Conflictul Parinte Adolescent

Conflictul parinte- adolescent

Adolescenta ….. Consider ca este cea mai dificila perioada atat pentru parinti cat si pentru copii, caci la aceasta varsta adolescentii isi definesc personalitatea.

Adolescentii sunt diferiti de ceilalti prin caracter, comportament, fizic si gandire. Fiecare individ este unic si traieste intr-o lume a sa. In cadrul adolescentei te maturizezi, incepi sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva, devii alt om, diferit de ceea ce ai fost pana acum.
Adolescenta este o perioada de initiere in care fiecare copil incepe sa cunoasca mai bine lumea, sa-i descopere secretele, sa porneasca pe cararile neumblate ale vietii, sa se initieze in toate domeniile. Adolescenta poate fi varsta intrebarilor, a indoielilor. Cred ca, adolescentii reprezinta viitorul acestei societati in care traim. Unii dintre ei sunt constienti de acest aspect, se straduiesc sa invete cat mai bine la scoala, sa urmeze un liceu bun si sa intre la facultate. La aceasta varsta apar tot felul de intrebari: "Cine sunt?", "De ce trebuie sa tin cont pentru a lua o decizie corcta?", "Care este scopul meu in viata?". In adolescenta apar tentatii cum ar fi: drogurile, tigarile, alcoolul. Cei care apuca sa mearga pe aceasta cale vor fi oameni pierduti, fara adolescenta, fara alti prieteni decat cei care merg pe acelasi drum chinuitor, plin de prapastii.Unii spun ca adolescenta este cea mai frumoasa perioada din viata unui om, altii din contra spun ca este foarte greu sa te intelegi cu un adolescent. Oricare ar fi parerea noastra, adolescenta este etapa care face trecerea de la copilarie la tinerete.

La aceasta varsta apar confruntari aprige intre cele doua mentalitati, intre cele doua generati si totodata si intre cele doua varste, iar unele dintre metode ar fi intelegerea reciproca, comunicarea si dialogul pe o cale civilizata

Relatiile adolescentilor cu familia sunt incordate, dialogul nu este niciodata folosit in mod adecvat, acesta transformandu-se in monolog sau cearta. Copiii care pasesc in adolescenta inevitabil vor avea un conflict cu parintii, pentru ca astfel ei cred a la aceasta varsta pot fi independenti.

Adolescenta presupune o crestere rapida.
In adolescenta copilul incearca sa-si cucereasca autonomia si sa-si creeze o identitate, in afara cadrului familial. Pentru a reusi, el trebuie sa se detaseze psihologic de mediul familiei si sa-si construiasca o noua imagine ma apropiata de ceea ce doreste sa devina ca adult. Acest proces de transformare starneste adolescentului sentimente noi: angoasa, teama ca nu va reusi sa se defineasca, ambitia si dorinta de reusita, de succes, de recunoastere. Singurul sentiment in care el crede este controlul si el crede ca la aceasta varsta poate beneficia de sustinere morala si materiala oferite de viata si ca va fi mereu protejat de familie. Atunci cand adolescentul este revoltat parintii actioneaza probabil de cele mai multe ori intr-o maniera nesigura, fiind indecisi: sa renunte sau sa preia controlul, acestia gandindu-se ca la un moment dat lucrurile vor reveni la normal.
La un moment dat raporturile dintre copii si parinti devin dificile. In plus, cum adolescentii abordeaza atitudini foarte diferite si contradictorii, apropiatii nu stiu care este metoda cea mai buna de a reactiona.

Pentru orice parinte este o bucurie sa-si vada copilul cum creste. Copilul a crescut, se simte nedreptatit de faptul ca cei din jurul sau nu vad ca el este "aproape" un adult. E greu de acceptat aceasta noua pozitie a copilului la varsta de adult, atata timp cat acesta e dependent de familie din punct de vedere financiar. Dacã în timpul copilãriei pãrinții sunt cei care stabilesc relațiile în familie, extinse apoi la grupul de joacã, în timpul adolescenței pãrinții nu mai reușesc sã supravegheze minorii decât cu mare dificultate.

În copilãrie de cele mai multe ori copilul procura jucãrii, alimente, facea curãțenie, in adolescențã, tinerii aspira la un alt statut decât cel de „copil" si se împotrivesc dorinței pãrinților de a nu întârzia, de a avea grijã deosebitã pentru studiu, de a nu intra în relații cu persoane rãu intenționate, periculoase. In perioada micii copilarii, parintii transmit si vorbesc foarte mult cu copilul, il invata sa vorbeasca si cum sa participe la o discutie. Tot in aceasta perioada, copiii pun intrebari la care parintii incearca sa raspunda, sa le ofere raspunsuri cat mai potrivite dezvoltarii psihice.

Adolescenta este cea mai frumoasa, furtunoasa si tumultoasa perioada a vietii.

