Consideratii Generale Privind Taxa pe Valoarea Adaugata

„Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect, cu caracter general, care se datorează bugetului de stat, aria de aplicare fiind operațiunile de bunuri și prestări de servicii”. Din punct de vedere fiscal, taxa pe valoarea adăugată reflectă un impozit de consum, suportat de către consumatorul final.Este calculat pe valoarea adăugată realizat de către entitățile economice și suportat de către consumatori. Taxa pe valoarea adăugată nu afectează cheltuielile, veniturile, ci doar conturile de terți, calculat la valoarea facturilor de vânzare și a facturilor de cumpărare.

Este denumit impropriu taxa, deoarece impozitul este o prelevare obligatorie și fără contraprestație, pe când taxa presupune o contraprestație de servicii de către stat sau instituții ale statului. Taxa pe valoare a adăugată se aplică în țara în care se consumă bunurile și serviciile, și nu în țara în care se produc acestea.

Taxa pe valoarea adăugată dobândește anumite avantaje, față de alte impozite:

nu este un impozit cumulativ, în cascadă, nu este specializat de gradul de integrare sau de specializare a producției și a circulației bunurilor.

fiind o taxa suportată de consumatorul final, nu este influențată de calitatea persoanei impozabile,ci de natura activității desfășurate, a materiei impozabile.

este neutră față de prețuri, deoarece unitatea este obligată prin dispozițiile Planului contabil general, să înregistreze cumpărările și vânzările, la valoarea lor neutră, fără să înglobeze T.V.A.-ul.

Valoarea adăugată reprezintă diferența dintre vânzările și cumpărările aferente aceluiași stadiu al circuitului economic.

„Persoana impozabilă” reprezintă orice persoană, care indiferent de statutul său juridic, efectuează de o manieră independentă diverse activități economice. Nu acționează de o manieră independentă: angajații sau orice alte persoane care sunt legate de un angajator printr-un contract individual de muncă sau prin alt instrument juridic care să stabilească relația angajator-angajat în privința condițiilor de muncă, a remunerării și a responsabilităților.

Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Operațiunile care sunt cuprinse în sfera de aplicare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

să constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

locul în care se desfășoară livrările de bunuri sau prestări de servicii este considerat a fi în România;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;

livrarea de bunuri sau prestarea de servicii să rezulte dintr-o activitate economică.

Regimuri de impozitare

Din punct de vedere al regimului de impozitare, operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, se clasifică astfel:

Aceste operațiuni sunt detaliate în următorul mod:

Livrări de bunuri – sunt incluse următoarele operații efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România:

Achiziții intraconumitare (AIC) de bunuri, altele decât mijloacele de transport noi sau produsele sau produsele accizabile, efectuate de persoane impozabile ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă;

AIC de mijloace de transport noi, efectuate de orice persoană;

AIC de produse accizabile, efectuate de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă.

! În România, NU sunt considerate operațiuni impozabile, AIC de bunuri ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Sunt realizate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;

Valoarea totală a AIC nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul celui anterior plafonul de 10.000 de euro.

Operațiuni asimilate livrărilor de bunuri

Operațiunile de distribuire de bunuri din activele unei firme impozabile către asociații sau acționarii săi, inclusiv cea legată de lichidarea sau dizolvarea fără lichidare a acestuia.

NU este considerat o operație asimilată livrărilor de bunuri – transferul tuturor activelor sau a unei părți a acestora ca urmare a unor operații de dizolvare sau fuziune.

Prestările de servicii

Închirierea bunurilor sau transmiterea folosinței acestora în cadrul unui contract de leasing;

Transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

Prestări de servicii realizate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice ori potrivit legii;

Angajamentul de a nu derula o activitate economică, de a nu concura cu o altă persoană sau a tolera o acțiune/situație;

Servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Operații asimilate prestărilor de servicii

uzitarea temporară a bunurilor ce fac parte din activele unei firme impozabile, în scopuri nelegate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea folosirii lor gratuite, altor persoane (dacă TVA pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial);

serviciile ce fac parte din activitatea economică a firmei impozabile, prestate gratuit pentru uzul personal al angajaților săi sau al altor persoane.

NU vor fi considerate operații asimilate prestărilor de servicii efectuate cu plată următoarele situații:

folosirea bunurilor obținute din activitatea economică a firmei impozabile, ca parte a unei prestări de servicii care este efectuată gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol;

serviciile care fac parte din activitatea economică a firmei impozabile, prestate gratuit în scop de reclamă sau pentru stimularea vânzărilor;

serviciile prestate gratuit în cadrul perioadei de garanție de firma ce a realizat inițial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Reprezintă operațiuni pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziționate. Acestea sunt:

operațiuni de export sau cele similare;

operațiuni de livrări intracomunitare;

traficul internațional de bunuri (scutiri speciale).

