Conform ultimelor statistici, suprafața totală a Terei, este acoperită în proportie de 71 [632170]

I. INTRODUCERE

Conform ultimelor statistici, suprafața totală a Terei, este acoperită în proportie de 71%
de apă, iar restul de 29 % reprezintă continente și insule [104;105] .
Din volumul total de apa, 97.5% reprezinta apa sărată, provenită din mari și oceane, iar
restul de 2.5% reprezintă apa dulce, care se gaseste în stare lichidă (lacuri, ape subterane) și
solida, (aisberguri, ghețari). Din 2.5% apă dulce, doar 1% este utilizat pentru consumul
uman[106].
Apa dulce, mai poartă numele de apă potabilă, și este indispensabilă în satisfacerea
nevoilor de consum, ale populației, a activităților social economice precum și a activităților
industriale [107;108].
In general, la nivel gl obal, activitatile agricole exploateză cel mai mare volum de apă
potabilă, reprezentând 69%, în comparatie cu activitatile indutriale care utilizeză 21%, iar
activitățile menajere doar 10%, [109;110] .
Ponderea de utilizare a apei potabile, variază în funcț ie de sectorul de activitate(agricol,
industrial, domestic) a unui continent [112].
Astfel în urma unui studiu realizat în 2014, sa constatat ca activitatile agricole au un
procent mai mare de utilizare a apelor potabile, în Asia(91.2%),Africa (85.3%), în comparație
cu Europa care utilizează (37.7%)[112].
În caz contrar Europa utilizează cantitati mari de apa potabila (30.7%), în activitățile
industriale,și domestice, fața de Africa (9.0%) sau Asia (6.9%), [112;113]
În Romania,în ultimi ani, consumul de ap a potabilă este într -o continua crestere, datorită
intensificări actvitatilor industriale si menajere. De exemplu în anul 2016 sa inregistrat 750.718
m³, iar în anul 2017 consumul de apa a crescut cu 5.683 m ³, fiind 756.401m³[111; 113].
Resuresele de apa dulce sunt limitate. În ultimi ani au inceput sa fie, superexploatate
datorită, dezvoltări masive a populatiei,și a activităților industriale. [108].
Aceste activități generează un volum urias de ape uzate, iar acest lucru implica
implementarea unor proces e, in urma carora apele care contin diversi poluanti, sa poată fi
purificate [114].
Pâna in prezent procesele clasice au facut fața epurari apelor uzate. Totusi dezvoltarea
industriilor, a generat ape uzate cu continut ridicat de poluanti periculosi, iar procedeele clasice
de epurare nu reusesc sa indeparteze in totalitate cerintele de calitate a apelor potabile [42].
De aceea cea mai eficienta alternativa, consta în aplicarea tehnologiilor avansate de
tratare a apelor reziduale [42].
Studiile au arata t ca tehnologia membranelor este o solutie eficienta de purificarea a
apelor indiferent de poluantii prezenti in apa uzata [3].
Membranele sunt materiale fine, care au capacitatea de a retine compusi de mici
dimensiuni [42].
Cele mai utilizate procedee av ansate cu membrane sunt microfiltrarea, ultrafiltrarea,
nanofiltrarea și osmoza inversă [42].

1.Introducere
1.1Generalități
Filtrarea este procedeul de separare a fazelor unui amestec eterogen, prin intermediu
unui mediu poros, permeabil, denumit strat filtrant, sau septum .[1,2,3,4]
Stratul filtrant are rolul de a reține particulele solide, cu dimensiuni mai mari decât
diametru porilor, marterialului de fltrare.[2]
Indicatorul de calitate a apei potabile, și industriuale, este direct influențată de fu ncția
de filtrare [4]
Procesul de filtrare este ultima verigă din treapta mecanică de epurare a apelor uzate. []

1.1.1.Procesul de filtrare
Condiția fundamentală a principiului de filtrare, este forța gravitaționlă. Curgerea
fluidului cu un anumit debit Q, printr -un mediu filtrant, se realizează datorită deferențelor mari
de presiune Dp, dintre presiunea superioară p1 si presiunea inferioară p2. Diferența de presiune
este asigurată de accelerația gravitațională, forța centrifugă, și presiunea precipitatul ui [3].

În esență, mediul filtrant este compus dintr -o membrana, si precipitat, care rezultă în
urma filtrării.

1.1.2. Factorii care influențează procesul de filtrare
Filtrarea este influențată de următori factori :
a) Suspensia, reprezint ă un sistem dispers bifazic, format dintr -o particulă solidă care
se descompune intr -un mediu de dispersie lichid [6].
Suspensia este înrăurită de mărimea particulelor solide și de forma particulei. De
exemplu particulele sferice permit accelerarea procesului de filtr are, în comparație cu
particulele plate, care astupa porii materialului filtrant[7].
În corpul de apă, sunt prezente suspensii gravitaționale, ( care se depun pe fundul
bazinului) coloidale (sunt acele particule care plutesc în masa apei) și suspensii fine ( care stau
la suprafața apei) [8].
b)Materialul filtrant
Filtrarea particulelor solidegrosiere și a partculelor fine, se realizează cu ajutorul
materialelor filtrante[9].
Particulele solide, trebuiesc reținute astfel incât să evite colmatarea materi alului
filtrant, într -un timp foarte scurt.

Pentru ca un material filtrant sa fie eficient, este necesar ca rezistența hidraulică,să fie
scăzută, să aibă durabilitate mecanică ridicată, și tot odată să permită viteza mare de
filtrare.[7]
c) Grosimea stra tului de precipitat (h)
Grosimea stratului de precipitat influentează, procesul de filtrare. Datorită intensificări
stratului de permeat pe suportul filtrant, scade semnificativ productivitatea filtrări, și crește
rezistența hidraulică [

1.2. Caracte ristici ale procesului de filtrare

1.2.1.Caracteristicile esențiale, care influențează eficiența procesului de filtrare sunt :
1.2.1.1. -Caracteristicile suspensiilor solide dintr -un mediu de dispersie lichid;
1.2.1.2 – Caracteristicile ale calități efluentului;
1.2.1.3 – Caracteristicile materialului de filtrare.

1.2.1.1.Caracteristicile suspensiilor solide dintr -un mediu de dispersie lichid
Pe suprafața materialului filtrant, pot fii reținute particule cu dimensiuni cuprinse între
1-1000 µm [5].
Particulele mici nu au posibilitatea să creieze o suprafață de contact între suspensiile
din corpul apei și a materialului granular, ceea ce duce la ineficiență a procesului de
filtrare[10].
Pentru a se opține un precipitat bun, este indicat ca perticulel e solide să aibă dimensiuni
mai mari, astfel rezistența hidraulică scade odată cu creșterea stratului de permeat [5].
Pentru solu ționarea acestei probleme,pot fi aplicate o multitudine de agenți chimici, de
coagulare,(aluminat de sodiu, clorura ferică, p oliclorura de aluminiu, sulfat de aluminiu, etc.)
pentru ingroșarea și reglarea dimensională a particulei[10;11].
În acest caz mai pot fi folosite și materiale polimerice (naturale, artificiale și sintetice)
care asigură filtrarea avansată a particulelor d e nivel micro și nanometrice. [10;12].

1.2.1.1.1. Concentrația și densitatea suspensiei
Densitatea joacă un rol important în separarea paticulelor din apă. Aceasta depinde în
mod direct de dimensiunea particulelor. Pentru ca să se realizeze îndepărtarea particulelor
solide cu succes, trebuie ca densitatea acestora sa fie cât mai mare [10].
Stratul de precipitat poate să se dezvolte mai repede, dacă concentrația suspensiei în
permeat este mai mare pe suprafața suportului filtrant [5].
Odată ce concentraț ia permeatului se dezvoltă pe suprafața filtrului, crește rezistența
hidraulică, și se opține astfel filtratul limpede [5].

