozitare cumulative ("în cascadă") iar Belgia și Italia aplicau sisteme mixte, în care taxele cumulative erau treptat înlocuite cu impozite unice, percepute în anumite stadii ale producției sau consumului.

Despre un sistem comunitar în materie de TVA se poate vorbi începând din 1970 și el este rezultatul mai multor directive având ca obiect acest impozit și în primul rând celebra "a șasea directivă" (77/388/CEE) care a determinat asieta uniformă a TVA în cele șase state membre ale vremii, text care a rămas și astăzi (cu modificările de rigoare) textul de bază în materie de TVA la nivel comunitar.

omeniul fiscal).

În ceea ce privește impozitarea veniturilor, în Uniunea Europeană nu există o armonizare fiscală efectivă. Impozitele sunt tradițional clasificate în directe și indirecte, primul grup permițând o mai mare redistribuire, atâta timp cât pentru cele indirecte este imposibilă introducerea progresivității. De aceea preponderența taxării directe, mult mai vizibilă electoratului, tinde să fie mai pronunțată în țările cu obiective specifice în ceea ce privește politica socială. Contribuțiile sociale, se află, de regulă, în strânsă legătură cu asigurarile sociale (pensii, șomaj și sănătate).

Taxa pe valoarea adaugată

Principalul izvor de drept îl reprezintă Directiva 77/388/CEE privind sistemul comun de aplicare a acestei taxe, denumită și „Directiva a Șasea referitoare la TVA”.

Directiva se aplică pe teritoriul țărilor ce fac parte din comunitate (principiul teritorialității) și

cuprinde reglementări privind: persoanele impozabile, tranzacțiile impozabile, ca și excepțiile și scutirile (atât pentru mărfuri, cât și pentru servicii), locul operațiunilor impozabile, cotele standard de impozitare (care sunt aceleași, atât pentru mărfuri cât și pentru servicii), deducerile și modul de calculare a acestora, persoanele responsabile de plata TVA (inclusiv obligațiile persoanelor impozabile și reglementările aplicabile unor cazuri speciale, cum ar fi fermierii sau agențiile de turism). Directiva s-a aplicat gradual, având etape tranzitorii pentru fiecare stat membru și a condus la simplificarea sistemului de aplicare al TVA, facând distincție între vânzările dintre persoane supuse impozitării, vânzări către persoane fizice sau vânzări către comercianții scutiți de TVA . Conform noilor reglementări (Directiva 92/77/CEE privind apropierea cotelor de TVA), statele membre aplică o cotă standard de TVA de minimum 15% (Directiva 99/49/CE) și au posibilitatea de a aplica maximum două cote reduse (de minimum 5%) pentru anumite mărfuri sau servicii de natură socială sau culturală. Aceeași directivă autorizează statele membre să fixeze, pe timp limitat, cote zero sau sub 5% pentru anumite produse.

În pofida eforturilor de finalizare a unui cadru fiscal care, în forma sa cea mai generală, săstipuleze nivelul minim de impozitare al agenților economici, în prezent, la nivelul UE, diferențele privind plafonul impozabil reflectă pe deplin lipsa unei armonizări în materie de impozite și taxe.

Practica fiscală europeană arată că există o serie de țări care susțin acordarea de facilități fiscale, justificat de necesitatea atragerii investițiilor străine, însă devine absolut necesar a se urmări să nu se pună prea mult accent pe cotele de impozitare scăzută în loc de stabilitate fiscală, educație și forță de muncă ieftină. În ceea ce privește toleranța pentru cotele scăzute de impozitare, Comisia Europeană a convenit asupra reducerii impozitului nominal aplicat agenților economici pentru veniturile obținute din comerț. În prezent, singurul document UE ce ar putea restricționa nivelul de impozitare este Codul de Conduită pentru Impozitarea Afacerilor, dat fiind obiectivul său de a preveni distorsiunile economice și erodarea bazelor de impozitare în cadrul Comunității.

Este vorba despre faptul că, la 1 decembrie 1997, Consiliul a adoptat (pe baza propunerilor Comisiei Europene) un set de norme fiscale vizând combaterea competiției neloiale în impozitare, cuprinzând Codul de conduită pentru impozitarea afacerilor (care include un mecanism de monitorizare și prevederi de revizuire a operațiilor după primii doi ani), măsuri pentru înlăturarea diferențelor majore dintre sistemele de impozitare a veniturilor din economii în statelor membre și Convenția pentru eliminarea impozitării la sursă a dobânzilor și plata redevențelor între companii. Deși acest Cod nu este un instrument cu caracter legal obligatoriu, statele membre se obligă să respecte principiile competiției loiale și să pună capăt măsurilor fiscale dăunătoare, presupunând cel puțin retragerea de către acestea a măsurilor fiscale considerate dăunătoare și evitarea (re)introducerii lor în viitor.

Main principles Principii de bază

The European Commission's tax policy strategy was explained in a Communication of 23 May 2001 on "Tax policy in the European Union – Priorities for the years ahead" ( COM (2001) 260 ).Strategia de politică fiscală a Comisiei Europene a fost explicată într-o Comunicare din 23 mai 2001 privind "Politica fiscală în Uniunea Europeană – priorități pentru anii viitori".

În această comunicare, Corument cu caracter legal obligatoriu, statele membre se obligă să respecte principiile competiției loiale și să pună capăt măsurilor fiscale dăunătoare, presupunând cel puțin retragerea de către acestea a măsurilor fiscale considerate dăunătoare și evitarea (re)introducerii lor în viitor.

Main principles Principii de bază

The European Commission's tax policy strategy was explained in a Communication of 23 May 2001 on "Tax policy in the European Union – Priorities for the years ahead" ( COM (2001) 260 ).Strategia de politică fiscală a Comisiei Europene a fost explicată într-o Comunicare din 23 mai 2001 privind "Politica fiscală în Uniunea Europeană – priorități pentru anii viitori".

În această comunicare, Comisia a reiterat convingerea că nu este nevoie de o armonizare fortată a sistemelor fiscale ale statelor membre. Cu condiția ca acestea să respecte normele UE, statele membre sunt libere să aleagă sistemele fiscale pe care le consideră cele mai adecvate și în funcție de preferințele lor. În plus, orice propunere de acțiune a UE în domeniul fiscal trebuie să țină seama de principiile subsidiarității și proporționalității. Ar trebui să existe numai o acțiune la nivelul UE, în cazul în care acțiunile întreprinse de statele membre în mod individual nu au putut furniza o soluție eficientă. De fapt, multe probleme fiscale pur și simplu au nevoie de o mai bună coordonare a politicilor naționale.

În acest cadru, prezenta comunicare a stabilit ca o prioritate principală pentru politica fiscală, care sa răspundă preocupărilor persoanelor fizice și juridice care operează în cadrul pieței interne spre care, concentrându-se pe eliminarea obstacolelor fiscale la toate formele de activitate economică transfrontalieră, în plus să continuie lupta împotriva concurenței fiscale dăunătoare și să promoveze o mai bună cooperare între administrațiile fiscale în asigurarea controlului și combaterea fraudei.

Acest lucru se concentrează pe contribuabil si este legat de obiectivul general al Comisiei de a se asigura că politica fiscală susține obiective politice mai largi ale UE, astfel cum este prevăzut cel mai recent în " Strategia Europa 2020 "pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană și într-o piață unică. Increased tax policy co-ordination would help Member States to meet these objectives.O mai bună coordonare a politicii fiscale ar ajuta statele member să îndeplinească aceste obiective.

Povara fiscală din zona UE este mult mai mare decât în majoritatea celorlalte țări OCDE. Definită ca raportul fiscal în PIB, aceasta a fost de 40 la suta in 1998, cu 11 și 12 puncte procentuale mai mare decât în Statele Unite și Japonia, respectiv. Mixul de impozitare este, de asemenea, diferit. Cele mai multe țări din UE se bazează foarte mult pe contribuții de asigurări sociale, de consum și taxele referitoare la mediu.

Unele țări din UE au redus recent indemnizațiile fiscale generoase acordate prin impozitul pe profit pentru deprecierea de echipament de investitii, reechilibrarea astfel costul relativ al forței de muncă și a capitalului.

În condițiile desființării avntajelor fiscale pentru investitorii străini, numeroase țări din Centrul și Estul Europei, devenite state membre, au optat pentru reducerea nivelurilor de impunere atât pentru investitorii străini, cât și pentru cei autohtoni cu intenția de a-și păstra economiile atractive. Astfel, nivelul ratei fiscalității și, în special, nivelul ratei de impozitare a veniturilor companiilor au devenit părți din formula complexă care descrie complexivitatea națională.

Cote maxime de impozitare în principalele state membre UE

În Uniunea Europeană se utilizează mai multe noțiuni legate de impozitarea corporațiilor:
1. Cota nominală (legală) nu oferă informații asupra poverii fiscale efectiv la care este supusă compania întrucât nu ia în considerare modalitățile diferite prin care poate fi determinată baza de impunere. Ratele nominale par să aibă o funcție psihologică importantă deoarece sunt percepute de către investitorii internaționali drept semnale cu privire la climatul fiscal general al unei țări;
2. Cota efectivă ( marginală) reprezintă rata de impunere a unei investiții marginale care obține un randament egal cu rata dobânzii la economii, luând în considerare amortizările deductibile fiscal, rata inflației și sistemele de imputare;
3. Cota implicită (aparentă) se calculează la nivel macroeconomic (prin raportarea impozitelor percepute la PIB) sau microeconomic (prin raportarea impozitului perceput la profitul brut).
În funcție de complexitatea operației supuse impozitării, rata efectivă este mai strâns sau mai puțin strâns asociată cu rata nominală. Ca regulă generală, diferența dintre cele două rate este mai mare în cazul investițiilor directe decât în cel al investițiilor de portofoliu.
Acest fapt explică de ce anumite țări recurg la rate nominale scăzute (pentru a induce raportarea profiturilor în propria jurisdicție) și rate efective ridicate (pentru a avea o bază de impunere cât

mai largă).
Totuși, diferențele înregistrate între statele membre ale UE din punct de vedere al ratelor efective se explică în principal prin diferențele existente la nivelul ratelor nominale și doar în subsidiar prin diferențe la nivelul elementelor care determină baza de impozitare.
Constitutia Romaniei precizeaza obligatia cetatenilor romani de a contribui, prin intermediul impozitelor si taxelor, denumite “contributii finaniare”, la cheltuielile publice. La alineatul (2) al aceluiasi articol, Constitutia Romaniei prevede ca sistemul legal de impunere trebuie sa asigure repartizarea justa a sarcinilor fiscale.

