Configurarea Distribuita de Retea de Calculatoare cu Echipamente Cisco
LUCRARE DE LICENȚĂ
CONFIGURAREA DISTRIBUITĂ DE REȚEAUA DE CALCULATOARE CU ECHIPAMENTE CISCO
Cuprins
Introducere
Internet-ul a început cu scopul precis de a servi în cercetare, și încă de la începuturi, dacă aveai vreo problemă referitoare la calculatoare pe Internet sigur găseai soluția. De atunci însă Internet-ul a evoluat și pentru că modalitățile de a distribui și de a lua informații de pe Internet au crescut. Un exemplu elocvent este poșta electronică, serviciu care da posibilitatea ca o scrisoare să parcurgă un drum de o săptămână în doar câteva minute.
Ușurința cu care poți distribui informații, dar mai ales ușurința cu care orice utilizator, fie el și novice în ale informaticii, poate avea acces la respectivele informații, a făcut din Internet un mediu de preferat.Fiecare din ultimele trei secole a fost dominat de o anumită tehnologie și surpriza instalării rețelelor de telefonie mondială, la invenția radioului și a televiziunii, la nașterea și creșterea spectaculoasă a industriei de calculatoare și lansarea sateliților de comunicații. Acest proces fiind rapid, domenile converg într-un ritm alert, iar diferențele între colectarea, transportul, stocarea și prelucrarea informației dispar pe zi ce trece.
Organizatile care au sute de birouri pe o arie globală foarte mare se așteaptă să poată examina informatile foarte simplu doar printr-o apăsare de buton chiar și cele mai îndepărtate echipamente. Pe măsură ce aceste posibilități cresc pentru a putea colecta, prelucra informații și a le distribui acestea cresc tot mai mult în timp, cererea pentru o prelucrare și mai sofisticată a informației crește și mai rapid. Industria calculatoarelor este încă tânără în comparație cu industria de automobile și transportul aerian, dar industria calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. Rețelele de calculatoare s-au dezvoltat și ele spectaculos în ultimii ani, aceasta datorită evoluției tehnologiilor hardware, software și de interconectare. Tehnologii de viteză foarte mare au adus la conectarea și utilizarea lor în toate domenile vieții socio-economice, cu rezultate deosebite.
Rețeaua de calculatoare conține o colecție de calculatoare interconectate folosind o singură tehnologie. Calculatoarele dacă sunt capabile să schimbe informații între ele înseamnă că sunt interconectate. Conectarea se poate face prin cablu de cupru, fibră optică, radiații infraroșii, microunde sau sateliți de comunicații. Rețelele pot avea forme, dimensiuni sau tipuri diferite. Internetul și nici World Wide Web-ul nu sunt rețele de calculatoare.
Răspunsul este simplu, internetul nu este o singură rețea ci o rețea de rețele, iar WWW-ul este un sistem distribuit care funcționează peste nivelul Internet-ului. Prin rețea de calculatoare înțelegem un sistem (constând din componente hard și soft) care interconectează niște calculatoare, permițând unor programe ce se execută pe aceste calculatoare să comunice între ele.
De notat că, în uzul comun, termenul de rețea de calculatoare mai are și sensul de sistem de calcul, construit din mai multe calculatoare interconectate într-o rețea, care se comportă ca un sistem unitar, de exemplu, prezintă aceleași conturi de utilizatori pe toate calculatoarele. Corporatia Cisco Systems este lider mondial în infrastructura de rețele de telecomunicatii.
Capitolul 1 Elemente de structură fundamentală a rețelelor de calculatoare
1.1 Tipurile de rețele sunt de mai multe feluri în funcție de numărul stațiilor de lucru și de aria lor de răspândire. În vederea proiectării unei rețele o mare importantă o au datele referitoare la numărul de utilizatori precum și locațiile lor fizice,tipul de resurse pe care utilizatorii trebuie să le partajeze și modul de dezvoltare în viitor a rețelei de calculatoare, aceste date vor determina alegerea tipului de rețea a sistemului de operare în rețea precum și a tipurilor de servere care vor fi folosite.
Rețea locală (LAN) (Anexă Fig.1) o rețea locală conține un ansamblu de mijloace de transmisiune și de sisteme de calcul folosite pentru transportarea și prelucrarea informației. Sunt utilizate pentru a interconecta calculatoarele din birourile companiilor și ale altor organizații, cu scopul de a partaja resurse cum ar fi următoarele: imprimantele, un router cu acces la internet și de a face schimb de informații.
Rețea metropolitan (MAN) (Anexă fig.2) Metropolitan Area Network provine din limba engleză, acestea sunt rețele imense care împânzesc orașe întregi. Cel mai des aceste rețele folosesc tehnologia (wireless) tehnologia fără fir sau fibră optică pentru a crea conexiuni. Această rețea este capabilă să ofere o conectivitate de înaltă viteză de la capăt la capăt, întinderea lor find între 5 și 50 km. Un MAN ne permite să realizăm mai multe tipuri de trafic (date, sunet și video). Totodată aceasta trebuie să fie capabilă să se interconecteze cu LAN-uri, servere, calculatoare. Diferențele între MAC și LAN sunt practic în distanta transimisie și a gamei de servicii.
Rețea extinsă (WAN) (Anexă fig.3) o rețea WAN este o rețea de arie largă care face conexiunea între orașe, regiuni sau țări. Acestea sunt folosite pentru interconectarea mai multor LAN-uri și a altor tipuri de rețele, această rețea facilizează comunicarea între persoane și computer aflate la distanțe mari unele față de altele.
Rețea fără fir (WLAN) (Anexă fig.4) într-o rețea locală, echipamentele sunt conectate prin cablu de cupru. Câteodată instalarea cablurilor de cupru poate fi imposibilă. În astfel de situații avem opțiunea de a folosi dispositive wireless pentru a transmite și a primi date folosind unde radio. Rețelele fără fir, într-un WLAN putem partaja resurse cum ar fi fișiere și imprimante și putem accesa internetul. O rețea WLAN are o acoperire mică și limitată. Punctele de acces conectate la rețea de obicei prin cabluri de cupru, în rețeaua WLAN doar punctul de acces este conectat prin cablu, celelalte având acces prin wireless. O rețea WLAN nu este foarte performantă din cauza razei mici de acoperire, costurile pentru o rețea WLAN este mai mică comparativ cu o rețea prin cablu.
Rețea client/server (Anexă fig.5) într-o rețea de tip client/server serverele au rolul de a oferii servicii clientului și informații pe care aceasta le solicită. Un exemplu de astfel de rețea este cel în care angajații solosesc serverul de e-mail al companiei pentru a primi/trimite și stoca e-mailuri. Serverul raspunde trimitand e-mailurile solicitate catre client. Este important ca administratorul sa realizeze periodic backup de rutina al tuturor fisierelor de pe server. Prin acest process evitam pierderea datelor daca unul din calculatoare se strica sau pierde datele.
1.2 Topologia rețelelor
Orice calculator din rețea este conectat cu celelalte calculatoare prin cablu (sau prin alt mediu). Prin aranjamentul fizic al cablurilor înțelegem că aceasta se numește topologie. Prin topologie se înțelege aranjamentul legăturilor, nodurilor dintr-o rețea, în special cele fizice (reale) și logice (virtuale) dintre noduri.
Topologia Magistrală (Bus) (Anexă fig.6) această topologie folosește un singur cablu pentru a conecta între ele toate calculatoarele din rețea. Topologia magistrală este mai simplă față de celelalte topologii deoarece tragerea unui cablu pe lângă toate calculatoarele este mai simplă și necesită mai puțin cablu. Comunicarea calculatoarelor prin magistrală , datele reteli sunt trimise sub forma unor semnale electrice către toate calculatoarele din rețea. Informația va fi acceptat doar de calculatorul care are adresa identical cu adresa conținută în semnal.
Topologia plasă (MESH) (Anexă fig.7) topologia mesh conectează toate componentele rețelei combinând celalte tipuri de topologii.Într-o topologie mesh avem reduntanta și fiabilitate superioară față de celelalte topologii, topologia oferă căi redundant prin rețea astfel dacă se defectează un cablu, alt cablu va prelua traficul. Aceste rețele sunt scump de instalat deoarece necesită o mulțime de cabluri. Acest tip de topologie diferta de celelalte prin faptul că toate părțile pot să facă legatura între ele prin hop-uri, acestea nu sunt mobile.
Topologia inel (Ring) (Anexă fig.8) prin această topologie înțelegem că se conectează toate calculatoarele în formă de buclă, nu avem capete libere. Semnalul parcurge bucla într-o singură directive, trecând pe la fiecare calculator. Fiecare calculator acționează ca un repetor, amplificând semnalul și transmintindu-l mai departe la următorul calculator. Dacă unul din calculator se defectează atunci toată rețeaua este afectată. Token-Ring – Jetonul este transferat de la un calculator la altul, până când ajunge la calculatorul care are date de transmis. Calculatorul care primește datele le modifică adăugând datelor o adresă electronic și transmite jetonul mai departe. Datele vor trece pe la fiecare calculator până ajunge la calculatorul a cărui adresă corespunde cu cea a datelor transmise. Calculatorul receptor transmite un mesaj către calculatorul emițător, notificând că a datale au fost transmise.
Topologia Stea (Star) (Anexă fig.9) în prezent cea mai populară topologie, folosește cabluri separate pentru a conecta fiecare calculator într-un punct central de cablare, un distribuitor poate fi HUB-ul sau un concentrator, în locul distribuitorului putem folosi un comutator (switch). Fiindca fiecare calculator este conectat printr-un cablu separat, intreruperea conexiuni de retea va vi doar pe acel calculator, celelalte vor functiona normal. Cel mai uzual tip de retea locala este Fast Ethernet, realizata in topologie stea, pe aceasta topologie vom construi cea mai mare parte a pachetelor preconfigurate de retea.
