Consideratii Clinice Si Terapeutice Asupra Cazurilor de Meningita Urliana Internate In Clinica Boli Infectioase Iasi

Oreionul este o boal\ infecto-contagioas\ care are ca agent etiologic virusul urlian (paramixovirus), caracterizat\ `n mod obi[nuit prin m\rirea dureroas\ a glandelor salivare (parotide `n principal), dar [i prin afectarea meningelui, testiculelor [i pancreasului.

Meningita urlian\, care poate ap\rea ca manifestare primar\ sau ca o complica]ie a parotiditei epidemice, se caracterizeaz\ clinic prin: febr\, cefalee, v\rs\turi, fotofobie, dureri abdominale, somnolen]a [i inapeten]a.

Infec]ia urlian\ este considerat\ o boal\ a copil\riei, deoarece `n 90% din cazuri afecteaz\ aceast\ v=rst\, dar apari]ia ei la v=rste mai mari evolueaz\ `n mod frecvent spre complica]iile mai sus amintite.

MATERIAL {I METOD|

Aceast\ lucrare analizeaz\ 93 de cazuri de meningit\ urlian\ internare `n Clinica de Boli Infec]ioase Ia[i `n perioada 1 ianuarie l999 – 31 decembrie 2003.

Aceast\ analiz\ cuprinde studiul foilor de observa]ie din care au fost consemnate datele personale ale bolnavilor (v=rsta, sex, mediul de provenien]\), datele epidemiologice (vaccin\ri, contactul cu al]i bolnavi cu oreion), afec]iunile preexistente, spitaliz\rile [i tratamentele anterioare. Au fost, de asemenea, `nregistrate data debutului bolii, manifestarea de debut, perioada spitaliz\rii, diagnosticul la externare.

Dintre manifest\rile clinice au fost notate: febra sau absen]a acesteia, cefaleea, v\rs\turile, fotofobia, durerile abdominale, somnolen]a, inapeten]a, precum [i un num\r de manifest\ri atipice la debut sau `n evolu]ia bolii (mialgii, otalgii, diaree, dureri faringiene, gre]uri).

Investiga]iile de laborator efectuate cuprind: hemoleucograma, VSH, glicemie, amilazemie, amilazurie, fibrinogen, uree, creatinina, timol, bilirubin\, analiza biochimic\ (albumin\, glucoz\ [i cloruri) [i citologic\ a LCR. De asemenea, s-au analizat radiografiile pulmonare [i electroencefalograma.

S-au studiat aspectele terapeutice ale cazurilor: tratamentul antitermic, antalgic, antiemetic, sedativ, corticoterapia [i adjuvante ale acesteia, antiedematoase cerebrale [i regimul igieno-dietetic.

REZULTATE {I DISCU}II

Au fost luate `n studiu 93 de cazuri de meningit\ urlian\ pe o durat\ de 5 ani (1999-2003) [i s-a urm\rit distribu]ia morbidit\]ii pe ani, `n func]ie de localizare, de sex, grupe de v=rst\, mediu de provenien]\, distribu]ia dup\ modul de debut [i num\rul de zile la internare, manifest\rile clinice de debut [i din perioada de stare (tipice [i atipice), forma clinic\ de boal\ (u[oar\, medie), investiga]iile de laborator, tratamentul administrat [i rezultatele acestuia.

Infec]iile urliene 1999-2003

Tabel I – Infec]iile urliene 1999-2003

Se remarc\ faptul c\ meningita urlian\ reprezint\ aici aproximativ ¼ din cazurile de parotidit\ epidemic\, dar acest lucru nu trebuie s\ ne induc\ `n eroare, `ntruc=t num\rul parotiditelor real este mult mai mare. ~ntruc=t cazurile necomplicate nu necesit\ internare, putem aprecia c\ doar un procent de aproximativ 5% dezvolt\ o meningit\ urlian\ ([i care necesit\ internarea).

Se mai observ\ c\ dintre toate localiz\rile extrasalivare meningita urlian\ r\m=ne cu frecven]a cea mai mare, ea av=nd aproape `n permanen]\ un caracter benign.

De asemenea, se observ\ c\ `n rare cazuri exist\ dou\ (sau mai multe) localiz\ri extrasalivare ale infec]iei (ex. meningit\ ^ orhit\, meningit\ ^ pancreatit\). De[i `n aceste cazuri simptomatologia este mult mai furtunoas\, tabloul clinic se amelioreaz\ rapid (`n maximum 3-4 zile) fie [i numai prin utilizarea unei terapii simptomatice [i patogenice. Cazurile cu evolu]ie nefavorabil\ `n cazul meningitelor urliene sunt rarisime.

2. Reparti]ia sezonier\ a meningitei urliene

Tabel II – Reparti]ia sezonier\

Se constat\ o inciden]\ mai mare a meningitei `n sezonul de prim\var\ (35,48% din cazuri, urmat\ de var\ (26,88%) [i toamn\ (20,43%). Cea mai mic\ inciden]\ s-a `nregistrat `n sezonul de iarn\ (17,20%). Se pare c\ transmisia virusului se face mai u[or `n sezonul cald (`ns\ se pare c\ multe `mboln\viri se produc la trecerile de la sezon rece la cald [i invers), paramixovirusul fiind mai sensibil la temperaturi joase. Calea de transmisie fiind preponderent respiratorie, intersezon num\rul cazurilor atinge un v=rf.