Pe baza acestor principii constitutionale si a conceptiei moderne, democratice a statului si administratiei, inspectia fiscala are drept scop exclusive corectitudinea fiscala, ceea ce inseamna ca stabilirea unei diferente de impozit nu este neaparat un obiectiv al inspectiei fiscale, ci unul din efectele sale si astfel, o contributie a administratiei pentru a asigura principiul impozitarii uniforme. Derivat din principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii, acest rang are rang constitutional.

Intr-un sistem declarativ, inspectia fiscala este un instrument indispensabil pentru asigurarea principiului constitutional al egalitatii impunerii pentru toti cetatenii.

Removing obstacles for citizens Eliminarea obstacolelor pentru cetățeni

On 20 December 2010, the European Commission, as part of the objective under the Europe 2020 strategy of empowering EU citizens to play a full part in the single market, announced plans to ensure that tax rules do not discourage individuals from benefiting from the internal market. La 20 decembrie 2010, Comisia Europeană, ca parte a obiectivului în cadrul ‘’Strategiei Europa 2020 ‘’de a responsabiliza cetățenii UE să joace un rol deplin în cadrul pieței unice, a anuntat planurile de a se asigura că normele fiscale nu descurajează persoanele fizice să beneficieze de pe piața internă . The Communication "Removing cross-border tax obstacles for EU citizens" outlines the most serious tax problems that EU citizens face in cross-border situations, such as discrimination, double taxation, difficulties in claiming tax refunds and difficulties in obtaining information on foreign tax rules, and announces plans for solutions. Comunicarea "Îndepărtarea obstacolelor fiscale transfrontaliere pentru cetățenii UE" prezintă cele mai grave probleme fiscale care se confruntă cetățenii UE în situații transfrontaliere, cum ar fi: discriminarea, dubla impunere, dificultățile în cererile de rambursare de taxe și dificultăți în obținerea de informații cu privire la regulile de impozitare din străinătate , side a anunta planuri si soluții.

Alte acțiuni de politică

Some co-ordinated action to tackle tax obstacles and inefficiencies has been achieved in the company tax , VAT , excise duties , and car tax areas . O acțiune coordonată de combatere a obstacolelor fiscale și a ineficienței a fost realizat în impozitului pe profit , TVA , accize , precum și zonele de taxa auto . Measures have also been taken to tackle tax evasion via the savings tax Directive and via Directives providing mutual assistance between tax administrations . De asemenea, au fost luate măsuri de combatere a evaziunii fiscale, prin intermediul directivei privind impozitarea economiilor și prin directivele care asigură asistența reciprocă între administrațiile fiscale . The Commission has also become more pro-active in taking legal action where Member States' national tax rules or practices do not comply with the Treaty. Comisia a devenit, de asemenea, mult mai pro-activ în luarea de măsuri legale în cazul în care normele fiscale naționale ale statelor membre sau practici nu sunt conforme cu tratatul.

Another area for action is Research and Development (R&D), given its impact on growth and jobs. Un alt domeniu de acțiune este cel de cercetare și dezvoltare (R & D), având în vedere impactul acesteia asupra creșterii și locurilor de muncă. In its Communication COM(2006) 728 În comunicarea sa, Comisia examinează o utilizare mai eficientă a stimulentelor fiscale pentru cercetare și dezvoltare. The Communication clarifies the legal conditions arising from EU case law and sets out some basic principles and good practices for the design of such incentives. Comunicarea clarifică condițiile legale care decurg din jurisprudența UE și stabilește o serie de principii de bază și bune practici pentru proiectarea de astfel de stimulente. Member States are encouraged to improve the use and coordination of those tax measures. Statele membre sunt încurajate să îmbunătățească utilizarea și coordonarea acestor măsuri fiscale. The Communication also offers Member States guidance on the main design options. Comunicarea oferă, de asemenea, statelor membre îndrumări cu privire la principalele opțiuni de proiectare.

The Commission, in its opinion to the Convention on the future of Europe ( COM(2003) 548 final ), expressed the belief that retaining Comisia, în opinia sa, la Convenția privind viitorul Europei, și-a exprimat convingerea că menținerea unanimitate pentru toate deciziile de impunere se face dificilă pentru a atinge nivelul de coordonare necesar pentru Europa fiscală și a făcut propuneri pentru o mutare la votul cu majoritate calificată în anumite zone de impozitare, However, Member States did not agree to these qualified majority voting proposals.cu toate acestea, statele membre nu au fost de acord cu aceste propuneri de vot cu majoritate calificată.

In addition, the Commission has started to make more use of În plus, Comisia a început să facă mai mult uz de abordări neobligatorii cum ar fi recomandările în loc de propuneri legislative, dacă este cazul, ca o modalitate de a face progrese în domeniul fiscal. The route of closer co-operation between sub-groups of like-minded Member States is also being explored. Traseul de o cooperare mai strânsă între sub-grupuri de ca-minded, statele membre este, de asemenea, în curs de explorat.

The Commission has published regular statistical and economic Comisia a publicat o analiză statistică și economică periodică a sistemelor fiscale ale statelor membre ale UE, cu scopul de a furniza informații statelor membre și a publicului cu privire la tendințele de impozitare din ultimii ani.

The Commission has also taken several steps in order to promote good governance in the tax area, ie transparency, exchange of information and fair tax competition, as outlined most recently in its Communication of 28 April 2009 (see the the 28/04/09 Communication on good governance ( COM (2009) 201 Comisia a luat, de asemenea, mai multe măsuri pentru a promova buna guvernanță în domeniul fiscal, și anume asigurarea transparenței, schimbului de informații și concurență fiscală loială, astfel cum sa subliniat recent în comunicarea sa din 28 aprilie. This Communication is designed to identify the particular EU contribution to good governance in the area of direct taxation, both within the EU and beyond. Prezenta comunicare este conceput pentru a identifica contribuția specifică a UE la buna guvernanță în domeniul impozitării directe, atât în ​​cadrul UE și în afara. Agreements with as many third countries as possible on common principles of good governance in tax matters should help EU Member States and their partners to balance the need to protect their revenues and their social and public spending policies with the need to open up their economies so as to promote growth and jobs. Acorduri cu cât mai multe țări terțe, posibil cu privire la principiile comune ale bunei guvernanțe în chestiuni fiscale ar trebui să ajute statele membre ale UE și partenerii lor de a echilibra nevoia de a proteja veniturile lor și politicile de cheltuieli publice și sociale cu nevoia de a deschide economiile lor, astfel ca pentru a promova creșterea economică și locuri de muncă.

The removal of tax obstacles in the area of financial services has gained importance as part of the development and implementation of the Commission's Financial Services Policy . Eliminarea obstacolelor fiscale în domeniul serviciilor financiare, a câștigat o importanță, ca parte a dezvoltării și punerii în aplicare a Comisiei de politica serviciilor financiare . The European Commission adopted a recommendation on 19 October 2009 that outlines how EU Member States could make it easier for investors resident in EU Member States to claim withholding tax relief on dividends, interest and other securities income received from other Member States. Comisia Europeană a adoptat o recomandare la 19 octombrie 2009, care prezintă modul în care statele membre ale UE ar putea face mai ușor pentru investitorii rezidenți în statele membre ale UE de a solicita scutirea de impozit reținut la sursă pe dividende, dobânzi și alte venituri titluri de valoare primite de la alte state membre. The recommendation also suggests measures to eliminate the tax barriers that financial institutions face in their securities investment activities while at the same time protecting tax revenues against errors or fraud. Recomandarea propune, de asemenea, măsuri pentru eliminarea barierelor fiscale care instituțiile financiare se confruntă în activitatea lor de investiții titluri de valoare în timp ce, în același timp protejând veniturile fiscale împotriva erori sau fraude. The recommendation is designed to provide guidance to Member States in how to ensure that procedures to verify entitlement to tax relief do not hinder the functioning of the Single Market. Recomandarea este concepută pentru a oferi orientări statelor membre în modul în care să se asigure că procedurile pentru a verifica dreptul la scutirea de impozit să nu împiedice buna funcționare a pieței unice. Recomandarea, urmează după consultarea vastă a părților interesate și a fost discutată în mai multe rânduri cu industria serviciilor financiare și de administrațiile fiscale din statele membre.), follows upon an extensive stakeholders' consultation and has been discussed on several occasions with the financial services industry and tax administrations in Member States.

1.2. Scurt istoric al relațiilor României cu Uniunea Europeană

România este prima țară din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Europeană, încă din anul 1967.

La 1 februarie 1993, România semnează Acordul European de asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora (intrat în vigoare la 12 aprilie 1995), pe de altă parte, prin care se instituie asocierea României la Uniunea Europeană și se stabilesc formele dialogului politic permanent și cooperării economice dintre cele două părți.

În același an, statele membre decid că statele asociate din Europa Centrală și de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene în momentul în care îndeplinesc criteriile economice și politice necesare.

La 22 iunie 1995, România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. În iulie 1997, Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a României, iar în martie 1998, Uniunea Europeană lansează, în mod oficial, procesul de extindere. În luna noiembrie a aceluiași an, Comisia Europeană publică primul raport cu privire la progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Prin decizia Consiliului European de la Helsinki, din decembrie 1999, de a deschide negocierile de aderare cu România, urmată de lansarea oficială, în februarie 2000, a procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, se face trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre țara noastră și Uniunea Europeană. Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), de la Salonic (iunie 2003) și Bruxelles (decembrie 2003 și iunie 2004) reconfirmă sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor, în 2004 (decembrie 2004), semnarea Tratatului de Aderare, în 2005 (Luxembourg, 25 aprilie 2005) și aderarea efectivă, la 1 ianuarie 2007.

Preluarea acquis-ului comunitar în legislația națională se numără printre cerințele pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Acesta reprezintă ansamblul de drepturi și obligații comune ale statelor membre ale Uniunii Europene și se bazează, în principal, pe Tratatul de la Roma (1957), Actul Unic European (1985), Tratatul privind Uniunea Europeană de la Maastricht (1992), etc., precum și pe legislația secundară (directive, reglementări, decizii, etc.).