Topologia stea extinsă (Extended Star) (Anexă fig.10) este o rețea asemănătoare cu cea de tip stea care are unul sau mai multe echipamente de rețea suplimentar conectat la punctul central. De obicei, un cablu de rețea se conectează la un singur hub și apoi mai multe hub-uri se conectează la primul hub.
Capitolul 2 Echipamente de rețea CISCO
2.1 Router-ul este un echipament hardware sau software care leagă două sau mai multe rețele de calculatoare, asigurând transmisia de pachete de date între acestea. Funcția îndeplinită de router-e se numește rutare. Ele pot crea legături între rețele asemănătoare cât și între rețele disimilare. Router-ele sunt folosite cel mai des pentru a face legături de tip WAN. Router-ele se transformă într-un nod de rețea și ele dispun de propria lor adresă de rețea. Pentru ca ele că funcționeze corect trebuiesc programate. Pentru fiecare port trebuie să aibe asociat câte o adresă și trebuie configurate setările ale protocoalelor de rețea. Ele folosesc o adresă ip pentru a decide către care interfață de ieșire vor fi trimise pachetele de date.
Router 1841 ( Anexă Fig. 11)
Specificații tehnice:
2 porturi Fast-Ethernet.
2 sloturi modulare WIC.
Module compatibile:
WIC-1T – 1 port serial ( SDLC ).
WIC-2T – 2 porturi serial ( SDLC ).
HWIC-2T – 2 porturi serial de mare viteză.
HWIC-AP-AG-B – 2 antene wireless single band 802.11b/g sau dual band 802.11a/b/g.
WIC-1AM – 2 porturi pentru serviciu de telefonie.
WIC-2AM – 2 porturi pentru serviciu de telefonie.
WIC-1ENET – 1 port Ethernet 10 Mb/s.
HWIC-4ESW – 4 porturi Fast-Ethernet
Router 2620XM ( Anexă Fig. 12)
Specificații tehnice:
1 port Fast-Ethernet.
1 slot modular NM + 2 sloturi modulare WIC.
Module compatibile:
NM-1E – 1 port Ethernet.
NM-1E2W – 1 port Ethernet + 2 sloturi modulare.
NM-1FE-FX – 1 port Fast-Ethernet prin fibră optică.
NM-1FE-TX – 1 port Fast-Ethernet.
NM-1FE2W – 1 port Fast-Ethernet + 2 sloturi modulare WIC.
NM-2E2W – 2 porturi Ethernet + 2 sloturi modulare WIC.
NM-2FE2W – 2 porturi Fast-Ethernet + 2 sloturi modulare WIC.
NM-4A/S – 4 porturi serial.
NM-8A/S – 8 porturi serial.
NM-4E – 4 porturi Ethernet.
NM-8AM – 8 porturi pentru serviciu telefonic.
NM-2W – 2 sloturi modulare modulare WIC.
WIC-1AM – 1 port pentru serviciu de telefonie.
WIC-2AM – 2 porturi pentru serviciu de telefonie.
WIC-1T – 1 port serial.
WIC-2T – 2 porturi serial.
Router 2621XM ( Anexă Fig. 13)
Specificații tehnice:
2 porturi Fast-Ethernet.
1 slot modular NM + 2 sloturi modulare WIC.
Module compatibile:
NM-1E – 1 port Ethernet.
NM-1E2W – 1 port Ethernet + 2 sloturi modulare WIC.
NM-1FE-FX – 1 port Fast-Ethernet prin fibră optică.
NM-1FE-TX – 1 port Fast-Ethernet.
NM-1FE2W – 1 port Fast-Ethernet + 2 sloturi modulare WIC.
NM-2E2W – 2 porturi Ethernet + 2 sloturi modulare WIC.
NM-2FE2W – 2 porturi Fast-Ethernet + 2 sloturi modulare WIC.
NM-4A/S – 4 porturi serial.
NM-8A/S – 8 porturi serial.
NM-4E – 4 porturi Ethernet.
NM-8AM – 8 porturi pentru serviciu telefonic.
NM-2W – 2 sloturi modulare WIC.
WIC-1AM – 1 port pentru serviciu de telefonie.
WIC-2AM – 2 porturi pentru serviciu de telefonie.
WIC-1T – 1 port serial.
WIC-2T – 2 porturi serial.
2.2 Switch-ul numit și switch de rețea sau comutator de rețea, acest dispozitiv realizează interconectarea mai multor rețele pe baza adreselor MAC. Dispozitivele hardware uzuale includ switch-uri acestea realizează conxiuni de 10, 100 sau 1000 MB/secundă dubplex integral sau semi-duplex. Prin semi-duplex înțelegem că dispozitivul legat poate să trimită și să primească informații dar nu în același timp, pe dubplex integral posibilitatea este posibilă trimiterea concomitente de informații. Switchurile conțin o tabelă de comutare pentru pachete care nu trebuie setată manual deoarece aceasta find dinamică și auto-configurabila, acestea învață adresele pe porturi sale pe măsură ce primește pachete de la utilizatori. Switchul poate fi extins pe mai multe straturi, rezultând switchul multi strat.
Switch 2950-24 (Anexă Fig. 14)
Specificații tehnice:
24 porturi Fast-Ethernet.
Switch 2950T-24 (Anexă Fig. 15)
Specificații tehnice:
24 porturi Fast-Ethernet.
2 porturi Gigabit Ethernet
Switch 2960-24TT (Anexă Fig. 16)
Specificații tehnice:
24 porturi Fast-Ethernet.
2 porturi Gigabit Ethernet.
Switch Bridge-PT (Anexă Fig. 17)
Specificații tehnice:
2 sloturi modulare PT-NM.
Module compatibile:
PT-SWITCH-NM-1CE – 1 port Ethernet.
PT-SWITCH-NM-1CFE – 1 port Fast-Ethernet.
PT-SWITCH-NM-1CGE – 1 port Gigabit Ethernet.
PT-SWITCH-NM-1FFE – 1 port Fast-Ethernet prin fibră optică.
PT-SWITCH-NM-1FGE – 1 port Gigabit Ethernet prin fibră obtica.
2.3 Echipamente wireless, ele oferă acces la rețea pentru dispozitive wireless care pot trimite și primi semnal prin wifi cum ar fi laptopuri, PDA-uri sau alte dispositive wireless. Punctul de acces wireless folosește unde radio și comunicația se va face prin undele radio, ele vor comunica cu calculatoare, PDA-uri și alte puncte de acces wireless. Punctele de acces au o rază de acoperire limitată. Pentru o rețea mai mare este nevoie de mai multe puncte de acces pentru a asigura o acoperire adecvată. Există echipamente de rețea cu mai multe funcții. Este mai convenabil să cumpărăm un echipament cu multi funcții decât să cumpărăm mai multe echpamente care să servească servicii separate pentru fiecare funcție. Acest lucru este adevărat mai ales pentru utilizatorii individuali.
Linksys-WRT300N (Anexă Fig. 18)
Specificații tehnice:
1 interfață WAN.
4 interfețe LAN.
Single Band Wireless.
AccessPoint-PT ( Anexă Fig. 19)
Specificații tehnice:
1 slot modabil.
Single Band Wireless.
Module compatibile:
PT-REPEATER-NM-1CE – 1 port Ethernet.
PT-REPEATER-NM-1CFE – 1 port Fast-Ethernet.
PT-REPEATER-NM-1CGE – 1 port Gigabit Ethernet.
PT-REPEATER-NM-1FFE – 1 port Fast-Ethernet prin fibră optică.
PT-REPEATER-NM-1FGE – 1 port Gigabit Ethernet prin fibră optică.
2.4 Server-ul are rolul de a furniza servicii altor aplicații. Aplicații client acestea sunt pe aceeași calculator sau pe calculatoare diferite. Server-ul rulează una sau mai multe aplicații pentru client acesta oferind servicii prin aplicatile pe care acesta le găzduiește pe el. Acesta are lolul de a servi toți clienții din rețea prin aplicațiile instalate pe acel server.
Server-PT (Anexă Fig. 20)
Module compatibile:
Modulul Linksys-WMP300N oferă o interfață wireless de 2,4 GHz potrivit pentru conectarea la rețele fără fir. Modulul suportă protocoale care folosesc Ethernet pentru acces LAN.
PT-HOST-NM-1ce dispune de un singur port Ethernet, care se poate conecta un backbone LAN, care poate sprijini, de asemenea, fie șase conexiuni la linii ISDN PRI agregate, sau 24 porturi sincrone / asincrone.
HOST-NM-1CFE PT Modulul oferă o interfață Fast-Ethernet pentru utilizare cu mass-media de cupru. Ideal pentru o gamă largă de aplicații LAN, modulele de rețea Fast Ethernet suportă multe caracteristici Internetworking și standarde. Module singur port de rețea oferă sensibilității automate 10/100BaseTX sau 100BaseFX Ethernet. Versiunea TX (cupru) sprijină virtuale LAN (VLAN) de implementare.
PT-HOST-NM-1CGE) oferă conectivitate de cupru Gigabit Ethernet pentru routere de acces. Modulul este susținut de Router din seria Cisco 2691, Cisco 3660, Cisco 3725, Cisco 3745.
HOST-NM-1FFE PT Modulul oferă o interfață Fast-Ethernet pentru utilizare cu mass-media de fibre. Ideal pentru o gamă largă de aplicații LAN, modulele de rețea Fast Ethernet suportă multe caracteristici Internetworking și standarde. Module singur port de rețea oferă sensibilității automate 10/100BaseTX sau 100BaseFX Ethernet.