Iar în cazul în care concentrația permeatului este mai redusă, procesul de formare a
stratului de precipitat, este mai lent și astf el rezultă un filtrat tulbure [5].

1.2.1.2 – Caracteristici ale calități efluentului .
Vâscozitatea fluidului filtrat este strâns legată de rezistența hidraulică. Dacă rezistența
hidraulică este mai mică, atunci și viscozitatea fluidului este la fel de mic ă [5].
În acest caz, dacă se îndeplinește această condiție, presiunea este indispensabil mai
mică,și astfel este asigurată trecerea ușoară a fluidului prin mediu filtrant [5].
Datorită diferențelor de debit , pierderilor de presiune în momentul filtrări, și a ratei
producțivități de filtrare, are loc variați mari ale vitezei, în timpul procesului de filtrare. De
asemenea, materialul filtrant poate să fie afectat, datorită acestor diferențe mari de viteză a
fluidului [10].

1.2.1.2.1.Temperatura efluentului
Temperatura este un parametru esențial, care favorizează, creșterea productivități
procesului de filtrare [13].
Aceasta are rolul de a miscșora viscozitatea fluidului și de a facilita creșterea și
sedimentarea particulelor pe materialul filtrant[13].

1.2.1.2.2.Potențialul de hidrogen – pH-ul
Potențialul de hidrogen (pH) este un indicator fizico -chimic a calități apei, care
influențează capacitatea de schimb ionic, între suspensiile prezente în apa și granulația
materialului filtrant [10;14] .
Atunci cân d valoarea pH -ului este mai mică decât 7, crește schimbul de anioni pe
suprafața pozitivă, și scade schimbul de catoni. În caz contrar, pentru valori mai mari de 7 a ph –
ului, scade schimbul de anioni pe suprafața negativă și crește schimbul de cationi [10].

1.2.1.3 – Caracteristicile materialului de filtrare.

1.2.1.3.1.Spongiozitatea materialului filtrant
Spongiozitatea sau porozitatea materialului filtrant este caracterizată de raportul dintre
volumul total al mediului filtrant și volumul total al porilo r [5].

Mediul poros reprezintă o structură, complexă, cu o geometrie absolut arbitrară,care
permite tranziția mai multor faze prin ele [15].

1.2.1.3.2.Permeabilitatea mediului filtrant
Permeabilitatea mediului filtrant reprezinta proprietatea materia lului filtrant poros, de a
permite trecerea unei cantit ăți de fază lichid, care este supusă unei presiuni, prin volumul său,
sau pe o unitate de suprafață, si se masoară în [Kg/m2∙ h].
h- reprezin tă grosimea stratului filtrant.

1.2.1.3..3.Eficacitatea f iltrului

Pentru ca un material filtrant să fie eficient, trebuie sa aibă capacitatea de a reține, din
amestecul eterogen, particulele solide, aflate în suspensie, cu dimensiuni de ordinul micro si
nanometrice [5].
Aceasta condiție poate fi îndeplinită d acă diametru porilor, materialului filtrant este
redus [5].

1.3. Etapele procesului de filtrare
Procesul de filtrare se realizează, parcurgâd următoarele etape :
a) Stadiu inițial – constă în reținerea particulelor solide, aflate în stare tulbure, pe
supra fața filtrantă [5;13] .
b)Filtrarea propriu zisa – are loc reținerea în totalitate a particulelor solide, formânduse
un strat de precipitat. Stratul de precipitat, care se concentrează pe suprafața filtrantă,formează
un mediu filtrant. Iar filtratul obținut în urma rețineri particulelor solide, este limpede [5].
c) Curățarea precipitatului – constă în impurificarea precipitatului prin indepărtarea
soluției care este imbibata în precipitat [5;13].
d) Restabilirea materialului filtrant – se realizează prin, spălarea suprafeței filtrantului,
prin depărtarea precipitatului de pe suprafața materialului filtrant și dezobturarea porilor [5;13].

1.4.Materiale filtrante
Există o gamă largă de materiale filtrante, utilizate în practica filtrări.
Materialele filtrante – sunt materiale permeabile, poroase, ce se găsesc de regulă
decretate în structură, având o grosime corespunzătoare, sub formă de membrane și granule [3].

În general, un corp poros permeabil, este compus din două părți componente [3]:
-Supor tul solid care susține materialul filtrant ;
-Rețeaua porilor intercomunicanți.

Suportul solid are rol de a asigura capacitatea portant ă, și forma fizică a materialului
filtrant, în timpul funcționări [3].
Rețeaua porilor intercomunicanți, asigură perm eabilitatea, și posibilitatea filtrări,
cuprinzând astfel faza solidă [3].

1.4.1. Condițiile materialului filtrant
Pentru ca materialul filtrant, să fie utilizat trebuie să respecte următoarele condiții :
-să aibă caracteristici de filtrabilitate rid icate;
-potențialul de reținere a particulelor solide, pe materialul filtrant să fie cat mai mare;
-rezistența hidraulică să fie cat mai redusă;
-rezistența mecanică și corozivă ridicată;
-în timpul procesului de filtrare, materialul filtrant, când intră în contact cu faza
lichidă, nu trebuie să se marească;
-să permită îndepărtarea cu ușurință a precipitatului din porii materialului;
-să nu aibă dificultăți în procesul de regenerare;
-să aibă productivitate mare de filtrare;
-costul prețului să fie scăz ut.

Materialele de filtrare sunt variate și pot fi clasificate ținând cont de originea,
compoziția chimică, stuctura, repatizarea mărimi particulelor, etc. [15]
1.4.2.Din punct de vedere chimic, materialelel pot fi :[16]

– naturale – nereactive(inerte) și reactive
Materialele nereactive (inerte) – pietrișul, nisipul, etc., ce sunt utilizate, pentru
îndepărtarea particulelor solide din apă.
Materialele naturale reactive – sunt materiale absorbante, cum ar fi de exemplu
pânzele filtrante.

– artificiale – materiale fabricate și subproduse industriale
Subprodusele industriale pot fi : zgura , și cenușa.[16]
Compoziția și forma acestor două subproduse, variază în funcție de procesul de
filtrare. [16]

1.4.3.După limitele de filtrare a materialului filtrant pot fi :

-Filtrarea superficial ă, se realizează la suprafața materialului, deoarece grosimea
stratului de precipitat și a materialului filtrant este mic [13].
-Filtrarea în profunzimea materialului – în acest caz, are loc adsorbția și sedimentarea,
(materi ale granulare, nisip) [13].

1.4.4.În procesul de filtrare se utilizează, o gamă largă de materiale filtrante,
dintre care cele mai uzuale sunt [13] :

1.4.4.1.Materialele metalice de filtare
Utilizarea materialelor metalice, pentru separarea fazelor et erogene, sunt mult mai
eficiente, și convenabile din punct de vedere economic, în comparație cu alte materiale de
filtrare [17].
În practică materialele metalice de filtrare, pot fii găsite sub următoarele forme :table
perforate, împletituri matalice, site perforate, site lamelare [5;13]
Principalul rol a acestor materiale metalice este de a asigura postamentul, pentru
materialele filtrante cum ar fii: placi, materiale textile, foi, etc.[5;13].
Separarea particulelor prin intermediu materialelor metalice se realizeaz ă, prin efectul
de strecurare sau cernere [5].
Materialele metalice sunt confec ționate din: o țel inoxidabil, bronz, cupru, nichel, titan
și novel [18].
Împletiturile metalice au ochiuri sub forma dreptunghiulară sau circulără. Diametru
ochiuri lor, împletiturilor metalice, se pot realiza până la 50 de µm [5].
Iar în cazul tablelor perforate, diametru găurilor pot ajunge până la 0,01 mm [5].