Capitolul 10 – Impozitarea a fost deschisă în cadrul Conferinței de aderare a României la Uniunea Europeană, din 26 octombrie 2001 și închis provizoriu în timpul Conferinței de aderare, din 2 iunie 2003. Capitolul a fost, apoi, redeschis și închis provizoriu, în data de 26 noiembrie 2004, prin formularea poziției față de acquis-ul adoptat ulterior închiderii capitolului, respectiv, în anul 2003.

România a acceptat în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 10 – Impozitarea, și s-a angajat în procesul de armonizare a legislației naționale cu acesta, în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul European.

CAP.II. REGLEMENTAREA SI ORGANIZAREA INSPECȚIEI FISCALE LA NIVEL NAȚIONAL

2.1.EVOLUTIA INSPECTIEI FISCALE IN ROMANIA

Imediat după revoluția din decembrie 1989 puterea politică instalată a abrogat actele

normative vechi ce instituiau fiscalitatea în România socialisto-comunistă și a emis noi acte

normative inspirate din fiscalitatea occidentală.

Începând din anul 1990 și până în anul 2007 sistemul fiscal român s-a inspirat din fiscalitatea

mai multor state occidentale cum sunt Franța, Spania, Olanda, Germania. Inspirat din fiscalitatea

occidentală, sistemul fiscal românesc a cunoscut o mare instabilitate. La începutul fiecărui an, până

în anul 2004 când a apărut codul fiscal, fiscalitatea s-a tot schimbat, determinând instabilitate în plan

economic și social. Deși apariția Codului fiscal în anul 2003 ar fi trebuit să ducă la o oarecare

stabilitate a sistemului fiscal, nu a fost așa, Legea 571 privind Codul Fiscal – a fost modificată prin

diferite hotărâri sau ordonanțe de urgență chiar la sfărșitul anului pentru anul următor, deși aceste

modificări trebuiau făcute cu 6 luni înainte pentru ca mediul economic să cunoască politica fiscală a

guvernului.

Până la apariția Codului fiscal în anul 2003, când au fost reunite într-o lege majoritatea

actelor normative privind impozitele și taxele, au fost emise mai multe acte normative pentru fiecare

impozit astfel că aplicarea lor a fost greoaie atât pentru aparatul de stat fiscal dar și pentru agenții

economici.

Combaterea coruptiei si scaderea veniturilor populatiei, printre problemele Romaniei

Rezistenta puternica la masurile de combatere a coruptiei, frauda fiscala, scaderea veniturilor gospodariilor, cresterea inegalitatilor in materie de venituri si capacitatea redusa a administratiei publice de a elabora politici raman provocari majore pentru Romania, avertizeaza Comisia Europeana.

Politica fiscala în România a fost revizuita în repetate rânduri, având un caracter sinuos si

inconstant si, din cauza incertitudinilor create (numarul mare de exceptii si exceptari) a fost

mai putin propice pentru mediul de afaceri – desi, în mod ironic, multe din schimbarile

operate si exceptarile acordate se presupunea ca sunt destinate stimularii afacerilor. Politica

fiscala a suferit totodata si impactul unei economii marcate de încordare structurala.

2.2.Reglementarea inspectiei fiscale la nivel național

Reglementări cu privire la inspecția fiscală au existat și înainte de 1990, cu toate acestea, prezintă interes doar evoluția instituției fiscale în perioada post-decembristă. Astfel, Legea nr. 30 din 1991 reglementa organizarea inspecției fiscale și a Gărzii Financiare. În acest act normativ erau cuprinse dispozițiireferitoare la inspecția fiscală de stat, la aplicarea și executarea legilor fiscale și a reglementărilor vamale. Mai târziu, apar reglementări cu caracter special privind exercitarea controlului asupra bunurilor supuse vămuirii sau exercitarea controlului ulterior la sediul agenților economici asupra operațiunilor de comerț exterior.

Modificari la Codul de procedură fiscală in 2014

1. Descrierea situației actuale. Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată privind Codul de procedură fiscală

*Codul de procedură fiscală reglementează la art. 11 situațiile în care organele fiscale pot transmite informații referitoare la situația fiscală a unui contribuabil. Aceste situații se referă, în general, la furnizarea de informații către autorități publice, autorități judiciare, autorități fiscale din alte state precum și în situațiile expres prevăzute de lege (ex. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției).

În practică sunt situații în care diverse persoane/entități (altele decât cele menționate mai sus) care solicită informații despre un contribuabil pentru a le utiliza în folosul contribuabilului și cu acordul acestuia. În prezent, în lipsa unui text expres, astfel de cereri sunt refuzate, chiar dacă există acordul contribuabilului.

*În prezent Codul de procedură fiscală reglementează mai multe situații în care terțe persoane răspund solidar cu contribuabilul pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale, în baza deciziei de atragere a răspunderii solidare emisă de organul fiscal.

De subliniat că, aceste terțe persoane răspund solidar cu contribuabilul dacă prin conduita lor au determinat imposibilitatea recuperării obligațiilor fiscale de la contribuabil sau au determinat restituirea sau rambursarea necuvenită a unor sume de la bugetul de stat.

Pe de altă parte, una din măsurile propuse prin prezentul act normativ este efectuarea rambursării taxei pe valoarea adăugată, cu control ulterior, dacă decontul de taxă este certificat de un consultant fiscal.

În acest context, rolul și conduita consultantului fiscal în efectuarea rambursării taxei pe valoarea adăugată sunt importante, astfel că este necesară sancționarea lipsei bunei credințe în certificarea deconturilor cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare.

*Prevederile actuale reglementează, în termeni generali, conflictul de competență ca fiind situațiile în care două sau mai multe organe fiscale se declară deopotrivă competente sau necompetente. Raportat la impozitele și taxele locale, în practică au apărut probleme privind competența de administrare a acestora, generate de stabilirea apartenenței teritoriale a materiei impozabile. Or, conflictul de competență vizează interpretarea diferită a dispozițiilor legislației fiscale cu privire la competență și nu problemele determinate de delimitarea teritorială (apartenența la o unitate administrativ-teritorială).

*În prezent, nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere de către contribuabil a obligațiilor fiscale este de 0,04% pe zi de întârziere, ceea ce corespunde unui nivel de 14.6% pe an.

De subliniat că acest nivel este în vigoare de la 1 octombrie 2010.

*Sistemul sancționator prevăzut de Codul de procedură fiscală cuprinde dobânzi și penalități de întârziere, precum și amenzi contravenționale. Dobânzile și penalitățile se datorează începând cu ziua următoare scadenței și până la data stingerii inclusiv. Regula se aplică atât pentru impozitele și taxele stabilite de contribuabili dar neachitate la termenul legal (scadență), cât și pentru cele nedeclarate și stabilite prin decizii ale organelor de inspecție fiscală sau, după caz, prin declarații rectificative. În ceea ce privește amenzile, acestea sunt aplicate pentru neîndeplinirea de către contribuabili a obligațiilor, altele decât cele de plată la termen, cum ar fi nedepunerea declarațiilor la termen. Or, obligația contribuabililor de a stabili corect baza de impozitare și, după caz, impozitul datorat, urmată de acțiunea de declarare la un anumit termen prevăzut de lege este o obligație diferită de obligația de plată a datoriei sale fiscale.

Astfel, este de precizat că legislația actuală nu sancționează subdeclararea obligațiilor fiscale deși, așa cum s-a arătat mai sus, contribuabilii sunt obligați, potrivit legii fiscale să declare corect fie veniturile impozabile, fie impozitele, atunci când legea privește obligația contribuabililor de a le stabili.

2.3.Programul de convergenta al Romaniei la nivelul anului 2014

Strategia bugetara prezentata in Programul de convergenta pentru 2014 al Romaniei vizeaza obiectivul pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1 % din PIB in 2015, care reflecta cerinta Pactului de stabilitate si de crestere, precum si mentinerea acestui nivel si in perioada ulterioara.

Romania beneficiaza in 2014 de posibilitatea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului pe termen mediu care a fost autorizata pentru proiectele finantate in comun. Abaterea temporara trebuie sa fie compensata in anul urmator. Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) in 2014 si o crestere de 0,8 % a PIB-ului in 2015. Se preconizeaza un ritm de crestere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referinta in materie de cheltuieli, atat in 2014, cat si in 2015. Se preconizeaza ca ponderea datoriei in PIB va ajunge la 40 % in 2015 si ca va scadea in 2016-2017.

In general, strategia bugetara prezentata in program respecta cerintele Pactului de stabilitate si de crestere, considera CE. Scenariul macroeconomic pe care se bazeaza previziunile bugetare este plauzibil. Acest scenariu corespunde, in linii mari, previziunilor Comisiei din primavara anului 2014. Cu toate acestea, PIB-ul potential estimat care sta la baza Programului de convergenta este usor mai mare, in principal ca urmare a unei perspective mai optimiste in privinta pietei fortei de munca.

In ceea ce priveste planurile bugetare pentru 2014, exista riscuri de evolutie negativa legate de controlul cheltuielilor si de inregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scazut decat cel prevazut. In plus, pentru 2015 si in perioada ulterioara, masurile care trebuie adoptate pentru a asigura inscrierea pe traiectoria bugetara propusa nu sunt inca precizate.

Frauda si evaziunea fiscala, domenii deficitare

Conform previziunilor Comisiei, in pofida inregistrarii in 2014 a unei deteriorari usoare a soldului structural, Romania respecta cerintele Pactului de stabilitate si de crestere in 2014, luand in considerare abaterea temporara autorizata pentru proiectele finantate in comun.
Pentru 2015, exista riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurala necesara, luand in considerare compensarea pentru abaterea temporara autorizata pentru proiectele finantate in comun. In plus, se preconizeaza ca in 2015 Romania va devia de la criteriul de referinta in materie de cheltuieli. Pe baza evaluarii sale a programului si pe baza previziunilor Comisiei, in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul considera ca programul prezinta riscuri de abatere semnificativa de la cerintele componentei preventive in 2015.