3. Reparti]ia pe sexe

Este ilustrat\ `n tabelul III `n care se observ\ o afectare `n propor]ie de 58% a sexului masculin, fa]\ de doar 42% pentru sexul feminin.

Tabel III – Reparti]ia pe sexe a cazurilor de meningit\ urlian\

4. Reparti]ia pe grupe de v=rst\ a cazurilor de meningit\ urlian\

Inciden]a cea mai mare a meningitei urliene s-a constatat `n grupa de v=rst\ 7-15 ani (38,70% din totalul cazurilor de meningit\); urmeaz\ grupa de v=rst\ 1-6 ani (22,58%), grupa 16-20 ani (19,35%), grupa 21-30 ani (10,75%), grupa 31-40 ani (6,45%) [i grupa peste 41 ani (2,15%). Este u[or de remarcat c\ num\rul infec]iilor urliene fiind crescut la v=rsta copil\riei [i adolescen]ei [i num\rul de meningite este propor]ional mai crescut la v=rstele tinere.

Tabel IV – Reparti]ia pe grupe de v=rst\

5. Reparti]ia dup\ mediul de provenien]\

Se remarc\ c\ un num\r mai mare de cazuri provine din mediul urban (72%) fa]\ de mediul rural (22,6%), explicat\ prin condi]iile igienice, modul de via]\, alimenta]ie, organizarea copiilor `n colectivit\]i (cre[e, c\mine, gr\dini]e, [coli, internate etc.), precum [i adresabilit\]ii mai mari la medic `n mediul urban. ~n colectivit\]i am remarcat separat existen]a unui focar cu 5 cazuri (la un num\r mult mai mare de infec]ii urliene).

Tabel V – Reparti]ia dup\ mediul de provenien]\

6. Reparti]ia `n func]ie de antecedentele heredo-colaterale

La cazurile de meningit\ urlian\ s-au constatat `n antecedentele heredo-colaterale urm\toarele:

`n 32 cazuri a fost incriminat contactul cu focar familial de parotidit\ epidemic\ (frate, sor\, copil);

`n 42 cazuri s-a incriminat contactul cu focar extra-familial ([cola\, casa de copii);

`n restul cazurilor (19) nu s-a consemnat vreun contac clar.

~n cazurile la care s-a consemnat contactul cu focar de parotidit\, durata de la momentul contactului p=n\ la apari]ia acuzelor de boal\ a fost de aproximativ 14 zile.

7. Reparti]ia cazurilor func]ie de antecedentele personale

Din punct de vedere al antecedentelor personale s-au constatat:

27 cazuri au prezentat infec]ii respiratorii repetate, `n trecutul apropiat;

4 cazuri cu tuberculoz\ pulmonar\;

7 cazuri infec]ii ORL;

53 nu au avut antecedente deosebite.

8. Num\r zile de la debutul simptomelor p=n\ la internare

Num\rul zilelor de la debut parotidit\ p=n\ la apari]ia semnelor meningiene reiese din tabelul VI realizat pe baza datelor din foile de observa]ie:

Tabel VI – Num\r zile debut parotidit\ p=n\ la

apari]ia semnelor meningiene

Durata medie de la apari]ia simtomelor de parotidit\ p=n\ la semnele meningiene este `n peste 2/3 din cazuri de 5-7 zile, debutul f\c=ndu-se `n special prin cefalee [i v\rs\turi.

~n ceea ce prive[te debutul tumefac]iei parotidiene, dup\ cum se vede `n tabelul VII, 63 persoane (67,74% din cazurile cu tumefac]ie parotidian\ la debut) au relevat apari]ia ei `ntre 4-7 zile `naintea intern\rii. Alte 11 persoane (11,82%) au localizat debutul `ntre 1-3 zile, 15 persoane (16,12%) `ntre 8-11 zile [i 4 (4,30%) `ntre 12-18 zile.

Tabel VIII – Num\r zile de la apari]ia tumefac]iei parotidiene

diagnosticarea meningitei urliene

9. Reparti]ia cazurilor `n func]ie de durata spitaliz\rii

Este redat\ `n tabelul IX:

Tabel IX – Durata spitaliz\rii

Se remarc\ faptul c\ marea majoritate a cazurilor au necesitat o spitalizare de 4-7 zile, doar cazurile cu evolu]ie trenant\ (sau asociere cu alt\ localizare extraparotidian\) necesit=nd spitaliz\ri mai lungi.

~n general repaosul `ntr-un serviciu medical este absolut necesar `n cazul apari]iei uneia sau mai multor localiz\ri extrasalivare.

10. Meningita urlian\ – simptomatologia

Din cele 93 cazuri de meningit\ urlian\, 80 de pacien]i (86,02%) au prezentat febr\. Locul doi `l ocup\ cefaleea, care a fost prezent\ la 73 persoane (78,49%), urmar\ de v\rs\turi prezente la 54 cazuri (58,05%).

Tabel X – Simptome la internare

Fotofobia se afl\ pe locul IV, fiind prezent\ la 38 persoane (40,86%).

Durerile abdominale/sdr.diareic au fost acuzate de 12 persoane (12,90%), din care 7 cu caracter difuz (7,52%) [i 5 cazuri cu localizare epigastric\ (5,37%).

Somnolen]a a fost prezent\ la 10 cazuri (10,75%), disfagia la 3 persoane (3,22%), iar vertijul `n 4 cazuri (4,30%).

Alte simptome prezente la internare au fost:

mialgii – 4 cazuri (4,30%);

otalgii – 3 cazuri (3,22%);

diaree franc\ – 1 caz (1,07%).

