Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006 [614297]

Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006
297
297
Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv-educativ

Liliana-Violeta Constantin
Colegiul National “Elena Cuza”
e-mail: [anonimizat] sau [anonimizat]
Livia Dinica
Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucuresti

Abstract:
Lumea contemporan ă reprezint ă o permanent ă și inedită provocare pentru educa ție.
Existența fiecărui individ în parte, ca și a întregii societ ăți în ansamblul ei, cap ătă deci
un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcat ă de necesitatea cunoa șterii rapide,
complete și corecte a realit ății înconjur ătoare, pentru ca luarea deciziilor s ă fie făcută
ferm, oportun și competent. Aceasta duce inevitabil, la cre șterea volumului de informa ții
ce trebuie analizat, la necesitatea stoc ării și prelucrării acesteia, deci la necesitatea
utilizării calculatorului atât în via ța de zi cu zi cât și în procesul instructiv-educativ.
Tehnologiile digitale nu trebuie s ă reprezinte o simpl ă adăugare în planul de
învățământ, ele trebuie s ă fie integrate deplin „în serviciul educa ției” la toate nivelurile
sistemului școlar. Actorii educa ționali trebuie s ă fie forma ți pentru a face fa ță
schimbării, incertitudinii și inovării. Complexitatea crescut ă a școlilor și mediilor de
învățare de ast ăzi sugereaz ă nevoia realiz ării într-o nou ă manieră a activit ăților
educaționale. De aceea lucrarea prezint ă avantajele și limitele utiliz ării TIC în procesul
de învățământ și o analiză asupra eficienței utilizării TIC în procesul instructiv-educativ.

1. Avantaje și limite ale utiliz ării calculatorului în procesul de înv ățământ

Calculatorul este foarte util atât elevului cât și profesorului îns ă folosirea acestuia
trebuie realizat ă astfel încât s ă îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu
sa îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât s ă urmărească achiziționarea
unor cuno ștințe și formarea unor deprinderi care s ă permită elevului s ă se adapteze
cerințelor unei societ ăți aflată într-o permanent ă evoluție. Acesta trebuie s ă fie pregătit
pentru schimb ări, să le întâmpine cu entuziasm nu cu fric ă și rezisten ță. Dacă elevii
sunt orienta ți cu încredere spre schimbare, ei vor sim ți nevoia de a fi instrui ți cât mai
bine pentru a face fa ță noilor tipuri de profesii. E șecul în dezvoltarea capacit ății de a
reacționa la schimbare poate atrage dup ă sine pasivitatea și alienarea. Profesorul tr ăiește
el însuși într-o societate în schimbare, și din fericire, în prima linie a schimb ării, astfel
încât va trebui s ă se adapteze, s ă se acomodeze, s ă se perfecționeze continuu.
Deci, introducerea în școală a Internetului și a tehnologiilor moderne duce la
schimbări importante în procesul de înv ățământ.
Astfel actul înv ățării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor și muncii
profesorului, ci rodul interac țiunii elevilor cu calculatorul și al colabor ării cu profesorul.
Această schimbare în sistemul de înv ățământ vizeaz ă următoarele obiective :
1. Creșterea eficien ței activităților de înv ățare
2. Dezvoltarea competen țelor de comunicare și studiu individual

