Considera ții generale 1 [620637]

Considera ții generale 1

Florin SANDU Anca-Elena B ĂLĂȘOIU



DREPTUL EUROPEAN AL CONCUREN ȚEI
Note de curs. Practic ă judiciară

2 Dreptul european al concuren ței • Note de curs. Practic ă judiciară
Sandu Florin

 Studii:
Licențiat în drept (Facultatea de Drept din cadrul Universit ății Bucure ști); doctor în drept
(1997 – Academia de Poli ție „Alexandru Ioan Cuza”).

 Activitatea:
Din 2003 este profesor universitar la Universitatea Româno-American ă (activități de predare
și evaluare a studen ților în cadrul ciclului de licen ță și masterat); avocat di n 2006 (Cabinet Avocat
„Sandu Florin”); conduc ător de doctorat în cadrul Academiei de Poli ție „Alexandru Ioan Cuza”
din 2007.

 Publicații:
Trăsături caracteristice și forme de corup ție (1995); Contrabanda – component ă a crimei
organizate (1997); Frauda în domeniul financiar – bancar și al pieței de capital (1998); Contrabanda și
albirea banilor (1998); Valori europene și respectarea drepturilor omului; Ordinea public ă (1999);
Criminologie (2001, 2003); Management organiza țional în domeniul ordinii publice, vol. 1 și 2,
coautor (2001); Dreptul penal al afacerilor (2002, 2003); Dreptul mediului (2003); Protec ția juridică
a mediului (2005); Note de Ședință (2007); Criminologie teoretic ă și aplicată, ediția a II-a (2008);
Deschiderea procedurii insolven ței și implica țiile sale asupra siguran ței naționale (2009);
Criminologie teoretic ă și aplicată, ediția a III-a (2010); Considera ții generale privind r ăspunderea
penală a persoanei juridice (2012).

Bălășoiu Anca-Elena

 Studii:
Licențiat în drept (2007 – Universitatea Româno-American ă, Facultatea de Drept); doctor în
științe juridice – ordine public ă și siguranță națională (2014 – Academia de Politie „Alexandru Ioan
Cuza”).

 Activitatea:
Asistent universitar din 2007 la Universitatea Româno-American ă; din 2008 este avocat
(Cabinet de Avocat „B ălășoiu Anca Elena”).

 Publicații:
Publicări de articole de specialitate în diverse publica ții de profil.
Coordonator proiecte „Youth in Action”. Beneficiar Grant international de predare Erasmus – Lituania, 2009 și 2012.
Training Erasmus – Marea Britanie, 2011.
Training Erasmus – Italia 2013.
Training ENCLE/OSJI, Kent Univ ersity, Bruxelles, Belgia 2014.
Membru al European Network for Clinical Legal Education (ENCLE) și al Global Alliance
for Justice Education (GAJE).
Președinte Asocia ția Non Profit AB Omnia.
Membru fondator al Asocia ției Centrul European pentru Educa ție și Cercetare Juridic ă.
Desfășoară activități de cercetare în domeniile drepturilor omului, nediscrimin ării, traficului
de persoane și eticii profesionale în sistemele juridice.

Considera ții generale 3

Florin SANDU Anca-Elena B ĂLĂȘOIU





DREPTUL EUROPEAN AL CONCUREN ȚEI
Note de curs. Practic ă judiciară

Universul Juridic
București
-2017-

4 Dreptul european al concuren ței • Note de curs. Practic ă judiciară
Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.
Copyright © 2017, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei edi ții aparțin
S.C. Universul Juridic S.R.L.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat ă fără acordul scris al
S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI
COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSO ȚIT DE SEMN ĂTURA ȘI
ȘTAMPILA EDITORULUI, AP LICATE PE INTERIORUL
ULTIMEI COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
SANDU, FLORIN
Dreptul european al concuren ței : note de curs : practic ă judiciară / Florin
Sandu, Anca-Elena B ălășoiu. – Bucure ști : Universul Juridic, 2017
Conține bibliografie
ISBN 978-606-673-983-2
I. Bălășoiu, Anca-Elena
346.546(4)