11. Semne clinice

Tabel XI – Semne clinice

~n 77 cazuri (82,8%) au fost prezente semnele de contractur\ meningian\, semnele lipsind `n 16 cazuri (17,2%), congestia faringo-amigdalian\ a fost prezent\ `n 16 cazuri (17,2%), tegumente [i mucoase palide au fost `nt=lnite `n 23 cazuri (24,8%).

Tumefac]ia parotidian\ era `nc\ prezent\ `n 48 de cazuri (51,61%), din care `n 29 cazuri (31,18%) bilateral\, iar `n 19 cazuri (20,43%) unilateral\. ~n celelalte 45 cazuri (48,38%) tumefac]ia lipse[te la consemnarea examenului clinic. Mai sus am amintit c\ la 83 de pacien]i tumefac]ia parotidian\ a fost prezent\ `nainte de internare, iar la 10 cazuri aceasta nu a fost remarcat\. Se poate concluziona c\ din 83 pacien]i, la examenul clinic doar 48 au mai prezentat tumefac]ia parotidian\, pentru ca restul de 35 persoane (care ini]ial au semnalat tumefac]ia) s\ nu o mai prezinte. Adun=nd cazurile la care nu a fost remarcat\ tumefac]ia se poate trage concluzia c\ la examenul clinic 45 persoane au prezentat parotidite clinic normale.

Tumefac]ia glandelor submaxilare a fost prezent\ `n 28 cazuri (30,10%); limba sabural\ la 19 cazuri (20,43%). Inflama]ia orificiului canalului lui Stenon a mai fost remarcat\ doar `n 18 cazuri (19,35%).

Patrusprezece persoane (15,05%) au prezentat sensibilitate la palparea abdomenului. La 2 cazuri (2,15%) reflexele osteotendinoase au fost diminuate.

12. Rezultatele examenului hematologic `n meningita urlian\

Din cele 93 de cazuri de antingere meningian\, `n foile de observa]ie au fost consemnate rezultatele la 90 de determin\ri ale examenului sanguin, din care conform tabelului XII reies urm\toarele:

VSH crescut (>11 mm/h) la 26 cazuri (28,88%), `n rest fiind `n valori normale;

leucocitoza `nt=lnit\ la 32 cazuri (35,55%);

leucopenie doar 7 caz (7,77%);

limfocitoza prezent\ la 28 persoane (31,11%);

limfopenie `nt=lnit\ la 12 cazuri (13,33%);

monocitoza la 22 de cazuri (22,22%);

polinucleoza la 8 cazuri (8,88%);

monocitoz\ 23 cazuri (25,55%);

TGP u[or crescut 6 cazuri (6,66%);

un num\r de 7 persoane (7,77%) au prezentat hiperglicemie, din care 5 persoane (5,55%) au prezentat valori cuprinse `ntre 120-159 mg% [i 2 cazuri (2,22%) peste 150 mg%; la 19 persoane (21,11%) glicemia a fost sub limita inferioar\ a normalului (< 80 mg%), `n rest aceasta fiind normal\.

Tabel XII – Examenul hematologic

13. Rezultatele examenului LCR `n cazurile studiate

Aspectul a fost clar `n 74 cazuri, discret xantocrom `n 17 cazuri [i vag hemoragic (defect de punc]ie) `n 2 cazuri.

Citorahia cantitativ\ poate fi urm\rit\ din tabelul XIII.

Tabel XIII – Num\r elemente LCR

Chimismul LCR se poate urm\ri `n tabelul de mai jos.

Tabel XIV – Chimismul LCR

Tabel XV – Celularitate LCR

Examenul LCR-ului `n lotul studiat se `ncadreaz\ `n ceea ce se cunoa[te despre meningita urlian\, respectiv pleiocitoz\ moderat\, predominen]\ net\ a limfocitelor, discret\ hiperalbuminorahie [i glicorahie sc\zut\.

Trebuie amintit faptul c\ la marea majoritate a cazurilor s-a efectuat o singur\ punc]ie lombar\ la internare, simptomatologia ced=nd [i nemaifiind nevoie de o a doua. ~n 15 cazuri `ns\ simptomele fiind trenante s-a efectuat o punc]ie de control `ntre a 5-7-a zi de la internare. ~n aceste cazuri revenirea LCR-ului c\tre valori normale s-a f\cut mai lent.

14. Aspectele febrei `n meningita urlian4 cazuri, discret xantocrom `n 17 cazuri [i vag hemoragic (defect de punc]ie) `n 2 cazuri.

Citorahia cantitativ\ poate fi urm\rit\ din tabelul XIII.

Tabel XIII – Num\r elemente LCR

Chimismul LCR se poate urm\ri `n tabelul de mai jos.

Tabel XIV – Chimismul LCR

Tabel XV – Celularitate LCR

Examenul LCR-ului `n lotul studiat se `ncadreaz\ `n ceea ce se cunoa[te despre meningita urlian\, respectiv pleiocitoz\ moderat\, predominen]\ net\ a limfocitelor, discret\ hiperalbuminorahie [i glicorahie sc\zut\.

Trebuie amintit faptul c\ la marea majoritate a cazurilor s-a efectuat o singur\ punc]ie lombar\ la internare, simptomatologia ced=nd [i nemaifiind nevoie de o a doua. ~n 15 cazuri `ns\ simptomele fiind trenante s-a efectuat o punc]ie de control `ntre a 5-7-a zi de la internare. ~n aceste cazuri revenirea LCR-ului c\tre valori normale s-a f\cut mai lent.