Potrivit Comisiei Europene, frauda fiscala si evaziunea fiscala in domeniul TVA, inclusiv schemele transfrontaliere, accizele, contributiile de asigurari sociale si impozitele pe venit, raman o provocare majora. Progresele concrete inregistrate in combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, in timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectarii obligatiilor fiscale este afectata de lipsa unor masuri de punere in aplicare realiste si obligatorii, precum si de atentia insuficienta acordata prevenirii.

In prezent este in curs o reforma a administratiei fiscale care este menita sa imbunatateasca eficienta acesteia, noteaza Comisia, potrivit careia cooperarea administrativa transfrontaliera, in special in domeniul TVA, ramane deficitara. Sarcina fiscala suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii ramane ridicata si incurajeaza munca nedeclarata si nedeclararea integrala a veniturilor.

Potrivit CE, Romania se confrunta cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, in special din cauza cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei. Exista preocupari cu privire la sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, avand in vedere procentul scazut al populatiei active care contribuie la sistemul de asigurari sociale fata de procentul persoanelor care beneficiaza de drepturi de pensie. Utilizarea ineficienta a resurselor si gestionarea defectuoasa cresc riscul nesustenabilitatii bugetare in sectorul sanatatii, avertizeaza institutia europeana, potrivit careia platile informale practicate pe scara larga in sectorul public al sanatatii afecteaza in continuare accesibilitatea, eficienta si calitatea sistemului.

Au fost demarate reforme menite sa imbunatateasca eficienta si sustenabilitatea financiara ale sistemului de sanatate, dar sunt necesare eforturi continue. Unele masuri inregistreaza intarzieri si sunt afectate de nivelul insuficient de finantare si de capacitatea scazuta a serviciilor. Reducerea utilizarii excesive a internarilor in spitale, precum si imbunatatirea asistentei medicale primare si a sistemelor de orientare a pacientilor catre centrele specializate vor asigura un raport mai bun cost-eficacitate. Au fost demarate noi reforme ale sistemului de sanatate menite sa imbunatateasca starea de sanatate a populatiei prin promovarea, printre altele, a accesului echitabil la servicii medicale de calitate.

Alta provocare majora mentionata de Comisie este rata ridicata de inactivitate, utilizarea insuficienta a potentialului fortei de munca si necesitatea de a spori calitatea si productivitatea muncii. Calitatea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca si de reconversie profesionala este in continuare redusa, in pofida unor masuri la scara mica.

2.4.Tendințele generale de impozitare. Structura si dezvoltarea veniturilor fiscale

Raportul global de impozitare al PIB in România a fost de 28,2% în 2011, cu mai mult de zece puncte procentuale mai mică decât in EU-27 medie ponderată (38,8%).În general nivelul impozitului în PIB în România continuă să fie cea de-a patra, mai mică în UE, după Lituania (26,0%), dar comparabil cu nivelul din Letonia (27,6%) și Bulgaria (27,2%), structura fiscală a România iese în evidență în mai multe privințe. Începând din 2011, România a avut de-a doua cea mai mare dependența pe impozitele indirecte în UE. Impozitele indirecte au furnizat 46,9% din veniturile fiscale totale, comparativ cu 34,5% pentru UE-27 medie ponderată, în timp ce ponderea contribuțiilor sociale au reprezentat 31,9% (UE-27 de 33,5%) și impozite directe doar pentru 21,2% (UE-27 33,2%).

Formele de venituri publice centrale reprezinta mai mult de jumătate din total (63,8%), în timp ce veniturile administrației publice locale sunt marginale, care constau din numai 3,8%.

Veniturile din actiunile primite de fondurile de securitate socială reprezintă 31,7%, 5,6 puncte procentuale sub media UE-27 ponderată (37,3%). În procentul din PIB, veniturile sociale ale Fondurilor de securitate sunt cu 5,6 puncte procentuale sub media ponderată a UE.
În 2009, rezultatul economic pe termen scurt pentru România a fost mai rău decât se aștepta, cu o mare scădere a PIB real de 6,6 puncte procentuale (medie anuală) față de anul 2008, iar PIB-ul a continuat să scadă în continuare în 2010, dar creșterea s-a reluat în 2011. Cu toate acestea, creșteri ale ratelor accizelor în 2009 și rata standard a TVA în 2010 a asigurat veniturile mai mari din impozitele indirecte, care au compensat scăderea continuă a veniturilor din impozitele directe și contribuții sociale.

Impozitarea consumului, muncii și capitalului, taxele de mediu, taxele de proprietate
Deși România se bazează în primul rând pe impozitarea indirectă, veniturile din impozitele pe consum este sub media UE. ITR pe consum este de la 21,6% în 2011, cu 1,5 puncte procentuale mai mică decât media UE-27 (20,1%). Cu toate acestea, raportul a crescut cu două puncte procentuale față de anul 2009 și este de așteptat să crească și mai mult în
2011, când efectele depline din 2010 ale cotei TVA de majorare vor fi vizibile.
Cota de impozitare a muncii este de 11,2% din PIB. Acesta a scăzut cu 2 puncte procentuale între 2000 și 2011, în timp ce media UE-27 a scăzut cu 0,4 puncte procentuale. Scăderea ar putea fi explicată parțial de către
reducerea semnificativă a ratei PIT în 2005. ITR pe forța de muncă este de 31,4% în 2011, mult sub media UE de 35,8%.
Impozitarea de capital este una dintre cele mai scăzute din UE (locul 22), obținându-se numai 4,5% din PIB, în comparație cu 8,0% în media ponderată a UE. Acest lucru se datorează în principal veniturilor medii mai joase din impozitul pe venit corporativ și cu veniturile fiscale scăzute din venitul care desfășoară activități independente. În timp ce acesta din urmă a fost de 0,6% din PIB în 2011, fostul a scăzut continuu, de la 3,1% din PIB în 2007 la 2,2% din PIB în 2011. ITR pe capital nu sunt disponibile.
Venituri din taxe de mediu, coborând de la 2,0% din PIB în 2010 la 1,9% din PIB în 2011, se află cu mult sub nivelul Media UE-27 (2,4%); în fapt, această valoare este cea mai mică, a cincea în UE. Cele mai multe din aceste venituri sunt realizate din energie (1,7%), foarte puțin de la poluare și doar 0,2% din transporturi (cu excepția combustibilului). Cotele accizelor, cu toate acestea, au fost majorate în 2011 și în 2012, veniturilor fiscale de proprietate în raport cu PIB în 2011 (0,8%) au fost mult
sub media UE-27 de 2,1%. Ponderea veniturilor din taxe recurente asupra bunurilor imobile s-a ridicat la 0,7% din PIB (UE-27 de 1,3%).

2.5. Efectele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală constituie un factor de risc la adresa securității naționale, atât direct, prin diminuarea resurselor financiare publice posibile de realizat la un moment dat, necesare pentru finanțarea obiectivelor strategice din economie, cât și indirect, prin efectele pe care aceasta le are asupra altor factori care influențează asigurarea securității sociale și naționale.

Evaziunea fiscală produce o serie de efecte care se pot grupa în câteva tipuri: efecte asupra formării veniturilor statului, efecte economice și efecte sociale.

Efecte asupra formării veniturilor statului

Evaziunea fiscală duce în mod direct la diminuarea veniturilor statului, comparativ cu cele estimate, producând un dezechilibru bugetar. Pentru anihilarea acestuia, statul se vede obligat fie să majoreze cotele la impozitele existente, sau să înființeze impozite noi, fie să contracteze împrumuturi publice, care însă majorează costurile datoriei publice. Dacă se folosește prima variantă, are loc creșterea presiunii fiscale care, la rândul ei, duce la creșterea rezistenței la impozitare, și implicit la o creștere a evaziunii fiscale, urmată de diminuarea veniturilor statului.

Se ajunge astfel la un cerc vicios din care nu se poate ieși numai dacă se reduce semnificativ evaziunea fiscală, astfel încât veniturile ce se fraudează să fie cât mai mici.

De aici se poate trage concluzia că evaziunea fiscală influențează negativ nivelul veniturilor statului prin două modalități: în mod direct, prin reducerea veniturilor care se încasează nemijlocit la buget, și în mod indirect, prin determinarea administrației de stat de a majora cotele de impozitare, crescând presiunea fiscală, dar și rezistența la impozite și amploarea fenomenului de evaziune fiscală, având ca rezultat diminuarea veniturilor statului.

Un efect negativ asupra procesului bugetar au și necolectarea sau nevărsarea integrală și la timp a sumelor ce se cuvin statului, determinând anumite goluri în execuția bugetară.

Efecte economice

Scăderea veniturilor statului, ca urmare a evaziunii fiscale, are efecte economice, atât la nivel de economie națională, cât și la nivelul contribuabililor. Prin fondurile bugetare centralizate la dispoziția statului se realizează o serie de obiective macroeconomice: se asigură echilibrul general economic, se asigură finanțarea unor domenii strategice, se realizează anumite proporții în dezvoltarea economico-socială, inclusiv în profil teritorial etc. Diminuarea veniturilor statului prin evaziunea fiscală periclitează realizarea acestor obiective. Pe de altă parte, existența unor importante sume la dispoziția contribuabililor evazioniști generează presiuni asupra monedei naționale, conducând la scăderea puterii de cumpărare a leului prin creșterea prețurilor și deci a inflației.

Din punct de vedere al contribuabililor, efectele sunt diferite. Astfel, contribuabilil care își achită obligațiile fiscale își diminuează veniturile ce le rămân la dispoziție pentru consum, economisire și investire. În opoziție cu aceștia, contribuabilii care nu-și respectă obligațiile fiscale, beneficiază de efectele evaziunii fiscale materializate în venituri mai mari care le rămân integral la dispoziție. În acest mod, evaziunea fiscală creează serioase distorsiuni, favorizându-i pe evazioniști și dezavantajându-i pe contribuabilii onești în activitățile concurențiale.

Pe termen mediu și lung, menținerea evaziunii fiscale la un nivel ridicat degradează mediul de afaceri și diminuează atractivitatea economiei pentru investitorii străini. Există și păreri după care evaziunea fiscală, pe lângă consecințele negative numeroase, poate avea și efecte de altă natură. Astfel se apreciază că prin ocolirea impozitelor și taxelor se creează resurse financiare care încurajează activitatea economică, investițiile și reducerea șomajului. În aceste condiții, evaziunea fiscală ar asigura economiei publice flexibilitatea și capacitatea de adaptare de care duce lipsă, suplinind domeniile de care duce lipsă.

