Consideratii Esentiale Privind Exercitarea Profesiei de Avocat

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONSIDERAȚII ESENȚIALE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT

CAPITOLUL I

REGLEMENTAREA PROFESIEI DE AVOCAT1

1.1.Considerații generale

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat este reglementata prin Legea nr.51/7 iunie 1995,republicata.2

Profesia de avocat este libera si independenta,cu organizare si functionare autonome potrivit legii si statutului profesiei. Avocatura se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte.Baroul in mod obligatoriu trebuie sa faca parte din Uniunea Nationala a Barourilor din Romanaia ( U.N.B.R).

Constituirea si functionarea unor barouri in afara (U.N.B.R) sunt interzise prin lege(art.1 alin.3 din Legea nr.51/1995, republicata).Mai mult,actele de constituire si de inregistrare, ale altor bunuri decat cele mentionate mai sus,sunt nle de drept18.

Avocatul este persoana fizica protejata prin lege care isi exercita profesia in mod liber si independent,face parte dintr-un barou legal constituit,promoveaza,apara drepturile si libertatile omului,are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor precum si a altor persoane,in conditiile legii.

Profesia de avocat se exercita numai de avocati inscrisi in tabloul baroului care este component al Uniunii Natonale a Barourilor din Romania.Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat de catre persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acel barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale (art.25 din Legea nr.51/1995).

_______________________

1Cu privire la istoricul reglementarii profesiei de avocat in Romania, a se vedea,T.Mara,op.cit.,p.7 si urm.

2.Legea nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost modificata si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.113 din 6 martie 2001.Actele normative modificatoare care au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei,pana la data de 11 iulie 2006 sunt urmatoarele:Legea nr.489/2002,Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2003 aprobata cu modificari prin Legea nr.280/2004;Legea nr.201/2004; Legea nr.255/2004;Legea nr.280/2004;Ordonanta Guvernului nr. 94/2004 aprobata cu modificari prin Legea nr.507/2004;Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.190/2005;Decizia Curtii Constitutionale nr.513/2006.

Comentariile cu privire la cele mai importante modificari le vom face in cuprinsul acestui capitol.In acelasi sens,a se vedea T.Mara,C.Mara, Asistenta juridica parte esentiala in managementul societatilor comerciale, Ed.Gutenberg-Univers,Arad,2005,p.23 si urm.

3Prin modificarea legii nr.51/1995 sunt scoase in afara legii "barourile constitutionale"care inca mai functioneaza in baza hotararilor unor instante romanesti.Litigii avand un astfel de obiect au fst solutionate si la C.E.D.O.,insa din pacate exista multe solutii contradictorii.

2. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007,data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a intrat in vigoare Legea nr.201/2004 privind exercitarea in Romania a profesiei de catre avocatii care au obtiunut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European. Mentionam,insa ca potrivit art.II alin.2 din Legea nr.201/2004, "dispozitiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeana referitoare la restrictionarea pentru o perioada de maximum 7 ani a libertatii de circulatie a avocatilor,se aplica pe baza de reciprocitate.

Avocatii care si-au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European isi pot exercita profesia pe teritoriul Romaniei:

-in mod independent sau prin asociere;

-ca avocati salariati in Romania;

-prin prestare de servicii.

De asemenea,avocatii care profeseaza in Romania sub titlu profesional din statul membru de origine pot desfasura aceleasi activitati profesionale ca si avocatii care profeseaza sub titlu profesional obtinut in Romania:

-pot acorda asistenta juridica;

-pot reprezenta persoane juridice in fata instantelor romane,referitor la dreptul statului membru de origine,la dreptul comunitar,la dreptul international,precum si la dreptul romanesc, cu respectarea regulilor de procedura aplicabile in fata instantelor roamane.In acst caz,ei vor folosi denumirea sub care isi desfasoara profesia in statul membru de origine,exprimata in limba oficiala sau in una din limbile oficiale ale statului membru de origine.Totodata,in denumire se va mentiona,alaturi de forma juridica de exercitare a profesiei in Romania si forma juridica a gruparii din statul membru de origine.

Indiferent de forma de exercitare a activitatii pe teritoriul Romaniei,avocatii care profeseaza sub titlu profesional din statul membru de origine pot solicita oricand recunoasterea diplomelor,in vederea admiterii in profesia de avocat si a practicari acesteia sub titlu profesional din Romania.

In vederea recunoasterii diplomelor in Romania,solicitantul va trebui sa sustina la alegere,un examen de verificare a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu de 3 ani in domeniul dreptului romanesc.Componenta comisiei de evaluare,continutul si modul de desfasurare a examenului sa a stagiului,revin Uniuni Nationale a Barourilor din Romania.

Comisia de evaluare are sarcina de a verifica in prealabil daca experienta profesionala dobandita de solicitant este de natua sa acopere in tot sau in parte diferentele existente in dreptul romanesc si cel al statului membru de origine in care a fost obtinuta diploma in vederea exceptarii de la un examen de verificare a cunostintelor sau de la stagiul de 3 ani in dreptul romanesc.In cazul,in care,exista si o legislatie-cadru privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale,aceasta completeaza metodologia mentionata mai sus in acest domeniu.19

3. Avocatii care indeplinesc conditiile prevazute de art.80 indice 2 din Legea nr.51/1995,modificata si republicata,pot desfasura pe teritoriul Romaniei,exercitarea cu caracter permanent a profesiei daca au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European.In acest caz exercitarea profesiei de avocat este posibila numa dupa inscrierea solicitantului in tabloul special tinut de barourile romane,in conditiile legii si ale statutului profesiei.

Autoritatea romana competenta inscrie avocatul solicitant in tabloul special pe baza unui certificat care atesta inregistrarea lui la autoritatea competenta din statul membru de origine. Autoritatea romana competenta are obligatia de a informa autoritatea competenta din statul membru de origine despre aceasta inscriere.Certificatul care atesta inregistrarea avocatului la autoritatea competenta din statul membru de origine trebuie sa fie eliberat cu cel mult trei luni inainte de formularea cererii de inscriere in tabloul avocatilor din Romania.La publicarea numelor avocatilor inscrisi in Romania, autoritatea romana competenta va publica si numele avocatilor inscrisi,care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele mambre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European si respectiv care si-au obtinut dreptul de a exercita profesia de avocat in Romania cu careacter permanent.Acesti avocati au cel putin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducereale asociatiilor profesionale din Romania si respectiv au obligatia de a asigura pentru raspunderea profesionala,in conditiile stabilite prin statutul profesiei. Aceasta obligatie exista doar pentru avocatii care nu pot face dovada unei asigurari platite sau unei alte garantii date in conditiile legii statului membru de origine.

______________________

4A se vedea,dispozitiile art.80 indice 5,introdus prin Legea nr.201/2004 de modificare si completarea Legii 51/1995.

Avocatii care profeseaza in Romania sub titlu profesional din statul membru de orgine se supun acelorasi reguli de conduita profesionala ca si avocatii care profeseaza sub titlu profesional obtinut in Romania,pentru activitatile desfasurate pe teritoriul tarii.

De asemenea,acesti avocati raspund disciplinar pentru nerespectarea legii avocaturii si a stattului,insa pentru aceasta autoritatea romana competenta are obligati de a informa,furnizand orice informatii utile in cauza.Asadar intre cele 2 autoritati competente exista o cooperare deosebit de necesara pe tot parcursul desfasurarii procedurilor disciplinare.Retragerea permanenta sau temporara a autorizatiei de exercitare a profesiei de catre autoritatea competenta din statul membru e origine are ca efect obligatoriu interdictia temporara sau permanenta si pentru Romania.

Avocatii din aceeasi grupare ori din acelasi stat membru,care profeseaza sub titlu profesional din statul membru de origine,pot profesa in Romania prin infiintarea unui sediu secundar al gruparii respective,in orice forma de organizare si exercitare a profesiei de avocat prevazuta de legea romana.

Profesia de avocat se poate exercita si in cadrul formelor asociate prevazute de legea romana,astfel:

-mai multi avocati din mai diferite state membre,care profeseaza sub titlurile profesionale din statele membre de origine;

-unul sau mai multi avocati din diferite sate membre si unul sau mai multi avocati din Romania.

Avocatul care intentioneaza sa profeseze sub titlu profesional din statul membru de origine are obligatia de a informa autoritatea roamana competenta despre faptul ca este membru al unei forme de exercitare a profesiei in statul membru de origine si respectiv de a furniza toate detaliile relevante despre acea grupare.

Avocatii care profeseaza sub titlu profesional din statul membru de origine si care isi desfasoara activitatea efectiv si cu regularitate,pe o perioadade cel putin 3 ani in Romania,in domeniul dreptului romanesc sau al dreptului comunitar sunt admisi in profesia de avocat in Romania,fara a mai fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute de art.80 indice 5 din Legea nr.51/1995,modificata,insa cu respectarea dispozitiilor referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate.

Dovada desfasurarii cu regularitate a activitatii in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani in domeniul dreptului romanesc sau comunitar se face de catre avocatii solicitanti care profeseaza sub titlu profesional din statul membru de origine,in fata autoritatii romane competente,prin:

-prezentarea de informatii si documente relevante cu privire la numarul de cauze in care au acordat asistenta juridica,precum si cu privire la natura acestora;

-verificarea de catre autoritatea romana competenta a caracterului efectiv si a regularitatii activitatii desfasurate de catre avocatul solicitant.20

Dupa cum am analizat deja,avocatii care profeseaza in Romania sub titlu profesional din statul membru de origine,pot oricand sa ceara ca diplomele lor sa fie recunoscute,ca apoi sa poata obtine admiterea in profesia de avocat in Romania si a exercitarii acesteia sub titlu profesional obtinut.

Pe de alta parte,avocatii care profeseaza sub titlu profesional din statul embru de origine si care au desfasurat efectiv si cu regularitate o activitate profesionala in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani,dar pe o perioada mai scurta in domeniul dreptului romanesc pot obtine admiterea in profesia de avocat si dreptul de a practica sub titlu profesional din Romania,fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art.80 indice 5 din Legea 51/1995,modificata,insa cu respectarea prevederilor legii avocaturii referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice,si respectiv la cazurile de nedemntitate si incompatibilitate conform urmatoarelor metodologii:

-autoritatea romana competenta ia in considerare desfasurarnesc sau al dreptului comunitar sunt admisi in profesia de avocat in Romania,fara a mai fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute de art.80 indice 5 din Legea nr.51/1995,modificata,insa cu respectarea dispozitiilor referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate.

Dovada desfasurarii cu regularitate a activitatii in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani in domeniul dreptului romanesc sau comunitar se face de catre avocatii solicitanti care profeseaza sub titlu profesional din statul membru de origine,in fata autoritatii romane competente,prin:

-prezentarea de informatii si documente relevante cu privire la numarul de cauze in care au acordat asistenta juridica,precum si cu privire la natura acestora;

-verificarea de catre autoritatea romana competenta a caracterului efectiv si a regularitatii activitatii desfasurate de catre avocatul solicitant.20

Dupa cum am analizat deja,avocatii care profeseaza in Romania sub titlu profesional din statul membru de origine,pot oricand sa ceara ca diplomele lor sa fie recunoscute,ca apoi sa poata obtine admiterea in profesia de avocat in Romania si a exercitarii acesteia sub titlu profesional obtinut.

Pe de alta parte,avocatii care profeseaza sub titlu profesional din statul embru de origine si care au desfasurat efectiv si cu regularitate o activitate profesionala in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani,dar pe o perioada mai scurta in domeniul dreptului romanesc pot obtine admiterea in profesia de avocat si dreptul de a practica sub titlu profesional din Romania,fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art.80 indice 5 din Legea 51/1995,modificata,insa cu respectarea prevederilor legii avocaturii referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice,si respectiv la cazurile de nedemntitate si incompatibilitate conform urmatoarelor metodologii:

-autoritatea romana competenta ia in considerare desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii in perioada de cel putin 3 ani,cunostintele si experienta profesionala dobandite in Romania,precum si orice participare la prelegeri si seminarii despre dreptul romanesc sau deontologia profesiei de avocat;

-solicitantul pune la dispozitia baroului roman orice informatie si documentatie relevanta,in special despre cauzele in care a acordat asistenta juridica.

Autoritatea romana competenta in cazul neacordarii inscrierii automate in profesie emite o decizie care va fi motivata si comunicata solicitantului si baroului.Decizia este supusa cailor de atac prevazute in statutul profesiei.

De asemenea,autoritatea roamana competenta printr-o decizie motivata si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei poate refuza avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat in Romania,daca se considera ca acesta nu aduce atingere ordinii publice,ca urmare a savarsirii unor abateri disciplinare,a unor plangeri si incidente de orice fel.

