Conferentiar universitar doctor Rzvan Sorin ERBU COMERUL ELECTRONIC E-COMMERCE [620711]
Conferentiar universitar doctor R!zvan Sorin "ERBU COMER#UL ELECTRONIC E-COMMERCE
2 Descrierea CIP a Bibliotecii Na$ionale a României "erbu, R!zvan Comer$ul electronic /R!zvan "erbu – Sibiu: Continent, 2004. p.; cm Bibliogr. ISBN 973-8321-06-9 004:339.1 S.C. Grupul de Pres! #i Editur! "Continent" SRL Bucure#ti-Sibiu str. Dr. Ioan Ra$iu nr.2, jud. Sibiu, Cod 2400, România, tel. 0040269/210077
COMER!UL ELECTRONIC
3 R!zvan "erbu COMER!UL ELECTRONIC CONTINENT 2004
E-COMMERCE
4 Cuprins: Cuvânt înainte ………………………………………………………………… 8 Capitolul 1. Definirea no$iunii, structura #i rolul economic al comer$ului electronic ……………………………………………………… 10 1.1Defini$ii #i con$inut ……………………………………………….. 11 1.2 Structura unui sistem de comer$ electronic. ……………… 14 1.3 Reglement!ri privind comer$ul electronic ………………… 20 Sintez! …………………………… Error! Bookmark not defined. Capitolul 2. Tipologia formelor de comer$ electronic ……………….. 24 2.1 Op$iuni de comercializare electronic! ……………………… 24 2.1.1. Supor$ii electromagnetici ……………………………….. 25 2.1.2. Televiziunea prin cablu interactiv! ………………….. 26 2.1.3. Internetul ……………………………………………………… 28 2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului ……………. 29 2.2.1. Magazinul electronic ……………………………………… 30 2.2.2. Magazinul universal electronic ……………………….. 33 2.2.3. Licita$ia electronic!. ………………………………………. 34 2.2.4. Achizi$ia public! electronic! …………………………… 34 2.2.5. Comunitatea virtual! ……………………………………… 35 Sintez! …………………………… Error! Bookmark not defined. Capitolul 3. Sisteme de pl!$i electronice …………………………… 37 3.1. Defini$ii, con$inut, etape ……………………………………….. 38 3.2. Metode de plat! …………………………………………………… 41 3.2.1. Sisteme de pl!$i bazate pe carduri bancare ……….. 42 3.2.2. Sistem online de plat! cu moned! electronic! …… 46 3.2.3. Sisteme de micro-pl!$i ……………………………………. 51 3.2.4. Pl!$i prin cecuri electronice …………………………….. 58 3.3 Sisteme de pl!ti în România …………………………………… 63 Sintez! …………………………… Error! Bookmark not defined.
COMER!UL ELECTRONIC
5 Capitolul 4. Serviciile comer$ului electronic …………………….. 73 4.1. Securitatea datelor ……………………………………………….. 74 4.2 Furnizare de servicii pentru comer$ul electronic ………. 75 4.3. Brokeraj de informa$ii ………………………………………….. 76 4.4. Servicii electronice bancare ………………………………….. 76 Sintez! …………………………… Error! Bookmark not defined. Capitolul 5 Publicitatea specific! comer$ului electronic …….. 79 5.1. Modele de publicitate …………………………………………… 80 5.2. Bannerul electronic ……………………………………………… 81 5.3. Marketing online …………………………………………………. 84 5.4. Asem!n!ri #i deosebiri între magazinele obi#nuite #i un magazin electronic …………………………………………………….. 88 Sintez! ……………………………………………………………………… 93 Capitolul 6. Statutul #i func$iunile institu$iilor autorizate în dezvoltarea comer$ului electronic în România ………………….. 95 6.1. Rezultatele ac$iunilor întreprinse de Camera de Comer$ #i Industrie a României #i a Municipiului Bucure#ti (CCIRMB) privind stimularea comer$ului electronic. …….. 96 6.2 Priorit!$ile Ministerului Industriilor #i Comer$ului în domeniul comer$ului electronic …………………………………… 97 6.3. Rolul Comisiei Na$ionale de Informatic! ……………….. 98 Sintez!: ………………………….. Error! Bookmark not defined. Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comer$ului electronic ……………………………………………………………………. 101 Sintez!: ………………………….. Error! Bookmark not defined. ANEXE ……………………………………………………………………… 105 Legea comer$ului electronic #i a semn!turii electronice105 Motive pentru a fi prezen$i pe Internet ……………………. 140 Locuri de munc! pe Internet ………………………………….. 147 E-COMMERCE
6 CONTENTS Foreword…………………………………………………………………….. 8 I. Defining the notion, structure, and the economic implication of the e-commerce……………………… 10 1.1 Definition and content………………………………………. 10 1.2 The structure of e-commerce…………………………….. 14 1.3 The regulation of e-commerce…………………………… 19 Synthesis …………………………………………………………….. 22 II. E-commerce typology………………………………….. 23 2.1 The option for electronic commercialization ……….. 23 2.1.1 Electromagnetic tape……………………………………. 23 2.1.2 Interactive television……………………………………. 25 2.1.3 The Internet………………………………………………… 26 2.2 Internet business classification……………………………. 27 2.2.1 E-shop………………………………………………………… 28 2.2.2 E-mall………………………………………………………… 31 2.2.3 E-auction……………………………………………………. 32 2.2.4 E-procurement…………………………………………….. 32 2.2.5 Virtual community………………………………………. 33 Synthesis ……………………………………………………………… 35 III. Electronic payment system…………………………… 36 3.1 Definition, content, steps…………………………………… 36 3.2 Payment methods ……………………………………………. 39 3.2.1 Credit cards ………………………………………………. 40 3.2.2 On-line ……………………………………………………… 45 3.2.3 Micro-type ………………………………………………… 49 3.2.4 Electronic checks……………………………………….. 56 3.3 Payment methods in Romania……………………………. 61 Synthesis……………………………………………………………… 70
COMER!UL ELECTRONIC
7 IV. E-commerce services …………………………………. 71 4.1 Data security…………………………………………………… 71 4.2 Services provides for electronic commerce…………. 72 4.3 Information's brokerages…………………………………… 73 4.4 E-banking……………………………………………………….. 74 Synthesis……………………………………………………………… 76 V. Advertising in electronic commerce………………. 77 5.1 Advertisement's types……………………………………….. 77 5.2 The electronic banner……………………………………….. 78 5.3 On-line marketing…………………………………………….. 81 5.4 Comparisons and differences between the traditional store and the electro………………………………………….. 85 Synthesis………………………………………………………………. 91 VI. The implication of Romanian government in e-commerce developing …………………………………. 92 6.1. Chamber of commerce and industry of Romania and Bucharest………………………………………………………………. 92 6.2. The roll of the Ministry of commerce…………………. 94 6.3 National commission for information …………………. 95 Synthesis ……………………………………………………………… 97 VII The expectation from e-commerce…………………….. 98 Synthesis……………………………………………………………… 101 ANNEXES Electronic commerce law in Romania………………………. 102 Twenty reasons to have your business on the Internet…. 115 Jobs on the Internet ……………………………………………….. 123 E-COMMERCE
8 Foreword The book's goal is to help you make intelligent decisions by giving you a feel for how the world of Internet commerce and digital money is likely to operate, and where it is likely to lead. It includes overviews of several aspects of the technology, and detailed background discussion of relevant issues, just to get every reader up to speed. Typical readers of this book would include the students in economics and anyone interested in selling products or services on the Internet. If you are a buyer of Internet products and services, particularly secure Internet services, you also should read this book, since it can help you evaluate the quality of services you might receive. Educators may wish to use this book for their courses. As you will learn by reading here, a new type of commerce is arising. There's no more illustrative bottom line on why you should read this book than Figure 1. Over the next five-ten years, the growth of electronic commerce will outstrip the growth of traditional commerce. It is the commercialization of the Internet that's leading the way to this remarkable growth in electronic purchases. The Internet serves as a foundation for all of these new opportunities in commerce. Many businesses are struggling right now to get themselves onto the Internet. Prof. univ. dr.Dan Popescu Prof. univ. dr. Emil Popa
COMER!UL ELECTRONIC
9 Cuvânt înainte Aceast! carte î#i propune s! ofere din abunden$!, repere, no$iuni, principii #i considera$ii cu scopul de a ajuta cititorul s! ia decizii în$elepte, f!cându-l s! în$eleag! cum func$ioneaz! lumea comer$ului electronic #i cum opereaz! banii digitali în aceast! nou! lume. De asemenea lucrarea de fa$! include diverse aspecte ale tehnologiilor moderne #i discu$ii detaliate asupra problemelor relevante pe care le descoper! acest nou tip de comer$. Cititorii acestei c!r$i îi includ atât pe studen$ii profilelor economice cât #i pe cei interesa$i în valorificarea oportunit!$ilor oferite de Internet, în vânzarea produselor sau serviciilor cu ajutorul acestuia. De asemenea cump!r!torii sau viitorii cump!r!tori ai produselor sau serviciilor prin intermediul Internetului ar trebui s! se numere printre cititorii acestei c!r$i, deoarece informa$iile prezentate îi pot ajuta s! evalueze calitatea acelor serviciilor pe care le pot primii. A#a cum ve$i descoperii citind aceast! carte un nou tip de comer$ a ap!rut în mecanismul de transfer al titlurilor produc!tor #i consumator. Nu exist! o figur! mai conving!toare pentru a citi aceast! carte decât cea reprezentat! de autor în figura 1. În urm!torii 5-10 ani, cre#terea volumului tranzac$iilor înregistrate de comer$ul electronic va dep!#i cre#terea înregistrat! de comer$ul tradi$ional. În acest sens Internetul serve#te drept funda$ie pentru toate aceste noi oportunit!$i în comer$. Multe afaceri sunt derulate deja pe Internet dar #i mai multe sunt în competi$ie s! ajung! în aceast! re$ea. Prof. univ . dr. Dan Popescu Prof. univ . dr. Emil Popa E-COMMERCE
10 Capitolul 1. Definirea no"iunii, structura #i rolul economic al comer"ului electronic Obiective: – definirea comertului electronic – prezentarea !i însu!irea notiunilor generale despre structura comertului electronic – prezetarea cadrulu legal al comer"ului electronic Cuvinte cheie:
comer$ electronic
transfer electronic de documente
re$eaua Internet
Browser
B2B
B2C
legi electronice
semn!tur! electronic!
server Rezumat: In acest prim capitol se realizeaz# o prezentare a termenilor de baz# cu care opereaz# comer"ul electronic. Dup# prezentarea mai multor definitii acceptate ale comer"ului electronic se ofer# câteva cifre privind gradul de dezvoltare al acestui gen de comer", cifre cu o dinamic# remarcabil#, fapt ce
COMER!UL ELECTRONIC
11 sus"ine odat# mai mult importan"a !i actualitatea temei. Comer"ul electronic ofer# oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind num#rul de poten"iali clien"i 1.1Defini!ii "i con!inut În concep$ia Organiza$iei Economice de Cooperare #i Dezvoltare (OECD) comer$ul electronic (E – Commerce), reprezint! desf!#urarea unei afaceri prin intermediul re$elei Internet, vânzarea de bunuri #i servicii având loc offline sau online. O alt! defini$ie în accep$iune " tradi$ional! ",a ceea ce înseamn! comer$ul electronic este cea dat! de Robin Mansell: Comer$ul electronic înseamn!, utilizarea în re$ele cu valoare ad!ugat! a unor aplica$ii de tipul transferului electronic de documente, a comunica$ilor fax, codurilor de bare, transferului de fi#iere #i a po#tei electronice. Extraordinara dezvoltare a interconectivit!$ii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societ!$ii, a condus la o tendin$! tot mai evident! a companiilor de a folosi aceste re$ele în aria unui nou tip de comer$, comer$ul electronic în Internet, care s! apeleze – pe lâng! vechile servicii amintite – #i altele noi1. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cump!r!turi prin re$ea, consultând cataloage electronice "on" pe Web sau cataloage "off" pe CD-ROM #i pl!tind prin intermediul c!r$ilor de credit sau a unor portmonee electronice. 1Robin Mansell and Uta Wehn Knowledge societies. Information technology for sustainable development, Oxford University Press, New York, 1999,p.23 E-COMMERCE
12 Pentru al$ii, comer$ul electronic reprezint! rela$iile de afaceri care se deruleaz! prin re$ea între furnizori #i clien$i, ca o alternativ! la variantele de comunica$ii "tradi$ionale" prin fax, linii de comunica$ii dedicate sau "EDI" pe re$ele cu valoare ad!ugat!. De asemenea comer$ului electronic implic! transferul de documente – de la contracte sau comenzi pro forma, pân! la imagini sau înregistr!ri vocale. În fine o alt! defini$ie succint! #i larg acceptat! a comer$ului electronic #i a componentelor ce constituie arhitectura acestuia este urm!toarea: Comer$ul electronic (e-commerce) reprezint! acea manier! de a conduce activit!$ile de comer$ care folose#te echipamente electronice pentru a m!rii aria de acoperire (locul în care se pot afla poten$ialii clien$i) #i viteza cu care este livrat! informa$ia2. Comer$ul electronic ofer! oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind num!rul de poten$iali clien$i în primul rând prin eliminarea barierelor geografice dintre clien$i #i comercian$i. Dintre cele mai importante motive pentru a crea o prezen$! a afacerii pe Internet a# aminti num!rul mare de poten$iali clien$i utilizatori ai Internetului #i faptul c! nu necesit! costuri mari. 2 http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html
COMER!UL ELECTRONIC
13
Fig. 13 În tranzac$iile comerciale clasice distingem patru etape diferite: ! cercetarea de marketing; ! încheierea contractului comercial; 3 Dup! date din Raportul privind Comer"ul electronic realizat de Taylor Nelson Sofre ,2002 . E-COMMERCE
14 ! vânzarea produsului sau a serviciului; ! plata produsului sau a serviciului; În figura de mai jos este prezentat modul în care se reflect! aceste patru etape în cazul comer$ului clasic #i electronic : Fig. 2 Clasic: Comer$ electronic: – Cercetarea de marketing – Site Web – Contract de vânzare – Site Web interactiv – Livrare – Livrare digital! – Plat! – Plat! electronic! 1.2 Structura unui sistem de comer! electronic Pentru a construi un sistem de comer$ electronic, din punct de vedere structural este nevoie de colaborarea a patru componente
COMER!UL ELECTRONIC
15 (subsisteme electronice / informatice) corespunz!toare urm!toarelor roluri: " Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct sau indirect (o re$ea a unei corpora$ii) la Internet. Cump!r!torul folose#te acest echipament pentru a naviga #i a face cump!r!turi. " Sistemul tranzac!ional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, ini$ierea pl!$ilor, eviden$a înregistr!rilor #i a altor aspecte ale afacerii implicate în procesul de tranzac$ionare. " Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regul! la sediul comerciantului, care g!zduie#te #i actualizeaz! catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate online pe Internet. " Dispecer pl"ti. Sistem informatic responsabil cu rutarea instruc$iunilor de plat! în interiorul re$elelor financiar-bancare, cu verificarea c!r$ilor de credit #i autorizarea pl!$ilor; Acest sistem joac! rolul unei por$i care face leg!tura dintre re$eaua global! Internet #i subre$eaua financiar-bancar! (supus! unor cerin$e de securitate sporite), poart! prin care accesul este controlat de un "portar"; pe baza informa$iilor specifice c!r$ii de credit (tip_card, nr_card) din instruc$iunile de plat! "portarul" redirecteaz! informa$ia c!tre un centru de carduri; în acest loc este identificat! banca care a emis cardul iar instruc$iunile de plat! sunt trimise mai E-COMMERCE
16 departe c!tre serverul acestei b!nci conectat în re$eaua interbancar!; odat! informa$iile ajunse în re$eaua b!ncii cu care lucreaz! cump!r!torul, sunt efectuate (automat) o serie de verific!ri privind autenticitatea #i soldul disponibil în contul cardului implicat în tranzac$ie; în func$ie de rezultatul acestor verific!ri, banca decide fie efectuarea pl!$ii (transfer bancar – c!tre contul comerciantului care poate fi deschis la orice alta banc!), fie refuz! s! fac! aceast! plat!. În ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmare plata sau refuz) este trimis în timp real, parcurgând acest lan$ de servere în sens invers, c!tre client. Cu alte cuvinte, în câteva secunde cump!r!torul afl! dac! banca sa a operat plata sau nu. E bine de asemenea s! se fac! precizarea c! pe baza acestor patru componente de baz! s-au implementat diverse arhitecturi de comer$ electronic. Unele combin! mai multe componente într-un singur (sub)sistem informatic, pe când altele implementeaz! separat fiecare component! în parte. Pentru definirea arhitecturii, proiectan$ii de sisteme ale comer$ului electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selec$ii a principalelor cerin$e /func$ii ale unui sistem de comer$ electronic. Important este îns! c! în cazul unui sistem de comer$ electronic, ca de altfel în cazul oric!rui sistem complex, arhitectura s! fie clar definit! la toate nivelele de detaliu. Comer$ul electronic a#a cum l-am reprezentat în figura 3 înglobeaz! o mul$ime de tipuri de afaceri, organizate în doua mari familii: business-to-business (b2b) #i business-to-consumer (b2c), pe scurt afaceri cu firme #i afaceri cu consumatorii. Tranzac$iile B2C se realizeaz! între cump!r!tori individuali #i vânz!tori-mari companii. În acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristica de baz! în decizia de cump!rare.
COMER!UL ELECTRONIC
17 Tranzac$iile B2B se caracterizeaz! prin faptul c! ambele p!r$i participante la tranzac$ia comerciala, atât vânz!torul cat #i cump!r!torul, sunt institu$ii. E-COMMERCE
18
Fig. 3
COMER!UL ELECTRONIC
19 Evolu$iile din comer$ul electronic arat! cu claritate faptul c! B2B a devenit un domeniu extrem de atractiv pentru marile companii, care vor ajunge ca, la un moment dat, s!-i exclud! de pe pia$! pe competitorii lor de dimensiuni mai reduse. În 1998, raportul B2B fa$! de B2C era de 5,5:1, iar în 2003 este estimat s! creasc! la 12:1. În anul 2000, la nivel mondial, volumul total al afacerilor B2B a dep!#it 433 miliarde dolari (dublu aproape fa$! de 1999) #i a ajuns la 1000 miliarde dolari anul 2001. Este prognozat ca pe termen-scurt #i mediu, cre#terea comer$ului electronic s! fie în continuare determinat! de segmentul B2B, care în 2002 reprezint! cca. 80% din activitatea de comer$ electronic(eCommerce) ce va cre#te la cca. 88% în 20064. Fig 4.
4 www.bluedog.ro/it_channel
E-COMMERCE
20 Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de comer$ electronic, arhitectura acestuia trebuie proiectat! cu grij! $inând cont de toate aspectele (legate de afacerea în sine )cu care se va confrunta sistemul, l!sând totodat! porti$e care s! permit! adaptarea sa în timp, pe m!sur! ce apar noi provoc!ri iar tehnologiile evolueaz!. 1.3 Reglement#ri privind comer!ul electronic S!turându-se s! fie coda# al Europei în domeniul informaticii, guvernul României a elaborat #i înaintat spre aprobare legi electronice. În paralel, guvernul a lansat o serie de proiecte pentru care se vor organiza licita$ii, proiecte care accelereaz! introducerea informatiz!rii în toate domeniile. Pe aceast! linie s-au înscris ulterior mai multe Directive, Decizii sau Recomand!ri ale Comisiei Comunit!$ii Europene, cele mai importante fiind DIRECTIVA 1999/93/EC #i DIRECTIVA 2000/31/EC. 1. DIRECTIVA 1999/93/EC – privind cadrul comunitar pentru semn!tura electronic!, are drept scop facilitarea semn!turii electronice #i recunoa#terea legal! a acesteia. 2. DIRECTIVA 2000/31/EC – privind comer$ul electronic stabile#te cadrul pentru legisla$iile na$ionale privind serviciile informatice destinate pie$ei interne, în special privind regimul transmisiilor comerciale #i al contractelor, r!spunderea intermediarilor, solu$ionarea litigiilor, cooperarea între statele membre pe aceast! problem!. Pentru a func$iona corect rela$ia între firme #i consumatori, sunt necesare legi care s! stabileasc! condi$iile #i termenii afacerilor.
COMER!UL ELECTRONIC
21 Legile comer$ului electronic sunt : • Legea privind semn!tura electronic!(prezentat! în Anex!); • Legea privind comer$ul electronic(prezentat! în Anex!); • Legea privind protec$ia datelor personale; • Legea cadru privind protec$ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal; • Legea privind datele personale; Votul final asupra reportului Comisiei de mediere pentru legea privind semn!tura electronic! a fost dat în Plenul Senatului în data de 28 Iunie 2001, iar promulgarea acestei legi a f!cut-o pre#edintele pe 17 iulie 2001. Principalul câ#tig ob$inut prin aceste legi este acela de intrare în legalitate a comer$ului electronic #i apari$ia unei garan$ii de securitate a transmisiilor de date #i a pl!$ilor electronice. Legea semn!turii electronice este cheia de la poarta comer$ului electronic #i aceast! lege va func$iona conform unor norme care vor fi elaborate de c!tre MCTI. Pan! acum orice act autentic era legalizat de c!tre un notar public, dar având în vedere aceast! lege a semn!turii electronice, autentificarea actului o va face semn!tura electronic!. La baza semn!turii stau certificate de identitate, care vor putea fi emise de minimum cinci organiza$ii sau firme acreditate de MCTI. Termenul de valabilitate a certificatului va fi de trei ani de zile, data #i ora eliber!rii lui, precum data #i ora expir!rii fiind disponibile prin intermediul unui registru electronic de certificate men$inut de firma care elibereaz! certificatele. Acest registru se va putea consulta prin intermediul Internetului sau prin alte mijloace de comunicare. Legea comer$ului electronic prevede ca: E-COMMERCE
22 " Mesajul electronic este orice informa$ie generat!, trimis!, recep$ionat! sau stocat! prin mijloace electronice, optice sau prin altele similare, incluzând, dar nelimitându-se la, schimbul electronic de date, po#t! electronic!, telegram!, telex sau fax ". Aceast! lege se va aplica oric!rui tip de informa$ie prezentat! sub forma unui mesaj electronic folosit în activit!$i comerciale. Facilit!$ile pe care le aduce aceast! lege sunt pe de o parte o scutire la plata impozitului pe profit pentru persoanele care au ca obiect de activitate între$inerea unor sisteme de comer$ electronic, o scutire de la plata oric!ror taxe #i impozite pentru comercializarea electronic! a bunurilor încorporate (programe de calculator #i orice alt fel de documente digitale), iar pe de alt! parte se va impune un standard de securitate sub inciden$a c!ruia se va derula comer$ul. Cel mai mare câ#tig îl va avea consumatorul care va fi protejat la achizi$ionarea sau transferul de bunuri.
COMER!UL ELECTRONIC
23 Întreb!ri recapitulative: 1. Defini$ii acceptate ale comer$ului electronic. 2. Realiza$i o paralel! între etapele tranzac$iei comerciale clasice #i celei electronice. 3. Care sunt componentele sistemului de comer$ electronic? 4. Clasifica$i tipurile de afaceri din sfera comer$ului electronic dup! criteriul subiec$ilor participan$i la aceste afaceri. 5. Caracteriza$i tranzac$iile B2B. 6. Enumera$i legile care guverneaz! comer$ul electronic #i care este principalul câ#tig ob$inut prin aceste legi. Tem! de referat: Impactul Internetului asupra comer$ului electronic global. E-COMMERCE
24 Capitolul 2. Tipologia formelor de comer" electronic Obiective: – prezentarea no"iunilor despre formele comer"ului electronic – prezentarea a celui mai important mediu care a dus la dezvoltarea afacerilor electronice – realizarea unei clasific#ri ale afacerilor specifice internetului Cuvinte cheie:
supor$i electromagnetici
televiziune prin cablu
magazin electronic
achizi$ie public! electronic!
licita$ie electronic!
comunitate virtual!
video conferin$!