REDACȚIE: tel./fax: 021.314.93.13
tel.: 0732.320.666
e-mail: redactie@universuljuridic.ro

DEPARTAMENTUL tel.: 021.314.93.15
DISTRIBUȚIE: fax: 021.314.93.16
e-mail: distributie@universuljuridic.ro

www.universuljuridic.ro

Considera ții generale 5
PREFAȚĂ

În ultimele decade, dreptul concuren ței a devenit un domeniu legislativ complex, o
ramură a dreptului privat de sine st ătătoare, având implica ții semnificative în raport de
prevederile de drept comercial, dreptul comer țului interna țional și dreptul propriet ății
intelectuale.
Globalizarea și regionalizarea economiei reprezint ă tendințe importante ale
economiei mondiale actuale, ce duc la crearea și transformarea în ritm alert a normelor
de care profesioni știi se folosesc pentru a avea succes în afacerile întreprinse.
Nerespectarea normelor interne și europene privind raporturile juridice concuren țiale
poate duce la consecin țe semnificative în mediul de afac eri, cu suportarea de prejudicii
semnificative de c ătre profesioni știi care aleg s ă ignore ori s ă acționeze contrar normelor
ce reglementeaz ă desfășurarea comer țului în limitele unei concuren țe loiale.
Lucrarea de fa ță definește și analizeaz ă concepte consacrate în raporturile de
Dreptul Concuren ței, precum „pia ța relevant ă”, „concuren ța neloială”, „înțelegerile”,
„concentr ările economice”, „ajutoarele de stat”, „imitarea”, „dezorganizarea activit ății
competitorului” și „parazitarismul”, precum și concepte considerate în doctrin ă a fi de
noutate, la nivel european, în aceast ă disciplin ă a dreptului, cum ar fi „politica de
leniency” și „controlul achizi țiilor”.
De asemenea, lucrarea trateaz ă specificitatea dreptului concuren ței și dreptului
european al concuren ței, din punct de vedere evolutiv, observând primele încerc ări de
legiferare și poziționare a dreptului concuren ței în spectrul dreptului privat, pân ă la acte
normative de actualitate – tratate, regulamente și instrucțiuni, aflate în permanen ță în
atenția autorit ăților europene competente.
Ne-am propus îmbog ățirea lucrării noastre cu practic ă judiciară, structurat ă pe
teme de interes, pentru a veni în întâmpinarea studen ților, dar și a practicienilor în
domeniu, pentru o mai facil ă asimilare a conceptelor teoretice expuse.
Astfel, lucrarea trebuie tratat ă ca un instrument legislativ, practic și de cunoa ștere
în domeniul dreptului concuren țial.