14. Aspectele febrei `n meningita urlian\

Se remarc\ faptul c\ durata febrei a fost `n general mic\ (1-3 zile), cel mai adesea sub forma unui cro[et febril, mai rar bifazic\.

Tabel XVI – Aspectul febrei

15. Tratament cortizonic

Din cele 93 de cazuri de meningit\, la urm\rirea tratamentului am constatat c\ 69 pacien]i (74,19%) au primit corticoterapie `n paralel cu medica]ia simptomatic\. Preparatele cortizonice primite au fost reprezentate de Prednison la 10 cazuri [i Dexa/Betametazon\ `n cure scurte `n 59 cazuri.

Tabel XVII – Durata tratamentului cortizonic

Prednisonul a fost administrat continuu (f\r\ zile de pauz\) `n 10 cazuri. Sc\derea progresiv\ a dozei a fost folosit\ `n toate cele 10 cazuri pe o perioad\ de 3-4 zile. Doza a fost de 1-2 mg/kg/zi.

Dexa/Betametazona administrat\ 4-8 mg/zi au necesitat `n medie 5 zile de administrare, `ntreruperea f\c=ndu-se rapid `n 1-2 zile.

Nu s-au semnalat efecte secundare importante la administrarea preparatelor cortizonice.

16. Tratamentul simptomatic `n meningita urlian\

Dintre medicamentele utilizate `n tratamentul simptomatic, amintim urm\toarele:

antitermice: aspirin\, paracetamol;

antalgice: algolcalmin, fenilbutazon\;

sedative/anticonvulsivante: fenobarbital, diazepam;

antiemetice: torecan, metoclopramid;

adjuvante ale corticoterapiei: cloruru\ de potasiu, dicarbocalm, ulcoram, calciu lactic;

vitaminoterapie: vitamine din grup B (B1, B6), vitamina C, polivitamine (viplex, 9-VITA etc.);

antiedematoase cerebrale: ser glucozat hiperton perfuzabil, manitol, furosemid.

Tratamentul igieno-dietetic a constat `n principal `n repaus [i evitarea gr\similor [i dulciurilor `n exces, cacao, ciocolat\ etc.

17. Evolu]ia meningitei urliene pe perioada intern\rii

Poate fi urm\rit\ `n tabelul de mai jos:

Tabel XVIII – Starea la externare

Evolu]ia pe perioada intern\rii a fost favorabil\ `n toate cele 93 cazuri. Un num\r de 74 cazuri (79,56%) s-au externat vindecate, iar 19 (20,43%) s-au externat ameliorate.

18. Recomand\ri la externare

~n toate cele 93 de cazuri de meningit\ urlian\ s-au specificat urm\toarele recomand\ri:

repaus la domiciliu de la 7 la 14 zile;

evitarea efortului fizic [i intelectual 7-14 zile;

evitarea expunerii directe la soare, precum [i la frig, umezeal\ timp de 6 luni;

regim igieno-dietetic bogat `n proteine, vitamine, dar s\rac `n lipide [i condimente; de asemenea, s\ se evite consumul de alimente excitante ale SNC (cafea, cacao, alcool, tutun, ciocolat\ etc.);

control EEG [i clinic la 1 lun\ de la externare;

revenirea la control `n caz de reapari]ie a simptomelor.

CONCLUZII

~n lucrarea prezentat\ au fost studiate 93 de cazuri de meningit\ urlian\ ce au fost internate `n Spitalul Clinic de Boli Infec]ioase “Sf.Parascheva” Ia[i `n perioada 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2003. Meningita urlian\ a reprezentat aproximativ ¼ din totalul cazurilor de infec]ie urlian\ internate, `ns\ propor]ia real\ (global\) este de aproximativ 5%.

Reparti]ia sezonier\ a `nregistrat o inciden]\ crescut\ a meningitei urliene `n sezonul de prim\var\ (35,48%), urmat\ de var\ (26,88%) [i toamn\ (20,43%). ~n sezonul de iarn\ s-a `nregistrat cea mai mic\ inciden]\ (17,20%).

Sexul masculin a fost mult mai afectat dec=t cel feminin (54 cazuri M/39 cazuri F).

Grupele de v=rst\ cele mai afectate au fost: 7-15 ani (38,70%), apoi 1-6 ani (22,58%), grupa 16-20 ani (19,35%), grupa 21-30 ani (10,75%), grupa 31-40 ani (6,45%) [i cel mai pu]in afectat\ a fost grupa >41 ani (2,15%).

Din totalul de 93 de cazuri, 67 cazuri au fost `nregistrate `n mediul urban (72%), 21 cazuri (22,6%) `n mediul rural [i 5 cazuri (5,3%) provenit de la casa de copii.

Motivele intern\rii la cazurile de meningit\ au fost de: febr\ (86,02%), cefalee (78,49%), v\rs\turi (58,05%) [i fotofobie (40,86%).

Filia]ia `n timp a apari]iei manifest\rilor nervoase `n raport cu tumefac]ia parotidian\ arat\ c\ apari]ia meningitei urmeaz\ tumefac]iei parotidiene `n 48 cazuri, iar `n 45 cazuri determinarea meningean\ nu a fost precedat\ de tumefac]ia parotidian\.

