CONF.UNIV.DR.EC. MITU NARCIS EDUARD ABSOLVENT: DRĂGH ICI ȘTEFANIA -ANDREEA CRAIOVA 2017 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI… [613700]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: LA ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTO R ȘTIINȚIFIC:
CONF.UNIV.DR.EC. MITU NARCIS EDUARD

ABSOLVENT: [anonimizat] 2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: LA ZI

ROLUL, NECESITATEA ȘI MODALITĂȚILE
PRACTICE DE IMPLEMENTARE A TRANSPARENȚEI
BUGETARE LA NIVEL LOCAL

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
CONF.UNIV.DR.EC. MI TU NARCIS EDUARD

ABSOLVENT: [anonimizat] 2017

3
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4

CAPITOLUL I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
ASPECTE GENERALE PRIVIND NOȚIUNEA DE TRANSPARENȚĂ BUGETARĂ ………….. 6
1.1. Definirea și prezentarea noțiunii de transparență bugetară ………………………….. ………. 6
1.2. Cauzele lipsei transparenței bugetare ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.3. Necesitatea implementării transparenței bugetare ………………………….. …………………… 9
1.4. Măsuri întreprinse pentru realizarea transparenței bugetare ………………………….. ….. 10
1.5. Instrumente de punere în aplicare a transparenței decizionale și liberul acces la
informația de inter es public ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
1.6. Soluții care ar putea revoluționa administrația publică – Modalități de realizare a unei
transparențe sporite ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14

CAPITOLUL II. MODALITĂȚI DE REALIZARE A TRANSPARENȚEI BUGETARE LA
NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.1. Aspecte generale privind transparența bugetară la nivel mondial ………………………….. … 15
2.2. Aspecte generale privind transparența bugetară la nivelul României ………………………… 17
2.2.1. Bugetarea deschisă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 17
2.2.2 . Bugetarea participativă ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
2.3. Platforme on -line prin care se realizează transparența bugetară la nivelul României ….. 24
2.3.1. Platforma online www.transparenta -bugetara.gov.ro ………………………….. …………… 24
2.3.2. Platforma online openbudget.ro ………………………….. ………………………….. ……………. 28
2.4. Recomandări în materie de tra nsparență bugetară la nivelul României …………………….. 31
2.5. Perspective de viitor la nivel internațional ………………………….. ………………………….. ……. 32

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 38

4

Introducere

La baza oricărei activități, a oricărui serviciu și a oricărei cheltuieli se află un buget.
Atât o gospodărie sau o companie, cât și statul își justifică și își echilibrează veniturile și
cheltuielile printr -un buget, care devine indicatorul bunăstării și al nivelului de trai, mai ales
atunci când este vorba despre bugetele locale sau despre bugetul de stat. Acestea din urmă au
un statut special, deoarece se referă la cheltuirea banului public pentru bunul mers al
societății. Astfel, contribuabilii, cei care sponsorizează bugetul, trebuie implicați în stabilirea
priorităților de investiții și trebuie informați cu privire la cuantumul veniturilor ș i al
cheltuielilor anuale.
Având în vedere aceste considerente, în cadrul lucrării de față ne -am îndreptat atenția
către o temă de mare interes în acest sens. Tema abordată în cadrul acestei lucrări se referă la
transparența bugetară, modul în care aceast a poate fi asigurată, tehnici și metode pentru
asigurarea transparenței bugetare la nivel național și globalizarea tehnicilor aplicate în diferite
state pentru a beneficia fiecare dintre acestea de experiența în materie a celorlalte state.
Necesitatea abor dării transparenței bugetare la nivelul bugetelor publice, indiferent de
nivelul ierarhic, a pornit de la nemulțumirile cetățenilor privind modul în care erau cheltuiți
banii colectați la bugete sub formă de impozite și taxe. Numeroasele acte de corupție d epistate
în tot mai multe state a făcut ca neîncrederea cetățenilor în administrația publică să crească.
Alți factori care au acționat concomitent au fost: lipsa de profesionalism a birocraților publici,
birocrația excesivă, derularea greoaie a procedurilo r administrative, aglomerația, confuziile
sau erorile angajaților, lipsa de informare în rândul publicului.
Toți acești factori au condus la o nemulțumire totală din partea cetățenilor. În vederea
eliminării acestor nemulțumiri tot mai multe state, colecti vități locale, organizații medicale și –
au manifestat interesul pentru stabilirea unor măsuri și tehnici prin care cetățenii să înțeleagă
tot mai bine ce se întâmplă cu banii lor. În acest fel a luat naștere termenul de transparență
bugetară și participativ ă.
Înainte de a aborda această temă ne -am pus o serie de întrebări: Ce este transparența
bugetară? Care sunt cauzele ce conduc la lipsa acestei transparențe? Care sunt motivele ce
impun aplicarea unor principii de transparență bugetară? Care sunt măsurile de aplicat pentru
asigurarea transparenței bugetare și care sunt instrumentele pentru îndeplinirea acestor
obiective? Cum se realizează transparența bugetară la nivel internațional, dar mai ales la
nivelul României? Care sunt platformele în materie de tran sparență bugetară de la nivel
național? Care sunt perspectivele în materie de transparență bugetară deschisă și participativă
de la nivel internațional?
În vederea obținerii unor răspunsuri cât mai pertinente la aceste întrebări, lucrarea a fost
structurat ă pe două mari capitole, fiecare dintre acestea vizând să ofere cât mai multe
informații cu privire la tema abordată.
Primul capitol al lucrării este intitulat „Aspecte generale privind noțiunea de
transparență bugetară” a fost destinat prezentării aspect elor teoretice legate de problema
analizată – ce este transparența bugetară, care sunt cauzele lipsei acesteia, dar mai ales
necesitatea implementării sale, care ar fi măsurile de întreprins pentru realizarea unei
transparențe bugetare, precum și instrumen tele utilizate în acest sens.
Capitolul II al lucrării este intitulat „Modalități de realizare a transparenței bugetare la
nivel național și internațional” a fost destinat stabilirii și identificării diverselor instrumente
utilizate la nivel național și in ternațional pentru realizarea unei transparențe bugetare deschise
și participative.
De asemenea, prezentul lucrare își propune să arate care este stadiul actual al publicării
datelor bugetare în România, analizând legislația, practica și inițiativele în do meniu în raport
cu standardele și inițiativele internaționale. Lucrarea se finalizează cu o serie de recomandări

5
de politici publice care ar aduce un grad mai mare de transparență și ar crește implicarea
cetățenilor în procesul bugetar. Pornind de la ideea că felul în care se cheltuiește banul public
reflectă nivelul de dezvoltare al unei societăți și bunăstarea populației, am considerat că
bugetarea deschisă și participativă este premisa care duce la o gestionare eficientă și
transparentă a fondurilor publ ice, în concordanță cu nevoile populației.
Scopul acestei lucrări este acela de a analiza măsura în care autoritățile publice aduc la
îndeplinire prevederile legislative în domeniu, respectiv Legea nr 544/2001 privind liberul
acces la informațiile de inter es public , publicată în Monitorul Oficial nr 663 din 23 octombrie
2001 . Acest act normativ este extrem de important deoarece stabilește cadrul legal pentru
relațiile care se stabilesc între cetățenii unui stat și organele centrale ale statului. În aceste
condiții se poate discuta despre transparentizarea si responsabilizarea instituțiilor publice și
participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor.
De asemenea, în cadrul lucrării se urmărește stabilirea modului în care aplicarea
principiilor de tr ansparență conduc la îmbunătățirea performanțelor instituțiilor publice.

6
CAPITOLUL I.
ASPECTE GENERALE PRIVIND NOȚIUNEA DE TRANSPARENȚĂ
BUGETARĂ
1.1. Definirea și prezentarea noțiunii de transparență bugetară

Transparența urmărește asi gurarea unui acces mai larg al cetățenilor la informațiile și
documentele aflate în posesia instituțiilor statului, participarea cetățenilor la procesul
decizional și asigurarea legitimitătii, eficacității și responsabilității administrației față de
cetățe an. Conceptul de transparență a procesului decizional derulat în instituții se referă la
asigurarea accesului cetățenilor la documentele aflate în gestiunea instituțiilor statului precum
și la consultarea cetățenilor cu privire la adoptarea unor reglementă ri. Transparența, în sens
larg, se referă la accesul liber la informație de orice fel, la posibilitatea de a opta sub orice
formă.
Din punct de vedere legislativ, noțiunea de transparență bugetară se supune
prevederilor următoarelor acte legislative:
 Decla rația Universală a Drepturilor Omului , în cadrul articolului 19
menționează că „ orice persoană are dreptul la libertatea opiniei și a expresiei, acest drept
include libertatea de a susține opinii fără nici o interferență și de a calcula, primi și răspândi
informații și idei prin orice mijloc, indiferent de frontiere”;
 Constituția României în cadrul articolului 3 1 menționează că „ dreptul persoanei
de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit… Autoritățile
publice, potrivit compe tențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a
cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ”;
 Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
publicată în Monitorul Oficial nr 663 din 23 octombrie 2001 menționează că: „ Accesul liber
și neîngradit al persoanei la orice informație de interes public, definite astfel prin prezenta
lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autorități
publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate
ale Parlamentului României”.
Consultarea și implicarea celor interesați, respectiv a cetățenilor, în procesul de
adoptare a deciziilor reprezintă forma de aplicare exactă a principiului transparenței, proces ce
ar avea ca și consecințe creșterea încrederii în legile și reglementările adoptate. Creșterea
încrederii în legile adoptate au ca rezultat efecte pozitive asupra dezvoltării economice și
menținerea unor relați i de colaborare între aparatul guvernamental și societate1.
Procesul de asigurare a transparenței bugetare este unul dinamic. În funcție de
rigurozitatea și de gradul de respectare a prevederilor stabilite de legislație este influențat
gradul de realizare a transparenței bugetare2.
Se poate pune întrebarea: Dar c ine este administrația publică? Legea care
reglementează noțiunea de transparență decizională este Legea n r 52/2003 privind
transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial nr 70 din 3
februarie 2003 . Instrumentele pe care le are la dispozitie și cadrul legal de desfășurare a
activității, fac ca activitatea de asigurare a transparenței bugetare să fie una extrem de
importantă, dar mai ales implicațiile lipsei acesteia din activitatea practică.
Conceptul de transparență bugetară vine să întărească ideea unei colaborări continue,
pe de o parte, între cetățenii membri ai unei societăți, iar pe de altă parte între aceștia și
instituțiile publice centrale sau locale. Păreri le celor două părți în acest proces sunt extrem de
importante, în primul rând pentru că reprezintă premisa implicării în procesul de realizare al

1 Alexandru, I., Cărăușan, M., Bucur, S., drept administrativ , Editura Universul Juridic, București, 2009;
2 Alistar, V., Transparența decizională în administrația publică , Institu tul Național de Administrație, B ucurești,
2005 , pag 29 ;

7
transparenței bugetare, iar în al doilea rând pentru implementarea lor efectivă într -o societate
care se doreș te a fi democratică.
Pentru realizarea în condiții de transparență, o bună administrație presupune aplicarea
unor principii, astfel3: respectarea legii; l ipsa discriminării și tratamentului egal;
proporționalitatea; consecvența; obiectivitatea; imparțialit atea.
Prin respectarea cel puțin a acestor principii, serviciile administrației publice vor fi de o
calitate superioară și pot asigura o mai bună informare a comunității din care face parte.
Concomitent, organizația Articolul 19 din Londra, Marea B ritani e, prin intermediul
conducătorului său Toby Mendel, a elaborat lucrarea The Public’s Right to Konw: Principles
on Freedom of Information Legislation4. Această lucrare a fost elaborată cu scopul de a stabili
un set de principii în baza cărora să fie stabili t gradul de acces al populației la informațiile cu
privire la activitatea unei instituții publice. Principiile astfel stabilite vizează:
1) Principiul accesului maxim la informație – orice informație deținută de o
instituție publică trebuie să fie accesibilă publicului, iar excepțiile trebuiesc precis definite;
2) Obligația publicării informației – instituțiile publice nu trebuie să facă doar
accesibile informațiile la cerere, ci și să dea publicității documente de interes public, în limita
capacității și resurs elor de care dispun;
3) Promovarea transparenței administrative – Guvernul și instituțiile publice
trebuie să încurajeze o cultură civică și instituțională a transparenței și să asigure resursele
necesare pentru promovarea publică a următoarelor obiective: ca mpanii de informare publică
privind dreptul de acces la informație; programe de educație publică privind exercitarea
acestui drept; diminuarea culturii secretului în instituții publice prin programe de instruire a
funcționarilor pentru aplicarea legislație i privind accesul la informație.
Transparența din cadrul instituțiilor publice permite oricărui cetățean asupra căruia
produce efecte un act al unei entități publice să cunoască temeiul acesteia. La rândul lor,
entitățile publice primesc de la entitățile s uperioare feed -back constând în evaluarea
amănunțită a activității lor5.
Pentru punerea în aplicare a unei reforme reale și care să producă efecte în cadrul
instituțiilor din administrația publică, pentru creșterea calității serviciilor publice prestate de
către funcționari și stabilirea unei relații între funcționarii publici și cetățeni bazată pe respect,
este necesar ca ambele părți implicate în procesul comunicării, dar mai ales din partea
funcționarilor publici, să depună un efort continuu pentru îndep linirea transparenței bugetare.
În statele democratice, actul de guvernare se bazează pe principiul consimțământului
persoanelor guvernate. În acest context, apare necesitatea și obligativitatea ca funcționarii
publici să fie aleși și numiți de către cetăț eni. Astfel, pentru reușita unei guvernări
democratice este vitală câștigarea și respectarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului6.