Principalele avantaje ale materialelor metalice [17;19] :
-capacitatea de a fii reutilizate și curățate c u ușurință ;
-rezistență la temperaturi ridicate;
-rezistență corozivă mare;
-cost preț scăzut.

1.4.4.2. Materialele filtrante textile
Materialele filtrante textile sunt confecționate atât din fibre naturale cât si din fibre
sintetice [20].
1.4.4.2.1. Materiale textile naturale
Din categoria fibrelor naturale fac parte [5;20]:
-fibrele vegetale: iut ă, material din in, bumbacul, etc.;

-fibrele animale – păr, lână, mătase naturală, blană,etc.
Fibrele naturale de regulă sunt ieftine, dar acestea au dezava ntajul ca funcționează la
temperaturi scazute sub 100șC, și au o durabilitate scăzută la abraziune [21].

1.4.4.2.2. Materiale textile sintetice
Iar în cazul fibrelor sintetice,sunt – fibrele minerale, sticla ceramică, azbest, etc [5;20] .
Aceste materiale, în comparație cu cele naturale pot funcționa la temperaturi de peste
100șC [21].

1.4.4.2.3. Avantaje și dezavantaje ale materialelor textile

Materialele textile prezintă următoarele avantaje [5;22]
-adaptabilitatea la factori de filtrare mare, datorită porozității, grosimi țesaturii
materialului, pânzelor de filtrante, natura materialului, care sunt foarte bune ;
– au o elasticitate și porozitate fină;
– preț cost redus.
Dezavantajele sunt [5;22] :
-colmatarea ușoară a materialului;
– rezistența mecanica e ste mică.

1.4.4.3.Materialele membranare
În funcție de scopul de separare, parametrii de funcționare, compoziția soluției de
alimentare și mulți alți factori, se poate alege un material membranar [24].
În ansamblu materialele membranare pot fii catalogat e sub două forme principale :
Membrane naturale – sunt specifice sistemelor vii, de origine vegetală și animală.
(celuloză, cauciuc, lână, etc.) [22;23;24].
Membrane sintetice – sunt cele mai utilizate în procesele de filtrare și pot fi [23;25;26]:
Organice -(PTFE) – politetrafluoretilenă
– (PS)- polisufură
-(CA) – acetat de celuloză
-(PAN) – poliacrilonitil, etc.
Anorganice – carbine activ, polimeri hibrizi, ceramic ă, metalice, etc. [3;25].
Aproximativ toate materialele membranare sunt realizate din polimeri naturali sau
artificiali

1.4.4.3.1.Avantajele și dezavantajele materialelor membranare

Avantaje [3;28]:
-asigur ă separarea moleculeor, indiferent de formă și dimensiune ;
-performanța de filtrare este ridicată;
-sunt mai compacte d in punct de vedere al construcției, in comparație cu
sistemele de tratare a apei uzate;
-consum scăzut de energie;
Dezavantaje[3;28] :
– necesit ă mentenanță regulată;
-structura permeabilă se modifică în timpul procesului de filtrare;
-Blocarea membrane i, etc.

1.4.4.4. Filtrarea cu straturi fibroase
Straturile fibroase în general sunt aplicate, atunci când particulele solide filtrante,
colmatează mediul poros [5].
Acestea se obțin prin două procedee, -prin comprimare sau prin sedimentarea liberă,
pe un suport metalic [5].
Fibrele pot fii: -naturale si artificiale.
Fibrele naturale la rândul lor pot fi – organice și anorganice [29].
-Fibrele naturale organice – bumbac, m ătase, iută,lână,sisal etc. [29].
-Fibrele naturale anorganice – azbestul, bazaltul, wallaster, etc.[29].

Fibrele artificiale sau sintetice sunt [29]:
-Fibrele polimerice( polietilenă, polipropilena)
-Fibre metalice (oțel,cupru,argint,aur,molibden)
Mai pot fi, fibre de sticlă, sau fibre ceramice [29].

Avantajele straturilor fibroase
-reține atât la suprafață cât și în grosimea stratului, particulele solide aflate în suspensie
-reținerea particulelor cu diametru de până la 1µm

1.4.4.5.Filtrarea cu straturi pulverulente
Particulele solide sunt reținute pe straturile filtrante, cu ajutorul fenomenului de
adsorbție [5].
Straturile acestea, se formează, datorită procesului de sedimentare, pe o suprafață,
filtrantă a particulelor de carbune sau kiesselgur [22].
Procesul de regenerare a materialului filtrant se realizează, prin spă lare [5;22].

1.4.4.6. Filtrarea cu plăci poroase

Materialele din plăci poroase, se realizează ca și în cazul straturilor poroase, prin
procesul de sinterizare [31].
Acest proces constă în aglomerarea granulelor, provenite de la diferite
materiale,(porțel an, sticlă, plastic,azbest,argilă, Kiesselgur,etc.) prin presare sau comprimare,
opținânduse o placă, cu o porozitate uniformă și o durabilitate mare din punct de vedere chimic
și mecanic [5;22].
Structura plăcilor poroase, este caracterizată de urmatori p arametri : coeficientul de
sinuozitate, și forma porilor, alcătuirea porozități în material, porozitatea, starea porilor care
poate fi inchisă sau deschisă, dimensiunile medii și maxime ale porilor [31].
Plăcile poroase au rolul de a reține particulele sol ide fine, și microorganisme cu
dimensiuni care pot ajunge până la 1µm [5;22].Tot odată acestea pot fi utilizate și în procesele
de ultrafiltrare, nanofiltrare și osmoză inversă [5].

1.4.4.6.1.Avantajele plăcilor poroase sinterizate
Acestea constă în [31;32]:
-rigiditate și rezistență mecanică mare;
-în timpul ciclului de funcționare potențialul de reținere a impurităților este suficient
de mare;
-pot fi refolosite, datorită faptului că pot decolmata cu usurință;
-la temperaturi ridicate, rezistența la coroziune este foarte bună;
-prezintă o conductivitate electrică și termică bună, etc.

1.4.4.7. Filtrarea prin intermediu materialelor granulare
Materialele granulare au rolul de a reține particulele solide, permițând trecerea
filtratului (apa uzată), [22].
Materialul filtrant este compus în acest caz, dintr -un suport metalic care are rolul de a
reține materialul granular.[5].

Materialul granular este dispus sub forma unui strat dens de particule de nisip, argilă,
marmură, pietriș, cărbune,atracit și alte minerale [3;33;34].
În practică, filtrele cu nisip sunt cele mai utilizate, și pot fi găsite sub formă de filtre
lente cu nisip și filtre rapide cu nisip. și ultrafiltre cu nmisip.Filtrele rapide în comparație cu
filtrele lente, au capacitatea de a elimina microorganisme, contaminanți chimici din apă
precum și reducerea turbidități. [35].
Pentru ca materialele granulare să fie considerate eficiente, trebuie să ăndeplinească
următoarele condiții [3;36]:
– să sibă o rezistență mare la abraziune
– să nu interacțio neze cu fluidul filtrant
– să nu prezinte impurități
– să capete o omogenizare a dimensiunilor granulelor sau particulelor etc.
–
1.4.4.7.1.Avantajele materialelor granulare
Avantajele materialelor granulare sunt [37;38]:
-cele mai eficiente materiale în proc esul de reținere a particulelor solide;
-prezintă durabilitate mare datorită elementelor de filtrare (nisip, pietriș);
-greutatea stratului granular este suficient de mare, pentru a face față curenților care se
produc în timpul ărcesului de filtrare;
-asigură o mentenanță ușoară;
-pot fii disponibile intr -o gama foarte largă;
-preț cost scăzut.
:
1.5. Clasificarea Filtrelor
Fazele eterogene (lichid – solid), se pot separa cu ajutorul mai multor utilajele, ce poartă
numele de filtre. Clasificarea acestora , se poate raliza ținând cont de următoarele criteri [39]:
a) După regimul de funcționare [11;39]:
-Filtre cu funcționare continuă, în care operația de filtrare nu se realizează concomitent
cu toate componentele.
-Filtre cu funcționare discontinuă,în care operația de filtrare se realizează concomitent
cu toate componentele.
b) După existența diferențelor de presiune, în procesul de filtrare [39;40] :
-Filtre gravitaționale
-Filtre cu vid
-Filtre cu presiune hidrostatică