Efecte sociale

Evaziunea fiscală are multe efecte negative și în sfera socială. Astfel, diminuarea veniturilor statului ca rezultat al evaziunii reduce posibilitățile de finanțare corespunzătoare a sănătății, a asistenței sociale, a învățământului și culturii și de majorare a pensiilor și a ajutoarelor sociale etc., generând acțiuni de protest ale diferitelor categorii sociale, care pot degenera în tulburări ale ordinii de drept.

Evaziunea fiscală necombătută produce modificări în mentalitatea diferiților contribuabili. Cei cinstiți, observând situația materială bună a evazioniștilor, nesancționați de autoritatea fiscală, pot ajunge la concluzia că este mai profitabil din punct de vedere economic să practice și ei evaziunea fiscală. Concluzia este declanșată de profunda inechitate ce o resimte contribuabilul onest față de atitudinea celui evazionist care are un standard de viață mai ridicat. Această inechitate poate fi resimțită atât de contribuabilii persoane fizice, cât și de agenții economici.

În ceea ce privește agenții economici, o inechitate generală a fost creată prin politica statului de acordare de facilități fiscale pentru investitorii străini, imediat după anul 1989. Inechitatea resimțită de agenții economici români a fost foarte mare pentru că investitorii străini, în general, dispuneau de un capital însemnat și de o experiență bogată în managementul economic specific economiei de piață și, în plus, majoritatea țărilor din care proveneau îi protejau, pe când în România situația a fost invers. În aceste condiții, a avut loc o scădere drastică a încrederii contribuabililor în autoritatea publică și în politica dusă de aceasta, fiind tentați să găsească modalitățile cele mai ingenioase de sustragere de la plata impozitelor.

Evaziunea fiscală, în condițiile imposibilității autorităților de a o prevenii și combate, produce serioase atingeri respectului populației față de munca cinstită, echitate și justiție, cu grave consecințe în plan psihologic și social. De asemenea, ea provoacă serioase distorsiuni și inechități, pentru că cei care își onorează obligațiile fiscale vor suporta, direct sau indirect, mai devreme sau mai târziu, povara fiscală suplimentară, rezultată din sustragerea de la plată a evazioniștilor.

Problema esențială a evaziunii fiscale este și va rămâne erodarea bazei de impozitare și, prin diminuarea veniturilor publice, micșorarea posibilităților statului de intervenție în economie și în domeniul social.

CAP III CONTROLUL FISCAL, mecanism de combatere a evaziunii fiscale

Încercând să abordez acest subiect, din punct de vedere economic, am constatat dificultatea și probabilitatea de a nu reuși să ofer o explicație suficient de concludentă unor fenomene, de altfel evidente. Astfel, nu este deloc de neglijat faptul că înclinația spre câștig a indivizilor este nelimitată, banii având nu doar rolul de economii și investiții, fiind deopotrivă măsura tuturor lucrurilor, deci inclusiv a puterii.

Dorința de câștig și spiritul de competiție, care de altfel asigură progresul omenirii, acționează ca un „tranchilizant” asupra simțului de conservare și protecție, mergând uneori până la extrem, explicând poate astfel, riscurile asumate de către reprezentanții marilor companii, care acceptă implicarea în tranzacții deosebite ce depășesc frecvent chiar și limitele economiei subterane.

STUDIU DE CAZ : La SC. TPOST.SRL

Nr. înregistrare

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Data

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Aprobat

DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI

ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SUCEAVA

Activitatea de inspectie fiscala

APROBAT,

Conducatorul activitatii de inspectie fiscala

SEF ADMINISTRATIE ADJ – INSP FISC grad II GAVRILUȚĂ-MARIN

RAPORT DE INSPECTIE FISCALA

incheiat la data de

Capitolul I – Date despre inspectia fiscala

1. Organe de inspectie fiscala:

2. Temeiul juridic al inspectiei fiscale:

Titlul VII din OG nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, republicata cu modificarile si completarile ulterioare

3. Numar si data transmitere Aviz IF: Nr. Aviz: 64 Data Aviz: 05/03/2014

4. Amânari: Inspectia fiscala nu a fost amanata

5. Perioada supusa verificarii:

5.1.

5.2. DNOR supuse verificării

6. Numarul de înregistrare înscris în Registrul Unic de Control: RUC: 13 /Data:05-03-2014

7. Perioada în care s-a desfasurat inspectia fiscala: de la data 05/03/2014 pana la 06/03/2014

8. Locul de desfasurare:

Loc control: Sediu social

Adresa: SUCEAVA SAT LITENI ORȘ. LITENI ORAȘ LITENI 920 JUD. SUCEAVA, SAT LITENI

ORȘ. LITENI, COD POSTAL 727335, ORAȘ LITENI, NR.920

9. Perioade de suspendare: Nu exista perioada de suspendare

10. Mod de îndeplinire a dispozitiilor stabilite la ultimul act de control: Nu este cazul

11. Metoda de control utilizata: Sondaj

Capitolul II – date despre contribuabil

1. Date identificare contribuabil:

CIF: 10103860

Denumire: TPOST SRL

Domiciliu fiscal: JUD. SUCEAVA, SAT LITENI ORȘ. LITENI, COD POSTAL 727335, ORAS LITENI, NR.920

Denumire CAEN: Transporturi rutiere de mărfuri / An: 2008 / Cod: 4941 Capital social: 270200 lei

2. Forma de proprietate, forma juridica, precum si principalii actionari/asociati si evolutia capitalului social:

Forma de proprietate: PROPR.PRIVATA-CAPITAL PRIVAT AUTOHTON

Forma juridica: SOCIETATE COMERCIALĂ CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

Actionari: CNP/CIF Denumire/Nume si prenume Calitate persoana

1 [anonimizat] IACOB D FLORIN ASOCIAT UNIC

Evolutie capital social: Nu s-au inregistrat modificari

3. Informatii referitoare la actionari/asociati:

Asociatii societatii nu detin actiuni la societatile cu care agentul economic supus verificarii are relatii comerciale, a se vedea declaratia administratorului anexata la prezentul raport.

4. Lista conturilor bancare:

Banca: RAIFFEISENBANK (ROMANIA) SA

Cont IBAN: RO36RZBR0000060002304465

5. Evolutia cifrei de afaceri:

6. Verificarea evidentei documentelor cu regim special:

S-a verificat evidenta documentelor cu regim special, situatia privind plaja de numere pentru documentele achizitionate, cele utilizate, anulate, sau documentele cu regim special ramase in stoc, precum si actele de achizitionare a acestora.

In conformitate cu prevederile OMFP nr.2226/27.12.2006 societatea a emis decizie interna prin care a atribuit plaja de numere pentru documentele cu regim special.

Situatia documentelor cu regim special este prezentata in anexa nr.1 la prezentul raport de inspectie fiscala.

7. Prezentarea subunitatilor contribuabilului: Societatea comerciala verificata nu are deschise puncte de lucru

8. Persoana care asigura administrarea activitatii contribuabilului:

PF, CNP/CIF : [anonimizat], IACOB D FLORIN, data imputernicire : 23/11/2004

9. Persoana care raspunde de conducerea contabilitatii: EVCONT CONSULTING SRL, CNP/CIF 6460997, functie contract prestari servicii. Alte informatii:

10. Persoana desemnata sa reprezinte contribuabilul pe durata inspectiei fiscale:

CNP [anonimizat], IACOB FLORIN, functie administrator. Alte informatii:

11. Prezentarea relatiilor de afiliere: Nu este cazul

Capitolul III – Constatari fiscale

Constatari fiscale:

Baza legala: Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, HG.44/2004 cu modificările si completările ulterioare și OMFP 2217/22.12.2006 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoarea adaugata.

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.01.2012–31.01.2012 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr.8258015/24.02.2012 pentru suma de 5.952 lei, aferent lunii ianuarie 2012.

Forma de verificare utilizată a fost controlul partial conform art. 96 alin.1 lit.a din OG nr. 92/2003 iar metoda de control utilizata este cea prin sondaj conform art. 97 alin.3 lit.a din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, verificandu-se selectiv documentele si operatiunile cu taxa pe valoarea adaugata mai mare de 100 lei din perioada 01.01.2012 –31.12.2013.

Obiectivele controlului :

– Verificarea existentei documentelor primare privind TVA deductibila si colectata in perioada 01.01.2012–31.12.2013;

– Verificarea corelatiilor intre documentele primare, jurnale de TVA de vanzari si cumparari, balante de verificare si deconturile de TVA din perioada verificata.

Pentru perioada supusa controlului s-au verificat urmatoarele documente:

– jurnalul de cumparari aferent perioadei 01.01.2012–31.12.2013 in care sunt inregistrate

toate documentele justificative care au stat la baza deducerii TVA;

– facturile fiscale si alte documente legal aprobate din care rezulta TVA deductibil

– jurnalul de vanzari aferent perioadei 01.01.2012–31.12.2013;

– facturile intocmite pentru livrarile si prestarile de servicii efectuate;

Evidența contabilă este condusă corespunzător pe jurnale de vanzari și cumparari, datele din jurnale corespund cu cele din evidența contabila.

S-a întocmit fișa de analiză a TVA dupa modelul prevazut in circulara ANAF nr.300369/16.02.2006. Pentru perioada 01.01.2012–31.01.2012 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr.8258015/24.02.2012 pentru suma de 5.952 lei, aferent lunii ianuarie 2012 , suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010016002/28.02.2012.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 7.786 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 1.834 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 5.952 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.02.2012–29.02.2012 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr.9365058/24.03.2012 pentru suma de 5.560 lei,aferent lunii februarie 2012

Pentru perioada 01.02.2012–29.02.2012 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr.9365058/24.03.2012 pentru suma de 5.560 lei,aferent lunii februarie 2012 , suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010016086/27.03.2012.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 9.477 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 3.917 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 5.560 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.03.2012–31.03.2012 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 11401882/25.04.2012 pentru suma de 9.350 lei, aferent lunii martie 2012.

