Configurarea Releului Siemens 7sv600 cu Digsi V3

CUPRINS

Cerințe de performanță impuse instalațiilor de protecție și automatizări ……. 4

Principiile de realizare a protecțiilor și principalele tipuri de protecții …. 6

Principalele criterii de performanță ……………………………………………….. 7

Rapiditatea ……………………………………………………………………… 7

Selectivitatea …………………………………………………………………… 8

Sensibilitatea …………………………………………………………………… 8

Siguranța în funcționare ……………………………………………………. 8

Adaptabilitatea …………………………………………………………………. 9

Independența față de condițiile exploatării …………………………… 9

Eficacitatea economică ……………………………………………………… 9

Prezentarea funcțiilor DRRI ………………….………….……………………… 11

Tipuri de defecte și regimuri anormale ………………………………………… 11

Defecte în rețelele de medie tensiune …………………………………………. 11

Tipuri de scurtcircuite ……………………………………………………………….. 12

Întreruperea unei faze ………………………………………………………………. 12

Regimuri anormale …………………………………………………………………… 14

Particularitățile calculului curenților de scurtcircuit pentru proiectarea protecțiilor ……………………………………………………………………………….. 15

Scurtcircuitul trifazat ……………………………………………………….. 17

Scurtcircuitul bifazat ……………………………………………………….. 18

Scurtcircuitul monofazat ………………………………………………….. 21

Funcția DRRI (Declașare de rezervă la refuz întrerupător …………………….. 23

Releele de protecție bazate pe microprocesoare ………………………….. 25

Proiectarea schemei standului …………………………………………………………… 27

Configurarea releului SIEMENS 7SV600 cu DIGSI V3 …………………………. 36

Rezultate obținute la teste ………………………………………………………………… 40

Simulare funcționarea fără DRRI ………………………………………………. 40

Simulare funcționarea DRRI local ………………………………………………. 40

Simulare funcționarea DRRI general ………………………………………….. 41

Lucrare de laborator ………………………………………………………………………… 42

Scopul lucrării ………………………………………………………………………….. 42

Simularea funcționării unei instalații de automatizare de tip DRRI, pentru o stație de 110 kV, cu bară simplă și 3 plecări ……………………. 42

Simulare funcționarea fără DRRI ………………………………………. 42

Simulare funcționarea DRRI local …………………………………….. 43

Simulare funcționarea DRRI general …………………………………. 43

Caracteristici de protecție ale terminalelor numerice Siemens 7SV600 ………………………………………………………………………………………………. 43

Configurarea releului 7SV600 cu DIGSI V3 …………………………………. 44

Prezentarea schemei standului de laborator ………………………………… 48

Modul de lucru …………………………………………………………………………. 49

Concluzii …………………………………………………………………………………………………… 51

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………….. 52

ANEXA

Schema desfășurată a standului

Specificație aparataj

Capitolul 1

Cerințe de performanță impuse instalațiilor de protecție și automatizări

Prin dispozitive și scheme de automatizare se înteleg instalațiile a căror aplicare permit realizarea controlului și conducerea procesului de producție fără participarea directă a omului. Automatizările din instalațiile electrice din sistemul energetic pot fi clasificate dupa destinațiile si funcțiile lor în două categorii:

Caracter local:

diversele dispozitive de pornire automată a unor hidroagregate,

sistemele de reglaj frecvență, putere, respectiv funcționarea DASF

sistemele de reglaj ale tensiunii, respectiv funcționarea DASU.

O constituie automatizările care au rolul de a împiedica sau de a limita în măsură maximă posibilă avariile și situațiile anormale apărute în sistemul energetic. Din definiția acestei categorii rezultă că ele au de fapt aceeași destinație ca și dispozitivele de protecție pe când însă acestea din urmă reacționează numai la avarii cu caracter local. Automatizările au în principal rolul de a sesiza și de a acționa la incidente, cu caracter mai general.

Caracter general:

reanclanșarea automată rapidă RAR

anclanșarea automată a rezervei AAR

declanșarea de rezervă la refuz de declanșare intrerupător DRRI

descărcărea automată a sarcinii la scăderea frecvenței DASF

descărcărea automată a sarcinii la scaderea tensiunii DASU

Reanclanșarea Automată Rapidă RAR a liniilor electrice.

Reanclanșarea Automata Rapidă este automatizarea cea mai frecvent utilizată în rețelele de medie și înaltă tensiune, în strânsă legatură cu dispozitivele de protecții prin relee. Soluțiile alese pentru schemele de RAR depind în mare măsură de structura și de nivelul de tensiune al rețelei, de modul de tratare a punctului neutru și de caracteristicele constructive ale întrerupătorului la care trebuie adaptate. Astfel, în rețelele de medie tensiune care funcționează de regulă cu nulul izolat sau compensat față de pamânt, unde nivelul de izolație este coborât, disțantele dintre faze relativ mici, majoritatea conturnărilor se transformă în scurtcircuite polifazate.

Automatizarea DRRI este folosită pe scară largă în stațiile de medie și înaltă tensiune, în schemele de racord al generatoarelor cu stațiile de conexiuni etc.. Acționarea protecțiilor la hidrogeneratoare și refuzul declanșării întrerupătorului de borne, în timp de 0,25 – 1 sec. va fi transmisă declanșarea întrerupătorului pe partea de înaltă a transformatorului TH. Astfel legătura sistemului cu locul de defect este întrerupt prin al doilea întrerupator. Acționarea protecțiilor la transformatoare, liniile electrice, și refuzul declanșării întrerupătorului propriu dinspre sursă, în timp de 0,25 – 1 sec. va fi transmisă (din protecțiile proprii) demararea DRRI si declanșarea următoarelor întrerupătoare:

întrerupătorul cuplei transversale și a consumatorilor de pe bara cu întrerupătorul defect;

întrerupătorii de pe bara cu întrerupătorul defect (dacă există o singură bară în stație);

Principalele condiții care se pun instalațiilor electrice este siguranța în funcționare, adică alimentarea continuă cu energie electrică a consumatorilor.

Aceste condiții sunt importante deoarece :

urmările perturbațiilor în funcționare pot fi foarte grave,

instalațiile electrice sunt mai expuse deranjamentelor decât alte genuri de instalații.

Gravitatea urmărilor perturbațiilor provine din faptul că, un defect apărut într-un loc al sistemului electroenergetic poate afecta funcționarea întregului sistem, și, în al doilea rând, poate conduce la efecte distructive extrem de mari (echipamente și instalații electrice).