La aceasta varsta adolescentii abordeaza atitudini diferite si contradictorii cu persoanele din jurul lor, apropiatii nestiind sa sa mai faca. Pentru a depasi aceste conflicte parintii ar trebui sa isi asculte copii si sa se puna in pielea acestora; sa nu dea dovada de atitudini care sa ii acuze si pot sa se arate interesati si captivanti de actiunile copilului lor, chiar daca parerile si actilunile acestora li se par ciudate. Alte sfaturi pentru parinti ar fi ca acestia sa le ofere afectiune si sa inteleaga noile preocupari sau centre de interes, sa fie toleranti pentru a se putea mentine un dialog constant cu adolescentul lor.

Treptat cu aceasta varsta adolescentii trebuie sa se simta ca parintii ii trateaza ca pe adulti si sa vada ca opiniile sale sunt respectate

Totodata la aceasta varsta adolescentii nu trebuie criticati dupa modul de a se imbraca, frizurile pe care si le alege, felul de a se exprima sau preferintele muzicale; ei au nevoie de grupuri, altul decat familia cu care sa interactioneze si sa se sinta in siguranta. Apropiatii trebuie sa le acorde independenta si autonomia de care adolescentii au nevoie, sa le fie respectate momentele de intimitate, sa nu le impuna ceea ce sa faca si sa le oferim afectiune.

La aceasta varsta adolescentii sunt in cautare de modele, iar apropiatii sunt singurele exemple de comportament, cum ar fi: limbaj, onestitate, decenta, interese pentru lectura si corectitudine. Parintii adolescentilor nu sunt pregatiti pentru a-si asuma responsabilitatea pentru propria contributie la conflictele si tulburarile de comportament ale copiilor lor.

Adolescentul este o persoana se crede autonoma si individualista, dar care ramane dependent de cadrul familial al copilariei. La aceasta varsta asa cum am mai spus apar si conflictele, dar si dificultati psihologice, in urma acestora acestia pot ramane marcati, spre exemplu: neintelegerile dintre parinti, divortul parintilor, boala unuia dintre parinti, instabilitatea comportamentala sau emotionala a parintilor. Aici apar si adolescentii mai rebeli, care consuma droguri, au comportamente nervoase si tind spre tentative de suicid.

Unii adoescenti isi caracterizeaza parintii ca fiind prea severi, fie prea tolenti, fie accesibili sau prea invazivi, sufocandu-i si controlandu-l viata. La nivelul conflictelor dintre parinti si copii, parintii apeleaza de cele mai multe ori la un specialist pentru a vedea care sunt lucrurile care nu functioneaza intre ei si copii. Adolescentul se intreaba la aceasta varsta:‘’Oare ai mei chiar ma iubesc? Si daca ma iubesc, de ce ma jignesc in halul asta?” Pentru un parinte nimic nu este mai important decat ca copilul lui sa se simta iubit, daca un parinte nu stie cum sa isi faca propriul copil sa il iubeasca, atunci este o cauza pierduta. Adolescenti cat si copiii din ziua de astazi sunt foarte inteligenti incat isi dau seama daca arintele are vreo problema.

In timpul adolescentei este greu sa convingem parintii ca nu mai avem atata nevoie de ei cum o aveam in copilarie, ca de acum am crescut, fiindu-le greu sa accepte noi comportamente ale copiilor lor.

Aspectele cele mai importante in relatia adolescentilor cu parintii sunt:

*transformarile corporale specifice pubertatii

*conflictele

* refuza imaginea de copil vazuta de catre parinti

* identificarea cu persoanele in grupul lor de prieteni

* admiratia fata de un strain.

Comportamentul adolescentilor ii face pe o parte dintre parinti sa realizeze ca este necesar sa isi schimbe atitudinile si exigentele fata de acestia in aceasta etapa, incercand sa ii insoteasca pe adolescenti in criza pe care o traverseaza.

De exemplu, dacã pãrinții întreabã un adolescent despre prietenii cu care stau, ei dorind sã-și arate de fapt afecțiunea, conversația putea arãta cam așa:

Pãrintele: „Unde ai fost?"

Adolescentul: „Afarã",

Pãrintele: „Ce mai faceți voi când vã întâlniți?"

Adolescentul: „Nimic"

Pãrintele: „Ai fãcut bine cã ai ieșit cu prietenii la discotecã?"

Adolescentul: „Nu" .

Din conversatia de mai sus deducem ca de cele mai multe ori adolescentul nu este comunicativ.

Reguli pentru parinti:

* Respectati intimitatea adolescentului

* Vorbiti cu adolescentul despre problemele sexuale

* Aratati afectiune fata de adolescent

* Uitati-va in ochii lui in timpul conversatiei

* Nu criticati aspru alegerile prietenilor adolescentului

* Incurajati ideile (cautarile) adolescentului

* Considerati-va responsabil de comportamentul adolescentului

Reguli pentru adolescenti:

* Respectati intimitatea parintilor

* Oferiti cadouri si felicitari pentru ziua lor de nastere

* Fiti politicosi cu parintii, mai ales cand sunteti in public, in grup

* Respectati aprecierile si evaluarile parintilor chiar daca sunt demodati

* Consultati-va cu parintii in problemele personale (intime)

* Priviti in ochi parintii in timpul conversatiei