portal Rezumat: În acest capitol sunt prezentate formele comer$ului electronic, #i op$iuni de comercializare electronic!. Al!turi de tipurile de vânzare electronic! dar cu un ritm sus$inut de dezvoltare identific!m cea mai nou! modalitate de comer$, magistralele informa$ionale ale Internetului. Exist! un num!r mare de op$iuni posibile de comercializare electronic! #i num!rul op$iunilor se a#teapt! s! creasc! ca urmare noilor tehnologii pe rol. 2.1 Op!iuni de comercializare electronic#
COMER!UL ELECTRONIC
25 De#i exist! un num!r mare de op$iuni posibile de comercializare electronic! #i num!rul op$iunilor se a#teapt! s! creasc! ca urmare noilor tehnologii pe rol, comercian$ii cu am!nuntul î#i concentreaz! aten$ia în mod curent asupra supor$ilor electromagnetici video, videotex-ului, videodisc-ului, #i televiziunii prin cablu interactive #i mai recent a magistralei informative realizate de re$eaua Internet, care a preluat suprema$ia pe aceast! pia$!5. 2.1.1. Supor$ii electromagnetici – sunt casete video de cump!rare la domiciliu. În esen$!, aceste casete reprezint! urm!torul val de cump!r!turi pe baz! de catalog. Casetele video pot fi produse pentru a ilustra folosirea produsului, stilurile de via$! ale consumatorilor sau orice alt subiect despre m!rfuri care s-ar putea dovedi atractive. Reclama produsului beneficiaz! atât de sunet cât #i de imagini în mi#care furnizând astfel o latur! competitiv! care se ridic! peste nivelul de receptivitate al catalogului tip!rit. Videodisc-ul – este un sistem electronic interactiv care utilizeaz! discuri optice capabile s! stocheze o mare cantitate de informa$ii în 5 Cornel Jucan, R!zvan "erbu, Comer" cu ridicata comer" cu am#nuntul,Editura Continent ,2001,p.159 E-COMMERCE
26 forme sau imagini în mi#care, imagini statice, pagini tip!rite #i sunet – pentru prezentare pe un ecran de televizor6. Videotex-ul – este un sistem electronic interactiv în care datele #i graficele sunt transmise de la o re$ea de computere prin telefon sau cabluri #i prezentat! pe un televizor al abonatului sau pe ecran terminal al unui computer7. Cump!rarea prin sistem videotex const! în selectarea dintr-o serie de posibilit!$i, numite meniuri, care sunt prezentate pe ecran. De exemplu, un cump!r!tor reduce alegerea selectând din meniul de categorii de produse #i articole de produs (m!rci, stiluri, m!rimi, culori, pre$uri #i a#a mai departe). În plus fa$! de cump!rare la domiciliu, sistemul videotex poate furniza abona$ilor o larg! alegere de servicii incluzând #tiri, informa$ii despre vreme, sport, financiare adresate consumatorului; opera$ii bancare la domiciliu, rezerv!ri #i informa$ii despre c!l!torii; enciclopedii electronice, reviste, #i jocuri educa$ional / instructive, liste de propriet!$i imobiliare #i oferte de munc!, paz!, supraveghere medical! #i de incendii. 2.1.2. Televiziunea prin cablu interactiv! – ofer! convenien$a extrem! de a efectua cump!r!turi de acas!; ea permite telespectatorilor s! cumpere m!rfuri prezentate 6 Louis W. Stern, Marketing channels, 1988, pag. 81 7 Videotext: -what is all about., Marketing news, 1983 Nov pag. 16
COMER!UL ELECTRONIC
27 pe ecranele televizoarelor lor #i s! încaseze costul unei c!r$i de credit sau cont bancar printr-o simpl! tastare8. Telemarketing Formele de afaceri prin telefon (telemarketing) #i prin telefon /televizor (cump!r!turi la domiciliu) sunt dou! metode în plus a comer$ului cu am!nuntul în afar! magazinului care cunoa#te rate de cre#tere impresionante. În ultimii ani, telemarketingul – vânzarea de bunuri #i servicii prin contact telefonic – a ajutat pe unii comercian$i detaili#ti s! sporeasc! satisfac$ia serviciului prin furnizarea unui confort mai mari a clientului. Pentru clien$ii care vor s! evite aglomera$ia traficului #i problemele de parcare, cump!rarea prin telefon este o alternativ! de dorit. Aceast! form! de comer$ cu am!nuntul de asemenea poate servi celor mai în vârst!, p!rin$ilor cu probleme de supraveghere a copiilor, persoanelor care muncesc care nu au timp s! fac! cump!r!turi #i consumatorilor c!rora nu le place s! fac! cump!r!turi. Motivele principale ale comercian$ilor cu am!nuntul pentru utilizarea comercializ!rii prin telefon sunt acelea c!: # furnizeaz! clien$ilor informa$ii asupra noilor m!rfuri #i evenimentele de vânz!ri ce urmeaz!; # permite clien$ilor s! comande m!rfuri pe care comercian$ii doresc s! le livreze la domiciliul clien$ilor; # ofer! consumatorilor o cale convenabil! de a re$ine m!rfuri pe care le pot ridica la o dat! ulterioar!. Comer$ul la domiciliu combin! dou! distrac$ii favorite ale popula$iei statelor dezvoltate economic: uitatul la televizor #i mersul 8 Louis W. Stern, Marketing channels, pag. 81 E-COMMERCE
28 la cump!r!turi. O opera$ie de comer$ la domiciliu este o form! de afacere unde: $ articolele de m!rfuri sunt prezentate, descrise #i demonstrate la televizor; $ clien$ii comand! m!rfurile sunând la un num!r de preferat netaxabil!; $ clien$ii pl!tesc pentru comand! prin intermediul cecurilor, liniilor telefonice cu supratax!, c!r$ilor de credit; $ comerciantul livreaz! m!rfurile prin serviciul de post! sau alt! companie de curierat rapid; $ comerciantul ofer! în mod tipic garan$ia ramburs!rii banilor dac! m!rfurile sunt returnate în 30 de zile. 2.1.3. Internetul Al!turi de tipurile de vânzare electronic! dar cu un ritm sus$inut de dezvoltare identific!m cea mai nou! modalitate de comer$, magistralele informa$ionale ale Internetului. Acesta are un impact major asupra peisajului economic al acestui început de mileniu. Este acreditat! îns! ideea potrivit c!reia cump!r!turile prin Internet nu vor afecta în mod semnificativ obi#nuin$ele de cump!rare din tipurile de magazine existente pe pia$!, ca urmare a faptului c! emo$ia atingerii produsului, perceperea mirosului #i în general, interac$iunea rela$iilor sociale #i aspectele laturii spirituale a cump!r!torilor vor juca în continuare un rol cheie în opera$iunile de achizi$ionare a m!rfurilor9. 9 Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucuresti, 1994,p47,48
COMER!UL ELECTRONIC
29 Într-un asemenea context, se apreciaz! Internetul va avea un impact semnificativ asupra circuitelor produselor care vor putea fi sigilate pe tot parcursul lor, precum casete video, audio, softuri pentru computere, c!r$i, etc., unde magazinele cu am!nuntul ar putea chiar disp!rea10. Un impact de asemenea major dar cu un grad mai mic se întrevede #i asupra unei p!r$i importante a comer$ului cu produse alimentare (preambalate, congelate, etc.) încercându-se o cre#tere a frecven$ei cu care oamenii vor apela la comer$ul electronic, astfel încât acesta s! devin! o a doua natur! a clien$ilor11. 2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului Exist! deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate în func$ie de num!rul de furnizori, prestatori de servicii c!tre clien$i, astfel: 1-c!tre-1 (magazin electronic), mai mul$i-c!tre-1 (magazinul universal electronic), mai mul$i-c!tre-mai mul$i (licita$ie electronic!). Se constituie astfel, un lan$ de servicii în cadrul c!ruia fiecare element poate fi dominant. Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispozi$ie de la spa$iu pe pagina web pân! la posibilitatea integr!rii intr-un e-mall. Al treilea element al lan$ului este clientul, având o anumita formare profesionala, interese proprii #i preferin$e. Acest 10 Jaloseanu M. Internet, Ed. Promedia Plus, Cluj Napoca, 1995,p6,8 11 W Grant, Cele mai importante $ase noi categorii de magazine care au $ansa de a câ$tiga în marea lupt# pentru segmente de pia"#, Editura Comitetul Român de Distribu$ie, Bucure#ti, 1997, p.31 E-COMMERCE
30 client poate fi un consumator, o alt! firm!, administra$ia publica sau un angajat, în contextul tranzac$iilor interne din cadrul unei firme. Iat! în continuare, în linii generale, câteva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achizi$ia public! electronic! (e-procurement), licita$ia electronic! (e-auction), comunitatea virtual! (virtual community), prest!ri servicii electronice (e-service providing). 2.2.1. Magazinul electronic Ideea de baz! a comer$ului electronic este aceea de a transpune afacerea fizic!, materiala, în pagina de Internet. Astfel, firma î#i prezint! catalogul de produse precum #i serviciile prin Internet. • Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de pre$, $inând seama de tendin$a clien$ilor de a testa calitatea, viteza #i eficien$a livr!rii înainte de a decide s! cumpere produse mai scumpe12. Produsele adecvate comercializ!rii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu u#urin$! #i nu necesit! folosirea sim$ului tactil: bilete de avion sau de film, c!r$i, CD-uri, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate ini$ial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet – tricouri, cravatele, po#ete, pantofi, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet. • Serviciile completeaz! de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în care se comercializeaz! po#ete sau gen$i tip "diplomat", site-ul poate prezenta #i modele de pantofi care se pot asorta cu acestea. În plus, 12 Bucur C. Comer" electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000,p.28,31
COMER!UL ELECTRONIC
31 site-ul poate include #i un ghid de culori #i stiluri pentru oamenii de afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de po#ete #i gen$i poate decide s! vând! #i alte articole din piele, pantofi #i p!l!rii prin includerea pe site #i a altor vânz!tori. • Pre$urile produselor vândute prin Internet ar trebui s! fie mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. C!r$ile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel pu$in, f!r! a se percepe taxe adi$ionale de livrare. Serviciile #i în special serviciile de informare ar trebui s! fie în mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publica$ii periodice sunt oferite gratuit la început, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertan$ii vor ini$ia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive #i vor extinde posibilit!$ile de c!utare, solicitând utilizatorului sa se aboneze #i s! pl!teasc! pentru a beneficia de acestea. S-a constatat c! impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea r!mâne fidel! abonamentelor clasice #i, în general, numai clien$ii noi apeleaz! la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la #tiri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar dac! serviciile oferite sunt de valoare excep$ional!. Exist! diferite variante de g!zduire a unui magazin electronic, clasificate astfel13: ! pe un server distinct (un computer proprietatea firmei de$in!toare a unui magazin electronic) destinat unor pagini ample #i complexe de web; acesta va fi localizat! în cadrul firmei dac! frecventa modific!rilor ce 13 Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New York,1999,p.49,53 E-COMMERCE
32 trebuie f!cute este mare (ex. #tiri, pre$uri, etc.) sau dac! este necesar un trafic intens între firm! #i serverul aferent magazinului electronic. ! pe un server virtual (un spa$iu de$inut de firma proprietar! a unui magazin electronic, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); în corela$ie cu un spa$iu mai mare de tipul www.magazin.com, solutie preferat! de majoritatea întreprinderilor mici #i mijlocii – în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall) Alegerea variantei optime pentru acest magazin depinde de costurile de telecomunica$ie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul $int!, m!rimea, structura #i obiectivele pe termen mediu ale viitorului magazin electronic. În m!sura în care este posibil, un magazin electronic ar trebui s! poat! fi accesat pe mai multe cai: un link /publicitate permanent pe un site portal, un cuvânt-cheie publicitar în cadrul motoarelor de c!utare sau în cadrul prezent!rii pe Internet a informa$iilor generale despre întreaga activitate a firmei sau despre întreaga gam! de produse #i o fereastr! a acestui site în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall) sau toate acestea concomitent. În plus, o idee interesant! ar fi s! se stabileasc! denumiri de genul "www.produs1.com" pentru grupele de produse, cu link exact la pagina corespunz!toare din cadrul magazinului electronic.
COMER!UL ELECTRONIC
33 2.2.2. Magazinul universal electronic Un magazin universal electronic (e-mall) ofer! un front comun pentru mai multe magazine electronice #i poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzac$ii, în func$ie de tipul de servicii pe care proprietarul magazinului dore#te s! le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocup! #i de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esen$ial! pentru de$in!torul unui magazin. Mall-ul potrivit se define#te ca fiind un mall cu o re$ea puternica, cu o strategie de marketing bun!, cu un front de prezentare potrivit #i din care s! se poat! accesa direct #i pe mai multe cai magazinul electronic; cu o structur! adecvat! de magazine #i care s! ofere #i servicii, cum ar fi furnizarea de informa$ii curente regionale sau sectoriale. Revenim la exemplul men$ionat, al magazinului pentru po#ete: în cazul în care proprietarul dore#te s!-#i prezinte magazinul în cadrul unui mall, el trebuie s! decid! dac! s! opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat în accesorii. Pentru unele domenii este benefic! participarea în cadrul unui mall al!turi de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cre#terea traficului în mall #i astfel la cre#terea cifrei de afaceri a fiec!rui magazin din structura acestuia. Pe de alt! parte, de$in!torul mall-ului poate ob$ine profit din reclam!, taxe percepute membrilor si / sau taxe asupra tranzac$iilor14. 14 J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999,p87,90 E-COMMERCE
34 2.2.3. Licita$ia electronic!. Licitarea produselor #i obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Acest model poate fi utilizat atât pentru comer$ul electronic B-2-B cat #i pentru cel B-2-C #i, datorit! faptului c! este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat #i în magazinele electronice obi#nuite. Asemeni unui magazin universal electronic, o licita$ie electronic! include de obicei mai mul$i vânz!tori. Operatorul licita$iei elaboreaz! mecanismele pentru plasarea obiectului licita$iei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) #i poate oferi în plus servicii de pl!$i #i de livrare. Produsele vândute prin licita$ia electronic! pot fi produse de ultim! or!, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, sau obiecte de valoare pentru colec$ionarii specializa$i #i includ de la bunuri materiale, metale #i materii prime agricole, la obiecte de art! unicat. Spre exemplu, libr!riile vând prin licita$ii electronice specializate #i deja bine cunoscute, atât edi$ii noi cat #i c!r$i folosite. 2.2.4. Achizi$ia public! electronic! Achizi$ia public! este aplicabil! în cazul în care organisme guvernamentale sau mari organiza$ii lanseaz! apeluri pentru licitarea achizi$ion!rii de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licita$iilor tipice include de la serviciile din construc$ii #i bunurile pentru investi$ii pan! la studii #i alte lucr!ri ample. Achizi$iile publice prin Internet pot include negocierea electronic!, contractarea #i licitarea în colaborare, spre exemplu.
COMER!UL ELECTRONIC
35 Pentru ca acest model s! poat! fi #i la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înfiin$at platforme sau consor$ii în cadrul c!rora vânz!torii ac$ioneaz! împreun! pentru a ob$ine oferte mai avantajoase de la produc!tori. Spre exemplu, industria biroticii este un important utilizator al acestor consor$ii. 2.2.5. Comunitatea virtual! Pe Internet – exact ca #i în realitate, oameni având interese comune se întrunesc în comunit!$i pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri – cum este grupul de discu$ii interactiv (chat) sau lista de coresponden$i (mailing list) – sunt utile atât pentru timpul liber cât #i pentru comunic!rile de afaceri #i sunt denumite "comunit!$i virtuale". Instrumentele men$ionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet #i pentru stimularea ata#amentului emo$ional fa$! de aceasta. Dar, comunic!rile de afaceri se pot face #i prin intermediul unui serviciu contra cost. Canalul de comunicare directa sau video-conferin$ele sunt instrumente atractive care reduc costurile de c!l!torie #i sunt utilizate de firmele mari atât pentru comunic!ri #tiin$ifice cât #i pentru cele comerciale. În func$ie de rolul organizatorului de conferin$! (firma, prestatorul de servicii sau asocia$ia) #i obiectivele pe care #i le propune (marketing, beneficii, etc.), taxele pot fi de participare sau specifice evenimentului, sau s! nu se perceap! taxe deloc. Platformele de colaborare ofer! un set de instrumente #i un mediu de informare pentru colaborarea între întreprinderi, între acestea #i colaboratorii externi #i între exper$i, ac$ionând ca o E-COMMERCE
36 întreprindere virtual! fa$! de lumea exterioara15. În cazul în care platforma nu apar$ine unei anume întreprinderi, operatorul trebuie s! acorde o aten$ie special! statutului de neutralitate, protec$iei datelor #i siguran$ei comunic!rii, pentru a nu permite scurgeri de informa$ii de interes pentru concuren$!. Viteza de transmisie are, de asemenea importan$! major! mai ales în domeniul tehnic. În aceea#i m!sur!, semn!tura digital! devine un instrument indispensabil pentru derularea activit!$ii în general sau pentru domeniul contractual în special. Întreb!ri recapitulative: 1. Care sunt op$iunile de comercializare economic! asupra c!rora î#i concentreaz! aten$ia comercian$ii? 2. Clasifica$i afacerile specifice Internetului. 3. Enumera$i modelele de afaceri specifice Internetului. 4. Caracteriza$i magazinul electronic 5. Da$i exemple de licita$ii electronice. Studiu de caz: Analiza$i modul de func$ionare #i impactul economic al unui magazin electronic. 15 S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comer" electronic. Editura Teora 2001,p. 67
COMER!UL ELECTRONIC
37 Capitolul 3. Sisteme de pl$"i electronice Obiective: – pezentarea no"iunilor generale de pl#"ile electronice – etapele procesului de cump#rare în comer"ul electronic – prezentarea metodelor de plat# din comer"ul electronic Cuvinte cheie:
sistem electronic de pl!$i
Protocol de pl!$i
Cecuri electronice
Pl!$i online
E-cash
brokeri în micro-pl!$i
NetCash
Milicent Rezumat: Capitolul prezint# totalitatea obiectelor care conlucreaz# pentru asigurarea pl#"ii tranzac"iilor ce se efectueaz#. Acest nou tip de comer" a stimulat îns# cererea pentru noi metode adecvate de plat#. În cadrul acestui concept, dezvoltarea unor activit#"i comerciale între participan"i situa"i la mari distante geografice unii de al"ii nu poate fi conceput# f#r# folosirea unor sisteme electronice de pl#"i. E-COMMERCE
38 3.1. Defini!ii, con!inut, etape Un sistem electronic de pl!$i se refer! la totalitatea obiectelor care conlucreaz! pentru asigurarea pl!$ii tranzac$iilor ce se efectueaz!. Sunt implicate, în general, trei entit!$i care interac$ioneaz!: o banca, un cump!r!tor #i un vânz!tor. Sistemul electronic de pl!$i con$ine #i o mul$ime de protocoale care permit cump!r!torului s! fac! pl!$i c!tre vânz!tor. Tranzac$iile reprezint! schimburile de mesaje, sub forma unor protocoale, care se desf!#oar! între entit!$ile care joac! diverse roluri într-un Sistem Electronic de Pl!$i16. Exemple de tranzac$ii: tranzac$ia de identificare a utilizatorilor, tranzac$ia de ob$inere a unui certificat, tranzac$ia de control al accesului, tranzac$ia de înc!rcare, tranzac$ia de depunere, tranzac$ia de retragere, tranzac$ia de plata, tranzac$ia de anulare. Ini$ial, siturile web ale acestor firme con$ineau doar informa$ii de contact, oferte promo$ionale sau chiar cataloage de produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cump!rare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon sau email. Totul era în regul!, doar c! pentru a putea intra în posesia produselor, clientul trebuia s! pl!teasc! contravaloarea produselor comandate iar banii s! parcurg! drumul de la client la comerciant (vânz!tor)17. Plata se f!cea de regul! prin mecanismele clasice, c!tre un cont deschis de comerciant la o banca; presupunea deplasarea 16 Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Ed. Promedia Plus, 1996,p.9,14 17 Florian Mircea Boian Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, 1994,p.69
COMER!UL ELECTRONIC
39 clientului la sediul unei institu$ii cu profil bancar pentru a depune banii #i pentru ini$ia transferul acestora în contul comerciantului. În func$ie de politica adoptat! de comerciant pentru a demara procesul de livrare a produselor c!tre client acesta cerea sau nu, confirmarea efectu!rii pl!$ii prin fax. Fie c! se folosea o re$ea de distribu$ie proprie, fie c! se apela la un serviciu po#tal specializat (po#t! rapid!, DHL, etc.), teoretic aceast! ultim! faz! era cea mai lung!. Am putea spune c! pân! acum, în mare, am creionat modalitatea tradi$ional! în care se desf!#oar! comer$ul la distant! . Una din principalele provoc!ri cu care se confruntau comercian$ii detaili#ti atunci când doresc s! implementeze un sistem de comer$ electronic este furnizarea unui mecanism de plat! comod, perceput ca suficient de sigur #i u#or de integrat într-un sistem de tranzac$ii comerciale online18. Etapele procesului de cump!rare În comer$ul electronic, etapele procesului de cump!rare sunt urm!toarele: 1. Cump!r!torul poate c!uta bunuri #i servicii având mai multe posibilit!$i: – Folose#te un browser pentru a consulta cataloage online din pagina de Web a vânz!torului; – Consult! un catalog suplimentar aflat pe un CDROM; – Consult! un catalog pe hârtie. 18http://www.afaceri.net/Comer$_electronic/Plati_electronice%20.htm E-COMMERCE
40 2. Cump!r!torul alege bunurile pe care dore#te s! le cumpere. 3. Cump!r!torului îi este prezentat! o list! a bunurilor, incluzând pre$ul acestora #i pre$ul total, cu tot cu taxe. Aceast! list! trebuie furnizat! electronic de serverul vânz!torului sau de softul de cump!rare electronic! din calculatorul clientului. Uneori se accept! negocierea pre$ului. 4. Cump!r!torul alege mijloacele de plat!. S! consider!m c! este ales ca mijloc de plat! cartela de credit (cardul). 5. Cump!r!torul trimite vânz!torului o cerere împreun! cu instruc$iunile de plat!. În aceast! specifica$ie, cererea #i instruc$iunile de plat! sunt semnate digital de c!tre cump!r!torii care posed! certificate. 6. Vânz!torul solicit! autoriza$ia de plat! a clientului sau de la institu$ia financiar! a acestuia. 7. Vânz!torul trimite confirmarea cererii. 8. Vânz!torul trimite bunurile sau îndepline#te serviciile solicitate în cerere. 9. Vânz!torul solicit! plata bunurilor #i serviciilor de la institu$ia financiar! a cump!r!torului. Când vânz!torul trimite o cerere de autoriza$ie achizitorului, include instruc$iunile de plat! primite de la cump!r!tor #i rezumatul informa$iilor de comand!. Achizitorul folose#te rezumatul primit de la vânz!tor #i calculeaz! rezumatul instruc$iunilor de plat! pentru a verifica semn!tura dual!19. În prezent, tot mai multe produse de comer$ electronic implementeaz! protocolul SET, ceea ce confer! securitate pl!$ilor Internet cu card, prin mijloace criptografice. 19 Michael J. Cunningham How to Build a Profitable E-Commerce Strategy, Pr Perseus,2001, p.49,57
COMER!UL ELECTRONIC
41 3.2. Metode de plat# Acest nou tip de comer$ a stimulat îns! cererea pentru noi metode adecvate de plat!. În cadrul acestui concept , dezvoltarea unor activit!$i comerciale între participan$i situa$i la mari distante geografice unii de al$ii nu poate fi conceput! f!r! folosirea unor sisteme electronice de pl!$i. Aceste noi mijloace de plat! permit transferarea comod!, sigur! #i foarte rapid! a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea, înlocuirea monedelor #i bancnotelor (actualele forme tradi$ionale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici conduce, pe lâng! reducerea costurilor de emitere #i men$inere în circula$ie a numerarului, #i la o sporire a flexibilit!$ii #i securit!$ii sistemelor de pl!$i20. În domeniul mijloacelor electronice de plata, cercet!rile sun în plin! desf!#urare. Exist! numeroase sisteme în curs de experimentare, altele abia au fost cercetate #i supuse analizei. Este normal ca pruden$a #i securitatea s! fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Sistemele de pl!$i electronice mai cunoscute, pot fi grupate în patru categorii: " sisteme cu carduri bancare, " sisteme online, " micropl!$i " cecuri electronice. 20 Lars Klander, Ghidul securitãtii re"elelor de calculatoare, Educational, Bucuresti 1998, p. 119 E-COMMERCE
42 3.2.1. Sisteme de pl!$i bazate pe carduri bancare Multe cump!r!ri de bunuri #i servicii prin Internet se fac pl!tindu-se cu carduri bancare obi#nuite (Visa, MasterCard etc.). Îns! tranzac$iile cu carduri con$in informa$ii confiden$iale privind cardul #i informa$iile personale ale clien$ilor, informa$ii ce pot fi interceptate în timpul transmisiei prin Internet. F!r! un soft special, orice persoan! care monitorizeaz! traficul pe re$ea poate citi con$inutul acestor date confiden$iale #i le poate folosi ulterior. Este necesar! elaborarea unor standarde specifice sistemelor de pl!$i, care s! permit! coordonarea p!r$ilor legitime implicate în transfer #i folosirea corect! a metodelor de securitate. În 1996, MasterCard #i Visa au convenit s! consolideze standardele lor de pl!$i electronice într-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET î#i propune #apte obiective de securitate în comer$ul electronic21: " S! asigure confiden$ialitatea instruc$iunilor de plat! #i a informa$iilor de cerere care sunt transmise odat! cu informa$iile de plat!. " S! garanteze integritatea tuturor datelor transmise. " S! asigure autentificarea cump!r!torului precum #i faptul c! acesta este utilizatorul legitim al unei m!rci de card. 21 MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996, p23,54
COMER!UL ELECTRONIC
43 " S! asigure autentificarea vânz!torului precum #i faptul c! acesta accept! tranzac$ii cu carduri prin rela$ia sa cu o institu$ie financiar! achizitoare. " S! foloseasc! cele mai bune metode de securitate pentru a proteja p!r$ile antrenate în comer$. " S! fie un protocol care s! nu depind! de mecanismele de securitate ale transportului #i care s! nu împiedice folosirea acestora. " S! faciliteze #i s! încurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft #i cei de re$ea. Aceste cerin$e sunt satisf!cute de urm!toarele caracteristici ale acestei specifica$ii: Confiden!ialitatea informa!iei – Pentru a facilita #i încuraja comer$ul electronic folosind c!r$ile de credit, este necesar! asigurarea de$in!torilor de cartele c! informa$iile de plat! sunt în siguran$!. De aceea, contul cump!r!torului #i informa$iile de plat! trebuie s! fie securizate atunci când traverseaz! re$eaua, împiedicând interceptarea numerelor de cont #i datele de expirare de c!tre persoane neautorizate. Criptarea mesajelor SET asigur! aceast! confiden$ialitate a informa$iei22. Integritatea datelor – Aceast! specifica$ie garanteaz! c! nu se altereaz! con$inutul mesajelor în timpul transmisiei acestora prin re$ea. Informa$iile de plat! trimise de cump!r!tor la vânz!tor con$in informa$ii de cerere, date personale #i instruc$iuni de plat!. Dac! una din aceste informa$ii este modificat!, tranzac$ia nu se va face corect. 22 MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996 , p31,37 E-COMMERCE
44 Protocolul SET folose#te semn!tura digital! pentru integritatea datelor. Autentificarea cump"r"torului – Vânz!torul are nevoie de un mijloc de verificare a clientului s!u, a faptului c! acesta este utilizatorul legitim al unui num!r de cont valid. Un mecanism care face leg!tura dintre posesorul c!r$ii de credit #i un num!r de cont specific va reduce inciden$a fraudei #i, prin urmare, costul total al procesului de plat!. SET utilizeaz! semn!tura digital! #i certificatele cump!r!torului pentru autentificarea acestuia. Autentificarea vânz"torului – Aceasta specifica$ie furnizeaz! un mijloc de asigurare a clientului ca furnizorul are o rela$ie cu o institu$ie financiara, permi$ându-i acestuia s! accepte c!r$ile de credit. SET utilizeaz! semn!tura digital! #i certificatele vânz!torului pentru autentificarea acestuia. Interoperabilitate – Protocolul SET trebuie s! fie aplicabil pe o varietate de platforme hardware #i soft. Orice cump!r!tor trebuie s! poat! s! comunice, cu softul sau, cu orice vânz!tor. Pentru interoperabilitate, SET folose#te formate de mesaje #i protocoale specifice23. 3.2.1.1. CyberCash (achizitionata intre timp de Paypal) Fondat! în august 1994, firma CyberCash Inc. din SUA propune în aprilie 1995 un mecanism sigur de tranzac$ii de plat! cu 23 Idem 22
COMER!UL ELECTRONIC
45 carduri, bazat pe un server propriu #i oferind servicii sigure clien$ilor. Folosirea CyberCash asigur! posibilitatea de trasare #i control imediat al tranzac$iilor. Aceste lucruri fac CyberCash mai pu$in confortabil #i mai costisitor, în special pentru tranzac$iile de plat! cu sume mici. Îns! cifrarea cu chei publice asigur! un nivel înalt de securitate. CyberCash implementeaz! un sistem care realizeaz! protec$ia cardurilor de credit folosite în Internet. Compania – care furnizeaz! soft atât pentru vânz!tori, cât #i pentru cump!r!tori – opereaz! un portal între Internet #i re$elele de autorizare ale principalelor firme ofertante de carduri. Cump!r!torul începe prin a desc!rca softul specific de portofel, cel care accept! criptarea #i prelucrarea tranzac$iilor. La fel ca un portofel fizic care poate con$ine mai multe carduri bancare diferite, portofelul soft al cump!r!torului poate fi folosit de c!tre client pentru a înregistra mai multe carduri, cu care va face ulterior pl!$ile. Un soft similar furnizeaz! servicii la vânz!tor. Atunci când se face o cump!r!tur!, produsul dorit este selectat printr-un browser Web. Serverul vânz!torului trimite portofelului cump!r!torului un mesaj cerere de plat! în clar, semnat criptografic, cerere care descrie cump!rarea #i tipurile de carduri care sunt acceptate pentru plat!. Softul portofel afi#eaz! o fereastr! care permite cump!r!torului s! aprobe achizi$ia #i suma #i s! selecteze cardul cu care se va face plata. Se trimite înapoi vânz!torul un mesaj de plat! ce include o descriere a tranzac$iei criptat! #i semnat! digital de cump!r!tor, precum #i num!rul cardului folosit. Vânz!torul trimite mai departe mesajul de plat! la portalul CyberCash, împreun! cu propria sa descriere a tranzac$iei, criptat! #i semnat! digital. CyberCash decripteaz! #i compar! cele doua mesaje #i verific! cele dou! E-COMMERCE
46 semn!turi. Dac! lucrurile sunt OK, el autorizeaz! cererea vânz!torului trimi$ând un mesaj specific la softul acestuia. Apoi softul vânz!torului confirm! plata portofelului cump!r!torului24. Întrucât informa$iile sunt criptate cu cheia public! a lui CyberCash, cunoscut! de softul ce opereaz! sistemul, vânz!torul nu poate vedea care este num!rul cardului folosit de cump!r!tor, eliminându-se riscul refolosirii acestui card la alte cump!r!turi neautorizate. Recent, firma CyberCash a extins sistemul ini$ial de plat! bazat pe transmisia sigur! a cardurilor cu alte facilit!$i pentru pl!$i cu bani electronici: Secure Cash/Check #i Secure Check, precum #i CyberCoin, folosit pentru valori mici. De asemenea, în strâns! leg!tur! cu CyberCash, la Universitatea California de Sud au fost dezvoltate alte dou! sisteme asem!n!toare: NetCash, pentru pl!$i cu sume mici, bazate pe bani electronici #i NetCheque, un sistem bazat pe cecuri electronice. 3.2.2. Sistem online de plat! cu moned! electronic! 3.2.2.1. NetCash 24 Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., Net Present Value of Information Security: Part I, UCSF , 2001, p.117,124
COMER!UL ELECTRONIC
47 NetCash reprezint! un alt exemplu de sistem electronic de pl!$i de tip online. A fost elaborat la Information Science Institute de la University of Southern California. Cu toate c! sistemul nu asigur! anonimitatea total! a pl!$ilor ca eCash (banii pot fi identifica$i), NetCash ofer! alte mijloace prin care s! se asigure pl!$ilor un anumit grad de anonimiatate. Sistemul se bazeaz! pe mai multe servere de monede distribuite, la care se poate face schimbul unor cecuri electronice (inclusiv NetCheque) în moned! electronic!. Sistemul NetCash const! în urmatoarele entit!$i: – cump!r!tori, – vânz!tori, – servere de moned! (SM). O organiza$ie care dore#te s! administreze un server de moned! va trebui s! ob$in! o aprobare de la o autoritate central! de certificare. Serverul de moned! va genera o pereche de chei, public! #i privat!. Cheia public! este apoi certificat! prin semn!tura autorit!$ii centrale de certificare. Acest certificat con$ine un identificator, numele serverului de moned!, cheia public! a serverului de moned!, datele de eliberare #i expirare, toate semnate de autoritatea central!: Monedele electronice eliberate de serverul SM constau în urm!toarele: – Nume-SM; – Adresa re$ea a SM; – Data-expirarii; – Num!rul de serie; – Valoarea. Banii sunt apoi semna$i cu cheia privat! a serverului SM E-COMMERCE
48 Tranzac$ia de cump!rare folosind NetCash se face în 4 pa#i25: 1. Cump!r!torul trimite monedele electronice în cadrul mesajului de plat! 2. Vânz!torul trebuie s! verifice validitate monedelor electronice primite. Pentru aceasta, le va trimite SM pentru a le schimba cu alte monede electronice sau cu un cec. 3. Serverul SM verific! faptul c! banii sunt valizi, consultând baza sa de date. 4. Primind noii bani (sau cecul), vânz!torul se convinge c! a fost corect pl!tit de cump!r!tor. Acum el va returna acestuia o confirmare. Unul din cele mai importante avantaje ale folosirii NetCash este sistemul de securitate. Securitatea este asigurat! de protocoalele sale criptografice. Îns! spre deosebire de eCash, sistemul NetCash nu este complet anonim.