Din punct de vedere al duratei de spitalizare se constat\ c\ 49,46% cazuri au fost internate `ntre 4-7 zile, 24,73% `ntre 8-11 zile, 12,90% `ntre 12-20 zile, 9,67% cazuri `ntre 1-3 zile, iar 13,22% peste 20 zile.

Contextul clinic al perioadei de stare a fost dominat de febr\, sindrom algic [i sindrom de contractur\ meningean\ latent\.

Confirmarea diagnosticului de meningit\ urlian\ s-a f\cut prin rezultatele punc]iei lombare – reac]ia inflamatorie `n LCR fiind constatat\ la majoritatea bolnavilor (61,25%) cu valori cuprinse `ntre 50-100 elem/mmc, 33,33% cu valori `ntre 101-500 elem/mmc [i 5,37% cazuri cu valori peste 500 elem/mmc.

Nu se pot face aprecieri asupra reac]iei inflamatorii din LCR la externare, deoarece evolu]ia clinic\ fiind favorabil\, a doua punc]ie lombar\, de control, a fost efectuat\ doar la 15 cazuri.

Din punct de vedere al formelor clinice toate au fost forme u[oare [i medii, necesit=nd `n special tratament igieno-dietetic [i simptomatic.

Pentru scurtarea perioadei de stare a bolii s-au utilizat preparate cortizonice pentru scurt timp, evolu]ia fiind favorabil\ `n toate cazurile. Nu s-au semnalat complica]ii deosebite.

Chiar dac\ realitatea confirm\ evolu]ia benign\ a meningitelor urliene, acestea nu trebuie tratate cu superficialitate, `ntruc=t, conform [i unor date din literatur\ exist\ posibilitatea evolu]iei (extrem de rar din fericire) nefavorabil\, cu consecin]e nepl\cute pentru pacient.

BIBLIOGRAFIE

afanasEev v.v., mikheeva i.v. – The role of mumps in the development of chronic salivary gland diseases (RUSSIAN). Stomatologia, 1993; 72, 1: 26-8.

Agafonov A.P. and co. – Study of the immunobiological properties oparotitis viral strains (RUSSIAN). Voprosy Virusologii 1995; 40, 3: 115-9.

ALLISTER R., CONN F. – Mumps in current therapy. Ed.Saunders Company, Philad., 1956: 28.

ARSENI C. (sub redac]ie) – Investiga]ii paraclinice `n afec]iunile sistemului nervos central. Ed.Med., Bucure[ti, 1974: 189-191.

Bakiler A.R. and co. – Disappearing intracardiac thrombi in both atria after mumps in a patient with Turner syndrome. Chest 1993; 103, 5: 1611-2.

Bang E., Kjaer I., Christensen L.R. – Etiologic aspects andorthodontic treatment of unilateral localized arrested tooth-development combined with hearing loss. American Journal of Orthodontics & Dentofacial Orthopedics 1995; 108, 2: 154-61.

Bayas J.M., Vilella A., Vidal J. and co. – Susceptibility to measler, rubella and parotitis in young adults (Spanish). Medicina Clinica 1996; 106, 15: 561-4.

Berbers G.A. and co. – Blocking ELISA for detection of mumps virusantibodies in human sera. Journal of Virological Methods 1993; 42, 2-3: 155-68.

Bertotto A. and co. – Gamma delta T lymphocytes in mumps meningitis pacients. Acta Paediatrica 1995; 84, 11: 1268-70.

BISTRIAN V. [i colab. – Fatal mumps meningo-encephalitis. J.Amer.Med.Ass., 1972; 222: 478.

BRAUNER E. [i colab. – Poliradiculonevrita ascendent\ `n cursul parotiditei epidemice. Via]a Medical\, 1977; 24: 217.

BUNYAK E. [i colab. – Jeryl-Lynn Strain Live Attenuated Mumps Virus Vaccine. J.Amer.Med.Ass., 1968; 203: 9.

Cavallo MG and co. – Viral infection induces cytokine release by beta is let cells. Immunology 1992; 75, 4: 664-8.

Cemeroglu A.P, Ozsoylu S. – Haematologic consequences of viral infection including serum iron status. European Journal of Pediatrics 1994; 153, 3: 171-3.

Cheek J.E. and co. – Mumps outbreack in a highly vaccinated school population. Evidence for large-scale vaccination failure Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine 1995; 149,

CHOREMIS C. [i colab. – A skin test for mumps. Lancet, 1953; 2: 1127.

Cohen H.A. and co. – Mumps- associated acute cerebellar ataxia. American Journal of Diseases of Children 1992; 146, 8: 930-1.

Cook L.G., Collins M., Williams W.W., Rodgers D., Baughman A.L. – Prematriculation immunization requirements of American colleges and universities. Journal of American College Health 1993; 42, 3: 91-8.

Dimitriu {T., Luca V., Scurtu C. – Boli infec]ioase – curs. Litografia IMF Ia[i, 1986: 158-165.

DIMITRIU {T., TEODOROVICI GR., IVAN A. – Boli infec]ioase [i epidemiologie. Lit.UMF Ia[i, 1986: 158-165, 472-474.

DRUCKER J. – Vaccination. Rev.Prat., 1991.

Fischer P.R. and co. – Noscomial mumps: report of an outbreack and its control. American Journal of Infection Control 1996; 24, 1: 13-8.

GARCIA A. – Intrauterine infection with mumps virus. Obstet.Gynecol.,, 1980: 156.

GAVRIL| I. [i colab. – Aspecte actuale `n parotidita epidemic\. Microbiologia, Bucure[ti, 1974; 19: 171.