Multe elemente ale rețelei sunt foarte scumpe, în general, costul complet al elementelor sistemului electroenergetic reprezintă un capital foarte mare de investiții. Pentru a maximiza randamentul acestei investiții, sistemul trebuie să fie utilizat cât mai mult timp posibil, în cadrul constrângerilor reale de funcționare. Mai important, însă, este faptul că sistemul ar trebui să funcționeze într-o manieră sigură, în orice moment. În funcție de cât de bine este conceput, defectele vor apărea întotdeauna în sistemul electroenergetic, iar aceste defecte reprezintă un risc pentru personal și pentru instalații.Puterea distructivă a unui arc de defect cu un curent mare este foarte mare. Pot duce la topirea conductoarelor electrice, se pot suda tole într-un transformator sau o mașină electrică, într-un timp foarte scurt zeci sau sute de milisecunde. Chiar și mai depărtat de arc, curenții de defect pot provoca daune în cazul în care continuă pentru mai mult de câteva secunde. Rolul instalațiilor de protecții prin relee este acela de a detecta regimurile de defect și de a le izola, în vederea reducerii pagubelor cauzate de curenții de defect și de a asigura continuitatea în alimentare a consumatorilor.

Principiile de realizare a protecțiilor și principalele tipuri de protecții.

Instalațiile de protecții prin relee fac parte integrantă din instalațiile componente ale sistemului electroenergetic.

În cazul defectelor și regimurilor anormale care nu prezintă un pericol imediat, protecția prin relee nu comandă deconectarea instalației, ci semnalizează apariția regimului anormal. Și alte definiții sunt, în general, utilizate în domeniul protecțiilor din instalațiile electroenergetice:

Protecție complexă – ansamblul de instalații de protecție ale componentelor și altor echipamente necesare pentru a obține o funcție într-o protecție principală.

Echipamente de protecție – o colecție de aparate de protecție (relee, siguranțe, etc…)

Schema de protecție reprezintă o colecție de aparate de protecție care oferă o funcție de protecție, inclusiv toate echipamentele necesare pentru a face schema funcțională (de exemplu relee, transformatoare de curent întrerupătoare, surse de cc, etc…).

Releele de protecție pot fi:

Electromagnetice (de exemplu relee de tensiune, de curent)

Statice – bazate pe utilizarea circuitelor electronice (fără elemente în mișcare)

Digitale – bazate pe microprocesoare cu puteri limitate de calcul

Numerice – bazate pe microprocesoare puternice DSP (Digital Signal Processor).

Separarea automată a instalației defecte de restul sistemului electric (SE) urmărește trei obiective :

Să împiedice dezvoltarea defectului, respectiv extinderea efectelor acestuia cu afectarea altor instalații din sistemul electric (SE).

Să preîntâmpine distrugerea instalației în care a apărut defectul, prin întreruperea rapidă a tuturor posibilităților de alimentare a defectului.

Să stabilească un regim normal de funcționare pentru restul sistemului electric, asigurând astfel în condiții cât mai bune continuitatea alimentării consumatorilor.

Principalele criterii de performanță

Rapiditatea,

Selectivitatea,

Sensibilitatea,

Siguranța în funcționare,

Adaptabilitatea,

Independența față de condițiile exploatării,

Economicitatea.

Rapiditatea este cea mai importantă condiție pe care trebuie să o îndeplinească o instalație de protecție. Necesitatea unei acționări rapide rezultă din pericolele pe care le prezintă întârzierea lichidării scurtcircuitelor, acestea provocând: efecte termice și electrodinamice care duc la deteriorarea echipamentelor, scăderi importante ale tensiunii pierderea stabilității funcționării în paralel a centralelor electrice de sistem adică pierderea stabilității dinamice. Rapiditatea protecțiilor se apreciază în funcție de durata de acționare a protecției, tp, durata de deschidere a întrerupătorului sau a întrerupătoarelor, ti. Rezultă timpul de defect:

d p i t = t + t (1.5)

0,015÷0,1 sec – rețelele de foarte înaltă tensiune (400 – 750 kV

0,12÷0,3 sec, – liniile de 110 – 220 kV care pleacă din centralele termoelectrice,

0,5÷2 sec pentru rețelele de distribuție.

Selectivitatea constă în proprietatea protecție de a deconecta numai elementul în care a apărut defectul, toate celelalte elemente ale sistemului rămânând în funcțiune. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci funcționarea trebuie să se producă cu deconectarea a cât mai puțini consumatori.

Sensibilitatea este proprietatea protecției de a acționa la defecte sau regimuri anormale oricât de mici. Astfel o protecție maximală de curent va fi cu atât mai sensibilă, cu cât va acționa la abateri cât mai mici ale curentului față de valoarea de referință din circuitul protejat. Sensibilitatea se apreciază cantitativ prin coeficientul de sensibilitate ksens. Coeficientul de sensibilitate pentru protecțiile maximale reprezintă raportul dintre valoarea minimă a parametrului controlat în cazul unui defect metalic la capătul zonei protejate Mmin și valoarea de pornire a protecției Mpp.

K sens =Mmin/Mpp ≥ K sens.impus

Siguranța în funcționare sau securitatea

Securitatea este aptitudinea IPPR de a funcționa când este necesar și numai când este necesar.

Aceasta se traduce prin:

funcționare sigură când protecția trebuie să lucreze (defect primar real)

neacționare sigură când protecția nu trebuie să lucreze

Adică protecția nu trebuie să aibă refuzuri de acționare și nici funcționări intempestive. Cu cât nivelul de tensiune și puterea crește cu atât securitatea instalațiilor de protecție trebuie să fie mai mare.

Funcționarea incorectă poate fi cauzată de:

proiectarea sau configurare incorectă;

instalarea, conectarea sau testarea necorespunzătoare

defectarea în exploatare.

Relele de protecție pot funcționa foarte rar (o dată la câțiva ani). Din acest motiv este necesară testarea periodică a acestora pentru a ne asigura că ele corespund cerințelor. Testarea periodică trebuie făcută fără modificarea conexiunilor, utilizând blocurile de încercare de curent și tensiune.

Relee numerice moderne includ, de obicei, funcții de autotestare facilități de diagnostic pentru a ajuta la detectarea de unor erori în funcționarea acestora.

Adaptabilitatea

Adaptabilitatea IPPR – înseamnă capacitatea modificării automate a parametrilor și reglajelor releelor în cazul modificării circuitului protejat sau a regimurilor de funcționare ale obiectului protejat.

Independența față de condițiile de exploatare reprezintă aptitudinea IPPR de a funcționa corect independent de schema de conexiuni primară din momentul producerii defectului precum și de numărul generatoarelor (centralelor) aflate în funcțiune. Din acest motiv funcționarea corectă se verifică pentru:

regimul de maxim (selectivitatea)

regimul de minim (sensibilitatea)

Întrucât protecțiile digitale moderne sunt prevăzute cu mai multe seturi de reglaje (2-6 seturi) se pot prevedea mijloace automate de modificare a setului de reglaje la modificări făcute în schema primară (de exemplu la retragerea din exploatare a unor instalații).