1.2. Cauzele lipsei transparenței bugetare

În timp, s -a putut constata că relația dintre administrația publică și ce tățenii pe care îi
deservea a fost una defectuasă, aceea fiind datorată unei serii de cauze . Dintre aceste cauze
menționă m: lipsa de profesionalism a birocraților publici; birocrația excesivă; corupția care
macină întreg sistemul public, dar care oficial n u există; derularea greoaie a procedurilor

3 Chioveanu, Paul, Bucherul, Mădălina (coordonatori), Hrebenciuc, Mioara, Rădulescu, laura, Mazda,
Constantin, Transparența decizională î n România anului 2007 , disponibil pe site -ul
http://www.apd.ro/files/publicatii/Raport_de_monitorizare_cu_privire_la_aplicar ea_si_respectarea_Legii_52_2_
003..pdf . P8;
4 Oraganizația Articolul 19, The Public’s Right to Konw: Principles on Freedom of Information Legislation ,
https://www.article19.org/data/files/pdfs/standards/righttoknow.pdf ;
5 Alistar, Victor, Etica și transpar ența în administrațio publică – suport de curs , București, 2007, pag 12;
6 Alistar, Victor, Etica și transparența în administrațio publică – suport de curs , București, 2007, pag 13 ;

8
administrative; lipsa de profesionalism în relațiile cu publicul; aglomerația; confuziile sau
erorile angajaților; lipsa de informare în rândul publicului.
La momentul actual, diferența dintre cadrul legal – preve derile legii – și modul de
realizare efectiv al activității de transparență decizională din sectorul public este una
însemnată, iar pentru reducerea acestui deficit, transparența bugetară trebuie să devină o
componentă absolut necesară a activității instit uțiilor publice.
Implicațiile corupției în realizarea transparenței la nivelul instituțiilor publice
În ultima perioadă, se constată că fenomenul de corupție tinde să devină o formă de
exprimare a relațiilor dintre sistemul administrativ și cetățenii membr i ai comunității
respective. Prin lipsa de informare a cetățenilor pot să apară carențe în procesul de selectare a
aparatului politic ce vor stabili strategiile de guvernare, încă din faza de selecție a lui. Aceasta
conduce la alegerea unui regim politic u neori ineficient, alteori corupt. Corupția reprezintă o
amenințare pentru democrație , pentru supremația dreptului, echității sociale și a justiției,
erodează principiile unei administrații eficiente, subminează economia de piață și pune în
pericol stabilit atea instituțiile statale7.
Corupția destructurează principiile fundamentale ale statului de drept, demolează
încrederea în mecanismele democrației, slăbește ordinea constituțională. Dacă este să luăm
corelat cu corupția și fenomenele de confuzie și suspic iune, constatăm că acest fenomen
afectează starea de legalitate8.
Fenomenul este prezent în orice țară, chiar și în cadrul celor cu o îndelungată tradiție
în materie. Ceea ce este diferită este intensitatea cu care se manifestă. La nivelul țării noastre,
fenomenul de corupție nu este unul nou, acesta existând chiar și înainte de 1989. În vederea
combaterii acestui fenomen este necesară asigurarea transparenței în procesul decizional și
liberul acces al cetățenilor la informația publică, drepturi care sunt s tabilite prin Constituția
României.
În baza articolului 31 din Constituția României este menționat „dreptul persoanei de a
avea acces la orice informație de interes public”. În acest context, autoritățile publice, în baza
sarcinilor care le revin au obliga tivitatea asigurării informării corecte a cetățenilor asupra
problemelor de natură publică.
Politica anticorupție din programul actual de guvernare vizează o serie de prevederi,
dintre care amintim:
 aplicarea strategiei naționale anticorupție bazată pe apl icarea legilor, politici de
prevenție și monitorizarea și evaluarea acestor politici;
 transparența activității autorităților publice în elaborarea politicilor și în procesul
aplicării lor, prin accesul neîngrădit la informații cu caracter public;
 realizare a unui parteneriat cu societatea civilă care să asigure o participare largă a
cetățenilor la evaluarea dimensiunii politice;
 realizarea alocării fondurilor publice pentru publicitate prin legea privind achiziții
publice;
 elaborarea și aplicarea unui manual standard aplicabil tuturor autorităților publice,
care să prezinte procedurile de prevenție, investigare, intervenție și monitorizare a
faptelor de corupție;
 realizarea unui sistem independent de monitorizare și evaluare a fenomenului de
corupție, inclusi v a implementării strategiei naționale anticorupție.
Creșterea calității comunicării dintre cetățenii săi și organele publice ale unui stat
devine o condiție absolut necesară în contextul unor schimbări economice, sociale, politice și
tehnologice.

7 Programul Național de Prevenire a Corupției, aprobat prin Hotărârea Guve rnului nr 1065/2001, publicat în
Monitorul Oficial nr 728 din 15 noiembrie 2001;
8 Alistar, V., Cocoșatu, M., Dincă, D., Popescu, I, Deontologia funcționarilor publici – suport de curs ,
Departamentul pentru învățământ la distanță, București, pag 61, Interv enția doamnei Rodica Mihaela Stănoiu în
cadrul dezbaterii „Proiectul de Convenție a Consiliului Europei privind corupția”, București, 2001;

9
Implicaț iile birocrației în realizarea transparenței la nivelul instituțiilor publice
Un alt fenomen care se constată ca fiind caracteristic societății de astăzi și care se opune
transparenței publice este cel de birocrației . Acest fenomen este opus democrației pr in faptul
că limitează accesul la procesul de adoptare a deciziilor la nivel public și tendința
funcționarilor publici de a -și stabili și îndeplini propriile interese.
În timp, birocrația a fost percepută ca o formă care favoriza corupția, prin faptul că e ra
utilizată pentru aducerea la îndeplinire a intereselor proprii administrațiilor publice.
Prin diminuarea birocrației, se urmărește asigurarea transparenței activității
administrative, a publicității și a liberului acces la informațiile publice aferente serviciilor,
eliminarea situațiilor de conflict de interese pentru aleși și funcționari, organizarea adecvată a
compartimentelor de strategie, administrare a bugetului și a birourilor de lucru cu publicul,
modificarea procedurilor de avizare prin preluarea sarcinii de obținere a acestora de către
funcționarii administrației.
Dintre măsurile adoptate pentru stoparea birocrației9 menționăm:
 raționalizarea circuitelor documentelor;
 simplificarea procedurilor de emitere de către autoritățile administrative a av izelor,
autorizațiilor sau licențelor necesare desfășurării unor activități specifice (avize de
urbanism, autorizații de construcție);
 înființarea în fiecare instituție din administrația publică a oficiului unic de primire a
solicitării cetățeanului.
Pentr u realizarea liberului acces al cetățenilor la informațiile de interes public, acesta
fiind un drept al cetățeanului și nu o favoare, pot fi întreprinse o serie de măsuri, dintre care
amintim:
 cetățeanul plătește taxe și impozite statului;
 cetățeanul trebu ie să fie responsabil și să vrea să știe cum este gestionat banul
public;
 cei pe care cetățenii i -au ales trebuie să -și respecte promisiunile;
 funcționarii din instituțiile publice sunt în slujba cetățeanului și nu invers;
 administrația publică este din ce în ce mai transparentă;
 pur si simplu este dreptul cetățeanului.

Pentru România asigurarea accesului liber la informația de natură publică prezintă
interes mai ridicat deoarece:
 este un pas major în consolidarea democrației și în reforma administrației p ublice;
 instituționalizează transparența între relațiile dintre cetățean și autoritățile și
instituțiile publice;
 se va produce o schimbare de mentalitate între relația dintre cetățean și funcționarii
publici;
 accesul la informațiile publice va reprezenta regula iar limitarea accesului, excepția.

1.3. Necesitatea implementării transparenței bugetare

Necesitatea implementării transparenței bugetare vine din consecințele pe care aceasta
le generează. Astfel, consecințele lipsei transparenței bugetare se material izează în:
 Încredere scăzută a societății în forța și importanța actelor normative;
 Instabilitate legislativă, ca urmare a modificării sau înlocuirii frecvente a normelor
legislative, fără existența unor consultări publice;
 Apariția mascată a fenomenului d e corupție în sectorul public.

9 Alistar, V., Cocoșatu, M., Dincă, D., Popescu, I, Deontologia funcționarilor publici – suport de curs ,
Departament ul pentru învățământ la distanță, București, pag 61, Intervenția doamnei Rodica Mihaela Stănoiu în
cadrul dezbaterii „Proiectul de Convenție a Consiliului Europei privind corupția”, București, 2001, pag 92;

10
Pentru evitarea acestor consecințe, fenomenul de transparență bugetară trebuie
accentuat, aceasta fiind una dintre premisele necesare pentru combaterea fenomenului de
corupție10.
Această instabilitate în domeniul legiferării a pare ca urmare a adoptării continue de legi,
fără însă a abroga altele anterior emise. Această situație aduce cetățeanul în fața faptului de a
nu mai ști cărei legi să se supună sau două legi pe aceeași problematică să fie contradictorii.
În ultimii 20 de ani, acest fenomen s -a manifestat în nenumărate rânduri, conducând la
apariția unei adevărate „orgii legislative”11.
Transparența bugetară are rolul de a preveni și limita acțiunile ce afectează integritatea
publică, respectiv actele de corupție, dar și măs urarea performanței administrației publice
locale – capacitatea administrativă. Pentru desfășurarea unei activități eficiente, este necesar
să existe transparență în toate etapele și procedurile procesului bugetar – premergătoare,
concomitente și ulterioar e adoptării deciziei bugetare. Procesul de transparență bugetară este
limitat doar de necesitatea asigurării confidențialității anumitor informații în scopul protejării
unor interese specifice domeniului siguranței publice, prevenirii infracțiunilor, prote jării
monezii și a creditului, a intimității.
Problemele de integritate apar atunci când interesele unei persoane/funcționar public/
ales local periclitează interesele generale ale autorităților publice. Această situație poate fi
prevenită prin liberul acc es al cetățenilor la informație, prin accesul mass -media și al altor
instituții la sistemul administrativ, adică deschidere și transparență. România nu este singura
țară care se confruntă cu problema integrității .

1.4. Măsuri întreprinse pentru realizarea tran sparenței bugetare

În mod concret, pentru realizarea transparenței în sectorul public, trebuie întreprinse o
serie de măsuri12, astfel:
1. Informarea din oficiu a persoanelor asupra intereselor de ordin public care
urmează să fie dezbătute de autoritățile adm inistrației publice centrale sau locale, precum și
asupra proiectelor de acte normative. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui obiectiv, este
necesar ca autoritățile administraț iei publice să permită cetățenilor să participle active la
procesul de adopt are a deciziilor. Acest lucru presupune deschidere din partea autorităților
publice locale prin informarea constantă a cetățenilor săi cu privire la problema dezbătută,
astfel încât aceștia să fie capabili să își exprime propria părere. Printre măsurile de acest tip
menționăm:
 Informarea publicului – afișare și transmitere – cu privire la actele legislative ce
urmează a fi dezbătute conform legii;
 Organizarea de către administrația publică de dezbateri publice la cererea scrisă a
unei organizații legal con stituite;
 Acordarea de către consilierii locali de audiențe la solicitarea celor interesați;
 Punerea la dispoziția publicului a ședințelor consiliului local;
 Organizarea de întâlniri între primari și cetățenii unei colectivități, în afara orelor
de audineț ă, cu scopul informării cu privire la problemele locale;
 Participarea, în calitate de invitați, în cadrul ședințelor consiliului local a
persoanelor interesate de o anumită problematic discutată în cadrul ședinței respective.
Alegerea cetățenilor care vor participa la astfel de ședințe se face indiferent de rasă,

10 Bularda, D., Chioveanu, P., Pop, A., Preda, O., Presada, F., Buna guvernare la români, Ghid de bune practici
pentru consolidarea bunei guvernări locale , București, 2008;
11 Vida, Ioan, Legistică formală , Editura Lumina LEx, București, 2006, pag 23;
12 Alistar, V., Transparența decizională în administrați a publică , Institu tul Național de Administrație, B ucurești,
2005 , pag 6 ;

11
naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau
origine socială13.
În conformitate cu prevederile legii 52/2003 privind liberul acces la informațiile de
interes public, în România este permis accesul, în orice instituție publică, a publicului în
procesul de adoptare al deciziilor, în condiții de asigurare a unei maxime operativități.
Aducerea la îndeplinire a acestui fapt se poate realiza pe două mari direc ții. Prima direcție se
referă la adoptarea măsurilor necesare care să permită informarea publicului cuprivire la
proiectele ce se doresc a se adopta. Cea de -a doua direcție de acțiune se referă la sprijinirea
cetățenilor în exercitarea drepturilor lor, res pectiv dreptul de liber acces la informațiile de
interes public14.
 Libertatea de exprimare a participanților invitați în cadrul dezbaterilor publice.
2. Consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților
publice, în proces ul de elaborare a proiectelor de acte normative;
3. Participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administative și în procesul de
elaborare a proiectelor de acte normative.
Existența fenomenului de transparență decizională la nivelul instituțiilor pu blice este
absolut necesară pentru menținerea echilibrului între părțile participante la procesul de
informare publică, dar mai ales participarea cetățenilor la adoptarea deciziilor administrative
optime.
În sensul participării eficiente a publicului la ad optarea deciziilor, a menținerii unui
echilibru între cetățeni și instituțiile publice și realizarea unei bune administrații este necesar
ca cetățenii să beneficieze de o informare corectă, echilibrată, obiectivă și pertinentă legată de
problema care se do rește a se reglementa.
Informațiile pe care instituțiile publice trebuie să le pună la dispoziția clienților se pot
grupa în două mari categorii15, și anume:
a) Informații publice sunt informații care nu prezintă nici o restricție din punct de
vedere al dispon ibilității pentru publicul interesat;
 Informații cu caracter limitat se referă la acele informații care, în funcție de
conținutul lor, sunt disponibile pentru cetățeni în diferite măsuri. Astfel, această categorie se
poate împărți l a rândul ei în mai mult e subcategorii, astfel: date personale; informații
clasificate; alte informații secrete; informații privind activitățile comerciale sau financiare.
Într-o societate democratică, disponibilitatea informației reprezintă condiția esențială
pentru o bună funcț ionalitate. Lipsa transparenței în viața politică și în actul de guvernare
reprezintă unul dintre obstacolele cele mai greu de depășit către o societate democratică, în
care cetățenii să aibă încredere în oamenii politici și în guvernanți. De aceea, accesu l
neîngrădit al cetățenilor la informația de interes public și participarea lor la luarea deciziilor
sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei guvernări democratice și
responsabile16.
Astfel, putem concluziona că informațiile care sunt puse la dispoziția cetățenilor le
permit acestora să fie informați cu privire la normele legislative care se doresc a fi adoptate de