GORBACH, BARTLETT, BLACKLOW – Infectious Diseases, Saunders, 1992: 1113-1117.

GRUIA M. – Parotidita epidemic\. Ed.Acad. R.P.R., 1964.

Gugelmann R. – Why we need to continue to immunize against mumps. Sozial- und Praventivmedizin 1995; 40, 2: 124-7.

Gut J.P., Lablanche C., Behr S., Kirn A. – Symptomatic mumps virus reinfection. Journal of Medical Virology 1995; 45, 1: 17-23.

Halasa J. and co. – Phenotype distribution of the third component of complement (C3) and of the properdin B factor (BF) in children with mumps meningitis. European Journal of Immunongenetics 1993; 20, 4: 267-71.

Harrison’s thirteenth edition – Cap. 157, pag. 830.

Hays P. – Multiple sclerosis and delayed mumps. Acta Neurologica Scandinavica 1992; 85, 3: 200-3.

Hiltunen M. and co. – Low mumps antibody levels induced by mumps-measles-rubella Diabetic Medicine 1994; 11, 10: 924-6.

HINDEN E. – Mumps followed by diabetes. Lancet, 1962; 2: 1381.

Hofmann F., Sydow B., Michaelis M. – Mumps-occupational

exposure and aspects of epidemiologic susceptibility (German).

Gesundheitswesen 1994; 56, 8-9: 435-5.

Huppertz H.I. – How could infectious agents hide in synovial cells? Possible mechanisms of persistent viral infection in a model for the etiopathogenesis of chronic arthritis. Rheumatology International 1994; 14, 2: 71-5.

Kacprzak-Bergman I., Halasa J. – Frequency of Gm and Km phenotypes in children with mumps meningitis. European Journal of Immunogenetics 1995; 22, 5: 393-6.

KELEMAN L. – Unele da6te privind clinica parotiditei epidemice. Via]a Medical\, 1973; 20: 1111.

Kimura H. and co. – T-cell receptor V alpha region usage in the cerebrospinal fluid of patients with mumps meningitis. Journal of Medical Virology 1993; 41, 4: 306-11.

KIRK M. – Sensoneural hearing loss and mumos. Br.J.Audiol., 1987: 21.

Krasnova V.P., Luminova N.V., Liashenko V.A. – An intranasal method of revaccination agaisant mumps (RUSSIAN). Voprosy Virusologii 1994; 39, 1: 24-6.

Kuczyk M.A. and co. – Orchitis following mumps vaccination in an adult. Urologia Internationalis 1994; 53, 3: 179-80.

Lacour M. and co. – Thrombocytopenia in a case of neonatal mumps infection: evidence for further clinical presentations (Review). European Journal of Pediatrics 1993; 152, 9: 739-41.

Madle-Samardzija N. and co. – Sensorineural impairment in the inner ear in epidemic parotitis SerboCroatian (Roman). Medicinski Pregled 1993; 46, 9-10: 357-60.

Magdzick W. – Certain problems with limits of immunity against measles, mumps and rubella (Polish). Przeglad Epidemiologiczny 1993; 47, 1-2: 47-53.

Malengreau M. – Reappearance of post-vaccination infection of measle, rubella and mumps. Should adolescents be revaccinated? (editorial) (Review) (French). Pediatrie 1992; 47, 9: 597-601.

Malossi M., Malossi R. – Edema in acute diffuse glomerulonephritis, rheumatic peliosis and epidemic parotitis (Italian). Pediatrie Medica e Chirurgica 1992; 14, 4: 425-31.

MARKS M. – Infectious Diseases and Medical Microbiology. Saunders, 1986: 776-782.

Matej H. and co. – HLA-DR antigens in children with mumps meningitis. Archivum Immnologiae et Therapie Experimentalis 1992; 40, 2: 117-8.

Matter H.C., Cloetta J., Zimmrmann H. – Measles, mumps, and rubella: monitoring in Switzerland through a sentinel network, 1986-94. Seninella Arbeitsgemeinschaft. Journal of Epidemiology & Community Health 1995; 49 Suppl, 1: 4-8.

Mclntyre J.P., Keen G.A. – Laboratory surveillance of viral meningitis by examination of cerebrospinal fluid in Cape Town, 1981-9. Epidemiology & Infection 1993; 111, 2: 357-71.

Mihaly I. and co. – Etiology of epidemic parotitis (Hungarian). Orvosi Hetilap 1994; 135, 1: 3-6.

Mimra J., Farkink J. – The epidemic process in infections before and after active immunization II. Changers in the number of susceptible individuals in the population during a natural epidemic and its control by active imm Ceskoslovenska Epidemiologie, Mikrobiologie, Imunologie 1993; 42, 1: 7-11.

MIZUSHIMA N., MURAKAMI Y. – Defness following mumps. Larynx, 1986; 1: S55.

MOFFET H.L. – Pediatric Infectious Diseases. Phil.-Tor., 1075; 41-44, 153-156, 278, 423-424.

Molyneaux P.J. and co. – Measles, mumps and rubella immunisation in children at risk of infection with human immunodeficiency virus. Jurnal of Infection 1993; 27, 3: 251-3.

Nalini K., Sethi B.K., Sharma M., Dash R.J. – Aetiologic factors in male infertility: clinical, microbiological, and hormonal evaluatition (see comments). Journal of the Association of Physicians of India 1992; 40, 3: 147-9.