In fine,reprezentantii Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor primte cu ocazia examinarii cererii de acordare a titlului profesional in Romania.

In mod ocazional,sub forma prestarii de servicii avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European,pot desfasura in Romania activitati profesionale specifice.

Activitatea de prestare de servicii se exercita in Romania prin reprezentarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in justitiemin fata autoritatilor publice,in conditiile prevazute pentru avocatii stabiliti in acest stat,fara a fi necesara inscrierea in barou.In acest caz, autoritatea romana competenta are obligatia de a cere avocatului care presteaza servicii sa faca dovada calitatii sale de avocat, iar daca la verificare se constata nejustificarea calitatii, este in masura a stabili consecintele nerespectarii,potrivit statutului.

Orice decizie luata de autoritatea romana competenta se va comunica spre informarea autoritatii competente din statul mebru de origine.Aceste comunicari au caracter confidentia.

Regleentarea exercitarii profesiei de avocat isi are sediul materiei in Legea nr.51/7 iunie 1995,republicata,precum si in Statutul profesiei de avocat din 25 septembrie 2004 emis de Uniunea Natonala a Barourilor din Romania.21

_______________________

5In acest caz,autoritatea romana competenta poate cere avocatului,daca este necesar,unele lamuriri,in scris sau verbal cu privire la informatiile si documentele prezenate de acesta.

6Legea nr.51/1995,a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr.113/6 martie 2001,si respectiv a fost modificata asa cum am amintit printr-o serie de acte normative publicate in Monitorul Oficial al Romaniei pana la data de 11 iulie 2006.Statutul profesiei de avocat a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.45/13 ianuarie 2005.

CAPITOLUL II

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE EXERCITĂRII PROFESIEI DE AVOCAT

2.1. Generalitati

Profesia de avocat ca profesie liberala are scopul principal de a promova si a apara drepturile,libertatile si interesele legitime ale omului.Pentru realizarea acestui scop profesia de avocat,este libera si independenta,cu organizare si functionare autonome,si se supune numai legii,statutului profesiei si codului deontologic(art.2 alin.1 din Legea nr.51/1995,modificata si republicata).

Principiile fundamentale de exercitare a profesiei de avocat sunt enuntate prin dispozitiile art.1-10 din Statutul profesiei.

Pe baza acestor norme juridice in literatura de specialitate s-au evidentiat urmatoarele principii fundamentale ale activitatii avocatiale:

-principiul legalitatii;

-principiul libertatii;

-principiul independentei;

-principiul autonomiei si descentralizarii;

-principiul pastrarii secretului profesional.22

2.2. Principiul legalitatii

Principiul legalitatii este consacrat in mod expres in Legea nr.51/1995,republicata,privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Asadar,prin dispozitiile art.1 alin 1 din Legea nr.51/1995, republicata,se arata ca "profesia de avocat este libera si independenta,cu organizare si functionare autonome,in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei".De asemenea, an art.3 alin 1 din Statutul profesiei de avocat se prevede ca "in exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii,statutului profesiei si codului deontologic".23

In literatura de specialitate prevederile art.2 alin 1 din Legea nr.51/1995,republicata,coroborate cu dispozitiile art.3 alin 1 din Statutul profesiei au fost interpretate in sensul ca din punct de vedere al principiului legalitatii avocatul se afla pe plan de egalitate cu organele judiciare.24

Chiar daca,ideea ca avocatul "se supune numai legii" este similara cu dispozitiile art.124 alin 3 din Constitutia Romaniei care prevede ca "judecatorii sunt independenti si se supun numai legii ",trebuie sa recunoastem ca functiile judecatorului si avocatului,precum si statutul acestora sunt fundamental diferite. Functiile judecatorului decurg din autoritatea statala(fiind in incompatibilitate "cu orice alta functie publica sau privata,cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior")iar ale profesiei de avocat din caracterul liberal al acestei activitati.

Mai mult,avocatul pentru realizarea dreptului la aparare(art. 24 alin 1 si 2 din Constitutia Romaniei)poate asista,reprezenta persoanele fizice si juridice "in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie,a organelor de urmarire penala,a autoritatilor si institutiilor publice,precum si in fata altor persoane fizice sau juridice,care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale,in conditiile legii".25Functia de aparare se poate realiza numai prin mijloace de exercitare a profesiei de avocat:

-consultatii si cereri cu caracter juridic;

-asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti,a organelor de urmarire penala,a autoritatilor cu atributii jurisdictionale,a notarilor publici si a executorilor judecatoresti,a organelor administratiei publice si a institutiilor,precum si a altor persoane juridice,in conditiile legii;

-redactarea de acte juridice,atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;

-asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor,a continutului si a datei actelor incheiate;

-apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu atoritatile publice,cu institutiile si cu orice persoana roamansau straina;

_______________________

7A se vedea:Teodor Mara,op.cit.p.50;Ioan Les,Organizarea sistemului judiciar, a avocaturii si activitatii notariale,Editura.Lumina Lex,1997,p.145.

In acelasi sens,a se vedea,art.1 alin 2 din Statutul profesiei de avocat publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.45/13 ianuarie 2005.

8De altfel,aceste prevederi sunt reluate,in conformitate cu dispozitiile art.2 alin 1 din Legea nr.51/1995,republicata care se refera la principiul legalitatii,prin sublinierea expresa ca avocatul se "supune numai legii…".

9A se vedea,Gheorghita Mateut,"Aparatorul subiect al procesului penal" in "Dreptul"nr.5/1996,p.83.

10In acest sens,a se vedea, art . 24 din Constitutia Romaniei,coroborat cu prevederile art.2 alin 3 din Legea nr.51/1995,republicata.

-activitati de mediere;

-activitati fiduciare constand in primirea in depozit,in numele si pe seama clientului,de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorasle sau a lichidari,precum si plasarea si valorificarea acestora,in numele si pe seama clientului,activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.

-stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora,in numele si pe seama clientului,a partilor de interes,a partilor sociale sa a actiunilor societatilor astfel ibregistrate;

Mentionam ca activitatile mentionate ai sus se pot desfasura numai in temeiul unui nou contract de asistenta juridica.Acest lucru presupune ca de fiecare data si pentru orice activitate se incheie un nou contract de asistenta juridica.

In fine,activitatea avocatului se realizeaza prin orice mijloace si cai proprii exercitari dreptului la aparare,in conditiile legii.

2.3. Principiul libertatii

Principiul libertatii profesiei de avocat poate fi analizat potrivit dispozitiilor legale in vigoare din multiple puncte de vedere.

In primul rand,acest principiu trebuie prezentat ca posibilitatea de alegere a formei de exercitare a profesiei de avocat.Astfel,potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.51/1995, republicata,si art.169 alin.1 din Statutul profesiei,formele de exercitare a profesiei de avocat sunt la alegere:

-cabinete individuale;

-cabinete asociate;

-societati civile profesionale;

-societati civile profesionale cu raspundere limitata.

Potrivit art.6 alin.2 din Statutul profesiei de avocat, avocatul este liber sa-si aleaga,sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei,in conditiile prevazute de legea avocaturii si de statul profesiei.

In al doilea rand,principiul libertatii este evidentiat de faptul ca avocatul are posibilitatea de alegere a clientilor si respectiv de renuntare la calitatea de aparator intr-o cauza civila sau penala concreta.

Profesia de avocat se exercita in temeiul unui contract incheiat,in forma scrisa,cu persoana care solicita asistenta juridica sau cu mandatarul acestuia.Forma,continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite de Statutul profesiei de avocat.26 Legea si statutul profesiei de avocat defineste acest contract de asistenta juridica,care are la baza principiul libertatii conractuale.Astfel,in baza art.28 alin.2 din Legea nr.51/1995,republicata,atat avocatul,cat si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa-l modifice de comun acord,in conditiile prevazute de statutul profesiei.Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit,pentru serviciile avocatiale prestate,precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului.

Pe de alta parte,avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului de asistenta juridica incheiat cu clientul sau,cu exceptia cazurilor prevazute de lege(art.113 alin.3 din Statutul profesiei).

In al treilea rand,principiul libertatii este raportat si la posibilitatea clientului de a-si alege avocatul.Astfel, in conformitate cu prevederile art.2 alin.4 din Legea nr.51/1995, republicata,"orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul".In acelasi sens,art.6 alin.3 din Statutul profesiei prevede ca "orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul".Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat,cu exceptia cazurilor referitoare la asistenta juridica obligatorie si la asistenta gratuita.27 Orice clauza sau conventie contrara prohibitiva sau restrictiva,este lovita de nulitate absoluta.

2.4. Principiul independentei

Independenta avocatului este o consecinta a autonomiei profesiei de avocat atat in ce priveste organizarea,functionarea si conducerea acesteia.28

De aceea autonomia profesiei de avocat nu ar ptea fi conceputa fara ca avocatul in exercitarea profesiei sa fie independent.

_______________________

11Conform prevederilor art.113 alin.2 din Statutul profesiei de avocat,care reglementeaza relatia dintre avocat si client.

12In acest sens a se vedea,Teodor Mara,Claudia Mara,Asistenta juridica parte esentiala in managementul societatilor comerciale,Ed.Gutenberg Univers,Arad, 2005,p.7 si urm.

13A se vedea art.2 alin.1 din Legea nr.51/1995,republicata si respectiv art.3 alin.1 din Statutul profesiei.

Pe de alta parte,principiul independentei avocatului nu are insa caracter absolut de vreme ce avocatul trebuie sa se supuna legii.Aceasta supunere nu poate fi privita ca o ingradire a exercitarii profesiei,ci ca un drept si o obligatie a avocatului de a starui "prin toate mijloacele legale pentru realizarea liberului acces la justitie,pentru un proces echitabil".

Independenta avocatului se realizeaza si prin sprijinul persoanelor fizice sau juridice,a instantelor judecatoresti,a autoritatilor si institutiilor care au obligatia sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului in conditiile legii.In cadrul acestor raporturi independenta avocatului este garantata prin normele dreptului procesual.De pilda,art.4 din Legea nr.51/1995,republicata,prevede ca "in exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege".

In acelasi sens,art.37 alin.1 din Legea nr.51/1995,republicata,reluand normele legale care asigura protectia avocatului prevede ca "in exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege,fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat".

Ocrotirea pe care legea o asigura avocatului se realizeaza,in functie de faptele penale savarsite,potrivit dispozitiilor art.37 alin.2 si 3,astfel:

-insulta,calomnia ori amenintarea savarsite impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda;

-lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului in conditiile aliniatului 2 se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate,iar in cazul lovirii sau altor acte de violenta savarsite impotriva avocatului si din oficiu.Retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Legea nr.51/1995,republicata,pentru a sublinia independenta avocatului a instituit inca o masura de protectie a acestuia prin dispozitiile cuprinse in art.37 alin.6 care prevede ca "avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata,a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului".

Totusi,daca sustinerile avocatului ar aduce atingere demnitatii sau onoarei unei persoane,prestigiul instantelor sau al autoritatilor publice,o atare manifestare sau atitudine constituie abatere disciplinara grava si poate atrage raspunderea disciplinara.Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila,dupa caz.

Activitatea avocatului trebuie sa se desfasoare in conformitate cu legea,cu statutul profesiei si cu normele Codului deontologic,deoarece in caz contrar respunde disciplinar.In acest sens,art.70 alin.1 din Legea nr.51/1995,republicata,prevede ca "avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului,pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii,precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia,care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei".

Existenta raspunderii disciplinare a avocatului nu exclude antrenarea raspunderii penale a acestuia in masura in care faptele savarsite intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni.De altfel,conduita avocatului in cadrul sedintelor de judecata este impusa prin dispozitiile cuprinse in art.37 alin.5 din Legea nr.51/1995,republicata,care in mod expres prevede ca "avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata,sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii,demnitatii si onoarei completului de judecata,procurorului,celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din prioces."

In acelasi timp,independenta avocatului inseamna si lipsa oricaror ingerinte in legatura cu exercitarea profesiei.Astfel, art.2 alin.3 din Legea nr.51/1995,republicata,intr-o formulare generala,instituie obligatia persoanelor fizice si juridice,a instantelor autoritati judecatoresti,a altor organe de jurisdictie,a organelor de urmarire penala,a autoritatilor si institutiilor publice,sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale,in conditiile legii.De asemenea,potrivit prevederilor art.7 alin.3 din Statutul profesiei "avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presiuni,constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau juridice." Atat libertatea cat si independenta avocatului sunt garantate de lege.Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau.In acest context,avocatul are obligatia de a da clentului sau sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii,statutului,Codului deontologic ,potrivit crezului sau profesional(art.7 alin.4 din Statutul profesiei).