13 Alistar, V., Transparența decizională în administrația publică , Institu tul Național de Administrație, B ucurești,
2005 , pag 13 ;
14 Regulation (EC) No 1049/2001 of the European Parliam ent and of the Council, Ofic ial Journal of 31,05,2001
of the European Communities L 145/43, disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/register/pdf/r1049_en.pdf;
15 Chioveanu, Paul, Bucherul, Mădălina (coordonatori), Hrebenciuc, Mioara, Rădulescu, l aura, Mazda,
Constantin, Transparența decizională în România anului 2007 , disponibil pe site -ul
http://www.apd.ro/files/publ icatii/Raport_de_monitorizare_cu_privire_la_aplicarea_si_respectarea_Legii_52_2_
003..pdf . P12 ;
16 Chioveanu, Paul, Bucherul, Mădălina (coordonatori), Hrebenciuc, Mioara, Rădulescu, laura, Mazda,
Constantin, Transparența decizională în România anului 2007 , disponibil pe site -ul
http://www.apd.ro/files/publicatii/Raport_de_monitorizare_cu_privire_la_aplicarea_si_respectarea_Legii _52_2_
003..pdf . P12 ;

12
către instituțiile publice, iar pe de altă parte le permite cetățenilor să participe în mod activ la
adoptarea decizii lor în condiții de maximă eficiență.
În România, necesitatea realizării unei transparențe bugetare crescute este determinată
de faptul că cea mai mare parte a actelor normative adoptate la nivel de țară revine puterii
executive. Astfel, ordonanțele și ordo nanțele de urgență servesc Guvernului pentru adoptarea
directă de norme. Proiectele de legi sunt inițiate de către Guvern, transmise în Parlament
pentru adoptare, iar ulterior, după adoptarea acestora, sunt redactate de către instituțiile
administrației pu blice, în vederea aplicării lor în practică.
De altfel, pentru punerea în aplicare a legilor și a ordonanțelor de urgență aprobate de
către Parlament, există o serie de alte instituții publice ale administrației, fie centrale, fie
locale, care adoptă sau m odifică în mod continuu o serie de acte și norme legislative. În
fiecare dintre procesele amintite anterior, se constată lipsa de implicare a cetățenilor în
procesul de adoptare a actelor legislative, cetățeni care sunt direct afectați de implicațiile
acestora.
În aceste condiții, pentru realizarea transparenței în actul decizional și participarea
activă a cetățenilor la adoptarea legilor este necesar cunoașterea modului de administrare a
întregii activități a administrației publice. Pentru aceasta sunt uti lizate o serie de instrumente
de către administrația publică – centrală și locală – prin care se pun la dispoziția cetățenilor
informații cu privire la activitatea desfășurată în serviciul acestora.
Instrumentele care se pot utiliza pentru asigurarea tran sparenței bugetare vizează:
 Asigurarea accesului cetățenilor la informațiile de interes public;
 Participarea cetățenilor la elaborarea de acte normative și la ședințele publice.
Ca formă de asigurare a transparenței bugetare, implicarea cetățenilor în viaț a
organelor administrative statale reprezintă procesul prin care preocupările, nevoile și valorile
cetățenilor sunt încorporate în procesul de luare a deciziilor în cadrul administrației publice
locale17. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui obiectiv, p ot fi folosite mai multe
instrumente.
Implicarea cetățenilor în procesul de adoptare al deciziilor prezintă o serie de avantaje,
dintre care:
 Restabilește și construiește încrederea între administrația publică și cetățeni;
 Ajută administrația să identifice nevoile comunității mai repede și cu o satisfacție
mai mare pentru cetățeni;
 Oferă gratuit administrației publice informații în legătură cu deciziile ce trebuie
luate;
 Conduce comunitatea către consens și nu către conflict;
 Administrația și cetățenii sunt capabili să abordeze împreuna problemele și
oportunitățile într -un mod cât mai creativ.
Participarea la actul public al cetățenilor ar trebui întemeiat pe o serie de principii,
astfel:
 Publicul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în deciziile ce privesc a cele acțiuni
care le afectează viața;
 Participarea publică implică promisiunea că aceasta va influența decizia;
 Procesul participării publice comunică interesele și vine în întâmpinarea nevoilor
tuturor participanților;
 Procesul participării publice solici tă și facilitează implicarea acestor persoane
potențial afectate;
 Procesul participării publice invită participanți să -și definească modul propriu de
implicare;
 Procesul participării publice arată participanților felul în care contribuția lor a
afectat dec izia;

17 Alistar, Victor, Etica și transparența în administrați a publică – suport de curs , București, 2007, pag 13 ;

13
 Procesul participării publice furnizează participanților informații necesare pentru
ca aceștia să participe într -un mod cât mai semnificativ.
Legea vizând transparența decizională în administrația publică nu ar trebui privită ca
acționând în defavoar ea funcționarilor publici, favorizând cetățenii. Prin realizarea
transparenței bugetare, de fapt, administrațiile publice primesc în mod gratuit informațiile care
le sunt atât de necesare, informații care privesc gradul de satisfacție al cetățenilor legate de
implementarea unui anumit proiect de lege sau act normativ. Având la dispoziție informația
pertinentă, administrația publică poate emite acte decizionale care sunt în concordanță cu
nevoile cetățenilor.
Pe lângă setul de principii stabilite de către or ganizația Articolul 19 care ar trebui să
guverneze transparența bugetară, organizația mai stabilit și o serie de modalități pentru
asigurarea acesteia18, și anume:
1) Definirea limitativă a excepțiilor – informațiile exceptate de la accesul liber
trebuie să f ie strict definite de la caz la caz, iar refuzul de a permite accesul la informație
trebuie să satisfacă un test cu trei dimensiuni:
 informarea respectivă este legată de un interes legitim menționat prin lege;
 accesul la informația respectivă periclitează protejarea acestui scop;
 periclitarea acestui scop este mai importantă decât interesul public de a avea
acces la informația respectivă.
2) Introducerea unor proceduri de facilitare a accesului la informație –
solicitările de acces la informație trebuie proces ate rapid, de compartimente specializate și
existența sancțiunilor și a posibilităților de apel împotriva refuzării accesului trebuie asigurată;
3) Nivelul rezonabil al costurilor accesului la informație – accesul la informație
nu trebuie descurajat printr -un nivel excesiv al taxelor percepute solicitanților;
4) Caracterul public al ședințelor instituțiilor publice – ședintele instituțiilor
publice trebuiesc anunțate în prealabil și să fie deschise publicului, excepțiile de la aceasta
regulă trebuie să fie defini te precis și limitativ;
5) Prioritatea accesului la informație – legea privind accesul la informație trebuie
să stipuleze că orice alt act normativ va fi interpretat în conformitate cu prevederile sale și să
prevină riscul ca regimul excepțiilor să fie extins în mod arbitrar prin alte reglementări;
6) Protecția avertizorilor de integritate – persoanele care reclamă ori sesizează,
cu bună credință, încălcări ale legii nu pot fi sancționate, prin aplicarea unei sancțiuni
inechitabile sau mai severe pentru alte abat eri disciplinare, chiar dacă prin acest fel dau
publicității informații exceptate de la accesul public.

1.5. Instrumente de punere în aplicare a transparenței decizionale și
liberul acces la informația de interes public

În cele ce urmează vom analiza unul di ntre cele mai importante instrumente pentru
asigurarea în condiții optime a transparenței privind informațiile transmise cetățenilor. Astfel,
tot în folosul și pentru beneficiul cetățenilor, au fost înființate Centrele de informare pentru
Cetățeni (CIC) . Scopul pentru care aceste centre au fost înființate aceste centre este acela de a
apropia funcționarii publici de cetățeni prin eliminarea barierelor create de instituționalizarea
serviciilor oferite publicului.
Principiile în baza cărora își desfășoară ac tivitatea aceste centre se referă la informarea
cetățenilor, comunicarea cu aceștia, consultarea și implicarea lor în diverse probleme ce îi
privesc.
Centrele de informare a cetățenilor funcționează ca interfață a administrației publice,
facilitând accesul publicului la serviciile oferite și informațiile deținute de către autoritatea

18 Oraganizația Articolul 19, The Public’s Right to Konw: Principles on Freedom of Information Legislation ,
https://www.articl e19.org/data/files/pdfs/standards/righttoknow.pdf ;

14
publică. Cetățenii pot beneficia de servicii, pot face sugestii și, nu în ultimul rând, pot pune la
dispoziția administrației informații despre evenimentele comunității.
Centre le de informare a cetățenilor prezintă o serie de avantaje și o serie de
dezavantaje . În cele de urmează o să evidențiem principalele avantaje ale acestora. Acestea
sunt:
 realizarea unui nou mod de comunicare cu cetățenii și oferirea de informații
despre p roblemele de urbanism, bugetare sau din alte arii de interes pentru comunitate ;
 oferirea de informații despre modul de aplicare a legilor din diverse domenii
(ocrotirea copilului, drepturile omului etc.);
 cetățenii pot înregistra sesizări privind aspecte a le activității instituției publice (și
nu numai);
 dețin o bază de date bogată în informații, actualizată și eficientă;
 întăresc și sustin capacitatea informațională a administrației locale;
 contribuie la creșterea volumului și calității informațiilor oferi te comunității.
Dacă este să ne gândim la plusul de valoare pe care îl generează, crearea centrelor de
informare a cetățenilor creează avantaje în plus, precum:
 coordonarea și organizarea activității administrației într -un mod care să
corespundă nevoilor și cerințelor membrilor comunității;
 crearea serviciului sau departamentului specializat în acordarea de asistență
cetățenilor, cu promptitudine și profesionalism;
 ierarhizarea și prioritizarea, cu o mai mare acuratețe, a problemelor comunității;
 menținere a unei atitudini mult mai deschise a administrației publice locale față de
cetățean;
 crearea unui indicator al reformei în administrația publică locală, care aduce
cetățeanul în centrul acțiunilor unei administrații.
Dar, ca orice activitate, înființarea c entrelor de informare a cetățenilor generează pe
lângă avantajele amintite anterior și o serie de dezavantaje. Cel mai important dintre
dezavantajele înființării unor centre de informare a cetățenilor este reprezentat de faptul că pot
exista suprapuneri cu sarcinile altor departamente sau servicii din cadrul autoriății publice19.
Scopul final al centrelor de informare a cetățenilor este acela de a asigura buna
desfășurare a procesului de informare, proces care are loc în ambele sensuri, respectiv
cetățean -instituție publică, instituție publică -cetățean. De asemenea, prin înființarea centrelor
de informare cetățenii au acces mai facil la informațiiile cu privire la activitatea instituțiilor în
cauză, atât în format electronic, cât și pe s uport de hârtie. Prin aceasta a ctivitatea instituțiilor
publice devine transparentă, iar cetățenii cunosc modul de folosire a banilor colectați sub
formă de impozite și taxe.

1.6. Soluții care ar putea revoluționa administrația publică – Modalități
de realizare a unei transparențe sporite

Una dintre modalitățile care poate contribui la sporirea transparenței bugetare vizează
utilizarea tehnologiei informaționale, respectiv Tehnologia Informației și Comunicării (TIC).
La nivel mondial, Internetul reprezintă o sursă informațională in epuizabilă. Acesta este
similar unei baze de date la nivel mondial, care poate fi ușor de accesat, utilizat și îmbunătățit,
indiferent de locație. Internetul este o platformă de comunicare, pe care cei interesați intră și
fac schimb de informații. Cadrul prin care se realizează acest schimb de informații este
reprezentat de către site -uri.
În necesitatea de creștere a transparenței decizionale în instituțiile publice, site -urile
trebuie să ofere informații pertinente și reale cu privire la activitatea des fășurată de către

19 Alistar, Victor, Etica și transparența în administrațio publică – suport de curs , București, 2007, pag 12;

15
acestea. Informațiile sunt preluate și interpretate de către cetățeni și restituite acestora sub
formă de sarcini de îndeplinit de instituțiile publice.
Cu toate că avantajele aduse de înființarea unor site -uri pentru instituțiile public e sunt
evidente, se constată că în România utilizarea acestora nu face decât să îngreuneze
comunicarea dintre cetățeni și instituția publică. Aceasta se datorează reducerii interacțiunii
dintre cei doi actori, interacțiune ce se realiza prin discuțiile pur tate de către părți la ghișeele
diverselor departamente administrative20.
Orice instituție publică, dacă ia decizia constituirii unui site, aceasta trebuie să
procedeze la identificarea publicului țintă căruia intenționează să se adreseze și să stabilească
structura site -ului de așa natură astfel încât să corespundă nevoilor cetățenilor și răspundă
cerințelor acestora.
În cadrul administrațiilor publice moderne, care vizează realizarea unei transparențe
decizionale crescute, obiectivele principale sunt dezvo ltarea serviciilor pentru cetățeni,
oferirea de informații de calitate, pertinente, consistente și de calitate. Forma de prezentare a
datelor trebuie să fie una prietenoasă, ușor de înțeles, indiferent de nivelul de pregătire și
instruire al cetățenilor. Î n felul acesta, cetățenii înțeleg mai bine problemele care sunt
dezbătute și pot să -și exprime liber părerea cu privire la problemele dezbătute.
Mediul informațional trebuie să fie capabil să se adapteze în permanent noilor forme
de organizare a activități i, a muncii, de integrare a noilor competențe pentru colectarea,
prelucrarea și organizarea eficientă a informațiilor ce privesc activitatea instituțiilor publice.
Fiecare instituție publică trebuie să aibă un singur site, care să se integreze în sistemul
actual al site -urilor celorlalte instituții publice. Prin existența unui singur site, este eliminată
confuzia cetățenilor și riscul de a încurca site -ul căruia se adresează. Astfel, cetățenii găsesc
pe site -ul unei instituții publice toate instrumentele pe ntru rezolvarea problemelor lor, fără a le
căuta pe mai multe site -uri.
Avantajele oferite de site -uri în scopul realizării transparenței decizionale a instituțiilor
publice comparativ cu mijloacele tradiționale sunt net superioare. Principala utilitate a site-
urilor este posibilitatea de actualizare a datelor puse la dispoziția clienților în timp real.
Publicul trebuie să fie permanent informat asupra activității autorităților publice, atât
în stadiul de evaluare a planurilor de activitate, cât și în mome ntul adoptării și implementării
deciziilor, furnizându -i-se în orice moment informații complete, obiective și consistente de
natură financiară ori în legătura cu misiunea și planificarea strategică a entităților publice.