Autorii

Considera ții generale 7
Capitolul I
CONSIDERA ȚII GENERALE

1.1. Considera ții generale privind concuren ța ca fenomen economic și
social

Dezvoltarea economic ă, precum și tendința de globalizare și unificare a pie țelor econo-
mice, poate avea efecte dintre cele mai neb ănuite, cum ar fi în ăsprirea luptei „f ără arme”,
între agen ții economici pentru acapararea clientelei și a ocupării unei cote de pia ță cât mai
semnificative.
Dezvoltarea produc ției de bunuri și servicii, în direct ă legătură cu cerințele de cre ștere
a nivelului de trai a tuturor oamenilor de pe planet ă, au dus la înl ăturarea barierelor pro-
tecționiste impuse anterior de țările puternic indu strializate.
Raporturile de concuren ță economic ă și comercial ă sunt reglementate prin prevederi
legale complexe, existând la nivel na țional dar și internațional necesitatea de a crea mereu
norme din ce în ce mai avansate, care s ă includă sancționarea practicilor ilegale promovate
de anumiți participan ți la viața economic ă.
Problema concuren ței prezint ă interes pentru to ți actorii pie ței: produc ători, consu-
matori, intermediari. Fiecare profesio nist comerciant este preocupat s ă fie cât mai com-
petitiv, iar scopul activit ății sale – ob ținerea de profit, s ă se realizeze în condi ții cât mai
optime. Îns ă, acțiunile unui comerciant nu depind exclusiv de acesta, ci de ac țiunile concu-
renților săi. În absen ța concuren ților, orice produc ător ori intermediar de pe pia ță ar putea
să-și stabileasc ă liber prețurile la un nivel cât mai ridicat, aduc ător de profit.
Totuși, gradul de legiferare a concuren ței economice și comerciale difer ă d e l a o
națiune la alta, în prezent Statele Unite ale Americii fiind considerat ă ca statul cu cele mai
stricte prevederi legale implementate în domeniul concuren ței.
Și în planul legislativ al Uniunii Europene, concuren ța comercial ă reprezint ă un dome-
niu care se bucur ă de o aten ție deosebit ă din partea institu țiilor competente, atât în ceea ce
privește definirea terminologiei specifice, cât și în ceea ce prive ște aplicarea legisla ției exis-
tente și comunicarea de informa ții relevante profesioni știlor comercian ți și consumatorilor.
Astfel, au fost create institu ții la nivel comunitar, specializate în monitorizarea acti-
vității comerciale în sensul respect ării reglement ărilor privind concuren ța, dar și a depistării
înțelegerilor concertate și a altor practici neconforme cu legisla ția în vigoare, în analizarea
acestora, dar mai ales în deturnarea lor.
La nivel na țional, interesul cu privire la trasarea unor direc ții clare, în concordan ță cu
tendințele legislative ale altor state, dar și cu cele de la nivel interna țional, a ap ărut o dată cu
trecerea la o economie de pia ță liberă și se manifest ă și în prezent, concuren ța fiind o parte
important ă a economiei, a mediului de afaceri românesc.
Modificările legislative care au ap ărut de-a lungul timpului în legisla ția internă și-au
propus să reformeze legisla ția în domeniul concuren ței în sensul alinierii cu normele în

8 Dreptul european al concuren ței • Note de curs. Practic ă judiciară
vigoare la nivelul Uniunii Europene dar și cu luarea în c onsiderare a obiectivelor politicii de
concurență din România1.

1.2. Conceptul de „concuren ță”

1.2.1. Concuren ța ca necesitate obiectiv ă într-o economie de pia ță
Din punct de vedere etimologic, verbul „ a concura ” este definit ca fiind ac țiunea de
„A participa la un concurs”, „A tinde spre acela și rezultat, a duce spre acela și scop”, „A (se)
lupta pentru întâietate în comer ț; a(-și) face concuren ță” și a fost preluat din termenul în
limba francez ă concourir care, la rândul s ău, provine din verbul latin concurrere2.
Ca definiție general ă, substantivul „concuren ță” presupune existen ța unor entit ăți care
caută să întreacă pe cineva, țintind spre acela și scop3.
Așadar, concuren ța presupune desf ășurarea unor activit ăți de acela și tip, de c ătre
persoane ce de țin același set de calit ăți și competen țe, în scopul unic de a dobândi un câ știg.
Conceptul de „concuren ță” apare astfel ca fiind strâns legat de cel de „competiție”.
Chiar dac ă prima tendin ță de asociere a no țiunii de „concuren ță” este cu o activitate
sportivă, concuren ța există în fiecare domeniu, aspect al vie ții și societății umane.
Putem afirma despre concuren ță că este for ța regulatoare cea mai important ă a
economiei de pia ță.
În sens general, prin concurență se înțelege o confruntare între tendin țe adverse, care
converg spre acela și scop4.
Din punct de vedere economic, concuren ța este întotdeauna legat ă de tranzac ții pe o
anumită piață, de cerere și ofertă, ca procese ce intervin în activit ățile de comer ț.
„Concuren ța conduce la continua perfec ționare și eficientizare a produc ției. Ea
determină producătorul să elimine risipa și sa scadă costurile, astfel încât s ă vândă la un preț
mai mic decât al ții. Îi elimin ă pe cei ale c ăror costuri r ămân ridicate și face astfel încât s ă
concentreze produc ția în mâinile acelora ale c ăror costuri sunt mai mici” (Clair Wilcox)5.
Concuren ța se poate realiza atunci când exist ă libertatea de a p ătrunde pe o pia ță și
când, în acela și timp, pe acea pia ță există mai mulți vânzători.
Concuren ța constituie mijlocul necesar prevenirii și/sau diminu ării puterii economice
concentrate în mâinile statului, ale persoanelor și întreprinderilor private.
Necesitatea principal ă căreia orice economie trebuie s ă-i facă față este alocarea resur-
selor sale într-un mod în care s ă îi satisfac ă cel mai bine pe membrii societ ății, fie ace știa
atât produc ători, cât și consumatori economici (produc ători sau cump ărători).
Concuren ța este unul dintre factorii importan ți ce acționează asupra agen ților econo-
mici, astfel încât ace știa să-și adapteze oferta la cerere. Pe o pia ță liberă, concuren ța acțio-
nează în strâns ă legătură cu prețul. Agenții economici produc ători pe o pia ță liberă au