298 F acultatea de Matematic ă și Informatic ă, București
298Atingerea acestor obiective depinde de gradul de preg ătire al profesorului în
utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de num ărul de elevi, de interesul,
cunoștințele și abilitățile acestora, de atmosfera din clas ă și tipul programelor folosite,
de timpul cât se integreaz ă softul în lec ție, de sincronizarea explica țiilor cu secven țele
utilizate, de metodele de evaluare, de fi șele de lucru elaborate.
Utilizarea la întâmplare, f ără un scop precis, la un moment nepotrivit a
calculatorului în timpul lec ției duce la plictiseal ă, monotonie, ineficien ța învățării prin
neparticiparea unor elevi la lec ție, nerealizarea obiectivelor lec ției și poate produce
repulsie fa ță de acest mijloc modern de predare-înv ățare-evaluare. Folosirea în exces a
calculatorului poate duce la pierderea abilita ților practice, de calcul și de investigare a
realității, la deteriorarea rela țiilor umane. De asemenea individualizarea excesiv ă a
învățării duce la negarea dialogului elev-profesor și la izolarea actului de înv ățare în
contextul s ău psihosocial. Materia se segmenteaz ă și se atomizeaz ă prea mult, iar
activitatea mental ă a elevilor este diminuat ă, ea fiind dirijat ă pas cu pas.
Totuși utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :
1. Stimularea capacit ății de înv ățare inovatoare, adaptabil ă la condi ții de
schimbare social ă rapidă
2. Consolidarea abilit ăților de investigare științifică
3. Conștientizarea faptului c ă noțiunile înv ățate își vor găsi ulterior utilitatea
4. Creșterea randamentului însu șirii coerente a cuno ștințelor prin aprecierea
imediată a răspunsurilor elevilor
5. Întărirea motiva ției elevilor în procesul de înv ățare
6. Stimularea gândirii logice și a imagina ției
7. Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de munc ă independent ă
8. Instalarea climatului de autodep ășire, competitivitate
9. Mobilizarea func țiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului
10. Dezvoltarea culturii vizuale
11. Formarea deprinderilor practice utile 12. Asigurarea unui feed-back permanen t, profesorul având posibilitatea de a
reproiecta activitatea în func ție de secven ța anterioar ă
13. Facilit ăți de prelucrare rapid ă a datelor, de efectuare a calculelor, de afi șare
a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele
14. Asigur ă alegerea și folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea
diverselor aplica ții
15. Dezvolt ă gândirea astfel încât pornin d de la o modalitate general ă de
rezolvare a unei probleme elevul î ș
i gaseste singur r ăspunsul pentru o
problemă concretă
16. Asigur ă pregătirea elevilor pentru o societate bazat ă pe conceptul de
educație permanent ă (educația de-a lungul întregii vie ți)
17. Determin ă o atitudine pozitiv ă a elevilor fa ță de disciplina de înv ățământ la
care este utilizat calculatorul și față de valorile morale, culturale și
spirituale ale societ ății
18. Ajută elevii cu deficien țe să se integreze în societate și în procesul
educațional
De asemenea calculatorul este ex trem de util deoarece simuleaz ă procese și
fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în
evidență. Astfel, prin intermediul lui se ofer ă elevilor, model ări, justific ări și ilustrări
ale conceptelor abstracte, ilustr ări ale proceselor și fenomenelor neobservabile sau greu

Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006
299
299observabile din diferite motive. Permite realizarea unor experimente imposibil de
realizat practic datorit ă lipsei materialului didactic, a dot ării necorespunz ătoare a
laboratoarelor școlare sau a pericolului la care erau expu și elevii și profesorul. Elevii
au posibilitatea s ă modifice foarte u șor condițiile în care se desf ășoară experimentul
virtual, îl pot repeta de un num ăr suficient de ori astfel încât s ă poată urmări modul în
care se desf ășoară fenomenele studiate, pot extrag e singuri concluziile, pot enun ța legi.
Deși efectuarea experimentelor reale este extrem de util ă deoarece a șa cum spunea un
proverb chinez: ”o imagine înlocuie ște 1000 de cuvinte”, preg ătirea și realizarea
acestora consum ă timp și material didactic.
În același timp, calculatorul, construie ște contexte pentru aplica ții ale conceptelor
studiate, permite verificarea solu țiilor unor probleme sau identificarea condi țiilor
optime de desf ășurare a unui nou experiment.
De asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacit ăților de
comunicare, pentru colectarea, selectarea, sintetizarea și prezentarea informa țiilor,
pentru tehnoredactarea unor referate. Astfel elevii î și dezvoltă capacitatea de a aprecia
critic acurate țea și corectitudinea informa țiilor dobândite din diverse surse.
Calculatorul permite crearea de situa ții problem ă cu valoare stimulativ ă și
motivațională pentru elevi, sau cu statut de instrument de testare a nivelului
cunoștințelor și abilităților însu șite de c ătre elevi, îmbun ătățirea procesului de
conexiune invers ă, grație posibilit ăților de men ținere sub control a activit ății elevilor.
Tehnica modern ă și învățământul centrat pe nevoile, dorin țele și posibilit ățile
elevului impune desf ășurarea de activit ăți diferențiate pe grupe de nivel.
Elevul poate parcurge materialul avut la dispozi ție în ritmul propriu și numai este
nevoit să rețină cantități uriașe de informa ție. Trebuie s ă știe doar să gândeasc ă logic și
să localizeze informa ția de care are nevoie.
Prezentarea materialelor pe module cu grade diferite de dificultate permite elevului
să cunoască exact la ce nivel este situat, s ă își recunoasc ă limitele și posibilit ățile.
Astfel se dezvolt ă conștiința de sine și dorința de a reu și. Va cerceta, va înv ăța motivat
devenind astfel o fiin ță capabilă de autoinstruire.
Utilizarea calculatorului și a Internetului permit o în țelegere mai bun ă a materiei
într-un timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucr ării datelor experimentale în
favoarea unor activit ăți de învățare care s ă implice procese cognitive de rang superior:
elaborarea de c ătre elevi a unor softuri și materiale didactice necesare studiului. Se
dezvoltă astfel creativitatea elevilor. Ace știa învață să pună întrebări, să cerceteze și să
discute probleme științifice care le pot afecta propria via ță. Ei devin persoane
responsabile capabile s ă se integreze social.
În cazul evalu ării se elimin ă subiectivitatea uman ă, elevul fiind protejat de
capriciile profesorului. Poate chiar s ă se autoevalueze singur. Este redus ă starea de
stres și emotivitatea elevilor. Exist ă posibilitatea evalu ării simultane a mai multor elevi
cu nivele de preg ătire diferite, deoarece testele de evaluare sunt realizate de asemenea
pe nivele de dificultate diferite.
Se pot realiza recapitul ări, sinteze, scheme atractive, animate care s ă ducă la
reținerea mai rapid ă a informa ției esențiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul
aprofundării cunoștințelor și dezvoltării abilităților practice sau în scopul îmbog ățirii
acestora, proiecte, portofolii, pagini html.
Elevii pot realiza pagini web de prezentare a școlii, a ora șului, a țării (cu obiective
turistice), a culturii, obiceiurilor și tradițiilor poporului român, a materialelor didactice
elaborate de ei și de profesorii lor, de informare (subiecte și bareme de corectare pentru

300 F acultatea de Matematic ă și Informatic ă, București
300diferite examene și concursuri școlare, manifest ări științifice și cultural artistice, c ărți și
reviste școlare, cursuri de preg ătire și perfecționare pentru elevi și pentru profesori,
grafice de desf ășurare a olimpiadelor și examenelor, documente oficiale, forum de
discuții, note ale elevilor și date despre activitatea lor în școală, anunțuri și mică
publicitate, statistici realizate de elev i pe diverse teme, mesaje, cursuri op ționale,
facultăți și colegii).

De asemenea elevii pot fi antrena ți în
realizarea unor Cd-uri, afi șe, grafice,
reviste, teste, diferite programe și softuri
educaționale, jocuri, pliante publicitare,
dicționare on-line, activit ăți educative
interactive care s ă antreneze copii de pe
întreaga planet ă.