Eficacitatea economică

Eficacitatea economică este aptitudinea IPPR de a avea performanțe fiabilistice (de securitate) ridicate în condițiile unor costuri minime. Stabilirea configurațiilor optime a instalațiilor de protecții prin relee, a volumului și complexității acestora trebuie să se facă pe baza unui calcul tehnico-economic care să aibă la bază costul investițional și, totodată, costul riscurilor de nefuncționare sau de funcționare a instalațiilor de protecție. În costurile de nefuncționare sau de funcționare eronată trebuie să fie luate costul distrugerilor instalațiilor electrice primare și costul întreruperii alimentării consumatorilor cu energie electrică.

CAPITOLUL 2

DEFECTE ȘI REGIMURI ANORMALE ÎN INSTALAȚIILE ELECTROENERGETICE

Tipuri de defecte și regimuri anormale

Principalele tipuri de defecte sunt:

scurtcircuitele;

punerile la pământ in rețelele cu curenți mici de punere la pământ;

întreruperea unei faze.

Defectele cele mai des întâlnite în instalațiile electrice sunt scurtcircuitele.

scurtcircuite polifazate (trifazate, bifazate, sau bifazate la pământ), când este străpunsă izolația între două sau trei faze,

scurtcircuite monofazate când este străpunsă izolația între o fază și pământ.

Scurtcircuitele monofazate au loc în rețelele cu curenți mari de punere la pământ, în care neutrele transformatoarelor de putere sunt legate direct la pământ sau printr-o impedanță de valoare redusă (de ordinul ohmilor sau zeci se ohmi).

Scurtcircuitele polifazate sunt însoțite de curenți de valori foarte mari în comparație cu cei nominali, provocând în instalațiile electroenergetice importante efecte :

electrodinamice și termice

scăderi sensibile ale tensiunilor

pierderea stabilității sistemului.

Defecte in rețelele de medie tensiune

În rețelele de medie tensiune, în care punctele neutre ale transformatoarelor sunt izolate sau legate la pământ prin bobină de stingere, avem următoarele tipuri de defecte:

străpungerea izolației între o fază și pământ care este însoțită de curenți mici, impedanțele din circuit având valori mari,

punerea unei faze la pământ în aceste tipuri de rețele provoacă însă, creșterea tensiunii fazelor sănătoase în raport cu pământul. Această creștere conduce la suprasolicitarea izolației și la pericolul străpungerii acesteia și într-un alt punct de pe celelalte faze, defectul trecând astfel în dublă punere la pământ. Aceasta reprezintă de fapt un scurtcircuit bifazat prin pământ care trebuie lichidat de protecția prin relee.

Tipuri de scurtcircuite

Pentru proiectarea protecțiilor se calculează curenții de defect în cazul scurtcircuitelor:

trifazate,

bifazate,

monofazate și bifazate la pământ.

Curentul de scurtcircuit trifazat se calculează pentru stabilirea reglajelor și verificarea selectivității protecțiilor prin relee.

Curentul de scurtcircuit bifazat se calculează, de regulă, pentru verificarea sensibilității protecției prin relee la defecte polifazate.

Curentul de scurtcircuit monofazat este necesar pentru reglajul protecțiilor homopolare.

Tot în acest scop este necesar și calculul curentului de scurtcircuit bifazat la pământ, deoarece în unele cazuri aceste defecte pot conduce la valori ale componentei de secvență homopolară mai mari decât în cazul scurtcircuitului monofazat, folosindu-se în acest caz valoarea curentului de scurtcircuit bifazat la pământ.

Întreruperea unei faze

Un alt defect care poate apărea în instalațiile electroenergetice, îl constituie întreruperea unei faze, care poate provoca :

apariția curenților de secvență inversă în generatoarele sincrone și încălzirea bobinajelor acestora

de asemenea, în cazul funcționării îndelungate a unei linii în două faze este necesară și verificarea influenței asupra liniilor de telecomunicații

Întreruperea pe o fază sau pe două faze pot provoca supratensiuni datorită unor fenomene de rezonanță în cazul liniilor de transport cu bobine de reactanță.

Pot provoca supratensiuni datorită unor fenomene de rezonanță în cazul liniilor de transport cu bobine de reactanță (figura 2.2).

Din figura 2.2 se observă că pot apare supratensiuni de rezonanță între reactanța bobinei și capacitatea liniei la lungimi de circa 200 km, în cazul întreruperii pe o fază și la lungimi de circa 220 km în cazul întreruperii pe 2 faze.

Fenomenele de rezonanță între capacitatea liniei și bobinele de reactanță, apar într-un domeniu limitat de valori ale lungimii liniei. La proiectarea și instalarea unor bobine de reactanță se va face verificarea dacă asemenea fenomene nu apar, chiar dacă bobina este conectată pe barele unei stații. În situația montării bobinelor în stații, se vor analiza toate combinațiile linii-bobină în care asemenea fenomene apar pentru a fi evitate stările respective.

Regimuri anormale

Principalele regimuri anormale întâlnite în instalațiile electrice sunt:

supraintensitățile,

scăderile de tensiune,

scăderea frecvenței,

pendulările și

creșterile de tensiune.

Supraintensitățile sunt provocate de:

scurtcircuite exterioare elementului protejat

apariția unor suprasarcini.

Supraintensitățile nu determină o deconectare imediată a elementului protejat, însă ele nu pot fi admise pe o perioadă nedeterminată întrucât provoacă supraîncălziri și deci uzura izolației și a contactelor, etc…

Scăderile de tensiune sunt provocate de:

scurtcircuite exterioare zonei protejate, acestea ducând la valori reduse ale tensiunilor remanente la barele stațiilor apropiate de defect.

aceste regimuri anormale de funcționare au influență în special asupra motoarelor electrice, acestea reducându-și turația sau chiar se pot opri, repornirea lor fiind apoi dificilă la revenirea tensiunii.

Scăderea frecvenței în rețea are drept consecință:

funcționarea anormală a mecanismelor și utilajelor antrenate de motoarele electrice.

scăderea frecvenței, pe lângă modificarea turației, afectează și cuplul electromagnetic.

Pendulările, respectiv pierderea stabilității sistemului pot apărea din cauza:

unor scurtcircuite lichidate prea târziu,

depășirii puterii transportate printr-o linie de interconexiune, etc., care provoacă ieșirea din sincronism a centralelor funcționând în paralel.

Curenții de egalizare care circulă în timpul pendulărilor prin liniile de legătură dintre centrale, au perioada T = 0,2…2 sec. și pot depăși mult valorile curenților de pornire a protecțiilor, fiind astfel posibile acționări neselective.