PT-HOST-NM-1FGE oferă conectivitate optică Gigabit Ethernet pentru routere de acces. Modulul este susținut de routerele Cisco 2691, Cisco 3660, Cisco 3725, Cisco 3745. Acest modul rețea are un convertor de interfață gigabit (GBIC) slot pentru a efectua orice cupru standard sau optic GBIC Cisco.
Modulul PT-HOST-NM-1W oferă o interfață wireless de 2,4 GHz potrivit pentru conectarea la rețele fără fir. Modulul suportă protocoale care folosesc Ethernet pentru acces LAN.
PT-HOST-NM-1W este un modul care oferă o interfață wireless 5GHz potrivit pentru conectarea la rețele wireless 802.11a. Modulul suportă protocoale care folosesc Ethernet pentru acces LAN.
Printer-PT (Anexă Fig. 21)
Printer-PT module compatibile:
Modulul Linksys-WMP300N oferă o interfață wireless de 2,4 GHz potrivit pentru conectarea la rețele fără fir. Modulul suportă protocoale care folosesc Ethernet pentru acces LAN.
PT-HOST-NM-1ce dispune de un singur port Ethernet, care se poate conecta un backbone LAN, care poate sprijini, de asemenea, fie șase conexiuni la linii ISDN PRI agregate, sau 24 porturi sincrone / asincrone.
HOST-NM-1CFE PT Modulul oferă o interfață Fast-Ethernet pentru utilizare cu mass-media de cupru. Ideal pentru o gamă largă de aplicații LAN, modulele de rețea Fast Ethernet suportă multe caracteristici Internetworking și standarde. Module singur port de rețea oferă sensibilității automate 10/100BaseTX sau 100BaseFX Ethernet. Versiunea TX (cupru) sprijină virtuale LAN (VLAN) de implementare.
HOST-NM-1FFE PT Modulul oferă o interfață Fast-Ethernet pentru utilizare cu mass-media de fibre. Ideal pentru o gamă largă de aplicații LAN, modulele de rețea Fast Ethernet suportă multe caracteristici Internetworking și standarde. Modulul de rețea oferă sensibilității automate 10/100BaseTX sau 100BaseFX Ethernet.
Modulul PT-HOST-NM-1W oferă o interfață wireless de 2,4 GHz potrivit pentru conectarea la rețele fără fir. Modulul suportă protocoale care folosesc Ethernet pentru acces LAN.
Capitolul 3 Modelul TCP/IP – DHCP și OSI
3.1 Arhitectura OSI de referință (Open Systems Interconnection Basic Reference Model) acesta a fost creată de specialiștii de la Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) acesta este modelul care ofertă cea mai bună interconectare. Acesta are ca scop să ajute companiile să dezvolte rețele capabile de a lucra împreună. Nivelele OSI au avantajul că pot fi învățate ușor. În lumea inginerilor de rețea nu există nici un profesionist care să nu știe ceva despre nivelele OSI. Fără a cunoaște aceste nivele este imposibil să dezvolți o rețea. Aceste nivele sunt baza unei rețele.
Modelul OSI conține 7 nivele diferite, fiecare dinstre acestea având o funcție specifică.
Cele 7 nivele ale modelului OSI sunt:
Nivelul – fizic, acest nivel are rolul de a transmite de la un calculator la altul. Pachetul trimis în acest nivel este la nivelul de biți. Este cel mai aproape de media și semnale.
Nivelul fizic mai controlează specificațiile mediului de transmisie, tensiunea, semnalele, distanțele, conectorii. Scopul nivelului fizic este de a crea semnale electrice, optice și electromagnetice pentru reprezentarea biților în fiecare cadru și transmiterea acestora pe mediul fizic. Nivelul Fizic mai are scopul de a recepta semnale din mediul fizic, de a reface reprezentarea binară și de trimite șirul de biți către nivelele superioare.
Nivelul – legături de date, acest nivel transmite datale printr-o legătură fizică. Partea fizică a unei rețele se ocupă cu adresarea fizică, topologia rețelei, detecția și anunțarea erorilor și controlul fluxului fizic. Furnizează un transport sigur și fiabil al datelor de-a lungul legăturii fizice.
Nivelul fizic acceptă și transmite un flux de biți, fără să se preocupe de semnificație sau de structura lor, responsabilitatea pentru marcarea și recunoașterea delimitatorilor între cadre îi revine nivelului legătură de date. Acesta se poate realize prin atașarea unor șabloane special de biți la începutul și la sfârșitul cadrului.
Nivelul- rețea, are rolul de a determina ruta cea mai rapidă pentru două gazde aflate pe două rețele diferite. Este important ca ruta aleasă să evite zonele agglomerate deoarece dacă zona este suprasolicitată se va face o congestionare și pachetul de date va avea întârzieri.
Traseele pot fi de asemenea stabilite la începutul fiecărei conversații, de exemplu la începutul unei sesiuni la terminal. În sfârșit, dirijarea poate fi foarte dinamică, traseele determinându-se pentru fiecare pachet în concordant cu traficul curent din rețea.
Nivelul – transport, se ocupă cu segmentarea datelor. Acesta realizează controlul erori și fluxului între două puncte terminale, asigură oridinea pachetelor de date și corectează erorile care apar la nivelurile inferioare.
Cea mai importantă funcție a acestui nivel este deschiderea fluxului de date, inițierea transferului, controlul fluxului și închiderea fluxului după ce pachetul ajunge la destinație.
La nivelul transport se realizează și multiplexarea datelor, adică transmiterea mai multor fluxuri de date pe același mediu pe bucăți alterând. Nu se transmite un flux de date al unei aplicații, apoi altul al altei aplicații, ele aterneaza și sunt trimise simultan.
Nivelul – sesiune, la acest nivel se stabilește când se încheie transmisia de date și se întreține conexiunea ce apare de la nivelele inferioare. În acest nivel se face atât sincronizarea cât și caracteristicile sesiunii, prin asta înțelegem dacă sau primit mailul sau videoconferința sau alte sesiuni la cererea utilizatorului. O sesiune poate fi folosită pentru a permite unui utilizator să se conecteze la distant pe un sistem cu divizarea timpului sau să se transfere un fișier între două mașini.
Nivelul – prezentare, oferă servicii de rețea pentru aplicațiile utilizatorilor. Se convertesc datale trimise către calculatorul care le primește pentru a le înțelege, exemplu dacă se va trimite un pachet de pe Linux în unele cazuri sistemul de operare trebuie să convertească pachetul pentru a putea fi folosit. În acest strat se mai fac și procesele de criptare sau descriptare în funcție de situație. Spre deosebire de toate nivelurile inferioare, care se ocupă numai de transferul sigur al biților dintr-un loc în altul, nivelul prezentare se ocupă cu sintaxa și semantic informațiilor transmise.
Nivelul – aplicație, realizează interfata cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, aici intră adresele de email și streaming video. În acest nivel se controlează aplicațiile și sunt puse la dispoziție servicile de comunicare. Nivelul de aplicații verifică partenerii de comunicare, integritatea și sincronizarea datelor. Nivelul aplicație conține o varietate de protocoale frecvent utilizate, ca de exemplu: FTP, Telnet, HTTP, SMTP. Protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) este utilizat pe o scară largă acesta stă la baza WWW (World Wide WEB). Atunci când un program de navigare (browser) accesează o pagină Web, acesta trimite serverului numele paginii pe care o dorește folosind HTTP. Serverul trimite răspuns pagina cerută.
Adresa IP este folosită pentru identificarea unui echipament din rețea. Fiecare echipament trebuie să aibe o adresă IP unică pentru a conumica cu celelalte echipamente. O stație este un echipament hardware care are rolul de a trimite sau primi informații din rețea. Echipamentele au rolul de a transporta aceste informații în rețea și acestea pot fi: huburi, switchuri sau routere. Într-un Local Area Network, toate echipamentele și stație trebuie să aibe o adresă IP pentru a putea comunica între ele. Adresa IP este asemănătoare cu cea poștal a unei persoane. O adresă Ip este formată din 32 de cifre binare, acestea sunt binare adică din 1 și 0. Pentru oameni este dificil să citească o adresă în această formă,pentru a citi această adresă trebuie să grupăm a câte 8 biți.
Chiar și în acest format este destul de greu de reținut o adresă IP, fiecare octet reprezintă valoarea sa zecimală, separat de ceilalți octeți printr-un punct. Exemplu: notație zecimală 192.168.1.5 iar binar 11000000101010000000000100000101. Dacă se greșește un singur bit, adresa va fi diferită și stația nu va comunica în rețea.
Modelul TCP/IP își are originile în proiectul inițiat de DARPA (U.S.A) în 1969 numit ARPANET, în 1983 fiind adoptat ca standard. ARPANET a fost o rețea de cercetare sponsorizată de către DoD (U.S. Department of Defense). În cele din urmă, rețeaua a ajuns să conecteze între ele, utilizând linii telefonice închiriate, sute de rețele universitare și guvernamentale. Atunci când au fost adăugate, mai târziu, rețele prin satelit și radio, interconectarea acestora cu protocoalele existente a pus diferite problem. Era nevoie de o nouă arhitectură de referință.
De aceea, posibilitatea de a interconecta fără problem mai multe tipuri de rețele a reprezentat de la bun început un obiectiv de proiectare major. Arhitectura TCP/IP a devenit cunoscută mai târziu, aceasta fiind numită după numele celor două protocoale fundamentale utilizate. DOD dorea ca, atât timp cât funcționau mașina sursă și mașina destinație, conexiunile să rămână intact, chiar dacă o parte din mașini sau din liniile de transmisie erau brusc scoase din funcțiune.