Pentru aceste operațiuni nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar nu este permisă nici deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunuri sau servicii achiziționate.

Scutiri pentru operațiuni din interiorul țării:

a) operațiuni scutite obligatoriu

1. Operațiuni de interes general:

activitățile de îngrijire medicală desfășurate de către unități specializate,

prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicienii dentari;

prestările de îngrijire și supraveghere realizate de personalul medical și paramedical;

transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate în vehicule special amenajate;

livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;

activitatea de învățământ prevăzută de Legea învățământului nr. 84/1995, republicată și formarea profesională a adulților, prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de unitățile autorizate;

livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate pe lângă instituțiile publice și entitățile autorizate în activitatea de învățământ, în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activitățile scutite;

meditațiile acordate în particular de către cadre didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar;

prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistența, protecția socială, a copiilor, a tinerilor efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii și livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate, efectuate de persoane ale căror operațiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar.

activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de natură comercială;

serviciile publice poștale și livrarea de bunuri aferentă acestora;

prestările de servicii realizate de către grupuri independente de persoane ale căror operațiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării de către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activității acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părți de cheltuieli comune.

furnizarea de personal de către instituțiile religioase sau filozofice în scopul activităților specifice.

2.Alte operațiuni scutite sunt:

a. Prestarea următoarelor servicii financiare și bancare :

b. Operațiuni de asigurare și reasigurare

c. Prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare și de reasigurare efectuate de persoanele care intermediază aceste operațiuni.

d. Jocurile de noroc, organizate de persoane autorizate.

e. Livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizabile pentru serviciile poștale, de timbre fiscale și alte timbre similare.

f. Arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile cu următoarele excepții:

operațiuni de cazare efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al celor cu funcții similare;

închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;

închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;

închirierea seifurilor;

livrarea de către orice persoană a unei construcții, a unei părți a acesteia și a terenului pe care stă construcția;

livrarea de terenuri;

livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă;

livrările de bunuri pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei și anume:

taxa aferentă sumelor achitate de furnizor sau prestator în numele și în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane;

taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun.

b) operațiuni scutite opțional

Toate firmele impozabile pot opta pentru taxarea operațiilor referitoare la arendare, concesionare, închiriere, leasing de bunuri imobile, livrarea unei construcții, a unei părți a acesteia și a terenului pe care este construită, precum și livrarea oricărui alt teren.

c) regimuri speciale de scutire

Acestea vizează operațiunile derulate de întreprinderile mici, agențiile de turism, precum și pe persoanele impozabile nestabilite în Comunitate, care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile.

Scutiri la import

Sunt scutite de TVA următoarele operațiuni:

importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de TVA;

bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară sau în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite conform reglementărilor legale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

bunurile importate destinate comercializării în regim de duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

importul de bunuri conform directivelor europene;

importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare, precum și de către cetățenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiții de reciprocitate;

importul de bunuri efectuat de organismele internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către cetățenii străini angajați ai acestor organizații, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații;

importul de bunuri de către forțele armate străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forțe sunt destinate efortului comun de apărare;

reimportul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătății, de apărare a țării sau siguranței naționale, artistic, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură;

importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și/sau organizații nonprofit din străinătate și din țară;

importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, conform legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau cele ce înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a expedierii eronate, echipamentele pentru protecția mediului,stabilite prin HG.

Persoanele juridice menționate mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, pentru efectuări de operațiuni în mod sistematic, direct, sau prin unități subordonate, cu scopul de a obține profit.

BAZA DE IMPOZITARE A T.V.A.

În principiu, baza de impozitare cuprinde contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, la care se adaugă:

 impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv T.V.A.;

 cheltuieli accesorii (comisioane, cheltuieli de ambalare, transport și asigurare etc.).

Conform Codului Fiscal, baza de impozitare a T.V.A. pentru livrarea de bunuri și/sau prestările de servicii este formată din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni, exclusiv T.V.A.

BAZA IMPOZABILĂ = PREȚUL NET TOTAL FĂRĂ T.V.A.

Sunt cuprinse în baza de impozitare ca elemente ale facturii supuse T.V.A.:

 prețul de vânzare;

 cheltuielile accesorii la vânzare ca: accize, taxe vamale pentru bunuri din import, etc,;

 cheltuielile cu recepția și punerea în funcțiune a mijloacelor fixe.

Baza de impozitare se determină integral la livrarea de bunuri, la prestările de servicii și la operațiunile de intermediere cu ocazia întocmirii facturilor, diferențiat pe categorii de operațiuni, astfel:

 la livrarea de bunuri = prețul net + accize + alte cheltuieli;

 la prestări servicii = tariful negociat;

 la operațiuni de intermediere = valoarea comisionului obținut;

 la bunuri obținute din producție proprie = costul de producție sau prețul de piață;

 la bunuri și servicii din import = valoarea în vamă + taxe vamale și accize.