Independenta avocatului in raporturile cu clientii sai este stabilita si prin alte reguli prevazute de Statutul profesiei.De pilda,potrivit art.138 alin.4 din Statutul profesiei "asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata , pregatirea temeinica a cauzelor si proiectelor,cu promptitudine,potrivit naturii cazului,experientei si crezului sau profesional."Avocatul are obligatia de a reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist,in limitele legii.Independenta avocatului trebuie insa sa fie in concordanta cu intinderea mandatului incredintat,adica in limitele contractului de asistenta juridica incheiat cu clientul sau.

In fine,subliniem ca independenta avocatului este restransa sau limitata de obligatia de a pastra secretul profesional.Aceasta obligatie este nelimitata in timp si ae in vedere toate activitatile desfasurate de avocat,de asociatii,de colaboratori si de avocatii salarizati in interiorul profesiei,inclusiv cele referitoare la raporturile cu ceilalti avocati.

2.5. Principiul autonomiei si descentralizarii

In conformitate cu prevederile art.1 lin.1 din Legea nr.51/1995,republicata,profesia de avocat,ca profesie liberala independenta,se bucura de autonomie in ceea ce priveste organizarea si functionarea,cat si in legatura cu conducerea acesteia.Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si descentralizarii,in conditiile prevazute de leagea avocaturii,de statul profesiei(art.4 alin.1 din Statutul profesiei).

Alegerea organelor de conducere a profesiei de avocat se face numai prin vot secret.Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei,in conditiile stabilite de legea avocaturii si de Statut.Atat competenta cat si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt stabilite de lege si Statut.

Pe de alta parte,evidentiem ca in fiecare judet si in municipiul Bucuresti exista si functioneaza in temeiul legii un singur barou,persoana juridica de interes public.Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor,care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.La randul lor,toate barourile din Romania,constituite potrivit legii privind profesia de avocat,sunt membre de drept ale Uniunii Nationale ale Barourilor din Romania.

Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte,barou care la randul sau este component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania(U.N.B.R).

Desi dispozitiile art.1 alin.3 din Legea nr.51/1995, republicata,sunt imperative,in sensul ca sunt interzise constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R in realitate astazi mai functioneaza inca asa-zisele "barouri constitutionale".Cu toate ca "actele de constituire si de inregistrare ale acestor barouri sunt nule de drept(potrivit alineatului citat mai sus)inca pe rolul instantelor romanesti exista numeroase litigii avand un astfel de obiect.29

Interdictia de constituire si functionare de barouri in afara U.N.B.R conduce la nulitatea absoluta.Nulitatea poate fi oricand constatata la cererea U.N.B.R,a barourilor membre,a Ministerului Public si poate fi de asemenea sesizata de instanta din oficiu. Constatarea nulitatii revine instantei competente.

Barourile si U.N.B.R. asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare,competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarea avocatilor membri(art.9 alin.1 din Legea 51/1995,republicata).

De asemenea,mentionam ca potrivit legii avocaturii in fiecare judet exista si functioneaza un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul in localiatea de resedinta a judetului.Fiecare barou are obligatia de a organiza si a asigura functionarea unui serviciu de asistenta judiciara pe langa fiecare judecatorie. Pentru organizarea si functionarea unui astfel de serviciu respunderea o poarta Consiliul baroului.

2.6 Principiul pastrarii secretului profesional

Pastrarea secretului profesional de catre avocat,asociatii colaboratori si avocatii salarizati in interiorul profesiei reprezinta o obligatie esentialasi legala.Astfel,in baza art.10 din Legea nr.51/1995,republicata,"avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata,cu exceptia cazurilor prevazute de lege expres."In acelasi sens,art.8 alin.1 din Statutul profesiei prevede ca "secretul profesional este de ordine publica."De aceea avocatul nu poate fi obligat in nici o imprejurare si de catre nici o persoana sa divulge secretul profesional.

_______________________

14Remarcam aici inconsecventa instantelor judecatoresti in aplicarea acestor dispozitii legale,chiar daca litigii de aceasta natura sunt pe rol si la C.E.D.O..Demersurile U.N.B.R. precum si solutiile instantelor nu au condus la stingerea acestor litigii,dimpotriva,inversunarea cu care se recurge la "autorizarea fortata"atinge cote imprevizibile si de necontrolat.

Avocatul nu poate fi "dezlegat" de secretul profesional nici de catre clentul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana.Cu toate acestea,se excepteaza cazurile in care avocatul este urmarit penal,disciplinar,sau atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite,exclusiv pentru necesitati stricte pentru apararea sa.Avocatul insa poate folosi informatiile cu privire la un fost client,in masura in care acestea au devenit publice.In acest caz,obligatia de a pastra secretul profesional inceteaza sau nu constituie abatere disciplinara grava.

Totusi,trebuie sa subliniem ca obligatia de a pastra secretul profesional,este absoluta si nelimitata in timp.Obligatia se intinde asupra tuturor activitatilor avocatului,ale asociatilor sai,ale avocatilor colaboratori,ale avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei,inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.Pe de alta parte,aceeasi obligatie de a pastra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul concluzeaza in exercitarea profesiei(de pilda, expertii, traducatorii,etc.),precum si salariatilor sai.Pentru respectarea acestor prevederi legale privind pastrarea secretului profesional,avocatul este dator sa aduca la cunostinta celor mentionati aceasta obligatie.

In fine,pastrarea secretului profesional se raporteaza si la orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client,intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta,atata vreme cat ea are un caracter confidential.Aceeasi soarta o regasim si cu privire la relatile cu avocati inscrisi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene,in care avocatul este obligat sa respecte dispozitiile speciale prevazute de Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.In astfel de relatii,avocatul trebuie sa se asigure,inainte de a schimba informatii confidentiale,ca in tara in care isi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei.In absenta unor astfel de norme,se incheie un acord de confidentialitate sau i se pune in vedere clientului sau daca accepta,in scris,riscul unui schimb de informatii neconfidentiale.In aceeasi ordine de idei,trebuie sa subliniem ca atat corespondenta cat si informatiile transmise intre avocati sau dintre avocat si client,indiferent de tipul de suport,nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidential.30

_______________________

15In practica pastrarea secretului profesional,confidentialitatea,secretul informatiilor si al corespondentei implica o serie de riscuri care in final aduc atingere interesolor legitime,libertatilor si drepturilor persoanei.

CAPITOLUL III

Formele si modalitatile de exercitare a

profesiei de avocat

3.1. Formele de exercitare a profesiei de avocat-Generalitati

Activitatea avocatului se realizeaza prin consultatii si cereri cu caracter juridic;prin asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti,a organelor de urmarire penala,a notarilor publici si a executorilor judecatoresti,a organelor administratiei publice si a institutiilor;prin redactarea de acte juridice,atestarea identitatii partilor,a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;activitati de mediere;activitati fiduciare si prin orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare,in conditiile legii.

In conformitate cu prevederile art.5 alin.1 din Legea nr.51/1995,republicata,coroborat cu dispozitiile art.169 din Statutul profesiei de avocat,formele de exercitare a profesiei de avocat sunt la alegere:

-cabinete individuale;

-cabinete asociate;

-societatile civile profesionale;

-societatile civile profesionale cu raspundere limitata.

In cadrul acestor forme de exercitare a profesiei potrivit prevederilor art.169 alin.2 din Statutul profesiei,raportat la dispozitiile art.5 alin.2-5,isi pot exercita profesia si avocatii colaboratori,in baza unui contract de colaborare,avocatii salarizati,in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei.

In cabinetele individuale isi pot exercita profesia un avocat definitiv,singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional sau a unor salariati.Fiecare cabinet insa isi pastreaza individualitatea sa in raport cu clientii.Retinem insa ca avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare.

Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica in care figureaza numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate( de pilda: "Tudor Ionescu,Paul-Cretu-Cabinete de avocat grupate").

Contractul de grupare a cabinetelor individuale se incheie in forma scrisa,in conformitate cu modelul prevazut de Statutul profesiei in Anexa XI.

Avocatul este liber sa aleaga si sa isi schimbe in orice moment optiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege.Transformarea in oricare dintre formele de exercitare a profesiei se face fara a intra in lichidare,insa numai cu respectarea prevederilor legii si statutului profesiei de avocat.Transformarea se poate realiza separat sau odata cu reorganizarea formelor e exercitare a profesiei de avocat prin:

-fuziune;

-absorbtie;

-divizare totala sau partiala.

Avocatul isi va incepe activitatea,indiferent de formele de exercitare a profesiei,numai dupa obtinerea aprobarilor din partea consiliului baroului.

In cazul in care intervin anumite modificari in forma de exercitare a profesiei,in cazurile de instrainare prin acte intre vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora,precum si in cazul transformarii sau reorganizarii formelor de exercitare a profesiei,avocatul are obligatia de a instiinta in scris baroul despre toate acestea.

Toate formele de exerciare a profesiei de avocat sunt supuse urmatoarelor principii:

-patrimoniul comun este afecat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectiune profesionala;

-titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

-avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;

-avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa,in aceeasi calitate,in mai multe forme de exercitare a profesiei;

-avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;

-obligatia de a comunica de indata baroului,in scris, modificarile privind asocierea,colaborarea sau angajarea revine atat avocatului cat si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate,societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;

-formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire,conform prevederilor legii si ale Statutului profesiei.

In cazul formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini,se pot utiliza,la alegere,denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tar sau din strainatate.

In cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata,conventia de instrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat,incheiata in conditiile prevazute de lege,are ca obiect, exclusiv,parti detinute de asociati.In cazul instrainarii formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele incheiate de transmitator cu avocatii stagiari raman in fiinta pe durata convenita si se preiau de catre dobanditor daca in persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de lege si statutul profesiei.

De asemenea,intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala pe baza unei conventii care se inregistreaza la barou.Regulile privind publicitatea profesionala se aplica in mod corespunzator si intr-o astfel de situatie.

Neintelegerile dintre avocati privind formele de exercitare a profesiei se rezolva pe cale amiabila.Daca neintelegerile nu se solutioneaza pe cale amiabila,avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului,in conditiile prevazute de statutul profesiei.

Daca si in urma concilierii litigiul dintre parti nu se stinge,avocatul este obligat sa recurga la arbitrajul reglementat in statutul profesiei.Arbitrii pot fi numai avocati definitivi din baroul respectiv,cu cel putin 10 ani vachime in profesie.

Oficiul de arbitrare este gratuit,iar avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza numirea fara o justificare intemeiata. Totusi,avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu,iar daca este justificata,decanul va desemna un arbitru.

In cadrul tuturor formelor de exercitare a profesiei se poate angaja personal auxiliar,insa este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

3.1.1. Exercitarea avocaturii in cabinete individuale

In conformitate cu prevederile art.5 alin.2 din Legea nr. 51/1995,republicata si respectiv art.179 alin.1 din Statutul profesiei de avocat,in cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv titular,singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.Cabinetul individual de avocat se organizeaza si functioneaza in baza actului de infiintare inregistrat la barou si intocmit conform anexei XXVIII la Statutul profesiei.

Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa.Contractul trebuie sa cuprinda,in mod obligatoriu mentiunile prevazute in anexa nr.IX la Statutul profesiei.Cabinetul individual de avocat este identificat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma "Cabinet de avocat"(de exemplu:"Petru Avramescu- Cabinet de avocat",sau "P.Avramescu-Cabinet de avocat").

Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza in actele profesionale cu respectarea prevederilor cuprinse in statutul profesiei de avocat.

In caz de deces al titularului denumirea cabinetului poate fi pastrata cu acordul tuturor mostenitorilor celui decedat,exprimat in forma autentica.Dobanditorul denumirii transmise prin acordul mostenitorilor ca urmare a decesului titularului are obligatia de a instiinta baroul despre aceasta si de a informa publicul referitor la achimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.

In conformitate cu prevederile art.5 din Legea nr.51/1995, republicata,titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata,poate incheia cu fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat fie o conventie de colaborare,fie un contract de munca,in forma scrisa.16

Chiar daca,asupra acestor dispozitii legale mentionate mai sus s-au formulat critici justificate,totusi Legea nr.51/1995,dupa modificare si in forma republicata,mentine solutiile anterioare.

In principal criticile formulate au avut ca punct e plecare faptul ca statutul de salariat este ireconciliabil cu cel de avocat.Daca profesia de avocat este libera,independenta si autonoma,persoan salarizata(avocat salarizat-iata alta contradictie!)este in raport de subordonare fata de avocatul titular al cabinetului avocatial.