Masca de subrețea (subnet mask) pentru a înțelege mai departe ce este un ip, este nevoie să lămurim ce este masca de subretea (subnet mask). Masca de sub rețea definește câți biți fac parte din ID-ul de rețea și câți biți sunt de biți de host. Spre exemplu, IP-ul 192.168.1.1 deobicei are masca 255.255.192.0 pentru că este un IP de clasă C. Clasa A are mască 255.0.0.0 și clasă B 255.255.0.0, iar clasele D și E nu au măști. În formă scurtă 255.255.255.0 prescurtarea se poate face prin forma /24 pentru că sunt 24 de biți de rețea iar restul de 8 biți (până la 32) vor fi biți de host. O regulă importantă de bază pentru masca de rețea este că nu poate exista un bit prioritar de 0.
Adresa MAC prescurtarea de la Address Media Access Control aceste adrese sunt unice distribuindu-se în zone continue de adrese MAC la diferiți producători de interfețe de rețea. Adresele MAC constituie identificatori unici pe care se bazează schema de adresare fizică oferită la nivelul legătură de date. În Read Only Memory sunt arse adresele MAC acest process se face în momentul fabricării plăci de rețea. Producătorul stabilește aceste MAC-uri când ele sunt realizate fizic. Printr-o metodă controlată se asigură că fiecare placă de rețea are o adresă MAC diferită și nu vor exista 2 plăci cu aceasi adresă MAC.
DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) DHCP are rolul de a atribui o adresă ip dinamică echipamentelor de rețea. Prin acest proces eliminăm nevoie de atribuire a unui ip manual și nu vom pierde timp. Un server DHCP poate fi instalat și stațiile pot fi configurate să obțină în mod automat o adresă IP. Un calculator dacă este configurat să obțină o adresă IP automat, atunci nu vom mai avea acces să configurăm adresa ip. Serverul are rolul de a împărți ip-uri fiecărui echipament câte o adresă unică. Fiecare adresă este păstrată pentru o perioadă de timp predeterminată. După ce această perioadă expiră, serverul DHCP poate atribui adresa respective oricărui alt calculator care intră în rețea. Prin folosirea unui server DHCP simplificăm administrarea unei rețele fiindcă el ține evident adreselor IP. Prin folosirea DHCP-ului evităm posibilitatea atribuirii aceleiași adrese IP sau dublicarea ei.
IPV 4 o adresă IPV4 are o lungime de 32 biți adică 4 octeți, ea este compusă dintr-o porțiune de rețea și una gazdă, aceasta de depinde de clasa de adrese. Numărul total al adreselor IPV4 este 4294967296. Numărul maxim de craractere este 15, fără a introduce mască. Adresele sunt alocate după clasa de rețea. Spațiul de adrese este epuizat iar atuni sunt făcute alocări mai mici care folosesc Rutarea inre domenii fără clase. Timpul de viață a unei adrese IPV4 nu este un concept care poate fi aplicat pe o adresă IPV4, excepție făcând adresele al ocate și anume DHCP-ul. Masca ne indică rețeaua din porțiunea gazdă. Pentru a găsi o adresă fizică, MAC-ul sau adresa de legătură, asociată unei adrese se folosește Address Resolution Protocol. Domeniul adresă acest concept nu se aplică pentru adrese unicast. Adresele sunt presupuse a fi globale. Adresa IPV4 conține 3 tipuri de bază: adresa unicast, adresa multicast și adresa broadcast. Urmărirea comunicatii este o unealtă prentru colectarea unei urme detailate a pachetelor care intră și părăsesc sistemul. Când configurăm un sistem nou instalat, pentru a putea să comunice cu celelalte sisteme, trebuie să îi punem o adresă IP și rutele.
3.2 Protocoale de rutare
OSPF (Open Shortest Path First) este un protocol dezvoltat pentru TCP/IP. Este folosit în rețele foarte mari și are avantaje față de RIP. OSPF a fost creat fiindcă RIP a fost incapabil să facă legătura între inter-retelele mari, eterogene. OSPF-ul are protocolul deschis asta înseamnă că specificatile sunt de domeniu public.
OSPF se mai bazează pe algoritmul SPF (Shortest Path First). Viteza internetului a crescut și atunci limitările protocolului RIP i-au diminuat popularitatea. În zilele noastre OSPF este considerat protocolul de rutare intern al rețelei de internet.
În cazul protocolului RIP idea principal era de a schimba informații despre dinstantele până la destinații, toate nodurile vor menține hărți în memorie ale rețelei și care sunt revizuite dacă vor fi schimbări în topologie, hărțile sunt folosite pentru a determina ruta care e cea mai fiabilă diferit față de cazul cu protocoale cu vectori distant; acestea determinate de OSPF par a fi la fel de precise ca și cele determinate central, această determinare este distribuită.
OSPF împarte informații în întreaga rețea despre vecinii săi ceea ce RIP nu face. RIP nu învață întreaga rețea Internet, iar OSPF nu încearcă să se promoveze în întregul Internet. Ele sunt protocoale de rutare interne, sluja lor este să construiască rutarea în cadrul unui system autonom. OSPF are avantaje foarte importante de securitate, căi multiple, facilitate în utilizarea metricilor, costuri diferite, suport rutare unicast și multicast și convergență rapidă. OSPF dispune de mută flexibilitate pentru a subdiviza un sistem autonom.
Problema protocolului cu legare este legată de cantitatea de date care o poate colecta și de timpul prea lung care este prea lung pentru calcularea rutelor. OSPF este cel mai folosit protocol IGP în rețele de dimensiuni foarte mari. Comparativ cu RIP sau BGP OSPF –ul nu folosește TCP / UDP dar folosește protocolul IP 89. În rețelele Enterprise OSPF domină protocoalele de rutare IGP.
Protocoalele OSPF constituie retele impartite in mai multe arii. O arie reprezinta o grupare de routere ce poate coincide cu o zona geografica sau o serie de birouri administrative. Fiecare arie este recunoscuta printr-un identificator numit ID Arie. In retelele ce contin mai multe arii,aria backbone se conecteaza cu toate restul ariilor. Toate ariile vor trimite informati de rutare direct la area backbone, iar apoi aria backbone va trimite aceste informatii mai departe.
HSRP ( Hot Standby Router Protocol ) HSRP este un protocol proprietar Cisco, ne oferă redundanță permițând ca două echipamente să țină locul locul unui ip virtual. Să spunem că în cazul în care avem un default gateway care “cade” și îl înlocuim cu un alt device cu același ip sunt șanse foarte mari ca nimic să nu meargă o perioadă de timp din cauza arp cache-ului , windowsul , routerele , mai toate device-urile au un cache de ARP care știu că ip-ul X este mapat pe MAC-ul Y.
Cisco când a inventant HSRP-ul a făcut în așa fel încât routerele participante să “inventeze” un mac comun pe care împreună cu ip-ul virtual să îl mențină , în eventualitatea în care routerul activ cade , routerul standby preia funcțiile având același mac și ip.
Comunicarea între routerele participante în HSRP este adresa de multicast 224.0.0.102 .
Comanda pentru HSRP este: standby ( nr grupului ) ip ( IP virtual ).
Exemplu:
Interface Grp Pri P State Active Standby Virtual IP
fa0/0 1 100 Active local 192.168.0.2 192.168.0.99
Interface Grp Pri P State Active Standby Virtual IP
fa0/0 1 100 Standby 192.168.0.20 local 192.168.3.100
Interface Grp Pri P State Active Standby Virtual IP
fa0/0 1 100 Listen 192.168.0.20 192.168.0.2 192.168.0.99
În situația de mai sus avem 3 routere care fac parte din grupul 1, conectate la același router virtual.Ip-ul 192.168.0.99 este ip-ul virtual pentru router. Primul este active, acesta având adresa 192.168.0.20 observați această informație și la router-ul 2 și 3. În cazul în care primul se defectează sau îl oprim atunci al doilea va devenii activ iar al treilea standby, mai explicit dacă unul din ele se oprește/ defectează următorul îi va lua locul.
NAT ( Network address translation ) este procesul prin care un set limitat de IP-uri este împărțit unui număr de 2-3 ori sau mai mare de aparate decât suportă protocolul IPv4 (aproximativ 4 miliarde de adrese).
Prin Nat putem ascunde sub același IP un număr nelimitate de aparate/echipamente. Route-rul folosit acasă utilizează NAT. NAT are rolul de a crea tabele din care face corespondența între un ip alocat local, în rețea, și cu ip-ul rețelei+un port specific aparatului din rețea. De exemplu, dacă ip-ul alocat de providerul de internet este 168.192.34.12 (ipotetic) și calculatorul de după router are ip-ul 10.0.0.1:36123 (36123 fiind un port la care poate fi accesat), calculatorul creează corespondența 168.192.34.12:16.
În acest fel se pot conecta foarte multe calculatoare la un router și prin router la internetul mare. Chiar și la nivel de ISP ( furnizor de internet) se folosește, uneori, NAT pentru că și acestea primesc doar un set limitat de adrese.
Protocolul PAT (Port Address Translation) este un identificator de nivel de transport care indică destinația. Acesta mai parta și numele de Nat Overload. În principiu el funcționează așa, dacă avem 20 de utilizatori și o singură adresă publică (193.226.98.1) protocolul PAT va aloca ficarui utilizator aceasi adresă publică și îi va adăugă la capăt o valoare de port.
Protocolul PAT transfoma o adresă interioară de exemplu 192.168.1.1 într-o adresă primită de la ISP (Internet Service Provider) care poate fi 193.226.98.1. Router-ul introduce Hostul într-o tabelă locală, iar la revenirea pachetului îl va trimite la PC care a inițializat transferul de date.
