Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006 [600438]

Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006
347
347
Oportunit ăți și limite ale interdisciplinarit ății proiectate în
posibile contexte (non)(in)formale

Elena Mănucă – Școala Normal ă „Vasile Lupu” Iasi,
[anonimizat]
Sevastian Alexandru – Școala Normal ă „Vasile Lupu” Iasi,
[anonimizat]

Abstract
În contextul lumii postmoderne noul tip de educa ție trebuie perceput ast ăzi ca o
trans-rela ție între patru perspective definitorii: a înv ăța să cunoști, a învăța să faci, a
învăța să trăiești alături de ceilal ți și a învăța să exiști. A ști pentru a face devine
perspectiv ă supraordonatoare ce articuleaz ă coerent demersul nostru, cu un real
caracter aplicativ. Încerc ăm prin câteva posibile solu ții didactice (unele deja
performate la clas ă) să demonstr ăm că școala, profesorii pot și trebuie s ă manifeste o
disponibilitate pentru o deschidere a cercului formal al educa ției spre celelalte spa ții
concentrice (non)/(in)formale, spre con ținuturile care sunt/pot fi asimilate de elevi în
afara școlii și a dialogului formal de la clas ă.

1. Introducere

În contextul lumii postmoderne confruntate cu inerente interoga ții care vizeaz ă
oportunitatea și sensul muta țiilor ce au loc în educa ție, accepțiile unor concepte precum
formare, educa ție formal ă, nonformal ă și informal ă trebuie plasate într-o nou ă
paradigm ă. Formarea permanent ă, devenirea sunt termeni ce organizeaz ă concentric
cele trei tipuri de educa ție care, în practica de la catedr ă, trebuie articulate astfel încât
să putem vorbi de necesare zone de interdependen ță și întrepătrundere.
Demersul nostru, cu un real caracter aplicativ, a pornit de la premisa c ă noul tip de
educație trebuie perceput ast ăzi ca o trans-rela ție între patru perspective definitorii: a
învăța să cunoști, a învăța să faci, a înv ăța să trăiești alături de ceilal ți și a învăța
să exiști, așa cum sunt în țelese de Basarab Nicolesco[1].
Raportul UNESCO al Comisiei Interna ționale a Educa ției pentru secolul XXI
(raportul Jacques Delors) pune accent pe ace ști patru stâlpi ai noului sistem
educațional, considera ți de acela și teoretician fundame ntali pentru educa ția integral ă a
omului..

2. Oportunit ăți ale interdisciplinarit ății

Experimentul nostru di dactic a fost proiectat, de la bun început, cadrat de accep țiile
celor patru perspective mai sus invocate. Este incontestabil c ă ne confrunt ăm cu un
interes în cre ștere al elevilor fa ță de studiu cu ajutorul calculatorului. Studii statistice
relevă avantajele oferite de înv ățarea cu ajutorul calculatorului, elevii care îl folosesc

348 F acultatea de Matematic ă și Informatic ă, București
348pentru a se preg ăti acasă și la școală, obținând în medie note cu dou ă puncte mai mari
decât ceilal ți. Într-o asemenea situa ție, profesorul de limba și literatura român ă/limbi
străine trebuie s ă-și structureze flexibil și creativ strategia de predare-înv ățare, astfel
încât, prin proiectarea unor lec ții interactive, s ă-i determine pe elevi s ă pătrundă
mediat, prin virtual, în spa țiul ficțiunii, al c ărții.
Încercăm prin câteva posibile solu ții didactice (unele deja performate la clas ă) să
demonstrăm că școala, profesorii pot și trebuie s ă manifeste o disponibilitate pentru o
deschidere a cercului formal al educa ției spre celelalte spa ții concentrice
(non)/(in)formale, spre con ținuturile care sunt/pot fi asimilate de elevi în afara școlii și
a dialogului formal de la clas ă.
Prin cercetarea noastr ă metodico- științifică dorim s ă oferim posibile modele,
contexte didactice în care în țelegem interdisciplinaritatea [2] ca pe o modalitate
eficientă de asigurare a coeren ței în cadrul rela ției formal-nonformal-informal în
educație.