_______________________

16Cu privire la criticile formulate,referitoare la instituirea de noi categorii de avocati,a se vedea:I.Les,op.cit.,p.157;Serban Beligradeanu,Reglementari ilegale-in raport cu principiile si normele dreptului muncii si ale dreptului securitatii sociale,in "Dreptul"nr.1/1996 p.56-63;T.Mara,op.cit.,p.61-62.

De asemena,prevederea cuprinsa in art.175 din Statutul profesiei de avocat,prin care "este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare"este in contradictie cu dispozitiile art.41 alin.1 din Constitutia Romaniei care in mod expres arata ca "dreptul la munca nu poate fi ingradit".

3.1.2. Cabinetele asociate de avocati

Potrivit prevederilor art.5 alin.3 din Legea nr.51/1995, republicata,si respectiv a art.181 alin.1 din Statutul profesiei, cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei de avocat.Drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate.De asemenea,asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in asociere.

Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte si nu al cabinetului individual.In acest sens,mentionam ca un asociat nu poate accepta o cauza sau un client,daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.Mai mult,cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

Asocierea cabinetelor individuale de avocati are loc in baza unei conventii de asociere.Conventia se incheie in forma scrisa si cuprinde in mod obligatoriu mentiunile prevazute in anexa nr. XXIX din statutul profesiei,care se aplica in mod corespunzator.

3.1.3. Societatea civila profesionala

In temeiul art.5 alin.5 din Legea nr.51/1995,republicata, si respectiv al art.185 alin.1 din Statutul profesiei de avocat, societatea civila profesionala se constituie din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale.Ceilalti avocati activeaza in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori,fie in calitate de avocati salarizati in cadrul profesiei.

Asocierea si colaborarea avocatilor in cadrul societatii profesionale are loc potrivit legii civile.

Raportul juridic civil se naste intre client si societatea civila profesionala,iar serviciile profesionale urmeaza sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a se cere optiunea clientului.17

Societatea civila profesionala se individualizeaza printr-o denumire specifica in care se consemneaza numele cel putin al unuia dintre asociati,urmat de sintagma "societate civila de avocati"(de exemplu:"Pavel Stanescu-Societate civila de avocati" sau "Stanescu,Alesu-Societate civila de avocati").

Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati, potrivit legii civile si cu respectarea anexelor nr. XII si XIII la Statutul profesiei de avocat.

Societatea civila profesionala de avocati se poate reorganiza prin:

-absorbtie;

-fuziune;

-divizare totala;

-divizare partiala(desprindere).

Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat,care exista sau care iau astfel nastere.

In fine,societatea civila profesionala nu inceteaza in situatia divizarii partiale(desprindere)in cazul in care o parte din patrimoniul sau de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a profesiei de avocat,care exista sau care urmeaza sa fie constituita.

_______________________

17Tinandu-se seama de dispozitiile art.2 alin.4 din Legea nr.51/1995, republicata,prevederile cuprinse in art.185 alin.2 din Statutul profesiei sunt in contradictie cu cele ale legii,in baza carora "orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul",dar cum si avocatul este liber de a-si alege clientul sau chiar poate sa refuze angajarea unei cauze,ne aflam in prezenta unei reglementari incorecte,chiar daca liberalismul profesiei are intaietate in stabilirea sau nasterea raportului civil.

3.1.4. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata, potrivit prevederilor art.5 indice 1 alin.1 din Legea nr. 51/1995 ,republicata,se constituie prin asocierea a cel putin doi avocati definitivi,aflati in exercitiul profesiei.Are personalitate juridica si patrimoniu propriu.Aporturile asociatiilor la capitalul social pot fi in industrie,in bani sau in natura, reprezentat de activitatea profesionala,inclusiv aportul de clientela.Capitalul social al societatii este format din parti sociale transmisibile si negociabile.Capitalul social este de cel putin echivalentul in lei al sumei de 10000 euro.Transmiterea partilor sociale se poate face numai catre avocatii aflati in exercitiul profesiei.Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati,avocatii colaboratori si avocatii salarizati.Avocatii care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profsionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.

Dobandirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.Societatile civile profesionale cu raspundere limitata sunt supuse regimului impozitului pe profit.In conformitate cu prevederile art.188 alin.2 din Statutul profesiei de avocat,societatea civila profesionala cu raspundere limitata are ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat,in conditiile legii18.

_______________________

18Exercitarea profesiei de avocat se realizeaza potrivit dispozitiilor cuprinse in art.3 alin.1 din Legea nr.51/1995,republicata,numai de catre avocati, daca legea nu prevede altfel.Dupa opinia noastra cei care presteaza activitati avocatiale in afara legii de organizare si exercitare a profesiei de avocat, nu au calitatea de avocat.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati,urmat de sintagma "societate civila de avocati cu raspundere limitata"(de exemplu: "Dumitru Neagu-Societate civila de avocati cu raspundere limitata"sau "Neagu,Banescu-Societate civila de avocati cu raspundere limitata").

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea mentiunilor din anexele XIV si XV la Statutul profesiei.Actul constitutiv se incheie sub forma autentica atunci cand printre bunurile subscrise cas aport la capitalul social se afla un bun imobil.

In ceea ce priveste Statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata,el va cuprinde:

-numele si prenumele,codul numeric personal,locul si data nasterii,domiciliul asociatilor;

-data dobandirii calitatii de avocat si data definitivarii in profesie a avocatilor asociati;

-denumirea,sediul si,daca este cazul,emblema sociatatii;

-capitalul social,integral varsat,cu mentionarea aportului fiecarui asociat,in industrie,in bani sau in natura ori de clientela,valoarea aporturilor in industrie,in natura sau in clientela,precum si modul evaluarii lor;aportul de numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului in lei al sumei de 3000 euro;

-numarul si valoarea nominala a partilor sociale,precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau,respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat;

-asociatii care reprezinta si administreaza societatea impreuna cu puterile ce li s-au conferit;daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de administratie,se vor preciza regulile de organizare si functionare a acestui organism;

-reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatiilor;

-durata societatii;

-modul de transformare,reorganizare,dizolvare si lichidare, inclusiv la situatia clientelei.

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata care se incheie in conditiile legii avocaturii si a statutului profesiei de avocat,sunt guvernate de legislatia civila in vigoare.Modificarea actului constitutiv si a statutului societatii civile profesionale cu raspundere limitata se poate face numai in scris,cu respectarea legii si a statutului profesiei.

Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se face in baza unui certificat de inregistrare,intocmit conform anexei XVI la Statutul profesiei.Baroul are obligatia de a tine "Registrul de evidenta al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata" care are caracter public.Modelul acestui registru este specificat in anexa XXX la Statutul profesiei.

In baza prevederilor art.192 din Statutul profesiei de avocat, pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati definitivi aflati in exercitiul profesiei,fie ca sunt inscrisi in acelasi barou,fie ca apartin la barouri diferite.In acest caz societatea isi va stabili sediul principal in circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al unuia dintre asociatii fondatori.

Actul constitutiv al unei asemenea sociatati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societatii.De asemenea,acest act constitutiv se va transmite,exclusiv in scop de informare si catre toate barourile unde sunt inscrisi asociati ai societatii civile profesionale cu raspundere limitata,altii decat acela sau aceia care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor baroului de la sediul principal al societatii.

Clientela apartine societatii civile profesionale cu raspundere limitata si nu avocatilor care au calitatea de asociati (art.193 alin.3 din Statutul profesiei).

De asemenea.in cazul transmiterii partilor sociale,retragerii sau decesului unui asociat al unei astfel de societati,toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi,inclusiv clientela,aduse ca aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat raman proprietatea sociatatii,daca prin lege,actul constitutiv sau statutul societatii nu prevede altfel.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a avocatilor.Activitatea executiva curenta este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea avocatilor asociati.

Adunarea generala se convoca de catre oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata face dovada ca s-a realizat convocarea.Locul de intrunire al adunarii generale este sediul principal al societatii sau cu acordul unanim al asociatilor in orice alt loc.

Hotararile adunarii generale se iau prin votul asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale,cu exceptia cazurilor prevazute in statutul profesiei.Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociatilor(art.195 alin.2 din Statutul profesiei).

Competentele avocatului coordonator sunt stabilite prin actul constitutiv si Statutul societatii.Avocatul coordonator al societatii civile cu raspundere limitata trebuie sa detina calitatea de avocat definitiv si sa fie in exercitiul profesiei. Avocatul coordonator va fi ales dintre asociatii societatii,pentru un mandat de doi ani.

Asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata pot analiza si hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.

In cazul in care un asociat intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata este obligat sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 zile anterior transmiterii,catre toti ceilalti asociati indicand persoana sau persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si pretul.Transmiterea catre terti nu poate fi efectuata fara acordul unanim,exprimat in scris,al celorlalti asociati,sau daca in termenul de 30 de zile nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune.

Asociatii ramasi in societate au un drept de preemtiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de instrainare.Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca partile sociale respective.Asociatul se poate retrage oricand din societate cu conditia de a notifica,in scris,celorlalti asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte.La implinirea acestui termen prevazut in notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului,operand modificarile corespunzatoare in evidentele sale.

In caz de retragere din societatem,desocotirea dintre asociati se face pe cale amiabila,tinandu-se seama de prevederile statutului societatii.In caz de neintelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul reglementat de statutul profesiei.

Daca,din orice motive,in societate raman un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile,societatea intra in lichidare,cu exceptia cazului in are asociatul ramas decide sa continue activitatea sub forma cabinetului individual.

3.2. Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat

Generalitati

Potrivit art.201 din Statutul profesiei de avocat,modalitatile de exercitare a profesiei de avocat sunt:

-avocat titular al cabinetului individual;

-avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate;

-avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocati;

-avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata;

-avocat colaborator;

-avocat salarizat in interiorul profesiei.

Avocatul exercita profesia de avocat,la alegere,numai intr-una din aceste modalitati,cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art.169 din Statutul profesiei.

3.2.1. Avocatul titular al cabinetului individual

In cadrul unui cabinet individual exista un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.

In cazul asocierii cabinetelor individuale,calitatea de avocat titular al cabinetului individual inceteaza si se dobandeste calitatea de avocat asociat.La incetarea asocierii,ca o consecinta a incetarii formei de exercitare a profesiei in cabinete asociate de avocati,inceteaza calitatea de avocat asociat si se redobandeste calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

3.2.2. Avocatul asociat

Calitatea de avocat asociat se dobandeste de:

-avocatul titular al cabinetului individual care se asociaza potrivit art.5 alin.3 din Legea nr.51/1995,republicata;

-avocatul asociat intr-o societate civila;

-avocatul asociat intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata;

-avocatul devenit asociat ca urmare a transformarii sau reorganizarii formei de exercitare a profesiei careia i-a apartinut in calitate de avocat titular al cabinetului individual in cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate civila profesionala(art.204 din Statutul profesiei).

3.2.3. Avocatul colaborator

Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei de avocat pe baza unui contract de colaborare.Un avocat colaborator nu are dreptul la o clientela proprie.In ce priveste contractul de colaborare,subliniem ca se incheie in forma scrisa intre avocatul colaborator si titularul cabinetului individual,sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat.Contractul de colaborare trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu mentiunile din anexa nr.IX la Statutul profesiei.Daca avocatul colaborator este stagiar, contractul de colaborare trebuie sa cuprinda si clauze de formare profesionala initiala.Acele contracte de colaborare care in cuprinsul lor au inserate clauze contrare legii sau statutului profesiei sunt socotite nescrise.

Contractul de colaborare poate fi denuntat de catre oricare dintre partile contractante printr-o instiintare prealabila (facuta de partea interesata celeilalte parti) cu cel putin 3 luni inainte,in lipsa unor dispozitii conractuale mai favorabile.

Din cele prezentate,rezulta ca un contract de colaborare incheiat intre avocatul colaborator si titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei,este guvernat de Legea nr.51/1995,republicata si de Statutul profesiei.Desocotirea intre parti in cazul denuntarii contractului se va realiza potrivit conractului de colaborare (art.206 alin.2 din Statutul profesiei)19.

__________________

19Aceasta prevedere,chiar daca,nu lasa sa se inteleaga ca solutionarea unor litigii urmeaza regulile statornicite de codul de procedura civila,precizam ca in situatia in care litigiile nu se sting pe cale amiabila sau prin conciliere partile sunt obligate sa recurga la arbitrajul reglementat de art.340-370 Cod procedura civila.

3.2.4. Avocatul salarizat in interiorul profesiei

Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia ii este subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca.20Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie.

Contractul de salarizare in interiorul profesiei se incheie in forma scrisa intre avocatul salarizat si titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat.Acest contract trebuie in mod obligatoriu sa cuprinda mentiunile din anexa X la Statutul profesiei.Daca avocatul salarizat este stagiar,conractul cuprinde si clauze de formare profesionala initiala.Orice clauza contrara legii si Statutului profesiei se considera nescrisa,fapt pentru care este lipsita de eficacitate juridica.