Figura 2. Proiecte realizate de elevi

Figura 1. Pagin ă web realizat ă de elevi

Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006
301
301Instruirea și învățarea bazat ă pe Web (Web-based learning) ofer ă astfel elevilor
interactivitatea (posibilitatea schimbului de p ăreri, opinii, materiale), mediu
multimedia (matrialele prezint ă cel puțin doua elemente multimedia: text, grafic ă,
audio, anima ție, video etc), mediu deschis (se po t accesa diferite pagini Web sau
aplicații), mediu sincron și asincron de comunicare, independen ța față de echipamente,
distanță și timp (elevii pot utiliza orice calculator conectat la Internet și pot comunica
cu persoane din orice col ț al lumii).
Se poate spune deci c ă utilizarea Internetului și a tehnologiilor moderne reprezint ă
cea mai complex ă formă de integrare a educa ției informale în educa ția formală.
Utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de înv ățământ este îngreunat ă de lipsa
unor softuri de foarte bun ă calitate, de imposibilitatea adapt ării softurilor str ăine
programelor școlare române ști, de costurile foarte ridicate, de lipsa unui personal
specializat și a dotărilor corespunz ătoare, de rezisten ța la schimbare a cadrelor
didactice, a elevilor, a p ărinților.
Deși avantajele utiliz ării TIC în educa ție sunt numeroase, elevul nu trebuie
transformat într-un “robot” care s ă știe doar s ă foloseasc ă calculatorul. El trebuie s ă
realizeze atunci când este posibil experi mentele reale, deoarece îi dezvolt ă spiritul de
observație, capacitatea de concentrare, r ăbdarea, aten ția, abilitățile practice.
De asemenea, educa ția nu se realizeaz ă numai prin simpla dezvoltare intelectual ă.
Tot atât de important ă este și necesitatea educa ției pentru via ță, tot ceea ce genereaz ă
interes și cunoaștere. Deci nu se poate pune prob lema înlocuirii profesorului cu
calculatorul. Acesta trebuie utilizat doar pe ntru optimizarea procesului instructiv-
educativ, în anumite etape. Deoarece softul educa țional nu poate r ăspunde tuturor
întrebărilor neprev ăzute ale elevilor, profesorul va de ține întotdeauna cel mai important
rol în educa ție!
Utilizarea calculatorului în școală nu trebuie s ă fie limitat ă doar la un anumit
domeniu de exemplu informatica; calculatorul trebuie s ă-și găsească loc și în cadrul
altor discipline, într-un mod ra țional și bine gândit!

2. Eficien ța utilizării TIC în procesul instructiv-educativ

Pentru a realiza o analiz ă asupra eficien ței utilizării TIC în procesul instructiv-
educativ am interdievat 235 elevi din care 130 fete și 105 băieți. Rezultatele sunt
prezentate mai jos:
1. Aveți calculator personal?
a. Da 62,98% 106 elevi
b. Nu 37,02% 87 elevi 2. Știți să utilizați calculatorul?
Răspunsuri date de elevii care au calculator personal
a. Foarte bine 60,37% 64 elevi b. Bine 29,24% 31 elevi c. Puțin 7,54% 8 elevi
d. Deloc 2,85% 3 elevi
Răspunsuri date de elevii care nu au calculator personal
a. Foarte bine 1,14% 1 elevi b. Bine 13,79% 12 elevi c. Puțin 36,78% 32 elevi
d. Deloc 48,29% 42 elevi

302 F acultatea de Matematic ă și Informatic ă, București
3023. Unde a ți învățat să utilizați calculatorul?
a. La școală 17,90% 34 elevi
b. Acasă, rude, prieteni 70,00% 133 elevi
c. Alte cursuri 12,10% 23 elevi

4. La ce este bun calculatorul?
a. Pentru a înv ăța ceva nou, pentru a v ă
documenta 71,06% 167 elevi
b. Pentru divertisment 28,94% 68 elevi

5. Utiliza ți serviciile Internet?
a. Da 75,74% 178 elevi
b. Nu 24,26% 57 elevi
6. Cât de des folosi ți calculatorul ?
a. În fiecare zi 88 b ăieți 83,80%, 79 fete 60,76%
b. Săptămânal 10 b ăieți 9,52%, 39 fete 30,00%
c. De câteva ori pe lun ă 7 băieți 6,68%, 9
fete6,94%
d. De câteva ori pe an 0 b ăieți 0%, 3 fete
2,30%