Pentru perioada 01.03.2012–31.03.2012 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului rambursare nr. 11401882/25.04.2012 pentru suma de 9.350 lei, aferent lunii martie 2012 , suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010016197/27.04.2013.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 9.350 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 0 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 9.350 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.04.2012–30.06.2012 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 16354710/25.07.2012 pentru suma de 5.388 lei, aferent lunii iunie 2012.

Pentru perioada 01.04.2012–30.06.2012 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 16354710/25.07.2012 pentru suma de 5.388 lei, aferent lunii iunie 2012, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. [anonimizat]/26.07.2012.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 16.882 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 11.494 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 5.388 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.07.2012–31.08.2012 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 19017982/25.09.2012 pentru suma de 6.330 lei, aferent lunii august 2012.

Pentru perioada 01.07.2012–31.08.2012 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 19017982/25.09.2012 pentru suma de 6.330 lei, aferent lunii august 2012, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010016596/26.09.2012

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 11.483 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 5.153 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 6.330 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.09.2012–30.09.2012 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 20910167/25.10.2012 pentru suma de 7.519 lei, aferent lunii septembrie 2012.

Pentru perioada 01.09.2012–30.09.2012 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 20910167/25.10.2012 pentru suma de 7.519 lei, aferent lunii septembrie 2012, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010016674/26.10.2012.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 14.712 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 7.193 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 7.519 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.10.2012–31.01.2013 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 26521919/23.02.2013 pentru suma de 7.476 lei, aferent lunii ianuarie 2013.

Pentru perioada 01.10.2012–31.01.2013 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 26521919/23.02.2013 pentru suma de 7.476 lei, aferent lunii ianuarie 2013, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010016945/27.02.2013.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 116.399 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 108.923 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 7.476 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.02.2013–31.03.2013 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 31121591/25.04.2013 pentru suma de 8.087 lei, aferent lunii martie 2013.

Pentru perioada 01.02.2013–31.03.2013 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 31121591/25.04.2013 pentru suma de 8.087 lei, aferent lunii martie 2013, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010017116/29.04.2013.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 37.744 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 29.657 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 8.087 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.04.2013–30.06.2013 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 36068438/25.07.2013 pentru suma de 7.570 lei, aferent lunii iunie 2013.

Pentru perioada 01.04.2013–30.06.2013 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 36068438/25.07.2013 pentru suma de 7.570 lei, aferent lunii iunie 2013, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010017310/30.07.2013.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 44.839 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 37.269 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 7.570 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.07.2013–31.08.2013 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 38831283/25.09.2013 pentru suma de 8.094 lei, aferent lunii august 2013.

Pentru perioada 01.07.2013–31.08.2013 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 38831283/25.09.2013 pentru suma de 8.094 lei, aferent lunii august 2013, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010017438/30.09.2013.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 46.448 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 38.354 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 8.094 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat s-au constatat urmatoarele deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA

Motiv de fapt:

2.1.In fapt:

In luna iulie 2013, societatea comerciala a inregistrat achizitii de bunuri si a dedus TVA in suma de 831 lei din factura nr.454/23.07.2013, emisa de SC STAVARACHI PRODCOM SRL, contribuabil neinregistrat in scopuri de TVA.

S-a stabilit astfel un TVA suplimentar in suma de 831 lei suma pentru care organul de control nu acorda drept de deducere.

Temei de drept :

1. Act normativ LG571/2003 art. 146, alin. 1, lit. a Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau, sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art. 155 alin. (5);

Constatari fiscale:

Motiv de fapt:

Pentru TVA-ul suplimentar in suma de 831 lei s-au calculat majorari de intarziere in suma de 52 lei, de la data de 30.09.2013 (data deciziei de rambursare) pana la data de 06.03.2014, dupa cum urmeaza : (831 lei*157 zile*0,04% = 52 lei.)

Temei de drept :

2. Act normativ OG92/2003 art. 120, alin. 1 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Constatari fiscale:

Motiv de fapt:

Pentru diferenta de TVA in suma de 831 lei s-au calculat penalitati de intarziere in suma de 26 lei, dupa cum urmeaza : (831 lei**157 zile*0,02% = 26 lei.)

Temei de drept :

3. Act normativ OG92/2003 art. 120^1, alin. 2 Nivelul penalității de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.09.2013–30.09.2013 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 39465226/16.10.2013 pentru suma de 5.638 lei, aferent lunii septembrie 2013.

Pentru perioada 01.09.2013–30.09.2013 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 39465226/16.10.2013 pentru suma de 5.638 lei, aferent lunii septembrie 2013, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010017456/24.10.2013.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 17.838 lei, cu semnul minus si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 23.476 lei,cu semnul minus, rezultand soldul sumei negative a TVA de 5.638 lei. Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control ulterior este 01.10.2013–31.10.2013 în baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr. 42283187/25.11.2013 pentru suma de 6.497 lei, aferent lunii octombrie 2013

Pentru perioada 01.10.2013–31.10.2013 societatea a beneficiat de rambursare cu control ulterior in urma depunerii decontului nr. 42283187/25.11.2013 pentru suma de 6.497 lei, aferent lunii octombrie 2013, suma rambursata conform deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr. 3330010017673/27.11.2013.

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 22.404 lei si a inregistrat TVA colectat aferent prestarilor de servicii si livrarilor in suma de 15.907 lei, rezultand soldul sumei negative a TVA de 6.497 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat nu s-au constatat deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

Temei de drept :

Constatari fiscale:

Perioada supusă inspecției fiscale partiale cu control anticipat este 01.11.2013 –31.12.2013 in baza decontului de TVA cu optiune de rambursare nr.45213261/27.01.2014 pentru suma de 36.505 lei. Perioada supusa verificarii cu control anticipat este 01.11.2013 –31.12.2013 in urma depunerii decontului nr.45213261/27.01.2014 pentru suma de 36.505 lei .

In perioada verificata societatea a inregistrat TVA deductibil aferent cumpararilor de mijloace fixe, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, obiecte de inventar si prestari servicii necesare obiectului de activitate in suma de 84.042 lei si a inregistrat TVA colectat in suma de 47.537 lei , rezultand soldul sumei negative a TVA de 36.505 lei.

Motivul pentru care pentru care SC TOLPOST S.R.L înregistrează sold negativ TVA pentru perioada supusă inspecției fiscale este:

– efectuarea de transporturi intracomunitare de bunuri catre parteneri externi, operatiune neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind sediul clientului in care acesta comunica un cod valid de TVA din alt stat membru al UE in conformitate cu art. 133, alin 2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale cu privire la realitatea TVA-ului deductibil si colectat s-au constatat urmatoarele deficiente care sa modifice baza de impunere a TVA.

Motiv de fapt:

2.2. In fapt:

In luna decembrie 2013 , societatea comerciala a inregistrat pe cheltuieli suma de 4.306 lei si a dedus TVA in suma de 1.033 lei din factura nr.1669153/01.12.2013 reprezentand contravaloare diverse bunuri pentru care nu s-au prezentat documente din care sa rezulte necesitatea utilizării acestora în scopul desfășurării

activității proprii a societatii.

S-a stabilit astfel un TVA suplimentar in suma de 1.033 lei suma pentru care organul de control nu acorda drept de deducere.

Temei de drept :

1. Act normativ LG571/2003 art. 145, alin. 1, lit. a Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:

a) operatiuni taxabile

Constatari fiscale:

Baza legala: Legea 571/2003, HG 44/2004 cu modificarile si completarile ulterioare au rezultat urmatoarele: Perioada verificata: 01.10.2009 -31.12.2013.

La determinarea bazei de impozitare privind impozitul pe profit organul de control a avut in vedere registrele societății si documentele primare existente in societate, realitatea declarațiilor fiscale in corelație cu datele inscrise in balanța de verificare.

Totodată organul de control a verificat respectarea realității si legalității veniturilor, respectiv a cheltuielilor înregistrate in societate.

Metoda de control utilizata este cea prin sondaj conform art.97 alin.3 lit.a din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, verificandu-se selectiv documentele si operatiunile din perioada 01.10.2009 – 31.12.2013.

Din verificarea efectuata in vederea determinarii modului in care societatea a respectat prevederile legale referitoare la stabilirea profitului impozabil si calcularea impozitului pe profit aferent s-au constatat urmatoarele deficiente care sa modifice baza de impunere .

Motiv de fapt:

1.1.In fapt:

Conform RIF-urilor anterioare incheiate ca urmare a efectuarii inspectiilor fiscale partiale privind TVA , au rezultat constatari cu implicatii asupra impozitului pe profit , dupa cum urmeaza:

– prin RIF nr. 74404 /24.02.2012 , incheiat pentru perioada 01.02.2010 -30.11.2011, se constata ca s-a dedus nejustificat TVA in suma de 116 lei, aferent unei baze impozabile de 1.284 lei (trim.III 2010) , din facturi inregistrate pe cheltuieli care nu sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

– prin RIF nr.71841/08.03.2012 , incheiat pentru perioada 01.12.2011-31.12.2011, se constata ca s-a dedus nejustificat TVA in suma de 462 lei, aferent unei baze impozabile de 1.925 lei (trim. IV 2011), din facturi inregistrate pe cheltuieli care nu sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

S-a stabilit un impozit pe profit suplimentar in suma de 205 lei, aferent anului 2010 (trim.I-III. 2010), dupa cum urmeaza: ( 1.284 lei * 16%).

S-a stabilit un impozit pe profit suplimentar in suma de 308 lei, aferent anului 2011 , dupa cum urmeaza: ( 1.925 lei * 16%).

1.2. In fapt:

In luna decembrie 2013 , societatea comerciala a inregistrat pe cheltuieli suma de 4.306 lei si a dedus TVA in suma de 1.033 lei din factura nr.1669153/01.12.2013 reprezentand contravaloare diverse bunuri pentru care nu s-au prezentat documente din care sa rezulte necesitatea efectuarii acestor cheltuieli în scopul realizãrii de venituri impozabile.

Organul de control considera nedeductibila la calculul profitului impozabil suma de 4.306 lei.

S-a stabilit un impozit pe profit suplimentar in suma de 689 lei, aferent anului 2013 , dupa cum urmeaza: (4.306 lei * 16%).

1.3.In fapt:

La data de 31.12.2013 , conform datelor din balanta de verificare si din registrul de evidenta fiscala rezulta faptul ca societatea datoreaza un impozit pe profit anual in suma de 40.331 lei.