_______________________

20Consideram,asa dupa cum am precizat,ca,modalitatea de exercitare a profesiei sub denumirea de "avocat salarizat in interiorul profesiei"vine in contradictie cu insasi principiile liberalismului,independentei si autonomiei care caracterizeaza profesia de avocat,iar pe de alta parte subordonarea este trasatura specifica a raporturilor de munca,reglementate de dispozitiile Codului muncii,iar prin incadrarea in baza unui contract de munca a unui "avocat salarizat in interiorul profesiei"se incalca mai multe principii ale legislatiei muncii:jurisdictia muncii,salarizarea,plata ajutorului de somaj sau contributiile pentru plata pensiilor suplimentare,chiar si private.

CAPITOLUL IV

Organizarea profesiei de avocat

4.1. Dobandirea calitatii de avocat

Avocatii reprezinta un corp profesional constituit pe principii liberale.Exercitarea profesiei de avocat presupune constiinciozitate si probitate profesionala,demnitate fata de judecatori,parti,colegi sau alte persoane,comportament adecvat in orice imprejurare.

In art.11 din Legea nr.51/1995,republicata,se precizeaza conditiile de inscriere in avocatura.Astfel solicitantul trebuie:

-sa fie cetatean roman si sa aiba exercitiul drepturilor civile si politice;

-sa fie licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;

-sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege;

-sa fie apt din punct de vedere medical.pentru exercitarea profesiei.

Dovada indeplinirii acestor conditii se face in conditiile legii,pe baza de acte justificate.De exemplu,buletinul sau cartea de identitate,diploma de absolvire a unei facultati de drept acreditate,certificatul medical de sanatate eliberat in conditiile legii,cazierul judiciar,etc..

Daca avocatul este membru al unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania,daca indeplineste conditiile prevazute de legea avocaturii,mai putin cea referitoare la cetatenia romana.

Orice persoana care indeplineste aceste conditii poate solicita primirea in profesia de avocat printr-o cerere adresata Decanului baroului de pe raza teritoriala unde doreste sa exercite profesia.

Prin art.16 indice 1 din Legea nr.51/1995,republicata si art. 14 alin.2 din Statutul profesiei,se prevede ca persoana care indeplineste conditiile stabilite de lege pentru a fi primita in profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel putin 5 ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care fac parte.Curtea Constitutionala,insa,prin Decizia nr.513/2006 a constatat ca dispozitiile art.16 indice 1 din Legea nr.51/1995,republicata, sunt neconstitutionale.21

Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie pe baza de examen se depune in doua exemplare si cuprinde urmatoarele mentiuni:

-numele,prenumele si domiciliul solicitantului;

-locul si data nasterii;

-elementele actului de identitate si organul emitent;

-indicarea diplomei de licenta eliberata de o institutie de invatamant superior acreditata in conditiile legii,care atesta calitatea de licentiat al unei facultati de drept;

-declaratia ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute la art.13 din Legea nr. 51/1995, republicata;

-declaratia solicitantului ca nu se afla in nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art.14 din Legea nr. 51/1995,republicata,ori ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate,in cel mult doua luni de la data comunicarii deciziei de primire in profesia de avocat,sub sanctiunea prevazuta de art.27 lit.a (suspendarea avocatului pe durata existentei starii de incompatibilitate)din lege;

-angajamentul de a realiza formarea profesionala initiala in profesia de avocat,pe perioada stagiului in conditiile prevazute de lege si statutul profesiei;

-declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania.In caz contrar,se vor indica : baroul, perioada,cauzele retragerii sau incetarea activitatii.

_______________________

21In conformitate cu prevederile art.41 alin.1 din Constitutia Romaniei "Dreptul la munca nu poate fi ingradit.Alegerea profesiei,a meseriei sau ocupatiei, precum si a locului de munca este libera".

La cererea de primire in profesia de avocat solicitantul va anexa urmatoarele acte in dublu exemplar:

-copie de pe actul de identitate si de pe actele de stare civila;

-copie de pe diploma de licenta.In cazul in care se solicta primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de invatamant superior din alta tara,se va depune si dovada de echivalare,in conditiile legii;

-certificatul de cazier judiciar,eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;

-certificatul privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou conform hotararii U.N.B.R..Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

-certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie,care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat;

-doua fotografii tip legitimatie;

In cazul in care solicitantul doreste primirea in profesie cu scutire de examen,cererea acestuia trebuie sa cuprinda mentionarea temeiurilor pe baza carora se solicita primirea in profesie cu scutire de examen.Scutirea de examen se poate acorda:

-titularului diplomei de doctor in drept,caz in care se va anexa cererii de primire in profesie,actele care dovedesc titlul stiintific de doctor in drept;

-celui care pana la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator,procuror,notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac nedemn pentru profesia de avocat.

Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt exceptati de la prevederile art.16 alin.1 din Legea nr.51/1995, republicata,in sensul ca primirea acestora in barou nu se obtine pe baza unui examen.

In cazul in care cererea de primire in profesia de avocat intr-un barou din Romania se depune de membrul unui barou din alta tara,se va depune in dublu exemplar si va cuprinde:

-numele,prenumele si domiciliul solicitantului;

-locul si data nasterii;

-numarul,data si emitentul pasaportului;

-indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi exercite profesia;

-indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania,anterior depunerii cererii,acolo unde este cazul;

-indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, conform art.12 alin.3 din Legea nr.51/1995,republicata.

De asemenea,la cerere solicitantul va anexa urmatoarele acte certificate,in dublu exemplar,traduse in limba romana:

-declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art.13 si 14 din Legea nr.51/1995,republicata;

-declaratia expresa a solicitantului ca se oliga sa respecte prevederile legii avocaturii,statutului profesiei si ale Codului deontologic;

-dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in Romania,conform art.II din Legea nr. 231/2000,dupa caz;

-certificatul medical de sanatate;

-doua fotografii tip legitimatie.

Cererea de primire in profesie(o copie)se va afisa in cel mult trei zile de la inregistrare la sediul baroului.Afisarea se constata prin proces verbal.

Orice persoana,in termen de 10 zile de la afisarea cererii, poate face opozitie la aceasta.Persoana care face opozitie la cererea de primire in profesie are obligatia de a indica motivele,imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.

In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie,decanul va desemna un avocat-raportor dintre membrii consiliului care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului,chiar daca nu se face opozitie la inscriere.Raportorul are sarcina de a face toate cercetarile pe care le considera necesare cu privire la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si Statutul profesiei pentru primirea in avocatura.

In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei,avocatul raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii de primire in profesia de avocat.

Consiliul baroului,dupa depunerea raportului,analizeaza indeplinirea conditiilor pentru primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii.

In cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunostintele solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie.Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare,la consiliul U.N.B.R..

Persoana primita in profesia de avocat va fi inscrisa in Tabloul avocatilor in baza deciziei emisa de consiliul baroului cu respectarea dispozitiilor art.19,20 si 21 din Legea nr. 51/1995,republicata.

In conformitate cu prevedrile art.22 alin.1 din Statutul profesiei,cererea formulata de membrul unui barou din alta tara pentru a fi autorizat sa acorde consultanta juridica in dreptul romanesc se depune la presedintele U.N.B.R., dupa ce in prealabil ,baroul in care este inscris avocatul isi va da avizul pe baza unui raport ce se va efectua de decanul baroului.Raportul intocmit de decan se va inainta odata cu dosarul Comisiei de examinare.Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini se stabileste de Consiliul U.N.B.R. prin hotarare.

Comisia de examinare este desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din invatamantul superior juridic,acreditate in conditiile legii.

Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana.

4.2. Cazurile de nedemnitate si incompatibilitatile profesiei de avocat

Exercitarea profesiei de avocat,presupune o conduita civica ireprosabila,intrucat avocatul este un colaborator apropiat al justitiei sau a altor autoritati publice si institutii,desi indeplineste o profesie libera.

a.De aceea,Legea nr.51/1995,privind reorganizarea si exercitarea profesiei de avocat,republicata,la art.13 prevede cazurile de nedemnitate.Astfel,este nedemn de a fi avocat:

-cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa ci inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate,de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;

-cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului,stabilite prin hotarare judecatoreasca;

-cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia de avocat,pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

-falitul fraudulos,chiar reabilitat.

Cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie,cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia. Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv,prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia,prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savarsite in legatura cu exercitarea profesiei.

Consiliul baroului are obligatia de a examina in termen de 15 zile,hotararile judecatoresti si va aprecia asupra demnitatii avocatului,in raport cu dispozitiile legale.Apoi,consiliul baroului va hotari dupa caz,mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat potrivit legii avocaturii.Decizia Consiliului baroului trebuie sa fie motivata si se va comunica de indata avocatului in cauza,precum si presedintelui U.N.B.R.,impreuna cu hotararea judecatoreasca in baza careia s-a verificat starea de nedemnitate.

Decizia consiliului baroului poate fi atacata de presedintele U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza,in termen de 15 zile de la comunicare.Consiliul U.N.B.R. va analiza contestatia si va hotari in conditiile legii.

Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea cauzei de catre Consiliul U.N.B.R..Baroul are obligatia de a face mentiunile corespunzatoare in Tabloul avocatilor pe baza hotararii Consiliului U.N.B.R..

b.Potrivit art.14 din Legea nr.51/1995,republicata,exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:

-actavitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;

-ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;

-exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

In acest context,trebuie sa subliniem ca potrivit art.30 alin.1 din Statutul profesiei,sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat,daca legi speciale nu prevad altfel:

-faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;

-calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv,de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau comandita pe actiuni;

-calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni;

-calitatea de presedinte al consiliului de administratie, administrator unic,sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata.

Totusi,avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.

De asemenea,avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata,cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia.Avocatul are obligatia de a furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care el exercita functia de membru al consiliului de administratie si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens,cu respectarea regulilor confidentialitatii.

In cazul in care Consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie este sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor poate,in orice moment,sa solicita celui interesat(avocatului)sa pastreze functia pe care o ocupa.

Incompatibilitatile prevazute de lege se verifica si se constata de consiliul baroului,chiar si din oficiu.Avocatul care a devenit incompatibil are obligatia de a aduce la cunostinta consiliului baroului in scris despre aceasta si va solicita trecerea sa de pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocatilor incompatibili.

Daca avocatul,totusi,constinua exercitarea profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitare fara drept a profesiei de avocat,cu consecintele prevazute de lege.

Inainte de trecerea pe Tabloul avocatilor incompatibili consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere fara ascultarea avocatului in cauza.

Convocarea avocatului in vederea ascultarii se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.Daca avocatul nu s-a prezentat si nici nu a justificat absenta la data indicata in convocare nimic nu impiedica luarea masurii de catre Consiliul baroului.

Cu toate acestea,exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

-calitatea de deputat sau senator,consilier in consiliile locale sau judetene;

-activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;

-activitatea literara si publicistica;

-calitatea de arbitru,mediator,conciliator sau negociator, consilier fiscal,consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala,traducator autorizat,administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara,in conditiile legii.

4.3. Modalitatile de primire in profesia de avocat

In conformitate cu prevedrile art.16 din Legea nr.51/1995, republicata,primirea in profesia de avocat se obtine pe baza unui examen organizat de barou conform prevederilor legii avocaturii si ale Statutului profesiei de avocat.

Examenul de primire in profesie se organizeaza de consiliul baroului,in mod obligatoriu in fiecare an,in ultimul semestru al anului,cu consultarea Baroului Bucuresti.

Data examenului se va anunta prin publicarea intr-un ziar de mare tiraj cu cel putin 60 de zile inainte.Stabilirea tematicii si a bibliografiei de examen,a subiectelor si a metodologiei de examinare este asigurata unitar la nivel de tara,de catre Consiliul U.N.B.R.Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe scrise.Consiliul U.N.B.R. are obligatia de a comunica barourilor data,tematica si bibliografia examenului cu cel putin 60 de zile inainte de data desfasurarii examenului.

De asemenea,consiliile barourilor numesc comisiile de examen, stabilesc materiile la care se organizeaza probe scrise, metodologia de examinare in scris si oral.Asadar,organizarea activitatii de examinare revine in intregime consiliului baroului.

Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de comisia de examen,exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform modalitatilor prevazute in statutul profesiei.

Stabilirea metodologiei de examinare este de competenta fiecarui barou si va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului.

Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa-si exercite activitatea,cu indeplinirea prevederilor cuprinse in statutul profesiei (amintite mai sus).Dosarul cuprinde cererea si actele justificative prevazute de statutul profesiei (art.15). Depunerea dosarului se face cu cel putin 25 de zile inainte de data examenului,iar candidatul este obligat sa achite o taxa de participare la examen,stabilita de consiliul baroului.Separat se va achita si o taxa de participare la examen cuvenita U.N.B.R..