1 V . Mircea, Legislația concuren ței. Comentarii și explicații, Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2012, p. 9.
2 http://dexonline.ro/definitie/concura
3 http://dexonline.ro/definitie/concurenta
4 Theodor Mrejeru, Dumitru Andreiu Petre Florescu, Regimul juridic al concuren ței. Doctrin ă și jurispruden ță,
Ed. All Beck, Bucure ști, 2003, p. 1.
5 Clair Wilcox, Competition and Monopoly in American Industry , Greenwood Press, 1970, p. 18.

Considera ții generale 9
intenția ca, prin intermediul concuren ței cu ceilal ți producători, să obțină maximizarea
profitului, prin minimizarea costului, pre țului și creșterea calit ății bunurilor produse.
Economia de pia ță liberă se identific ă cu economia de pia ță modernă și se bazeaz ă pe
conservarea principiului libert ății de concuren ță. Aceasta este reglementat ă printr-o serie de
acte normative care au ca efect reprimarea abuzurilor de la regulile normalit ății concuren ței.
Concuren ța, ca fenomen economic, se manifest ă cu precădere pe pie țele libere, în țările
cu economie de pia ță, descentralizat ă.
Într-o altă viziune, concuren ța este în cadrul unei economii de pia ță un fenomen
spontan, care are loc în cadrul rela țiilor economice și care produce la cea mai bun ă
alocare a resurselor economice – ma terii prime, resurse financiare și umane – și la cea
mai optim ă satisfacere a nevoilor consumator ilor (fiecare dintre noi). Concuren ța este
un fenomen spontan și este bazat ă pe legi economice, dintre cea mai important ă este
cunoscută și acceptat ă de toți – legea cererii și a ofertei1.
Referitor la acest fenomen au ap ărut mai multe teorii și puncte de vedere prin care s-au
stabilit func țiile și obiectul concuren ței în domeniul economic și comercial.
Mai mult decât atât, a ap ărut ideea de a limita anumite practici abuzive, aceasta deoa-
rece, la fel ca în orice competi ție, există anumiți agenți economici care î și doresc controlul
pieței și îl obțin în moduri ilicite, îngr ădind libertatea concuren ței.
În ceea ce prive ște conceptul de „concuren ță pură și perfectă”, modelul teoretic al
concurenței, acesta comport ă în doctrin ă mai multe defini ții, însă niciuna dintre ele nu este
unanim acceptat ă.
Din punct de vedere economic, concuren ța prezintă o multitudine de defini ții, majo-
ritatea create de doctrin ă.
Însă, întrucât concurența se manifest ă la nivel mondial, am ales s ă ne oprim asupra
modului în care aceasta a fost definit ă și reglementat ă de către Organiza ția de Cooperare
Economic ă și de Dezvoltare (OEC D), organism interna țional ce militeaz ă pentru crearea
unui climat economic și de afaceri optim pentru statele membre și nu numai, astfel:
concurența exprimă situația de pe o pia ță în care firme sau vânz ători se lupt ă în mod
independent pentru a câ știga clientela cump ărătorilor, în scopul de a atinge un obiectiv
economic, de exemplu, profituri, vânz ări și/sau împ ărțirea pieței. În acest context,
concurența este adesea echivalent ă cu rivalitatea, o ri valitate care poate s ă se refere la
prețuri, calitate, servicii sau combina ții ale acestor sau altor factori pe care clien ții îi
prețuiesc.
Concuren ța reprezint ă un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate
de către unii comercian ți, de a aloca resursele pentru anumite utiliz ări necesare societății, de
a determina profesioni știi să producă bunuri de calitate la costuri reduse și în cantit ățile
solicitate de consumatori, de a stimula introducerea inova țiilor tehnologice. De aceea,
concurența trebuie privit ă ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra vie ții economice
și sociale în ansamblul s ău.
Din perspectiva juri știlor, în principiu, prin concurență se înțelege lupta dus ă, atât pe
plan național cât și internațional, între firme capitaliste de produc ție, comerciale, bancare