Se impune astfel utilizarea:

dispozitive speciale de blocaj, acestea comportându-se în mod diferit la pendulări – când blochează protecția – și la

scurtcircuite pe linia respectivă – când permite acționarea corectă a protecției,

datorită unor deosebiri care există între caracterul variațiilor curenților, tensiunilor și puterilor în cele două cazuri.

Creșterile de tensiune sunt provocate, de exemplu, de:

creșterea turației unui hidrogenerator,

alimentarea unui consumator cu reactanță capacitivă,

funcționarea cu număr de faze incomplete,

funcționarea unei linii electrice lungi in gol,

defecte cu pământul în rețele cu neutrul izolat sau tratat prin bobină de stingere (la MT).

Particularitățile calculului curenților de scurtcircuit pentru proiectarea protecțiilor

Pentru proiectarea instalațiilor de protecție și reglarea acestora în timpul exploatării, trebuiesc cunoscute valorile curenților de scurtcircuit.

Pentru alegerea curenților de pornire și verificarea performanțelor protecțiilor rapide sunt necesare valorile curenților de scurtcircuit la t = 0, care corespund valorilor supratranzitorii ale reactanțelor, respectiv ale curenților de scurtcircuit.

Pentru calculul curenților de scurtcircuit în vederea alegerii curenților de pornire și verificării performanțelor protecțiile rapide se admit o serie de simplificări printre care menționăm:

Se neglijează:

Rezistențele elementelor componente ale sistemului energetic (numai la IT).

Sarcinile din noduri, considerându-se numai aportul motoarelor sau compensatoarelor sincrone precum și al motoarelor asincrone, numai dacă sunt în apropierea locului de defect și au o anumită putere totală.

Rezistența arcului electric (numai la IT).

Rezistența de contact dintre conductoarele în scurtcircuit.

Rezistența la locul de defect (la JT se ține seama la determinarea curentului minim de scurtcircuit de rezistența arcului).

Curenții de magnetizare ai transformatoarelor.

Saturația circuitelor magnetice.

Admitanțele liniilor electrice.

Defazajele dintre tensiunile de la extremitățile echipamentului.

Se admite punerea în paralel a tuturor surselor care alimentează defectul, întrucât pe durata de 0,1 sec.(timpul propriu de acționare al protecției rapide), nu se poate manifesta amortizarea diferită a componentei tranzitorii a curentului de scurtcircuit.

Alte consecințe:

Datorită duratei mici a componentei aperiodice (câteva perioade <0.1s), funcționarea protecțiilor nu este influențată de componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.

Calculul curentului de pornire, la protecțiile rapide se face în funcție de valoarea supratranzitorie a componentei periodice a curentului de defect.

Se admite neglijarea contribuției motoarelor electrice sau ale compensatoarelor sincrone dacă nu sunt în apropierea locului de defect (conectate galvanic în apropiere)

În cazul protecțiilor temporizate, selectivitatea este asigurată prin alegerea treptelor de temporizare și de aceea curenții de pornire se aleg, după caz, în funcție de curenții de scurtcircuit la limitele zonei protejate, sau în funcție de curenții nominali sau de sarcină maximă.

Calculul curenților de scurtcircuit este necesară și în aceste cazuri pentru verificarea sensibilității acestor tipuri de protecții, întrucât în expresia coeficientului de sensibilitate intervin valorile minime posibile ale curentului de defect, iar valoarea curentului la un anumit timp poate mai mică decât cea supratranzitorie.

Pentru calculul curenților de scurtcircuit minimi, rezistențele liniilor se majorează cu 50%.

Scurtcircuitul trifazat

Se înțelege contactul mecanic sau prin rezistența arcului electric între cele trei faze ale unei instalații.

Se mai numește și scurtcircuit simetric, deoarece în cazul în care se produce prin rezistențe egale, atât curenții cât și tensiunile își păstrează simetria (figura 2.3).

(2.1)

(2.2)

Scurtcircuitul bifazat

Scurtcircuitul bifazat este determinat de contactul metalic sau prin arc dintre două conductoare a două faze, în acest caz neexistând simetrie între curenți și tensiuni (figura 2.5).

Pe măsură ce ne apropiem de sursa de alimentare, adică ne îndepărtăm de locul defectului, avem:

tensiunile US și UT cresc

iar defazajul dintre ele crește de asemenea de la 0º la 120º.

Pentru calculul curentului de scurtcircuit bifazat se alcătuiește schema de secvență directă și inversă;

Curentul de scurtcircuit bifazat conține componenta de secvență directă și inversă.

Tensiunile sunt determinate de căderile de tensiune datorate componentei de secvență directă și inversă a curentului .

Scurtcircuitul monofazat

Acest tip de defect apare în rețelele care au neutrul legat direct la pământ sau prin rezistență de valoare mică.

Capitolul 3

Funcția DRRI (Declanșare de rezervă la refuz de înterupător)

Această funcție asigură eliminarea rapidă de rezervă a defectului în cazul în care întreruptorul adiacent refuză să raspundă la comanda de declanșare dată de protecția de bază sau de protecția de rezervă a circutului respectiv.

În mod nomal, întreruptorul, ca urmare a comenzii de declanșare primită de la una dintre protecții, va deschide circuitul si va întrerupe curentul. Dacă întreruptorul nu se deschide, curentul va continua să circule prin circuitul respectiv. După un anumit timp (temporizare DRRI), aceasta funcție va comanda declanșarea întreruptoarelor din amonte (sau si din aval dacă există riscul alimentarii defectului și din aceasta parte), defectul fiind în acest fel izolat.

Fig. 3.1 Schema monofilară a protecției de bază si cea de rezervă

P1: protecția de bază

P2: protecție de rezervă

Astfel, demarajul funcții DRRI este inițiat de semnalul de declanșare de la unul dintre sitemele de protecții proprii circuitului respectiv. În ambele cazuri, funcția DRRI monitorizează curentul în circuitul respectiv pentru a sesiza întreruperea acestuia sau monitorizează starea întreruptorului printr-unul din contactele auxilare de semnalizare a poziței acestuia. Temporizarea DRRI este corelată cu temporizările protecțiilor care comandă declanșarea întreruptorului, în sensul că este mai mare decât acestea (incluzând și un interval de sigurană)

Schema DRRI trebuie proiectată astfel încât să izoleze atât întrerupătorul defect cât și circuitul defect.

Fig. 3.2 Schema monofilară a unui DRRI realizată cu releul Siemens 7SV600

Schema logică D.R.R.I asigură evitarea posibilității reanclanșărilor automate repetate (cu excepția celor programate) și revenirea automată în starea "pregătit de funcționare", după un timp reglabil.