Dupa validarea examenului,consiliul baroului prin decizie va dispune primirea in profesie a candidatilor admisi.Barourile au obligatia de a comunica rezultatele examenului,Consiluilui U.N.B.R..

Alta modalitate de primire in profesia de avocat se realizeaza ,la cerere,cu scutire de examen.Astfel,potrivit prevedrilor art. 16 alin.2 din Legea nr.51/1995,republicata,poate fi primit in profesia de avocat cu scutirea de examen:

-titularul diplomei de doctor in drept;

-cel care pana la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator,procuror,notar public,consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care-l fac nedemn pentru profesia de avocat;

-persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mentionam ca toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de catre Consiliul baroului la care s-a depus cererea.Decizia de primire in profesie va fi comunicata si U.N.B.R..

Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de presedintele U.N.B.R.,in termen de 15 zile de la comunicare,la Consiliul U.N.B.R.,care poate aproba sau respinge contestatia.

4.4. Stagiul si definitivarea in profesia de avocat

Potrivit art.17 din Legea nr.51/1995,republicata,la inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani,timp in care are calitatea de avocat stagiar.Desi,legea prin art.17 alin.2 prevede ca statutul profesiei reglementeaza conditiile efectuarii stagiului,drepturile si obligatiile avocatului stagiar,ale avocatului indrumator,precum si ale baroului fata de acestia, constatam ca o astfel de reglementare nu exista in noua forma a Statutului adoptat de U.N.B.R. si publicat in Monitorul Oficial nr.45/13 ianuarie 2005.22

Stagiul in profesia de avocat se suspenda in urmatoarele cazuri:

-pe timpul serviciului militar;23

-pe perioada concentrarii;

-in caz de lipsa motivata din profesie;

-in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar.

Dupa efectuarea stagiului de pregatire profesionala de 2 ani avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.Daca avocatul stagiar s-a prezentat la examenul de definitivare si a fost respins a treia oara,acesta va fi exclus din profesie.

______________________

22Cu privire la criticile formulate pa marginea neconcordantei intre Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat referitoare la stagiul in profesia de avocat,a se vedea,Teodor Mara,op.cit.,p.77.

23Este vorba de perioada in care serviciul militar era obligatoriu,astazi asemenea situatii nu mai exista.

Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.

Catlitatea de avocat definitiv o dobandeste avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare,precum si avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor,in conditiile stabilite de Statutul profesiei.

De asemenea,dobandeste calitatea de avocat definitiv cel inscris in profesie,cu scutire de examen,daca a promovat examenul de definitivare in functia juridica pe care a exercitat-o anterior.Cei care nu indeplinesc conditiile de vechime in profesiile anterioare vor fi obligati sa sustina examenul de definitivare in avocatura.24

Avocatii care au avut calitatea de judecatori inainte de a fi primiti in profesie nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat,iar fostii procurori si fostele cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective.

In fine,profesia de avocat nu poate fi exercitata la judecatoriile,tribunalele specializate si curtile de apel,precum si la parchetele de pe langa aceste instante,unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al III-lea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror.In aceeasi situatie,este avocatul al carui sot,ruda ori afin pana la gradul al III-lea inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea Constitutionala ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la Instantele Curtii de Conturi.

____________________

24Prevederile art.19 alin.2 din Legea nr.51/1995,republicata,coroborate cu prevederile art.16 alin.2,lasa sa se inteleaga faptul ca ar exista posibilitatea primirii in profesie si a celor care nu au indeplinit functiile enumerate cel putin 10 ani,chiar daca aici se face trimitere la definitivarea in avocatura, situatie cu totul diferita.Consideram ca redactarea acestui text este incorecta si dicutabila.

La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului,in cadru solemn urmatorul juramant:

"Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate.Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"(art.21 din Legea nr.51/1995,republicata).

Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa din finalul acestuia,insa in acest caz el va incepe cu formula: "Jur pe onoare si constiinta!".

Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista ori reprezenta partea la organele si institutiile prevazute la art.3 din Legea 51/1995,republicata.

Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele,cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale,unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare.

4.5 Tabloul avocatilor

Baroul avocatilor are obligatia de a intocmi anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica.Tabloul trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

-numele si prenumele;

-titlul stiintific;

-data inscrierii in barou;

-sediul profesional;

-forma de exercitare a profesiei;

-instantele la care are dreptul sa puna concluzii avocatul inscris in barou.

In partea a doua a tabloului sunt mentionate cabinetele asociate,societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata,cu indicarea sediului si a avocatilor care le compun.

Tabloul anual al avocatilor,cu modificarile intervenite,prin grija baroului,este comunicat la inceputul fiecarui an instantelor judecatoresti,organelor de urmarire penala, autoritatilor administrative ale judetului si municipiului Bucuresti,precum si U.N.B.R..

Tabloul avocatilor pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, se supune de catre decan aprobarii consiliului baroului. Avocatii straini sunt mentionati intr-un tablou special.Distinct,sunt evidentiati strainii care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European,care sunt autorizati sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlu profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru,indicandu-se faptul ca desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent in Romania.In cazul avocatilor straini se va mentiona daca sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc.

De asemenea,separat,se va intocmi un tablou al avocatilor incompatibili,care se verifica si se reactualizeaza pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei,Tabloul special al avocatilor straini si Tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar,se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului si se comunica la U.N.B.R..

Inscrierea avocatilor stagiari si definitivi in Tablou se face numai dupa depunerea juramantului prevazut de lege si respectiv este conditionata de depunerea declaratiei prevazute la art.3 din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica.Nedepunerea declaratiei,depunerea unei declaratii false sau recunoasterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca politie politica atrage consecintele prevazute de lege.

4.6. Suspendarea calitatii de avocat

Cazurile de suspendare a calitatii de avocat sunt limitativ prevazute de art.27 din Legea nr.51.1995,republicata.25Aceste cazuri se refera la:

-incompatibilitate,pe durata existentei acestei stari;

-perioada interdictiei de a profesa,dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

-neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale catre barou,catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale,timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;

-cererea scrisa a avocatului.

Mai mult,normele statutare precizeaza ca dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei,pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive(art.50 din Statutul profesiei).

_______________________

25In acest sens,a se vedea si art.49-54 din Statutul profesiei,referitoare la metodologia suspendarii calitatii de avocat.

Asadar,aceste prevederi ale statutului extind cazurile de suspendare si la acele situatii de natura a aduce atingere prestigiului profesiei de avocat,prin gradul sporit de ocrotire pe care-l asigura,nu fac altceva decat intregesc dispozitiile legii,in sensul ca se are in vedere nu numai perioada pentru care s-a dispus interdictia de a profesa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara,ci si intreaga perioada de urmarire penala sau de judecata,pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Avocatul,are obligatia de a aduce la cunostinta consiliului baroului orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara(art.51 din Statutul profesiei).Trebuie sa precizam ca Statutul profesiei nu prevede un termen expres in care avocatul are obligatia de incunostintare a consiliului baroului,decat daca avocatul "dator de indata" sa anunte consiliul.Pentru evitarea unor situatii de aceasta natura, consideram ca era necesara precizarea expresa in statutul profesiei a acestui termen de incunostintare a consiliului baroului,altfel limita de timp pentru aplicarea suspendarii este de 3 luni.Daca aceasta instiintare nu se realizeaza datorita neglijentei avocatului,totusi decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii si statutului privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa(art.51 alin.2 din Statutul profesiei).

Consiliul baroului poate decide in toate cazurile de suspendare numai dupa ascultarea avocatului in cauza.Decizia consiliului baroului este executorie si se va face mentiunea de suspendare in Tabloul avocatilor incompatibili,dupa caz.

Impotriva deciziei consiliului baroului se poate face contestatie la Consiliul U.N.B.R.,in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.Contestatia nu suspenda executarea deciziei26.

_______________________

26Statutul profesiei de avocat,in forma anterioara la art.83 prevedea ca se poate face contestatie la Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania si repectiv ca o contestatie suspenda executarea deciziei,la cererea celui in cauza,fapt ce nu mai este posibil in baza noii reglementari statuare.

Independent de contestarea deciziei,in cazul in care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale,la cererea avocatului in cauza,consiliul baroului,dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor,poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.

Avocatul suspendat nu poate continua exercitarea profesiei in perioada masurii suspendarii(art.53 din Statutul profesiei). Incalcarea acestei dispozitii statuare constituie abatere disciplinara grava.

De asemenea,avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii are obligatia de a asigura substituirea sa in toate cauzele in curs de solutionare,in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii deciziei.Incalcarea obligatiei de substituire in cauzele pe rol constituie abatere disciplinara grava.

Incetarea suspendarii se dispune de catre consiliul baroului la cererea avocatului in cauza cand se constata ca motivele pentru care s-a luat masura suspendarii nu mai sunt de actualitate.

4.7. Incetarea calitatii de avocat

Calitatea de avocat inceteaza in cazurile:

-prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;

-prin deces;

-daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;

-daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.27Asadar,in Legea nr.51/1995,republicata,precum si in Statutul profesiei,pensionarea nu mai este prevazuta ca fiind o cauza care atrage dupa sine incetarea calitatii de avocat.

Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celu in cauza din Tabloul avocatilor.

_______________________

27Cazurile de incetare a calitatii de avocat sunt reglementate de art.26 din Legea nr.51/1995,republicata,si respectiv de art.58-61 din Statutul profesiei.

In cazul renuntarii la profesie,avocatul va formula o cerere in scris,cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii,timp in care,el are obligatia de a finaliza toate cauzele nefinalizate,avocatul are obligatia de a prezenta baroului o lista cuprinzand aceste cauze si totodata va indica numele avocatilor care le vor prelua.

In caz de deces al avocatului,cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului,iar in lipsa lor,consiliul baroului are obligatia de a desemna avocatii care vor prelua cauzele avocatului decedat.

Potrivit art.61 din Statutul profesiei,chiar daca avocatul indeplineste conditiile de pensionare poate solicita continuarea exercitarii profesiei.Cererea se solutioneaza de Consiliul baroului,pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea avocatului in tablou.

Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata de avocatul in cauza,in termen de 15 zile de la comunicare,la Consiliul U.N.B.R..

4.8. Transferul avocatilor

Legea nr.51/1995,republicata,nu cuprinde prevederi speciale referitoare la transferarea avocatilor.Cu toate acestea, Statutul profesiei de avocat la art.55-57 reglementeaza transferul avocatilor intr-un alt barou.Cererea scrisa de transfer intr-un alt barou se formuleaza de avocatul care doreste sa se transfere, are la baza motive bine justificate si se adreseaza decanului baroului.

Cererea de transfer trebuie sa fie insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul.Certificatul va indica datele personale, profesionale,disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou,U.N.B.R si sistemul propriu de asigurari sociale.

Consiliul baroului de la care se solicita transferul dupa ce avizeaza cererea o inainteaza impreuna cu dosarul de inscriere in profesie,baroului la care se solicta transferul.

Cererea de transfer se solutioneaza pe baza raportului intocmit de un consilier delegat care verifica dosarul de inscriere in profesie al celui care solicita transferul, prevazut de normele statuare (art.55 si 56 din Statutul profesiei).

Consiliul baroului se pronunta asupra cererii de transfer printr-o decizie care se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte.Consiliul baroului va face mentiunile corespunzatoare in Tabloul avocatilor.In cazul respingerii cererii de transfer decizia poate fi contestata in termen de 15 zile de la comunicare,la Consiliul U.N.B.R..

In fine,atat Legea 51/1995,republicata,cat si Statutul profesiei de avocat,nu mai reglementeaza institutia detasarii avocatului,tinandu-se seama de modificarile legislative in acest domeniu si inclusiv de posibilitatea avocatului de a-si alege pe langa sediul principal de exercitare a profesiei si sedii secundare(inclusiv in circumscriptia altui barou).

CAPITOLUL V

Avtivitatea profesionala a avocatului

5.1 Continutul activitatii profesionale

Activitatea profesionala a avocatului,in conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr.51/1995,republicata,si respectiv in baza art.89-112 din Statutul profesiei,se realizeaza prin:

-consultatii si cereri cu caracter juridic;

-asistarea si reprezentarea clientilor;

-atestarea identitatii partilor,a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;

-activitati de mediere;

-activitati fiduciare;

-orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare,in conditiile legii.