O comandă PAT arată în felul următor:
Primul pas este definirea porturilor:
Interface Fast-Ethernet 0/0 (se accesează portul);
IP address 192.168.1.1 255.0.0.0 (se alocă un IP portului);
Ip nat inside (se stabilește care este rețeaua internă);
Exit (se iese din modul de configurare al portului);
Interface Fast-Ethernet 1/0 (se accesează portul);
IP address 193.226.98.1 255.255.255.0 (se alocă un IP portului);
IP nat outside (se stabilește care este IP rețeaua externă).
Al doilea pas este setarea listei cu utilizatori:
IP Access List Extended exemplu (se creează o listă de acces);
Permit IP any any (se introduce plaja de IP ce urmează să aibe acces).
Al treilea pas:
IP NAT inside source list exemplu interface Fast-Ethernet 1/0 overload (se implementează lista ce are acces la PAT).
Wildcard se folosește în general împreună cu protocolul PAT. Această comandă îi spune router-ului ce oferă acces la internet că dacă adresa solicitată nu se află în tabela de rutare să îl timita mai departe spre internet. Practic este o comandă de foward în caz că ip soicitat nu este găsit.
O comandă Wildcard arată în felul următor:
IP route 0.0.0.0 0.0.0.0 interface Fast-Ethernet 1/0 (setează comanda de foward pe interfață către sursa internet).
Capitolul 4 Configurarea rețelei în Cisco Packet Tracer
4.1 Introducere Cisco Packet Tracer
Activitățile de laborator sunt o parte importantă a educației în domeniul rețelelor.
Totuși, echipamentul de laborator poate fi o resursă rar întâlnită. Packet Tracer furnizează simularea vizuală a echipamentelor și a proceselor de rețea pentru a compensa provocările lipsei de echipament.
Deși sunt valabile și alte produse de simulare a echipamentelor Cisco, ele nu includ avantajele vizuale din Packet Tracer. Această tehnologie este o cale nouă și interesantă pentru a extinde experiențele de predare și învățare peste limitele unui laborator tradițional. Packet Tracer vă ajută să rezolvați unele provocări uzuale cu care administratorii de rețea se confruntă zilnic, în același timp ajutându-ne să explorăm noi frontiere în educația in rețelistica.
CISCO Packet Tracer furnizează multiple variante de a demonstra concepte de proiectare și configurare a rețelelor. Deși Packet Tracer nu este substituentul echipamentelor, el permite studenților să exerseze folosind o interfață cu linii de comandă. Această capabilitate „edoing” este o componentă fundamentală a învățării despre cum se configurează router-ele și switch-urile folosind liniile de comandă. Modul de simulare al Packet Tracer permite instuctorului să demonstreze procese care erau formal ascunse studenților. Afișând funcțiile interne în tabele „ușor de văzut” și diagrame simplifică procesul de învățare. Modul de simulare descrește de asemenea timpul instructorului de prezentare prin înlocuirea tablei și a slide-urilor statice cu elemente vizuale în timp real.
Încă un aspect important al Packet Tracer este descoperirea învățării. Packet Tracer furnizează în general o mai mare varietate de combinații de echipament decât ar putea întâlni un student într-un laborator. Studenții pot conecta echipamentul în câte combinații vor pentru fiecare simulare. De exemplu, studenții pot crea o rețea care are 50 routere, să le conecteze și să configureze rețeaua astfel încât să funcționeze corespunzător. Acest tip de capabilități oferă studenților posibilitatea să experimenteze și să își dezvolte o înțelegere profundă a proceselor de rețea și a echipamentelor.
Packet Tracer poate fi folosit într-o varietate de moduri:
• Lucrul în echipă
• Lucrul acasă
• Fixarea cunoștințelor
• Studiu de caz
• Demonstarea cursurilor
• Modelarea și vizualizarea algoritmilor dispozitivelor de rețea și rețeaua protocolurilor.
• Competetii
• Rezolvarea problemelor, depanarea
4.2 Configurarea echipamentelor CISCO
Primul pas în configurarea rețelei (fig.25 Anexă) va începe cu configurarea porturilor la fiecare router alocând fiecărui port câte un IP și SUBNETMASK. Configurare OSPF pe routere și HSRP pe routere-le virtuale.
Configurare Router0
Router0>enable
Router0#configure terminal
Router0(config)#hostname internet
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
internet(config)#interface gigabitEthernet 0/0
internet(config-if)#ip address 195.168.1.2 255.255.255.0
internet(config-if)#no shutdown
internet(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
internet#write
Building configuration…
[OK]
Configurare Router1
Router>enable
Router#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router(config)#hostname Router1
Route1(config)#interface fastEthernet 0/0
Route1(config-if)#ip address 192.168.3.1 255.255.255.0
Route1(config-if)#no shutdown
Route1(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up
Router1(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router1#write
Building configuration…
[OK]
Router1#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router1(config)#interface fastEthernet 1/0
Router1(config-if)#ip address 192.168.5.1 255.255.255.0
Router1(config-if)#no shutdown
Router1(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/0, changed state to up
End
Router1#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router1(config)#interface fastEthernet 0/1
Router1(config-if)#ip address 192.168.2.2 255.255.255.0
Router1(config-if)#no shutdown
Router1(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/1, changed state to up
Router1 (config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router1#write
Building configuration…
[OK]
Router1#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router1(config)#interface fastEthernet 1/1
Router1(config-if)#ip address 192.168.10.1 255.255.255.0
Router1(config-if)#no shutdown
Router1(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/1, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet1/1, changed state to up
Router1(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router1#write
Building configuration…
[OK]
Router1#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router1(config)#interface ethernet 0/3/0
Router1(config-if)#ip address 192.168.12.1 255.255.255.0
Router1(config-if)#no shutdown
Router1(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface Ethernet0/3/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface Ethernet0/3/0, changed state to up
Router1 (config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router1#write
Building configuration…
[OK]
Se accesează Router1din (fig.25 Anexă) tastăm enable pentru a putea porni configurarea, în linia de cod 2 am introdus comanda “configure terminal,, asta înseamnă că începem configurarea terminalului, în linia de cod 4 am schimbat numele din router în router1, linia de cod 5 accesăm interfața care vrem să-i punem IP și SUBNETMASK după care în linia de cod tastăm no shutdown ca portul să rămână pornit și în linia de cod 9 tastăm write pentru salvarea configurației.
Configurare OSPF Router1
Router1#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router1(config)#router ospf 1
Router1(config-router)#network 192.168.3.1 0.0.0.0 area 0
Router1(config-router)#network 192.168.5.1 0.0.0.0 area 0
Router1(config-router)#network 192.168.2.2 0.0.0.0 area 0
Router1(config-router)#network 192.168.10.1 0.0.0.0 area 0
Router1(config-router)#network 192.168.12.1 0.0.0.0 area 0
Router1(config-router)#
00:00:40: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.89.1 on FastEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.88.1 on FastEthernet1/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.87.1 on FastEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:10:01: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 195.168.1.1 on FastEthernet1/1 from LOADING to FULL, Loading Done
Router1 (config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router1#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare OSPF tastăm router ospf 1, prin linile de cod 4,5,6,7,8 înțelegem că: fiecare port pe care ospf-ul trebuie să meargă ca să își găsească vecinii trebuie să tastăm fiecare ip de pe fiecare port din router care pleacă spre alte routere. Aceeași pași sunt folosiți și la celelalte routere de mai jos pentru a putea comunica toate routere-le între ele. Area 0 specifiica area de calculatoare din care face parte, area 0 poate fi o incapere iar area 1 poate fi altă incapere.
Router1#configure terminal
Router1(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 FastEthernet1/1
Router1(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router1#write
Building configuration…
[OK]
Comanda IP route 0.0.0.0 0.0.0.0 este comanda de gateway of last results, trimite un IP necunoscut care nu apare în tabela de routare a routeru-lui spre extern (INTERNET) pentru a putea comunica și cu celelalte calculatoare din lume.
Configurare Router2
Router>enable
Router#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router(config)#interface gigabitEthernet 2/0
Router(config-if)#ip address 192.168.3.2 255.255.255.0
Router(config-if)#no shutdown
Router(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet2/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet2/0, changed state to up
Router(config)#hostname Router2
Router2 (config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router1#write
Building configuration…
[OK]
Router2#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router2(config)#interface gigabitEthernet 3/0
Router2(config-if)#ip address 192.168.4.2 255.255.255.0
Router2(config-if)#no shutdown
Router2(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet3/0, changed state to up
Router2 (config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router2#write
Building configuration…
[OK]
Router2#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router2(config)#interface gigabitEthernet 1/0
Router2(config-if)#ip address 192.168.0.2 255.255.255.0
Router2(config-if)#no shutdown
Router2(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet1/0, changed state to up
Router2 (config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router2#write
Building configuration…
[OK]
Router2#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router2(config)#interface gigabitEthernet 0/0
Router2(config-if)#ip address 192.168.9.1 255.255.255.0
Router2(config-if)#no shutdown
Router2(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
Router2 (config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router2#write
Building configuration…
[OK]
Router2#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router2(config)#interface gigabitEthernet 4/0
Router2(config-if)#ip address 192.168.87.1 255.255.255.0
Router2(config-if)#no shutdown
Router2(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet4/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet4/0, changed state to up
Router2(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router2#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router2 (fig. 25 anexă) folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1.
Configurare OSPF Router2
Router2#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router2(config)#router ospf 1
Router2(config-router)#network 192.168.87.1 0.0.0.0 area 0
Router2(config-router)#network 192.168.0.2 0.0.0.0 area 0
Router2(config-router)#network 192.168.4.2 0.0.0.0 area 0
Router2(config-router)#network 192.168.3.2 0.0.0.0 area 0
Router2(config-router)#network 192.168.9.1 0.0.0.0 area 0
Router2(config-router)#
00:00:40: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.89.1 on GigabitEthernet3/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.12.1 on GigabitEthernet2/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.90.2 on GigabitEthernet4/0 from LOADING to FULL, Loading Done
0:08:13: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 195.168.1.1 on GigabitEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
Router2 (config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router2#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare OSPF Router2 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1.