Nussinovitch M. and co. – Transverse myelitis following mumps in children (Review). Acta Paediatrica 1992; 81, 2: 183-4.

Nussinovitch M., Harel L., Varsano I. – Arthritis after mumps and measles vaccination. Archives of Disease in Childhood 1995; 72, 4: 348-9.

Odisseev H., Gacheva N. – Vaccinoprophylaxis of mumps using mumps vaccine, strain Sofia 6, in Bulgaria. Vaccine 1994; 12, 14: 1251-4.

Ogata H., Oka K., Mitsudome A. – Hydrocephalus due to acute aqueductal stenosis following mumps infection: report of a case and review of the literature (Review). Braine & Development 1992; 14, 6: 417-9.

Okamoto M. and co. – Sudden deafness accompanied by asimptomatic mumps. Acta Oto-Laryngologica-Supplement 1994; 514:45-8.

Oliveira J., da Cunha S., Corte-Real R. and co. – The prevalenc of measles, rubella, mumps and chickenpox antibodies in a population of health care workers (Portuguese). Acta Medica Portuguesa 1995; 8, 4: 206-16.

Ozen S. and co. – A caseof mumps associated with acute hemolytic crisis resulting in hemoglobinuria and acute renal failure. Journal of Medicine 1994; 25, 3-4: 255-9.

Perry K.R., Brown D.W., Parry J.V and co. – Detection of measles, mumps, and rubella antibodies in saliva using antibody capture radioimmunoassay. Journal of Medical Virology 1993; 40, 3: 235-40.

Petrola H. and co. – The elimination of indigenous measles, mumps, and rubella from Finland by a 12-year, two-dose vaccination program (see comments). New England Journal of Medicine 1994; 331, 21: 01397-402.

Preveden T., Jovanovic J., Ristic D. – Fertility in men after mumps infection without manifestations of orchitis SerboCroatian (Roman). Medicinski Pregled 1996; 49, 3-4: 99-102.

PROCA E. – Tratat de patologie chirurgical\. Vol.IV, Bucure[ti, Ed.Medical\, 1983: 565-566.

Rix B.A. and co. – Immunity from diphteria, tetanus, poliomyelitis, measles, mumps and rubella among adults in Lithuania. Scandinavian Journal of Infectious Diseases 1994; 24, 4: 459-67.

RUSESCU A. – Pediatria, Ed.Did.[i Ped., 1965; 126: 138-141.

Ruther U. and co. – Successful interferon-alpha 2 a therapy for a patient with acute mumps orchitis. European Urology 1995; 27, 2: 174-6.

Rybalov O.V., Iatsevko I.V. – The physicochemical properties of the mixed saliva and parotid secretion of patients with chronic parenchymatous parotitis and of persons who have a history of earlier acute parotitis (RUSSIAN). Stomatologia 1993; 72, 4: 30-2.

Saenz Gonzales M.C. and co. – Sero-epidemiologic study of measles, rubella and mumps in the infantile population of Salamanca (Review) (Spanish). Anales Espanoles de Pediatria 1992; 36, 4: 293-7.

Saito H. and co. – Isolation and characterization of mumps virus strains in a mumps outbreack with a high incidence of aseptic meningitis. Microbiology & Immunology 1996; 40, 4: 271-5.

Sakaguchi H. – Electrocochleographi in deaf subjects. Orl; Journal of Oto-Rhino-Laryngology & its Related Specialties 1994; 56, 3: 133-6.

Schulman S.L. and co. – Response to measles-mumps-rubella vaccine in children on dialysis Pediatric Nephrology 1992; 6, 2: 187-9.

Shulman A. and co. – Mumps orchitis among solidiers: frequency, effect on sperm qualiti, and sperm antibodies. Fertility & Sterility 1992; 57, 6: 1344-6.

STENEGEL A. – Mumps orchitis in children. Amer.J.Med.Sci., 1936; 191: 340.

Suarez J., Castaneda M.R., Guitierrez C.B. and co. – Immunity coverage against measles, rubella and parotidis viruses in a juvenile population in Leon, Spain (Spanish). Medicina Clinica 1993; 101, 13: 484-7.

TAINDEL C., PREDESCU I. – Infec]ii acute ale sistemului nervos central. Ed.Med., Bucure[ti, 1975: 162-164.

Takano T. and co. – Pathogenesis of cerebellar deformity in experimental Chiari type I malformation caused by mumps virus. Acta Neuropathologica 1994; 87, 2: 168-73.

Tan K.K., Manickam W.D., Cardosa M.J. – Mumps encephalomyelitis. Singapore Medical Journal 1992; 33, 5: 525-6.

Tanabayashi K., Yamanda A. – Analysis of mumps virus genome and application of the PCR for Indentification of the mumps virus strains (Review) (Japanese). Nippon Rinsho-Japanes Journal of Clinical Medicine 1992; 50 Suppl: 244-9.

Tanaka K., Baba K., Okada S. and co. – Nasal antibody response to mumps virus after vaccination and natural infection. Vaccine 1992; 10, 12: 824-7.

Tatomirovic Z., Bokun R., Trajkovic Z. – Cytologi caracteristics of cerebrospinal fluid in patients with serous meningitis caused by enteroviruses, mumps virus or Koch’s bacillus SerboCroatin (Roman). Vojnosanitetski Pregled 1995; 52, 4: 349-54.

Teitelbaum M.A., Franklin P.C. – Vaccine-preventabile illness in U.S. children 1980-1992. Stastical Buletin-Metropolitan Insurance Companies 1994; 75, 4: 2-9.