5.1.1. Consultatiile si cererile cu caracter juridic

Potrivit art.89 din Statutul profesiei consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pentru client.Aceste domenii se refera la:

-redactarea si/sau furnizarea catre client,prin orice mijloace ,dupa caz,a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata;

-elaborarea de opinii legale;

-elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte,conventii ,statute,etc.)si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;

-elaborarea proiectelor de acte normative;

-participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice,in conditiile legii;

-orice alte consultatii in domeniul juridic.

De asemenea,avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau interesul clientului cereri,notificari,memorii sau petitii catre autoritati,institutii si alte persoane,in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia (art. 90 din Statutul profesiei).

5.1.2. Asistarea si reprezentarea clientilor

Avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti,a organelor de urmarire penala,a autoritatilor acu atributii jurisdictionale,a notarilor publici si a executorilor judecatoresti,a organelor administratiei publice,a institutiilor si a altor persoane juridice,pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice,a drepturilor,libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.28

5.1.3.Atestarea identitatii partilor,a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Orice act juridic semnat in fata avocatului,care poarta o incheiere,o rezolutie,o stampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor,a consimtamantului si a datei actului poate fi prezentat notarului public in vederea autentificarii(art.92 din Statutul profesiei).

De asemenea,avocatul are obligatia de a tine evidenta actelor intocmite conform art.3 alin.1 lit.c din Legea nr.51/1995, republicata,si anume:

-actele juridice redactate

-cele referitoare la atestarea identitatii partilor,a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare. Aceste acte trebuie sa fie pastrate de avocat in arhiva sa profesionala,in ordinea intocmirii lor.

_______________________

28Cu privire la asistare si reprezentare,a se vedea,Teodor Mara,Claudia Mara , op.cit.p.10-19.

5.1.4. Activitatile de mediere

Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor, alternativa procesului obisnuit sau arbitral,este o negociere asistata de un tert (mediatorul),este o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor,orientata permanent spre incheierea unei intelegeri intre parti care au atat interese comune,cat si divergente.Mediatorul propune partilor,procedura de mediere a solutiei,iar partile o pot accepta sau refuza,in scris.Medierea are un caracter voluntar,se bazeaza pe conventia sau acordul partilor de a rezolva o neintelegere.

Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei conventii separate.Prin acordul de mediere,partile pot alege un avocat anume imputernicit cu atributii de mediere.In exercitiul acestei atributii de mediere, avocatul are urmatoarele indatoriri:

-de a informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia dintre parti;

-de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora,fiindu-i interzis sa dea consultatii juridice;

-de a facilita sau a intermedia comunicarea intre parti; comunicarea nu necesita prezenta fizica a partilor,avocatul putand comunica si separat cu fiecare dintre acestea,cu informarea lor prealabila;

-de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii,partiale sau totale,dupa caz(art.94 alin.2 din Statutul profesiei).

In procedura de mediere,partile pot fi asistate de avocati, altii decat avocatul mediator.

Avocatul insarcinat cu medierea trebuie sa fie impartial si neutru in activitatea sa;trebuie sa faciliteze comunicarea intre parti;este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor si asupra informatiilor obtinute in procesul de mediere.

5.1.5. Activitatile fiduciare

Avocatul are dreptul de a desfasura activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului,cu respectarea legii si Statutului profesiei.

Avtivitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:

-primirea in depozit de fonduri financiare si bunuri rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu,a unei medieri,a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu,in numele si pe seama clientului;

-plasarea si valorificarea,in numele si pe seama clientului,a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate;

administrarea,in numele si pe seama clientului,a fondurilor si a valorilor in care acestea au fost plasate.

In exercitarea activitatilor fiduciare avocatul are obligatia de:

-a respecta intocmai limitele si durata mandatului incredintat ,expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat;

-de a actiona cu buna credinta,profesionalism si diligenta unui bun proprietar,fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale;

-de a administra afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului;

-de a nu influenta clientul,direct sau indirect,in scopul de a obtine beneficii proprii,in afara onorariului de avocat;

-de a informa corect si cu promtitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.

In executarea mandatului avocatul poate sa desfasoare activitati de consultanta;operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor incredintate; operatiuni de plasare a fondurilor active mobiliare si imobiliare ;activitati conexe precum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora;orice operatiuni in numerar privind plati,incasari,efectuari de depozite bancare,compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.

De asemenea,avocatul are obligatia de a deschide pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare un cont la o banca reputata(cont fiduciar)destinat depozitarii de fonduri fiduciare.Prin fonduri fiduciare,in acest context,se intelege orice suma primita de catre avocat,cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredintate.

Este bine de retinut,ca in contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume de bani decat fonduri fiduciare.

Exista situatii in care avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar,precum si a instrumenta efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii:

-pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar;

-la instructiunea expresa a clientului,dar cu posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare;

-in baza unei hotarari judecatoresti;

-in baza contractului de asistenta juridica,pentru incasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate;

-in cazul in care este in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.

In fine,avocatul are obligatia de a pastra cel putin un registru sau un sitem echivalent de inregistrare care sa arate separat,pentru fiecare client pentru care a desfasurat activitati fiduciare urmatoarele:

-identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate;

-un inventar al bunurilor primite,respectiv rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate,precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau al rezultatului administrarii si valorificarea acestora;

-operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei,partilor,valorii si timpului operatiunii.

Inregistrarea fiecarei tranzactii fiduciare trebuie sa fie facuta cu promptitudine de catre avocat,dar nu mai tarziu de 3 zile de la efectuarea lor.Evidentele legate de activitatile fiduciare se pastreaza pe o perioada de cel putin 10 ani.Aceasta obligatie revine avocatului in baza art.108 din Statutul profesiei.

5.2. Relatiile dintre avocat si client

5.2.1.Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Relatiile dintre avocat si client isi au temeiul in contractul de asistenta juridica,incheiat in forma scrisa.Atat forma,continutul precum si efectele contractului de asistenta juridica,in esenta sunt urmatoarele:

-avocatul poate actiona numai in limitele contractului incheiat cu clientul sau,cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

-apararea libertatilor,drepturilor si intereselor legitime ale clientului sa se realizeze cu diligenta "unui bun profesionist";

-confidentialitatea si secretul profesional;

-abtinerea in cazul intervenirii unui conflict de interese, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta risca sa fie stirbita;

-consilierea clientului privind posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila,pentru a asigura protectia drepturilor si intereselor legitime alea acestuia;

-caracterul permanent al obligatiei avocatului de a se asigura de raspundere civila;

-verificarea identitatii exacte a clientului ori a persoanei care incredinteaza cazul avocatului;

-retragerea avocatului din cauza cand se suspecteaza in mod serios ca operatia juridica la care participa ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine;

-acordarea de sfaturi clientului cu promptitudine,cu corectitudine,cu constiinciozitate si diligenta.

Mentionam ca intreaga activitate a avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului,in limitele legii,ale Statutului profesiei si ale Codului deontologic.

5.2.2. Contractul de asistenta juridica

Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa.Aceasta conditie este ceruta "ad probationem".In acest sens,el trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii.Continutul dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta a avocatului,indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.

Tinandu-se seama de conditiile de fond si forma necesare pentru valabilitatea contractului de asistenta juridica pot fi evidentiate urmatoarele trasaturi esentiale:

-contractul de asistenta juridica se poate incheia si prin orice mijloc de comunicare la distanta,care poate reproduce legal semnaturile partilor;

-contractul de asistenta juridica poate lua forma unei scrisori de angajament care sa ridice raporturile juridice dintre avocat si destinatarul scrisorii;

-semnarea scrisorii de angajament sub orice mentiune expresa de accept a continutului scrisorii,aceasta dobandeste valoarea unui contract de asistenta juridica;

-contractul de asistenta juridica,poate fi incheiat,in mod exceptional,si in forma verbala in fata unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost de fata la exprimarea acordului de vointa dintre avocat si client;

-avocatul si clientul pot conveni ca o terta persoana sa fie beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta(chiar si tacit)incheierea contractului in astfel de conditii.

In conformitate cu prevederile art.127 alin.1 din Statutul profesiei de avocat,contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente:

-datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea,sediul profesional si reprezentantul acesteia;

-datele de identificare ale clientului:se indica persoana reprezentantului legal,orecum si mandatarul clientului,daca este cazul;

-obiectul contractului,care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitatile prevazute la art.3 din Legea 51/1995, republicata,sau poate avea caracter general,dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a patrimoniului clientului;

-onorariul;

-atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia;

-modul de solutionare a litigiilor inre avocat si client;

-semnaturile partilor.

Lipsa acestor elemente atrage nevalabilitatea contractului daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi altfel remediata.

5.2.3.Efectele contractului de asistenta juridica

Statutul profesiei de avocat la art.138-154 reglementeaza efectele contractului e asistenta juridica.Astfel,principalele efecte ale contractului de asistenta juridica,sunt:

-avocatul in cazul in care se angajeaza sa asiste si sa reprezinte un client intr-o procedura legala,isi asuma obligatii de diligenta;

-avocatul trebuie sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului;

-avocatul are obligatia de a se abtine ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente;

-asistarea si reprezentarea clientului,impun diligenta profesionala adecvata,pregatirea temeinica a cauzelor,dosarelor, proiectelor,cu promptitudine,potrivit naturii cazului,experientei si crezului sau profesional;

-competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de fapt,a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situatia de fapt,pregatirea adecvata si adaptarea permanenta a strategiei,tacticilor, tehnicilor si metodelor specifice in raport cu evolutia cauzei in care avocatul este angajat;

-avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist,in limitele legii;

-avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor,tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client;

-neglijarea cauzelor clientului,absenta nejustificata in mod repetat,fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu acordul prealabil al clientului,constituie abatere disciplinara;

-avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti;

-in activitatea de consiliere,avocatul vaactiona cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care asista sau il reprezinta pe client;

-avocatul se va consulta cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii,precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza,cand este cazul, asistenta si reprezentarea clientului;

-avocatul va respecta optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezentarii,fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional;

-ori de cate ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative, avocatul va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz,va putea denunta contractul de asistenta juridica;

-avocatul va oferi clientului o opinie legala,onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat,in limitele informatiilor furnizate de client;

-avocatul este obligat a se abtine de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale;

-avocatul are obligatia de a informa clientul in legatura cu situatia curenta a asistentei si reprezentarii si de a raspunde cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului;

-avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le detine in legatura cu cazul acestuia chiar si in situatia in care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal;

-avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinand clientilor sai sau unor terte parti,care i-au fost incredintate in legatura cu exercitarea profesiei;

-contractul de asistenta juridica,in afara cazurilor prevazute de lege si parti,inceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului sau,dupa caz,a avocatului;

-in caz de incetare a mandatului,avocatul are obligatia sa ia masuri potrivite,in timp util,pentru apararea intereselor clientului,cumar fi:notificarea acestuia,acordarea unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat,predarea documentelor si a bunurilor la care clientul este indreptatit si instiintarea organelor judiciare.

5.3. Asistenta judiciara

In conformitate cu prevederile art.68 alin.1 din Legea ne. 51/1995,republicata,baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie potrivit legii,precum si la cererea instantelor de judecata,a organelor de urmarire penala sau a organelor administratiei publice locale in cazurile in care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in imposibilitate vadita de a plati onorariul.

Cand prin legi speciale sunt aparate unele categorii de persoane,cheltuielile suportate de barou pentru organizarea apararii gratuite vor fi desocotite cu autoritatile si institutiile competente prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art.69 din Legea nr.51/1995,republicata.

Desemnarea avocatului care acorda asistenta juridica este atributul decanului baroului.Obligatiile avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care in cauza se prezinta un avocat ales.

Avocatul care acorda asistenta judiciara obligatorie are dreptul de a incasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justitiei si U.N.B.R.,in raport cu natura si dificultatea cauzelor.

Daca se face dovada imbunatatirii starii materiale reale a partii care a beneficiat de asistenta judiciara gratuita,aceasta poate fi retrasa de catre decanul baroului.Ameliorarea starii materiale trebuie sa fie de natura a permite plata onorariului. In cazul in care in mod ilicit s-a obtinut asistenta judiciara gratuita partea care a beneficiat de aceasta urmeaza a suporta renumeratia(onorariul)cuvenita avocatului.

5.4. Relatiile dintre avocati

Relatiile dintre avocati se bazeaza pe incredere,respect reciproc si se impun printr-un comportament adecvat pentru mentinerea reputatiei profesiei.In acest spirit,avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte,note sau alte documente,fara ca ele sa nu fi fost comunicate si avocatului partii adverse,cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.Avocatul nu trebuie,in nici o imprejurare,sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare alti avocati.