Router2#configure terminal
Router2(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 GigabitEthernet0/0
Router2(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router2#write
Building configuration…
[OK]
Urmarim pasii de la Router1
Configurare Router3
Router3#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router3(config)#interface fastEthernet 0/0
Router3(config-if)#ip address 192.168.0.1 255.255.255.0
Router3(config-if)#no shutdown
Router3(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/0, changed state to up
Router3(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router3#write
Building configuration…
[OK]
Router3#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router3(config)#interface fastEthernet 2/0
Router3(config-if)#ip ad
Router3(config-if)#ip address 192.168.5.2 255.255.255.0
Router3(config-if)#no shutdown
Router3(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet2/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet2/0, changed state to up
Router3(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router3#write
Building configuration…
[OK]
Router3#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router3(config)#interface fastEthernet 1/0
Router3(config-if)#ip address 192.168.1.1 255.255.255.0
Router3(config-if)#no shutdown
Router3(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/0, changed state to up
Router3(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router3#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router3 (fig. 25 anexă) facem același lucru ca și la router1 doar că punem ip-uri de la fiecare port din router2.
Router3#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router3(config)#interface fastEthernet 3/0
Router3(config-if)#ip address 192.168.88.1 255.255.255.0
Router3(config-if)#no shutdown
Router3(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet3/0, changed state to up
Router3(config-if)#end
Router3#
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Pentru configurare Router3 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare OSPF Router3
Router3#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router3(config)#router ospf 1
Router3(config-router)#network 192.168.88.1 0.0.0.0 area 0
Router3(config-router)#network 192.168.1.1 0.0.0.0 area 0
Router3(config-router)#network 192.168.5.2 0.0.0.0 area 0
Router1(config-router)#network 192.168.10.1 0.0.0.0 area 0
Router3(config-router)#network 192.168.77.1 0.0.0.0 area 0
Router3(config-router)#
00:00:40: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.91.1 on FastEthernet3/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.12.1 on FastEthernet2/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.89.1 on FastEthernet1/0 from LOADING to FULL, Loading DoneRouter3(config-router)
Router3(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router3#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare OSPF Router3 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1.
Router3#configure terminal
Router3(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 FastEthernet0/0
Router3(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router3#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare urmarim pasii de la Router1
Configurare Router4
Router>enable
Router#
Router#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router(config)#hostname Router4
Router4(config)#interface fastEthernet 1/0
Router4(config-if)#ip address 192.168.1.2 255.255.255.0
Router4(config-if)#no shutdown
Router4(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet1/0, changed state to up
Router4(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router4#write
Building configuration…
[OK]
Router4#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router4(config)#interface fastEthernet 0/0
Router4(config-if)#ip address 192.168.4.1 255.255.255.0
Router4(config-if)#no shutdown
Router4(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/0, changed state to up
Router4(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router4#write
Building configuration…
[OK]
Router4#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router4(config)#interface fastEthernet 0/1
Router4(config-if)#ip address 192.168.2.1 255.255.255.0
Router4(config-if)#no shutdown
Router4(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/1, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/1, changed state to up
Router4(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router4#write
Building configuration…
[OK]
Router4#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router4(config)#interface fastEthernet 1/1
Router4(config-if)#ip address 192.168.89.1 255.255.255.0
Router4(config-if)#no shutdown
Router4(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/1, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet1/1, changed state to up
Router4(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router4#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router4 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare OSPF Router4
Router4(config)#router ospf 1
Router4(config-router)#network 192.168.4.1 0.0.0.0 area 0
Router4(config-router)#network 192.168.2.1 0.0.0.0 area 0
Router4(config-router)#network 192.168. 0.0.0.0 area 0
Router4(config-router)#network 192.168.89.1 0.0.0.0 area 0
Router4(config-router)#network 192.168.1.2 0.0.0.0 area 0
00:00:40: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.90.3 on FastEthernet1/1 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:40: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.87.1 on FastEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:40: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.12.1 on FastEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.88.1 on FastEthernet1/0 from LOADING to FULL, Loading Done
Router4(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router4#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare OSPF Router4 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Router4#configure terminal
Router4(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 FastEthernet0/1
Router4(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router4#write
Building configuration…
[OK]
Pentru explicatia comenzilor urmarim pasii de la router1
Configurare Router5
Router>enable
Router#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router(config)#hostname Router5
Router5(config)#interface fastEthernet 0/0
Router5(config-if)#ip address 192.168.88.2 255.255.255.0
Router5(config-if)#no shutdown
Router5(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/0, changed state to up
Router5(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router5#write
Building configuration…
[OK]
Router5#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router5(config)#interface fastEthernet 1/0
Router5(config-if)#ip address 192.168.90.1 255.255.255.0
Router5(config-if)#no shutdown
Router5(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet1/0, changed state to up
Router5(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router5#write
Building configuration…
[OK]
Router5#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router5(config)#interface FastEthernet0/1
Router5(config-if)#ip address 192.168.91.1 255.255.255.0
Router5(config-if)#no shutdown
Router5(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/1, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/1, changed state to up
Router5(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router5#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router5 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare DHCP
Router5#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router5(config)#ip dhcp pool SALA2
Router5(config)#ip dhcp excluded-address 192.168.90.1 192.168.90.3
Router5(dhcp-config)#network 192.168.90.0 255.255.255.0
Router5(dhcp-config)#default-router 192.168.90.100
Router5(dhcp-config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router5#write
Building configuration…
[OK]
Pentru ca o rețea să aibe IP-uri DHCP este necesar ca să configurăm DHCP-ul pe router urmărim linile de cod, linia de cod 1 “configure terminal” intrăm să configurăm terminal-ul, linia de cod 2 tastăm: ip dhcp pool SALA2 , adică configurăm dhcp pentru SALA2. Linia de cod 4 aici tastăm network adică rețeaua, IP 192.168.90.0 ip-urile care se termină în 0 înseamnă toată rețeaua 192.168.90 și mask-ul care vrem să-l dăm acelei rețele. Linia de cod 5, default-router semnifică router-ul care transmite IP-uri DHCP în rețea.
Configurare OSPF Router5
Router5(config)#router ospf 1
Router5(config-router)#network 192.168.88.2 0.0.0.0 area 0
Router5(config-router)#network 192.168.90.1 0.0.0.0 area 0
Router5(config-router)#
00:00:40: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.88.1 on FastEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
%HSRP-6-STATECHANGE: FastEthernet1/0 Grp 1 state Speak -> Standby
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.90.3 on FastEthernet1/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.90.2 on FastEthernet1/0 from LOADING to FULL, Loading Done
Router5(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router5#write
Building configuration…
[OK]
Pe Router5 adăugăm OSPF pe porturile Fa1/0 și pe Fa3/0 pentru a putea comunica cu celelelte routere din rețea.
Configurare HSRP Router5
Router5#configure terminal
Configuring from terminal, memory, or network [terminal]? t
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router5(config-if)#interface FastEthernet1/0
Router5(config-if)#standby 1 ip 192.168.90.100
Router5(config-if)#
%HSRP-6-STATECHANGE: FastEthernet1/0 Grp 1 state Speak -> Standby
%HSRP-6-STATECHANGE: FastEthernet1/0 Grp 1 state Standby -> Active
Router5(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router5#write
Building configuration…
[OK]
Pentru a configurare HSRP urmărim linile de cod, linia de cod 5 tastăm standby 1 IP și introducem IP-ul virtual al rețelei care vrem să fie.
Router5#configure terminal
Router5(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 FastEthernet0/0
Router5(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router5#write
Building configuration…
[OK]
Pentru explicatia comenzii urmarim descrierea de la Router1
Configurare Router6
Router>enable
Router#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router(config)#hostname Router6
Router6(config)#interface fastEthernet 0/0
Router6(config-if)#ip address 192.168.91.2 255.255.255.0
Router6(config-if)#no shutdown
Router6(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/0, changed state to up
Router6(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router6#write
Building configuration…
[OK]
Router6#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router6(config)#interface fastEthernet 0/1
Router6(config-if)#ip address 192.168.90.2 255.255.255.0
Router6(config-if)#no shutdown
Router6(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/1, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/1, changed state to up
Router6(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router6#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router6 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte IP-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare DHCP Router6
Router6#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router6(config)#ip dhcp pool SALA2
Router6(config)#ip dhcp excluded-address 192.168.90.1 192.168.90.3
Router6(dhcp-config)#network 192.168.90.0 255.255.255.0
Router6(dhcp-config)#default-router 192.168.90.100
Router6(dhcp-config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router6#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare DHCP urmărim pașii de la router5
Configurare OSPF Router6
Router6#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router6(config)#router ospf 1
Router6(config-router)#network 192.168.90.3 0.0.0.0 area 0
Router6(config-router)#network 192.168.89.2 0.0.0.0 area 0
01:31:31: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.91.1 on FastEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
Router6(config-router)#
01:31:41: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.89.1 on FastEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
Router6(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router6#write
Building configuration…
[OK]
Pe Router6 adăugăm OSPF pe porturile Fa0/0 și pe Fa0/1 pentru a putea comunica cu celelelte routere din rețea.
Configurare HSRP Router6
Router5#configure terminal
Configuring from terminal, memory, or network [terminal]? t
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router6(config-if)#interface FastEthernet0/1
Router6(config-if)#standby 1 ip 192.168.90.100
Router6(config-if)#
%HSRP-6-STATECHANGE: FastEthernet0/1 Grp 1 state Speak -> Standby
%HSRP-6-STATECHANGE: FastEthernet0/1 Grp 1 state Standby -> Active
Router6(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router6#write
Building configuration…
[OK]
Pentru a configura HSRP urmărim pașii de la router5.