TOLPIN M.D. – Mumps virus. PSG Publishing Co., 1985: 311-331.

}URCANU L. [i colab. – Boli digestive la copil. Ed.Med., 1988: 570-582.

7: 774-8.

88 . UTZ J.P. – Clinical and laboratory studies of mumps. N.Engl.J.Med.,

1961; 270: 128.

89. Van Loon F.P. and co. – Mumps surveillance-United States, 1988-1993.

MMWR CDC Survwillance Summaries 1995; 11, 44: 1-14.

90. VOICULESCU M. – Boli Infec]ioase. Vol.I [i II, Ed.Med., 1989-1990;

204-212, 426.

91. Voiculescu M. GH. – Boli infec]ioase- vol. II. Editura Medical\,

Bucure[ti, 1990, pag. 204-212.

92. VOICULESCU M., R|DVAN A. – Testul cutanat de sensibilizare `n

diagnosticul infec]iei urliene. Studiu Cercet.Inframicrobiol., 1956; 3-4:

303.

Vuorinen T. and co. – Mumps and Coxsaxkie B3 virus infection of human fetal pancreatic islet-like cell clusters. Pancreas 1992; 7, 4: 460-4.

WILFERT C.M. – Mumps meningoencefalitis with low cerebrospinal fluid glucose. Br.J.Med., 1969: 280.

Yamamoto M., Watanabe Y., Mitzukoschi K. – Neurotological findings in patients with acute mumps deafness. Acta Oto-Laryngologica-Supplement 1993; 504: 94-7.

Yanagita N. and co. – Estimated annual number of patients treated for sensorineural hearing loss in Japan. Results of nationwide epidemiological survey in 1987. Acta Oto-Laryngologiaca-Supplement 1994; 514: 9-13.

Zarzycka-Chrol E., Smukalska E., Sawilska-Tanska M. – Complications of mumps in children in light of personal observation (Polish). Pediatria Polska 1995; 70, 10: 841-5.

x x x- The Jurnal of American Medical Association, 1990, Jan.26: 516.

x x x – Harrison’s Principles of Internal Medicine, vol.I [i II, 1998.

Similar Posts

  • Tratamentul Alergiilor

    Cuprins Introducere…………………………………………………………………………………………………….. 4 Capitolul I-Alergiile…………………………………………………………………………….. 5 1.1 Alergia……………………………………………………………………………………….. 5 1.1.1 Tipuri de reactii alergice……………………………………………………………………. 6 1.2 Diagnosticul unei alergii………………………………………………………………………. 7 1.3 Terapia antialergica…………………………………………………………………………… 8 Capitolul II-Tratamentul alergiilor……………………………………………………………….. 9 2.1 Tratamentul tulburarilor alergice……………………………………………………………… 9 2.1.1 Tratamentul specific………………………. …………………………………….………….. 9 2.1.2 Tratamentul nespecific……………………………………………………………………… 10 2.2 Antagonistii fiziologici ai histaminei si altor autacoizi………………………………………. 10 2.2.1 Glucocorticoizi……………………………………………………………………………. . 10…

  • Interfata Mobila Intre Aparatura Medicala Si Utilizatori

    Interfata mobila intre aparatura medicala si utilizatori Capitolul. 1 : Introducere………………………………………………………………. Capitolul 2 : Echipamente medicale investigate…………………………………… Abces cerebral…………………………………………………………… Bibliografie Articol tradus și adaptata – Do it by design http://www.fda.gov/medicaldevices/deviceregulationandguidance/guidancedocuments/ucm094957.htm === Cap_1 === Interfata mobila intre aparatura medicala si utilizatori Capitolul. 1 Introducere Aparatura medicală sau generic vorbind, echipamentele medicale pot fi clasificate după rolul…

  • Corelatii Clinico Paraclinice In Accidentele Vasculare Cerebrale Hemoragice

    Corelații clinico-paraclinice ȋn accidentele vasculare cerebrale hemoragice CUPRINS PARTE GENERALĂ Introducere Anatomia și fiziologia vascularizației cerebrale Accidentul vascular cerebral hemoragic Epidemiologie Etiopatogenie Anatomie patologicӑ Fiziopatologie Tabloul clinic Investigații paraclinice Diagnostic Tratament Evoluție, complicații și prognostic Screening și profilaxie PARTE SPECIALĂ Obiectiv Material și metodӑ Analiza rezutatelor și discuții CONCLUZII BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Accidentul vascular cerebral (AVC)…

  • Moldoscopie

    moldoscopie (probleme de analiză politică) s u m a r SUMMARY Compartimentul Istoria, teoria si metodologia stiintei CRONOLOGIA – O NOUA DIRECTIE DE CERCETARE TEORETICA A POLITOLOGIEI Iulia GORINCIOI Republica Moldova, Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, Catedra Științe Politice Doctor în filosofie, conferențiar The space-temporal problem appears…

  • Recuperarea In Nevralgia Cervicobrahiala

    CUPRINS: Capitolul I Introducere : I.1. Noțiuni introductive despre Nevralgia Cervico-Brahială : Nevralgia cervicobrahială este o durere radiculară la nivelul membrului superior determinată frecvent de artroza cervicală , intervenind ( mai rar) și în alte suferințe ale coloanei cervicale sau ale teritoriilor limitrofe . Nevralgia cervicobrahială este corespondentul nevralgiei sciatice a membrului inferior. Este aspectul…