1 M. Bulancea, C. Butacu, A. Claici ș.a., Ghid pentru practicieni în dreptul concuren ței, Ed. C.H. Beck,
București, 2014, p. 7.

10 Dreptul european al concuren ței • Note de curs. Practic ă judiciară
etc., în scopul realiz ării unor profituri cât mai mari, ca urma re a acapar ării unor segmente
tot mai largi, pe pia ță și, în consecin ță, a sporirii volumului de afaceri.
În lumina modific ărilor introduse de Codul civil din 2011, în care au fost înglobate și
prevederile de drept comercial, ce reglementeaz ă activitățile de comer ț realizate de
persoanele fizice sau juridice, propunem urm ătoarea defini ție pentru conceptul de
„concuren ță”, respectiv aceea de a fi confruntarea dintre profesioni știi cu activit ăți
similare, exercitat ă pe o pia ță relevant ă, în vederea atragerii de clientel ă, în scopul
obținerii de profit.
Considerăm necesar a se utiliza no țiunea de „profesionist”, având în vedere c ă, la
intrarea în vigoare a Codului civil curent, no țiunea de „comerciant” a fost înlocuit ă cu cea
de „profesionist”1.
Pentru a diferen ția profesioni știi care desf ășoară activități civile de cei care
desfășoară activități comerciale, în doctrin ă dar și în practic ă se utilizeaz ă și noțiunea
de „profesioni ști comercian ți” cu referire la ceea ce se în țelege, din punct de vedere
economic, prin agen ți economici.

1.2.2. Func țiile concuren ței economice și comerciale
Concuren ța în plan economic este necesar ă deoarece devine o condi ție esențială a
alocării eficiente a resurselor atrase în mecanismul pie ței, dar și pentru c ă motiveaz ă
întreaga activitate a agen ților economici.
Referitor la func țiile care pot fi atribuite concuren ței economice și comerciale, trebuie
precizat c ă acestea rezult ă chiar din defini țiile date conceptului de-a lungul timpului.
Astfel, cele mai importante func ții ale concuren ței economice și comerciale sunt
următoarele:
1. Concuren ța economic ă și socială faciliteaz ă participarea pe pia ța liberă a
tuturor produc ătorilor de bunuri și servicii, aceasta deoarece to ți au aceea și șansă
inițială de a dezvolta produse ori servicii performante, atr ăgătoare pentru clientel ă.
Totodată, prin concuren ță se descoper ă mărimea și structura optim ă a activității desfășurate
de un agent economic, mărimea și structura care pot men ține cel mai u șor costul pe
unitatea de produs sau serviciu, la un nivel cât mai mic . Spre deosebire de alte sisteme
economice, economia de pia ță nu mandateaz ă și nu limiteaz ă tipurile de firme c ărora li se
permite să intre în competi ție. Este permis ă orice form ă legală de organizare a activit ății
economice, condi ția reușitei pentru orice firm ă fiind eficien ța în raport cu costurile2.
2. Concuren ța economic ă și socială stimuleaz ă progresul societ ății, în general, și al
celui tehnic, în special, deoarece ofer ă perspectiva ob ținerii de profituri îns ă doar
pentru agen ții economici care vor aloca resurse în vederea dezvolt ării noilor
tehnologii . Concuren ța oferă un puternic motiv de a dezvolta produse performante și de a
descoperi metode de a produce cu un cost mai sc ăzut. Nu se poate cunoa ște cu precizie care