Router6#configure terminal
Router6(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 FastEthernet0/0
Router6(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router6#write
Building configuration…
[OK]
Pentru explicarea comenzilor urmariti pasii de la Router1
Configurare Router7
Router7>enable
Router7#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router7(config)#interface gigabitEthernet 0/0
Router7(config-if)#ip address 192.168.22.1 255.255.255.0
Router7(config-if)#no shutdown
Router7(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
Router7(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router7#write
Building configuration…
[OK]
Router7#configure terminal
Router7(config)#interface gigabitEthernet 0/1
Router7(config-if)#ip address 192.168.23.1 255.255.255.0
Router7(config-if)#no shutdown
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/1, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet0/1, changed state
Router7(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router7#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router7 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte IP-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare DHCP Router7
Router7(config)#ip dhcp pool SALA3
Router7(dhcp-config)#network 192.168.22.0 255.255.255.0
Router7(dhcp-config)#default-router 192.168.22.100
Router7(dhcp-config)#ip dhcp excluded-address 192.168.22.1 192.168.22.2
Router7(dhcp-config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router7#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare DHCP urmărim pașii de la router5
Configurare OSPF Router7
Router7(config)#router ospf 1
Router7(config-router)#network 192.168.12.3 0.0.0.0 area 0
Router7(config-router)#network 192.168.22.1 0.0.0.0 area 0
Router7(config-router)#
00:08:15: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.12.1 on GigabitEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
00:08:16: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.23.2 on GigabitEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
Router7(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router7#write
Building configuration…
[OK]
Pe Router7 adăugăm OSPF pe porturile gigabitEthernet 0/0 și pe gigabitEthernet 0/1 pentru a putea comunica cu celelelte routere din rețea.
Configurare HSRP Router7
Router7#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router7(config)#interface gigabitEthernet 0/0
Router7(config-if)#standby 1 ip 192.168.22.100
Router7(config-if)#
%HSRP-6-STATECHANGE: GigabitEthernet0/0 Grp 1 state Speak -> Standby
%HSRP-6-STATECHANGE: GigabitEthernet0/0 Grp 1 state Standby -> Active
Router7(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router7#write
Building configuration…
[OK]
Pentru a configura HSRP urmărim pașii de la router5.
Router7#configure terminal
Router7(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 GigabitEthernet0/0
Router7(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router7#write
Building configuration…
[OK]
Comanda IP route 0.0.0.0 0.0.0.0 este comanda de gateway of last results, trimite un IP necunoscut care nu apare în tabela de routare a routeru-lui spre extern (INTERNET) pentru a putea comunica si cu celelalte calculatoare din lume.
Configurare Router8
Router>enable
Router#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router(config)#hostname Router8
Router8(config)#interface gigabitEthernet 0/0
Router8(config-if)#ip address 192.168.22.2 255.255.255.0
Router8(config-if)#no shutdown
Router8(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
Router8(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router8#write
Building configuration…
[OK]
Router8#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router8(config)#interface gigabitEthernet 0/1
Router8(config-if)#ip address 192.168.23.2 255.255.255.0
Router8(config-if)#no shutdown
Router8(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/1, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet0/1, changed state to up
Router8(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router8#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router8 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare DHCP Router8
Router8(config)#ip dhcp pool SALA3
Router8(dhcp-config)#network 192.168.22.0 255.255.255.0
Router8(dhcp-config)#default-router 192.168.22.100
Router8(dhcp-config)#ip dhcp excluded-address 192.168.22.1 192.168.22.2
Router8(dhcp-config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router8#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare DHCP urmărim pașii de la router5 doar că folosim alte adrese de ip
Configurare OSPF Router8
Router8(config)#router ospf 1
Router8(config-router)#network 192.168.12.2 0.0.0.0 area 0
Router8(config-router)#
04:06:34: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.23.1 on GigabitEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
Router8(config-router)#network 192.168.12.3 0.0.0.0 area 0
Router8(config-router)#
04:06:55: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.12.1 on GigabitEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
Router8(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router8#write
Building configuration…
[OK]
Configurare HSRP Router8
Router8#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router8(config)#interface gigabitEthernet 0/0
Router8(config-if)#standby 1 ip 192.168.22.100
Router8(config-if)#
%HSRP-6-STATECHANGE: GigabitEthernet0/0 Grp 1 state Speak -> Standby
Router8(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router8#write
Building configuration…
[OK]
Pentru a configura HSRP urmărim pașii de la router5.
Router8(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 GigabitEthernet0/1
Comanda IP route 0.0.0.0 0.0.0.0 este comanda de gateway of last results, trimite un IP necunoscut care nu apare în tabela de routare a routeru-lui in directia specificata.
Configurare Router9
Router>enable
Router#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router(config)#interface gigabitEthernet 0/0
Router(config-if)#ip address 192.168.9.2 255.255.255.0
Router(config-if)#no shutdown
Router(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
Router(config)#hostname Router9
End
Router9#
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router9#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router9(config)#interface gigabitEthernet 0/1
Router9(config-if)#ip address 192.168.10.2 255.255.255.0
Router9(config-if)#no shutdown
Router9(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/1, changed state to up
Router9(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router9#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router9 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare OSPF Router9
Router9>enable
Router9#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router9(config)#router ospf 1
Router9(config-router)#network 192.168.9.2 0.0.0.0 area 0
Router9(config-router)#network 192.168.10.2 0.0.0.0 area 0
Router9(config-router)#end
Router9#
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
00:08:13: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.87.1 on GigabitEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:10:01: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.12.1 on GigabitEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
Router9(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router9#write
Building configuration…
[OK]
Pentru a configura OSPF urmărim pașii de la router1.
Configurare Router10
Router>enable
Router#configure terminal
Router(config)#hostname Router10
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router10(config)#interface FastEthernet0/0
Router10(config-if)#ip address 192.168.90.2 255.255.255.0
Router10(config-if)#no shutdown
Router10(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface FastEthernet0/0, changed state to up
Router10(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router10#write
Building configuration…
[OK]
Router10#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router10(config)#interface FastEthernet0/1
Router10(config-if)#ip address 192.168.87.2 255.255.255.0
Router10(config-if)#no shutdown
Router10(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/1, changed state to up
Router10(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router10#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare Router10 folosim aceleași comenzi ca și la Router1 doar că vom folosi alte ip-uri față de Router1. Vezi comenzile de la router1
Configurare OSPF Router10
Router10#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router10(config)#router ospf 1
Router10(config-router)#network 192.168.87.2 0.0.0.0 area 0
Router10(config-router)#network 192.168.90.2 0.0.0.0 area 0
Router(config-router)#
01:35:23: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.91.1 on FastEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
01:35:23: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.90.3 on FastEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
Router10(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router10#write
Building configuration…
[OK]
Pentru a configura OSPF urmărim pașii de la router1.
Configurare DHCP Router10
Router10(config)#conf terminal
Router10(config)#ip dhcp pool SALA
Router10(config)#ip dhcp excluded-address 192.168.90.1 192.168.90.3
Router10(dhcp-config)#net
Router10(dhcp-config)#network 192.168.90.0 255.255.255.0
Router10(dhcp-config)#default-router 192.168.90.100
Router10(dhcp-config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router10#write
Building configuration…
[OK]
Pentru configurare DHCP urmărim pașii de la Router5
Router10#configure terminal
Router10(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 GigabitEthernet0/2
Router10(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router10#write
Building configuration…
[OK]
Comanda IP route 0.0.0.0 0.0.0.0 este comanda de gateway of last results, trimite un IP necunoscut care nu apare în tabela de routare a routeru-lui spre extern (INTERNET) pentru a putea comunica si cu celelalte calculatoare din lume.
Configurare Router 11
Router>enable
Router#configure terminal
Router(config)#hostname Router11
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router11(config)#interface gigabitEthernet 0/0
Router11(config-if)#ip address 192.168.9.2 255.255.255.0
Router11(config-if)#no shutdown
Router11(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
%LINEPROTO-5-UPDOWN: Line protocol on Interface GigabitEthernet0/0, changed state to up
Router11(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router11#write
Building configuration…
[OK]
Router11#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router11(config)#interface gigabitEthernet 0/1
Router11(config-if)#ip address 192.168.10.2 255.255.255.0
Router11(config-if)#no shutdown
Router11(config-if)#
%LINK-5-CHANGED: Interface GigabitEthernet0/1, changed state to up
Router11(config-if)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router11#write
Building configuration…
[OK]
Configurare OSPF Router11
Router11#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router11(config)#router ospf 1
Router11(config-router)#network 192.168.9.2 0.0.0.0 area 0
Router11(config-router)#network 192.168.10.2 0.0.0.0 area 0
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.87.1 on GigabitEthernet0/0 from LOADING to FULL, Loading Done
00:00:45: %OSPF-5-ADJCHG: Process 1, Nbr 192.168.12.1 on GigabitEthernet0/1 from LOADING to FULL, Loading Done
Router11(config-router)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router11#write
Building configuration…
[OK]
Pentru a configura OSPF urmărim pașii de la router1.
Configurare NAT Router11
Router11>enable
Router11#conf
Router11#configure terminal
Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z.
Router11(config)# ip nat inside source list INTERNET interface GigabitEthernet0/2 overload
Router11(config)#ip access-list extended INTERNET
Router11(config)#permit ip any any
Router11(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router11#write
Building configuration…
[OK]
Router11#configure terminal
Router11(config)#ip route 0.0.0.0 0.0.0.0 GigabitEthernet0/2
Router11(config)#end
%SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console
Router11#write
Building configuration…
[OK]
Comanda IP route 0.0.0.0 0.0.0.0 este comanda de gateway of last results, trimite un IP necunoscut care nu apare în tabela de routare a routeru-lui spre extern (INTERNET) pentru a putea comunica și cu celelalte calculatoare din lume.