25 Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies. Information technology for sustainable development”, Oxford University Press, New York, 1998.
COMER!UL ELECTRONIC
49 3.2.2.2. (E-Cash) ECash reprezint! un sistem de pl!$i complet anonim, ce folose#te conturi numerice în b!nci. Tranzac$iile se desf!#oar! între cump!r!tor #i vânz!tor, care trebuie s! aib! conturi la aceea#i banc!. Cump!r!torii trebuie s! în#tiin$eze banca cu privire la faptul c! doresc s! transfere bani din conturile lor obi#nuite în a#a numitul cont eCash Mint. În orice moment, cump!r!torul poate interac$iona de la distan$!, prin calculatorul sau, cu contul Mint #i, folosind un client soft, poate retrage de aici fonduri pe discul calculatorului s!u. Ca urmare, discul cump!r!torului devine un veritabil "portofel electronic". Apoi, se pot executa pl!$i între persoane individuale sau c!tre firme, prin intermediul acestor eCash. ECash reprezint! un exemplu de sistem electronic de pl!$i, care folose#te po#ta electronic! sau Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. A fost dezvoltat de c!tre firma DigiCash Co. din Olanda, firma fondat! de c!tre celebrul cercet!tor al sistemelor criptografice, David Chaum. Prima demonstra$ie a sistemului a fost f!cut! în 1994 la prima Conferin$a WWW, printr-o leg!tur! Web între Geneva #i Amsterdam. Ulterior a fost implementat! de b!nci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri), Finlanda #i alte $!ri. Este prima solu$ie totalmente soft pentru pl!$ile electronice. Principiul func!ion"rii ECash – ECash are un caracter privat: de#i banca $ine o eviden$! a fiec!rei retrageri eCash #i a E-COMMERCE
50 fiec!rui depozit Mint, este imposibil ca banca s! stabileasc! utilizarea ulterioar! a lui eCash. Pe lâng! anonimitatea pl!$ilor, eCash asigur! #i ne-repudierea, adic! acea proprietate care permite rezolvarea oric!ror dispute între cump!r!tor #i vânz!tor privind recunoa#terea pl!$ilor. De asemenea, prin verificare în baz! de date a b!ncii, este împiedicat! orice dubl! cheltuire a eCash-ului. La fel ca #i banii reali (bancnote, monede), banii electronici eCash pot fi retra#i din conturi sau depozita$i, pentru a fi tranzac$iona$i. De asemenea, la fel ca în cazul banilor fizici, o persoan! poate transfera posesia unui cont eCash unei alte persoane. Îns!, spre deosebire de banii conven$ionali, atunci când un client pl!te#te unui alt client, banca electronic! joac! un rol aparent modest, dar esen$ial. ECash reprezint! o solu$ie de pl!$i soft online, care const! în interac$iunile dintre 3 entit!$i: " banca, care emite monede, valideaz! monedele existente #i schimb! monede reale pentru eCash; " cump!r!torii, care au cont în banc!, din care pot înc!rca monede eCash sau în care pot depune monede eCash; " vânz!torii, care accept! monede ECash în schimbul unor bunuri sau servicii. Când banca recep$ioneaz! mesajul, ea verific! semn!tura. Apoi suma retras! poate fi debitat! din contul clientului care a semnat cererea.
COMER!UL ELECTRONIC
51 3.2.3. Sisteme de micro-pl!$i Exist! deja, a#a cum s-a v!zut pân! acum, un num!r de protocoale de plat! în comer$ul electronic destinate unor tranzac$ii de 5 USD, 10 USD #i mai mult. Costul per tranzac$ie este, de obicei, de câtiva cen$i plus un procent din suma vehiculat!. Atunci când aceste costuri sunt aplicate la tranzac$ii cu valori mici (50 de cen$i sau mai pu$in), costul devine semnificativ în pre$ul total al tranzac$iei. Ca urmare, pentru a ob$ine efectiv un pre$ minim pentru anumite bunuri #i servicii "ieftine" ce urmeaz! a fi cump!rate, vor trebui utilizate noi protocoale. Exist! o serie de servicii online, care promoveaz! ziare, magazine, referin$e de munc! #i altele, toate având articole individuale care sunt ieftine dac! sunt vândute separat. Avantajul de a cump!ra articole individuale ieftine poate face aceste servicii mai atractive utilizatorilor ocazionali ai Internet-ului. Un utilizator care nu agreeaz! ideea de a deschide un cont de zece dolari cu un editor de publica$ii necunoscut, poate fi dispus s! cheltuiasc! câ$iva cen$i pentru a cump!ra un articol interesant la prima vedere26. O aplica$ie "ieftina" frecvent! o reprezint! plata vizit!rii siturilor în Internet. Sub form! de concept #i proiecte experimentale, micro-pl!$ile se adreseaz! nevoii existen$ei unei scheme simple, ieftine, care s! poat! suporta economic pl!$i foarte mici, câ$iva dolari, cen$i #i 26 Debra Cameron Electronic Commerce – The New Business Platform for the Internet – Computer Technology Research Corp., 1997, p.90,98 E-COMMERCE
52 chiar frac$iuni de cen$i. Din aceast! categorie de sisteme fac parte urm!toarele modalit!$i electronice de pl!$i: MilliCent, CyberCoin 3.2.3.1. MilliCent MilliCent este un protocol simplu #i sigur pentru comer$ul electronic în Internet. A fost creat pentru a accepta tranzac$ii comerciale în care sunt implicate costuri mai mici de un cent. Este un protocol bazat pe o validare descentralizat! a banilor electronici pe serverele vânz!torilor, f!r! comunica$ii adi$ionale, cript!ri scumpe sau proces!ri separate. Moneda folosit! de aceast! modalitate de plat! se mai nume#te #i "scrip" MilliCent reduce costurile pe mai multe cai: ! Costul comunica$iei este redus prin verificarea local! a "scrip-ului", pe situl vânz!torului; se elimin! astfel costurile comunica$iilor (care sunt absente), costurile pentru aparatura informatic! ce ar da o putere de calcul suficient! pentru o derulare normal! a unui num!r mare de tranzac$ii; de asemenea, nu este nevoie de servere centralizatoare, de protocoale scumpe etc. ! Costurile criptografice sunt reduse deoarece nu este necesar! o schem! criptografic! puternic! #i scump! la valorile foarte mici care sunt tranzac$ionate. ! Costurile conturilor sunt reduse prin utilizarea broker-ilor care mânuiesc conturile #i facturile. Clien$ii stabilesc conturi cu un broker; broker-ul stabile#te propriul sau cont cu vânz!torul. Aceast! separare reduce num!rul total de conturi prin eliminarea tuturor combina$iilor client-vânz!tor.
COMER!UL ELECTRONIC
53 Modelul de securitate #i încredere – Modelul de securitate pentru MilliCent este bazat pe presupunerea c! moned! "scrip" este folosit! pentru pl!$i mici27. Oamenii obi#nui$i #i cei de afaceri trateaz! monedele diferit, în func$ie de valoarea lor; la fel se întâmpl! #i în cazul facturilor, când facturile mici sunt tratate diferit de facturile mari. Ca #i atunci când un om cump!r! un suc de la un automat #i nu are nevoie de o chitan$!, el nu are nevoie de chitan$! nici atunci când cump!r! un articol utilizând scrip-ul . Dac! o persoan! nu dore#te s! pl!teasc! pentru ceva, renun$! #i va primi înapoi suma implicat!. Dac! aceast! sum! (moneda) se va pierde, persoana respectiv! nu va fi foarte sup!rat!. Se presupune c! un utilizator va avea, la un moment dat, doar câ$iva dolari sub form! de scrip. De aici rezult! c! nu este rentabil s! se fure un scrip. Modelul de încredere MilliCent se bazeaz! pe o rela$ie asimetric! de încredere compus! din trei entit!$i – clientul, broker-ul #i vânz!torul. Broker-ii sunt presupu#i ca fiind mult mai de încredere decât vânz!torii, #i în final, clien$ii. Se tinde ca broker-ii s! fie institu$ii financiare redutabile, mari #i bine cunoscute, (cum ar fi Visa, MasterCard, sau b!ncile) sau un mare furnizor de servicii Internet sau servicii online (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau AOL). Se a#teapt! s! fie mul$i vânz!tori, acoperind un spectru larg de activit!$i #i, de asemenea, un num!r mare de clien$i, iar rela$iile de încredere s! fie la fel ca #i în lumea real!. 27 Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene Pietrosanu, Securitatea comer"ului electronic , 2001, p.83 E-COMMERCE
54 Trei factori fac frauda broker-ilor în micro-pl!$i s! fie nerentabil!28: % programele client #i vânz!tor pot s! analizeze în mod independent men$inerea balan$ei contului, deci orice fraud! a broker-ului poate fi detectat!; % clien$ii nu de$in, la un moment de timp, multe scripuri – deci broker-ul va trebui s! comit! mai multe tranzac$ii frauduloase pentru a ob$ine vreun câ#tig, iar acest lucru îl face mai u#or de depistat; % reputa$ia broker-ilor este important! pentru atragerea clien$ilor, iar un broker poate s! piard! rapid aceast! reputa$ie dac! exist! probleme în tranzac$iile clien$ilor s!i. Faptul de a avea mul$i clien$i activi este mult mai valoros pentru un broker decât furtul de scrip din conturi. Frauda vânz!torului const! în nelivrarea bunului sau serviciului pentru o tranzac$ie valid!. Dac! acest lucru se întâmpla, clientul se va plânge broker-ului sau, iar broker-ul va renun$a la un vânz!tor care a cauzat mai multe plângeri. Acest act înseamn! un mecanism coercitiv, deoarece vânz!torii au nevoie de broker-i pentru a li se facilita desf!#urarea afacerilor cu MilliCent. Ca urmare, protocolul MilliCent este înt!rit pentru a preveni frauda clien$ilor (falsificarea #i dubla cheltuire) #i promoveaz! detec$ia indirect! a fraudelor broker-ilor #i vânz!torilor. Securitatea tranzac$iilor MilliCent cuprinde urm!toarele aspecte: 28 University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by Improving the Security of Information Infrastructures and Combating Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute for Law and Informatics, March 2001,p.64,71
COMER!UL ELECTRONIC
55 & Toate tranzac$iile sunt protejate: fiecare tranzac$ie cere ca clientul s! #tie parola asociat! scrip-ului. Protocolul nu va trimite niciodat! o parol! în clar, deci este eliminat riscul ca cineva, s! poat! s! ob$in! prin fraud! ceva util. Nici o unitate de scrip nu poate fi reutilizat!. Fiecare cerere este semnat! cu o parola, deci nu exist! nici o cale pentru a intercepta #i a reutiliza un scrip. & Tranzac$iile cu valoare mic! limiteaz! valoarea fraudelor: tranzac$iile mici cer o securitate ieftin!; nu este rentabil! folosirea unor resurse scumpe pentru a fura aceste scrip-uri ieftine. În plus, folosirea ilegal! a scrip-ului în mai multe ac$iuni ilegale, pentru a strânge mai mul$i bani, face mult mai probabil! depistarea ho$ului. Frauda este detectabil! #i eventual localizabil!: detectarea se face atunci când clientul nu ob$ine bunul dorit sau atunci când balan$a returnat! c!tre client nu este corect!. Dac! un client tri#eaz!, atunci vânz!torul pierde doar costul scrip-ul fals detectabil. Dac! vânz!torul tri#eaz!, clientul va raporta problema broker-ului. Atunci când broker-ul prime#te plângeri de la mai mul$i clien$i împotriva unui vânz!tor, poate localiza cine provoac! frauda #i va anula toate în$elegerile cu respectivul vânz!tor. Dac! broker-ul tri#eaz!, vânz!torul va primi scrip fals de la mai mul$i clien$i, to$i având leg!tur! cu un singur broker, fiindui astfel u#or s! identifice broker-ul #i s! raporteze frauda. Interac$iunea dintre Client, Broker #i Vânz!tor (pa#ii pentru o sesiune complet! MilliCent, incluzând cump!rarea de c!tre broker a scrip-ului vânz!torului). ' Pasul ini$ial se petrece doar o sigur! dat! pe sesiune. Clientul face o conexiune sigur! cu broker-ul pentru a ob$ine E-COMMERCE
56 un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker, ob$inând scrip-ul "broker ini$ial" #i secretul asociat. ' Al doilea pas se petrece de fiecare dat! când clientul nu mai are scrip pentru un vânz!tor. El contacteaz! broker-ul, folosind scrip-ul broker-ului pe care îl de$ine din pasul 1, cerând s! cumpere un scrip vânz!tor. ' Al treilea pas apare doar dac! broker-ul trebuie s! contacteze vânz!torul pentru a cump!ra scrip. Dac! broker-ul nu are deja scrip de la vânz!tor, îl cump!r!. Va cere un scrip de la vânz!tor iar acesta i-l va returna împreun! cu secretul asociat. ' În al patrulea pas broker-ul furnizeaz! scrip-ul vânz!torului c!tre client. ' În al cincilea pas clientul, utilizând scrip-ul, face o cump!r!tur! de la vânz!tor. Acesta returneaz! restul (în scrip-ul vânz!torului) clientului. Într-o tranzac$ie tipic! MilliCent, atunci când clientul are deja scrip-ul vânz!torului, îl utilizeaz! direct pentru a face o cump!r!tur! Aici nu mai exist! vreun mesaj suplimentar sau interac$iune cu broker-ul. 3.2.3.2. CyberCoin Sistemul de micro-pl!$i CyberCoin poate realiza în Internet pl!$i de la sume mici de câ$iva cen$i, pân! la 10 $, acoperind astfel o zon! în care sistemul ce utilizeaz! c!r$ile de credit nu este economic. Vânz!torii de pe Web ce vând servicii #i produse la pre$uri foarte mici #i doresc s! livreze imediat respectiva marf!, au nevoie de o
COMER!UL ELECTRONIC
57 metod! de plat! diferit! de cartelele cu microprocesor, dar asem!n!tore cu plata cash ce se efectueaz! #i în magazine. Serviciul CyberCoin de la CyberCash a fost lansat în septembrie 1996, ca un prim sistem de micro-pl!$i în Internet. Consumatorii pot folosi conturile existente deja în b!nci pentru a transfera valori în softul portofel electronic propriu. Alt! posibilitate este de a înc!rca fonduri direct de pe o carte de credit, printr-o tranzac$ie obi#nuit! cu astfel de mijloace. În ambele cazuri, banii reali r!mân în custodia b!ncilor. Odat! portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate începe s! efectueze micro-pl!$i pe siteuri Web ce sunt înregistrate de CyberCash #i de$in un program numit CashRegister. Acest soft suport!, de asemenea, #i pl!$i cu c!r$i de credit (VISA, MasterCard, American Express #i Discover) #i cecuri electronice PayNow. Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoin lucreaz! asem!n!tor cu un browser de Internet. Comerciantul prezint! în pagina sa HTML o adres! de plat! (payment URL), împreun! cu pre$ul afi#at. Utilizatorului nu-i r!mâne decât s! selecteze adresa URL respectiv! pentru a achizi$iona bunul sau serviciul ales29. Serviciul CyberCoin este implementat utilizând un concept cunoscut sub numele de sesiune CyberCoin. O sesiune îndepline#te o singur! func$ie primar!: ini$ierea unui sub-cont tranzitoriu, sub contul portofelului, pentru fiecare sum! care este cheltuit! sau colectat!. O sesiune poate sem!na cu un carnet de cecuri ce con$ine mai multe cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat doar o singur! dat!. Sesiunea se termin! atunci când s-au consumat toate cecurile sau acestea au expirat. Un cec poate fi folosit doar pentru o singur! plat! sau depozitare. 29 M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications, Ed. Springer, 2001.p.121,130 E-COMMERCE
58 Pe timpul rul!rii unei sesiuni, protocolul CyberCoin realizeaz! o vitez! de procesare optim! #i un cost redus 3.2.4. Pl!$i prin cecuri electronice Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui FSTC -Financial Services Technology Consortium. FSTC cuprinde aproape 100 de membri, incluzând majoritatea marilor b!nci, furnizorii tehnologiei pentru industria financiar!, universit!$i #i laboratoare de cercetare. Partea tehnic! a realiz!rii proiectului cecului electronic a fost realizat! într-un num!r de faze: generarea conceptelor originale, realizarea cercet!rilor preliminare, construirea #i demonstrarea unui prototip, formularea specifica$iilor pentru un sistem pilot #i implementarea acestui sistem. În prezent, cecurile electronice încep s! fie utilizate într-un program pilot cu Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care pl!te#te furnizorii Departamentului de Ap!rare30. Cecurile electronice sunt create pentru a realiza pl!$i #i alte func$ii financiare ale cecurilor pe hârtie, prin utilizarea semn!turilor digitale #i a mesajelor criptate, pe suportul re$elei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea #i nerepudierea propriet!$ii, toate condi$ii suficiente pentru a preveni frauda din partea b!ncilor sau a clien$ilor lor. Un cec este un document pe hârtie, semnat, care autorizeaz! banca s! pl!teasc! o sum! de bani din contul celui ce a semnat cecul, dup! o 30 http://www.itl.nist.gov/lab/bulletns.htm
COMER!UL ELECTRONIC
59 dat! specificat!. Cecurile pe hârtie sunt cele mai utilizate instrumente de plat! (dup! folosirea banilor cash) în majoritatea statelor occidentale. Acestea au avantajul c! pl!titorul #i cel care încaseaz! suma pot fi persoane individuale, mici afaceri#ti, b!nci, corpora$ii, guverne sau orice alt tip de organiza$ii. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la pl!titor la încasator. Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea c! documentele electronice pot substitui hârtia, iar semn!turile digitale cu chei publice pot substitui semn!turile olografe. Prin urmare, e-cecurile pot înlocui cecurile pe hârtie, f!r! a fi nevoie s! se creeze un nou instrument, înl!turându-se astfel problemele de legalitate, reglementare #i practic! comercial! ce pot fi provocate de schimbarea #i impunerea unui instrument de plat! nou. Pentru protejarea împotriva furtului #i folosirii abuzive a cecului electronic, este utilizat un smart-card. Utilizarea hardului criptografic al cardului ofer! semn!turii mai mult! confiden$ialitate. Astfel, cheia privat! pentru semnarea cecurilor nu este niciodat! transferat! c!tre computerul semnatarului, deci nu este niciodat! expus! furtului din respectivul computer conectat în re$ea. Procesorul smart-cardului numeroteaz! automat fiecare cec electronic, atunci când îl semneaz!, în ordine, pentru a se asigura unicitatea cecurilor electronice #i p!streaz! o istorie a cecurilor pentru a fi consultat! în cazul unei dispute. Smart-cardul este protejat prin introducerea unui cod PIN, cunoscut numai de posesorul cardului. Semnarea criptografic! este suficient! în sistemul cu cecuri electronice ca m!sur! de securitate împotriva fraudelor prin falsific!ri de mesaje31. În afar! de acestea, sistemul cu cecuri electronice #i nivelul aplica$iei criptografice pot fi exportate #i utilizate 31 Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , November-December 2000 E-COMMERCE
60 interna$ional. Atunci când este nevoie de confiden$ialitate între oricare dou! p!r$i, criptarea poate fi folosit! la nivelul datelor transmise. Tranzac$ia de afaceri începe cu trimiterea de c!tre încasator a unei facturi c!tre pl!titor. Atunci când sose#te momentul pentru plata unei facturi, informa$iile referitoare la aceast! factur! sunt trimise de la sistemul încasatorului, iar aceste date sunt utilizate pentru a crea un cec. Acest cec electronic va include informa$ii din cecurile obi#nuite (cum ar fi numele încasatorului, suma #i data). Pentru a semna e-cecul, pl!titorul introduce codul PIN pentru a debloca smart-cardul ce de$ine "carnetul de cecuri". Formatul facturii nu este fix, putând fi flexibil, cu condi$ia de a respecta lungimea, forma #i datele ce trebuie con$inute. Cecul electronic semnat #i factura sunt transmise c!tre încasator (pl!tit) prin e-mail sau printr-o tranzac$ie Web. Încasatorul verific! semn!tura pl!titorului din cecul electronic #i factura, separ! informa$iile facturii #i pune suma pl!tit! în contul de primire. Încasatorul introduce codul sau PIN pentru deblocarea smart-cardului sau, utilizeaz! acest "carnet electronic de cecuri" pentru a aproba cecul electronic #i semneaz! un depozit electronic pentru a încasa suma din cecul electronic. Cecul aprobat (semnat de încasator) este dat mai departe b!ncii încasatorului pentru depozitare. Ambele b!nci, cea a pl!titorului #i cea a încasatorului, între care se realizeaz! de fapt tranzac$ia real! a sumelor, verific! toate semn!turile #i aprob!rile din cecul electronic, utilizând dou! nivele de certificate. Banca pl!titorului verific! dac! cecul electronic transmis nu este duplicat, dac! certificatul încasatorului #i contul sunt în prezent valide, dup! care depoziteaz! cecul electronic în contul de
COMER!UL ELECTRONIC
61 stocare a cererilor pl!titorului. În final, pl!titorul prime#te un articol care descrie întreaga tranzac$ie. Atunci când este creat un cec electronic, în el este scris un set minim de informa$ii #i cecul este semnat. Odat! cu vehicularea cecului electronic, alte informa$ii #i alte semn!turi sunt ad!ugate atunci când acesta este transmis între p!r$i. De exemplu, cecul electronic trebuie s! fie : " creat de pl!titor, " co-semnat de co-pl!titor, " certificat de banca, " aprobat de încasator (pl!tit), " co-aprobat de co-încasator, " depozitat " pl!tit. Unele din informa$iile adi$ionale, cum ar fi certificatele #i aprob!rile, sunt p!r$i permanente ale e-cecului #i r!mân intacte pân! în momentul return!rii la pl!titor. Alte informa$ii, cum ar fi timpul de întârziere, pot fi asociate cecului electronic pentru o perioad! a existentei sale #i vor fi înl!turate #i procesate separat. O semn!tur! olografa este influen$at! de mi#carea mu#chilor mâinii #i de particularit!$ile biometrice ale semnatarului. Acestea fac foarte dificil pentru un falsificator s! realizeze o semn!tur! fals! perfect!, chiar dac! falsificatorul dispune de un exemplu al semn!turii. În opozi$ie, o falsificare perfect! a semn!turii criptografice poate fi f!cut! de c!tre orice persoan! care de$ine cheia privat! a semnatarului de drept. Este foarte greu s! stabile#ti, dispunând de o cheie publica, dac! un e-cec este autentic sau E-COMMERCE
62 falsificat. Smart-cardurile ce con$in carnete de cecuri electronice sau alte dispozitive hard criptografice sunt utilizate tocmai pentru a ajuta la asigurarea c! o cheie privat! este protejat! cât mai bine #i în consecin$!, semn!turile se realizeaz! doar de c!tre semnatarii legitimi32. Aceste dispozitive hard standardizeaz! #i simplific! generarea cheilor, distribu$ia #i utilizarea lor, deci se poate stabili un înalt nivel de încredere. Unele dintre opera$ii, cum ar fi ini$ializarea cardului #i autoritatea de certificare a b!ncii, pot fi îndeplinite de alte firme, ce ac$ioneaz! ca agen$i ai b!ncii. Serverele b!ncilor – Serverele de cecuri electronice din b!nci sunt utilizate pentru recep$ionarea cecurilor electronice de la clien$i prin e-mail, procesarea cecurilor primite #i realizarea unei interfe$e cu sistemul de men$inere a înregistr!rilor despre conturile cec – DDA. Func$iile executate în mod tipic de un server de cecuri electronice dintr-o banc!, sunt urm!toarele. Acest server prime#te de la încasatori e-mail-uri care con$in cecuri electronice aprobate #i depozite. Cecurile electronice sunt procesate #i re$inute în baza de date, pân! când sunt pl!tite cu bani cash (clearingul). Acest gen de cecurile r!mân pe server #i depozitele sunt trimise la sistemul DDA pentru procesare. Cecurile problematice sunt returnate c!tre o sta$ie special!, pentru o analiz! manual! #i interven$ii. 32 Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications, BookNews, Inc.,1998, p.25
COMER!UL ELECTRONIC
63 3.3 Sisteme de pl#ti în România Din punctul de vedere al modalit!$ilor moderne de plat! $ara noastr! le-a introdus recent, fiind înc! în faza de implementare a acestora. În România, existau în prim!vara anului 1997, doar 900 de c!r$i de credit33, dar deschiderea promo$ional! a primului magazin virtual, CyberShop, de c!tre Raffles Computers, a însemnat #i prima tentativ! îndr!znea$! de promovare a ideii de comer$ electronic, care nu trebuie s! ne g!seasc! nepreg!ti$i, cum s-a întâmplat cu multe altele dup! decembrie 198934. Vinton Cerf, vicepre#edinte pentru arhitecturi de date la MCI Communications, dar #i în calitatea sa de "vicepre#edinte pentru strategia Internet", estima pentru anul 2002 o prognoz! de 180 milioane de oameni35, care se vor conecta la re$elele de comunica$ii globale. Astfel, devine destul de evident pentru mult! lume apari$ia mai multor categorii de re$ele Internet: de cercetare, strict profesionala, bancar! dar #i cea rezervat! marelui public. Dar problema confiden$ialit!$ii informa$iei este #i va fi vital!, presupunând reguli de asigurare a accesului, gestionarii #i transferului informa$iei, permi$ând comunica$ii sigure chiar dac! se utilizeaz! un mediu nesigur cum este considerat! re$eaua Internet. Epoca de pionierat a Internetului s-a încheiat chiar #i în România, iar în prezent asist!m la începutul unui nou gen de afacere, la scar! global!. Afacerile online, comer$ul electronic sau magazinele 33 www.bancpost.ro 34 www.domino.kappa.ro 35 Bucur C. Comer" electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000, p.62 E-COMMERCE
64 electronice au devenit deja o obi#nuin$! atât în lume, cat #i în România. Astfel, potrivit unui raport al Forester Research, vânz!rile online au crescut de la 300 de milioane de dolari în 1995 la peste sase miliarde în 2000 #i se a#teapt! s! dep!#easc! cifra de 50 de miliarde de dolari în 2002. Din p!cate, România nu se poate l!uda cu asemenea performante, piedica cea mai mare reprezentând-o plata cump!r!turilor, care nu poate fi f!cut! online. Motivul este num!rul mic de c!r$i de credit utilizate la noi în tar!. De#i site-urile de licita$ii online autohtone sunt practic la început, românii sunt deschi#i în ceea ce prive#te acest mod de achizi$ionare, dovad! fiind num!rul mare de utilizatori care acceseaz! respectivele site-uri. Ca o medie a ultimelor luni, se înregistreaz! lunar circa 8000 de licita$ii noi. Dintre acestea î#i g!sesc cump!r!tori circa 25-30%, deci un num!r de aproximativ 2000. Se a#teapt! îns! pe o cre#tere substan$ial! în urm!toarea perioada, datorat! atât sezonului propice petrecerii unui timp mai mare online, dar mai ales unui efort sus$inut de promovare a serviciului oferit de noi. Valoarea total! a produselor aflate în tranzac$ionare dep!#e#te în orice moment suma de 5 milioane de dolari, iar pân! în prezent valoarea tranzac$iilor derulate prin Okazii.ro, unul dintre site-urile care practic! acest gen de tranzac$ii, dep!#e#te suma de 2.500.000 de dolari. Spre deosebire de alte state, unde utilizatorii de Internet dep!#esc 70% din totalul popula$iei #i utilizatorii de carduri la fel, în România situa$ia nu este aceea#i. Numai 12% dintre români se pot l!uda c! sunt posesorii unui card #i tot atâ$ia c! au acces la Internet. Pl!$ile online sunt considerate, deci, o prioritate numai pentru o mic! categorie de persoane.