În baza de impozitare nu sunt cuprinse următoarele:

 remize și alte reduceri acordate de furnizor direct cumpărătorului;

 penalitățile pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale;

 dobânzile încasate pentru plățile cu întârziere.

TVA CALCULATĂ = BAZA DE IMPOZITARE X 19%

Tipuri de “Taxa pe valoarea adăugată”

Pentru a reflecta situațiile în care se poate regăsi taxa pe valoarea adăugată, într-un mod cât mai corect, în planul general de conturi s-a prevăzut contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, el făcând parte din grupa 44 denumită “Bugetul statului, Fonduri special și conturi asimilate”. Este un cont bifuncțional și utilizează conturi sintetice de gr. II, pentru a avea o evidență mai transparentă și distinctă, astfel:

Prin acest cont se va evidenția decontările cu bugetul statului în legătură cu operațiunile realizate în interiorul României privind taxa pe valoarea adăugată.

NU se va ține evidența, TVA-ului:

Care este aferent achizițiilor de bunuri sau servicii realizate din alte state;

Care se datorează pe un teritoriu a altui stat în privința livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care sunt realizate în interiorul acelor state, conform cu prevederile legale.

Conform Ordinului nr. 3055/29 octombrie 2009, cele cinci tipuri de T.V.A. sunt prezentate în următoarea ordine:

Se va evidenția taxa pe valoarea adăugată care trebuie plătită de către agentul economic la bugetul de stat, la sfârșitul perioadei. Reprezintă un cont de pasiv. T.V.A. de plată apare în momentul în care T.V.A. colectată este mai mare decât T.V.A. deductibilă, reprezentând diferența dintre cele două conturi:

În creditul contului 4423 „T.V.A. de plată”, se înregistrează:

Diferențele între „T.V.A. colectată” (4427) mai mare și „T.V.A. deductibilă” (4426) rezultate la finele perioadei.

În debitul contului 4423 „T.V.A. de plată”, se înregistrează:

Plățile efectuate către bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoare adăugată (512);

Sumele compensate cu „T.V.A. de recuperat” din perioada fiscală precedentă (4424);

Sumele reprezentând „T.V.A. de plată”, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Contul 4423 „T.V.A. de plată” prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Prin acest cont se va evidenția taxa pe valoarea adăugată care trebuie recuperată de la bugetul de stat, la sfârșitul perioadei. Reprezintă un cont de activ și arată creanța agentului economic asupra bugetului de stat. T.V.A. de recuperat apare în momentul în care T.V.A. deductibilă este mai mare decât T.V.A. de recuperat, reprezentând diferența dintre ele:

În debitul contului 4424 „T.V.A. de recuperat” se va înregistra:

Diferențele între „T.V.A. deductibilă” (4426) mai mare și „T.V.A. colectată” (4427) rezultate la finele perioadei.

În creditul contului 4424 „T.V.A. de recuperat” se va înregistra:

Taxa pe valoare adăugată de la bugetul de stat (512);

„T.V.A. de recuperat” compensată în perioadele următoare cu „T.V.A. de plată”(4423) sau cu alte taxe sau impozite, potrivit legii.

Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Potrivit legii, prin acest cont se evidențiază valoarea taxei pe valoare adăugată deductibilă. Fiind un cont de activ, reflectă T.V.A.-ul precizat în valoarea facturilor primite de la furnizori, în urma efectuării achizițiilor de bunuri și servicii, în scopul realizării operațiilor impozabile. Se obține astfel:

În debitul acestui cont se va înregistra:

Sumele reprezentând „T.V.A. deductibilă” potrivit legii(401, 404, 451, 453, 512 sau 4427 în cazul în care se aplică taxare inversă);

Sumele reprezentând ajustări ale „T.V.A. deductibile” aferente bunurilor de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;

Sumele reprezentând ajustări ale „T.V.A. deductibile” pentru achizițiile de bunuri si servicii, altele decât bunurile de capital, in favoarea persoanei impozabile, potrivit legii.

În creditul acestui cont se va înregistra:

Sumele compensate din „T.V.A. colectată” (4427) la sfârșitul perioadei;

Diferențele rezultate între „T.V.A. deductibilă” mai mare și „T.V.A. colectată” (4424);

Taxa pe valoare adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea pro-rata(635);

Regularizarea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor, sau a facturilor parțiale emise, potrivit legii;

Ajustarea bazei impozabile la beneficiar și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;

Ajustarea „T.V.A. deductibile” pentru achizitive de bunuri sau servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii;

Ajustarea „T.V.A. deductibile” aferente bunurilor de capital în favoarea bugetului de stat, potrivit legii.