4.3 Configurare Server și Mail
Pe server tot timpul configurăm un IP static, în aplicația curentă am folosit ip 192.168.22.99 subnetmask 255.255.255.0 și Default Gateway 192.168.22.100.
Configurare adrese email pe server, în căsuța domain name întroducem domeniul adresei de email și în căsuța user introducem: exemplu mail1 și password 1234. Este necesar să configurăm mail-ul pe fiecare calculator pentru a funcționa corect. Pentru informații mai detailate urmăriți (Fig. 22, 23,24 din Anexă).
Concluzii
În concluzie putem evidenția faptul că pentru crearea unei rețele de calculatoare e necesar în primul rând folosirea echipamenetelor de rețea și cunoașterea rolului acestora. În acest proiect avem drept scop crearea unei rețele de calculatoare, și anume utilizarea echipamentelor de rețea studiate pentru a observa asemănările și diferențele dintre acestea. La crearea rețelei în primul caz am utilizat un număr de 11 routere, 4 switchuri, un acces point, două imprimante și un server de email. Lucrarea prezintă o abordare modernă a problematicii în rețelistică, cu scopul recunoașterii și funcționării echipamentelor de rețea și comunicarea acestora între ele pe distanțe foarte mari și performanță sporită de comunicare, fiabilitate pe durata funcționării rețelei în cazul defectării unui echipament. Această rețea are rolul de-a fi utilizată pentru:
Partajarea resurselor(fizice, logice, date)
Fiabilitatea și reducerea costurilor (pe o perioadă mai lungă de timp)
Mediu de comunicare între oameni
Acces la informații de la distanță
Divertisment interactiv
Odată cu creșterea nevoii de mobilitate și a numărului mare de dispositive capabile să transmită date pe calea aerului, rețelele wireless au avut o creștere exponențial în ultimii ani. Tehnologia sa dezvoltat în principiu mai mult pe rețelele LAN și WAN.
Wireless nu a fost conceput să înlocuiască comunicațiile pe cablu. Un bun argument pentru această afirmație este viteza de transmisie: maxim 600Mbps pe wireless și viteze de până la 100Gbps pe cablu folosinf tehnologia Ethernet. Dezavanjatul wireless-ului este că este împărțit la numărul de clienți, astfel viteza și ea este împărțită. Cel mai important în comunicatile wireless este securizarea conexiunii, fiind un mediu partajat aceste date pot fi recepționate de oricine are acces la această conexiune. Filtrarea pe baza adresei dovedindu-se ineficientă, s-au introdus metode noi de securitate (WEP, WPA/WPA2). În momentul de față, pentru securizarea unei conexiuni este recomandat folosirea standardului WPA2/WPA.
Bibliografie
Adrian Munteanu – Rețele locale de calculatoare. Proiectare și administrare (ediția a II- a), Ed. Polirom, Iași, 2006
Ogletree, Terry – Rețele de calculatore – depanare și modernizare, Ed. Teora, București, 2009
Adrian Munteanu, Valerica Greavu – Șerban, Gabriel Cristescu, Rețele Windows. Servere și clienți. Exemple practice, Ed. Polirom, Iași, 2004
Peter N., Dave K. Rețele de calculatoare, ed Teora, București, 2000
Tanenbaum, A.S Rețele de calculatoare (ediția aIV-a), Ed. Byblos, București, 2004
Eugen Popescu, Florian Veghea, Delia Velea, Marian Radu-MIC – Rețele de calculatoare. Ed. Else 2005
Meda Truță – Rețele de calculatoare, Ed. A.N.I București, 2001
Carmen Timofte, Radu Constantinescu, Iulian Ilie-Nemedi – Rețele de calculatoare, Ed. ASE București
Sorin Popa – Rețele de calculatoare, Ed. Universitaria, Craiova, 2010
Adrian Munteanu, Valerică Greavu Șerban – Rețele locale de calculatoare, Proiectare și administrare. Ed. POLIROM Iași 2003
Cristian Lupu , Interconectarea: localitate și simetrie în rețele ortogonale de calculatoare, Ed. Tehnică S.A București 2004
Steve D. Kaczmarek, Microsoft System Center Configuration Manager 2007, Ed. Abshier House Washington 2008
Silea Ioan – Aplicații de comandă a sistemelor prin rețele bazate pe TCP/IP Ed. Timișoara : Editura "Orizonturi Universitare", 2002
Cebuc, Emil – Rețele locale de calculatoare Ed. Editura Albastră, Cluj-Napoca : 2010
Brezulianu, Adrian – Rețele de calculatoare și aplicații Ed. Politehnium, Iași : 2010
NĂSTASE, Floarea – Rețele de calculatoare Ed ASE, București : 2005
Bacivarov, Angelica-Beatrice – Servicii Internet Ed. Matrix Rom, București : 2011
Alexandrescu, Gelu – Rețele de calculatoare Ed. Universității Naționale de Apărare, București : 2004
HAMILTON, Andrew – Cisco routers 24seven Sybex, San Francisco ; Paris ; Düsseldorf : 2000
http://drlnet.dyndns.org/help/packettracer/
ANEXĂ
Figura 1 Rețea LAN
Figura 2 Rețea MAN
Figura 3 Rețea extinsă WAN
Figura 4 Rețea fără fir WLAN
Figura 5 Rețea Client Server
Figura 6 Topologia magistrală (BUS)
Figura 7 Topologia plasă (MESH)
Figura 8 Topologia inel (Ring)
Figura 9 Topologia Stea (Star)
Figura 10 Topologia Stea extinsă
Figura 11 Router 1841
Figura 12 Router 2620XM
Figura 13 Router 2621XM
Figura 14 Switch 2950-24
Figura 15 Switch 2950T-24
Figura 16 Switch 2960-24TT
Figura 17 Switch Bridge-PT
Figura 18 Linksys-WRT300N
Figura 19 AccessPoint-PT
Figura 20 Server-PT
Figura 21 Printer-PT
Figura 22 Configurare IP Server
Figura 23 Configurare adrese de email
Figura 24 Configurare email pe calculator
Figura 25 Rețea Cisco Packet Tracer
ANEXĂ
Figura 1 Rețea LAN
Figura 2 Rețea MAN
Figura 3 Rețea extinsă WAN
Figura 4 Rețea fără fir WLAN
Figura 5 Rețea Client Server
Figura 6 Topologia magistrală (BUS)
Figura 7 Topologia plasă (MESH)
Figura 8 Topologia inel (Ring)
Figura 9 Topologia Stea (Star)
Figura 10 Topologia Stea extinsă
Figura 11 Router 1841
Figura 12 Router 2620XM
Figura 13 Router 2621XM
Figura 14 Switch 2950-24
Figura 15 Switch 2950T-24
Figura 16 Switch 2960-24TT
Figura 17 Switch Bridge-PT
Figura 18 Linksys-WRT300N
Figura 19 AccessPoint-PT
Figura 20 Server-PT
Figura 21 Printer-PT
Figura 22 Configurare IP Server
Figura 23 Configurare adrese de email
Figura 24 Configurare email pe calculator
Figura 25 Rețea Cisco Packet Tracer
=== bibliiografie ===
Bibliografie
Adrian Munteanu – Rețele locale de calculatoare. Proiectare și administrare (ediția a II- a), Ed. Polirom, Iași, 2006
Ogletree, Terry – Rețele de calculatore – depanare și modernizare, Ed. Teora, București, 2009
Adrian Munteanu, Valerica Greavu – Șerban, Gabriel Cristescu, Rețele Windows. Servere și clienți. Exemple practice, Ed. Polirom, Iași, 2004
Peter N., Dave K. Rețele de calculatoare, ed Teora, București, 2000
Tanenbaum, A.S Rețele de calculatoare (ediția aIV-a), Ed. Byblos, București, 2004
Eugen Popescu, Florian Veghea, Delia Velea, Marian Radu-MIC – Rețele de calculatoare. Ed. Else 2005
Meda Truță – Rețele de calculatoare, Ed. A.N.I București, 2001
Carmen Timofte, Radu Constantinescu, Iulian Ilie-Nemedi – Rețele de calculatoare, Ed. ASE București
Sorin Popa – Rețele de calculatoare, Ed. Universitaria, Craiova, 2010
Adrian Munteanu, Valerică Greavu Șerban – Rețele locale de calculatoare, Proiectare și administrare. Ed. POLIROM Iași 2003
Cristian Lupu , Interconectarea: localitate și simetrie în rețele ortogonale de calculatoare, Ed. Tehnică S.A București 2004
Steve D. Kaczmarek, Microsoft System Center Configuration Manager 2007, Ed. Abshier House Washington 2008
Silea Ioan – Aplicații de comandă a sistemelor prin rețele bazate pe TCP/IP Ed. Timișoara : Editura "Orizonturi Universitare", 2002
Cebuc, Emil – Rețele locale de calculatoare Ed. Editura Albastră, Cluj-Napoca : 2010
Brezulianu, Adrian – Rețele de calculatoare și aplicații Ed. Politehnium, Iași : 2010
NĂSTASE, Floarea – Rețele de calculatoare Ed ASE, București : 2005
Bacivarov, Angelica-Beatrice – Servicii Internet Ed. Matrix Rom, București : 2011
Alexandrescu, Gelu – Rețele de calculatoare Ed. Universității Naționale de Apărare, București : 2004
HAMILTON, Andrew – Cisco routers 24seven Sybex, San Francisco ; Paris ; Düsseldorf : 2000
http://drlnet.dyndns.org/help/packettracer/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Configurarea Distribuita de Retea de Calculatoare cu Echipamente Cisco (ID: 149645)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.