CAPITOLUL II. MODALITĂȚI DE REALIZ ARE A TRANSPARENȚEI
BUGETARE LA NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

2.1. Aspecte generale privind transparența bugetară la nivel mondial

La nivel mondial, opțiunea pentru bugetare deschisă și participativă este activată de
două motoare esențiale. Pe de o pa rte, nevoia pentru bugetare deschisă și participativă este
generată de presiunea societății civile din țările democratice. Astfel, cetățenii, jurnaliștii și
activiștii cer guvernelor din țările lor intensificarea procesului de deschidere bugetară în
scopul asigurării creșterii și transparenței bugetare. De asemenea, societatea civilă militează și
pentru extinderea acestui proces la nivel internațional.

20 Chioveanu, Paul, Bucherul, Mădălina (coordonatori), Hrebenciuc, Mioara, Rădu lescu, L aura, Mazd a,
Constantin, Transparența decizională în România anului 2007 , disponibil pe site -ul
http://www.apd.ro/files/publicatii/Rap ort_de_monitorizare_cu_privire_la_aplicarea_si_respectarea_Legii_52_2_
003..pdf . P12 ;

16
Un alt motor al deschiderii bugetare și participative este determinat de organismele
internaționale, prec um Fondul Monetar Internațional și băncile de dezvoltare, care impun
țărilor în curs de dezvoltare îndeplinirea unor obiective în materie de transparență bugetară în
scopul creșterii predictibilității și eficienței politicilor publice, dar și ca măsură pen tru
reducerea corupției.
Una dintre aceste acțiuni vine din partea Fondului Monetar Internațional, care în anul
1998 inițiază un prim raport în acest sens denumit „ Manual pentru Transparență Fiscală ”,
raport permanent îmbunătățit. O ultimă variantă a acest ui raport a apărut la sfârșitul anului
2015, fiind adresat guvernelor centrale și constituit mai mult ca un ghid efectiv de realizare a
procesului de guvernare participativă. Raportul menționează în mod clar care sunt tipurile de
informații care trebuie f ăcute publice, care este rolul fiecărui participant la procesul de
bugetare deschisă și etapele care trebuie îndeplinite pentru a se asigura cât mai rapid și
eficient procesul de deschidere bugetară la nivel național. Astfel, având în vedere aceste
obiecti ve, fiecare guvern poate să implementeze aceste reglementări în cadrul propriei
legislații naționale și să adopte propriul program de bugetare deschisă, adaptat în funcție de
condițiile din țara respectivă.
Acesta nu este singura inițiativă din partea Fond ului Monetar Internațional în vederea
creșterii bugetare. În spatele manualului de transparență bugetară propus anterior se află un
„Cod de transparență bugetară ”, manual utilizat drept standard internațional de publicare a
datelor fiscale și bugetare. Per iodic, în cadrul acestui raport sunt efectuate diverse studii și
cercetări în materie de implementare a transparenței bugetare la nivelul diverselor state21 sau
rapoarte de țară.
Un raport similar pentru analiza gradului de implementare a transparenței bug etare a
fost întocmit cu privire la țara noastră în martie 201522. Perioada de raportare asupra căreia se
făcea referire era 2014. Raportul a avut drept obiectiv verificarea gradului de conformare cu
prezentul cod. În cadrul codului sunt luate în considerar e 36 de dimensiuni, notate pe o scală
cu patru trepte, dintre care 15 sunt notate cu „bine” sau „avansat”, 15 cu „minimal”, iar
diferența cu „neîndeplinit”, acestea fiind considerate ca fiind lipsite de progres. În urma
analizei raportului s -au constatat l a nivelul României o serie de puncte slabe, respectiv23:
fragmentarea datelor și absența unor situații centralizate; neacoperirea companiilor de stat,
care reprezintă un procent însemnat din P.I.B.; inexistența bugetelor pentru cetățeni; lipsa de
transparen ță a procedurilor privind rectificările bugetare. În acest sens, țara noastră a
beneficiat de o serie de recomandări pentru creșterea transparenței bugetare, fără să fie
identificat un răspuns în acest sens.
O altă inițiativă în materie de transparență bug etară vine din parte Bănci Mondiale prin
proiectul BOOST24. Prin acest proiect se dorește creșterea accesului la informații de natură
bugetară și fiscală. Spre deosebire de proiectele dezvoltate de Fondul Monetar internațional,
proiectul BOOST oferă și țări lor participante consultanță privind modul în care vor fi
colectate datele și modul de realizare a unei pagini de internet, prin intermediul căreia aceste
date să fie accesate.
Portalul bugetelor deschise inițial prin proiectul BOOST a început să funcțione ze în
anul 2013, când au fost publicate date bugetare și fiscale legate de 12 state care au
implementat recomandările de transparență bugetară transmise de către Banca Mondială.
Proiectul BOOST s -a bucurat de sprijinul instituției World Bank Institute, par te
componentă a grupului B.M.. Această instituție a dezvoltat în anul 2013 un program de
analiză în domeniul bugetelor deschise în scopul întăririi transparenței bugetare, implicarea

21 www.imf.org/external/np/fad/trans/
22 www.im f.org/external/pubs/ft/scr/2015/cr1567.pdf
23 datedeschise.fundatia.ro
24 http://wbi.worldbank.o rg/boost/Data/boost/boostcms/files/field/tools -resources –
attachment/cn_open_budgeting_program_final_approved_april_2_2013.pdf

17
tuturor actorilor la actul bugetar, măsuri aplicabile țărilor participant e la program. De
menționat că din acest program România nu a făcut parte. Elementele de noutate aduse de
acest nou program vizau: între actorii participanți la procesul bugetar sunt incluse puterea
legislativă și Parlamentul, presupune instituționalizarea mecanismelor de deschidere a
procesului de bugetare, cu scopul de a elimi na politicul din această sferă.

2.2. Aspecte generale privind transparența bugetară la nivelul României

În anul 2015 la nivelul României a fost elaborat un proiect finanțat din gran turile SEE
2009 -2014, în cadrul fondului OMG din România cu titlul Rapoartele societății deschise.
Bugetare deschisă și participativă în România25. Scopul acestui proiect era să descrie modul
în care se realizase până la acel moment transparența în aparatul public. Astfel, acest proiect
este cel de -al patrulea proiect din seria rapoartelor societății deschise, ce vizează tratarea a
cinci mari probleme, respectiv: guvernare deschisă, contracte publice -private transparente,
resurse educaționale deschise, buget e publice deschise și date deschise în cultură.
Principalul obiectiv al proiectul este de stabilire a gradului de realizare a transparenței
bugetare la nivelul României și efectuarea unei comparații cu intențiile la nivel internațional
în materie de transp arența bugetară. Elementele luate în considerare pentru aprecierea
deschiderii bugetare vizează legislația, practica și inițiativele în domeniu. Având în vedere că
modul în care este utilizat banul public reflectă nivelul de dezvoltare al unei societăți, a tunci
realizarea transparenței bugetare apare ca o necesitate pentru utilizarea cât mai eficientă a
resurselor populației, în concordanță cu nevoile acesteia.

2.2.1. Bugetarea deschisă

Bugetarea deschisă presupune realizarea transparenței bugetare în toa te etapele de
realizare a bugetului, respectiv: planificare, implementare, monitorizare și evaluare. Aceasta
presupune utilizarea unor anumite formate deschise de prelucrare a datelor și prezentarea
acestora într -o formă deschisă, ceea ce la nivel internaț ional este cunoscut sub denumirea de
bugete ale cetățenilor . Acestea au menirea de a explica, într -un limbaj accesibil, publicului
larg conținutul bugetelor publice.
O serie de aspecte trebuie luate în considerare atunci când se discută despre
deschiderea bugetară, și anume:
 Punctul de plecare în realizarea deschiderii bugetare este publicarea tuturor
informațiilor și documentelor care stau la baza elaborării, implementării și evaluării cheltuirii
fondurilor publice;
 Având în vedere gradul de dezvoltare al tehnologiei, apare necesitatea publicării
acestor informații în format electronic, în mediul online, fără restricții din punct de vedere al
accesului. Conținutul acestor informații trebuie actualizat permanent. Formatul tehnic de
prezentare trebuie să fie unul accesibil, care să permită preluarea informației prin mijloace
automate în vederea reutilizării și sub niște termeni și condiții care permit reutilizarea
informației în scopuri necomerciale sau comerciale ;
 Informațiile oferite trebuie evidențiate pe f iecare tranzacție în parte, de la un nivel
minim considerat optim, și nu agregat, pe conturi sau capitole bugetare;
 Bugetele trebuie să aibă atașate o serie de texte, cunoscute sub denumirea de
bugetele cetățenilor , care să exprime într -un limbaj accesibil conținutul de bază al bugetului
la care face referire;
 Informațiile legate de bugetele publice trebuie prezentate din inițiativa
autorităților, și nu la solicitarea cetățenilor.

25 http://datedeschise.fundatia.ro/

18
Revenind la procesul de bugetare deschisă, pentru a asigura publicitatea acte lor și
datelor publice, este necesar ca bugetele să îndeplinească două condiții – una de ordin tehnic
și una de ordin juridic. Condiția de ordin tehnic se referă la prezentarea bugetului într -o formă
care să poată fi accesată de la orice calculator, dar to todată să poată fi actualizată și prelucrată
în cadrul altor aplicații. Din punct de vedere tehnic, formatul tabelar trebuie să poată fi accesat
și deschis de către oricine, cu restricții minime, având codul -sursă disponibil, împreună cu
termenii săi de ut ilizare.
În România, Ministerul Finanțelor Publice oferă posibilitatea publicării informațiilor
legate de bugetul său în două formate, respectiv: PDF și XML. Primul format este destinat
lecturii, în timp ce formatul XML este destinat pentru preluarea și p relucrarea automată a
datelor. Ceea ce trebuie menționat este că în format electronic de tip XML se găsește decât
bugetul general, nu și bugetele principalilor ordonatori de credit. În figura 2.1. este redat
modul de prezentare al bugetului pe platforma fi nanțelor publice:

Figura 2.1. Portalul Ministerului Finanțelor Publice din România

Sursa: www.mfinante.ro/buget2015.html?pagina=domenii

La nivel internațional, o variantă similară – pdf și xml – este preluată și de către
Comisia Europeană26. Numeroase state asigură caracterul public al informațiilor legate de
bugete prin prezentarea lor pe paginile web. În cazul Germaniei, prezentarea datelor se face în
trei formate – PDF, XLSX, CSV, făr ă costuri suplimentare pentru statul german. Prezentarea
datelor în cât mai multe formate posibile dă posibilitatea utilizării acestora de către
funcționarii publici și prelucrarea acestora, în vederea realizării obiectivelor de transparență
bugetară. În f igura 2.2. este redată platforma online și formatele în care sunt disponibile
bugetele administrației publice din Germania.

Figura 2.2. Portalul Ministerului Finanțelor Publice din Germania

Sursa: www.govdata.de/daten/ -/details/bundeshaushalt -2015
Ceea ce trebuie menționat este că odată ce mecanismele de realizare a transparenței
bugetare sunt asigurate, asigurarea sa nu generează costuri suplimentare.

26 http://eur -lex.europa.eu/budget/www/index -en.htm

19
Condiția de ordin juridic este că atât conținutul informațional, cât și baza de date să
aibă o licență liberă și anume niște termeni și condiții care să permită utilizarea, distribuirea,
modificarea fără restricții legate de drepturi de autor, în scopuri comerciale sau necomerciale
a datelor respective. La nivelul României, baza legală pentru realizarea transparenței bugetare
este stabilită de Legea 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Printre
prevederile acestei legi se numără și obligativitatea instituțiilor și au torităților publice de a
publica din oficiu un set de informații, inclusiv bugetare (buget, bilanț contabil, surse
financiare). Guvernul României a dezvoltat pentru portalul național de date deschise,
data.gov.ro, o licență liberă asociată automat seturilo r de date publicate de diversele instituții
publice care contribuie cu date pe acest portal, licență care apare pre zentată în figura 2.3.,
astfel:
Figura 2.3. Licența de funcționare a portalului de dezvoltare deschisă din Ministerul
Finanțelor Publice din România

Sursa: www.mfinante.ro/

Cea de -a doua condiție pentru realizarea transparenței bugetare este necesitatea
elaborării unor bugete destinate populației, care să explice în termeni accesibili principalele
scopuri și obiective ale bugetelor naționale. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de Bugete
pentru cetățeni (BpC). Elaborarea unor astfel de texte s -a impus ca urmare a creșterii
complexității activităților desfășurate de către instituțiile publice și din nec esitatea ca cetățenii
să înțeleagă cât mai bine modul în care banii lor sunt utilizați.
La nivel internațional, necesitatea de elaborare a unor texte destinate exclusiv
cetățenilor, care să detalieze datele incluse în bugetul unei instituții publice, a apă rut prima
dată în anul 200727, din partea Fondului Monetar Internațional. Această instituție a introdus
pentru prima dată într -un document ideea unui ghid pentru cetățeni.
Inițiative similare au avut în anii următori și alt e instituții de nivel internaționa l.
Astfel, în 2010 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat un
manual28 pentru realizarea unui ghid al bugetului pentru cetățeni, iar în 2012 International
Budget Partnership (IBP) a realizat un ghid29 care consacră sintagma de buget pentru cetățeni
(citizens’ budget ). În același an, IBP a măsurat în cadrul unui studiu, denumit Open Budget
Survey , modul în care 36 de țări aveau inclus în procesul de bugetare un text pentru
informarea cetățenilor. Țările care au fost luate în cons iderare pentru realizarea studiului în
cauză sunt foarte diferite, de la economii puternice și democrații stabile, precum Statele Unite,
Franța sau Marea Britanie, la țări foarte sărace, ca Afganistan sau Honduras, și dictaturi
precum Kazahstan. În România , propunerile de buget sunt întotdeauna însoțite de note de

27 www.imf.org/external/np/fad/trans/manual.htm
28 www.oecd.org/ gov/budgeting/48170438.pdf
29http://internationalbudget.org/publications/the -power -of-making -it-simple -a-government -guide-to-developing –
citizens -budgets/

20
fundamentare, dar acestea sunt într -un limbaj ermetic, inaccesibil publicului larg, deci nu sunt
considerate BpC.
Până în acest moment observăm că interesul pentru îndeplinirea condițiilor de
transparență bugetară vizează doar etapa de adoptare a bugetului instituției publice și
publicarea sa.