-Filtre sub presiune
c)După funcția filtrului [40]
-Filtre care îmbunătățesc anumiți indicatori, calitativi din apa;
-Filtre care rețin, microorganisme și medii grosiere,(site, microsite, site rotative);
-Filtre care rețin particulele solide, aflate în suspensie, coloidale, din corp ul de apa.
d)După forma suprafeței filtrante [11;41]
-Filtrarea în profunzime (filtre granulare, filtre cu diferite medii de filtrare, etc.);
-Filtrarea de suprafață( membranele polimerice, ceramice, metalice,etc.).
e)După accelerarea filtrării
-Filtre ult rarapide, în care viteza V >100m ³/h;
-Filtrele rapide, în care viteza, V oscilează între 5÷ 20;
-Filtrele lente, în care viteza V este 2÷10.
f)După locul care îl ocupă filtru în proceul de tratare [40]
-Filtre ca treaptă tranzitorie de tratare
-Filtre de tr atare, cu treaptă unică
-Filtre cu operați avansate de tratare
-Filtre de siguranță
g) După alcătuirea filtrelor
-Filtre deschise
-Filtre închise

1.6.Utilizarea filtrelor convenționale în procesul de tratare a apei potabile

Filtrele convenționale, sunt utilizate atât la nivel internațional (Franța, Los
Angeles,Elveția,etc.) cat si la nivel național (Bacău, Cluj, București, Iași, etc.), în mare parte ca
procese de tratare a apelor potabile și industraiale [42 ;43].
Cele mai utilizate procese de filtrare, în vederea potabilizări apei, sunt filtrele cu pat de
nisip cuarțos, și cărbune activ granular [42].
3 Scheme

1.6.1.Filtre granulare de nisip cuarțos

Filtrele cu nisip cuartos, se folosesc la filtrarea apei, care derivă din sursele natura le, și,
se realizează prin, reținerea particulelor solide, aflate în suspensie, care provoacă turbiditatea
apei,opținânduse (namol,mâl,noroi,rugină, etc.),străbătând astfel stratul de nisip [44;45;46].
Există două mari clase de filtre cu nisip, cum sunt, filtrele lente cu nisip si filtrele
rapide cu nisip.

1.6.1.1.Filtrele lente cu nisip

Filtrele lente cu nisip, sunt unele dintre cele mai vechi sisteme de tratare a apei potabile
și industriale [47]. În general, acestea se bazează pe procesul de filtrare biologic, care
funcționează deobicei la debite foarte mici (0.1 -0.3 m ³/h), și pe procesele fizico -chimice
[42;48] .
Procesul de filtrare lentă, constă în sedimentarea atât la suprafață cât și în înterspațiile
granulare, a precipitatului aflat în suspensie, formând astfel condiții de dezvoltare a bacteriilor.
Învelisul biologic format,în urma dezvoltări bacteriilor, pe suprafața stratului filtrant,
atrage prezența algiilor, rotiferilor, protozoarelor,etc., având ca rol principal filtrarea materiilor
organ ice, microorganismelor, ba chiar si a bacteriilor patogene [42;49].
Precesele microbiologice și chimice de oxidare, au loc în interiorul stratului filtrant,
oferindule astfel energia necesară pentru dezvoltarea și înmulțirea bacteriilor [42].
Părțile compo nente ale filtrelor lente sunt prezentate în Fig.

Fig. Schema unui filtru lent cu nisip [48]: 1.apa brută ;2. record de alimentare, ap ă brută ; 3.
învelișul biologic; 4. strat de nisip;5. sistem de drenaj;6. bazin din beton.

Avantajele și dezavantajele filtrelor lente cu nisip [50;51;52;53;]
Avantaje :
-nu necesită intalație pentru sedimentarea particulelor, deoarece procesul se
realizează, gravita țional;
-nu necesit ă utilizarea energiei electrice și a agenților c himici;
1.
3. 2.
4.
5. 6.

-principiu de funcționare și de proiectare este foarte simplu;
-mentenanța periodică nu implică costuri mari;
-preț cost scazut.
Dezavantaje:
-construcția acestor filtre necesită suprafețe mari;
-înfundarea interspațiilor granulare datorită, turbidități mari;
-prezența copușilor chimici, biocidelor sau pesticidelor, inflențează negativ
procesul microbiologic, necesar filtrări;
-productivitatea filtrări scade odată cu temperatura;
-necesită schimbarea periodică a nisipului uzat.
Filtrele lente cu nisip sunt aplicate în toate stațiile de tartare a apelor potabile, orașenești,
și industriale.

1.6.1.2.Filtrele rapide cu nisip

Filtrele rapide cu nisip,au fost concepute, la sfârșitul secolului al XIX -lea, în anul
1896, în Statele Unite ale A merici. Iar din anul 1920 au inceput să fie utilizate la scară
largă,ca treaptă principală, în stațiile de tratare municipale, deoarece în comparație cu filtrele
lente aceastea ocupă o suprafață mai mică, și au o productivitate mai mare [54;55;56] .
Filtre le rapide, folosesc procese mecanice (fizice) de tratare a apei, în comparație cu
filtrele lente care utilizează în mare parte procesele biologice [54].
În cazul filtrelor rapide, productivitatea procesului de filtrare este ridicată, având un
debit cuprin s între 5 -15 m ³/h [42].

Aplicabilitatea filtrelor rapide
Acestea sunt utilizate în stațiile de tratare, în vederea potabilizări apei. .Se utilizează
pentru îndepărtarea manganului și a fierului din apele reziduale [58].Sunt utilizate în diferite
aplicați i industriale. cum ar fii, industria prelucrătoare de băuturi, insudustria alimentară etc
[59].Mai poate fi aplicată, pentru filtrarea apelor din piscine [60].

Filtrele rapide cu nisip, pot fi clasificate la rândul lor în două, mari categorii [57]:
-Filtre rapide cu nivel liber
-Filtre rapide acoperite

1.6.1.2.1.Filtru rapid cu nivel liber
Procesul de filtrare cu nivel liber, este deobicei întâlnit în toate stațiile de tratare
municipale. În linia procesului de tratare, filtrele cu nivel liber, se găsesc după procesul de
decantare și înaintea procesului de sterilizare. Materia primă, de bază a acestor filtre este
nisipul [61].
Întreg procesul se realizează în bazine de beton armat, de formă patrată sau
dreptunghiulară. În funcție de necitățile sta ției de tratare, aceste bazine pot cuprinde una sau
mai multe compartimente [61].Părțile componente ale filtrului rapid cu nivel liber sunt
prezentate în următoarea Fig.