Contul 4426 „T.V.A. deductibilă” nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Potrivit legii, de evidențiază prin acest cont, valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată. Reprezintă un cont de pasiv, reflectând valoarea T.V.A.-ului precizat în facturile emise, în urma livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii, în scopul realizării operațiilor impozabile. Taxa pe valoarea adăugată se plătește furnizorilor odată cu valoarea facturii și urmează să fie dedusă din taxa pe valoarea adăugată. Este calculată astfel:

În creditul acestui cont se va înregistra:

„T.V.A. colectată” care este aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile ( 411, 428, 451, 453, 461, 531), precum și taxa aferentă operațiunilor pentru care se aplică taxare inversă, potrivit legii (4426);

Taxa de valoarea adăugată aferentă operațiunilor asimilată livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii, taxabile potrivit legii (428, 461, 635);

„T.V.A. neexigibilă” devenită exigibilă (4428).

În debitul acestui cont se va înregistra:

Regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor emise parțial;

Ajustarea bazei impozabile la furnizor și sumele ce rezulte din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;

„T.V.A. deductibilă”, compensată la sfârșitul perioadei, potrivit legii (4426);

„T.V.A. de plată”, datorată bugetului de stat, stabilită potrivit legii (4423).

Contul 4427 „T.V.A. colectată” nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența, valorii taxei pe valoarea adăugată neexigibilă. Fiind un cont bifuncțional, reflectă valoarea T.V.A.-ului care este înscris în facturile emise care vor fi plătite. Poate evidenția „T.V.A. neexigibilă” care poate rezulta din cumpărările și vânzările de bunuri cu plata în rate și în cazul entităților unde se ține evidența mărfurilor la prețul cu amănuntul, T.V.A.-ul să fie inclus în acest preț, iar în momentul în care mărfurile sunt vândute, el devine „T.V.A. colectată” și T.V.A. aferent cumpărărilor și vânzărilor bunurilor pe baza avizului de însoțire a mărfii, iar la primirea sau emiterea facturilor fiscale, devine deductibilă, respectiv colectată.

În creditul contului se va înregistra:

„T.V.A. neexigibilă” aferentă vânzărilor, mărfurilor în stoc la unitățile cu amănuntul, respectiv T.V.A. devenită exigibilă.

În debitul acestui cont se va înregistra:

„T.V.A. neexigibilă” aferentă cumpărărilor respectiv T.V.A. devenită exigibilă în cursul exercițiului.

Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” prezintă sold la sfârșitul perioadei. Soldul contului poate fi: creditor, exprimând datoriile neexigibile privind T.V.A. și debitor, pentru a evidenția creanțele neexigibile privind T.V.A.

În scopul regularizării TVA, periodic, de regulă lunar,se va compara „T.V.A. colectată” cu „T.V.A. deductibilă”, pentru a stabili diferența de T.V.A. de plătit sau de recuperat de la bugetul statutului. Din punct de vedere contabil se va compara soldul creditor al contului 4427 cu soldul debitor al contului 4426 și sumele centralizate pentru T.V.A. din Jurnalele pentru cumpărări și Jurnalele pentru vânzări. Se pot determina următoarele situații:

Documentele folosite pentru înregistrarea T.V.A.-ului.

I.Factura – reprezintă un document cu regim special, care este distribuit de unitatea fiscală teritorială. În general, aceasta se întocmește de către compartimentul “desfacere” sau alt compartiment, la livrarea mărfurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, pe baza dispozițiilor de livrare și a avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor și prestarea serviciilor.

II.Bon de comandă-chitanță (T.V.A) – reprezintă tot un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală teritorială. Este întocmit de unitățile care prestează servicii clienților.

III.Bon fiscal – se întocmește pentru bunurile de natura carburanților.

IV.Declarația vamală de import – este emis de către autoritățile vamale pentru bunurile importate.

V.Jurnalul pentru vânzări – care servește ca document la stabilirea lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată. Se întocmește într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic elementele necesare pentru determinărea corectă a T.V.A.-ului colectată, aferentă vânzărilor de bunuri sau prestărilor de servicii.

VI.Jurnalul pentru cumpărări – care servește ca document la stabilirea lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Se întocmește într-un singur exemplar, cuprinzând cumpărările de bunuri și prestările de servicii.

VII. Decontul T.V.A. – este documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, până în data de 25 ale lunii următoare și care stabilește modul de decontare a T.V.A. cu bugetul statului. În decontul de T.V.A. va fi evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă. Agenții economici care sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A., sunt obligați să depună deconturile în fiecare lună, indiferent dacă au realizat sau nu operațiuni ori dacă suma de plată sau de rambursat este 0.