2.2.2. Bugetarea participativă

În cele ce urmează, se va încerca să se identifice măsurile ce trebuie întreprinse pentru
asigurarea transparenței bugetare și în cadrul celorlalte etape de bugetare publică. În acest
context, apare necesitatea abordării noțiunii de bugetare participativă.
Bugetarea participativă constă în stabilirea și aplicarea unor mecanisme care să
conducă la implicarea cetățenilor în toat e fazele procesului bugetar. Pentru realizarea unei
participări active din partea cetățenilor, pe întreg parcursul procesului bugetar, este necesară
informarea permanentă a cetățenilor. Implicarea cetățenilor în procesul de informare este o
activitate cu a tât mai complexă față de cea de publicare a datelor, aceasta ca urmare a faptului
că informația trebuie transmisă în ambele sensuri.
În scopul realizării transparenței, informațiile oferite trebuie să fie corecte și reale.
Dacă în cazul bugetării deschise solicitarea adresată autorităților era să comunice complet,
corect și într -o manieră prietenoasă datele bugetare, bugetarea participativă obligă instituțiile
publice să asculte și să țină cont de observațiile cetățenilor atunci când iau decizii care țin de
alocarea banilor. În consecință, vorbim de bugetare participativă atunci când cetățenii au la
dispoziție o serie de instrumente, care sunt utilizate pentru influențarea procesului de adoptare
a deciziilor.
Baza legală în România ce legiferează implicarea cetățenilor în procesul de adoptare a
legilor este asigurat de Legea nr 52/2003 privind transparența decizională în administrația
publică.
Se poate spune că nu este suficient ca cetățenii să fie informați cu privire la proiectele
de legi care sunt propuse a se adopta, ci este necesară implicarea acestora și în procesul
efectiv de legiferare a actelor normative. În condițiile unei societăți democratice, statul trebuie
să asigure participarea la procesul bugetar a cetățenilor, indiferent de nivelul de educați e, de
situația materială sau de alte criterii. Acest proces devine cu atât mai greu cu cât comunitatea
căreia se adresează este mai mare.
La nivel internațional, organizația The Participatory Budgeting Project30 (PBP) și -a
propus să identifice și să susțină inițiative de bugetare participativă din întreaga lume. Primele
proiecte în materie de bugetare participativă apar în Brazilia după anul 1989, unde se
identifică două dintre cele mai mari și cunoscute proiecte în materie la nivel mondial. Este
vorba de ad optarea bugetelor orașului Porto Alegro și al statului Rio Grande. Astfel, în
perioada 1999 și 2002, 378.000 de oameni au participat anual la alocarea unui buget de
aproape 200 de milioane de dolari.
În urma derulării proiectului, s -a constatat că pe măsu ră ce comunitatea este mai mare,
cu atât procesul de asigurare a unei participări deschise este mai dificil. Astfel, s -a constatat că
principiile de bugetare participativă se aplică cu succes înt r-o localitate sau în sectoare ale
unor orașe mai mari, pentr u adoptarea deciziilor în instituții publice care aparțin comunității,
cum sunt școlile sau universitățile.
Organizația The Participatory Budgeting Project a continuat cercetarea și în ultimii
ani, PBP a numărat peste 1.500 de astfel de proi ecte, dar numărul celor care au avut succes
este mult mai mic, sub 100. Cele mai interesante se găsesc pe cele două continente americane,
și doar câteva în Europa, în Spania și Marea Britanie, așa cum arată harta redată în figura 2.4.:

30 www.participatorybudgeting.org

21
Figura 2.4. Proiect e de bugetare participativă desfășurate la nivel internațional

Sursa: www.participatorybudgeting.org

În România, singurul exemplu de aplicare sistematică a principiilor bugetării
participative este în orașul Cluj -Napoca31, unde în anul 2013 a avut loc o consultare privind
alocarea unei fracțiuni din bugetul local al cartierului Mănăștur. Inițiativa a aparținut primăriei
și societății civile din localitate, dar nu există un consens asupra succesului sau a l insuccesului
inițiativei. În anul 2015, în contextul programului Cluj Capitală Europeană de Tineret , a avut
loc o formă de vot privind finanțarea unor proiecte pentru tineri de către autoritățile locale.
Deși a fost prezentată ca bugetare participativă, aceasta nu a inclus o consultare reală privind
destinația banilor, ci doar un vot online pentru un număr de proiecte, pe o temă decisă de
autorități. Este posibil să existe și alte exemple punctuale de decizie asupra priorităților de
finanțare în comunităț i mai mici, dar care nu sunt numite bugetare participativă .
Cele două deziderate, deschidere și participare, corespund celor doi piloni ai
guvernării deschise – transparență și implicarea cetățenilor. Este posibil ca bugetele să fie ori
deschise, ori parti cipative, fără ca aceste două componente să fie cumulative. În practică,
foarte multe state democratice au instituit standarde pentru deschiderea datelor privind
bugetele publice, dar bugetarea participativă este încă în faza de proiecte -pilot. Guvernarea
deschisă cuprinde ambele componente (transparență și implicare în procesul de guvernare) –
rețeta unei guvernări eficiente, care facilitează dezvoltarea și prosperitatea unei societăți și
care a fost consacrată la nivel global, ca formă de bună guvernare, prin Parteneriatul pentru o
Guvernare Deschisă (OGP)32.
Întrucât legislația în domeniu este stufoasă și greu de urmărit, la nivel național și
internațional există o serie de instrumente private sau publice care evaluează accesul la date
bugetare și prezintă aceste date într -o manieră ușor de înțeles pentru cetățean. Toate aceste
instrumente contribuie la creșterea transparenței procesului bugetar prin identificarea și
sesizarea lacunelor î n publicarea seturilor de date.
La nivelul României, încercările în ma terie de transparență bugetară sunt decât câteva.
Acestea vin atât din partea autoritățile publice, pe de o parte, precum și din partea societății
civile, pe de altă parte.
O primă încercare în materie vine din partea autorităților publice. Astfel, Guvern ul,
prin departamentul de Servicii Online și Design din cancelaria Prim -Ministrului, a încercat să
folosească platforma OpenSpending pentru o vizualizare a bugetului național, la adresa

31 http://bp.primariaclujnapoca.ro/
32 http://ogp.gov.ro/despre -ogp/

22
buget.gov.ro . Din păcate, demersul a rămas la stadiul de încercare, fiind introduse doar datele
din 2013 și doar pentru domeniile mari.
O altă încercare în materie de transparență bugetară vine din partea societății civile,
respectiv Asociația Funky Citizens, care a inițiat platforma Bani pierduți33. Scopul acestei
platforme a fost de a realiza vizualizarea bugetului național de către un număr cât mai mare de
cetățeni, dar și descrierea bugetelor locale. În acest scop, în cadrul platformei au fost
prezentate informații despre bugetul de stat , bugetele locale și modul de întocmire a bugetului.
Întrucât datele nu erau disponibile într -un format ușor de prelucrat cu ajutorul mijloacelor
automate, eforturile întreprinse de asociație pentru bunul mers al platformei au fost însemnate.
Deși România a elaborat numeroase politici publice pentru facilitarea reutilizării
datelor din sectorul public, iar datele oferite sunt de interes public, posibilitatea de reutilizare
a datelor publice în România este redusă.
Actualizarea datelor oferite în cadrul aces tei platforme se realizează, de cele mai multe
ori, manual, pentru că marea majoritate a unităților publice locale nu își publică și
actualizează bugetele, astfel încât actualizarea datelor oferite de această platformă să se
realizeze automat.
O altă încer care în materie de transparență decizională la nivel public vine din partea
Ministerului Finanțelor Publice, care se folosește de platforma mbuget.gov.ro pentru
publicarea detaliată a bugetului de stat, cu toate recti ficările bugetare suferite și cu rapoartele
privind execuțiile bugetare.
Însă, deja se creează confuzie la nivel național pentru că există două platforme cu
nume asemănătoare, platforme care oferă informații cu privire la transparența bugetară.
Acestea sun t: buget.gov.ro , respectiv mbuget.gov.ro. Cetățenii nu știu pe ce platformă să
găsească informațiile corecte, mai ales că forma de prezentare și terminologia acestora nu este
una accesibilă tuturor. De asemenea, pe platforma pusă la dispoziție de către Min isterul
Finanțelor Publice informațiile oferite nu sunt complete, ușor de înțeles și de accesat de către
populația care nu are cunoștințe în materie de execuție bugetară.
Ministerul Finanțelor Publice, prin platforma dezvoltată, pune la dispoziția cetățeni lor
bugetul național, în forma sa originală, fără a fi actualizat cu rectificările și modificările
ulterioare. De asemenea, prezentarea cheltuielilor bugetare se face agregat, pe conturi, și nu
pe tranzacții așa cum se impune. Recomandările de la nivel int ernațional în materie de
transparență bugetară accentuează necesitatea publicării cheltuielilor pe tranzacții, peste un
anumit prag minim.
Dacă la nivel central, sub o anumită formă, se poate identifica public un buget de stat,
la nivel local România nu po ate oferi exemple privind modul de realizare a transparenței
bugetare.
O altă încercare în materie de asigurare a transparenței bugetare vine tot din partea
societății civile, mai exact din partea grupului Open Knowledge România. Această organizație
a dema rat proiectul City Open Data Census34, prin care urmărește modul de publicare a
seturilor de date, inclusiv a celor bugetare, în mai multe orașe din țară. În cadrul platformei
sunt disponibile informații despre 62 de orașe, informații actualizate până la sf ârșitul anului
2015. Eforturile întreprinse de către organizație sunt voluntare , platforma nu este actualizată
constant, ceea ce face ca informațiile la un anumit moment să fie incomplete.

În urma datelor colectate pot fi trase o serie de concluzii, și an ume:
 toate orașele respectă formal prevederile legale, publicând bugetele aprobate de
consiliile locale;
 regula generală este că bugetele sunt publicate în format PDF, copii scanate ale
documentelor printate și ștampilate, de multe ori greu de citit; foart e rar sunt publicate și într –
un format prelucrabil automat;

33 www.banipierduti.ro ;
34 http://ro -city.census.okfn.org/

23
 rectificările bugetare sunt publicate cu întârziere și niciodată nu sunt publicate și
bugetele actualizate;
 nu există o obișnuință a publicării periodice a execuțiilor bugetare; atunci când
sunt p ublicate, acestea sunt tot în format PDF și întotdeauna agregate pe conturi, niciodată la
nivel tranzacțional;
 la bugetele instituțiilor luate individual, minimul de transparență se pierde cu
totul; rareori se întâmplă să vedem instituții publicând proacti v propriile bugete.
Starea de fapt este cea a transparenței minimale, la limita legii, fără o preocupare reală
pentru deschiderea către cetățeni.
Pe lângă platformele online puse la dispoziție de diferite autorități publice, respectiv
de diferite organizaț ii din domeniul privat, în mod concret în România a fost desfășurat un
singur proiect în materie de transparență bugetară la nivelul orașului Cluj -Napoca, în anul
2013, în cartierul Mănăștur. Scopul proiectului a fost implicarea cetățenilor în procesul de
cheltuire a banilor publici și a constat în organizarea a cinci întâlniri. Proiectul a demarat cu
informarea și consultarea pe probleme generale ale cetățenilor cartierului, pentru ca în final să
fie formulate priorități de investiții concrete.
Derularea p roiectului a constat în organizarea mai multor întâlniri cu locuitorii din
cartier. Raportul, disponibil în variantă online35, a scos la iveală probleme ale cetățenilor
legate de infrastructură, locuri de parcare, mobilier urban. În urma proiectului, primăr ia a
adoptat și o serie de măsuri, respectiv punerea unei copertine într -o stație de autobuz,
efectuarea de reparații la locurile de joacă, organizarea unor sesiuni de mediere cu asociațiile
de locatari.
În vederea asigurării unei informări corecte cu priv ire la problemele cetățenilor, a fost
constituit Consiliul Bugetării Participative , format din: primar, consilieri locali și delegați, cu
putere deliberativă și experți propuși de organizații și asociații, precum și angajați ai primăriei
și ai consiliului local, care asistă procesul de luare a deciziei, dar și din membri ai sindicatelor,
ai patronatelor și ai altor grupuri asociative, care pot propune recomandări.
Proiectul -pilot a fost elaborat în trei etape: consultare publică în cartierul Mănăștur,
stabi lirea unor priorități clare de investiție, pilotarea bugetării participative și extinderea
proiectului la nivelul municipiului în anul 2014. Deși inițiativa a fost bine documentată în
raportul menționat mai sus, nu este însă clar ce s -a întâmplat ulterior, după anul 2013, cu
prioritățile de investiții și cu problemele identificate de cetățeni. O lacună în raport ar fi lipsa
de mărturii ale cetățenilor implicați și recomandări de îmbunătățire a procesului din partea
acestora. De asemenea, în raport nu există informații cu privire la extinderea procesului
bugetar participativ în anul 2014.
O altă încercare în materie de transparență bugetară vine tot din partea orașului Cluj –
Napoca. În 2015, ca urmare a candidaturii orașului Cluj -Napoca la statutul de Capitală
Europeană a Tineretului, a fost dezvoltată inițiativa C’MON Cluj – Napoca36, care dorește să
faciliteze implicarea tinerilor orașului, prin propunerea de inițiative care pot fi apoi votate de
cetățeni și implementate. Această ultimă inițiativă este impleme ntată în parteneriat cu alte
organizații, este finanțată prin fonduri norvegiene și este în curs de desfășurare. De această
dată, propunerea inițiativelor și votul se realizează online. În contextul în care accesul la
internet este tot mai răspândit și mai indispensabil este de dorit ca autoritățile să se folosească
și de acest instrument pentru a ajunge la cei care nu au timpul sau posibilitatea de a participa
fizic la consultări. Mai mult, online pot fi create platforme sau vizualizări care să prezinte
informația într -o manieră accesibilă și ușor de înțeles, permițând chiar crearea unor
simulatoare, realizarea de calcule sau cuantificarea utilizatorilor și a priorităților selectate de
aceștia. Totuși, acest model nu este unul cu adevărat participativ, avân d numeroase limitări. În