Fig. Schema generală a unui filtru rapid cu nivel liber : 1.bazin din beton armat;
2.conducte;3.influent;4.evacuare apa filtrate;5.dren;6.indicator de sarcină și debit;7.pupitr ă
de comandă ;8.nivel de comand ă;9.rigol ă destinată conductelor ;10.conduct ă de evacuare a
nisipului ; 11.conduct ă de spălare ; 12.conduct ă principală ; 13.nivelul stratului filtrant.

Secțiunea filtrului rapid cu nivel liber, este prezentată în Fig.

Fig. Vederea secționată a filtrului rapid cu nivel liber : 14.jgheab de
spășare; 15.strat de nisip;16.drenaj.
4
5 13
1
2
3 6 7
8
9
10
11
12
14 15
16

Avantaje și dezavantaje ale filtrelor rapide cu nivel liber [54;56;62]:
Avantaje:
– productivitatea de îndepărtare a particulelor este mare, în comparație cu filtrele lente;
-necesită suprafețe mici de teren;
-sunt rezistente la diferentele mari de turbiditate, etc.
Dezavantaje :
-în comparație cu filtrele lente, necesita o întreținere mai mare, ceea ce implică consum
de energie și costuri ridicate;
-este ineficient în îndepărtarea virușilor, bacteriilor, a meteriilo r oganice și a mirosurilor;
-produce cantități mari de nămol, ceea ce necesită construcția unei lagune sau iaz, pentru
depozitarea acesteia;
– este indispensabilă curățarea materialului filtrant, ceea ce rezultă apă uzată.

1.6.1.2.2.Filtre rapide inchis e sau filtre sub presiune
Filtrele rapide închise, ca și în cazul filtrelor rapide cu nivel liber, au scopul de a trata
apele provenite din sursele naturale [44].Acestea pot fi aplicate, în cadru unei stații de tratare a
apei potabile și industriale [44].
Materia primă care se utilizează în acest caz este, nisipul cuarțos, și carbunele activ
granular.Aceste materiale sunt foarte eficiente în procesul de tratare, și pot fi folosite separat,
sau sub forma unui amestec eterogen, în straturi, [42;44].
Tot pro ceul de filtrare se realizează într -un tanc închis aflat sub presiune [44].Părțile
componente ale filtrului rapid închis sunt reprezentate în următoarea, [44] Fig.

Fig. Filtru rapid inchis : 1.tanc; 2.racord de alimentare; 3.racord de evacuare apa
tratat ă; 4.pâlnie ; 5.vană ;6.conducta de alimentare cu ap ă de spălare ; 7,8.canal de evacuare a
aerului;9.strat de nisip;10.gur ă de vizitare.11.dren.
1 2
3 4
5 6 7
8 9 10
11

Avantaje și dezavantaje ale filtrelor rapi de aflate sub presiune [44]
Avantaje :
-reprezint ă o metodă mai bună de filtrare în comparație cu filtrele de nivel deschis ;
-nu prezint ă complicații, în procesul de spălare ;
-procesul de filtrare nu este expus la diferențe mari de temperatură datorită faptului că
sunt închise.
Dezavantaje:
-consum mare de energie electric ă;
-rezultă apă uzată,în urma spălări stratului filtrant.

1.7.Utilizarea filtrelor neconvenționale, sau avansate în procesul de tratare a apei
potabile

1.7.1. Generalități despre me mbrane

Metodele clasice de filtrare a apelor potabile și reziduale, nu garanteză calitatea
superioară a filtratului [63]. De aceea filrele cu membrană reprezintă cea mai bună alternativă,
în procesul de tratare a apelor. [64].
Filtrarea prin membrane, se realizează prin intermediu unui material, subțire semi –
permeabil,care reprezintă un proces fizic de separare, a două faze omogene , printr -o barieră
membranară, rezultând eliminarea copușilor cu dimensiuni mai mari decât porii
membranei [42;65;66;67] .

În urma procesului de filtrare pe membrane, fluxul de alimentare, se descopune în două
subfluxuri, ce sunt reprezentate în Fig.[42 ;73]
– concentratul, care rezultă în urma reținerii compușilor pe suprafața, porilor membranei.
– permeatul, reprezintă faz a care a patruns prin materialul poros al membranei.

1.7.2.Funcțiile membranelor
In Fig de mai jos sunt reprezentate patru funcții principale ale materialelor
membranare,acestea pot fii [68]:

a)imobilizare;b) separare;c)eliberare controlat ă;d) contractori.

1.7.3.Clasificarea membranelor
După tipul materialului :- membrane anorganice (membrane ceramice, sticl ă, etc) ;
membrane polimerice (politetrafluoretilenă, poliacrilonitrilii);membrane lichide;membrane
hibride [3;42;69].
După natura membran elor pot fii : – naturale și sintetice [69].
După structura membranelor pot fii: composite, simetrice și asimetrice [69]. Acestea
sunt evidențiate în Fig.

1.7.4.Procese avansate ale membranelor
În general cele mai utilizate procese de filtrare avansată p e membrane sunt:
Microfiltrarea, Ultrafiltrarea, Nanofiltrarea,și Osmoză Inversă

a) Microfiltrarea este un proces avansat de filtrare, care are rolul de a reține particule
prin materialul membranar,cu pori mai mari de 0,1µm. Procesul de microfiltrare, l ucreză la
presiuni scăzute (0.1 – 2 bari), deoarece în coparație cu alte procese avansate, permite trecerea
cu usurintă a lichidului prin proi membranei. Acestea pot fi utilizate atat în procesele de tratare
a apei potabile cât și ca aplicati industraiale [42;70;71;72]

b) Ultrafiltrarea este procesul de dezinfectie si limpezirea a apei, si are rolul de a retine
particule, bacteri, viruși,coloranți, etc., pe materialul membranar, cu pori mai mari de 0.01µm.În
cadru procesului de ultrafiltrare presiunea de o perare este mică( 0.2 – 5 bari). Ultrafiltrarea este
utilizata in procesul de tratare a apelor reziduale, și in diverse aplicati industriale,
farmaceutice,etc. [42; 74;75;76;77;78]

c) Nanofiltrarea reprezintă procesul de reținere a micropoluanților organici , și a ionilor
multivalenți (magneziu, calciu, etc) pe materialul membranar cu pori mai mioci de
0.001µm.Presiunea care este utilizata in cadru acestui proces este cuprinsa intre 4 -17 bari
.Acestea pot fi gasite sub forma de spirală ce sunt utilizate în i ndustri si plane folosite in
laboratoare de cercetare. Tehnologia de nanofiltrare poate fi aplicata in procesul de tratare a
apelor reziduale, si in aplicati farmaceutice, industriale.Mai pot fi aplicate pentru desalinizarea
si indepartarea metalelor grel e din apa [42;79;80;81;82;83]

d) Osmoză Inversă este cea mai complexa tehnologie de filtrare care are rolul de a reține
bacterii, virusi, și substanțe dizolvate in apa cu greutatea moleculară mică, pe materiale
membranare fine de 0.0001µm. Presiunea in cazul procesului de osmoza este intre 50 -80 de
bari. În urma acestui proces rezulta ca apa este ultrapură, cu o conductibilitate foarte scazută, și
astefel poate fi folosita în industria energetică. Acestea pot fi utilizate în procesul de tratare, în
veder ea potabilizării apei, mai pot fi aplicate în industria alimentară , cosmetică, farmaceutică,
și în multe alte domeni [42;77 ;84;85;86;87].