Figura 1. Oportunit ățile interdisciplinarit ății

Grupul de lucru format din profesori de limba și literatura român ă, limba englez ă,
limba francez ă, informatic ă, încearc ă să identifice, pornind de la experimentele
realizate în practica didactic ă, oportunit ăți dar și inerente limite ale
interdisciplinarit ății, și să propună posibile solu ții viabile pentru a le dep ăși. Modelele
didactice pe care inten ționăm să le prezent ăm fac parte dintr-un viitor pachet de
software educa țional, proiectat pentru nivele diferite: înv ățământ primar, gimnazial și
liceal.
Proiectul nostru este motivat de concluziile ob ținute în urma unui studiu statistic
realizat în rândul elevilor cu vârste între 11 -14 ani și 15 – 18 ani, care a demonstrat c ă
în anumite contexte didactice un elev poate fi inactiv și dezinteresat, iar în alte situa ții

Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006
349
349devine participativ, creativ și motivat să se implice în procesul de predare-înv ățare,
ce trebuie în țeles astăzi din perspectiva oportunit ăților de valorificare a inteligențelor
multiple , a disponibilit ăților elevilor.
A ști pentru a face devine perspectiv ă supraordonatoare ce articuleaz ă coerent
demersul nostru, structurat pe dou ă mari componente.

2.1 Comprehensiunea și producerea textului (non)literar valorificând TIC

Proiectul, desf ășurat în cadrul unui curs op țional integrat la nivelul ariilor Limb ă și
comunicare/Informatic ă, își propune s ă pregătească etapizat condi țiile logistice
necesare dezvolt ării unor abilit ăți pe care le presupune orice activitate în spa țiul
(in)formal și, mai târziu, orice meserie: coeren ță în exprimarea ideilor, capacitate de
argumentare a propriei opinii, dep ășirea barierelor/complexelor în comunicare prin
dezvoltarea competen țelor lingvistice vizând limba matern ă și limbile de circula ție
(engleza în special, germana și franceza) și a abilităților de utilizare a TIC în domeniul
științei și al culturii.
Formarea și dezvoltarea acestor competen țe și abilități plasează elevul în centrul
activităților didactice cu caracter formal/informal, iar procesul de predare-înv ățare
vizează următoarele domenii de referin ță: pragmatica lingvistic ă, teoriile recept ării și
cognitivismul – în țeles ca direc ție a psihologiei, orientat ă asupra proceselor mentale
implicate în tratarea/abordarea discursului[3].
În triada autor-text-cititor, în calitate de didacticieni, aten ția noastră se orienteaz ă
asupra celui de-al treilea termen al rela ției , deci asupra cititorului/receptorului și,
implicit, asupra (re)lecturii în țeleasă ca o creație dirijată. Chiar dac ă textul literar nu
răspunde unui “orizont de a șteptare”[4] al cititorului/receptorului elev, demersul
didactic trebuie articulat astfel încât, prin tr-un efort ideatic deliberat , profesorul s ă-i
poată sensibiliza pe elevi , câ știgându-le adeziunea și complicitatea pe care o
presupune (re)lectura activ ă, creatoare. Experimentul nostru interdisciplinar urm ărește
să demonstreze c ă inerția tinerilor care citesc dintr-o motiva ție exterioar ă, poate fi
înfrântă, ajungând s ă înțeleagă relația dintre Galaxia Guttenberg și Galaxia Marconi nu
la modul disociat, ci constructiv și creator.
Finalitățile proiectului nostru Inițierea și practica în jurnalism (realizat printr-un
parteneriat activ cu o re țea de ziare/radio/post TV locale) sunt:
• organizarea unor training-uri, cu participarea unor jurnali ști profesioni ști, stagii
de formare oferite elevilor implica ți în proiect, dar și elevilor/profesorilor din
alte licee în oferta c ărora exist ă cursuri op ționale de jurnalism;
• crearea Centrului Media pentru Adolescen ți (CMA)-o șansă a tinerilor de a
înțelege că fiecare are o menire în via ță, un loc bine definit. Noi le oferim
elevilor posibilitatea de a-l identifica;
• familiarizarea elevilor cu tehnicile de lucru în cadrul presei scrise/audio/video,
după ce au achizi ționat la cursul op țional o serie de no țiuni generale despre
jurnalism/jurnalism on-line;
• descrierea condi țiilor pentru realizarea unor știri, interviuri, reportaje;
• dezvoltarea abilit ăților de utilizare și prelucrare de imagini, cu ajutorul ICT;
• crearea unor abilit ăți de diversificare a surselor de informare în vederea
redactării și editării unor texte jurnalistice pentru presa scris ă/audio-video;