35 Disponibil la: http://bp.primariaclujnapoca.ro/wp -content/uploads/Raport -BP-2013 -Cluj-Napoca -Manastur.pdf
, accesat în data de 10.04.2017;
36 http://cc.yourcluj.ro/index.php/votes/

24
primul rând, decizia privind alocarea banilor pentru unul sau mai multe proiecte de tineret a
fost luată netransparent, procesul de consultare reducându -se la selectarea proiectelor.

2.3. Platforme on -line prin care se realizează transparența bugetară la
nivelul României
2.3.1. Platforma online www.transparenta -bugetara.gov.ro

În martie 2016, în scopul îndeplinirii dezideratelor în materie de transparență bugeta ră
impuse la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanțelor Publice din țara noastră a lansat
platforma online www.transparenta -bugetara.gov.ro . Scopul acestei platforme era acela de a
asigura transp arența cheltuielilor făcute de instituțiile publice din România. Practic, cele
aproximativ 13.700 de entități publice din România trebuie să încarce în această platformă
informații legate de veniturile și cheltuielile pe care le ocazionează activitatea lor , astfel încât
acestea să fie accesate de orice persoană.
Scopul acestei platforme a fost acela de a introduce transparență în activitatea
instituțiilor publice, dar mai ales eficiență, prin îmbunătățirea managementului resurselor
bugetare și introducerea unor instrumente de verificare și control bugetar complet
automatizat.
Această platformă este cel mai mare exercițiu de transparență și disciplină bugetară
care a avut loc vreodată, cu cea mai mare bază de date. În numai o lună de la lansare, au fost
contorizate aproape 44.300 de accesări unice și peste 51.100 de descărcări de documente. La o
lună și jumătate au fost disponibile și primele rapoarte privind activitatea instituțiilor publice
pentru anul 2016, ceea ce face ca în aparență această platformă să pară destul de eficientă și să
corespundă scopurilor pentru care a fost creată.
Informațiile din platformă sun t preluate automat din sistemul FOREXEBUG –
Sistemul Național de verificare, monitorizare, raportare și control a situațiilor financiare,
angajame ntelor legale și bugetelor entităților publice din România.
Prima platformă legată de transparența bugetară care a devenit disponibilă pentru
cetățeni pentru prima dată a fost www.transparenta -bugetara .gov.ro . Prin accesarea portalului,
cei interesați mai întâi accesează portalul Ministerului Finanțelor Publice, în secțiunea
„Transparență bugetară”, așa cum apare în figura 2.5.:

Figura 2.5. Platforma de acces www.transparenta -bugetara.gov.ro .

Sursa: www.transparenta -bugetara.gov.ro .
Accesând portalul indicat, cetățenii sunt conduși către taburile legate de transparența
bugetară, respectiv: „Informații utile”, „Rapoarte Entități Publice”, „Alte Rapoarte”,
„Rapoarte Întreprinderi Publice”. În funcție de interesul urmărit de fiecare dintre aceștia,
cetățenii pot să acceseze unul sau altul dintre taburi.
Tabul „Informații utile” prezintă informa ții legate de instrucțiunile de utilizare a
diferitelor rapoarte privind execuția bugetară, actualizate până la un anumit moment.

25
Aceste rapoarte sunt disponibile în tabul „Rapoarte Entități Publice”. Tabul
„Informații utile” este prezentat în figura 2.6. :
Figura 2.6. Tabul Informații utile

Sursa: https: //extranet.anaf.mfinante.gov.ro

Revenind la tabul „Informații utile”, este prezentată structura rapoartelor privind
execuția bugetară la nivelul principalilor ordonatori de credit, pub licate pe site -ul M inisterului
Finanțelor Publice, actualizate la un moment dat .
Cel de -al doilea tab disponibil în cadrul secțiunii de transparență bugetară este numit
„Rapoarte Entități Publice „, acesta fiind prezentat în figura 2.7.:
Pentru utilizarea funcției de căutare este obligatorie completarea unui câmp din cele afișate
pe ecran – perioadă de raportare, tip raport, sector bugetar, județ, CIF ordonator principal,
Denumire Entitate Publică Ordonator Principal, CIF entitate publică, Denumire Entitate
Publică. De asemen ea, este necesară completarea unui cod de siguranță format din 5
caractere, după care se apasă butonul Caută.
După căutare, dacă există rapoarte care corespund criteriilor solicitate iar codul de
siguranță a fost introdus corect, este afișată o listă de en tități publice și rapoarte aferente, care
sunt disponibile în sistem. Pentru fiecare entitate publică prezentă în lista de rezultate este
posibilă descărcarea unui raport în format Excel, PDF sau XML .
Figura 2.7. Tabul Rapoarte Entități Publice

26
Dacă util izatorul dorește asistență în specificarea denumirii unei entități publice
ordonator principal de credite sau a denumirii unei entități publice, sistemul oferă această
funcționalitate cu condiția completării prealabile a câmpurilor sector bugetar și județ. După
aceste două câmpuri sunt completate, la introducerea câtorva litere sau cifre în câmpurile
Denumire entitate publică ordonator principal sau denumire entitate publică, interfața afișează
o listă cu instituțiile în a căror denumire se regăsesc literel e sau cifrele respective, așa cum
apar în figura 2.8.:
Figura 2.8. Tabul Rapoarte Entități Publice

Sursa: https://extranet.anaf.mfinante.gov.ro
Dacă operațiunea de căutare conduce la fișarea mai multor pagini de date, utilizatorul
poate accesa o altă pag ină prin intermediul linkurilor din bara de navigare situate în partea de
jos a listei de rezultate, după indicarea prealabilă a codului de siguranță situat în formularul de
căutare.
În situația în care utilizatorul nu introduce codul de siguranță sau îl i ntroduce greșit,
portalul va afișa un mesaj de eroare – „Nu ați introdus corect codul! Vă rugăm introduceți
valoarea în câmpul rezultat pentru a putea face o căutare.”, așa cum apare în figura 2.9.:

Figura 2.9. Tabul Rapoarte Entități Publice

Sursa: htt ps://extranet.anaf.mfinante.gov.ro

27
În situația în care nu există date disponibile conform criteriului de căutare utilizat,
atunci sistemul întoarce mesajul „Nu există rezultate conform criteriilor dumneavoastră de
căutare”.
În tabul „Alte rapoarte” este d isponibilă lista entităților publice, în format Excel.
Ultimul tab este „Rapoarte întreprinderi publice” este, ca și format, similar celui din
tabul „Rapoarte entități publice”, dar cu mici modificări. Acest tab este prezentat în figura
2.10. :
Figura 2.10 . Tabul Rapoarte Entități Publice

Sursa: https://extranet.anaf.mfinante.gov.ro

Pentru exemplificare a fost luat în considerare raportul de execuție bugetară pentru
Ministerul Comunicațiilor și pentru societatea informațională, trimestrul I din 2016. În urma
activării selecției făcute, a fost obținut raportul pentru două societăți din domeniu, respectiv:
Societatea Națională de radiocomunicații S.A. și Compania națională Poșta Română S.A., așa
cum rezultă din figura 2.11. :

Figura 2.11. Tabul Rapoarte En tități Publice

Sursa: https://extranet.anaf.mfinante.gov.ro

28
Formatele în care sunt disponibile cele două rapoarte sunt PDF și XLS. Indiferent de
format, prin descărcarea raportului, se constată că acesta reprezintă doar o prezentare succintă
a principale lor categorii de venituri și cheltuieli, la modul generic, fără a putea cunoaște
proveniența lor pe destinații, pe categorii etc..
Ceea ce trebuie menționat în legătură cu platforma pusă la dispoziție de către
Ministerul Finanțelor Publice este că aceast a are mai mult caracter informat iv privind nivelul
veniturilor colectate la bugetul de stat sau la alte bugete, precum și cu privire la modul de
cheltuire al acestora.
De asemenea, acestea sunt prezentate într -un format destul de încărcat, fiind greu de
citit și înțeles. Fiind tabele destul de complicate și actualizarea acestor date este destul de
dificilă. În viitor se așteaptă ca această platformă să fie modificată și îmbunătățită astfel încât
să furnizeze cetățenilor informații pertinente.

2.3.2. Platform a online openbudget.ro

În ianuarie 2013, Primul Ministru al României de la acel moment a făcut o prezentare
cu privire la stadiul în care se află economia statului român. Deși lăudabilă inițiativa acestuia,
cea mai mare parte a datelor expuse de acesta a r trebui verificate de către cetățeni, ceea ce
presupune o muncă laborioasă având în vedere modul de prezentare a acestor date.
Deși există legi și chiar prevederi constituționale care garantează transparența
funcționării instituțiilor publice, aceste gara nții sunt doar decla rative și neaplicate in practică –
fapt cu atât mai grav cu cât resursele prin care se susține statul provin din taxele si impozitele
luate de la noi toți.
În acest context SoLib – Societatea pentru Li bertate Individuală – a lansat platforma
Open Budget – o platformă care își dorește să schimbe aceasta stare de fapt și să reprezinte un
pas înspre mai multă transparență și o mai bună înțelegere a felului în care funcționează statul
român. Open Budget est e o platformă care îți permite să vizualizezi bugetul statului român și
să modifici felul in care sunt alocate fondurile publice.
Scopul pentru care a fost creată această platformă a fost acela de a prezenta într -un
mod inteligent și transparent cum este o rganizat bugetul statului, modul în care își procură
resursele de care are nevoie și modul în care cheltuie aceste sume.
De asemenea, Open Budget urmărește să arate compromisul și alegerile pe care
trebuie să -l facă orice planificator atunci când a locă res urse finite către nevoi potențial e
infinite. Astfel orice creștere a cheltuielilor trebuie însoțită de o creștere a veniturilor, o
scăderea a altor cheltuieli sau, în ultimul rând, o creștere a deficitului. Orice mărire de taxe
îngreunează povara fiscală s uportată de populație, o sărăcește și îi schimbă acesteia structura
de stimulente. În Open Budget, povara fiscală asupra populației este exprimată ca fiind povara
asupra cetățeanului român tip care muncește și primește un salariu. Din munca lui se plătesc o
serie de contribuții, taxe și impozite. În final și taxele pe care le plătesc firmele se reflectă în
preț și ajung tot în sarcina populației.
Open Budget conține șase bugete centrale ale statului, anume: bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de s tat, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,
bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondurilor externe nerambursabile și bugetul
activităților finanțate din venituri proprii.
Diferența față de platforma pusă la dispoziție de că tre Ministerul Finanțelor Publice,
respectiv www.transparenta -bugetara.gov.ro , este că Open Budget îți oferă posibilitatea de
simulare a veniturilor care se colectează la bugetul de stat și modul de c heltuire al acestora,
stabilirea în orice moment a deficitului bugetar. Astfel, platforma oferită de Ministerul
Finanțelor Publice are mai mult caracter informativ, fără a permite exprimarea liberă a părerii
cetățeanului cu privire la modul de cheltuire a banilor publici.
Platforma Open Budget este o platformă destul de accesibilă cetățenilor, care pot
simula în orice moment bugetul de stat. Astfel, aceștia pot vedea cum creșterea veniturilor din

29
anumite impozite și taxe contribuie la creșterea sau scăderea resurselor bugetului de stat și
cum creșterea poverii fiscale îi afectează din punct de vedere al impozitelor instituite. În
figura 2.12. este redată imaginea platformei online Open Budget, astfel:

Figura 2.12. Interfața platformei Open Budget

Sursa: www.openbudget. ro
Punctul de plecare în cadrul Open Budget o reprezintă previziunile Ministerului
Finanțelor Publice legate de veniturile înregistrate.
Datele utilizate în cadrul acestui proiect provin din actele normative votate de către
Parlamentul Români ei și din proiectele de acte normative emise de Ministerul Finanțelor
Publice.
Din punct de vedere al structurii, platforma Open Budget este împărțită în patru
secțiuni. Astfel, prima parte îți arată impactul poverii fiscale asupra unui angajat. Apare aici
noțiunea de salariu complet, fiind acel salariu care ia în considerare atât contribuțiile pe care
le plătește angajatul cât și angajatorul. Orice cetățean poate introduce informații legate de
salariul net pe care îl primește pentru munca prestată, poate a fla care este salariul său brut și
care este contribuția sa pe care o aduce statului prin munca sa depusă.