1.7.5. Aplicați ale filtrelor pe mambrană
Tehnologia membranară este utiliată în numerose domeni, cum sunt repreze ntate în
urmatoarea schemă.[88;89]

1.8 Ultrafiltrarea

1.8.1.Generalități Ultrafiltrare
Ultrafiltrarea este unul din cele mai avansate procedee de filtrare prin membrană, și se
definește ca fiind un proces mecanic de filtrare, în care constaminanții( viruși,
bacterii,particule coloidale,agenț i patogeni,etc.) sunt reținuți pe materiale membranare cu pori
mai mari de 0.01µm, rezultând astfel puritatea înaltă a lichidului [74;90;91] .
Procesul de ultrafiltrare functionează la presiuni relativ scăzute (0.2 -5 bari),
aproximativ similare cu proces ul de microfiltrare [42].
Ultrafiltrarea realizează reținerea substanțelor cu o greutate moleculara de maxim
500.000Da(Dalton), iar ce trece de aceasta limită intră în cadru proceselor clasice de filtrare
[92;93] .
În comparație cu sitemele clasice de d izinfectare a apei (ozonorizare, filtrarea cu UV,
clorinare), ultrafiltrarea poate reține microorganismele din apă. Astfel acestea se realizeaza
datorită faptului că pori membranei de ultrafiltrare, sunt mai mici decat dimensiunile bacteriilor
sau virușilo r [74].
Tot odată, procesul de ultrafiltrare, are un impact scăzut asupra mediului,nu utilizeză
coagulanți și substanțe chimice, are o tehnologie compactă și rețin eficient agenți patogeni, în
comparatie cu metodele clasice de filtrare [94].

DOMENI DE UTILIZARE A MEMBRANELOR
DOMENIUL
INDUSTRIAL
Alimentară;Chimic ă;
Cosmetic ă; etc. PROTEC ȚIA
MEDIULUI –
Apă;Aer;Sol. DOMENIUL S ĂNĂTĂȚII
Medicină ; Farmacie.
Domeniul
Energetic

1.8.2.Principiul procesului de ultrafiltrare
Principiul de bază a procesului de ultrafiltrare, este prezentat în Fig , și constă în
separarea selectivă a composilor, tinând cont de diametrul porilor și dimensiunea particulelor
[74;93].

Fig. Principiul procesului de ultrafiltrare

1.8.3. Module membranare utilizate în procesul de ultrafiltrare

a) Module membranare înfăsurate în spirală – este compus din mai multe straturi
succesive de membrană și materiale suport, asezate sub forma unor plicuri, ce sunt înfășur ate
în jurul unui tub. Aceste module sunt folosite în procese industriale [95;96;97]

b) Module cu pl ăcuțe și membrane plane – aceasta este formată din una sau mai multe
membrane plate, îmbracate cu placi de susținere sub formă de sandwich. Sunt utilizate ca
aplicați în laboratoare de cercetare [96;97] .

c) Module tubulare -este copus dintr -un tub circular, în interiorul caruia există un
complex de tuburi cu diametru mic de 0.5 -1 cm. Sunt utilizate pentru tratarea apelor reziduale
si a sucurilor [95;98] .

d) Module din fibre goale – este compusă dintr -o multitudine de fibre mici (0.6 -2mm),
prinse în module,și instalate pe carcasa exterioară.Acest tip de modul este folosit în tratarea
apelor rezituale municipale și industriale, precum și în tratarea bautur ilor.

Apă
reziduală Apă
ultrafiltrată Filtrarea cu
nisip (10 µm) Microfiltrarea
(0.1 µm) Ultrafiltrarea
(0.01 µm) Sitarea
Sedimente, praf,
materie grosieră Bacteri Viruși,macro –
molecule
oragnice, etc.

1.8.4.Tipuri de membrane utilizate în procesul de ultrafiltrare

Membranele în general sunt fabrictate din mai multe tipuri de materiale organice
(polimeri) și anorganice (sticlă, ceramică, metalice, etc) [5].
Membranele, utilizate în cadru proc esului de ultrafiltrare, sunt din polimerii organici
[99].
Exemple de polimeri organici : (Politetrafluoretilenă, Policarbonati, Polisulfoni,
Poliamide Polietersulfon, Poliacetat,etc.)[99].
Unul dintre cele mai folosite materiale în ultrafiltrare este politetraflouretilena
(PTFE). Politetraflouretilena este un polimer organic, care are capacitatea de a reține compuși
de mici dimensiuni, din apele reziduale [101].
Au rezistență mare din puct de vedere chimic, și poate fi utilizat la teperaturi cuprinse
între 50- 300șC [102].
Politetraflouretilena este utilizată în foarte multe domeni industriale, (alimentară,
farmaceutică, aerospațială, construcți, etc.), precum și ca aplicații în laboratoare de cercetare
[102].

1.8.5. Aplicații ale ultrafiltrări
Ultrafiltrarea este utilizată atât în procesul de tratare a apelor reziduale, cât si ca
aplicati în diferite domeni indrustriale cum ar fii :
Industria lactatelor ( pentru fabricarea brânzei ), Industria sucurilor(limpezirea sucului
de fructe) ;Industria m etalurgic ă( tratarea vopselelor, sau separarea uleiului de apă) ;Industria
farmaceutic ă( tratarea apei de laborator, concentrașia proteinelor și recuperarea
antibioticelor),[97;103].
1.8.5.1.Exemple de scheme de aplicare a ultrafiltrarii, în diferite proces e
tehnologice
a)Schema sumară a procesului de tratare a apelor reziduale folosind ultrafiltrarea

Fig.7. Procesul de tratare a apelor reziduale folosind ultrafiltrarea

b) Schema de purificare a uleiului uzat prin ultrafiltrare

Fig.8. purificare a uleiului uzat prin ultrafiltrare

1.8.6. Avantaje și dezavantaje ale ultrafiltrării
Avantaje [74;97]
-asigură puritatea superioară apei, prin eliminarea a 99.99 % din compusii (bacteri,
viruși, etc.);
-tehnologia este foarte compactă;
-asigură filtrarea fină a apei, datorită dimensiunilor porilor care este de 0.01µm;

-nu utilizează substanțe chimice;
-reduce turbiditatea apei;
-acest proces operează la presiuni scăzute, ceea ce rezultă consum minim de energie;
-oferă siguranță în exploatare;
-asigură per formanța deosebită a filtratului, în comparație cu sistemele convenționale
de filtrare.
Dezavantaje
Necesită o prefiltrare a apei inainte sa intre in procesul de ultrafiltrare, deoarece acesea
nu realizează decât filtrarea fina a compusilor.

Bibliografie Licenta
1.Definitie Filtrare http://www.amac.md/Biblioteca/data/17/08/Romania/80 -Procedee -Si-
Echipamente -de-Epurare -a-Apei.pdf
2. Continuare faze eterogene (Strat de filtrare a doua
propozitie) https://www.scribd.com/doc/39386735/SEPARAREA -PRIN -FILTRARE
3. Mediu poros ( principiul de filtrare)
https://sim.utcluj.ro/stm/download/Procedee_separare/Cap_5.pdf
4. Strat filtrant (Indicator de calitate,procesul de
filtrare https://www.scribd.com/doc/55174122/Filtrarea -apei
5. (membrana si precipitat este compus un mediu de filtrare) (caracteristici suspensie)

6. Definitia suspensiilor https://www.academia.edu/30830797/Documents.tips_curs -suspensii
7. Particule sferice si plane ( materialele de filtrare)( Grosimea stratului de filtrant)
http://old.unibuc.ro/prof/urda_a/docs/2015/apr/29_17_12_15curs_4_tehnologie_ 2014 -2015.pdf
8. categori de suspensi http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie –
mediu/ELIMINAREA -SUSPENSIILOR -APA299.php
9. Materiale filtrante (un fragmentel) https://jarex.ro/produs/materiale -filtrante/