Toate terminalele au implementate funcții de monitorizare a funcționării releului, a circuitelor de curenți și tensiuni de măsură, declanșare și alimentare cu tensiune operativă aferente. Orice asemenea defecțiune apărută nu trebuie să producă declanșări eronate și este semnalizată local pe terminale (LED, display), prin intermediul ieșirilor binare și prin interfața de comunicație. Sistemul permite estimarea stării contactelor întreruptorului de înaltă tensiune având ca bază curenții întrerupți.

Terminalele permit dialogul direct, local, cu operatori, prin tastatură si display iluminat cu contrast reglabil, incluse în echipamente și prin conectarea directă a unui calculator portabil prin interfată serială situată pe partea frontală. Pentru prevenirea accesului personalului neautorizat la funcțiile terminalelor din tastatura locală sau prin conectarea cu un PC, acestea sunt prevăzute cu nivele de acces cu parole modificabile.

Terminalele sunt prevăzute cu indicatoarele optice cu revenire manuală locală sau de la distanță. Indicatoarele împreună cu informatiile de pe display sunt clare asupra tipuluì defectului . În cazul oricărei acționări unei funcții de protecție, semnalele care au apărut pe durata defectului vor fi trimise, în ordinea apariției lor, la înregistratorul intern de evenimente, și afișorul local, astfel încât acestea să poată prezenta desfașurarea completă a evenimentului. Echipamentele sunt prevăzute cu sincronizarea ceasurilor interne proprii cu cele al sistemului SCADA sau între ele în cazul funcționării independente.

Se va asigura o ecranare corespunzătoare împotriva perturbațiilor electromagnetice, cel putin, prin următoarele măsuri:

transformatoare de intrări ecranate;

intrări prin convertoare (opto-cuploare);

alimentare prin convertoare Cc / Cc;

relee de ieșire (nu se admit ieșiri cu tiristor);

interfețe seriale de comunicație cu fibre optice.

Întreruperile în alimentare de până la 50 ms nu trebuie să afecteze performanțele releelor.

Releele de protecție bazate pe microprocesoare,

Denumite relee numerice sau terminale numerice sunt utilizate pe scară largă pentru protejarea LEA de transport sau transformatoarelor de putere din stațiile de înaltă tensiune. Utilizarea mai frecventă, comparativ cu releele electromecanice sau statice se datorează unor avantaje pe care le oferă. Comunicația în rețele locale dedicate la nivelul celulei si la nivelul statiei, interfața de comunicație om-mașină ar fi printre cele mai importante.

Funcția de autosupraveghere este una din cele mai importante pentru optimizarea mentenanței protecției. Totusi, integrarea la același nivel a multiplelor funcții de protecție comandă și autosupraveghere conduce la reducerea substanțială a volumului de circuite secundare din stație, reducerea probabilității de apariție a erorilor umane si îmbunătațirea compatibilității electromagnetice.

Grupele de seturi de reglaje multiple oferă posibilitatea integrării releului in configurația actuala a stației și sistemului energetic. Soluția uzual folosită în acest caz este schimbarea grupei de reglaje fie prin legatura de comunicație de la PC, fie prin utilizarea intrărilor optoizolate dedicate acestui scop.

Neajunsurile sunt: nevoia de ingineri protecționisti foarte îndemanatici și experimentați, setări mai multe de calculat si transferat apoi releului, analiza mai în detaliu a sistemului și multe probe de efectuat cu releul. Cantitatea de documentație tehnică care trebuie studiată și aplicată este mult mai mare comparativ cu cea pentru releele clasice.

Cerința configurării releului este, poate, cea mai dificilă problemă pentru inginerul protecționist cand are de-a face cu protecții numerice. Pe de altă parte această facilitate oferă largi posibilități de integrare a releelor numerice în orice fel de aplicație. Configurarea cere mult timp pentru implementarea și testarea atentă a releului. Transmiterea si programarea parametriilor se face convertind un tip de informație în alt tip de informație  (de ex.  semnal analogic în semnal digital), sau convertește protocolul atașat unei informații, respectând un anumit standard, într-un alt standard, pentru a fi compatibil cu standardul după care operează echipamentul.

Capitolul 4

PROIECTAREA SCHEMEI STANDULUI

Proiectarei schemei standului a pornit de la ideea de a simula o bară simplă cu trei plecări formată din trei întrerupătore cu ajutorul releului Siemens 7SV600 specializat în controlul curenților de pe un circuit care alimentează o linie electrică.

Standul pe care l-am realizat practic sub denumirea Realizare DRRI cu ajutorul terminalelor numerice Siemens 7SV600 este compus din urmatoarele aparate:

Releul numeric DRRI Siemens 7SV600 ( fig. 4.1 ) în număr de trei aparate, este aparatul de bază din tema noastră care are următoarele caracteristici constructive: În figura 4.1 este ilustrat Releul numeric DRRI Siemens 7SV600

Fig.4.1 Releul numeric DRRI Siemens 7SV600

Fig 4.2 Schema electrică generală

Releul numeric DRRI Siemens 7SV600 are următoarele caracteristici:

Curent nominal de intrare IN 1A și 5A,

Frecvență nominală 50Hz/60Hz (selectabil),

Putere consumată IN = 1A (<0.1VA) și IN = 5A ( <0.2VA),

Contacte de semnalizare:

semnal/ alarmă relee: 2

capacitate de comutare: sarcina 1000 W/VA și gol 30 W/VA

tensiune de comutare curent admis 5A

Intrări binare: 3

Tensiune nominală de lucru 24 ~250 Vdc

Consum de curent: aprox. 2.5 Ma

Tensiune nominală auxiliară 110/125/220/250

Interfață serială izolată RS 485

Viteza de transmisie livrate 9600 Baud: min. 1200 Baud, max. 19200 Baud.

Releu auxiliar RXM4AB2BD produs de firma Schneider cu 4 contacte N/C. Suportă un curent de 6A la o tensiunee maximă de 250 AC/DC, fabricat cu contacte din aliaj de argint Ag/Ni, capacitate maximă de comutare este de 1500 VA în circuite cu tensiune alternativă UAC. Tensiunea de alimentare a bobinei este de 250 Vdc volti curent continuu.

Fig. 4.2 Releu Schnaider RXM4AB2BD

Butoane de comandă: (Fig. 4.3) Utilizate pentru comanda elementelor de pe panou, relee, lămpi. Sunt echipate cu două contacte deschise, la care se mai pot adăuga câte sunt nevoie. Butoanele S101, S102, S103, comandă acționarea întrerupătoarelor Q01, Q02, Q03, din schema multifilară din anexă. Sunt produse de firma Schneider modulare formate din două părți componente:

Buton cu revenire cu inel metalic

Contacte.