1 A se vedea art 3. alin. (2) Cod civil: „Sunt considera ți profesioni ști toți cei care exploateaz ă o
întreprindere”.
2 E. Radu, Definiția, funcțiile și instrumentele concuren ței, http://eugenradu2.blogspot.ro/2011/01/
definirea-functiile-si-instrumentele.html

Considera ții generale 11
vor fi noile dorin țe ale consumatorilor sau ca re tehnologie de fabrica ție va conduce la
minimalizarea costurilor pentru unitatea de produs. Întreprinz ătorii sunt liberi s ă introducă
în fabrica ție un nou produs sau s ă foloseasc ă o tehnologie de fabrica ție mult mai
promițătoare decât cele utilizate pân ă în prezent, îns ă au nevoie de sprijinul investitorilor
care doresc s ă le pună la dispozi ție fondurile necesare . În economia de pia ță funcționează
libertatea de a alege atât a întreprinz ătorilor, cât și a celor care ar putea s ă-i susțină.
Concuren ța conștientizează pe întreprinz ători, cât și pe investitori, c ă trebuie s ă-și asume
responsabilitatea aducerii pe pia ță a produselor respective, de a le oferi la pre țul
fundamentat (de ofert ă), în raportul cu cerin țele reale ale pie ței.
Pentru un agent economic produc ător, condi ția de a reu și pe o pia ță concuren țială o
constituie anticiparea, identificarea și rapida adaptare a ideilor novatoare . Prin competi ția
continuă între agen ții economici, concuren ța deschide perspective de profituri pentru to ți
participan ții la jocul pie ței, favorizându-i pe cei buni și foarte abili și izolându-i pe cei slabi,
pe cei care nu reu șesc să se adapteze la cerin țele pieței1.
3. Concuren ța economic ă și socială are un rol important în ajustarea autonom ă a
cererii și ofertei în toate domeniile economice și comerciale. Comercian ții pot
influența, prin produsele oferite, cererea pe pia ță. Concuren ța stimuleaz ă preocupările
pentru cre șterea, diversificarea, îmbun ătățirea calității ofertei de m ărfuri, pentru adaptarea ei
la dinamica cerin țelor pieței. Pe pie țele dominate de ofert ă („piața vânzătorilor”), strategia
competițională determin ă firmele s ă se particularizeze fa ță de rivali. Pe pie țele dominate de
cerere (,,pia ța cumpărătorilor”), în rela țiile cu clien ții potențiali, se urm ărește specializarea
într-un sector individualizat al cererii. Concuren ța regleaz ă piața prin mecanismul
prețurilor, orientând fluxurile de factori de produc ție și inițiativa privat
ă spre acele ramuri și
sectoare ale economiei care produc utilit ăți recunoscute social2.
4. Concuren ța economic ă și socială influențează prețul mărfurilor determinându-i
scăderea, propor țional cu cre șterea volumului de produse similare sau, dimpotriv ă
majorarea în caz de lips ă a produsului . Aceasta se poate explica prin faptul c ă un preț
rezonabil atrage o mas ă mare de clien ți, ajungându-se astfel la un volum mai mare al
desfacerii pentru c ă un preț mai mic, accesibil celor mul ți, sporește cererea, creeaz ă
condițiile pentru o produc ție de serie mare
3.

1.3. Factorii fundamentali implica ți în organizarea și desfășurarea
concuren ței

Abordarea problematicii concuren ței presupune trasarea unor re pere definitorii pentru
acest domeniu, atât din punct de vedere terminologic cât și din punct de vedere al

1 E. Radu, Definiția, funcțiile și instrumentele concuren ței, http://eugenradu2.blogs pot.ro/2011/01/defi
nirea-functiile-si-instrumentele.html
2 E. Radu, op. cit. , http://eugenradu2.blo gspot.ro/2011/01/def inirea-functiile-si-instrumentele.html
3 Lazăr Valerică, Concuren ța neloială. Răspunderea juridic ă pentru practicile anticoncuren țiale din
domeniul economic și faptele abuzive de concuren ță comercial ă care se s ăvârșesc pe teritoriul României ,
Ed. Universitar ă, București, 2008, p. 18.