10. (Spaniola) https://www.fibrasynormasdecolombia.com/terminos -definiciones/filtracion –
mecanismos -factores/
11. Agenti de coagulare http:/ /stiintasiinginerie.ro/wp -content/uploads/2014/01/29 -PROCESUL -DE-
COAGULARE -FLOCULARE.pdf
12. Materiale Polimerice http://ro.instalbiz.com/resources/86 -resource -clasificare -polimeri_31.html
13.. Temperatura http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/11/ou1 -c6-filtrarea.pdf
14.Ph http://89.34.160.17/ibest/module/calitatea _apei/pages/ph.php
15 Material de filtrare introducere
https://w ww.academia.edu/29327211/Phosphorus_Sorption_Capacity_of_Filter_Materials_Used_fo
r_On -site_Wastewater_Treatment_Determined_in_Batch_Experiments_A_Comparative_Study
16. continuare materiale
https://pdfs.semanticscholar.org/4664/9d9f13e0e58b750aacea0e313fcff26abcb0.pdf
17. Materiale metalice introducere ( avantaje materiale metalice)
https://www.teesing.com/files/downloads/filters -whitepapers/mott -sintered -metal -filter -systems –
for-the-chemical -process -industry.pdf
18. Materiale confectionate https://www.slideshare.net/basharalakad/metallic -filter -60991079
19. Avantaje si dezavantaje http://www.pmfilter.net/assets/pdf/metallic -filter -cartridges.pdf
20 Materialele textile introducere https://cdn.intechopen.com/pdfs/55837.pdf
21. Fibrele naturale avansi dezav https://www.neundorfer.com/wp –
content/uploads/2016/05/Baghouse -KnowledgeBase -04-Fabric -Filter -Material.pdf
22.Avantaje si dezavantaje ale mat.te xtile https://www.scribd.com/document/100699972/Filtre
23. Specifice sistemelor vii
http://dspace.incdecoind.ro/bitstream/123456789/461/1/Rezumat_teza_Adriana%20CUCIUREANU.
pdf
24. Membrane naturale ( Factori de alegere a materialului) http://synderfiltration.com/learning –
center/articles/introduction -to-membranes/membrane -materials -organic -inorganic/
25 O rganice si anorganice http://www.cttecotech.ro/pdf/fisalapte.pdf
26. Exemple de materiale membranare https://ww w.asahi –
kasei.co.jp/membrane/microza/en/kiso/kiso_5.html
27. sunt realizate poilmeri naturali si artificiali
http://www.separationprocesses.com/Membrane/MT_Chp03.htm
28. Avanta je si dezavantaje membrane https://blog -en.condorchem.com/membrane -processes -for-
wastewater -treatment/#.XJntq1UzaM8
29. Filtrele organice si anorgani ce si sintetice https://www.cambridge.org/core/books/fibrous –
materials/fibers -and-fibrous -products/761B750060A6790AA784 56AE7C42D015
30. Ultumul avantaj straturi fibroase
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fchem.2018.00417/full
31. Materiale poroase sinterizate inceput http://stiintasiinginerie.ro/wp –
content/uploads/2015/07/28 -61.pdf

32. Avantaje placi poroase http://sudafilt.com/index.php/informacion -tecnica/gamas -de-placas –
filtrantes
33. Exemple de materiale granulare https://akvopedia.org/wiki/Granular_filtration
34. Atracit material granular http://www.tohkemy.co.jp/english/pdf/DL/Catalog_RozaiTotal_e.pdf
35. Filte lente si rapide cu nisip
https://www.mcilvainecompany.com/brochures/liqfil%20brochure/liqfil%20charts/gran%20media%
20filters.htm
36. Conditii ale mat. Granulate https://ocw.tudelft.nl/wp -content/uploads/Granular -filtration -1.pdf
37.Avantajele materialelor granulate
https://www.essie.ufl.edu/~slinn /structures/Bedding%20Layer%20Design.pdf
38. Un avantaj http://www.geocities.ws/edrochac/sanitaria/filtracion4.pdf
39.Autor Editura Procedee și tehnici pentru protectia mediului
40.Clasificarea filtrelor https://www.scribd.com/document/209562935/Tipuri -de-Utilaje -Pentru –
Filtrare
41. Clasificarea filtrelor de suprafata
https://nptel.ac.in/courses/103107084/module3/lecture10/lecture10.pdf
42. Teoria decantari si filtrari Apei Autor Racovițeanu Gabriel
43. Inceput filtre conventionale http://www.ecotrust.ro/blog -ecotrust/57 -prepararea -apei -potabile
44.Definitia filtrari cu nisip https://www.calorset.co m/filtre -de-apa-cu-nisip
45. .Definitia filtrari cu nisip
https://www.academia.edu/12109585/STATII_COMPACTE_PENTRU_TRATAREA_APEI_DE_SUPRAFAT
A_10_ -50_m_3_h
46. Definitia filtrari cu nisip https://ascomi.ro/tratare -apa/filtre -nisip -carbune -deferizare/filtre -de-
apa-cu-nisip -cuartos
47. Filtros biologicos para la potabilizacion del agua, posibilidades de uso de fla (filtros lentos de
arena) con agua superficial de nuestra region autores: diego andres blacio ordoñez. Jose luis palacios
perez. Cuenca ecuador 2011.
48. Introducere filtre l ente http://apuntesingenierocivil.blogspot.com/2010/10/tratamiento -de-
aguas -parte -2.html
49.Invelisul biologic https://sswm.info/es/gass -perspective -es/tecnologias -de-agua -y-
saneamiento/tecnologias -de-abastecimien to-de-agua/filtraci%C3%B3n -lenta -de-arena
50. Avandaje filtre lente https://slideplayer.es/slide/5453505/
51. Energie elecrica a filtrelor https://www.best -osmosis -systems.com/resources/slow -sand –
filtration/
52. Functinare si proiectare http://www.nzdl.org/gsdlmo d?e=d -00000 -00–off-0fnl2.2 –00-0–-0-10-
0–0–0direct -10–4––- 0-1l–11-en-50–20-about –00-0-1-00–4–-0-0-11-1-0utfZz -8-
00&cl=CL1.4&d=HASH3d2b712eafacff9c7fe5f7.4.1.2.4&gt=1
53. Simplitatea filtrelor http://www.bvsde.paho.org/bvsacg/fulltext/desinfeccion/capitulo5.pdf