In mod eronat s-a declarat un impozit pe profit in suma de 21.121 lei , rezultand un impozit pe profit suplimentar de 19.210 lei, consecinta a intocmirii eronate a declaratiei “101” privind impozitul pe profit aferent anului 2013.

A rezultat astfel un impozit pe profit suplimentar in suma de 19.210 lei.

Temei de drept :

1. Act normativ LG571/2003 art. 21, alin. 1 Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile , inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare .

1. Act normativ LG571/2003 art. 19, alin. 1 "Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare".

Constatari fiscale:

Motiv de fapt:

Pentru diferenta de impozit pe profit in suma de 205 lei, aferenta anului 2010 s-au calculat majorari de intarziere in suma de 91 lei de la data de 25.02.2011 pana la data de 06.03.2014, dupa cum urmeaza :(205 lei* 1105 zile*0,04% = 91 lei).

Pentru diferenta de impozit pe profit in suma de 308 lei, aferenta anului 2011 s-au calculat majorari de intarziere in suma de 88 lei de la data de 25.03.2012 pana la data de 06.03.2014, dupa cum urmeaza :(308 lei*711 zile*0,04% =88 lei).

Temei de drept :

2. Act normativ OG92/2003 art. 120, alin. 1 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Constatari fiscale:

Motiv de fapt:

Pentru diferenta de impozit pe profit in suma de 205 lei s-a aplicat o penalitate de 15% rezultand suma de 31 lei.

Pentru diferenta de impozit pe profit in suma de 308 lei s-a aplicat o penalitate de 15% rezultand suma de 46 lei.

Temei de drept :

3. Act normativ OG92/2003 art. 120^1*

(1) Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale.

(2) Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel:

a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadență, nu se datorează și nu se calculează penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale principale stinse;

b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalității de întârziere este de 5% din obligațiile fiscale principale stinse;

c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalității de întârziere este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse.

(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.

Solutionarea decontului de taxa pe valoare adaugata cu sume negative cu optiune de rambursare*

* Se completeaza numai in cazul inspectiei fiscale pentru solutionarea deconturilor de TVA cu suma negativa cu optiune de rambursare numai daca s-a stabilit suplimentar taxa pe valoare adaugata.

Capitolul IV – Dosarul preturilor de transfer

1. Numarul si data solicitarii de intocmire si prezentare a dosarului preturilor de transfer conform cu OPANAF nr.222/2008

Dosarul Preturilor de Transfer nu a fost solicitat

2. Prezentarea relatiilor de afiliere

3. Constatari privind relatiile de afiliere si dosarul preturilor de transfer

Capitolul V – Alte constatari

1.Organizarea si conducerea evidentei contabile :

Societatea organizeaza si conduce compartimentul de contabilitate conform prevederilor legale.

2.Utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate :

Societatea intocmeste si utilizeaza registrele contabile obligatorii, neconstatandu-se deficiente.

3.Conform registrului inventar si listelor de inventariere incheiate la data de 31.12.2013 agentul economic a efectuat inventarierea tuturor elementelor patrimoniale ale societatii.

4. S-au constatat unele neconcordante in ceea ce priveste intocmirea si completarea declaratiilor ''390'' in perioada verificata, prin urmare se va proceda la corectarea declaratiilor recapitulative privind livrarile/achizitiile de bunuri si prestari servicii intracomunitare aferente termenelor de raportare.

S-au incalcat astfel prevederile art.1564, alin.2, din Legea 571/2003 coroborat cu prevederile OMFP 955/2006, OMFP 537/2007 si OMFP 552/2008.

Fapta descrisa mai sus constituie contraventie prevazuta la art.219^1, alin.1,lit.b) din OG nr.92/2003 Rp. (depunerea de declaratii recapitulative incorecte ori incomplete),iar conform art.219^1, alin.2,lit.b) din acelasi act normativ s-a aplicat o amenda contraventionala in suma de 1.000 lei, drept pentru care s-a intocmit procesul verbal de contraventie nr.195893/05.03.2014.

S-a intocmit in acest sens Dispozitia privind masurile stabilite de organele de inspectie fiscala nr.________ /_______ 2014.

Capitolul VI – Discutia finala cu contribuabilul

1. Prezentarea sintezei punctului de vedere al contribuabilului: S-a instiintat contribuabilul privitor la discutia finala prin adresa nr. 13/06.03.2014.

2. Concluzii asupra analizei punctului de vedere al contribuabilului: Reprezentantul legal al societatii nu a avut obiectiuni privind diferentele de impozite si taxe stabilite fiind de acord cu cele stabilite de organul de control, dupa cum reiese si din declaratia privind punctul de vedere al contribuabilului anexat la prezentul raport de inspectie fiscala.

S-a anexat deasemenea si declaratia pe proprie raspundere a administratorului prin care acesta declara ca a pus la dispozitia organului de inspectie toate documentele si informatiile solicitate, raspunde de provenienta documentelor fiscale si de exactitatea operatiunilor reflectate de acestea.

Capitolul VII – Sinteza constatarilor fiscale

Capitolul VIII – Anexe

Nr. anexa Titlu anexa

1. anexe SC TPOST

AVIZAT, INTOCMIT,

Sef serviciu

VACAREAN – URSAN, INSPECTOR

CRISTIAN PUHA, INSPECTOR

CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

Fenomenul evaziunii fiscale produce multiple efecte atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel individual, al contribuabilului, în primul rând nefavorabile, dar și unele efecte benefice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, prin urmare o încercare de sistematizare a tuturor acestor efecte este dificil de realizat și în același timp foarte riscantă.

Contează, în acest sens, poziția pe care se situează cel ce face o astfel de analiză, indicat fiind ca „cercetătorul fenomenului numit evaziune fiscală să privească echidistant interesul individual și pe cel al statului, în ceea ce privește evaziunea fiscală”.

Evaziunea fiscală, în diversele sale forme de manifestare, reprezintă o amenințare reală pentru procesele de realizare a veniturilor statului ca urmare a nedeclarării și neplății sumelor reprezentând accize, T.V.A., taxe vamale sau impozit pe profit corespunzătoare activităților ilegale. Mai mult decât atât, prin sustragerea de la impozitare se acumulează profituri mari în mâna unor grupuri restrânse de persoane în detrimentul celorlalți contribuabili, sarcina fiscală fiind astfel distribuită inechitabil.

Analiza fenomenului trebuie efectuată prin prisma raportului dintre efectele sale benefice (formarea capitalului) și eforturile sau costurile acestuia (o mare risipă de resurse bugetare, crearea de inechitate în veniturile disponibile ale contribuabililor, etc). De asemenea, trebuie să se țină seama că „efectul benefic al intervenției statului (în susținerea unui anumit grad de evaziune fiscală), în special sub raport legislativ, este direct, imediat și, ca să spunem așa, vizibil, în timp ce efectele ei nefaste sunt treptate și indirecte, neperceptibile…”.

Contradicțiile pe care acest fenomen le induce, mai ales într-un sistem democratic (între nevoia generală de resurse financiare din impozite și sustragerea ilegală de la plata acestora; între contribuabilii care își achită conștiincios obligațiile fiscale și cei care urmăresc sustragerea de la plata acestora, ceea ce conduce la mărirea ecartului dintre veniturile disponibile ale primilor și ale celor din urmă, etc.) fac necesară „lupta” permanentă pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Evoluția evaziunii fiscale în România, a fost una ascendentă, reflectată atât prin sumele din ce în ce mai mari, în termeni reali, sustrase bugetului public, cât și prin metodele și tehnicile de sustragere. Practic acestea au evoluat continuu, din 1989, de la simpla evaziune fiscală tradițională, realizată prin nedeclararea unor venituri, la metode din ce în ce mai elaborate și mai complexe, mijlocele și pârghiile de ordin legislativ și administrativ dovedindu-se ineficiente în lupta împotriva acestui flagel.

Evaziunea fiscală, la ora actuală, în țara noastră, se îmbină armonios și cu alte infracțiuni economico-financiare, cum sunt: bancruta frauduloasă, contrabanda, spălarea banilor, etc., precum și cu activitățile de crimă organizată. Marii evazioniști au devenit, treptat, foarte puternici și cu destul de multă influență, ceea ce face ca, în mediul corupt ce caracterizează societatea românească, aplicarea legii și a măsurilor de tragere la răspundere a acestora să fie mult îngreunate.

Referitor la prevenirea și combaterea evaziunii fiscale trebuie spus, încă de la început, că fenomenul evaziunii fiscale, atât, în forma sa legală cât și în forma sa frauduloasă, nu poate fi complet eradicat și aceasta pentru că legi fiscale perfecte nu există, iar inventivitatea contribuabilului nu are limite și, mai mult decât atât, oricât de drastice ar fi sancțiunile aplicate întotdeauna vor exista contribuabili pentru care câștigurile din fraudarea fiscului vor depăși riscurile la care aceștia se expun. Acest fenomen își va face simțită prezența atât timp cât va exista și impozitul, ca formă de prelevare obligatorie a unei părți din venitul sau averea contribuabilului, care nu va plăti decât acel impozit pe care nu poate sa nu-l plătească.

În aceste condiții, lupta împotriva evaziunii fiscale are în vedere limitarea la maxim posibil a acesteia și a efectelor sale negative, aceasta ducându-se pe două planuri, de o parte pe planul prevenirii, iar pe de altă parte pe planul represiunii fenomenului.

În privința evaziunii fiscale licite, aceasta poate fi evitată, numai, prin îmbunătățirea cadrului juridic prin care a devenit posibilă, însă, de cele mai multe ori, existența unor interese politice, economice și sociale, determină tolerarea tacită a acestui fenomen.

Metodele și tehnicile de combatere a fraudei fiscale, în special în planul prevenirii acesteia, trebuie să aibă în vedere, în principal, perfecționarea sistemului fiscal, pe de o parte, și, pe de altă parte, perfecționarea controlului fiscal.

Perfecționarea sistemului fiscal se poate realiza prin îmbunătățirea politicii fiscale și bugetare și prin reducerea presiunii fiscale.

În ceea privește reprimarea fenomenului evazionist, aceasta se poate realiza printr-o sancționare corespunzătoare a celor vinovați.