XBA4BA21 XB4BA31

Fig. 4.3 Butoane de comandă(1)

Și au urmatoarele caracteristici:

Curent nominal de utilizare IE este de 3 amperi la 240 de volți AC 3 A/250 AC în conformitate cu SR EN 60947-5-1 si au o durabilitate electrică de 1000000 cic AC-15 2 A 230 V 3600 cic/h 0.5 EN/IEC 60947-5-1 anexa C.

Protecție de scurt circuit cu utilizarea unui cartuș fuzibil 10 A tip G în conformitate cu SR EN 60947-5-1.

Lămpi de semnalizare: (Fig. 4.4) Sunt utilizate în panou pentru semnalizare și avertizare optică si le găsim în schema electrică cu notațiile H1 prezentă tensiune, H101 întrerupător deconectat, H102 întrerupator conectat, H103 semnalizează funcționare DRRI local, H104 funcționare DRRI general pentru modulul N101. Respectiv (H201, H202, H203, H204) pentru modulul N102 și ( H301, H302, H303, H304) pentru modulul N103. Tensiunea de lucru este de 220 volți curent alternativ 220 Vac.

XB4BVB4 XB4BVB3

Fig. 4.4 Lămpi de semnalizare

Selector de comandă (Fig.4.5) are drept rol cuplarea standului la tensiunea de de alimentare (on-off) este utilizat în schema multifilară S101 și realizează separarea panoului electric de sursa de alimentare.

XB4BD25

Fig. 4.5 Selector de comandă

Tensiune nominală de lucru este de 600v la un curent nominal de 10 amperi 10A produs de firma Schneider

Soclu fuzibili modulari – UK 5-HESILA 250 – 3004142 (Fig.4.6) pentru protecția circuitelor electrice (Fuse 6.3 A) 250V cu prindere rapidă pe sina metalică. Producator firma Phoenix Contact

Fig. 4.6 Fuzibili modulari (Fuse 6.3 A)

Convertor RS-232-422/485

Realizează transferul de date dintre calculator si terminal 7sv600 cu ajutorul programului DIGSI V3

Fig. 4.7 Convertor RS-232-422/485

Specificații

Tensiune de lucru 230 VAC curent alternativ,

Plajă tensiune 207 – 253 VAC,

Frecvență 48-62 Hz

Viteză de transmisie 1200 – 115200 bit/sec.

În anexă, pagina 1/1…1/10 este prezentată schema desfășurată a standului. În paginile 1-4 este arătat modul de conectare al circuitelor de curent. Curenții sunt generați de standul de alimentare, prin trusa de curent PTE-300V și sunt înseriați prin releele DRRI N101, N102, N103, tip Siemens 7SV600.

În pagina 1 este prezentat și modul de alimentare cu cc și ca a standului. În cc, 220 V, sunt alimentate releele numerice N101, N102, N103 și releele intermediare. În ca, 220 V, sunt alimentate lămpile de semnalizare. Alimentarea cu cc și ca se face din standul de alimentare, prin siguranțele Q101, Q101.1.

În pagina 4/10 este arătată schema de c-da pentru primul circuit primar 110 kV. Întrerupătoarele sunt modelate prin releele Q01, Q02, Q03. C-da de ancalanșare se face prin butonul S101, deconectarea făcându-se numai prin protecții. Declanșarea prin protectii se face:

Direct prin butonul simulare protecții – S302, dacă este conectat X502,

Prin DRRI local dacă este conectat X503,

Prin DRRI general, dacă nici una dintre declanșările de mai sus nu funcționează.

Circuitul X501 simulează control demaraj protecții de către releul (N101) (N102), (N103), folosind o intrare binară a releului.

Declanșarea prin DRRI local are loc dacă X502 este scos, printr-o ieșire binară a relului N101 (contactul ND 13-14).

Dacă declanșarea directă sau prin DRRI local nu funcționrează, prin iesirea binară 17-18 releul N101 c-da declanșarea tuturor întrerupătoarelor de pe bară (Q01, Q02, Q03) folosind releul K111.

În pagina 5 este arătată schema de semnalizare cu lămpi. Sunt semnalizate poziția întrerupătoarelor și funcționarea DRRI local sau general.

Schemele de c-dă și semnalizare se repetă pentru celelalte două circuite primare în paginile 6-7, repectiv 8-9.

Capitolul 5

Configurarea releului 7SV600 cu DIGSI V3

Pentru configurarea releului 7SV600 am parcurs următoarele etape:

Se conectează cablul RS 323 la calculator și la convertor 485/232,

Se deschide programul DIGSI V 3 si se realizează comunicarea dintre PC și releu 7SV600

Se intră in Meniul General si se dă clik pe parametri aparat (Fig.5.1)

Fig. 5.1 Meniu General

Apoi se intră in meniu configurare releu Fig. 5.2

Fig.5.2 Meniu configurare releu

Se alege opțiunea (trei faze) Fig.5.3 si se apasă enter

Fig.5.3 Meniu configurare releu trei faze

Se intră in meniu configurare și se alege intrările binare, led-uri si ieșiri binare Fig. 5.4

Fig.5.4 Meniu modul configurare intrari /ieșiri binare

În modul configurare se alege intrarea binară 1 (control demaraj protecții) Fig.5.5

Fig.5.5 Meniu modul configurare intrari binare, intrarea 1 (control demaraj protecții)

Se aleg ieșirile binare din releu, ieșire 1 (declanșare D.R.R.I local) Fig.5.6

Fig.5.6 Meniu modul configurare ieșiri binare, ieșire 1 (declanșare DR.R.I local)

Se configurează LED-urile, LED 2 (declanșare prin D.R.R.I local) Fig.5.7

Fig.5.7 Meniu modul configurare ieșiri LED-uri, LED 2 (declanșare prin D.R.R.I local

Și ultima setare din program, sabilirea timpului de întârziere la anclașare D.R.R.I local și general respectiv 1s și 3s Fig.5.8

Fig.5.8 Meniu modul configurare setări ieșiri temporizate

Capitolul 6

Rezultate obținute la teste

Pentru simularea lucrării ,,Realizarea D.R.R.I cu terminale numerice Siemens 7SV 600 s-au efectuat următoarele operații:

Trusa de curent se leagă la intrările si ieșirile de curent ale standului de alimentare respectiv (R101, S101,T101 si R104, S104, T104) și se seteză curentul pe fiecare canal la (0,5A) amperi.

Se alimentează panoul D.R.R.I prin conectorul care face legătura dintre standul de alimentare si D.R.R.I.

Se conectează Q 101 (întrerupătorul de alimentare general D.R.R.I) și se alimentează cu tensiune panoul , lampa roșie de pe selector luminează iar lămpile (H101, H201, H301) de culoare roșie aprinse indică starea întrerupătorului (deconectat).