COMER!UL ELECTRONIC
65
12%88%0%50%100% anul 2002Procentul popula!iei care utilizeaz" Internetul in RomaniaNeutilizatori aiInternetuluiUtilizatori aiInternetuluiFig. 5 36 Plata produselor prin card este îngreunat! în România de refuzul agen$ilor economici de a-#i instala în magazine sisteme corespunz!toare acestor tranzac$ii. Principalul motiv pentru care proprietarii de magazine nu accept! sistemul pl!$ilor prin card este c! o mare parte din banii lichizi nu se înregistreaz! pe facturi, astfel refuzul marilor comercian$i de a-#i instala aceste aparate nu se poate justifica decât prin faptul c!, o dat! cu plata prin card a produselor, veniturile nu mai pot fi transferate în economia subteran!. În momentul în care un mare comerciant refuz! s! introduc! plata prin card, cre#te suspiciunea asupra activit!$ii sale, fiind b!nuit de evaziune fiscal!. Ministrul Comunica$iilor a anun$at c! exist! în discu$ie la Ministerul Finan$elor un proiect de ordonan$! care prevede obligativitatea introducerii cardului la comercian$ii care dep!#esc o anumit! cifr! de afaceri anual!. Potrivit noilor reglement!ri, emiten$ii de moned! electronic! vor fi numai institu$iile de credit, iar cardurile trebuie s! fie recunoscute #i de alte institu$ii decât cea emitent!. 36 http://www.tnsofres.com (Taylor Nelson Sofres is one of the world's leading market information groups providing continuous and custom research and market analysis în over 50 countries) E-COMMERCE
66 Potrivit datelor BNR, la sfâr#itul anului trecut, în România au fost înregistra$i 7000 de agen$i economici utilizatori de POS-uri, în timp ce $!ri ca Polonia sau Ungaria au 70.000 de utilizatori. În ceea ce prive#te valoarea tranzac$iilor situa$ia este reflectat! de propor$ia de utilizare a bancomatelor în compara$ie cu POS-urile: 94% (bancomate), fa$! de 6% (POS). Propor$ia nu se p!streaz!, îns!, în ceea ce prive#te num!rul lor: 1400 de bancomate, fa$! de 2600 de POS-uri. În 2001, în România au fost înregistrate 2.300.000 de carduri. Pia$a cardurilor ar trebui s! ajung! la 8 milioane, iar România va trebui s! aib!, în urm!torii trei-patru ani, în jur de 6000 de automate bancare (ATM) #i peste 60.000 de comercian$i care s! accepte plata prin card, pentru a ajunge la nivelul statelor occidentale. În prezent, pe pia$a româneasc! sunt aproximativ 1700 de bancomate operabile, iar num!rul comercian$ilor care accept! carduri la plat! este de aproximativ 7000. Poten$ialul pie$ei române#ti este de 7-8 milioane de utilizatori de carduri37.Dac! pân! la urm! Guvernul se va implica, prin emiterea de legi sau alte acte legislative, pentru a stimula utilizarea cardului bancar aceast! cifr! se va atinge f!r! probleme în urm!torii câ$iva ani. În prezent, în România exist! peste 2.300.000 de carduri #i 15 b!nci emitente. Exist! un proiect de lege, aflat spre aprobare la Ministerul Finan$elor prin care se stabile#te obligativitatea agen$ilor economici de a accepta plata prin card. M!sura va fi aplicat! companiilor care îndeplinesc anumite condi$ii – de exemplu, un anumit nivel al cifrei de afaceri. Exist! îns! #i alte modalit!$i de transfer electronic al banilor în/din str!in!tate. Folosirea unor servicii precum Money Gram sau 37 http://www.bnro.ro/Ro/Pubs/SC/2002sc021ro.pdf
COMER!UL ELECTRONIC
67 Western Union va permite încasarea banilor de la extern în mai pu$in de 15 minute. Serviciul Money Gram este oferit de doua b!nci: Grupul BCR #i Banca Comerciala "Ion Tiriac", iar comisioanele se prezint! dup! cum urmeaz!38: Suma transferata (USD) Comision (USD) 0-400 20 400,01-600 30 600,01-800 40 800,01-1.000 50 1.000,01-1.200 60 1.200,01-1.800 80 1.800,01-2.500 120 2.500,01-5.000 150 5.000,01-7.500 250 7.500,01-10.000 300 Nota: Comisionul se pl!te#te numai de c!tre expeditor. Serviciul Western Union este oferit de BRD, Banc Post, Banca Româneasc!, West Bank #i Posta Român!. Îns! pentru fiecare în parte sunt particularit!$i. Astfel, în cazul BRD #i Posta Român!, clien$ii pot doar s! primeasc! bani din str!in!tate (comisionul fiind suportat de expeditor). La Banca Romaneasca #i Banc Post, exist! posibilitatea #i de a trimite bani în str!in!tate. Pentru Banc Post, 38Sursa :Banca Comercial! Român! E-COMMERCE
68 suma maxim! de trimis este de 5.000 USD iar cea maxim! de primit este de 10.000 USD. Comisioanele practicate sunt acelea#i pentru to$i agen$ii din România #i se prezint! astfel: Suma transferat! (USD) Comision (USD) 0,0-50 13 50,01-100 14 100,01-200 21 200,01-300 27 300,01-400 32 400,01-500 37 500,01-750 42 750,01-1.000 47 1.000,01-1.250 55 1.250,01-1.500 60 1.500,01-1.750 70 1.750,01-2.000 80 2.000,01-2.500 100 2.500,01-3.000 120 3.000,01-3.500 140 3.500,01-4.000 160 4.000,01-4.500 180 4.500,01-5.000 200 Sursa: Banc Post #i Po#ta Român!
COMER!UL ELECTRONIC
69 Din 18 iulie plafonul maxim pentru transferurile Western Union, prin intermediul Po#tei Romane, a fost majorat la 10.000 USD. Alte dou! servicii oferite de Po#ta Roman! sunt respectiv "Eurogiro" #i serviciul de mandate interna$ionale . În primul caz exist! posibilitatea primirii banilor din str!in!tate – tot pe cale electronic! – îns! nu sunt semnate conven$ii decât cu administra$iile po#tale din Japonia #i Elve$ia în acest sens. Cel de-al doilea serviciu este într-adev!r mai ieftin dar presupune transferul banilor prin mandat po#tal, ceea ce înseamn! c! intra$i în posesia banilor în câteva zile #i nu în câteva minute (ca în cazul Money Gram sau Western Union). În plus, sunt semnate conven$ii cu doar 17 $!ri. Po#ta Român! are un serviciu care se nume#te chiar mandate online. El presupune transferuri rapide pentru sume nelimitate de bani #i func$ioneaz! doar pe teritoriul României. Tranzac$iile se execut! într-un interval de timp cuprins între cinci #i 30 de minute. Pentru executarea transferului de bani, este nevoie de o în$elegere prealabil! între expeditor #i destinatar astfel încât acesta din urm! s! se afle la oficiul po#tal de destina$ie în momentul sosirii banilor. Serviciul este disponibil în #apte oficii po#tale din capital! #i în toate re#edin$ele de jude$. Tariful perceput pentru fiecare mandat se compune din: E-COMMERCE
70
În ciuda diverselor mijloace de plat! existente, atât veniturile popula$iei cât #i încrederea în securitatea sistemelor online sunt înc! la un nivel redus. Iat! #i câteva motive pentru a nu efectua cump!r!turi online reie#ite în urma sondajului realizat de c!tre Taylor Nelson Sofres Interactiv într-un studiu privind Comer$ul electronic pe Glob în 200239. Sondajul a fost efectuat pe subiec$i care nu au efectuat cump!r!turi online, iar r!spunsurile multiple au fost valabile.
39 Taylor Nelson Sofres Interactiv – Global eCommerce Report 2002 a) tarif fix pentru "Sistemul de Plat! Rapid" (ONLINE) 60.000 lei b) tarif de valoare calculat astfel: Pân! la 220.000 lei, de fiecare 100 lei sau frac$iune de 100 lei 5% Intre 220.000 – 1.000.000 lei la fiecare 1.000 sau frac$iune ce dep!#e#te 220.000 lei se adaug! 10 la mie peste 1.000.000 lei, la fiecare 1.000 lei sau frac$iune se încaseaz!: 8 la mie
COMER!UL ELECTRONIC
71 \ %!ri în care s-a efectuat studiul MOTIVE \ U.S.A. România Nu au trecut de verific!rile creditului 2 % 46% Nu #tii ce prime#ti 13% 28% Este mai sigur! cump!rarea din magazine 20% 26% Nu au încredere în firmele prezentate pe Internet 10% 25% Este prea dificil! metoda de cump!rare 10% 21% Este mai u#oar! #i mai distractiv! cump!rarea de bunuri din magazine 20% 19% Pre$uri prea mari (se a#teapt! ca pre$urile practicate pe Internet s! fie mai reduse 8% 12% Produsele/serviciile g!site pe Internet nu prezint! prea mare interes 6% 9% Nu vor s! dea detalii referitoare la cardul de credit pe Internet 40% 8% Timpul prea îndelungat, scurs între comand! #i recep$ie(probleme de livrare) 7% 8% Alte motive 25% 9% Fig6 E-COMMERCE
72 Întreb!ri recapitulative: 1. Ce presupune un sistem electronic de pl!$i? 2. Care sunt etapele procesului cump!rare în comer$ul electronic 3. Cum pot fi grupate pl!$ile electronice mai cunoscute? 4. Enumera$i obiectivele de securitate ale protocolului Secure Electronic Transaction(SET) 5. Trata$i interac$iunea dintre client, broker #i vânz!tor în tranzac$ia tipic! micro-pl!$ii. 6. Care sunt modalit!$ile existente în România de transfer electronic al banilor din/în str!in!tate? 7. Enumera$i motivele neefectu!rii cump!r!turilor prin intermediul comer$ului electronic Tem! de referat: Neajunsuri ale sistemului electronic de pl!$i în România ,propuneri pentru îmbun!t!$ire.
COMER!UL ELECTRONIC
73 Capitolul 4. Serviciile comer"ului electronic Obiective: – prezentarea no"iunilor de securitate a datelor !i furnizare a serviciilor specifice comer"ului electronic – definirea !i caracterizarea sistemului de banc# electronic#, a avantajelor oferite de acesta Cuvinte cheie:
securitatea datelor
proces de validare al cardului
managementul informa$iei
brokeraj de informa$ii
serviciul electronic bancar
extrasul contului electronic Rezumat: Acest capitol prezint# metoda cea mai utilizat# în plata electronic# !i anume „SET”. MasterCard !i Visa promoveaz# SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigur# dezvoltat# prin conjugarea eforturilor mai multor companii interesate. Tranzac"iile dintre siteul web al comerciantului !i cump#r#tor sunt criptate folosind tehnologia înalt# E-COMMERCE
74 4.1. Securitatea datelor Unul din principalele impedimente care au temperat rata de cre#tere a activit!$ilor de comer$ electronic este legat de securitate. Esen$a problemei const! în faptul c! în mod normal mesajele de po#t! electronic! sunt expediate necriptate. Cu alte cuvinte oricine le intercepteaz!, poate citi con$inutul f!r! probleme. Din acest motiv #i re$inerea utilizatorilor în a-#i trimite detaliile referitoare la propriul card de credit prin e-mail. Tranzac$iile dintre siteul web al comerciantului #i cump!r!tor sunt criptate folosind tehnologia înalt! (Secure Socket Layer). Astfel se elimin! posibilitatea ca un intrus s! ob$in! num!rul cardului, presupunând c! el intercepteaz! datele astfel criptate. Aceasta tehnologie prezint! îns! #i o deficient! #i anume: SSL nu permite comerciantului s! se asigure c! persoana care folose#te cardul într-o tranzac$ie este chiar de$in!torul acestuia40. Similar, SSL nu ofer! nici o cale prin care clientul s! afle dac! siteul web al comerciantului este cu adev!rat autorizat s! accepte plata cu carduri #i c! nu este doar un site pirat proiectat doar în scopul de a colec$iona date despre astfel de carduri. Pentru a rezolva aceast! problem!, MasterCard #i Visa promoveaz! SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigur! dezvoltat! prin conjugarea eforturilor mai multor companii interesate. SET rezolv! problema autentific!rii prin atribuirea unor certificate digitale atât clientului cât #i comerciantului. Mai mult, SET ofer! securitate sporit! fa$! de cea existent! ast!zi pe pia$a comercial! tradi$ional!. În loc de a-i oferi comerciantului acces la 40 Victor-Valeriu Patriciu s.a., Securitatea comer"ului electronic , 2001,p. 60
COMER!UL ELECTRONIC
75 num!rul cardului, SET îl codeaz! de o manier! care asigur! faptul ca doar consumatorul #i institu$iile financiare au acces la el. Fiecare dintre actorii implica$i intr-o tranzac$ie (comerciant, client sau institu$ie financiar!) folose#te certificatul SET privat, care joac! #i rol de identificare, în conjunc$ie cu cheile publice asociate certificatelor ce identific! pe ceilal$i actori. În practic!, un ter$ ofer! serviciul de a furniza certificate digitale institu$iilor financiare care emit carduri iar institu$ia financiar! ofer! certificate digitale clien$ilor s!i, de$in!tori de credit carduri. Cât prive#te comerciantul, procesul este similar: în momentul efectu!rii unei cump!r!turi online, înainte de a se face vreun schimb de date, softul care integreaz! tehnologia SET valideaz! identitatea comerciantului #i a de$in!torului cardului; procesul de validare const! în verificarea certificatelor digitale emise de furnizori de servicii autoriza$i (ter$i). 4.2 Furnizare de servicii pentru comer!ul electronic Serviciile care sus$in activitatea de comer$ electronic nu sunt oferite exclusiv de c!tre furnizorii de Internet, care se rezum! în general la g!zduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, exist! magazine universale electronice (e-mall) conduse de produc!tori, vânz!tori, furnizori de Internet, designeri de web sau asocia$ii. Exist! #i servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informa$ii, de prelucrare a datelor, de consultan$!, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comer$ electronic. În mod evident, oricare dintre verigile acestui lan$ valoric poate oferi servicii electronice #i poate deveni placa turnant! pe pia$! specific!. Activit!$ile se pot concentra spre atragerea a cat mai mul$i participan$i în cadrul unei verigi a lan$ului, E-COMMERCE
76 astfel încât s! se creeze o structur! puternic! de tipul B-2-C sau o platform! B-2-B41. 4.3. Brokeraj de informa!ii Informa$iile competente sunt necesare pe tot parcursul lan$ului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi în prezent satisf!cut! de cunoscutele motoare de c!utare sau de cataloage, astfel încât de$in!torii de baze de date consacrate au migrat c!tre web oferind arhive indexate pentru publica$ii periodice, brevete #i informa$ii de pia$!, dar #i literatura #tiin$ific! de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost înfiin$ate unit!$i #i agen$ii de cercetare care încearc! s! creeze mecanisme de detectare semantica, dar serviciile de informare care au la baz! experien$a umana, respectiv exper$i în domeniu, r!mân în continuare servicii de important! capital! pentru lumea afacerilor. 4.4. Servicii electronice bancare Odat! cu apari$ia comer$ului electronic, tehnologia Internet a adoptat cu u#urin$! un nou serviciu bancar ce poart! denumirea de "e-banking". 41 Lars Klander, Anti-hacker. Ghidul securitãtii re"elelor de calculatoare , ALL Educational, Bucuresti 1998,p.78,83
COMER!UL ELECTRONIC
77 Acest serviciu e din ce în ce mai uzitat, atât în celelalte $!ri cât #i mai recent, în $ara noastr!, #i aceasta datorit! introducerii de c!tre b!ncile din România a serviciului "Personal Computer Banking", unul dintre cele mai r!spândite servicii "Electronic Banking" . "Electronic Banking" ("E-Banking"), cunoscut #i sub numele de "Electronic Fund Transfer" (Transfer electronic de bani) utilizeaz! computerul #i tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de pl!$i #i alte transferuri de documente. Cu ajutorul serviciului "Personal Computer Banking" nu va mai fi nevoie s! v! deplasa$i la banc! pentru a v! ridica extrasele de cont, pentru a efectua pl!$i în lei sau valut! #i pentru a verifica dac! debitorii dumneavoastr! si-au onorat obliga$iile. Ve$i putea face toate acestea de la birou prin intermediul computerului. Serviciul asigur! prelucrarea electronic! de la distant!, în mod "home banking" a opera$iilor efectuate de client. Produsul se adreseaz! atât persoanelor fizice cat #i persoanelor juridice, oferind posibilitatea efectu!rii pl!$ilor în lei #i/sau în valut!. Clientul poate introduce de la sediul sau pl!$ile pe care le are de f!cut, acestea fiind transmise în mod automat la BANCA, unde sunt efectuate. De asemenea, clientul poate s!-#i vizualizeze soldurile #i extrasele conturilor deschise la BANC&. Transmiterea #i procesarea informa$iilor se efectueaz! în condi$ii de maxim! securitate prin: criptarea #i comprimarea informa$iilor; sisteme de coduri, parole de acces, competente de acces la func$iile sistemului; Avantaje: E-COMMERCE
78 $ nu mai este necesar! deplasarea clientului la banc! pentru efectuarea opera$iilor; $ eliminarea preg!tirii manuale a documentelor; $ procesarea automat! a ordinelor de plata; $ accesul la eBank se poate face 7 zile din 7, 24 ore din 24; $ ordinele de plat! sunt valide, semn!tura electronic! fiind garantat! de banc!. Dotarea minim! necesara: hardware: PC Pentium 133 MHz, 32 MB RAM, modem, linie telefonic! individuala; software: Windows NT, Windows 3.11, Windows 95, 98, 2000, OS/2. Întreb!ri recapitulative: 1. Care este principalul impediment care a temperat rata de cre#tere a activit!$ii de comer$ electronic? Comenta$i. 2. Care este cea mai folosit! tehnologie pentru tranzac$iile online #i de ce? 3. Ce presupune brokerajul de informa$ii 4. Care sunt avantajele serviciului electronic bancar? Tem! de referat: Avantaje #i dezavantaje ale serviciului de banc! electronic!.
COMER!UL ELECTRONIC
79 Capitolul 5. Publicitatea specific$ comer"ului electronic Obiective: – prezentarea no"iunilor specifice publicit#"ii comer"ului electronic – modele de publicitate ale comer"ului electronic – banerul electronic – prezentarea !i însu!irea de no"iuni de marketing on-line Cuvinte cheie:
publicitate electronic!
banner electronic
anima$ia bannerului
audien$! $int!
strategiile marketingului online
sfer! de acoperire
comand! electronic! Rezumat: În acest capitol sunt tratate no"iuni despre publicitatea din comer"ul electronic. Activitatea de reclam# poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiaz# de un trafic intens. Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este de departe cea mai folosit# metoda, putând afirma c# aproape orice site web are un banner publicitar pe el. Ceea ce pentru multi utilizatori ai internetului devine agasant pentru altii este o sursa frumoas# de profit. Sunt prezentate în continuare ingredientele ce conduc la realizarea unui banner optimizat, iar acesta poate fi o surs# E-COMMERCE
80 buna de vizitatori !i de venituri pentru majoritatea web designerilor. Micii întreprinz#tori se plâng adeseori ca firma pe care o de"in nu are un buget destinat marketingului de milioane de dolari. Încerc#m s# demonstr#m c# se poate realiza un plan de marketing bun !i cu sume decente prin intremendiul internetului. Se fac în continuare în acest capitol trimiteri la câteva gre!eli care pot aduce diminuarea profitului, !i se realizeaz# propuneri care pot s# aduc# succesul afacerii. În ultima parte a capitolului se realizeaz# o paralel# între comer"ul tradi"ional !i cel electronic 5.1. Modele de publicitate Pe lâng! vânz!rile directe #i sistemul abonamentelor, reclamele g!zduite pe pagina de Internet respectiv! sunt #i ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice #i pentru paginile de Internet în general. Dar, reclama pe Internet nu este întotdeauna posibil! sau adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în func$ie de tipul de tranzac$ii practicate în cadrul e-mall. În mod obi#nuit, bannerele publicitare – cea mai cunoscut! form! de publicitate – sunt plasate pe paginile de Internet cu un con$inut corespunz!tor, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive, pagini rezultate în urma c!ut!rilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate acestea, activitatea de reclam! poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiaz! de un trafic intens. Agen$iile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care exist! garan$ii în ceea ce prive#te num!rul mare de vizitatori lunar. Având în vedere faptul c! rata de accesare a bannerelor publicitare este relativ sc!zut! #i depinde în mare m!sura de design,
COMER!UL ELECTRONIC
81 preturile pentru publicitate se bazeaz! în prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet (num!rul de vizitatori). S-a constatat c! rata de accesare a bannerelor publicitare g!zduite pe o pagin! de Internet se situeaz! frecvent între 0,05 – 0,3 %, uneori crescând pân! la 3% sau mai mult. Dar, num!rul de acces!ri al bannerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre deosebire de num!rul de acces!ri al paginii de Internet care g!zduie#te reclama #i care nu poate fi monitorizat decât de proprietarul acestei pagini. Preturile pentru publicitate se diferen$iaz! foarte mult în func$ie de importanta contractului, valoarea specific! #i specializarea paginii de Internet gazd! (cu cat e mai specializat! cu atât e mai scump!) #i de alte criterii (spre exemplu, într-un motor de c!utare, utilizarea în scop publicitar a cuvântului-cheie "e-banking" este cotat! cu un pre$ mai mare decât alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi "business" sau "Enterprise"). În practic! se întâlnesc #i cazuri când proprietarii de pagini de Internet accept! bannere publicitare pe paginile lor, în schimbul g!zduirii bannerelor proprii pe alte pagini de Internet42. Schimbul de bannere publicitare este organizat în cadrul "inelelor de web" (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. În cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, în baza dorin$ei exprimate de proprietarii paginilor #i, a intereselor lor comune. 5.2. Bannerul electronic 42 Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New York,1996 E-COMMERCE
82 Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este de departe cea mai folosit! metoda, putând afirma c! aproape orice site web are un banner publicitar pe el. Nu este nici o posibilitate de sc!pare de aceste bannere pe net. Chiar #i în condi$iile în care cu to$ii am citit despre sc!derea capacit!$ii acestora pe web, cred c! "amestecând" ingredientele potrivite la realizarea unui banner, acesta poate fi o surs! buna de vizitatori #i de venituri pentru majoritatea web designerilor. Iat! doar 5 ingrediente considerate cele mai importante, care utilizate în designul unui banner vor determin! întotdeauna un trafic m!rit pe site-ul dumneavoastr!43. i) Fi#ier mic ii) Chemarea la ac$iune iii) Anima$ie iv) Slogan publicitar bun v) Factori în#el!tori i) Fi#ier mic – este unul dinte criteriile cele mai importante în design-ul bannerelor: dac! fi#ierul .gif sau .jpg este prea mare, va dura multe secunde pentru a se desc!rca #i vizitatorii poate sunt deja în partea de jos a paginii #i nici m!car nu au v!zut bannerul dumneavoastr! Dac! nu l-au v!zut, este clar c! nu vor face "click" pe acesta. ii) Chemarea la ac$iune – este una dintre cele mai u#oare modalit!$i de cre#tere a ratei de click a unui banner. Asupra acestei afirma$ii to$i exper$ii sunt de acord, bannerul putând con$ine chem!ri la ac$iune de genul: "click aici" sau "înregistra$i-v! acum !". 43 www.computer_world.ro
COMER!UL ELECTRONIC
83 Utilizarea unei astfel de chem!ri la ac$iune, menite s! creasc! rata de acces!ri prin intermediul bannerului, î#i are r!d!cinile în reclamele off-line de la TV, radio, reviste, unde audien$a $int! doar cite#te sau prive#te reclama #i atât! Poten$ialii clien$i nu realizeaz! c! de fapt sunt invita$i s! fac! "click" pe banner pentru a afla mai multe. De aceea, chemarea la ac$iune este menit! s! creasc! randamentul bannerului. iii) Anima$ie – bannerele care con$in elemente de anima$ie atrag ochiul într-o m!sur! mai mare decât bannerele statice. Ideea de baz! a elabor!rii unui banner este aceea de a capta aten$ia vizitatorilor de pe web. Utilizarea unor anima$ii contribuie la aceasta. Aten$ie îns!! Folosirea unui banner cu multe elemente de anima$ie va duce la cre#terea dimensiunii fi#ierului, iar pentru unele persoane poate fi sup!r!tor, dac! ace#tia încearc! s! citeasc! un articol sau studiu. În acest caz ei în mod sigur vor p!r!si site-ul f!r! a "da click". iv) Slogan publicitar bun – f!r! un slogan publicitar inclus în banner, anima$ia sau pozele nu fac decât s! atrag! aten$ia vizitatorului, dar nu sa-l momeasc! s! fac! "click". Textul din slogan va determina decizia de vizualizare a produselor dumneavoastr!. Accentul se va pune pe beneficii nu pe caracteristicile produselor sau serviciilor. Spune-$i oamenilor cum le va îmbun!t!$i via$a produsul dac! îl vor cump!ra! Frazele trebuie s! fie concise, scurte. Dac! pute$i, utiliza$i cuvinte dovedite a atrage vizitatori: "sigur, gratis, reducere…". v) Elemente în#el!toare – multe din bannerele publicitare de succes au incorporate elemente în#el!toare în ele. Sunt variate aceste elemente în#el!toare pe care designerii le pot utiliza, cum ar fi bare E-COMMERCE
84 de scroll, link-uri false, butoane de înregistrare false, etc. Bannerele cu elemente în#el!toare se comport! foarte bine deoarece oamenii cred c! constituie link-uri c!tre o alt! pagin! a site-ului curent, sau cred c! fac click pe un buton. În realitate ei fac click pe un banner cu poza unui buton. Întotdeauna e bine de plasat bannerul pe site-uri care pot aproviziona audien$a. Nu va fi o alegere prea fericit! punerea unui banner pe site-ul unui s!li de aerobic, în timp ce se încearc! s! se vând! produse software. Dac! nu se amplaseaz! bannerul pe un site direc$ionat c!tre audient! $inta, nici unul dintre sfaturile de mai sus nu vor fi folositoare! 5.3. Marketing online Micii întreprinz!tori se plâng adeseori ca firma pe care o de$in nu are un buget destinat marketingului de milioane de dolari. În timp ce to$i ne imaginam ce bine ar fi, sau ce u#or ar fi dac! am avea fonduri nelimitate, este posibil s! ob$ii un profit decent cu un plan de marketing bun. Mii de întreprinz!tori (de$in!tori ai unei afaceri online) pot confirma c! la baza succesului, a afacerii lor profitabile, se g!se#te de fapt un buget mic. În orice caz, neaten$ia , conduce la câteva gre#eli care pot aduce diminuarea profitului .Iat! câteva propuneri care pot s! aduc! succesul afacerii: 1. Încerca$i s! identifica$i segmentul de audien$! $int!.