Legislațiile fiscale ale țărilor cu economie de piață au prevăzut pedepse pentru faptele de evaziune fiscală săvârșite de agenții economici. Sancțiunile sunt îndreptate, în special, spre recuperarea sumelor sustrase de la plata, a dobânzilor, penalităților și a altor diferențe de plată stabilite de organele de control. La acestea se adaugă pedepsele adiacente, respectiv, sancțiunile contravenționale, penale sau administrative.

Studiile efectuate și aplicate îndeosebi în țările puternic dezvoltate au demonstrat că aplicarea celor mai aspre măsuri au nu numai un rol reparator, de a incasa impozitul stabilit cu ocazia descoperirii lui, dar și un rol preventiv pentru descurajarea acestor fapte, prin aplicarea corectă și fără discriminare a sancțiunilor precum și prin mediatizarea cazurilor descoperite. De aceea, sancțiunile fiscale trebui să fie diversificate și suficient de aspre în raport cu gravitatea faptelor, cu nivelul impozitului sustras, de recidivă, etc. Trebuie avut, însă, în vedere faptul că într-o economie cu un înalt nivel al corupției în rândul funcționarilor publici, ratele de penalizare foarte înalte pot determina nu atât reducerea evaziunii fiscale cât mai ales intensificarea corupției.

În ceea ce privește rezultatele obținute în planul inhibării și limitării fenomenului în țara noastră, acestea pot fi considerate modeste. Cauzele sunt multiple: unele incoerențe legislative, prevederi ambigui pentru aceleași impozite în mai multe legi, un aparat fiscal nu îndeajuns de specializat și motivat, un aparat judecătoresc luat prin surprindere de complexitatea fenomenelor economico-financiare în comparație cu pregătirea și practica judecătorească, etc.

Pentru o țară nou intrată în Uniunea Europeană, politica fiscală va trebui să includă o puternică represiune a economiei subterane, a corupției, infracționalității economice și fraudei fiscale.

Promovarea unor obiective strategice de politică fiscală, în paralel cu eficientizarea controlului fiscal, ar trebui să îmbunătățească disciplina fiscală, să aibă ca efect creșterea volumului de taxe colectate, precum și reducerea corupției și creșterea eficienței în recuperarea sumelor derivate din evaziune fiscală.

BIBLIOGRAFIE

1. CONSIDERAȚII PRIVIND POLITICA FISCALĂ LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE, Prof. dr. Marcel DRĂCEA, Drd. Dan Florentin SICHIGEA, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea din Craiova

2. http://discutii.mfinante.ro/static

3. Marian Socoliuc, Curs fiscalitate europeană 2013-2014

4. Mircea Stefan Minea – Cosmin Flavius Costas, Fiscalitatea in Europa la Inceputul Mileniului III,Editura Rosseti, Bucuresti, 2006, pp. 58 și urm. A se vedea și Raportul KPMG, “Competitia si liberalizarea economica din UE reduc impozitarea societatilor comerciale”, 2006, http://www.kpmg.com/

5. 43Ibid., pp. 316 și urm.

6 .http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/tax_policy/index_en.htm

7. Constitutia, modificata si completata prin Legea de revizuire nr.429/2003, art.56

8. COM (2006) 728 (70 kB)(70 kB) of 22 November 2006 (see press release IP/06/1598 din 22 noiembrie 2006 (a se vedea comunicatul de presă IP/06/1598, MEMO/06/440 , MEMO/06/440 and the study și studiul(1.04 Mb) published in 2004), the Commission examines a more effective use of tax incentives for R&D. (1.04 Mb), publicat în 2004)

9. ( COM (2003) 548 finală )

10. 2009 (a se vedea Comunicarea din 28/04/09 pe buna guvernare ( COM (2009) 201)). ))

11. FISCO ( IP/07/1569), follows upon an extensive stakeholders' consultation and has been discussed on several occasions with the financial services industry and tax administrations in Member States. )

12. ratificat prin Legea nr. 20/1993, publicată în M. Of. nr. 73/4 decembrie 1993.

13. Legea nr. 141 din 1997 privind Codul vamal și Hot. De Guvern nr. 626 din 1997, abrogată de Hot.Guvernului nr. 1114 din 2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României

14. http.//.www.Mediafax.ro

15.http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/166935/combaterea-coruptiei-ue-frauda.html#ixzz36mKnjfQu

16. Beju Viorel, op. cit., p. 161.

17. Nicolae Hoanță, „Economie și finanțe publice”, Editura Polirom, Iași, 2000, p.281

18. 207 A.V. Dicsy, „Low and public opinion in England”, ediția a II-a, Londra, Mac Millan, 1914, citat de N. Hoanță,

19.„Evaziunea fiscală – evaluări, sancțiuni, prevenire”, Revista „Impozite și Taxe”, nr.5/1996

20. Directiva 2001/04/CE.

21.http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/166935/combaterea-coruptiei-ue-frauda.html

22.http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFproiectOUG11022014completariCPF.doc

23.http://contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6359:mfp-modificari-la-codul-de-procedur-fiscal-in-2014&catid=191:buletin-contabil&Itemid=250

24.http://economie.hotnews.ro/stiri-economie-17408124-documente-comisia-europeana-10-probleme-riscuri-economia-romaniei.htm

25.http://www.incont.ro/social/romania-din-nou-corigenta-in-fata-ce-munca-la-negru-frauda-fiscala-coruptia-si-conflictele-de-interese.html

26.http://lege5.ro/Gratuit/gm3tgmzrgy/ordinul-nr-1021-2013-privind-aprobarea-modelului-si-continutului-formularului-decizie-de-impunere-privind-obligatiile-fiscale-suplimentare-de-plata-stabilite-de-inspectia-fiscala-pentru-persoane-jurid

27.http://www.legex.ro/Ordin-393-05.04.2013-126765.aspx

28.http://www.legex.ro/Ordin-1356-2013-127446.aspx

29.http://www.123credite.eu/stire/verdictul-comisiei-europene-guvernul-nu-a-facut-ce-a-promis.html

30.http://www.financejournal.ro/fisiere/revista/175326119614_RO.doc

31.http://www.pesurse.ro/2014/06/03/comisia-europeana-11-probleme-si-riscuri-la-econom/

32.http://biblioteca.ro/proiecte/finante/tendinte-ale-impozitarii-corporatiilor-in-uniunea-europeana-238148.html

BIBLIOGRAFIE

1. CONSIDERAȚII PRIVIND POLITICA FISCALĂ LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE, Prof. dr. Marcel DRĂCEA, Drd. Dan Florentin SICHIGEA, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea din Craiova

2. http://discutii.mfinante.ro/static

3. Marian Socoliuc, Curs fiscalitate europeană 2013-2014

4. Mircea Stefan Minea – Cosmin Flavius Costas, Fiscalitatea in Europa la Inceputul Mileniului III,Editura Rosseti, Bucuresti, 2006, pp. 58 și urm. A se vedea și Raportul KPMG, “Competitia si liberalizarea economica din UE reduc impozitarea societatilor comerciale”, 2006, http://www.kpmg.com/

5. 43Ibid., pp. 316 și urm.

6 .http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/tax_policy/index_en.htm

7. Constitutia, modificata si completata prin Legea de revizuire nr.429/2003, art.56

8. COM (2006) 728 (70 kB)(70 kB) of 22 November 2006 (see press release IP/06/1598 din 22 noiembrie 2006 (a se vedea comunicatul de presă IP/06/1598, MEMO/06/440 , MEMO/06/440 and the study și studiul(1.04 Mb) published in 2004), the Commission examines a more effective use of tax incentives for R&D. (1.04 Mb), publicat în 2004)

9. ( COM (2003) 548 finală )

10. 2009 (a se vedea Comunicarea din 28/04/09 pe buna guvernare ( COM (2009) 201)). ))

11. FISCO ( IP/07/1569), follows upon an extensive stakeholders' consultation and has been discussed on several occasions with the financial services industry and tax administrations in Member States. )

12. ratificat prin Legea nr. 20/1993, publicată în M. Of. nr. 73/4 decembrie 1993.

13. Legea nr. 141 din 1997 privind Codul vamal și Hot. De Guvern nr. 626 din 1997, abrogată de Hot.Guvernului nr. 1114 din 2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României

14. http.//.www.Mediafax.ro

15.http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/166935/combaterea-coruptiei-ue-frauda.html#ixzz36mKnjfQu

16. Beju Viorel, op. cit., p. 161.

17. Nicolae Hoanță, „Economie și finanțe publice”, Editura Polirom, Iași, 2000, p.281

18. 207 A.V. Dicsy, „Low and public opinion in England”, ediția a II-a, Londra, Mac Millan, 1914, citat de N. Hoanță,

19.„Evaziunea fiscală – evaluări, sancțiuni, prevenire”, Revista „Impozite și Taxe”, nr.5/1996

20. Directiva 2001/04/CE.

21.http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/166935/combaterea-coruptiei-ue-frauda.html

22.http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFproiectOUG11022014completariCPF.doc

23.http://contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6359:mfp-modificari-la-codul-de-procedur-fiscal-in-2014&catid=191:buletin-contabil&Itemid=250

24.http://economie.hotnews.ro/stiri-economie-17408124-documente-comisia-europeana-10-probleme-riscuri-economia-romaniei.htm

25.http://www.incont.ro/social/romania-din-nou-corigenta-in-fata-ce-munca-la-negru-frauda-fiscala-coruptia-si-conflictele-de-interese.html

26.http://lege5.ro/Gratuit/gm3tgmzrgy/ordinul-nr-1021-2013-privind-aprobarea-modelului-si-continutului-formularului-decizie-de-impunere-privind-obligatiile-fiscale-suplimentare-de-plata-stabilite-de-inspectia-fiscala-pentru-persoane-jurid

27.http://www.legex.ro/Ordin-393-05.04.2013-126765.aspx

28.http://www.legex.ro/Ordin-1356-2013-127446.aspx

29.http://www.123credite.eu/stire/verdictul-comisiei-europene-guvernul-nu-a-facut-ce-a-promis.html

30.http://www.financejournal.ro/fisiere/revista/175326119614_RO.doc

31.http://www.pesurse.ro/2014/06/03/comisia-europeana-11-probleme-si-riscuri-la-econom/

32.http://biblioteca.ro/proiecte/finante/tendinte-ale-impozitarii-corporatiilor-in-uniunea-europeana-238148.html