7. Crede ți că este util calculatorul în procesul instructiv-educativ?
a. Da 82,97% 195 elevi
b. Nu 17,03% 40 elevi

Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006
303
3038. Enumera ți cel puțin trei motive pentru care considera ți că este util ă
folosirea calculatorului la clas ă.
Cele mai frecvente motive au fost:
a. Scurteaz ă timpul de înv ățare, de în țelegere a no țiunilor prezentate, de
efectuare a calculelor, a graficelor și a tabelelor etc
b. Lecțiile devin mai atractive
c. Se pot realiza experimente greu de efectuat în laborator
d. Verificarea cuno ștințelor este mai obiectiv ă
e. Dezvolt ă creativitatea, gândirea, spiritul de competitivitate etc
9. Enumera ți cel puțin trei motive pentru care considera ți că nu este util ă
folosirea calculatorului la clas ă.
Cele mai frecvente motive au fost:
a. Dotarea insuficient ă a școlilor cu calculatoare
b. Lipsa unor softuri de bun ă calitate
c. Lipsa experien ței profesorilor și elevilor în utilizarea calculatorului
d. Distragerea aten ției de la explica țiile profesorului datorit ă tendinței elevilor
de a se juca
e. Afecteaz ă sănătatea și relațiile interumane
10. Crede ți că utilizând calculatorul ve ți înregistra un progres la înv ățătură, o
stagnare sau un regres?
a. Un progres 69,36% 163
elevi
b. O stagnare 25,10% 59
elevi
c. Un regres 5,54% 13
elevi
11. La ce arie curricular ă este utilă folosirea calculatorului?
a. Limb ă și comunicare 0,85% 2 elevi
b. Matematic ă și științe ale naturii 84,68% 199
elevi
c. Om si societate 2,12% 5
elevi
d . A r t e 0 , 8 5 % 2
elevi
e. Educa ție fizică și sport 0,00% 0
elevi
f. Tehnologii 11,50% 27
elevi
g. Consiliere și orientare 0,00% 0
elevi
12. Care modul ECDL v ă este cel mai util la școală?
a. Concepte de baz ă ale tehnologiei informa ției 1,70% 4
elevi
b. Utilizarea computerului și organizarea fi șierelor 3,40% 8 elevi
c. Procesare de text-Word 25,96% 61
elevi

304 F acultatea de Matematic ă și Informatic ă, București
304d. Calcul tabelar-Excel 22,55% 53
elevi
e. Baze de date-Access 1,28% 3
elevi
f. Prezent ări Power Point 33,61% 79
elevi
g. Internet și poștă electronic ă 11,50% 27
elevi

3. Concluzii

Se poate spune c ă integrarea resurselor TIC în educa ție este benefic ă și duce la o
creștere a performa țelor școlare, cu condi ția ca elevii s ă posede cuno ștințe de utilizare a
calculatorului. Aceasta implic ă introducerea orelor de informatic ă și TIC la toate
profilurile și la toate treptele de înv ățământ. De asemenea ar trebui s ă se lucreze cu
grupe mici de elevi, iar clasele s ă fie dotate cu calculatoare performante conectate la
Internet, ar trebui realizate biblioteci de programe și sisteme expert în acord cu
curriculum-ul școlar în curs de reformare, iar promovarea p ătrunderii spiritului
informatic în școli să fie intensificat ă. Profesorii ar trebui s ă posede pe lâng ă
cunoștințele teoretice și practice aferente disciplinei studiate și abilitați de utilizare a
TIC. Deci concentrarea pe utilizarea tehnologiilor informa ției și comunica țiilor de către
profesori și de către cei care înva ță devine o prioritate. De asemenea ar trebui realizate
mai multe cercet ări metodice privind implementarea TIC în educa ție.
TIC nu trebuie s ă fie doar un instrument pentru a prezenta con ținuturile existente
într-o altă manieră, trebuie s ă ducă la modificarea modului de gândire și stilului de
lucru la clas ă al profesorilor, cristalizate în secole de înv ățământ tradi țional, prea pu țin
preocupat de personalitatea și de posibilit ățile elevului.
Utilizarea TIC nu trebuie s ă devină o obsesie deoarece fiecare elev are dreptul la
succes școlar și la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea
trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte. Nu trebuie deci s ă
renunțăm la cretă, tablă și burete, la lucrul cu manualul, la rezolvarea de probleme și la
efectuarea experimentelor reale deoarece prin realizarea unei leg ături directe între
experiența practic ă și ideile teoretice, studiul fizicii contribuie la formarea
competen țelor necesare dezvolt ării personale a elevului și a societății în care tr ăiește.
În concluzie putem spune c ă pentru a realiza un înv ățământ de calitate și pentru a
obține cele mai bune rezultate trebuie s ă folosim atât metodele clasice de predare,
învățare, evaluare cât și metodele moderne!

BIBLIOGRAFIE

[1] Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica modern ă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.
[2] Romiță Iucu, Marin Manolescu, Elemente de pedagogie, Editura Credis, Bucure ști 2004.
[3] Michaela Logof ătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia P ăușan, Tehnologia Informa ției și
a Comunica țiilor în școala modern ă, Editura Credis, Bucure ști, 2003.
[4] http://www.google.com/
[5] http://www.yahoo.com/