COMER!UL ELECTRONIC
85 Nu pute$i fi orice pentru oricine, oricât de mult v-a$i str!dui. Pentru cine a$i creat ini$ial produsul dumneavoastr!? Considerând c! dumneavoastr! a$i f!cut cercetarea de pia$! #i #tia$i c! exist! o cerere pentru acel produs, implicit cunoa#te$i #i cine este audienta dumneavoastr! $int!. Concentra$i-v! eforturile în continuare de a atrage clien$i din cadrul "$intei". Ar!ta$i-le ce beneficii vor avea de pe urma produsului sau serviciului dumneavoastr!. Nu încerca$i s! mul$umi$i pe altcineva. 2. Nu v! concentra$i exagerat asupra dumneavoastr! sau a companiei dumneavoastr!. De cate ori nu a$i navigat pe vreun site în care se spunea ceva de genul: "suntem o companie înfiin$at! acum 100 de ani, listat! la burs! …, cu vânz!ri de 10 miliarde $, etc….." #i ce daca! Ca poten$ial cump!r!tor, doresc s! #tiu în ce mod produsele sau serviciile respective îmi vor crea satisfac$ie ! 3. Fi$i flexibili în alegerea unei strategii de marketing. Nu v! am!gi$i cu ideea c! "lucrurile vor merge mai bine", dac! nu vede$i rezultate ale strategiei de marketing utilizate în prezent. Dac! face$i acelea#i lucruri, rezultatele vor fi acelea#i. Dac! a$i f!cut un efort considerabil #i rezultatele întârzie s! apar!, este timpul pentru a încerca altceva. 4. Men$ine$i #i nu ignora$i strategiile bune Este u#or s! fii plictisit de acela#i lucru vechi. Dar dac! e#ti de$in!torul unei strategii de marketing de succes, care da rezultate în E-COMMERCE
86 mod constant, de ce s! o schimbi? Doar dorin$a de a introduce "ceva nou" nu constituie un motiv bun pentru a ignora o strategie de succes. Bineîn$eles, pute$i testa, experimenta noi metode pentru a îmbun!t!$i rezultatele companiei dumneavoastr!, dar fi$i con#tien$i asupra faptului c! profiturile dumneavoastr! ar putea avea de suferit! De asemenea, p!stra$i referin$e, copii ale materialelor de marketing. În cazul în care noua strategie de marketing nu d! rezultate, pute$i oricând s! v! reîntoarce$i la cea veche. 5. Prezen$a Follow-up-urilor Când se hot!r!sc s! cumpere un produs, multe persoane ac$ioneaz! sub influenta unui impuls de moment. La fel de multe persoane prefer! s! gândeasc! ini$ial. Pot fi nenum!rate motivele din care un poten$ial client nu face cump!r!turi imediat: banii, neaten$ia, graba. Oricare ar fi motivul, fi$i siguri s! le acorda$i un motiv de a reveni acestor poten$iali cump!r!tori. Ve$i fi mult mai aproape "s!-i prinde$i" la momentul când vor fi preg!ti$i s! cumpere. 6. Asumarea unui rol activ, mai degrab! decât a unui rol pro-pasiv Stând #i nef!când nimic, a#teptând banii sa-$i cad! în buzunar, nu $ine – oricât de "automatizat!" este afacerea ta, sau oricât de minunat este produsul pe care îl vinzi. Luarea unui rol activ în marketingul afacerii tale implic! con#tientizarea clien$ilor tai c! faci totul s! ei s! fie satisf!cu$i #i astfel, s! dea adresa site-ului t!u altora, care ar putea fi de asemenea interesa$i.
COMER!UL ELECTRONIC
87 7. A#tept!rile de la poten$ialii clien$i nu trebuie s! fie prea mari Nu vi s-a întâmplat s! vizita$i un site doar pentru a afla c! trebuie s! cere$i mai multe informa$ii, sau s! completa$i un formular plictisitor, plin de informa$ii personale, astfel încât s! fi$i ulterior contacta$i? Majoritatea persoanelor nu au de gând s! ri#te pe propria piele presiunea telefoanelor date de vânz!tori, deci nu se vor sinchisi de datele suplimentare cerute sau de site. Da$i poten$ialilor clien$i op$iunea de a avea informa$iile dorite pe web, f!r! a discuta direct cu cineva. Telefonul dumneavoastr! poate fi afi#at pentru persoanele care vor s! v! contacteze #i s! discute cu personalul dumneavoastr!. Nu se poate generaliza îns! ca cererea unor informa$i personale sau a unui num!r de telefon este inadecvat! pentru toate afacerile, dar dac! dori$i s! men$ine$i clien$ii aproape de dumneavoastr!, gândi$i-v! cum le este lor mai convenabil. 8. Informa$i #i îndruma$i vizitatorii ajun#i pe pagina web. Un vizitator care are inten$ia de a cump!ra, dar care g!se#te dup! lungi c!ut!ri o pagina cu un num!r de telefon #i un mic formular cu un spa$iu destinat adresei de e-mail va fi cu siguran$! nedumerit: trebuie s! sune pentru a da comanda? Ce rol mai are formularul? Cum trimite comanda? Acest site a pierdut vânzarea pe care vizitatorul putea s! o fac! deoarece nu con$inea instruc$iuni clare. În concluzie: spune$i vizitatorilor dumneavoastr! ce ar trebui s! fac!. În plus, simplifica$i procesul cat mai mult posibil. 9. Nu încerca$i s! face$i totul pe gratis – sau insuficient E-COMMERCE
88 Mul$i încep!tori folosesc orice metode de promovare gratis pe care le au la îndemân!. Al$ii consider! reclamele gratis nefolositoare, cheltuind sume importante de bani pe ceea ce consider! ca fiind metode de marketing efective. Sunt multe metode de promovare gratis sau la un cost mic, a#a cum sunt multe metode care necesit! investi$ii mari. Ambele constituie o sursa excelent! de oportunit!$i, cu scopul de a gestiona în a#a fel afacerea încât s! ob$ii mai mult decât sumele investite. 10. Nu sus$ine$i planului de marketing pe sfaturi #i presupuneri O gre#eal! comun! este aceea de a face ceea ce fac #i competitorii tai44. Faptul c! ei fac un anumit lucru nu înseamn! în mod necesar c! func$ioneaz!! Pute$i copia o strategie gre#it!. Exist! o infinitate de sfaturi de marketing sau de "guru" în materie, dar f!r! vreo garan$ie c! strategia lor v! va ajuta #i pe dumneavoastr!. Numai studiind, v! pute$i contura propria strategie. Testa$i orice face$i. Clien$ii dumneavoastr! "vor vota" pentru planul dumneavoastr! de marketing, cump!rând de la dumneavoastr!, îndeplinindu-v! astfel obiectivul. 5.4. Asem#n#ri "i deosebiri între magazinele obi"nuite "i un magazin electronic 44 Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile Marketingului – Editia Europeana, TEORA, Bucuresti, 1998.
COMER!UL ELECTRONIC
89 Succesul unui magazin depinde de diver#i factori, cum ar fi: num!rul de vizitatori, preturile practicate, promovarea, amenajarea, preg!tirea vânz!torilor etc. Dintre ace#tia, num!rul de vizitatori este probabil cel mai important (un magazin f!r! vizitatori nu poate vinde nimic). Pentru ca un vizitator s! intre într-un magazin exist! doua variante: i) Trece întâmpl!tor prin fa$a magazinului #i decide s! intre. ii) Vine în mod special deoarece cunoa#te magazinul #i caut! un anumit produs pe care dore#te s! îl cumpere. Num!rul de vizitatori din primul caz depinde foarte mult de loca$ia magazinului. O zon! accesibil! (cum este zona central! a unui ora#) garanteaz! un flux mare de trec!tori #i, în consecin$!, un volum propor$ional al vânz!rilor. Pe lâng! loca$ie îns!, "sfera de acoperire" este un alt factor important. Aceasta reprezint! distanta maxima pe care un poten$ial cump!r!tor este dispus s! o parcurg! pentru a cump!ra din acel magazin. #i intr-o zona central! #i la periferie, un chio#c de ziare va acoperi o zona relativ restrâns!, comparativ de exemplu cu un supermarket, al c!rui clien$i sunt dispu#i s! vin! de la o distant! mai mare pentru a beneficia de preturi reduse #i un sortiment variat de m!rfuri oferite. În concluzie, num!rul de vizitatori depinde de zona acoperit! #i de traficul pietonal din aceasta. În cea de a doua situa$ie, num!rul de vizitatori depinde de cât de cunoscut este magazinul, deci de investi$iile în promovare. Desigur, eficien$a promov!rii depinde #i de produsele oferite, de preturi #i de concurent!. Este pu$in probabil s! pute$i atrage cump!r!tori din afar! "sferei de acoperire" normale a magazinului dumneavoastr!, dac! oferi$i produse disponibile în condi$ii similare la numero#i al$i competitori. Dac! îns! ave$i preturi foarte bune sau produse greu de g!sit #i investi$i adecvat în promovare, ave$i #anse s! E-COMMERCE
90 atrage$i clien$i care în mod normal nu ar trece prin fa$a magazinului dumneavoastr!. Ce se întâmpl! în cazul când decide$i s! deschide$i un magazin electronic Vânz!rile unui magazin electronic sunt influen$ate în principiu de aceia#i factori ca #i cele ale unui magazin normal. Num!rul de vizitatori r!mâne un element cheie al succesului, urmat de pre$uri, de eficienta prezent!rii produselor, a prelu!rii #i prelucr!rii comenzilor. Exist! îns! câteva diferen$e semnificative între magazinele obi#nuite #i cele electronice. Magazin tradi$ional Magazin electronic Costul de construire/închiriere Pentru a deschide un magazin obi#nuit este necesar un spa$iu pentru care pl!ti$i chirie sau un pre$ de cump!rare, în func$ie de zon!. Spa$iul trebuie amenajat, trebuie creat! o zon! de depozitare, trebuie ob$inute aprob!ri de func$ionare, trebuie angaja$i vânz!tori, eventual instalat un sistem de alarm! #i angajat paznici etc. Construirea este relativ simpla, dureaz! câteva ore #i cost! foarte pu$in.
Personalul Este nevoie de cel pu$in un Func$ioneaz! f!r! a fi necesar
COMER!UL ELECTRONIC
91 vânz!tor permanent, indiferent de nivelul de vânz!ri. s! fie supravegheat. Este necesar! interven$ia unei persoane doar pentru preluarea #i prelucrarea comenzilor, activitate ce poate fi planificat! pentru un anumit moment al zilei #i alocat! unui colaborator. Orele de lucru Este deschis între anumite ore sau, în cazul celor non-stop, necesit! un num!r mare de angaja$i pentru derularea activit!$ii. Func$ioneaz! non-stop, f!r! a fi necesar! prezenta unei persoane. Zona de acoperire Limitat! geografic Limitat! la utilizatorii de Internet (in România circa 1.000.000 – mai 2002) Accesibilitate Depinde de loca$ie Accesibil oric!rei persoane cu acces la Internet, chiar #i celor care nu se pot deplasa. Livrarea produselor În general produsele sunt preluate de client direct din magazin. În general sunt livrate prin po#t! la adresa indicat! de client. Alternativ pot fi preluate de client dintr-un E-COMMERCE
92 magazin fizic sau depozit existent, în acest caz doar preluarea comenzii fiind f!cut! online. Stocuri Absolut necesare, cel pu$in pentru a putea prezenta marfa eventualilor cump!r!tori. Se poate lucra #i f!r! stocuri. Trafic de vizitatori Depinde de loca$ie #i de publicitate. În general o parte din trafic este "inclus" în pre$ul chiriei pl!tite (cu atât mai mare cu cat trec mai mul$i oameni prin zon!). Depinde în primul rând de publicitate, de indexarea în motoarele de c!utare #i de cat de c!utate sunt produsele oferite. Asistenta pentru cump!r!tori Directa, oferit! de vânz!torii din magazin. În plus ace#tia pot încearc!, atinge, compara direct produsele din magazin. Eventual telefonic. Este foarte important s! fie inclus! o prezentare detaliat! a produselor oferite, pentru a compensa lipsa contactului direct cu o persoan!. Credibilitate Depinde de reputa$ia firmei, de ambien$a, de loca$ie, de modul în care se prezint! vânz!torii. Depinde de reputa$ia firmei, de claritatea cu care sunt prezentate condi$iile de vânzare, politica de retururi,
COMER!UL ELECTRONIC
93 cum poate fi contactat! firma ofertanta, m!rturii ale clien$ilor deja existen$i, rapiditatea #i corectitudinea proces!rii comenzilor, aten$ia pentru detalii, design45. Un magazin electronic nu este similar cu un magazin tradi$ional.Este îns! o modalitate eficient! de a extinde accesibilitatea la informa$ii privind produsele oferite de firma dumneavoastr! #i poate contribui direct #i indirect la cre#terea vânz!rilor #i la reducerea costurilor cu prezentarea ofertei. Orice client poate vizita pagina dumneavoastr!, f!r! a mai fi nevoie s! v! sune sau s! v! scrie, economisind timp #i bani de ambele p!r$i. Transmiterea comenzilor poate fi de asemenea simplificata, clien$ii având posibilitatea de a comanda oricând #i de oriunde. Produsele ce se preteaz! cel mai bine la vânzarea prin Internet sunt cele standardizate, destinate publicului larg, u#or de livrat prin po#t! sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii #i mari. Un magazin electronic poate fi de asemenea folosit #i pentru a vinde articole cu preturi mari #i vitez! mic! de circula$ie, a c!ror stocare ar implic! costuri ridicate #i blocarea de fonduri. Un magazin electronic este folosit cel mai bine în combina$ie cu un magazin fizic sau mai multe, contribuind la promovarea ofertei #i cre#terea satisfac$iei clien$ilor #i necesitând investi$ii relativ reduse. 45 Debra Cameron Electronic Commerce – The New Business Platform for the Internet – Computer Technology Research Corp., 1997, p.144 E-COMMERCE
94 Întreb!ri recapitulative: 1. Trata$i cea mai cunoscut! #i folosit! form! de publicitate pe Internet. 2. Enumera$i câteva condi$ii necesare #i importante, utilizate în designul unui banner electronic. 3. Cum se pot folosi elemente în#el!toare în bannerele publicitare? 4. Aminti$i câteva din elementele care pot aduce succesul afacerii online. 5. Care sunt produsele care se presteaz! cel mai bine vânz!rii prin Internet? Tem! de referat: Realiza$i o paralel! între comer$ul electronic #i comer$ul tradi$ional.
COMER!UL ELECTRONIC
95 Capitolul 6. Statutul #i func"iunile institu"iilor autorizate în dezvoltarea comer"ului electronic în România Obiective: – prezentarea cadrului legislativ în care se desf#!oar# comer"ul elctronic prezentarea institu"iilor !i modul în care acestea intervin pentru dezvoltarea acestui gen de comer" în România Cuvinte cheie:
Camera de Comer$ #i Industrie a României #i a Municipiului Bucure#ti(CCIRMB)
furnizare de informa$ii
tehnologia informa$iei #i comunica$iilor(TIC)
infrastructura informa$ional!
autoritatea de reglementare
mesaj electronic
schimb electronic de date Rezumat: În acest capitol sunt prezentate institu"iile statului care intervin !i sus"in dezvoltarea comer"ului electronic în Romania. Sunt prezentate departamente destinate special comer"ului electronic care dezvolt# numeroase programe pentru sprijinirea agen"ilor economici în acest domeniu de activitate. Sunt prezentate apoi legile comer"ului electronic !i priorit#"ile ministerului de resort !i obiectivele acestuia. E-COMMERCE
96 6.1. Rezultatele ac!iunilor întreprinse de Camera de Comer! "i Industrie a României "i a Municipiului Bucure"ti (CCIRMB) privind stimularea comer!ului electronic. Camera de Comer$ #i Industrie a României #i a Municipiului Bucure#ti este direct interesat! în dezvoltarea comer$ului electronic în România, având creat un departament destinat special comer$ului electronic #i dezvoltând numeroase programe pentru sprijinirea agen$ilor economici în acest domeniu de activitate:
Furnizarea de informa$ii comerciale prin Internet;
Programul WINNER, privind implicarea femeilor de afaceri în comer$ul electronic;
Proiectul pilot pentru realizarea unei pie$e digitale;
Realizarea unui Registru de Gajuri pe Internet;
Schimbul de documente pe suport electronic cu Administra$iile Financiare în cadrul Registrului Comer$ului Bucure#ti pentru înregistrarea societ!$ilor comerciale. Prin aceast! form! de comunicare direct! cu firmele care desf!#oar! activit!$i de comer$ electronic sau alte activit!$i complementare se poate accelera procesul de implementare în mediul
COMER!UL ELECTRONIC
97 de afaceri din România a tranzac$iilor electronice #i de facilitare a accesului întreprinderilor romane#ti la pia$a global!. RomPro – Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Comer$ului, a organizat pe data de 14 decembrie 2000 la sala Delta din sediul CCIRMB prima audiere public! pe probleme de comer$ electronic. Audierea public! a fost adresat! organiza$iilor patronale #i asocia$iilor profesionale, societ!$ilor comerciale din domeniul tehnologiilor informatice #i comunica$iilor, precum #i celor care activeaz! deja în domeniul comer$ului electronic. Existenta legilor specifice acestui domeniu, în special a "Legii Semn!turii electronice", a "Legii Sistemelor digitale de plata" #i a "Legii Comer$ului electronic" sunt deosebit de importante unui climat de siguran$! #i încredere pentru desf!#urarea afacerilor prin intermediul re$elei Internet #i nu în ultimul rând, pentru a crea cadrul juridic necesar reglement!rii în justi$ie a conflictelor comerciale ce pot apare în acest domeniu. 6.2 Priorit#!ile Ministerului Industriilor "i Comer!ului în domeniul comer!ului electronic Trebuie s! amintit c! noua structur! a Guvernului României nu va mai cuprinde un Minister al Comer$ului, departamentele de comer$ exterior urmând s! fie incluse Ministerului Afacerilor Externe. Guvernul României, prin Ministerul Comer$ului, este implicat activ în dezvoltarea comer$ului electronic în România, acest domeniu fiind dealtfel o prioritate pentru Uniunea European! #i pentru guvernele $!rilor componente. În acest context în viitor se va E-COMMERCE
98 acorda o aten$ie deosebit! desf!#ur!rii principalelor activit!$i ale institu$iilor guvenamentale în rela$iile cu persoanele fizice #i juridice prin intermediul re$elei Internet: "E-Government". Principalele aspecte care sunt abordate sau urmeaz! s! fie abordate de c!tre Ministerul Comer$ului pentru dezvoltarea comer$ului electronic în România sunt: ! educarea: popularizarea tehnicilor de comer$ electronic în primul rând la nivelul institu$iilor publice #i la nivelul decizional (top-management-ului); ! cadrul juridic: reglementarea sistemului juridic pentru cre#terea încrederii agen$ilor economici, în special a celor str!ini; ! telecomunica$iile: acces u#or #i de bun! calitate la re$elele de telecomunica$ii; ! strategia na$ionala: coordonarea tuturor masurilor întreprinse de institu$iile guvenamentale, neguvernamentale, bancare, etc. pentru dezvoltarea comer$ului electronic 6.3. Rolul Comisiei Na!ionale de Informatic# Aceast! comisie care un rol esen$ial în realizarea societ!$ii informa$ionale în România #i preg!tirii ader!rii la Uniunea European! #i î#i propune: a. realizarea reformei politice, economice #i sociale, b. cre#terea competitivit!$ii operatorilor economici pe pia$a intern! #i interna$ionala, c. adaptarea, integrarea #i compatibilitatea cu mediul economic, de cultur! #i civiliza$ie din Uniunea European!.
COMER!UL ELECTRONIC
99 Obiectivele globale pentru aceasta se pot structura în obiective globale pe termen scurt , mediu #i lung46.Dintre obiectivele pe termen scurt amintim: a. crearea contextului favorabil utiliz!rii pe scar! larg! a tehnologiilor informa$iei #i comunica$iilor În industrie, comer$, transporturi, agricultur!, ap!rare #i siguran$! na$ionala, turism, s!n!tate, protec$ia mediului, educa$ie, cercetare, cultur! #i armonizarea cu reglement!rile Uniunii Europene. b. realizarea infrastructurii informa$ionale na$ionale suport al informatiz!rii administra$iei publice centrale #i locale (pân! la nivelul municipiilor); c. dezvoltarea industriei na$ionale de produse #i servicii specifice tehnologiilor informa$iei #i comunica$iilor (TIC), cu prioritate a industriei software; Dintre cele mai importante obiective pe termen mediu-lung, (pân! În anul 2005) amintim: a. atingerea unui nivel de informatizare a societ!$ii române#ti care s! permit! integrarea În societatea informa$ionala european!. b. extinderea infrastructurii informa$ionale (pân! la nivelul comunelor); 46 Academia Român!. Societatea Informa$ionala. Documente elaborate în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei Na"ionale de Dezvoltare Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment – ianuarie 2001. E-COMMERCE
100 Întreb!ri recapitulative: 1. Enum!ra$i câteva proiecte dezvoltate de CCIRMB 2. Care sunt principalele aspecte abordate sau care urmeaz! s! fie abordate de Ministerul Comer$ului 3. Care sunt obiectivele Comisiei Na$ionale de Informatic! din perspectiva ader!rii României la Uniunea European! Tem! de referat: Caracteriza$i implica$iile institu$iilor autorizate în comer$ul electronic din perspectiva integr!rii euro-atlantice.
COMER!UL ELECTRONIC
101 Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comer"ului electronic Obiective: – prezentarea de date care confer# importan"a meritat# acestui domeniu – prezentarea dinamicii comer"ului electronic la nivel interna"ional !i previziunilor la nivel na"ional – prezentarea principalelor bariere în calea dezvolt#rii acestui gen de comer" la nivel na"ional Cuvinte cheie:
Comer$ electronic la scar! mondial!
dinamica comer$ului electronic
hiper-cre#tere
dezvoltare economic!
re$ea de informa$ii
integritatea informa$iei Rezumat: În acest ultim capitol sunt prezentate date statistice despre dinamica pe care o înregistreaz# comer"ul electronic atât la nivel interna"ional dar !i la nivel na"ional. Daca America !i Asia duc trendul în aceast# sfer#, "arile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hiper-cre!tere" . Sunt prezentate apoi principalele bariere la nivel na"ional care fac România s# întârzie în dezvoltarea acestui gen de comer". E-COMMERCE
102 Comer$ul prin Internet la scara mondial! este estimat s! ajung! la 6.800 miliarde $ în 2004. America de Nord î#i va lua partea, dar domina$ia ei va sc!dea pe fondul cre#terii mai pronun$ate a $!rilor din Asia #i Europa de Vest. Comer$ul electronic mondial are o dinamic! ascendent! pe m!sur! ce tot mai mul$i consumatori #i tot mai multe afaceri se conecteaz! la web. Statele Unite se delimiteaz! de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzac$iilor electronice: 510 miliarde în 2000 #i 3.456 în 2004. Dinamica îns! este incomparabil mai mic! fa$! de dinamica din alte regiuni. Din totalul comer$ului din Asia-Pacific, în 2004, 8% va fi comer$ul electronic. Totu#i regiunea nu se va dezvolta uniform datorit! diferen$elor politice #i de infrastructur!. Tarile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hiper-cre#tere" începând înc! din 2001. Pan! în 2004 comer$ul electronic vest-european va atinge 1.500 miliarde $ ca urmare a eforturilor agresive ale gigan$ilor din industrie #i a dezvolt!rii afacerilor online. Comer$ul european de tip B2C cre#te rapid dar în prezent doar o mic! propor$ie din europeni cump!r! online. Eurobarometrul Comisiei Europene dezv!luie faptul c! europenii prefer! activit!$i comerciale online pasive: c!utare de produse, comparare de produse, înregistrarea pe siteuri comerciale sau plat! de facturi. Principalele bariere în dezvoltarea comer$ului electronic r!mân problemele legate de securitate #i încredere. Pe m!sura cre#terii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare #i criptare a datelor personale primesc o important! din ce în ce mai mare #i de succesul implement!rii lor depinde succesul comercian$ilor de pe web. Pentru perioada 2001 – 2002, valoarea comer$ului online a fost estimat! la circa 330 de miliarde de dolari. În acela#i timp,
COMER!UL ELECTRONIC
103 vânz!rile online c!tre consumatori individuali vor ajunge la 80 de miliarde de dolari, comparativ cu cifra de 15 miliarde, înregistrat! în 1998. Aproximativ 80% din aceast! cre#tere se datoreaz! substituirii formelor tradi$ionale de comer$, în timp ce 20% reprezint! cre#terea adi$ional! determinat! de utilizarea noilor tehnologii. Comer$ul electronic va afecta, structurile industriale #i competitivitatea atât la nivel interna$ional cat #i la nivel na$ional #i va crea noi oportunit!$i de dezvoltare economic!. Evolu$ia comer$ului electronic va fi cu siguran$! o amenin$are la adresa organiza$iilor care nu se preg!tesc pentru schimb!rile ce vor avea loc. %!rile avanseaz! c!tre comer$ul electronic global cu viteze foarte diferite.