În acest caz avem de parcurs trei etape și anume:

Simulare funcționarea fără DRRI

Se scot d.c.d-urile. X501 si X503 iar d.c.d.-ul X502 conectat (În functionare normală prin protecții se apasă butoanele (S301, S302, S303) de culoare verde al fiecărui modul semnalizată de lampile de culoare verde (H102, H202.H302.) iar deconecterea intrerupatoarelor se simuleaza cu ajutorul butonelor negre Control demaraj Protecții (S301, S302, S303) de pe panou alimentarea bobinei interne de deconectare prin protecție proprie fară D.R.R.I. La apăsare S301 (S302, S303) trebuie să deconecteze direct, fără temporizare, întrerupătorul Q01.

Simulare funcționarea DRRI local :

Se conectează d.c.d.-urile X501 și X503 cuplate și d.c.d.-ul X502 decuplat. Prin acționarea butoanelor verzi (S101, S102, S103) se alimentează cele trei întrerupătoare.

Acționând pe rând butoanele Funcționare Protecții (S301, S302, S303) se observă că fiecare întrerupător se deconectează temporizat și că lampa roșie DRRI local pâlpâie pentru 1 secundă. În acest moment starea de declanșare prin DRRI este semnalizată de către ledul 2. de pe releul D.R.R.I

Simulare funcționarea DRRI general

Se conectează d.c.d.-ul X501 și se deconecteză d.c.d.-urile X502 si X503 apoi se apasă butoanele verzi (S101, S102, S103) pentru conectarea întrerupătoarelor. Se apasă butoanele Funcționare Protecții S301 (S302, S303) .Se observă că pentru moment nu se declanșează nici un întrerupător dar prin apăsarea pe butonul Funționare Protecții pentru 3 secunde toate cele 3 întrerupătoare se deconectează simultan. Pe releele DRRI se observă că s-a aprins ledul 3 (DRRI general).

De menționat că trecerea de la o simulare la alta se face prin apăsarea butonului reset de pe releele D.R.R.I., iar timpul de deconectare a D.R.R.I. general (3 secunde) este ales aleatoriu pentru a sesiza cele două declanșări locale și generale care este mult sub o secundă, de ordinul milisecundelor.

Capitolul 7

LUCRAREA DE LABORATOR

Realizare D.R.R.I cu Terminale Numerice Siemens 7SV600

Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop realizarea protecției unei bare simple de 110kv cu ajutorul a trei întrerupătoare supravegheate de teminale numerice Siemens 7SV600.

Simularea funcționării unei instalații de automatizare de tip DRRI, pentru o stație de 110 kV, cu bară simplă și 3 plecări.

Pentru simularea lucrării ,,Realizarea D.R.R.I cu terminale numerice Siemens 7SV600 s-au efectuat următoarele operații:

Trusa de curent se leagă la intrările si ieșirile de curent ale standului de alimentare respectiv (I1,I2,I3 si I1.1,I1.2,I1.3) și se seteză curentul pe fiecare canal la (0,5A) amperi.

Se alimentează panoul D.R.R.I prin conectorul care face legătura dintre standul de alimentare si D.R.R.I..

Se conectează Q 101 (întrerupătorul de alimentare general D.R.R.I) și se alimentează cu tensiune panoul , lampa roșie de pe selector luminează iar lămpile (H101, H201, H301) de culoare roșie aprinse indică starea întrerupatorului (deconectat).

În acest caz avem de parcurs trei etape și anume:

Simulare funcționarea fără DRRI

Se scot d.c.d-urile. X501 si X503 iar d.c.d.-ul X502 conectat (În funcționare normală prin protecții se apasă butoanele (S301, S302, S303) de culoare verde al fiecărui modul semnalizată de lămpile de culoare verde (H102, H202.H302.) iar deconecterea întrerupătoarelor se simulează cu ajutorul butoanelor negre Control demaraj, Protecții (S301, S302, S303) de pe panou alimentarea bobinei interne de deconectare prin protecție proprie fară D.R.R.I. La apăsare S301 (S302, S303) trebuie să deconecteze direct, fără temporizare, întrerupătorul Q01.

Simulare funcționarea DRRI local :

Se conectează d.c.d.-urile X501 și X503 cuplate și d.c.d.-ul X502 decuplat. Prin acționarea butoanelor verzi (S101, S102, S103) se alimentează cele trei întrerupătoare.

Acționând pe rând butoanele Funcționare Protecții (S301, S302, S303) se observă că fiecare întrerupător se deconectează temporizat și că lampa roșie DRRI local pâlpâie pentru 1 secundă. in acest moment starea de declansare prin DRRI este semnalizată de catre ledul 2. de pe releul D.R.R.I

Simulare funcționarea DRRI general

Se conectează d.c.d.-ul X501 și se deconecteză d.c.d.-urile X502 si X503 apoi se apasă butoanele verzi (S101, S102, S103) pentru conectarea întrerupătoarelor. Se apasă butoanele Funcționare Protecții S301 (S302, S303). Se observă că pentru moment nu se declanșează nici un întrerupător dar prin apăsarea pe butonul Funcționare Protecții pentru 3 secunde toate cele 3 întrerupătoare se deconectează simultan. Pe releele DRRI se observă că s-a aprins ledul 3 (DRRI general).

De menționat că trecerea de la o simulare la alta se face prin apăsarea butonului reset de pe releele D.R.R.I., iar timpul de deconectare a D.R.R.I. general ( 3 secunde) este ales aleatoriu pentru a sesiza cele două declanșari locale și generale care este mult sub o secundă de ordinul milisecundelor.

Caracteristici de protecție ale ale terminalelor numerice Siemens 7SV600

Se notează cu litere după cum urmează:

7. 1 (1A -50/60Hz)

5 (5A-50760 Hz)

8. 2 (24/48Vdc)

4 (60/110/125 Vdc)

5 (220/250Vdc /115 V ac , 50/60 Hz)

6 (230 V ac , 50/60 Hz)

9. B montare pe panou cu terminale în ambele parți

D montare pe panou cu terminale sus si jos

E montare în tablou

13. 0 conexiuni faza comună

conexiune faza comună sau faze separate

Configurarea releului 7SV600 cu DIGSI V3

Pentru configurarea releului 7SV600 am parcurs următoarele etape:

Se conectează cablul RS 323 la calculator si la convertor 485/232,

Se deschide programul DIGSI V 3 si se realizează comunicarea dintre PC și releu 7SV600

Se intră in Meniul General si se da clik pe parametri aparat (Fig.7.1)

Fig. 7.1 Meniu General

Apoi se intră în meniu configurare releu Fig 7.2

Fig.7.2 Meniu configurare releu

Se alege opțiunea (trei faze) Fig.7.3 și se apasă Enter

Fig.7.3 Meniu configurare releu trei faze

Se intră în meniu configurare și se aleg intrările binare, LED-uri si ieșiri binare Fig. 7.4