Figura 2.13. Platforma Open Budget – secțiunea 1

Sursa: www.openbudget. ro

30
Prin activarea unuia sau altuia din contribuțiile și taxele instituite asupra salariului, se
poate observa majorarea sau reducerea unuia sau altuia dintre veniturile bugetare estimate.
Ceea ce este foarte clar, este că veniturile mai mari la stat din impozitele și taxele pe salariu
reprezintă venituri mai mici pentru salariat
Cea de -a doua zonă din cadrul platformei Open Budget îți arată nivelul impozitelor pe
care le suportă economia și permite editarea acestora.

Figura 2.14. Platforma Open Budget – secțiunea 2

Sursa: www.openbudget. ro

În acest mod, cetățenii pot simula nivelul diferitelor impozite și taxe colectate la
bugetul de stat sau la alte bugete publice.
Cea de -a treia zonă din cadrul platformei Open Buget este destinată stabilirii exacte a
sumelor efectiv înregistrate la bugetul de stat din diverse impozite și ta xe, din accize. Pe baza
unui algoritm bine stabilit, stabilirea unui anumit nivel al veniturilor determină și gradul de
impozitare la care se pot aștepta cetățenii.

Figura 2.15. Platforma Open Budget – secțiunea 3

Sursa: www.openbudget. ro

Abia cea de -a patra zona din cadrul platformei Open Budget este destinată stabilirii
modului de utilizare a resurselor bugetare, respectiv la ce ministere sau agenții se duc banii
publici, la ce sunt destinați sau sub ce formă sunt cheltuiți. În mod similar ca și la ve nituri,
cetățenii pot face simulări cu privire ca modul în care pot cheltui banii publici.

31
Figura 2.16. Platforma Open Budget – secțiunea 4

Sursa: www.openbudget. ro

Platforma Open Budget oferă posibilitatea de navigare facilă în cadrul diverselor
pagini, cu scopul de vizualizare a datelor bugetare.
Ceea ce mai trebuie făcut cunoscut este că platforma Open Budget este un proiect care
nu este finanțat din banii statului, Uniunea Europeană, alte state sau organizații internaționale,
dar, mai ales, fără le gături politice. Platforma Open Budget este finanțată exclusiv de membrii
și susținătorii săi, prin donații voluntare.

2.4. Recomandări în materie de transparență bugetară la nivelul României

Am menționat pe parcursul analizei că sunt aproape 1.500 de în cercări de bugetare
participativă identificate la nivel internațional, dintre care cel mult câteva zeci sunt
considerate mai mult decât proiecte -pilot. Este un indicator care ne spune că, deși există
beneficii certe, încă nu avem un model bine definit și l esne adaptabil la contextele locale. În
România, avem un singur exemplu, cel de la Cluj. Acesta a avut o recepție preponderent
pozitivă, dar a născut și controverse. Pare insuficient documentat pentru a surprinde toate
punctele de vedere și nu a fost relua t.
Considerăm că introducerea bugetării participative în viața practică ar trebui făcută
prin proiecte -pilot, întâi la nivel local, iar apoi extinse la nivel central, proiecte similare celui
dezvoltat la Cluj.
În mod concret, se impun a se adopta o serie de măsuri de acțiune pentru deschiderea
procesului de bugetare. Aceste proiecte -pilot trebuie să implice obligatoriu toți actorii sociali.
Din acest punct de vedere, umbrela Open Government Partnership apare ca un proiect adecvat
în acest sens. Participar ea unei instituții publice centrale, precum Ministerul Finanțelor
Publice, ar da greutate demersului. Este important să fie implicate persoane cu experiență –
specialiști în finanțe publice, universitari, activiști – și nu doar din localitățile în cauză.
În acest sens, în materie de bugetare deschisă, sunt recomandate o serie de măsuri,
respectiv:
1. Crearea, sub umbrela Open Government Partnership a unui consorțiu pentru
bugetare participativă, care să includă autorități publice, universități și centre de ce rcetare,
organizații ale societății civile;
2. Identificarea unor localități, de diferite dimensiuni, în care primarul și Consiliul
Local să dorească să participe la un astfel de proiect -pilot, în calitate de voluntari;

32
3. Documentarea detaliată a proiectului Mă năștur și a exemplelor internaționale și
crearea unui ghid (toolkit) pentru bugetare participativă, care să servească pentru informare
celorlalte colectivități locale care doresc aplicarea unor astfel de proiecte -pilot;
4. Implementarea proiectelor -pilot, cel puțin trei ani consecutiv, cu documentarea
practicii, astfel încât să fie asigurată continuitatea măsurilor stabilite, dar mai ales urmărirea
efectelor generate și compararea acestora cu previziunile.
Pentru asigurarea unei activități bugetare deschise se impune o bugetare deschisă, atât
la nivel central, cât și la nivel local.
Bugetarea deschisă la nivel central se poate realiza în mai multe forme. Îndeplinirea
acestui deziderat se poate realiza prin implicare, transparență, dimensiune. În materie de
dime nsiune, se pot întreprinde o serie de măsuri, astfel:
 În primul rând se impune să existe un singur punct de informare cu privire la
informațiile bugetare, astfel încât trebuie eliminate diversele tentative ale organismelor
publice de a publica pe mai multe platforme online aceste informații. Cetățenii nu vor fi
bulversați cu privire la locul unde găsesc informațiile de care sunt interesați.
 Este necesară respectarea cadrului legal de supunere spre aprobare a bugetelor
anuale, astfel încât să nu mai fim cons tant în situația de a fi dezbătute de Parlament în
perioada vacanțelor de iarnă.
 Este necesară informarea completă a cetățenilor prin intermediul platformei online.
Datele de care ar trebui informați vizează:
 toate informațiile și documentele care stau la baza elaborării proiectului de
buget, în toate fazele procesului;
 toate amendamentele depuse în Parlament, în timp real, precum și înregistrările
și transcrierile dezbaterilor din comisiile de specialitate și din plen;
 toate informațiile despre rectificări bugetare;
 rapoartele trimestriale privind execuția bugetară;
 programele anuale de investiții și modificările intervenite;
 bugete pentru cetățeni.
În materie de transparență, măsurile care se pot întreprinde se referă la întocmirea unor
bugete pentru cetăț eni. Astfel, se impune realizarea unor rapoarte narative pe înțelesul
publicului larg cu privire la fiecare buget și la rectificările bugetare care au loc. De asemenea,
se impune inițierea unor programe de informare și educare a publicului pe teme de finan țare
publice.
2.5. Perspective de viitor la nivel internațional

Administrațiile statelor membre aspiră de multă vreme la o mai mare deschidere și
flexibilitate, precum și la o mai bună colaborare în raporturile lor cu cetățenii și cu
întreprinderile și fo losesc guvernarea electronică pentru sporirea eficienței și eficacității și
pentru îmbunătățirea constantă a serviciilor publice37.
Unul din planurile în materie vizează o transparență bugetară digitală la nivelul Uniunii
Europene. Acest plan vizează ca pân ă în anul 2020, administrațiile și instituțiile publice din
Uniunea Europeană să fie deschise, eficiente și favorabile incluziunii, prin prestarea de
servicii publice digitale fără frontiere, personalizate, ușor de utilizat, de la un capăt la altul –
end-to-end – pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din Uniunea Europeană.
Conceperea și furnizarea de servicii de calitate, care să corespundă nevoilor și cerințelor
cetățenilor și întreprinderilor, devin posibile prin utilizarea unor abordări inovatoa re.
Administrațiile publice profită de oportunitățile de noul mediu digital pentru a facilita atât
interacțiunile dintre ele, cât și interacțiunile cu părțile interesate.
Datorită faptului că administrațiile publice vor face publice datele lor la nivel naț ional și
internțional ca , conduce la sporirea eficienței acestor administrații și va facilita libera

37 Declarația ministerială de la Malmö privi nd guvernarea electronică, 2009;

33
circulația a întreprinderilor și cetățenilor. Utilizatorii doresc să înțeleagă cum funcționează
anumite servicii și se așteaptă la o mai mare transparență. Mai mult, prin deschiderea către
părțile interesate și colaborarea cu acestea în luarea desciziilor, administrațiile publice vor
deveni mai fiabile și mai responsabile. În plus, deschiderea către părți terțe a datelor și
serviciilor din sectorul public, c u respectarea deplină a cadrului juridic privind protecția
datelor cu caracter personal și viața privată , poate contribui la creșterea economică și la
competitivitate.
Inițiativele care urmează să fie lansate în materie de transparență bugetară trebuie s ă
respecte următoarele principii de bază, pentru a putea avea succes din partea părților
interesate, și anume:
 Digital în mod implicit . Principala cale de prezentare al datelor ar trebui să fie
mediul electronic datorită accesului facil la date prin interm ediul acestuia, dar și posibilitatea
de prelucrare facilă. Aceasta nu exclude posibilitatea de prezentare a datelor și în alte formate,
care să fie disponibile și persoanelor care nu au acces la mediul online. În plus, serviciile
publice ar trebui să fie f urnizate prin intermediul unui punct de contact unic sau al unui ghișeu
unic prin intermediul unor canale diferite;
 Principiul „doar o singură dată” are în vedere faptul că administrațiile publice ar
trebui să se asigure că furnizarea informațiilor publice de către cetățeni și instituții pubice se
reazlizează o singură dată. Datele oferite pot fi prelucrate de către instituțiile publice, cu
condiția respectării principiilor de protecție a datelor;
 Incluziune și accesibilitate se referă la faptul că administ rațiile publice ar trebui să
conceapă servicii publice digitale care să fie în mod implicit favorabile incluziunii și să
răspundă diferitelor tipuri de nevoi, cum ar fi persoanele în vârstă sau ale persoanelor cu
handicap;
 Deschidere și transparență. Potri vit acestui deziderat, administrațiile publice ar
trebui ar trebui să facă schimb de informații între ele, de o parte, și să permită cetățenilor și
întreprinderilor să acceseze, să controleze și să corecteze propriile date. Acestea ar trebui să
permită uti lizatorilor să monitorizeze procesele administrative în care sunt implicați.
Administrațiile publice ar trebui să colaboreze cu părțile interesate (de exemplu, cu
întreprinderile, cercetătorii și organizațiile non -profit) la conceperea și furnizarea de ser vicii și
să deschidă accesul acestora la date.
 Caracter transfrontalier implicit se referă la faptul că administrațiile publice ar
trebui să facă în așa fel încât serviciile publice digitale relevante să fie disponibile la nivel
transfrontalier și ar treb ui să preîntâmpine apariția fragmentării, facilitând astfel mobilitatea în
cadrul pieței unice.
 Interoperabilitate implicită presupune ca serviciile publice să fie concepute astfel
încât să funcționeze fără discontinuități în întreaga piață unică, indifer ent de
compartimentarea organizațională, bazându -se pe libera circulație a datelor și a serviciilor
digitale în Uniunea Europeană;
 Credibilitate și securitate constă în aceea că toate inițiativele ar trebui să
depășească simpla conformitate cu cadrul jurid ic privind protecția datelor cu caracter personal
și a vieții private și securitatea sistemelor informatice, prin integrarea acestor elemente în faza
de concepere. Acestea sunt condiții prealabile importante pentru sporirea încrederii în
serviciile digital e și a gradului de adoptare a acestora.
Administrațiile, organismele publice, întreprinderile și utilizatorii știu mai bine de ce
anume au nevoie. Alegerea sistemelor și a tehnologiilor, precum și a modelelor centralizate
sau distribuite ar trebui să fie pe deplin în conformitate cu opțiunile și nevoile acestora, însă
trebuie să respecte pe deplin cerințele de interoperabilitate asupra cărora s -a convenit.
Un alt proiect în materie de transparență bugetară este adoptat în martie 2017 și
susținut de către O pen Budget Working Group, în colaborare cu organizațiile Open Budget
Partnership și GIFT. Acest grup își propune să susțină implementarea transparenței bugetare

34
și sporirea participării cetățenilor în procesul de bugetare participativă la nivelul țărilor
participante.
Acest proiect se bazează pe o serie de direcții, și anume:
 oferă o platformă prin intermediul căreia statele membre pot învăța unele de la
altele tehnici în materie de transparență bugetară;
 oferă membrilor accesul eficient și coordonat la bun ele practici internaționale,
instrumente, norme, evaluări și expertiză tehnică privind transparența bugetară;
 sprijină eforturile membrilor de a -și implementa angajamentele privind
deschiderea fiscală și de a dezvolta obiective și bune practici și mai ambi țioase;
 motivează suplimentar guvernele țărilor membre să devină campioni și modele de
deschidere fiscală.
Obiectivele urmărite prin aplicarea acestui proiect este de a convinge cel puțin patru
state să adopte și să implementeze măsurile în materie de tran sparență bugetară stabilite de
proiect. Proiectul oferă asistență și susținere în aplicarea măsurilor stabilite în cadrul acestuia.
Pentru aplicarea cu succes a proiectului este necesară colaborarea srânsă dintre guverne,
socie tățile civile, cetățeni.
Dintre țările care urmează să aplice aceste obiective în materie de transparență bugetară
amintim : Argentina, Bosnia și Herțegovina, Burkina Faso, Columbia, Croația, Franța,
Jamaica, Liberia, Malta, Moldova, Muntenegru, Filipine și Statele Unite. Se constată c ă
România nu participă la implementarea acestui proiect.