Potrivit art.165 din Statutul profesiei,este interzisa concurenta neloiala savarsita prin:

-racolarea de personal,respectiv oferta agresiva de angajare a avocatilor asociati,colaboratori sau salarizati;

-racolarea clientelei,personal sau prin intermediul altor persoane;

-divulgarea,achizitionarea sau folosirea unor informatii confidentiale,de catre un avocat sau colaboratori,fara consimtamantul detinatorului legitim si intr-un mod contrar uzantelor cinstite;

-incheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile sale unui client in mod avantajos,fie pentru a concura cu ceilalti avocati prin preturi reduse,fie pentru a determina clientul sa racoleze si alti clienti pentru avocatul in cauza;

-comunicarea sau raspandirea in public de catre un avocat, de afirmatii asupra firmei sale sau activitatii acesteia,menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti;

-comunicarea (chiar confidentiala)sau raspandirea de catre un avocat de afirmatii mncinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale,afirmatii sa dauneze bunului mers al activitatii avocatului concurent;

-oferirea,promiterea sau acordarea de daruri ori de alte avantaje asociatului,colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acestia sa divulge informatii confidentiale,pentru a cunoaste sau folosi clientela concurentului ori pentru a obtine un folos pentru sine.

Savarsirea faptelor de concurenta neloiala,expuse mai sus, constituie abatere disciplinara grava pentru avocatii participanti.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

In concluzie,pentru intrarea in profesia de avocat, trebuie indeplinite urmatoarele:

-absolvirea unei facultati de drept,acreditata;

-dobandirea licentei facultatii de stiinte juridice;

-inscrierea la examenul de intrare in avocatura,la un barou ales de solicitant;

-dobandirea examenului de intrare in avocatura;

-pregatirea stagiara timp de 2 ani,indrumar fiind un avocat definitiv cu o vechime de cel putin 6 ani;

-examenul de definitivare;

-promovarea examenului de definitivare.

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat este reglementata prin Legea nr.51/7 iunie 1995,republicata.

Profesia de avocat este libera si independenta,cu organizare si functionare autonome potrivit legii si Statutului profesiei,avand ca prim scop de a promova si apara drepturile,libertatile si interesele legitime ale omului.

Avocatul,pentru realizarea dreptului la aparare poate asista,reprezenta persoane fizice si juridice "in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie,a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice,precum si in fata altor persoane fizice sau juridice,care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale,in conditiile legii."

In conformitate cu prevederile art.5 alin.1 din Legea nr.51/1995,republicata,coroborat cu dispozitiile art. 169 din Statutul profesiei de avocat,formele de exercitare a profesiei de avocat sunt la alegere:

-cabinete individuale;

-cabinete asociate;

-societati civile profesionale;

-societati civile profesionale cu raspundere limitata

Avocatii reprezinta un corp profesional constituit pe principii liberale.Exercitarea profesiei de avocat presupune constiinciozitate si probitate profesionala, demnitate fata de judecatori,parti,colegi sau alte persoane,comportament adecvat in orice imprejurare.

In art.11 din Legea nr.51/1995,republicata,se precizeaza conditiile de inscriere in avocatura care sunt:

-sa fie cetatean roman si sa aiba exercitiul drepturilor civile si politice;

-sa fie licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;

-sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege;

-sa fie apt din punct de vedere medical,pentru exercitarea profesiei.

Baroul este cel care organizeaza examenul de intrare in avocatura,precum si data sa,in mod obligatoriu in fiecare an,in ultimul semestru al anului,cu consultarea Baroului Bucuresti.

Drepturile avocatului sunt urmatoarele:

-dreptul de a asista si de a reprezenta orice persoana fizica sau juridica;

-dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei;

-dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau;

-dreptul la asigurari sociale;

-dreptul la asigurarea pastrarii secretului profesional;

-dreptul la sediu profesional;

-dreptul la ocrotire legala.

Activitatea profesionala a avocatului se realizeaza prin:

-consultatii si cereri cu caracter juridic;

-asistarea si reprezentarea clientilor;

-atestarea identitatii partilor,a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;

-activitati de mediere;

-activitati fiduciare;

-orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare,in conditiile legii.

Exercitarea profesiei de avocat are la baza buna-credinta,cinstea,respectarea intereselor clientilor si a cerintelor loiale.

Ca o nota finala,putem spune ca pentru a-si crea un viitor in profesie si a se bucura de o anumita reputatie,avocatul trebuie sa se creeze mai intai pe el insusi,perfectionandu-si calitatile personale si depunand un efort necontenit,pentru ca avocatura este o profesie grea care cere multe si grele stradanii.

Calitatile cele mai importante ale unui avocat putem spune ca sunt:

-facultatea de a argumenta si de a construi,pentru a fundamenta solid un proces;

-imaginatie si darul inventiei,pentru a descoperi noi argumente si a modifica aspectul procesului;

-spirit de sinteza,pentru a scoate in relief punctele esentiale ale procesului;

-spirit critic,pentru a putea combate argumentele adversarului;

-simt psihologic,necesar pentru a pricepe reactiile auditoriului;

-ascutime intelectuala si priceperea de a pleda dupa imprejurari.

BIBLIOGRAFIE

1. Constitutia Romaniei,adoptata prin referendumul national din 18-19 decembrie 2003,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.767 din 31 oct.2003.

2. Legea nr.51/7 iunie 1995,pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat,republicata in Monitorul Oficial nr.113/6 martie 2001 si modificata prin Legea nr.489/2002,Legea nr. 280/2004,Legea nr.255/2004.

3. Legea nr.36/12 mai 1995,publicata in Monitorul Oficial nr.92/16 mai 1995.

4. Legea nr.188/1 noiembrie 2000,privind executorii judecatoresti ,publicata in Monitorul Oficial nr.559/10 noiembrie 2000.

5. Statutul profesiei de avocat,publicat in Monitorul Oficial nr.284/31 mai 2001.

6. ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila,publicata in Monitorul Oficial nr.460/28 iunie 2003.

7. Teodor Mara,"Organizarea avocaturii si a activitatii notariale in Romania",ed.University Press,Arad,2000.

8. Teodor Mara,Claudia Mara,"Asistenta juridica parte esentiala in managementul societatilor comerciale",Ed.Guttenberg Univers, Arad,2005.

9. Ioan Les,"Organizarea sistemului judiciar,a avocaturii si activitatii notariale",Ed.Lumina Lex,Bucuresti,1997.

10. V.Dongoroz,S.Kahne,G.Antoniu,C.Bulai,N.Iliescu,R.Stanoiu, "Explicatii teoretice ale codului de procedura penala roman", Ed. Academiei,Bucuresti,1975.

11. V.M.Ciobanu,"Tratat teoretic si practic de procedura civila", Ed.National,Bucuresti,1996.

12. G.Boroi,"Drept procesual civil",Note de curs,Bucuresti,1996.

13. I.T.Stefanescu,"Tratat elementar de dreptul muncii", Bucuresti,1999.

14. I.Deleanu,"Tratat de procedura civila",Ed.Servo-Sat,Arad,2004.

15. I.Turcu,"Teoria si practica dreptului Comercial",Ed. Lumina Lex,Bucuresti,1998.

16. G.Boroi,D.Radescu,"Codul de procedura civila,comentat si adnotat",Ed."All",Bucuresti,1994.

17. xxxCodul de procedura civila,Editura Lumina Lex,Bucuresti, 2003.

18. xxxCodul comercial roman,Ed.Coda,Iasi,1991.

19.Gh.Mateut,"Aparatorul subiect al procesului penal", in Dreptul nr.5/1996.

20.Fl.Teodosiu,V.D.Zlatescu,Contractul de asistenta juridica,in R.R.D.,nr.8/1986.

21.Fl.Baias,"Principiile profesiei de avocat in lumina dispozitiilor Legii nr.51/1995,in Dreptul nr.10-11/1995.

22.B,Papadopol,"Aprecieri pe marginea modificarilor aduse Codului de procedura civila prin OUG nr.38/2003,in Dreptul nr.11/2003.

CUPRINS

Capitolul I . Reglementarea profesiei de avocat

1.1. Consideratii generale

Capitolul II . Principiile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

2.1. Generalitati

2.2. Principiul legalitatii

2.3. Principiul libertatii

2.4. Principiul independentei

2.5. Principiul autonomiei si descentralizarii

2.6. Principiul pastrarii secretului profesional

Capitolul III . Formele si modalitatile de exercitare a profesiei de avocat

3.1. Formele de exercitare a profesiei de avocat-Generalitati

3.1.1.Exercitarea avocaturii in cabinete individuale

3.1.2.Cabinetele asociate de avocati

3.1.3.Societatea civile profesionala

3.1.4.Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

3.2. Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat-Generalitati

3.2.1.Avocatul titular al cabinetului individual

3.2.2.Avocatul asociat

3.2.3.Avocatul colaborator

3.2.4.Avocatul salarizat in interiorul profesiei

Capitolul IV . Organizarea profesiei de avocat

4.1.Dobandirea calitatii de avocat

4.2.Cazurile de nedemnitate si incompatibilitate profesiei de avocat

4.3.Modalitatile de primire in profesia de avocat

4.4.Stagiul si definitivarea in profesia de avocat

4.5.Tabloul avocatilor

4.6.Suspendarea calitatii de avocat

4.7.Incetarea calitatii de avocat

4.8.Transferul avocatilor

Capitolul V . Activitatea profesionala a avocatului

5.1.Continutul activitatii profesionale

5.1.1.Consultatiile si cererile cu caracter juridic

5.1.2.Asistarea si reprezentarea clientilor

5.1.3.Atestarea identitatii partilor,a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

5.1.4.Activitatile de mediere

5.1.5.Activitatile fiduciare

5.2.Relatiile dintre avocat si client

5.2.1.Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

5.2.2.Contractul de asistenta juridica

5.2.3.Efectele contractului de asistenta juridica

5.3.Asistenta judiciara

5.4.Relatiile dintre avocati

Capitolul VI . CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CUPRINS

BIBLIOGRAFIE

1. Constitutia Romaniei,adoptata prin referendumul national din 18-19 decembrie 2003,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.767 din 31 oct.2003.

2. Legea nr.51/7 iunie 1995,pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat,republicata in Monitorul Oficial nr.113/6 martie 2001 si modificata prin Legea nr.489/2002,Legea nr. 280/2004,Legea nr.255/2004.

3. Legea nr.36/12 mai 1995,publicata in Monitorul Oficial nr.92/16 mai 1995.

4. Legea nr.188/1 noiembrie 2000,privind executorii judecatoresti ,publicata in Monitorul Oficial nr.559/10 noiembrie 2000.

5. Statutul profesiei de avocat,publicat in Monitorul Oficial nr.284/31 mai 2001.

6. ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila,publicata in Monitorul Oficial nr.460/28 iunie 2003.

7. Teodor Mara,"Organizarea avocaturii si a activitatii notariale in Romania",ed.University Press,Arad,2000.

8. Teodor Mara,Claudia Mara,"Asistenta juridica parte esentiala in managementul societatilor comerciale",Ed.Guttenberg Univers, Arad,2005.

9. Ioan Les,"Organizarea sistemului judiciar,a avocaturii si activitatii notariale",Ed.Lumina Lex,Bucuresti,1997.

10. V.Dongoroz,S.Kahne,G.Antoniu,C.Bulai,N.Iliescu,R.Stanoiu, "Explicatii teoretice ale codului de procedura penala roman", Ed. Academiei,Bucuresti,1975.

11. V.M.Ciobanu,"Tratat teoretic si practic de procedura civila", Ed.National,Bucuresti,1996.

12. G.Boroi,"Drept procesual civil",Note de curs,Bucuresti,1996.

13. I.T.Stefanescu,"Tratat elementar de dreptul muncii", Bucuresti,1999.

14. I.Deleanu,"Tratat de procedura civila",Ed.Servo-Sat,Arad,2004.

15. I.Turcu,"Teoria si practica dreptului Comercial",Ed. Lumina Lex,Bucuresti,1998.

16. G.Boroi,D.Radescu,"Codul de procedura civila,comentat si adnotat",Ed."All",Bucuresti,1994.

17. xxxCodul de procedura civila,Editura Lumina Lex,Bucuresti, 2003.

18. xxxCodul comercial roman,Ed.Coda,Iasi,1991.

19.Gh.Mateut,"Aparatorul subiect al procesului penal", in Dreptul nr.5/1996.

20.Fl.Teodosiu,V.D.Zlatescu,Contractul de asistenta juridica,in R.R.D.,nr.8/1986.

21.Fl.Baias,"Principiile profesiei de avocat in lumina dispozitiilor Legii nr.51/1995,in Dreptul nr.10-11/1995.

22.B,Papadopol,"Aprecieri pe marginea modificarilor aduse Codului de procedura civila prin OUG nr.38/2003,in Dreptul nr.11/2003.