Fig.7.4 Meniu modul configurare intrări /ieșiri binare

În modul configurare se alege intrarea binară 1 (control demaraj protecții) Fig.7.5

Fig.7.5 Meniu modul configurare intrări binare, intrarea 1 (control demaraj protecții)

Se aleg ieșirile binare din releu, ieșire 1 (declanșare D.R.R.I local) Fig.7.6

Fig.7.6 Meniu modul configurare ieșiri binare, ieșire 1 (declanșare DR.R.I local))

Se configurează LED-urile, LED 2 (declanșare prin D.R.R.I local)Fig.7.7

Fig.7.7 Meniu modul configurare ieșiri LED-uri, LED 2 (declanșare prin D.R.R.I local

Și ultima setare din program, stabilirea timpului de întârziere la anclașare D.R.R.I local și general, respectiv 1s și 3s Fig.7.8

Fig.7.8 Meniu modul configurare setări ieșiri temporizate

Prezentarea schemei standului de laborator

În anexă, pagina 1/1…1/10, este prezentată schema desfășurată a standului. În paginile 1-4 este arătat modul de conectare al circuitelor de curent. Curenții sunt generați de standul de alimentare, prin trusa de curent PTE-300V și sunt înseriați prin releele DRRI N101, N102, N103, tip Siemens 7SV600.

În pagina 1 este prezentat și modul de alimentare cu cc și ca a standului. În cc, 220 V, sunt alimentate releele numerice N101, N102, N103 și releele intermediare. În ca, 220 V, sunt alimentate lămpile de semnalizare. Alimentarea cu cc și ca se face din standul de alimentare, prin siguranțele Q101, Q101.1.

În pagina 4/10 este aratată schema de c-dă pentru primul circuit primar 110 kV. Întrerupătoarele sunt modelate prin releele Q01, Q02, Q03. C-da de ancalanșare se face prin butonul S101, deconectarea făcându-se numai prin protecții.

Declanșarea prin protecții se face:

Direct prin butonul simulare protecții,

S302, daca este conectat X502,

Prin DRRI local dacă este conectat X503.

Modul de lucru

Pentru simularea funcționării DRRI se vor efectua următoarele operații:

Trusa de curent se leagă la intrările si ieșirile de curent ale standului de alimentare respectiv (R101, S101,T101 si R104, S104, T104) și se setează curentul pe fiecare canal la (0,5A) amperi;

Se alimentează panoul D.R.R.I prin conectorul care face legătura dintre standul de alimentare si D.R.R.I.;

Se conectează Q 101 (întrerupătorul de alimentare general D.R.R.I) și se alimentează cu tensiune panoul , lampa roșie de pe selector luminează iar lămpile (H101, H201, H301) de culoare roșie aprinse indică starea întrerupătorului (deconectat).

În acest caz avem de parcurs trei etape și anume:

Simulare funcționarea fără DRRI

Se scot d.c.d-urile. X501 si X503 iar d.c.d.-ul X502 conectat (În funcționare normală prin protecții se apasă butoanele (S301, S302, S303) de culoare verde al fiecărui modul semnalizată de lampile de culoare verde (H102, H202.H302.) iar deconecterea întrerupătoarelor se simulează cu ajutorul butoanelor negre Control demaraj, Protecții (S301, S302, S303) de pe panou alimentarea bobinei interne de deconectare prin protecție proprie fară D.R.R.I. La apăsare S301 (S302, S303) trebuie să deconecteze direct, fără temporizare, întrerupătorul Q01.

Simulare funcționarea DRRI local :

Se conectează d.c.d.-urile X501 și X503 cuplate și d.c.d.-ul X502 decuplat. Prin acționarea butoanelor verzi (S101, S102, S103) se alimentează cele trei întrerupătoare.

Acționând pe rând butoanele Funcționare Protecții (S301, S302, S303) se observă că fiecare întrerupător se deconectează temporizat și că lampa roșie DRRI local pâlpâie pentru 1 secundă. În acest moment starea de declanșare prin DRRI este semnalizată de catre ledul 2. de pe releul D.R.R.I

Simulare funcționarea DRRI general

Se conectează d.c.d.-ul X501 și se deconecteză d.c.d.-urile X502 si X503 apoi se apasă butoanele verzi (S101, S102, S103) pentru conectarea întrerupătoarelor. Se apasă butoanele Funcționare Protecții S301 (S302, S303). Se observă că pentru moment nu se declanșează nici un întrerupător dar prin apăsarea pe butonul Funționare Protecții pentru 3 secunde toate cele 3 întrerupătoare se deconectează simultan. Pe releele DRRI se observă că s-a aprins ledul 3 (DRRI general).

De menționat că trecerea de la o simulare la alta se face prin apăsarea butonului reset de pe releele D.R.R.I., iar timpul de deconectare a D.R.R.I. general (3 secunde) este ales aleatoriu pentru a sesiza cele două declanșări locale și generale care este mult sub o secundă, de ordinul milisecundelor.

CONCLUZII

În această lucrare am realizat următoarele:

Proiectarea unei instalații DRRI local;

Realizarea practică a unui stand utilizând relee numerice 7SV600 SIEMENS;

Configurarea releelor cu programul SIEMENS DIGSI V3;

Testarea funcționării standului;

Standul proiectat realizează următoarele funcțiuni:

Simularea declanșării directe a întrerupătoarelor la funcționarea protecțiilor;

Simularea declanșării prin DRRI local (redecanșare) la refuzul întrerupătorului;

Simularea declanșării prin DRRI general, la refuzul repetat al întrerupătorului;

Semnalizarea prin LED-urile releului și prin lămpi de semnalizare pentru funcționarea DRRI;

Semnalizarea prin lămpi a poziției întrerupătoarelor;

Prin softul DIGSI V3 se poate regla timpii pentru deconectare prin DRRI local. În instalații acest timp este redus la timpul de acționare al înterupătorului.

Bibliografie

WESTTERMO, MD45AC, Converter RS-232 – RS-422/485, INSTALLATION MANUAL, Westermo Teleindustri AB • 2003

Gh. Hazi, Protecția instalațiilor energetice, 2012, PDF.

http://www.lege-online.ro/lr-NORM%C4%82-din%20-2012-(145869)-(18).html

http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/ro/index.cfm/sear

http://www.lege-online.ro/lr-NORM%C4%82-din%20-2012-(145869)-(17).html

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/electrotehnica/regimuri-d

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/INFORMATIZAREA-PROCESULUI-DIN-52.php

http://www.schneider-electric.ro/documents/news/control-semnalizare-2011.pdf

http://w3.siemens.com/smartgrid/global/en/products-systems-solutions/protection/breaker-management/pages/7sv600.aspx