35
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Încă de la sfârșitul anilor ’90 au fost dezvoltate standarde internaționale pentru
prezentarea informațiilor bugetare într -o formă inteligibilă și transparentă, care să faciliteze
implicarea cetățenilor în procesul bugetar. Odată cu evoluția tehnologică au apărut metode noi
de informare online a cetățenilor în legătură cu cheltuirea banilor publici, prin crearea unor
vizualizări care transformă simpl e cifre într -o informație relevantă pentru utilizatori.
În România, inițiativele de publicare online a bugetelor în formate accesibile și de
implicare a cetățenilor în prioritizarea investițiilor la nivel local au apărut abia în anul 2012.
Cu toate aceste a, din punct de vedere legislativ, principiile transparenței și ale participării în
procesul bugetar erau deja consacrate, acordarea accesului la informații bugetare devenind
obligatorie încă din 2001.
Având în vedere exemplele de bună practică din regiun e și de la nivel internațional,
contextul național și nevoia de eficiență în cheltuirea banului public, autoritățile publice din
România trebuie să renunțe la monopolul asupra informației și a expertizei. Totodată, acestea
trebuie să adopte o serie de măsu ri care să contribuie la îmbunătățirea accesului la informații
despre prioritizarea și cheltuirea banilor publici și să crească interesul și nivelul de participare
al cetățenilor în procesul bugetar – condiții esențiale pentru maturizarea unei societăți
democratice încă tinere.
Una dintre problemele cu care se confruntă statele la momentul actual este asigurarea
transparenței bugetelor instituțiilor publice. Acestă nevoie a apărut ca urmare a nemulțumirii
tot mai ridicate a cetățenilor privind modul în care sunt cheltuiți banii publici. Ulterior s -a
încercat armonizarea acestor practici și la nivel internațional cu scopul ca statele să își
împărtășească exeriențele în materie și pentru a putea beneficia de experiența fiecăruia.
Dintre problemele cu care se c onfruntă țările la nivel mondial în materie de transparență
bugetară amintim: dificultăți în aplicarea măsurilor de transparență la nivel național, ceea ce
face ca procesul să fie unul lent și inegal, de la un stat la altul. Aceste dificultăți apar ca
urma re a unui număr foarte mare de participanți implicați în acest proces. Provocările spre o
mai mare transparență fiscală nu pot putea fi înțelese pe deplin atâta timp cât interesele
cetățeanului nu sunt puse în centrul preocupărilor.
Ceea ce trebuie înțeles legat de transparența bugetară este că pentru aducerea sa la
îndeplinire este necesară îndeplinirea unor condiții în acest sens. În primul rând este necesar
ca bugetele publice să fie prezentate în formate publice, astfel încât acestea să poată fi
accesat e de către cetățenii care sunt interesați de conținutul lor.
Un alt instrument de transparență bugetară dezvoltat la nivel internațional, aplicat de
unele sau altele dintre state, a fost elaborarea unor bugete explicative menite să prezinte într –
un format accesibil datele prezentate în bugetele de venituri și cheltuieli. Totodată, este
absolut necesar ca aceste proiecte să fie însoțite de o serie de bugete explicative, în care datele
din bugetele inițiale să fie prezentate într -o formă accesibilă publiculu i larg și să fie ușor de
înțeles de către cetățeni.
Una dintre modalitățile prin care s -a optat pentru a face disponibile bugetele au fost
platformele on -line. În cadrul acestora, inițial bugetele erau prezentate într -un singur format
electronic, dar ulter ior acestea au fost prezentate în mai multe formate, ceea ce permite
accesul liber al mai multor categorii de utilizatori la aceste date.
În urma unor studii s -a constatat că este necesară informarea din oficiu a persoanelor de
interes public. Aceasta s -a putut realiza prin informarea publicului prin afișe cu privire la
actele legislative dezvoltate, acordarea de audiențe, punerea la dispoziția publicului a
conținutului ședințelor de lucru ale instituțiilor publice, organizarea de întâlniri între primari
cetățeni.
Pentru asigurarea transparenței bugetare, s -a adoptat decizia ca cetățenii să participe la
ședințele prin care sunt adoptate măsuri de interes public, se stabilesc bugetele de venituri și

36
cheltuieli și se aprobă. Aceste măsuri au fost adoptate cu s copul de a spori implicarea și
participarea cetățenilor în procesul public.
Pentru sporirea transparenței bugetare s -a recurs la ascultarea cetățenilor și a asociațiilor
legal constituite privind implementarea și finanțarea unuia sau altuia dintre proiect ele
respectivei colectivități. Există state în cadrul cărora cetățenii au fost consultați cu privire la
proiectele care urmau să fie dezvoltate de respectiva colectivitate locală și să -și exprime
opinia prin vot cu privire la prioritatea proiectelor derula te. Totodată a fost acceptată
participarea cetățenilor la aplicarea proiectelor, într -o formă sau alta.
Un alt element de transparență bugetară a fost ca datele privind bugetele să fie făcute
publice. Aceasta s -a putut realiza prin intermediul platformelo r on line. Aceste platforme au
evoluat continuu. La început aceste platforme prezentau într -un mod simplu bugetele, pe surse
de proveniență a veniturilor și destinație a cheltuielilor. Bugetul era prezentat într -un format
unic, ce nu putea fi modificat și prelucrat ulterior. Mai târziu, s -a trecut la îmbunătățirea
acestor platforme. În primul rând bugetele erau prezentate în mai multe formate: pdf, xls, ceea
ce oferea avantajul de a putea fi preluate și prelucrare de diverși utilizatori – cetățeni,
organiza ții publice sau private, cu scop informativ sau pentru e laborarea diverselor raportări.
La nivel național, noțiunea de transparență bugetară este reglementată de Legea nr
52/2003 privind transparența decizională în administrația publică . Pentru susținerea sa
este utilizat un alt act legislativ este Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile
de interes public . Primul dintre acte legiferează noțiunea de transparență bugetară, în timp ce
al doilea act legislativ asigură cadrul legislativ pentru o serie de elemente absolut necesare
îndeplinirii obiectivelor de transparență bugetară.
În ceea ce privește inițiativele în materie de transparență bugetară la nivel național,
putem spune că acestea au fost slabe și nu a fost adoptat decât un proiect în ac est sens, în anul
2013, la nivelul orașului Cluj -Napoca, mai exact pentru un singur cartie, respectiv Mănăștur.
Inițiativa a aparținut primăriei și societății civile din localitate, dar nu există un consens
asupra succesului sau al insuccesului inițiativei . În anul 2015, în contextul programului Cluj
Capitală Europeană de Tineret , a avut loc o formă de vot privind finanțarea unor proiecte
pentru tineri de către autoritățile locale. Deși a fost prezentată ca bugetare participativă,
aceasta nu a inclus o cons ultare reală privind destinația banilor, ci doar un vot online pentru
un număr de proiecte, pe o temă decisă de autorități. Este posibil să existe și alte exemple
punctuale de decizie asupra priorităților de finanțare în comunități mai mici, dar care nu su nt
numite bugetare participativă
Alte platforme în favoarea transparenței bugetare la nivel internațional sunt: Where
Does my money go utilizat în Marea Britanie, Budget Stories în Republica Moldova sau
Offernerhaushalt în Germania, NZ Budget App în Noua Z eelandă.
La aceste proiecte de bugetare deschisă și participativă au participat diverse state din
lume, în funcție de interesul și preocupările pentru această temă.
În ceea ce privește platformele utilizate la nivelul României privitor la asigurarea
transp arenței bugetare, am reușit să identificăm două, considerate ca fiind mai importante. În
acest sens menționăm: platforma emisă de Ministerul Finanțelor Publice www.transparenta –
bugetara.gov.ro , platfo rma Open Budget elaborată de organizația neguvernamentală
Societatea pentru Libertate individuală.
Platforma pusă la dispoziție de către ministerul Finanțelor Publice are ca obiectiv
simpla prezentare a bugetelelor, iar defiența sa majoră este că forma în care se prezintă
bugetele este dificil de înțeles, ceea ce impune existența unor bugete explicative. De
asemenea, bugetele sunt prezentate pe principalele tipuri de venituri și feluri de cheltuieli,
ceea ce nu permite formarea unei imapgini clare cu privi re la sursa de proveniență respectiv
modalitatea de utilizare a acestora. Formatele de prezentare ar trebui extinse, astfel încât
ulterior aceste bugete să fie preluate și și prelucrate pentru desfășurarea altor activități.
Această platformă este rigidă, c eea ce face ca actualizarea sa să fie greoaie să să necesite timp
îndelungat.

37
Spre deosebire de platforma pusă la dispoziție de către Ministerul Finanțelor Publice, o
altă variantă de apreciere a bugetelor vine din partea organizației Societatea pentru Lib ertate
individuală. Spre deosebire de cealaltă platformă, Open Budget putem spune că este o
platformă interactivă, prin care cetățeanul poate face simulări privind modul de constituire a
resurselor diverselor bugete, dar mai ales modul de cheltuiere a resu rselor anterior constituite.
Consider că această oportunitate îi ajută pe cetățeni să înțeleagă mai bine anumite decizii
adoptate de către actuala guvernare, dar, de asemenea, să vadă modul în care se pot cheltui
resursele lor.
Însă procesul schimbării est e favorizat de asistența tehnică oferită în domeniu și de
suport în derularea programelor.
În ceea ce privește tendințele care se impun la nivel internațional și național cu privire la
adoptarea de măsuri de sporire a transparenței bugetare amintim:
1. Guver nare electronică constă în prezentarea obligatorie a bugetelor în format
electronic, informațiile de interes public și ce privesc execuția bugetelor să fie disponibile la o
singură adresă, astfel încât publicul să știe unde găsește informația cu privire la acestea.
Formatele de prezentare trebuie să fie atent alese, astfel încât acestea să permită actualizarea
într-un timp foarte scurt de la adoptarea respectivelor decizii, de ce nu poate chiar în timp
real. Aceasta impune și actualizarea și schimbarea prog ramelor de lucru din instituțiile publice
și, având în vedere necesitatea de comunicare a statelor între ele, un singur program ar trebui
extins la nivelul mai multor state;
2. Participarea publicului la elaborarea și implementarea politicii fiscale și a buge tării;
3. Multiplicarea numărului de mecanisme privind implicarea oamenilor în ciclul
bugetar;
4. Evaluarea și difuzarea în continuare a informațiilor și a dovezilor privind legăturile
dintre transparența fiscală și domeniile care afectează în mod direct cetățen ii;
5. Diseminarea datelor fiscale în formate de date deschise și potrivite oricărei
vizualizări;
6. Portalul transparenței fiscale și bugetele cetățenilor sau așa numita diseminare
populară a informațiilor bugetare;
7. Învățarea de la egal la egal și asigurarea tr ansparenței fiscale pentru utilizatorii
potențiali;
8. Dezvoltarea rețelei prin creșterea numărului de state atrase în acest proces.

La nivelul României, acțiunile în materie de transparență bugetară trebuie intensificate,
prin sporirea numărului de orașe în care să fie aplicate proiecte similare celui din cartierul
Mănăștur, Cluj -Napoca. Este bine ca acesta să fie luat drept exemplu și să nu ne oprim aici,
având în vedere că România trebuie să atingă obiective în acest sens pentru ași asigura și
păstra locul în cadrul Uniunii Europene.

38
Bibliografie

1. Alexandru, I., Cărăușan, M., Bucur, S., Drept administrativ , Editura Universul Juridic, București,
2009;
2. Alistar, V ictor Transparența decizională în administrația publică ,
Institu tul Național de Administrație, B ucurești, 2005;
3. Alistar, V ictor Etica și transparența în administrațio publică –
suport de curs , București, 2007 ;
4. Alistar, V., Cocoșatu, M., Dincă, D.,
Popescu, I Deontologia funcționarilor publici – suport de curs ,
Departamentul pe ntru învățământ la distanță,
București, pag 61, Intervenția doamnei Rodica
Mihaela Stănoiu în cadrul dezbaterii „Proiectul de
Convenție a Consiliului Europei privind corupția”,
București, 2001;
5. Bularda, D., Chioveanu, P., Pop, A., Preda,
O., Presada, F . Buna guvernare la români, Ghid de bune practici
pentru consolidarea bunei guvernări locale ,
București, 2008;
6. Chioveanu, Paul, Bucherul, Mădălina
(coordonatori), Hrebenciuc, Mioara,
Rădulescu, L aura, Maz da, Constantin Transparența decizională în Român ia anului 2007 ;
8. Oraganizația Articolul 19 The Public’s Right to Konw: Principles on
Freedom of Information Legislation ,
https://www.article19.org/data/files/pdfs/standards/r
ighttoknow.pdf ;
7. Vida, Ioan Legistică formală , Editura Lumina LEx, București , 2006;

*** Programul Național de Prevenire a Corupției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr 1065/2001,
publicat în Monitorul Oficial nr 728 din 15 noiembrie 2001

*** Declarația ministerială de la Malmö privi nd guvernarea electronică, 2009;

*** www.imf.org/external/np/fad/trans /
*** www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2015/cr156
7.pdf
*** datedeschise.fundatia.ro
*** http://wbi.worldbank.org/boost/Data/boost/b
oostcms/files/field/tools -resources –
attachment/cn_open_bud geting_program_final_a
pproved_april_2_2013.pdf
*** http://internationalbudget.org/
*** http://index.okfn.org/place/
*** www.opengovpartnership.org/explorer/all –
data.html ;
*** wheredoesmymoneygo.org
*** www.openspending.org
*** www. budgetstories.md
*** www. offenerhaushalt.de
*** www.treasury.govt.nz/budget/app
*** www.phila.gov /openbudget/
*** http://budget.data.montgomerycountymd.gov/#/
*** www.checkbooknyc.com/spending_landing/yeartyp
e/B/year/116
*** http://datedeschise.fundatia.ro/
*** http://eur -lex.europa.eu/budget/www/index -en.htm
*** www.imf.org/external/np/fad/trans/manual.htm
*** www.oecd.org/gov/budgeting/48170438.pdf

39
*** http://internationalbudget.org/publications/the –
power -of-making -it-simple -a-government -guide -to-
developing -citizens -budgets/
*** www. participatorybudgeting.org
*** http://bp.primariaclujnapoca.ro/
*** http://ogp.gov.ro/despre -ogp/
*** www.banipierduti.r o;
*** http://ro -city.census.okfn.org/
*** http://bp.primariaclujnapoca.ro/wp –
content/uploads/Raport -BP-2013 -Cluj-Napoca –
Manastur.pdf
*** http://cc.yourcluj.ro/index.php/votes/
***