SUA de$ine în prezent cea mai mare pondere în comer$ul electronic la nivel global.
Aceast! situa$ie se va schimba în favoarea Europei în anii urm!tori, când se va atinge o cifr! de afaceri de aproape 1000 mld. USD în 2004 #i de peste 1500 mld. USD în 2006. De#i, comer$ul electronic din România se afl! intr-o stare incipienta, evolu$ia pie$ei romane#ti de tehnologia informa$iei este una pozitiv!. Obstacolul principal pentru o dezvoltare mai rapid! este, cel financiar. Pentru o tar! cu constrângeri bugetare, cum este în aceasta perioad! România, varianta test!rii unor solu$ii la nivel mic, de proiect pilot, #i luarea unei decizii de extindere a acestora în func$ie de priorit!$ile cele mai presante ale momentului este cea mai potrivit!. Viteza cu care evolueaz! tehnologia Internet-ului este impresionant!. Dac! acum se apreciaz! c! exist! câteva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, num!rul lor va cre#te exponen$ial în anii urm!tori. E-COMMERCE
104 Dintr-un recent sondaj a reie#it ca, dac! cu un an în urm! 70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-mail-ul ca principal beneficiu #i doar 30% Web-ul, ast!zi 50% din persoane consider! pe primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul #i, deja 10%, comer$ul #i pl!$ile electronice. În acest domeniu revolu$ia abia a început: s! observam c! pl!$ile electronice reprezint! un fel de e-mail în raport cu banii reali, a#a cum po#ta electronic! reprezenta, acum câ$iva ani, o adev!rat! revolu$ie în comunica$iile dintre persoane47. Multe solu$ii pentru aceast! problem! au fost propuse sau chiar sunt utilizate ast!zi. Ins! nici una nu a dobândit larg! acceptare de care se mai bucur! înc! bancnota de hârtie sau moneda de metal. Comer$ul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar atunci când consumatorii obi#nui$i vor percepe un mecanism de plat! electronic! ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos de ast!zi. Întreb!ri recapitulative: 1. Care este dinamica comer$ului electronic mondial? 2. Care sunt principalele bariere în dezvoltarea comer$ului electronic 3. Care este evolu$ia pie$ei române#ti de tehnologie a informa$iei 4. Trata$i pe scurt evolu$ia c!tre comer$ul electronic global Tem! de referat: Perspectivele comer$ului electronic la scar! mondial! . 47 http://www.csis.org/goc/ro/cyber.html
COMER!UL ELECTRONIC
105 ANEXE Legea comer$ului electronic %i a semn!turii electronice Din legea privind comer!ului electronic48: CAPITOLUL I Dispozi$ii generale ARTICOLUL 1 Defini$ii În în$elesul prezentei legi, urm!torii termeni se definesc astfel: 1. serviciu al societ!$ii informa$ionale – orice activitate de prest!ri de servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal, activitate efectuat! prin mijloace electronice, ce prezint! urm!toarele caracteristici: a) este efectuat! în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obi#nuit de c!tre destinatar; b) nu este necesar ca ofertantul #i destinatarul s! fie fizic prezen$i simultan în acela#i loc; c) este efectuat! prin transmiterea informa$iei la cererea individual! a destinatarului; 2. mijloace electronice – echipamente electronice #i re$ele de cablu, fibr! optic!, radio, satelit #i altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informa$iei; 3. furnizor de servicii – orice persoan! fizic! sau juridic! ce pune la dispozi$ie unui num!r determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societ!$ii informa$ionale; 4. furnizor de servicii stabilit într-un stat – un furnizor de servicii având un sediu stabil pe teritoriul unui stat #i care desf!#oar! efectiv o 48 http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca E-COMMERCE
106 activitate economic! utilizând acel sediu stabil pe teritoriul unui stat, pentru o perioad! nedeterminat!; stabilirea unui furnizor de servicii într-un stat nu este determinat! în mod necesar de locul în care sunt amplasate mijloacele tehnice #i tehnologice necesare furniz!rii serviciului; 5. domeniu – o zon! dintr-un sistem informatic, de$inut! ca atare de o persoan! fizic! sau juridic! ori de un grup de persoane fizice sau juridice în scopul prelucr!rii, stoc!rii ori transferului de date; 6. destinatar al serviciului sau destinatar – orice persoan! fizic! sau juridic! ce utilizeaz!, în scopuri comerciale, profesionale sau de alt! natur!, un serviciu al societ!$ii informa$ionale, în special în scopul c!ut!rii de informa$ii sau al furniz!rii accesului la acestea; 7. consumator – orice persoan! fizic! ce ac$ioneaz! în alte scopuri decât cele ale activit!$ii sale comerciale sau profesionale; 8. comunicare comercial! – orice form! de comunicare destinat! s! promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale; nu constituie prin ele însele comunic!ri comerciale urm!toarele: informa$ii permi$ând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special un nume de domeniu sau o adres! de po#t! electronic!, comunic!ri legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori m!rcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un ter$ independent fa$! de persoana în cauz!, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit; 9. legisla$ie coordonat! – prevederile în vigoare ale legilor na$ionale, aplicabile activit!$ilor ce fac obiectul serviciilor societ!$ii informa$ionale sau furnizorilor de servicii în privin$a: a) condi$iilor pe care trebuie s! le îndeplineasc! furnizorii de servicii în vederea începerii acestor activit!$i, precum sunt cele legate de eventualele calific!ri, autoriza$ii sau notific!ri necesare; b) condi$iilor pe care trebuie s! le îndeplineasc! furnizorii de servicii pentru desf!#urarea acestor activit!$i, precum sunt cele care privesc conduita acestora, calitatea sau con$inutul serviciilor oferite, inclusiv în materie de publicitate #i încheiere a contractelor, sau cele care privesc r!spunderea furnizorilor;
COMER!UL ELECTRONIC
107 10. instrument de plat! electronic! – un instrument care permite titularului s!u s! efectueze urm!toarele tipuri de opera$iuni: a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate #i executate de c!tre institu$ii financiare; b) retrageri de numerar, precum #i înc!rcarea #i desc!rcarea unui instrument de moned! electronic!; 11. instrument de plat! cu acces la distan$! – instrument de plat! electronic! prin intermediul c!ruia titularul s!u poate s! î#i acceseze fondurile de$inute într-un cont la o institu$ie financiar! #i s! autorizeze efectuarea unei pl!$i, utilizând un cod personal de identificare sau un alt mijloc de identificare similar; 12. instrument de moned! electronic! – instrument de plat! electronic! reînc!rcabil, altul decât instrumentul de plat! cu acces la distan$!, pe care unit!$ile de valoare sunt stocate electronic #i care permite titularului s!u s! efectueze tipurile de opera$iuni men$ionate la pct. 10; 13. titular – persoan! care de$ine un instrument de plat! electronic! pe baza unui contract încheiat cu un emitent, în condi$iile prev!zute de lege; 14. date de identificare – orice informa$ii care pot permite sau facilita efectuarea tipurilor de opera$iuni men$ionate la pct. 10, precum un cod de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, num!rul de telefon, fax, adresa de po#t! electronic!, num!rul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, codul de înregistrare fiscal!, codul numeric personal #i altele asemenea. ARTICOLUL 2 Scop #i domeniu de aplicare (1) Prezenta lege are ca scop stabilirea condi$iilor de furnizare a serviciilor societ!$ii informa$ionale, precum #i prevederea ca infrac$iuni a unor fapte s!vâr#ite în leg!tur! cu securitatea domeniilor utilizate în comer$ul electronic, emiterea #i utilizarea instrumentelor de plat! electronic! #i cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectu!rii de opera$iuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circula$ii #i dezvolt!rii în condi$ii de securitate a acestor servicii. (2) Nu constituie servicii ale societ!$ii informa$ionale, în sensul prezentei legi, activit!$ile care nu întrunesc elementele defini$iei prev!zute la art. 1 pct. 1, în special urm!toarele: E-COMMERCE
108 a) oferta de servicii care necesit! prezen$a fizic! a furnizorului #i a destinatarului, chiar dac! prestarea serviciilor respective implic! utilizarea de echipamente electronice; b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de c!tre destinatar, chiar dac! prestarea serviciilor respective implic! utilizarea de echipamente electronice; c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentat! destinatarului prin transmiterea informa$iei la cererea individual! a acestuia #i care este destinat! recep$iei simultane de c!tre un num!r nelimitat de persoane (punct-multipunct); d) activit!$i care se efectueaz! prin intermediul serviciilor de telefonie vocal!, telefax, telex, servicii de radiodifuziune #i televiziune, inclusiv serviciile de teletext; e) serviciile de telefonie vocal!, telefax sau telex; f) schimbul de informa$ii prin po#ta electronic! sau prin alte mijloace de comunicare individual! echivalente, între persoane care ac$ioneaz! în scopuri str!ine activit!$ii lor comerciale sau profesionale; g) rela$ia contractual! dintre un angajat #i angajatorul s!u. (3) Prezenta lege nu se aplic! urm!toarelor activit!$i: a) activitatea notarilor publici, în m!sura în care aceasta presupune o participare direct! #i specific! la exercitarea prerogativelor autorit!$ii publice; b) activit!$ile de reprezentare juridic! în fa$a organelor de jurisdic$ie #i de urm!rire penal!; c) jocurile de noroc cu câ#tiguri în bani, loteriile #i pariurile. (4) Dispozi$iile prezentei legi se completeaz! cu: a) dispozi$iile legale fiscale; b) dispozi$iile legale care reglementeaz! protec$ia persoanelor în privin$a prelucr!rii datelor cu caracter personal #i libera circula$ie a acestor date, precum #i cele care reglementeaz! prelucrarea datelor cu caracter personal #i protec$ia vie$ii private în sectorul telecomunica$iilor; c) prevederile legale în materie de concuren$!. (5) În m!sura în care nu con$ine dispozi$ii derogatorii, prezenta lege se completeaz! cu dispozi$iile legale privind încheierea, validitatea #i efectele actelor juridice, cu celelalte prevederi legale care au ca scop
COMER!UL ELECTRONIC
109 protec$ia consumatorilor #i a s!n!t!$ii publice, precum #i cu dispozi$iile legale privitoare la reglementarea raporturilor de drept interna$ional privat. ARTICOLUL 3 Aplicarea legii române în cazul serviciilor societ!$ii informa$ionale (1) Prezenta lege se aplic! furnizorilor de servicii stabili$i în România #i serviciilor oferite de ace#tia. (2) De la data intr!rii în vigoare a prezentei legi serviciile societ!$ii informa$ionale sunt supuse: a) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor române care fac parte din legisla$ia coordonat!, în cazul în care sunt oferite de furnizori de servicii stabili$i în România; b) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor statului în cauz! care fac parte din legisla$ia coordonat!, în cazul în care sunt oferite de furnizori de servicii stabili$i într-un stat membru al Uniunii Europene. (3) Libera circula$ie a serviciilor societ!$ii informa$ionale oferite de un furnizor stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene nu poate fi restrâns! în România prin aplicarea unor prevederi legale care fac parte din legisla$ia coordonat!. (4) Alin. (2) #i (3) nu se aplic! în urm!toarele domenii: a) dreptul de proprietate intelectual! #i dreptul de proprietate industrial!; b) emisiunea de moned! electronic!, în condi$iile prev!zute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi; c) publicitatea pentru organisme de investi$ii colective în valori mobiliare; d) activit!$ile de asigurare, în condi$iile prev!zute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi; e) libertatea p!r$ilor de a alege legea aplicabil! contractului, când p!r$ile au acest drept; f) obliga$ii rezultate din contractele încheiate cu consumatorii; g) cerin$ele de form! prev!zute pentru validitatea actelor juridice prin care se creeaz!, se modific!, se sting sau se transmit drepturi reale asupra unor bunuri imobile situate pe teritoriul României; h) cerin$ele aplicabile bunurilor ca atare #i livr!rii acestora; E-COMMERCE
110 i) cerin$ele aplicabile serviciilor care nu sunt prestate prin mijloace electronice. (5) Autorit!$ile publice pot lua m!suri derogatorii de la prevederile alin. (3) numai în urm!toarele condi$ii: a) m!sura este necesar! pentru motive de ordine public!, desf!#urarea instruc$iei penale, protec$ia minorilor, lupta împotriva oric!rei forme de incitare la ur! din ra$iune de ras!, sex, religie sau na$ionalitate, atingeri aduse demnit!$ii umane, protec$ia s!n!t!$ii publice, ap!rarea #i siguran$a na$ional!, protec$ia consumatorilor, inclusiv a investitorilor; b) m!sura vizeaz! un serviciu al societ!$ii informa$ionale care aduce atingere uneia dintre valorile enumerate la lit. a) sau prezint! un risc serios #i grav la adresa acestor valori; c) m!sura este propor$ional! cu scopul urm!rit; d) sunt respectate procedurile de colaborare, consultare sau informare prev!zute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. CAPITOLUL II Furnizarea serviciilor societ!$ii informa$ionale ARTICOLUL 4 Principiile furniz!rii serviciilor societ!$ii informa$ionale (1) Furnizarea de servicii ale societ!$ii informa$ionale de c!tre persoanele fizice sau juridice nu este supus! nici unei autoriz!ri prealabile #i se desf!#oar! în concordan$! cu principiile concuren$ei libere #i loiale, cu respectarea dispozi$iilor legale în vigoare. (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere dispozi$iilor legale care impun autorizarea prealabil! în vederea desf!#ur!rii unor activit!$i de c!tre persoanele fizice sau juridice, dac! dispozi$iile în cauz! nu vizeaz! în mod expres #i exclusiv serviciile societ!$ii informa$ionale sau furnizorii de servicii, în în$elesul prezentei legi. (3) Furnizarea de servicii ale societ!$ii informa$ionale de c!tre furnizorii de servicii stabili$i în statele membre ale Uniunii Europene se face în condi$iile prev!zute în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, #i Comunit!$ile Europene #i statele membre ale acestora, pe de alt! parte.
COMER!UL ELECTRONIC
111 (4) Furnizarea de servicii ale societ!$ii informa$ionale de c!tre furnizorii de servicii stabili$i în alte state se face în condi$iile acordurilor bilaterale încheiate cu statele respective, la care România este parte. ARTICOLUL 5 Informa$ii generale (1) Furnizorul de servicii are obliga$ia de a pune la dispozi$ie destinatarilor #i autorit!$ilor publice mijloace care s! permit! accesul facil, direct, permanent #i gratuit cel pu$in la urm!toarele informa$ii: a) numele sau denumirea furnizorului de servicii; b) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii; c) numerele de telefon, fax, adresa de po#t! electronic! #i orice alte date necesare contact!rii furnizorului de servicii în mod direct #i efectiv; d) num!rul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, în cazul în care furnizorul de servicii este înscris în registrul comer$ului sau în alt registru public similar; e) codul de înregistrare fiscal!; f) datele de identificare ale autorit!$ii competente, în cazul în care activitatea furnizorului de servicii este supus! unui regim de autorizare; g) titlul profesional #i statul în care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea reglement!rilor aplicabile profesiei respective în statul în care furnizorul de servicii este stabilit, precum #i a mijloacelor de acces la acestea, în cazul în care furnizorul de servicii este membru al unei profesii liberale; h) tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu respectarea normelor privind comercializarea produselor #i serviciilor de pia$!, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoarea ad!ugat!, precum #i a cuantumului acesteia; i) includerea sau neincluderea în pre$ a cheltuielilor de livrare, precum #i valoarea acestora, dac! este cazul; j) orice alte informa$ii pe care furnizorul de servicii este obligat s! le pun! la dispozi$ie destinatarilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) Obliga$ia prev!zut! la alin. (1) se consider! îndeplinit! în cazul în care furnizorul unui serviciu afi#eaz! aceste informa$ii într-o form! E-COMMERCE
112 clar!, vizibil #i permanent, în interiorul paginii de web prin intermediul c!reia este oferit serviciul respectiv, în condi$iile men$ionate la alin. (1). ARTICOLUL 6 Comunic!rile comerciale (1) Efectuarea de comunic!ri comerciale prin po#ta electronic! este interzis!, cu excep$ia cazului în care destinatarul #i-a exprimat în prealabil consim$!mântul expres pentru a primi asemenea comunic!ri. (2) Comunic!rile comerciale care constituie un serviciu al societ!$ii informa$ionale sau o parte a acestuia, în m!sura în care sunt permise, trebuie s! respecte cel pu$in urm!toarele condi$ii: a) s! fie clar identificabile ca atare; b) persoana fizic! sau juridic! în numele c!reia sunt f!cute s! fie clar identificat!; c) ofertele promo$ionale, precum reducerile, premiile #i cadourile, s! fie clar identificabile, iar condi$iile care trebuie îndeplinite pentru ob$inerea lor s! fie u#or accesibile #i clar prezentate; d) competi$iile #i jocurile promo$ionale s! fie clar identificabile ca atare, iar condi$iile de participare s! fie u#or accesibile #i clar prezentate; e) orice alte condi$ii impuse prin dispozi$iile legale în vigoare. (3) Comunic!rile comerciale care constituie un serviciu al societ!$ii informa$ionale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este furnizat de un membru al unei profesii liberale, sunt permise, sub condi$ia respect!rii dispozi$iilor legale #i a reglement!rilor aplicabile profesiei respective, care privesc, în special, independen$a, demnitatea #i onoarea profesiei, secretul profesional #i corectitudinea fa$! de clien$i #i fa$! de ceilal$i membri ai profesiei. (4) Furnizorii de servicii ale societ!$ii informa$ionale care efectueaz! comunic!ri comerciale au obliga$ia de a respecta prevederile alin. (1)-(3). CAPITOLUL III Contractele încheiate prin mijloace electronice ARTICOLUL 7 Validitatea, efectele juridice #i proba contractelor încheiate prin mijloace electronice
COMER!UL ELECTRONIC
113 (1) Contractele încheiate prin mijloace electronice produc toate efectele pe care legea le recunoa#te contractelor, atunci când sunt întrunite condi$iile cerute de lege pentru validitatea acestora. (2) Pentru validitatea contractelor încheiate prin mijloace electronice nu este necesar consim$!mântul prealabil al p!r$ilor asupra utiliz!rii mijloacelor electronice. (3) Proba încheierii contractelor prin mijloace electronice #i a obliga$iilor care rezult! din aceste contracte este supus! dispozi$iilor dreptului comun în materie de prob! #i prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semn!tura electronic!. ARTICOLUL 8 Informarea destinatarilor (1) Furnizorul de servicii este obligat s! pun! la dispozi$ie destinatarului, înainte ca destinatarul s! trimit! oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta f!cute de furnizorul de servicii, cel pu$in urm!toarele informa$ii care trebuie s! fie exprimate în mod clar, neechivoc #i într-un limbaj accesibil: a) etapele tehnice care trebuie urmate pentru a încheia contractul; b) dac! contractul, o dat! încheiat, este stocat sau nu de c!tre furnizorul de servicii #i dac! este accesibil sau nu; c) mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispozi$ie destinatarului pentru identificarea #i corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor; d) limba în care se poate încheia contractul; e) codurile de conduit! relevante la care furnizorul de servicii subscrie, precum #i informa$ii despre modul în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice; f) orice alte condi$ii impuse prin dispozi$iile legale în vigoare. (2) Furnizorul de servicii are obliga$ia s! ofere destinatarului posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace #i accesibil, care s! permit! identificarea #i corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau accept!rii acesteia. E-COMMERCE
114 (3) Furnizorul de servicii poate deroga de la dispozi$iile alin. (1) #i (2) numai în situa$ia în care a convenit altfel cu destinatarul, cu condi$ia ca nici una dintre p!r$i s! nu aib! calitatea de consumator. (4) Clauzele #i condi$iile generale ale contractului propus trebuie puse la dispozi$ie destinatarului într-un mod care s! îi permit! acestuia s! le stocheze #i s! le reproduc!. (5) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplic! în privin$a contractelor încheiate exclusiv prin po#t! electronic! sau prin alte mijloace de comunicare individual! echivalente. ARTICOLUL 9 Încheierea contractului prin mijloace electronice (1) Dac! p!r$ile nu au convenit altfel, contractul se consider! încheiat în momentul în care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cuno#tin$a ofertantului. (2) Contractul care, prin natura sa ori la cererea beneficiarului, impune o executare imediat! a presta$iei caracteristice se consider! încheiat în momentul în care debitorul acesteia a început executarea, în afar! de cazul în care ofertantul a cerut ca în prealabil s! i se comunice acceptarea. În acest ultim caz se aplic! prevederile alin. (1). (3) În cazul în care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta f!cute de furnizorul de servicii, furnizorul de servicii are obliga$ia de a confirma primirea ofertei sau, dup! caz, a accept!rii acesteia, în unul dintre urm!toarele moduri: a) trimiterea unei dovezi de primire prin po#ta electronic! sau printr-un alt mijloc de comunicare individual! echivalent, la adresa indicat! de c!tre destinatar, în termen de 24 de ore de la primirea ofertei sau accept!rii; b) confirmarea primirii ofertei sau a accept!rii ofertei, printr-un mijloc echivalent celui utilizat pentru trimiterea ofertei sau a accept!rii ofertei, de îndat! ce oferta sau acceptarea a fost primit! de furnizorul de servicii, cu condi$ia ca aceast! confirmare s! poat! fi stocat! #i reprodus! de c!tre destinatar. (4) Oferta sau acceptarea ofertei, precum #i confirmarea primirii ofertei sau a accept!rii ofertei, efectuate în unul dintre modurile prev!zute la
COMER!UL ELECTRONIC
115 alin. (3), se consider! primite atunci când p!r$ile c!rora le sunt adresate pot s! le acceseze. (5) Prevederile alin. (3) nu se aplic! în privin$a contractelor încheiate exclusiv prin po#t! electronic! sau prin alte mijloace de comunicare individual! echivalente. ARTICOLUL 10 Condi$ii privind p!strarea sau prezentarea informa$iei (1) Acolo unde legea impune ca informa$ia s! fie prezentat! sau p!strat! în forma sa original!, aceast! cerin$! este îndeplinit! dac! sunt întrunite în mod cumulativ urm!toarele condi$ii: a) exist! garan$ia integrit!$ii informa$iei, asigurat! prin respectarea standardelor na$ionale în domeniu, din momentul în care a fost generat!; b) mesajul este semnat utilizându-se semn!tura electronic! extins! a emitentului; c) informa$ia poate fi imediat furnizat! #i prezentat! la cerere. (2) Destinatarul comerciant ac$ioneaz! pe riscul propriu, dac! a #tiut sau ar fi trebuit s! #tie, în concordan$! cu practicile comerciale curente sau ca urmare a folosirii procedurilor convenite expres cu emitentul, c! informa$ia con$inut! într-un mesaj electronic a fost alterat! în timpul transmiterii sau prelucr!rii sale. CAPITOLUL IV R!spunderea furnizorilor de servicii ARTICOLUL 11 Principii generale (1) Furnizorii de servicii sunt supu#i dispozi$iilor legale referitoare la r!spunderea civil!, penal! #i contraven$ional!, în m!sura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. (2) Furnizorii de servicii r!spund pentru informa$ia furnizat! de ei în#i#i sau pe seama lor. (3) Furnizorii de servicii nu r!spund pentru informa$ia transmis!, stocat! sau la care faciliteaz! accesul, în condi$iile prev!zute la art. 12-15. ARTICOLUL 12 Intermedierea prin simpla transmitere E-COMMERCE
116 (1) Dac! un serviciu al societ!$ii informa$ionale const! în transmiterea într-o re$ea de comunica$ii a informa$iei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv sau în asigurarea accesului la o re$ea de comunica$ii, furnizorul acelui serviciu nu r!spunde pentru informa$ia transmis! dac! sunt îndeplinite cumulativ urm!toarele condi$ii: a) transmiterea nu a fost ini$iat! de furnizorul de servicii; b) alegerea persoanei care recep$ioneaz! informa$ia transmis! nu a apar$inut furnizorului de servicii; c) con$inutul informa$iei transmise nu a fost influen$at în nici un fel de c!tre furnizorul de servicii, în sensul c! nu i se poate atribui nici selec$ia #i nici o eventual! modificare a acestei informa$ii. (2) Transmiterea informa$iei #i asigurarea accesului, men$ionate la alin. (1), includ #i stocarea automat!, intermediar! #i temporar! a informa$iei transmise, în m!sura în care aceast! opera$ie are loc exclusiv în scopul ca informa$ia respectiv! s! tranziteze re$eaua de comunica$ii #i cu condi$ia ca informa$ia s! nu fie stocat! pentru o perioad! care dep!#e#te în mod nejustificat durata necesar! transmiterii ei. ARTICOLUL 13 Stocarea temporar! a informa$iei, stocarea-caching Dac! un serviciu al societ!$ii informa$ionale const! în transmiterea într-o re$ea de comunica$ii a informa$iei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu r!spunde pentru stocarea automat!, intermediar! #i temporar! a informa$iei transmise, în m!sura în care aceast! opera$ie are loc exclusiv în scopul de a face mai eficient! transmiterea informa$iei c!tre al$i destinatari, la cererea acestora, dac! sunt îndeplinite cumulativ urm!toarele condi$ii: a) furnizorul de servicii nu aduce modific!ri informa$iei transmise; b) furnizorul de servicii îndepline#te condi$iile legale privind accesul la informa$ia respectiv!; c) furnizorul de servicii respect! regulile sau uzan$ele referitoare la actualizarea informa$iei, astfel cum acestea sunt larg recunoscute #i aplicate în industrie; d) furnizorul de servicii nu împiedic! utilizarea legal! de c!tre orice persoan! a tehnologiilor larg recunoscute #i aplicate în industrie, în vederea ob$inerii de date despre natura sau utilizarea informa$iei;
COMER!UL ELECTRONIC