350 F acultatea de Matematic ă și Informatic ă, București
350• dezvoltarea abilit ăților de folosire a spa țiului web și a resurselor lui colosale
(site-uri, advertising, blogging-ul, poll-sondaje de opinie, albume, forumuri);
• descoperirea vocii și a propriei imagini, dincolo de camera de luat vederi;
• valorificarea abilit ăților și competen țelor de producere a textului (non)literar:
știri, reportaje, clipuri pu blicitare în format audio/ video, seriale radiofonice
(teatru radiofonic/dezbateri pe teme de interes general vizând probleme
caracteristice adolescen ței-timp al interoga țiilor și al provoc ărilor);
• crearea unei biblioteci virtuale în care elevii s ă aibă acces la toate produsele
multi-media realizate în timpul experimentelor didactice în care au fost
implicați: ziare, reviste școlare în variant ă on-line, materiale audio-video, CD-
uri multimedia;
• lansarea unor concursuri media care s ă-i provoace pe tineri s ă realizeze
producții scrise/audio, clipuri publicitare, co laje foto, filme de scurt metraj,
acestea având o topic ă de larg interes: social, cultur ă, turism, circumscris ă
temei „Noi împreun ă cu ceilal ți”. Astfel, participan ții vor fi încuraja ți să
prezinte propria lor imagine despre România.
CMA devine astfel o oportunitate de informare/formare în vederea exprim ării
propriilor opinii, solu ționării unor probleme caracteristice vârstei, pentru ac țiuni
participative în cadrul c ărora gradul de implicare a tin erilor în procesul de luare a
deciziilor s ă crească. CMA trebuie în țeles ca un context generos, un spa țiu (in)formal
cu deschideri spre viitor, în care tinerii jurnali ști „întreprind o încercare de a crea o
lume mai bun ă. Avem nevoie și în jurnalism de tineri care tr ăiesc ei înșiși ceea ce spun
și ce așteaptă de la ceilal ți”[5].

2.2 Inițierea unui centru de documentare și informare (C.D.I.)

C.D.I. trebuie în țeles ca un spa țiu de formare permanent ă a elevilor în domeniul
utilizării informa ției, îndeosebi a celei pe care se bazeaz ă achiziția cunoștințelor
școlare. CDI este pentru elevi imaginea structurilor pe care el le va frecventa mai târziu
ca adult: biblioteca universitar ă, centre de documentare specializare, centre de
videoconferin țe. Aceste CDI nu exist ă momentan în școli. Activit ățile interdisciplinare
proiectate/propuse îl vor motiva pe elev s ă se implice activ, astfel încât, în momentul
finalizării parcursului liceal, s ă poată stăpâni elemente de catalogare, culegere,
corectare, prelucrare și transmitere a informa ției scrise, audio, video. Activit ățile cu
caracter (in)formal desf ășurate în CDI vor fi completate cu module de practic ă realizată
în biblioteci și muzee.
Fondul documentar al centrului de documentare și informare presupune: tipuri de
resurse, cotarea publicatiilor, organizarea colectiilo r, instrumente de acces la colectiile
CDI
Pe platforma Web de e-learning C.D.I., elevii au posibilitatea:
• inițierea unor sondaje de opinie;
• formularea și urmărirea acestora având un dublu rol formativ;
• exersarea acestor instrumente de colect are a opiniilor asupra unor subiecte
de interes pentru comunitatea școlară;
• exersarea unor aspecte ale cercet ărilor exploratorii de tip fenomenologic,
prin centrarea pe un fenomen de interes, punerea în valoare a semnifica ției