54.Introducere filtrele rapide https://sswm.info/sswm -university -course/module -6-disaster –
situations -planning -and-preparedness/further -resources -0/rapid -sand -filtration
55. Introducere filtre rapide
https://www.aguamarket.com/diccionario/terminos.asp?Id=2416&termino=filtros+r%E1pido+de+ar
ena
56.introducere fultrele rapide https://sswm.info/es/gass -perspective -es/tecnologias -de-agua -y-
saneamiento/tecnologias -de-abastecimiento -de-agua/filtraci%C3%B3n -r%C3%A1pida -de-arena
57. C lasificarea filtrelor rapide http://ec.europa.eu/growth/tools –
databases/tris/fr/index.cfm/search/?trisaction=search.de tail&year=2012&num=624&dLang=RO
58. Aplicabilitatea filtrelor rapide
https://www.samsamwater.com/library/TP40_17_Rapid_filtration.pdf
59. Aplicabilitate a 3 fraza https://emis.vito.be/en/techniekfiche/sand -filtration
60. Aplicabilitate piscine https://www.lenntech.com/industries/multimedia –
filtration.htm?gclid=CjwKCAjwqLblBRBYEiwAV3pCJr567B9eMfZphw6KJwCIybML6esGSZXqPHlB6Ps1X
1OkH7FHDgdXExoCOdsQAvD_BwE
61.Introducere desen f iltre niv.liber http://stiintasiinginerie.ro/wp -content/uploads/2016/07/30 -85-
DIMENSIONAREA -FILTRELOR -RAPIDE-DE-NISIP -UTILIZATE -LA-TRATAREA -APEI -.pdf
62.Avantaje dezavantaje ale filtrelor rapide libere
https://ipfs.io/ipfs/QmXoypizjW3WknFiJnKLwHCnL72vedxjQkDDP1mXWo6uco/wiki/Rapid_sand_filte
r.html
63. Introducere membrane http://opalsucces.md/filtrarea/Ultrafiltrare#catsp
64.Alternat iva https://www.psa.es/es/projects/solarsafewater/documents/libro/04_Capitulo_04.pdf
65. Definitia membranelor https://www.prominent.ro/ro/Produse/Produse/Tehnologia –
filtr%C4%83rii -prin-membran%C4%83/pg -membrane -technology -and-filtration.html
66. Definitia membranei http://opalsucces.md/filtrarea/Ultrafiltrare/Despre_membrane#catsp
67.Definitia membranei http://synderfiltration.com/learning -center/articles/introduction -to-
membranes/definition -of-a-membrane/
68. functiile membranare
http://www.tsocm.pub.ro/BursePostDoctoraleID54785/suportcurs/Activitatea%20A.2.1/Curs%2011
%20 -%2024.02.2011.pdf
69.Clasificarea membranelor https://docplayer.gr/50399433 -Membrane -si-procese -de-
membrana.html
70. Microfiltrarea http://wappro.ro/produse/technologie -de-filtrare/microfiltrare/
71. Microfilt rarea presiunea https://emis.vito.be/en/techniekfiche/microfiltration
72. Microfiltrarea Aplicati https://www.lenntech.com/microfiltration -and-ultrafiltration.htm
73.permeat cu concentrat http://www.ultrafiltracion.com.mx/
74. Ultrafiltrare bacteri etc.
http://opalsucces.md/filtrarea/Ultrafiltrare/Ce_este_ultrafiltrarea_#catsp
75. Ultrafiltrare presiune https://www.amtaorg.com/Ultrafiltration_Membrane_Filtration.html

76. Ultrfiltrarea microni http://onlinembr.info/membrane -process/classification -of-membranes –
according -to-pore -size/
77.Aplicati ale ultrafiltrari http://www.cttecotech.ro/pdf/fisamembrane.pdf
78. Aplicati ultrafiltrare https://moleculah2o.wordpress.com/2013/10/07/microfiltrarea -si-
ultrafiltrarea/
79.Nanofiltrarea pori nano
https://www.psa.es/es/projects/solarsafewater/documents/libro/04_Capitulo_04.pdf
80.Nanofiltrarea presiune http://wappro.ro/produse/technologie -de-filtrare/nanofiltrare/
81. Nanofiltrarea ioni http://www.acinstall.ro/ro/nanofiltrare/
82. Aplicati ale nanofiltrari https://azura.ro /produse/filtre -apa-bucatarie/filtre -apa-cu-nanofiltrare/
83.Aplicati http://ro.blueskywt.com/info/what -is-nanofiltration -30743536.html
84. Osmoza inversa dimnesiuni ale porilor https://www.daraqua.ro/page/despre -apa/despre –
osmoza -inversa
85.OI bacteri virusi https://www. aquatech.ro/despre -osmoza -industriala/
86.OI Aplicati http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Osmoza -inversa29.php
87.Oi Aplicati si industria energetica http://wappro.ro/produse/technologie -de-filtrare/filtrare -cu-
osmoza -inverza/
88. Aplicati ale membranelor https://blog -en.condorchem.com/industrial -applications -of-membrane –
filtration/#.XLTw8jAzaM8
89.Aplicati ale membranelor
http://www.etseq.urv.es/assignatures/ops/presentacio_membranes.pdf
90.Ultrafiltrarea definitie generala (puritatea) https://aquatime.ro/Ce -inseamna -purificare -prin-
ultrafi ltrare
91. Ultrafiltrarea definitie https://crystalquest.com/pages/what -is-ultrafiltration
92. Dalton
https://www.fumatech.com/EN/Membraneprocesses/Process+description/Ultrafiltration/index.html
93. Doua fraze legate de dim particuleor
http://www12.tuiasi.ro/users/110/Curs_Tehnici%20moderne%20de%20separare.pdf
94. Conventional ultrafiltrare https://www.fluencecorp.com/es/ultrafiltracion/
95. Module membranare
http://www.separationprocesses.com/Membrane/MT_Chp04a.htm#TopPage
96.Inceput module spirala https://www.lenntech.com/library/ultrafiltration/ultrafiltration.htm
97. Module spirala https://www.fibrasynorm asdecolombia.com/terminos –
definiciones/ultrafiltracion -definicion -caracteristicas -ventajas -desventajas/
98. Module tubulare http://www.acsmedioambiente.com/cmembranas.html
99. Materiale po limerice http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/TEHNOLOGII –
AVANSATE -DE-TRATARE19.php

100. PTFE introducere https://markelcorporation.com/eclipse -membranes/filtration/water -filtration/
101. PTFE https://markelcorporation.com/eclipse -membranes/filtration/water -filtration/
102. Caracteristici si utilizare https://www.fluorotec.com/news/blog/the -properties -and-
advantages -of-polytetrafluoroethylene -ptfe/
103. Aplicati ale ultrafiltrari http://ufq.unq.edu.ar/Docenci a-
Virtual/BQblog/Dialisis%20y%20ultrafiltracion.pdf

104. Proportiile de apa pe pamant https://oceanterra.weebly.com/
105. Insule continente https://phys.org/news/2014 -12-percent -earth.html
106. Apa sarata si dulce https://www.grida.no/resources/5808
107. Apa dulce https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/resursele -de-apa-dulce -ale-terrei –
179367.html
108.Apa dulce pt. Apa potabila http://www.foraqua.ro/produs/Hirologie/ -CANTITATEA -DE-AP-PE-
PMNT
109. Ultilizarea apei dulci ag.ind.men. http://www.worldometers.info/water/
110. Ultilizarea apei dulci ag.ind.men. http://www.fao.org/nr/water/aquastat/water_use/index.stm
111. Date romania statistici https://ziarulunirea.ro/statistica -a-crescut -consumul -de-apa-potabila –
pentru -uz-casnic -in-municipiile -si-orasele -din-romania -485645/
112. Statistica Eurpa As. Af. https://blogs.worldbank.org/opendata/chart -globally -70-freshwater –
used -agriculture
113. Statistica https://ourworldindata.org/w ater-use-sanitation
114. Problema apelor uzate
https://www.academia.edu/36689500/Capitolul_III_Aspecte_privind_apele_uzate_municipale

Fig1. Ch ema filtrului lent http://apuntesingenierocivil.blogspot.com/2010/10/tratamiento -de-aguas –
parte -2.html
Fig.2.schema filtrului rapid https://sswm.info/sswm -university -course/module -6-disaster -situations –
planning -and-preparedness/further -resources -0/rapid -sand -filtration

Fig.3. sectiunea filtrului rapid https://www.ct.upt.ro/studenti/cursuri/costescu/Cap~5 -C-
TII_HIDROEDIL -a.pdf
Fig.4.Filtru rapid inchis https://www.ct.upt.ro/studenti/cursuri/costescu/Cap ~5-C-TII_HIDROEDIL –
a.pdf
Fig5. Schema ultrafiltrare https://www.fibrasynormasdecolombia.com/terminos –
definicio nes/ultrafiltracion -definicion -caracteristicas -ventajas -desventajas/
Fig6
Fig.7.Procesul de UF a apei http://www.totagua.com/productos/equipo s-depuracion/37 –
ultrafiltracion -de-aguas -residuales.html