117 e) furnizorul de servicii ac$ioneaz! rapid în vederea elimin!rii informa$iei pe care a stocat-o sau în vederea bloc!rii accesului la aceasta, din momentul în care a cunoscut efectiv faptul c! informa$ia transmis! ini$ial a fost eliminat! din re$eaua de comunica$ii ori c! accesul la ea a fost blocat sau faptul c! eliminarea ori blocarea accesului a avut loc prin efectul deciziei unei autorit!$i publice. ARTICOLUL 14 Stocarea permanent! a informa$iei, stocarea-hosting (1) Dac! un serviciu al societ!$ii informa$ionale const! în stocarea informa$iei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu r!spunde pentru informa$ia stocat! la cererea unui destinatar, dac! este îndeplinit! oricare din urm!toarele condi$ii: a) furnizorul de servicii nu are cuno#tin$! despre faptul c! activitatea sau informa$ia stocat! este nelegal! #i, în ceea ce prive#te ac$iunile în daune, nu are cuno#tin$! despre fapte sau circumstan$e din care s! rezulte c! activitatea sau informa$ia în cauz! ar putea v!t!ma drepturile unui ter$; b) având cuno#tin$! despre faptul c! activitatea sau informa$ia respectiv! este nelegal! ori despre fapte sau circumstan$e din care s! rezulte c! activitatea ori informa$ia în cauz! ar putea v!t!ma drepturile unui ter$, furnizorul de servicii ac$ioneaz! rapid în vederea elimin!rii sau a bloc!rii accesului la aceasta. (2) Furnizorul de servicii are cuno#tin$! despre faptul c! activitatea sau informa$ia este nelegal! atunci când caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autorit!$i publice. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplic! în situa$ia în care destinatarul ac$ioneaz! sub autoritatea sau controlul furnizorului de servicii. ARTICOLUL 15 Instrumente de c!utare a informa$iilor #i leg!turi cu alte pagini de web (1) Furnizorul unui serviciu al societ!$ii informa$ionale care faciliteaz! accesul la informa$ia furnizat! de al$i furnizori de servicii sau de destinatarii serviciilor oferite de al$i furnizori, prin punerea la dispozi$ie destinatarilor serviciului s!u a unor instrumente de c!utare a informa$iilor sau a unor leg!turi cu alte pagini de web, nu r!spunde E-COMMERCE
118 pentru informa$ia în cauz!, dac! este îndeplinit! oricare dintre urm!toarele condi$ii: a) furnizorul nu are cuno#tin$! despre faptul c! activitatea sau informa$ia la care faciliteaz! accesul este nelegal! #i, în ceea ce prive#te ac$iunile în daune, nu are cuno#tin$! despre fapte sau circumstan$e din care s! rezulte c! activitatea ori informa$ia în cauz! ar putea prejudicia drepturile unui ter$; b) având cuno#tin$! despre faptul c! activitatea sau informa$ia respectiv! este nelegal! ori despre fapte sau circumstan$e din care s! rezulte c! activitatea sau informa$ia în cauz! ar putea v!t!ma drepturile unui ter$, furnizorul ac$ioneaz! rapid în vederea elimin!rii posibilit!$ii de acces oferite sau a bloc!rii utiliz!rii acesteia. (2) Furnizorul de servicii r!spunde pentru informa$ia în cauz! atunci când caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autorit!$i publice. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplic! în situa$ia în care destinatarul ac$ioneaz! din ordinul sau sub comanda furnizorului de servicii. CAPITOLUL V Supraveghere #i control ARTICOLUL 16 Obliga$iile furnizorilor de servicii (1) Furnizorii de servicii sunt obliga$i s! informeze de îndat! autorit!$ile publice competente despre activit!$ile cu aparen$! nelegal! desf!#urate de destinatarii serviciilor lor sau despre informa$iile cu aparen$! nelegal! furnizate de ace#tia. (2) Furnizorii de servicii sunt obliga$i s! comunice de îndat! autorit!$ilor prev!zute la alin. (1), la cererea acestora, informa$ii care s! permit! identificarea destinatarilor serviciilor lor, cu care ace#ti furnizori au încheiat contracte privind stocarea permanent! a informa$iei. (3) Furnizorii de servicii sunt obliga$i s! întrerup!, temporar sau permanent, transmiterea într-o re$ea de comunica$ii sau stocarea informa$iei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, în special prin eliminarea informa$iei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o re$ea de comunica$ii sau prestarea oric!rui alt serviciu al societ!$ii
COMER!UL ELECTRONIC
119 informa$ionale, dac! aceste m!suri au fost dispuse de o autoritate public!, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesiz!ri din partea oric!rei persoane. (4) Plângerea prev!zut! la alin. (3) poate fi f!cut! de c!tre orice persoan! care se consider! prejudiciat! prin con$inutul informa$iei în cauz!. Plângerea sau sesizarea se întocme#te în form! scris!, cu ar!tarea motivelor pe care se întemeiaz!, #i va fi în mod obligatoriu datat! #i semnat!. Plângerea nu poate fi înaintat! dac! o cerere în justi$ie, având acela#i obiect #i acelea#i p!r$i, a fost anterior introdus!. (5) Decizia autorit!$ii trebuie motivat! #i se comunic! p!r$ilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii sau a sesiz!rii ori, dac! autoritatea a ac$ionat din oficiu, în termen de 15 zile de la data la care a fost emis!. (6) Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor alin. (3) persoana interesat! poate formula contesta$ie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sanc$iunea dec!derii, la instan$a de contencios administrativ competent!. Cererea se judec! de urgen$!, cu citarea p!r$ilor. Sentin$a este definitiv!. ARTICOLUL 17 Autorit!$i competente (1) Autoritatea de reglementare în comunica$ii #i tehnologia informa$iei, denumit! în continuare Autoritatea, este competent! s! supravegheze #i s! controleze respectarea de c!tre furnizorii de servicii a prevederilor prezentei legi #i a normelor metodologice de aplicare a acesteia, s! constate contraven$iile #i s! aplice sanc$iunile prev!zute la art. 22. (2) F!r! a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin autorit!$i publice, în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, 13, art. 14 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) #i (3), art. 23 alin. (2) #i art. 30 alin. (1), se în$elege acele autorit!$i ale administra$iei publice sau, acolo unde este cazul, instan$e de judecat!, a c!ror competen$! în materia respectiv! este stabilit! prin dispozi$iile legale în vigoare, aplicabile în fiecare caz. (3) Autoritatea poate solicita furnizorilor de servicii orice informa$ii necesare în vederea exercit!rii atribu$iilor sale, men$ionând baza legal! E-COMMERCE
120 #i scopul solicit!rii, #i poate stabili termene pân! la care aceste informa$ii s! îi fie furnizate, sub sanc$iunea prev!zut! de prezenta lege. (4) În vederea descoperirii #i investig!rii înc!lc!rilor prevederilor prezentei legi #i ale normelor sale de aplicare Autoritatea ac$ioneaz! prin personalul de control împuternicit în acest scop. (5) În exercitarea atribu$iilor de investigare personalul de control împuternicit în acest scop al Autorit!$ii sau al persoanei juridice prev!zute la alin. (12) poate solicita furnizorilor de servicii informa$iile care îi sunt necesare, men$ionând baza legal! #i scopul solicit!rii, #i poate stabili termene pân! la care aceste informa$ii s! îi fie furnizate, sub sanc$iunea prev!zut! de prezenta lege. (6) Autoritatea dispune efectuarea de investiga$ii, în condi$iile prezentei legi, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesiz!ri din partea oric!rei persoane. (7) Personalul de control împuternicit în acest scop al Autorit!$ii sau al persoanei juridice prev!zute la alin. (12) poate s! solicite declara$ii sau orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, s! sigileze, s! ridice orice registre, acte financiar-contabile #i comerciale sau alte eviden$e, eliberând persoanei supuse investiga$iei copii de pe originale, ori s! ob$in! copii, l!sându-i acesteia originalele; de asemenea, este autorizat s! fac! inspec$ii inopinate, al c!ror rezultat va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare, #i s! primeasc!, la convocare sau la fa$a locului, informa$ii #i justific!ri. (8) Organele administra$iei publice centrale #i locale, precum #i oricare alte institu$ii #i autorit!$i publice sunt obligate s! permit! personalului de control împuternicit în acest scop al Autorit!$ii sau, dup! caz, al persoanei juridice prev!zute la alin. (12) accesul la documentele, datele #i informa$iile de$inute de acestea, în m!sura în care sunt necesare îndeplinirii misiunii legale a Autorit!$ii, f!r! a se putea opune caracterul de secret de stat sau secret de serviciu al unor asemenea documente, date #i informa$ii. (9) Personalul de control împuternicit în acest scop, primind acces la documentele, datele #i informa$iile men$ionate la alin. (8), este $inut la observarea strict! a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu, atribuit legal respectivelor documente, date #i informa$ii.
COMER!UL ELECTRONIC
121 (10) Autoritatea sesizeaz! organele de urm!rire penal! ori de câte ori constat! înc!lc!ri ale legii penale. (11) Autoritatea informeaz! furnizorii de servicii, destinatarii, statele membre ale Uniunii Europene #i Comisia European! cu privire la toate aspectele legate de aplicarea prevederilor prezentei legi #i coopereaz! cu autorit!$ile competente din alte state în vederea exercit!rii eficiente a supravegherii #i controlului asupra activit!$ii furnizorilor de servicii. (12) Autoritatea poate delega exercitarea atribu$iilor prev!zute în prezentul articol unei alte persoane juridice de drept public, cu atribu$ii de supraveghere #i control în domeniul telecomunica$iilor. (13) Pentru scopurile aplic!rii prezentei legi, pân! la înfiin$area Autorit!$ii atribu$iile acesteia sunt îndeplinite de Ministerul Comunica$iilor #i Tehnologiei Informa$iei. ARTICOLUL 18 Coduri de conduit! (1) Asocia$iile #i organiza$iile neguvernamentale cu caracter profesional ori comercial sau cele constituite în scopul protec$iei consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu handicap pot elabora coduri de conduit! în colaborare cu Autoritatea #i Ministerul Justi$iei, în vederea aplic!rii corespunz!toare a prevederilor prezentei legi. (2) Autoritatea #i Ministerul Justi$iei vor urm!ri includerea în codurile de conduit! prev!zute la alin. (1) în special a unor prevederi referitoare la: a) solu$ionarea litigiilor pe cale extrajudiciar!; b) întreruperea, temporar! sau permanent!, a transmiterii într-o re$ea de comunica$ii sau a stoc!rii informa$iei furnizate de un destinatar al serviciului, în special prin eliminarea informa$iei ori blocarea accesului la aceasta, a accesului la o re$ea de comunica$ii sau a prest!rii oric!rui alt serviciu al societ!$ii informa$ionale; c) protec$ia destinatarilor cu privire la efectuarea comunic!rilor comerciale; d) protec$ia minorilor #i a demnit!$ii umane. (3) Autoritatea #i Ministerul Justi$iei sus$in: a) traducerea codurilor de conduit! în limbi de circula$ie interna$ional!; E-COMMERCE
122 b) facilitarea accesului la codurile de conduit! prin mijloace electronice; c) popularizarea codurilor de conduit! la nivel na$ional #i transmiterea acestora, precum #i a evalu!rilor privind aplicarea #i impactul lor practic c!tre statele membre ale Uniunii Europene #i c!tre Comisia European!. CAPITOLUL VII Sanc$iuni civile #i contraven$ionale ARTICOLUL 21 Nulitatea relativ! a contractelor privind servicii ale societ!$ii informa$ionale Orice contract privind furnizarea de servicii ale societ!$ii informa$ionale este anulabil la cererea destinatarului, dac! a fost încheiat cu un furnizor de servicii care: a) nu a pus la dispozi$ie destinatarului, în condi$iile prev!zute de lege, informa$iile prev!zute la art. 5 lit. a)-i), ori nu a furnizat toate aceste informa$ii, sau a furnizat informa$ii inexacte; b) nu a pus la dispozi$ie destinatarului, în condi$iile prev!zute de lege, informa$iile men$ionate la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu a furnizat toate aceste informa$ii, sau a furnizat informa$ii inexacte, dac! nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); c) a înc!lcat obliga$ia prev!zut! la art. 8 alin. (2), dac! nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) a înc!lcat obliga$ia prev!zut! la art. 8 alin. (4). ARTICOLUL 22 Contraven$ii Constituie contraven$ie, dac! nu este s!vâr#it! în astfel de condi$ii încât, potrivit legii penale, s! constituie infrac$iune, #i se sanc$ioneaz! cu amend! de la 10.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta furnizorului de servicii care: a) efectueaz! comunic!ri comerciale înc!lcând condi$iile stabilite la art. 6 alin. (1) #i alin. (2) lit. a)-d); b) nu pune la dispozi$ie destinatarilor #i autorit!$ilor publice, în condi$iile prev!zute de lege, informa$iile prev!zute la art. 5 lit. a)-i), ori nu furnizeaz! toate aceste informa$ii, sau furnizeaz! informa$ii inexacte;
COMER!UL ELECTRONIC
123 c) nu pune la dispozi$ie destinatarului, în condi$iile prev!zute de lege, informa$iile prev!zute la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu furnizeaz! toate aceste informa$ii, sau furnizeaz! informa$ii inexacte, dac! nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) încalc! obliga$ia prev!zut! la art. 8 alin. (2), dac! nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); e) încalc! obliga$ia prev!zut! la art. 8 alin. (4); f) încalc! obliga$ia prev!zut! la art. 9 alin. (3); g) încalc! obliga$iile prev!zute la art. 16 alin. (1)-(3); h) nu furnizeaz! informa$iile solicitate potrivit art. 17 alin. (3) sau (5), ori nu furnizeaz! toate aceste informa$ii, sau furnizeaz! informa$ii inexacte. ARTICOLUL 23 Constatarea contraven$iilor #i aplicarea sanc$iunilor (1) Constatarea contraven$iei prev!zute la art. 22 lit. a) #i aplicarea sanc$iunii corespunz!toare se fac, la sesizarea oric!rei persoane sau din oficiu, de c!tre reprezentan$ii împuternici$i ai Autorit!$ii de reglementare în comunica$ii #i tehnologia informa$iei sau ai autorit!$ii de supraveghere prev!zute de Legea nr. 677/2001 privind protec$ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal #i libera circula$ie a acestor date. (2) Constatarea contraven$iilor #i aplicarea sanc$iunilor prev!zute la art. 22 lit. b)-h) se fac de c!tre reprezentan$ii împuternici$i ai Autorit!$ii sau ai celorlalte autorit!$i publice competente, la sesizarea oric!rei persoane sau din oficiu. (3) Constatarea contraven$iilor se poate face, în toate cazurile, #i de c!tre ofi$erii sau subofi$erii de poli$ie. (4) Contraven$iilor prev!zute la art. 22 le sunt aplicabile prevederile Ordonan$ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven$iilor, cu modific!rile ulterioare. CAPITOLUL VIII Infrac$iuni s!vâr#ite în leg!tur! cu emiterea #i utilizarea instrumentelor de plat! electronic! #i cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectu!rii de opera$iuni financiare E-COMMERCE
124 ARTICOLUL 24 Falsificarea instrumentelor de plat! electronic! (1) Falsificarea unui instrument de plat! electronic! se pedepse#te cu închisoare de la 3 la 12 ani #i interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceea#i pedeaps! se sanc$ioneaz! punerea în circula$ie, în orice mod, a instrumentelor de plat! electronic! falsificate sau de$inerea lor în vederea punerii în circula$ie. (3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani #i interzicerea unor drepturi, dac! faptele prev!zute la alin. (1) #i (2) sunt s!vâr#ite de o persoan! care, în virtutea atribu$iilor sale de serviciu: a) realizeaz! opera$ii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plat! electronic! ori efectu!rii tipurilor de opera$iuni prev!zute la art. 1 pct. 10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau utilizarea instrumentelor de plat! electronic!; sau c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate în efectuarea tipurilor de opera$iuni prev!zute la art. 1 pct. 10. (4) Tentativa se pedepse#te. ARTICOLUL 25 De$inerea de echipamente în vederea falsific!rii instrumentelor de plat! electronic!. Fabricarea ori de$inerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plat! electronic! se pedepse#te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. ARTICOLUL 26 Falsul în declara$ii în vederea emiterii sau utiliz!rii instrumentelor de plat! electronic! Declararea necorespunz!toare adev!rului, f!cut! unei institu$ii bancare, de credit sau financiare ori oric!rei alte persoane juridice autorizate în condi$iile legii s! emit! instrumente de plat! electronic! sau s! accepte tipurile de opera$iuni prev!zute la art. 1 pct. 10, în vederea emiterii sau utiliz!rii unui instrument de plat! electronic!, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejur!rilor, declara$ia f!cut! serve#te pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument, se pedepse#te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend!.
COMER!UL ELECTRONIC
125 ARTICOLUL 27 Efectuarea de opera$iuni financiare în mod fraudulos (1) Efectuarea uneia dintre opera$iunile prev!zute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea unui instrument de plat! electronic!, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, f!r! consim$!mântul titularului instrumentului respectiv, se pedepse#te cu închisoare 1-10 ani. (2) Cu aceea#i pedeaps! se sanc$ioneaz! efectuarea uneia dintre opera$iunile prev!zute la art 1. pct 10., prin utilizarea neautorizat! a oric!ror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive. (3) Cu aceea#i pedeaps! se sanc$ioneaz! transmiterea neautorizat! c!tre alt! persoan! a oric!ror date de identificare, în vederea efectu!rii uneia dintre opera$iunile prev!zute la art. 1 pct. 10. (4) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani #i interzicerea unor drepturi, dac! faptele prev!zute la alin. (1)-(3) sunt s!vâr#ite de o persoan! care, în virtutea atribu$iilor sale de serviciu: a) realizeaz! opera$ii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plat! electronic! ori efectu!rii tipurilor de opera$iuni prev!zute la art. 1 pct. 10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau utilizarea instrumentelor de plat! electronic!; sau c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate în efectuarea tipurilor de opera$iuni prev!zute la art. 1 pct. 10. (5) Tentativa se pedepse#te. ARTICOLUL 28 Acceptarea opera$iunilor financiare efectuate în mod fraudulos (1) Acceptarea uneia dintre opera$iunile prev!zute la art. 1 pct. 10, cunoscând c! este efectuat! prin folosirea unui instrument de plat! electronic! falsificat sau utilizat f!r! consim$!mântul titularului s!u, se pedepse#te cu închisoare de la 1 la 12 ani. (2) Cu aceea#i pedeaps! se sanc$ioneaz! acceptarea uneia dintre opera$iunile prev!zute la art. 1 pct. 10, cunoscând c! este efectuat! prin utilizarea neautorizat! a oric!ror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive. (3) Tentativa se pedepse#te. E-COMMERCE
126 ARTICOLUL 29 Efectuarea de opera$iuni neautorizate într-un sistem informatic (1) Accesul neautorizat într-un sistem informatic sau într-un domeniu se pedepse#te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend!. (2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau domeniu pentru uzul personal ori c!tre ter$i se pedepse#te cu închisoare de la 1 la 12 ani. (3) Modificarea, distrugerea par$ial! sau total!, în mod neautorizat, a informa$iei stocate într-un sistem informatic sau domeniu se pedepse#te cu închisoare de la 3 la 15 ani. ARTICOLUL 30 Constatarea #i judecarea infrac$iunilor (1) Infrac$iunile prev!zute în prezenta lege se constat! de c!tre autorit!$ile publice competente, care înainteaz! actul de constatare la organul local de urm!rire penal!. (2) Infrac$iunile prev!zute la art. 24 #i 25 se judec!, în prim! instan$!, de c!tre tribunal. (3) Prevederile prezentului capitol se completeaz! cu dispozi$iile Codului penal #i ale Codului de procedur! penal!. CAPITOLUL IX Dispozi$ii finale ARTICOLUL 31 Sarcina probei în cazul litigiilor privind furnizarea de servicii ale societ!$ii informa$ionale În cazul oric!rui litigiu privind furnizarea unui serviciu al societ!$ii informa$ionale, declan#at între furnizorul serviciului respectiv #i un destinatar al acestui serviciu, sarcina probei îndeplinirii obliga$iilor prev!zute la art. 5, 6, 8 #i 9 revine furnizorului de servicii dac! destinatarul are calitatea de consumator. ARTICOLUL 32 Abrogarea unor dispozi$ii contrare Litera f) a articolului 6 din Ordonan$a Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distan$! se abrog!.
COMER!UL ELECTRONIC
127 Din legea privind semn!tura electronic!49: CAPITOLUL I Dispozi$ii generale SEC#IUNEA 1 Principii generale Art. 1. – Prezenta lege stabile#te regimul juridic al semn!turii electronice #i al înscrisurilor în form! electronic!, precum #i condi$iile furniz!rii de servicii de certificare a semn!turilor electronice. Art. 2. – Prezenta lege se completeaz! cu dispozi$iile legale privind încheierea, validitatea #i efectele actelor juridice. Art. 3. – Nici o dispozi$ie a prezentei legi nu poate fi interpretat! în sensul limit!rii autonomiei de voin$! #i a libert!$ii contractuale a p!r$ilor. SEC#IUNEA a 2-a Defini$ii Art. 4. – În în$elesul prezentei legi: 1. date în form! electronic! sunt reprezent!ri ale informa$iei într-o form! conven$ional! adecvat! cre!rii, prelucr!rii, trimiterii, primirii sau stoc!rii acesteia prin mijloace electronice; 2. înscris în form! electronic! reprezint! o colec$ie de date în form! electronic! între care exist! rela$ii logice #i func$ionale #i care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnifica$ie inteligibil!, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; 3. semn!tur! electronic! reprezint! date în form! electronic!, care sunt ata#ate sau logic asociate cu alte date în form! electronic! #i care servesc ca metod! de identificare; 4. semn!tur! electronic! extins! reprezint! acea semn!tur! electronic! care îndepline#te cumulativ urm!toarele condi$ii: a) este legat! în mod unic de semnatar; b) asigur! identificarea semnatarului; c) este creat! prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; 49 http://internetlegi.hypermart.net/legis1.htm E-COMMERCE
128 d) este legat! de datele în form! electronic!, la care se raporteaz! în a#a fel încât orice modificare ulterioar! a acestora este identificabil!; 5. semnatar reprezint! o persoan! care de$ine un dispozitiv de creare a semn!turii electronice #i care ac$ioneaz! fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui ter$; 6. date de creare a semn!turii electronice reprezint! orice date în form! electronic! cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semn!turi electronice; 7. dispozitiv de creare a semn!turii electronice reprezint! software #i/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semn!turii electronice; 8. dispozitiv securizat de creare a semn!turii electronice reprezint! acel dispozitiv de creare a semn!turii electronice care îndepline#te cumulativ urm!toarele condi$ii: a) datele de creare a semn!turii, utilizate pentru generarea acesteia, s! poat! ap!rea numai o singur! dat! #i confiden$ialitatea acestora s! poat! fi asigurat!; b) datele de creare a semn!turii, utilizate pentru generarea acesteia, s! nu poat! fi deduse; c) semn!tura s! fie protejat! împotriva falsific!rii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul gener!rii acesteia; d) datele de creare a semn!turii s! poat! fi protejate în mod efectiv de c!tre semnatar împotriva utiliz!rii acestora de c!tre persoane neautorizate; e) s! nu modifice datele în form! electronic!, care trebuie s! fie semnate, #i nici s! nu împiedice ca acestea s! fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare; 9. date de verificare a semn!turii electronice reprezint! date în form! electronic!, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate în scopul verific!rii unei semn!turi electronice; 10. dispozitiv de verificare a semn!turii electronice reprezint! software #i/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semn!turii electronice;
COMER!UL ELECTRONIC
129 11. certificat reprezint! o colec$ie de date în form! electronic! ce atest! leg!tura dintre datele de verificare a semn!turii electronice #i o persoan!, confirmând identitatea acelei persoane; 12. certificat calificat reprezint! un certificat care satisface condi$iile prev!zute la art. 18 #i care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condi$iile prev!zute la art. 20; 13. furnizor de servicii de certificare reprezint! orice persoan!, român! sau str!in!, care elibereaz! certificate sau care presteaz! alte servicii legate de semn!tura electronic!; 14. furnizor de servicii de certificare calificat! este acel furnizor de servicii de certificare care elibereaz! certificate calificate; 15. produs asociat semn!turii electronice reprezint! software sau hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semn!tura electronic! sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semn!turii electronice. CAPITOLUL II Regimul juridic al înscrisurilor în form! electronic! Art. 5. – Înscrisul în form! electronic!, c!ruia i s-a încorporat, ata#at sau i s-a asociat logic o semn!tur! electronic! extins!, bazat! pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv #i generat! cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semn!turii electronice, este asimilat, în ceea ce prive#te condi$iile #i efectele sale, cu înscrisul sub semn!tur! privat!. Art. 6. – Înscrisul în form! electronic!, c!ruia i s-a încorporat, ata#at sau i s-a asociat logic o semn!tur! electronic!, recunoscut de c!tre cel c!ruia i se opune, are acela#i efect ca actul autentic între cei care l-au subscris #i între cei care le reprezint! drepturile. Art. 7. – În cazurile în care, potrivit legii, forma scris! este cerut! ca o condi$ie de prob! sau de validitate a unui act juridic, un înscris în form! electronic! îndepline#te aceast! cerin$! dac! i s-a încorporat, ata#at sau i s-a asociat logic o semn!tur! electronic! extins!, bazat! pe un certificat calificat #i generat! prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semn!turii. E-COMMERCE
130 Art. 8. – (1) În cazul în care una dintre p!r$i nu recunoa#te înscrisul sau semn!tura, instan$a va dispune întotdeauna ca verificarea s! se fac! prin expertiz! tehnic! de specialitate. (2) În acest scop, expertul sau specialistul este dator s! solicite certificate calificate, precum #i orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului înscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat. Art. 9. – (1) Partea care invoc! înaintea instan$ei o semn!tur! electronic! extins! trebuie s! probeze c! aceasta îndepline#te condi$iile prev!zute la art. 4 pct. 4. (2) Semn!tura electronic! extins!, bazat! pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumat! a îndeplini condi$iile prev!zute la art. 4 pct. 4. Art. 10. – (1) Partea care invoc! înaintea instan$ei un certificat calificat trebuie s! probeze c! furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat îndepline#te condi$iile prev!zute la art. 20. (2) Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a îndeplini condi$iile prev!zute la art. 20. Art. 11. – (1) Partea care invoc! înaintea instan$ei un mecanism securizat de creare a semn!turii trebuie s! probeze c! acesta îndepline#te condi$iile prev!zute la art. 4 pct. 8. (2) Dispozitivul securizat de generare a semn!turii, omologat în sensul prezentei legi, este prezumat a îndeplini condi$iile prev!zute la art. 4 pct. 8. CAPITOLUL III Furnizarea serviciilor de certificare SEC#IUNEA 1 Dispozi$ii comune Art. 12. – (1) Furnizarea serviciilor de certificare nu este supus! nici unei autoriz!ri prealabile #i se desf!#oar! în concordan$! cu principiile concuren$ei libere #i loiale, cu respectarea actelor normative în vigoare.