Conferința Națională de Învățământ Virtual, edi ția a IV-a, 2006
351
351acestuia, formularea instrumentului de sondare a opiniei, elaborarea unor
concluzii etc.
Proiectul C.D.I. solicit ă elevilor parteneriatul cu elevi din alte școli, cu care
comunică prin intermediul noilor tehnologii – foru m pe Internet, messenger, chat, liste
de discuții etc…
Aceste noi situa ții de comunicare dezvolt ă competen țe specifice:
• utilizarea TIC și comunicarea în spa țiul virtual
• redactare de mesaje, receptare și interpretare de mesaje etc.
Comunicarea virtual ă se realizeaz ă preponderent prin cuvânt (scris), îns ă
încorporeaz ă și un set de simboluri specifice (s emne care au anumite semnifica ții, deja
transculturale). Comunicarea la distan ță se înscrie într-un set de competen țe
funcționale, fiind un instrument indispensabil în societatea contemporan ă.
Cursul op țional de „Ini țiere în cercetarea documentar ă” se va derula în Centrul de
documentare și informare, pe parcursul unui an școlar, cu o frecven ță de 4 ore pe
săptamână, cu clasa întreag ă.
Concretizarea sistemului de competen țe asumat prin acest curs op țional poate fi
realizată prin utilizarea predilect ă a unor activit ăți formale și non-formale de înva țare
conforme acestor competen țe:
• exerciții de marcare pe un plan/o schem ă,
• completare de tabele și exerciții de asociere (r ăspuns-întrebare, text-imagine),
• exerciții de selectare dintr-o list ă,
• exerciții cu alegere multipl ă,
• exerciții de tip adev ărat-fals,
• reperarea diferitelor spa ții ale centrului de documentare și informare,
• trierea documentelor dup ă un anumit criteriu (dup ă suport, dup ă domeniu),
• cotarea unui document,
• ordonarea lui la raft,
• identificarea documentelor dup ă o cotă dată,
• identificarea codurilor c ărții/revistei,
• întocmirea/decodificar ea unei bibliografii.

3. Concluzii

Putem considera c ă fenomenul informatiz ării pe scar ă largă a profesiilor, nu poate
ocoli domeniul înv ățământului. Fascina ți de virtualitate, elevi și profesori, deopotriv ă,
trebuie s ă înțelegem c ă interdisciplinaritatea (limb ă maternă/engleză/informatic ă,
științe socio-umane/informatic ă) creează cadrul necesar implic ării elevului, ca partener
permanent, în predare/evaluare-modalitate eficient ă de creștere a randamentului școlar.
Caracterul teoretic al lec țiilor disciplinelor umaniste tinde s ă devină unul practic.
Demersurile proiectate în manier ă interdisciplinar ă oferă o instrumentalizare mai
eficientă și mai rapid ă a metodelor, procedeelor și mijloacelor didactice, tradi ționale
sau moderne, g ăsind o cale flexibil ă și echilibrat ă de utilizare a lor în acela și context
didactic.
Dincolo de caracterul cronofag și energofag al acestor proiecte interdisciplinare, de
polemicile pe care le provoac ă în rândul celor care privesc resursele noilor tehnologii
cu circumspec ție, credem c ă astfel de abord ări au menirea de a-l provoca pe elev s ă

352 F acultatea de Matematic ă și Informatic ă, București
352participe activ la propriul proces de formare, dintr-o real ă motivație interioar ă: a
(re)descoperirii de sine și a capacit ăților și competen țelor care-i legitimeaz ă
individualitatea.
Astfel beneficiarii indirec ți, învățătorii și profesorii care vor participa la acest
proiect, vor în țelege că în actualul context educa țional, doar învățarea activ ă,
motivată prin experiment interdisciplinar, poate asigura plasarea educa ției pe o
treaptă ierarhică superioar ă, cadrată de perspective definitorii: a ști să faci și a
înțelege .
În calitate de didacticieni care manifest ăm un real interes pentru cre șterea calit ății
și performan ței didactice prin astfel de abord ări inter/transdisciplinare, ne propunem s ă
extindem cercetarea noastr ă prin ofertarea unor stagii de formare ini țială și continuă,
insistând pe posibilit ățile și necesitatea adapt ării conținuturilor diverselor discipline din
planul de înv ățământ la mediul didactic informatizat.

BIBLIOGRAFIE

[1] Nicolesco, Basarab, Transdisciplinaritatea . Iași, Polirom, 2001, p .72.
[2] Chevalier, Marie-Cristine, Description et interdisciplinarité , www.chevalier.fr .
[3] Pamfil, Alina, Structuri didactice deschise , Cluj-Napoca, Paralela 45, 2003, p. 10-22.
[4] Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutic ă literară, București, Univers, 1983,
p. 7-11. [5] Nieder-Mayer, Hans Peter, Jurnalismul: profesie sau voca ție, Cluj-Napoca, Limes, 2003,
p.83.