COMER!UL ELECTRONIC
131 (2) Furnizarea serviciilor de certificare de c!tre furnizorii stabili$i în statele membre ale Uniunii Europene se face în condi$iile prev!zute în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunit!$ile Europene #i statele membre ale acestora, pe de alt! parte. Art. 13. – (1) Cu 30 de zile înainte de începerea activit!$ilor legate de certificarea semn!turilor electronice persoanele care inten$ioneaz! s! furnizeze servicii de certificare au obliga$ia de a notifica autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu cu privire la data începerii acestor activit!$i. (2) O dat! cu efectuarea notific!rii prev!zute la alin. (1) furnizorii de servicii de certificare au obliga$ia de a comunica autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu toate informa$iile referitoare la procedurile de securitate #i de certificare utilizate, precum #i orice alte informa$ii cerute de autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu. (3) Furnizorii de servicii de certificare au obliga$ia de a comunica autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu, cu cel pu$in 10 zile înainte, orice inten$ie de modificare a procedurilor de securitate #i de certificare, cu precizarea datei #i orei la care modificarea intr! în vigoare, precum #i obliga$ia de a confirma în termen de 24 de ore modificarea efectuat!. (4) În cazurile de urgen$!, în care securitatea serviciilor de certificare este afectat!, furnizorii pot efectua modific!ri ale procedurilor de securitate #i de certificare, urmând s! comunice, în termen de 24 de ore, autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu modific!rile efectuate #i justificarea deciziei luate. (5) Furnizorii de servicii de certificare sunt obliga$i s! respecte, pe parcursul desf!#ur!rii activit!$ii, procedurile de securitate #i de certificare declarate, potrivit alin. (2), (3) #i (4). Art. 14. – (1) Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la toate informa$iile necesare utiliz!rii corecte #i în condi$ii de siguran$! a serviciilor sale. Informa$iile respective vor fi furnizate anterior na#terii oric!rui raport contractual cu persoana care solicit! un certificat sau, dup! caz, la cererea unui ter$ care se prevaleaz! de un asemenea certificat. E-COMMERCE
132 (2) Informa$iile prev!zute la alin. (1) vor fi formulate în scris, într-un limbaj accesibil, #i vor fi transmise prin mijloace electronice, în condi$ii care s! permit! stocarea #i reproducerea lor. (3) Informa$iile prev!zute la alin. (1) vor face referire cel pu$in la: a) procedura ce trebuie urmat! în scopul cre!rii #i verific!rii semn!turii electronice; b) tarifele percepute; c) modalit!$ile #i condi$iile concrete de utilizare a certificatelor, inclusiv limitele impuse utiliz!rii acestora, cu condi$ia ca aceste limite s! poat! fi cunoscute de ter$i; d) obliga$iile care incumb!, potrivit prezentei legi, titularului certificatului #i furnizorului de servicii de certificare; e) existen$a unei acredit!ri, dac! este cazul; f) condi$iile contractuale de eliberare a certificatului, inclusiv eventualele limit!ri ale r!spunderii furnizorului de servicii de certificare; g) c!ile de solu$ionare a litigiilor; h) orice alte informa$ii stabilite de autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu. (4) Furnizorul de servicii de certificare va transmite solicitantului un exemplar al certificatului. (5) Din momentul accept!rii certificatului de c!tre solicitant, furnizorul de servicii de certificare va înscrie certificatul în registrul prev!zut la art. 17. Art. 15. – (1) Persoanele fizice care presteaz!, conform legii, în nume propriu servicii de certificare, precum #i personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoan! fizic! sau juridic!, sunt obligate s! p!streze secretul informa$iilor încredin$ate în cadrul activit!$ii lor profesionale, cu excep$ia celor în leg!tur! cu care titularul certificatului accept! s! fie publicate sau comunicate ter$ilor. (2) Înc!lcarea obliga$iei prev!zute la alin. (1) constituie infrac$iune de divulgare a secretului profesional, prev!zut! #i sanc$ionat! de art. 196 din Codul penal. (3) Nu constituie divulgare a secretului profesional comunicarea de informa$ii c!tre o autoritate public!, atunci când aceasta ac$ioneaz! în exercitarea #i în limitele competen$elor sale legale.
COMER!UL ELECTRONIC
133 (4) Obliga$ia prev!zut! la alin. (1) incumb! #i personalului autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu, precum #i persoanelor împuternicite de aceasta. Art. 16. – (1) Autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu #i furnizorii de servicii de certificare au obliga$ia s! respecte dispozi$iile legale privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. (2) Furnizorii de servicii de certificare nu pot colecta date cu caracter personal decât de la persoana care solicit! un certificat sau, cu consim$!mântul expres al acesteia, de la ter$i. Colectarea se face doar în m!sura în care aceste informa$ii sunt necesare în vederea eliber!rii #i conserv!rii certificatului. Datele pot fi colectate #i utilizate în alte scopuri doar cu consim$!mântul expres al persoanei care solicit! certificatul. (3) Atunci când se utilizeaz! un pseudonim, identitatea real! a titularului nu poate fi divulgat! de c!tre furnizorul de servicii de certificare decât cu consim$!mântul titularului sau în cazurile prev!zute la art. 15 alin. (3). Art. 17. – (1) Furnizorii de servicii de certificare au obliga$ia de a crea #i de a men$ine un registru electronic de eviden$! a certificatelor eliberate. (2) Registrul electronic de eviden$! a certificatelor eliberate trebuie s! fac! men$iune despre: a) data #i ora exact! la care certificatul a fost eliberat; b) data #i ora exact! la care expir! certificatul; c) dac! este cazul, data #i ora exact! la care certificatul a fost suspendat sau revocat, inclusiv cauzele care au condus la suspendare sau la revocare. (3) Registrul electronic de eviden$! a certificatelor eliberate trebuie s! fie disponibil permanent pentru consultare, inclusiv în regim on-line. CAPITOLUL IV Monitorizare #i control SEC#IUNEA 1 Autoritatea de reglementare #i supraveghere E-COMMERCE
134 Art. 25. – Responsabilitatea aplic!rii dispozi$iilor prezentei legi #i a reglement!rilor legate de aceasta revine autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu. Art. 26. – (1) În termen de cel mult 18 luni de la data public!rii legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, se va înfiin$a autoritatea public! specializat!, cu atribu$ii de reglementare #i de supraveghere în domeniu, în sensul prezentei legi. (2) Pân! la înfiin$area autorit!$ii men$ionate la alin. (1) atribu$iile acesteia, în sensul prezentei legi, revin Ministerului Comunica$iilor #i Tehnologiei Informa$iei. Art. 27. – Ministerul Comunica$iilor #i Tehnologiei Informa$iei poate delega, în tot sau în parte, atribu$iile sale de supraveghere, în sensul prezentei legi, unei alte autorit!$i publice aflate în coordonare. Art. 28. – (1) La data intr!rii în vigoare a prezentei legi se înfiin$eaz! Registrul furnizorilor de servicii de certificare, denumit în continuare Registru, care se constituie #i se actualizeaz! de c!tre autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu. De la data înfiin$!rii autorit!$ii publice specializate prev!zute la art. 26 Registrul va fi preluat #i actualizat de aceast! autoritate. (2) Registrul constituie eviden$a oficial!: a) a furnizorilor de servicii de certificare care au sediul în România; b) a furnizorilor de servicii de certificare cu sediul sau domiciliul în alt stat, ale c!ror certificate calificate sunt recunoscute conform art. 40. (3) Registrul are rolul de a asigura, prin efectuarea înregistr!rilor prev!zute de prezenta lege, stocarea datelor de identificare #i a unor informa$ii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare, precum #i informarea publicului cu privire la datele #i informa$iile stocate. (4) Con$inutul #i structura Registrului se stabilesc, prin reglement!ri, de c!tre autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu. Art. 29. – (1) Înregistrarea în Registrul prev!zut la art. 28 a datelor de identificare #i a informa$iilor necesare cu privire la activitatea furnizorilor de servicii de certificare men$iona$i la art. 28 alin. (2) se efectueaz! pe baz! de cerere individual!, care trebuie introdus! la
COMER!UL ELECTRONIC
135 autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu, cel mai târziu la data începerii activit!$ii furnizorului. (2) Con$inutul obligatoriu al cererii prev!zute la alin. (1) #i documenta$ia necesar! se stabilesc prin reglement!ri de c!tre autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu. Art. 30. – (1) Registrul este public #i se actualizeaz! permanent. (2) Condi$iile $inerii Registrului, accesul efectiv la informa$iile pe care le con$ine, informa$iile care pot fi oferite solicitan$ilor #i modul de actualizare a acestuia se stabilesc prin normele tehnice #i metodologice emise de autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu. SEC#IUNEA a 2-a Supravegherea activit!$ii furnizorilor de servicii de certificare Art. 31. – (1) Autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu va putea, din oficiu sau la solicitarea oric!rei persoane interesate, s! verifice sau s! dispun! verificarea conformit!$ii activit!$ilor unui furnizor de servicii de certificare cu dispozi$iile prezentei legi sau cu reglement!ri emise de c!tre autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu. (2) Atribu$iile de control ce revin autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu, potrivit alin. (1), sunt exercitate de personalul anume împuternicit în acest sens. (3) În vederea exercit!rii controlului, personalul cu atribu$ii de control este autorizat: a) s! aib! acces liber, permanent, în orice loc în care se afl! echipamentele necesare furniz!rii de servicii de certificare, în condi$iile legii; b) s! solicite orice document sau informa$ie necesar! în vederea realiz!rii controlului; c) s! verifice punerea în aplicare a oric!ror proceduri de securitate sau de certificare utilizate de furnizorul de servicii de certificare supus controlului; d) s! sigileze orice echipamente necesare furniz!rii de servicii de certificare sau s! re$in! orice document ce are leg!tur! cu aceast! E-COMMERCE
136 activitate, pe o perioad! care nu poate dep!#i 15 zile, dac! aceast! m!sur! se impune; e) s! ia orice alte asemenea m!suri, în limitele legii. (4) Personalul cu atribu$ii de control este obligat: a) s! nu dezv!luie datele de care a luat cuno#tin$! cu ocazia exercit!rii atribu$iilor sale; b) s! p!streze confiden$ialitatea surselor de informa$ii în leg!tur! cu sesiz!rile sau plângerile primite. Art. 32. – (1) Furnizorii de servicii de certificare au obliga$ia de a facilita exercitarea atribu$iilor de control de c!tre personalul anume împuternicit în acest sens. (2) În cazul neîndeplinirii obliga$iei prev!zute la alin. (1), în afar! de aplicarea sanc$iunii prev!zute la art. 44 lit. c), autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu va putea s! suspende activitatea furnizorului pân! la data la care acesta va coopera cu personalul de control. Art. 33. – (1) Dac! în urma controlului efectuat se constat! nerespectarea dispozi$iilor prezentei legi #i a reglement!rilor emise de autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu, aceasta va solicita furnizorului de servicii de certificare s! se conformeze, în termenul pe care îl va stabili, dispozi$iilor legale. În acest caz, autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu poate dispune suspendarea activit!$ii furnizorului. (2) Neîndeplinirea în termenul stabilit a obliga$iei de conformare prev!zute la alin. (1) constituie motiv pentru autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu de a dispune încetarea activit!$ii furnizorului de servicii de certificare #i radierea acestuia din Registru. (3) În cazul în care se constat! o înc!lcare grav! a dispozi$iilor legale, autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu poate dispune direct #i imediat încetarea activit!$ii furnizorului de servicii de certificare #i radierea acestuia din Registru.
COMER!UL ELECTRONIC
137 CAPITOLUL VIII Contraven$ii #i sanc$iuni Art. 44. – Constituie contraven$ie, dac!, potrivit legii, nu constituie infrac$iune, #i se sanc$ioneaz! cu amend! de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) omite s! efectueze notificarea prev!zut! la art. 13 alin. (1); b) omite s! informeze autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu asupra procedurilor de securitate #i de certificare utilizate, în condi$iile #i cu respectarea termenelor prev!zute la art. 13; c) nu î#i îndepline#te obliga$ia de a facilita exercitarea atribu$iilor de control de c!tre personalul autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu, anume împuternicit în acest sens; d) realizeaz! transferul activit!$ilor legate de certificarea semn!turilor electronice cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (3). Art. 45. – Constituie contraven$ie, dac!, potrivit legii, nu constituie infrac$iune, #i se sanc$ioneaz! cu amend! de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) nu furnizeaz! persoanelor men$ionate la art. 14 alin. (1), în condi$iile prev!zute la art. 14 alin. (1) #i (2), informa$iile obligatorii prev!zute la art. 14 alin. (3) ori nu furnizeaz! toate aceste informa$ii sau furnizeaz! informa$ii inexacte; b) încalc! obliga$iile privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal prev!zute la art. 16; c) omite s! efectueze înregistr!rile obligatorii, potrivit legii, în registrul electronic de eviden$! a certificatelor eliberate, prev!zut la art. 17, sau le efectueaz! cu nerespectarea termenului prev!zut la art. 14 alin. (5), art. 23 alin. (1) sau (2) ori înregistreaz! men$iuni inexacte; d) elibereaz! certificate prezentate titularilor ca fiind calificate, care nu con$in toate men$iunile obligatorii prev!zute la art. 18; e) elibereaz! certificate calificate care con$in informa$ii inexacte, informa$ii care sunt contrare legii, bunelor moravuri sau ordinii publice, ori informa$ii a c!ror exactitate nu a fost verificat! în condi$iile prev!zute la art. 18 alin. (4); f) elibereaz! certificate calificate f!r! a verifica identitatea solicitantului, în condi$iile prev!zute la art. 19; E-COMMERCE
138 g) omite s! ia m!suri de natur! s! garanteze confiden$ialitatea în cursul procesului de generare a datelor de creare a semn!turilor, în cazul în care furnizorul de servicii de certificare genereaz! astfel de date; h) nu p!streaz! toate informa$iile cu privire la un certificat calificat o perioad! de minimum 5 ani de la data încet!rii valabilit!$ii certificatului; i) stocheaz!, reproduce sau dezv!luie ter$ilor datele de creare a semn!turii electronice, cu excep$ia cazului în care semnatarul solicit! aceasta, în cazul în care furnizorul elibereaz! certificate calificate; j) stocheaz! certificatele calificate într-o form! care nu respect! condi$iile prev!zute la art. 20 lit. j); k) utilizeaz! dispozitive de creare a semn!turii electronice, care nu îndeplinesc condi$iile prev!zute la art. 4 pct. 8, în cazul în care furnizorul de servicii de certificare elibereaz! certificate calificate; l) în cazul în care inten$ioneaz! s! înceteze activit!$ile legate de certificarea semn!turilor electronice sau în oricare dintre situa$iile prev!zute la art. 24 alin. (5), când afl! c! va fi în imposibilitate de a continua aceste activit!$i, nu informeaz! cu cel pu$in 30 de zile înainte de încetarea activit!$ilor autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu despre inten$ia sa, respectiv despre existen$a #i natura împrejur!rii care justific! imposibilitatea de continuare a activit!$ilor; m) în oricare dintre situa$iile prev!zute la art. 24 alin. (5), când se afl! în imposibilitate de a continua activit!$ile legate de certificarea semn!turilor electronice #i nu a putut prevedea aceast! situa$ie cu cel pu$in 30 de zile înainte ca încetarea activit!$ilor s! se produc!, nu a informat autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu în termenul prev!zut la art. 24 alin. (2) despre existen$a #i natura împrejur!rii care justific! imposibilitatea de continuare a activit!$ilor; n) aflându-se în unul dintre cazurile prev!zute la art. 24 alin. (1) #i (2), omite s! ia m!surile necesare pentru asigurarea conserv!rii arhivelor sale sau pentru asigurarea prelucr!rii datelor cu caracter personal în condi$iile legii;
COMER!UL ELECTRONIC
139 o) nu suspend! sau nu revoc! certificatele eliberate, în cazurile în care suspendarea sau revocarea este obligatorie, sau le revoc! cu nerespectarea termenului legal; p) continu! s! desf!#oare activit!$i legate de certificarea semn!turilor electronice în situa$ia în care autoritatea de reglementare #i supraveghere specializat! în domeniu a dispus suspendarea sau încetarea activit!$ii furnizorului de servicii de certificare; q) elibereaz! certificate sau desf!#oar! alte activit!$i legate de certificarea semn!turilor electronice, folosindu-se f!r! a avea dreptul de calitatea de furnizor de servicii de certificare acreditat, prin prezentarea unei men$iuni distinctive care s! se refere la aceast! calitate sau prin orice alte mijloace; r) omite s! solicite, în termenul prev!zut la art. 29 alin. (1), înregistrarea în Registru a datelor #i informa$iilor men$ionate la art. 29. Art. 46. – Înc!lcarea de c!tre agen$ia de omologare a obliga$iei de a facilita exercitarea atribu$iilor de control de c!tre personalul autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu, anume împuternicit în acest sens, constituie contraven$ie #i se sanc$ioneaz! cu amend! de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei. Art. 47. – Constatarea contraven$iilor #i aplicarea sanc$iunilor prev!zute în cadrul prezentului capitol sunt de competen$a personalului cu atribu$ii de control din cadrul autorit!$ii de reglementare #i supraveghere specializate în domeniu. Art. 48. – Contraven$iilor prev!zute în prezentul capitol le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea #i sanc$ionarea contraven$iilor. CAPITOLUL IX Dispozi$ii finale Art. 49. – (1) Nivelul tarifelor percepute de agen$iile de omologare pentru prestarea serviciilor de omologare a dispozitivelor securizate de creare a semn!turii electronice, precum #i pentru serviciile accesorii se stabile#te în mod liber, cu respectarea prevederilor Legii concuren$ei nr. 21/1996. E-COMMERCE
140 (2) Agen$iile men$ionate la alin. (1) pot percepe tarife cu niveluri diferite pentru zone geografice diferite sau pentru serviciile prestate în regim de urgen$!, pentru înscrierile on-line, potrivit propriilor strategii comerciale, cu respectarea dispozi$iilor legale. (3) Sunt interzise agen$iilor de omologare #i împuternici$ilor acestora publicarea de tabele comparative privind nivelul tarifelor #i adoptarea oric!ror m!suri al c!ror scop este s! limiteze reclama privind nivelul tarifelor încasate de alte agen$ii pentru serviciile prestate. Art. 50. – (1) Agen$iile de omologare sunt supuse prevederilor Legii concuren$ei nr. 21/1996 în ceea ce prive#te stabilirea tarifelor percepute pentru serviciile prestate, precum #i în privin$a actelor sau faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea concuren$ei pe pia$a serviciilor respective. (2) Agen$iile de omologare sunt, de asemenea, supuse prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concuren$ei neloiale, cu modific!rile ulterioare. Art. 51. – Cuantumul amenzilor prev!zute de prezenta lege va fi actualizat prin hot!râre a Guvernului, în func$ie de evolu$ia indicelui de infla$ie. Motive pentru a fi prezen$i pe Internet 1. Pentru a stabili o prezenta; 2. Pentru a comunica; 3. Pentru a oferi informa$ii de afaceri; 4. Pentru a servi clien$ii mai bine; 5. Pentru a trezi interesul; 6. Pentru a publica anumite informa$ii la momentul potrivit; 7. Pentru a vinde produse; 8. Pentru a pune la dispozi$ie imagini, sunet #i video; 9. Pentru a p!trunde pe pia$a demografica cea mai extins! ; 10. Pentru a r!spunde la întreb!ri puse frecvent; 11. Pentru a r!mâne în contact cu agen$ii dumneavoastr!; 12. Pentru a deschide pie$e interna$ionale; 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi;
COMER!UL ELECTRONIC
141 14. Pentru a schimba rapid informa$iile publicate; 15. Pentru a avea un feedback de la clien$i; 16. Pentru a testa pia$a pentru produse #i servicii noi; 17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa ; 18. Pentru a p!trunde în domeniul educa$iei #i a tinerilor; 19. Pentru a p!trunde în domenii de interes speciale; 20. Pentru a servi pia$a locala; 1. Pentru a stabili o prezenta; Aproximativ 280 milioane de oameni din toata lumea au acces la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul dumneavoastr! de activitate, nu pute$i ignora 280 milioane de oameni. Pentru a face parte din aceasta comunitate #i pentru a arata ca sunte$i interesat sa-i oferi$i produsele #i serviciile dumneavoastr!, trebuie sa fi$i pe Internet pentru ei. Acolo este #i concuren$a dumneavoastr! 2. Pentru a comunica; O buna parte din ceea ce se cheam! afaceri nu este altceva decât stabilirea contactului cu al$i oameni. Un om de afaceri de#tept #tie c! nu conteaz! numai ce #tii, ci #i pe cine cuno#ti. La o întâlnire de afaceri se obi#nuie#te schimbarea de c!r$i de vizita #i mul$i oameni de afaceri ar putea pove#ti, cum dintr-o întâlnire întâmpl!toare a devenit o afacere bun!. Închipui$i-v! c! a$i putea înmâna cartea dumneavoastr! de vizita la mii, poate chiar milioane de clien$i #i parteneri poten$iali, spunând: acesta este obiectul meu de activitate #i în caz c! vreodat! o s! ave$i nevoie de mine, aici m! pute$i g!si. Acest lucru este posibil pe Internet, 24 de ore din 24, simplu #i eficient. 3. Pentru a oferi informa$ii de afaceri; Cu ajutorul internetului pute$i informa clien$ii: care sunt informa$iile de afaceri de baza, care sunt orele de lucru, ce oferi$i, cum poate cineva lua leg!tura cu dumneavoastr!, ce modalit!$i de plat! E-COMMERCE
142 accepta$i, unde ave$i sediul. Deasemenea pute$i realiza o inser$ie în Pagini Galbene, cu comunicare instantanee aasupra ac$iunilor speciale, ratele dobânzilor zilei, când are loc urm!toarea ac$iune de vânzare. Dac! a$i putea $ine clien$ii dumneavoastr! informa$i despre toate motivele pentru care ar trebui s! fac! afaceri cu dumneavoastr!, v-a$i putea m!ri cifra de afaceri. Pute$i face acest lucru pe Internet. 4. Pentru a servi clien$ii mai bine; A oferi informa$ii de afaceri este unul dintre cele mai importante cai de a servi clien$ii. Dar tehnologia web v! ofer! #i alte modalit!$i de a v! servi clien$ii. Cum vi s-ar p!rea c! prin intermediul unui formular online, clien$ii dumneavoastr! s! poat! efectua o c!utare #i s! vad! dac! un articol anume este disponibil în stocul dumneavoastr!, f!r! a v! re$ine inutil personalul. Acest lucru poate fi realizat simplu #i rapid pe Internet. 5. Pentru a trezi interesul; Probabil The Economist nu va scrie despre deschiderea magazinului dumneavoastr! local, dar s-ar putea s! v! publice adresa paginii dumneavoastr! dac! are un con$inut interesant #i nou. #i chiar dac! The Economist ar relata despre deschiderea magazinului dumneavoastr!, nu a$i beneficia de cineva care cite#te acest articol intr-o localitate îndep!rtat!, în afar! de cazul în care aceast! persoan! va vizita localitatea dumneavoastr! în viitorul apropiat. Cu informa$iile de pe pagina web, oricine are acces la Internet #i aude despre dumneavoastr! poate deveni un poten$ial vizitator al paginii dumneavoastr!, respectiv un poten$ial client. 6. Pentru a publica anumite informa$ii la momentul potrivit; Exist! cazuri în care informa$iile dumneavoastr! nu trebuie oferite mai devreme decât miezul nop$ii, cum ar fi bilan$ul anual, câ#tig!torul unui concurs, anun$ul de pres! pentru un eveniment mult
COMER!UL ELECTRONIC
143 a#teptat. O s! trimite$i materialele la editura cu men$iunea de a nu-l publica pân! în momentul precizat de dumneavoastr! #i o s! spera$i c! totul va merge bine. Acum pe Internet, pute$i oferii aceste informa$ii exact la miezul nop$ii sau la momentul potrivit, cu toate materialele înso$itoare, ca fotografii, grafice, etc. oferite exact în acela#i moment. Imagina$i-v! anticipa$ia #tirii " toate materialele vor fi disponibile pe pagina noastr! la 00:01". Informa$ia va fi oferit! celor care a#teapt! ca aceast! informa$ie s! fie publicat! #i nu celor care risc! s! v! transmit! informa$ia prea devreme. 7. Pentru a vinde produse; Am a#ezat acest motiv doar aici pentru a preciza, c! ar trebui s! considera$i s! vinde$i produse pe Internet numai dup! ce a$i f!cut toate cele enumerate la punctele anterioare #i chiar #i altele de pe aceast! list!. Imagina$i-v! c! considera$i telefonul ca un mijloc de a comunica cu clien$i dvs, ceea ce v! ajut! s! v! vinde$i produsele. Trebuie s! considera$i asem!n!tor #i webul. Tehnologia este bine în$eles diferit!, dar înainte ca oameni s! v! devin! clien$i, ei doresc s! v! cunoasc!, s! #tie cu ce v! ocupa$i #i ce pute$i sa-i oferi$i. Toate acestea se pot face u#or #i eficient pe web. #i atunci pute$i reu#i sa-i transforma$i în clien$i. 8. Pentru a pune la dispozi$ie imagini, sunet #i video sub form! de fi#iere Oferta dumneavoastr! este formidabila, dar oamenii ar dori s-o vad! în ac$iune. Noul CD este nemaipomenit, dar f!r! a asculta un extras nimeni n-o s! spun! c! sun! excelent. Un tablou merit! o mie de cuvinte, dar ave$i spa$iul pentru descriere? Webul v! permite s! ad!uga$i fi#iere de sunet, imagine #i video paginii dumneavoastr!, dac! astfel v! servi$i mai bine clien$i. Nici o bro#ur! îns! nu va putea face acest lucru. 9. Pentru a p!trunde pe pia$a demografic! cea mai extins! ; Utilizatorii webului reprezint! probabil cea mai extins! pia$! demografic! disponibila: studen$i, absolven$i de liceu sau universit!$i, E-COMMERCE
144 cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari. Nu este de mirare c! Wired magazine, publica$ia comunit!$ii Internet, nu are dificult!$i în a g!si clien$i pentru produse cu o înalt! valoare înglobat!. 10. Pentru a r!spunde la întreb!ri puse frecvent; Cei care r!spund la telefon în organiza$ia dumneavoastr! #tiu c! timpul lor este folosit pentru a r!spunde la acelea#i întreb!ri în mod repetat. Acestea sunt întreb!rile la care clien$ii #i poten$ialii clien$i doresc s! cunoasc! r!spunsul înainte de a face afaceri cu dumneavoastr! Publica$i aceste r!spunsuri pe pagina dumneavoastr! #i ve$i îndep!rta o alt! barier! care v! împiedic! s! încheia$i afaceri #i ve$i elibera o parte din timpul operatorilor telefonici. 11. Pentru a r!mâne în contact cu agen$ii dumneavoastr! ; Colegii dumneavoastr! în deplasare ar putea s! aib! nevoie de informa$ii la zi pentru a încheia o afacere. Dac! #ti$i care este aceast! informa$ie, pute$i sa-l afi#a$i în deplin! siguran$! pe web. Un apel telefonic local poate s! furnizeze colegului dumneavoastr! cele mai detailate informa$ii, f!r! a avea nevoie de convorbiri de lung! distant! #i f!r! a re$ine personalul de la birou. 12. Pentru a deschide pie$e interna$ionale; Este posibil ca po#ta, telefonul #i alte mijloace de comunicare clasice s! nu corespund! cerin$elor pie$ei interna$ionale. Cu ajutorul paginii dumneavoastr! de pe web pute$i purta un dialog cu cei de pe pie$ele interna$ionale, la fel de u#or ca #i cu firma vecin!. De fapt, înainte ca s! v! prezenta$i pe web, trebuie s! decide$i cum ve$i profita de afacerile interna$ionale, care vi se ofer! , pentru c! prezenta dumneavoastr! pe web va aduce cu siguran$! oportunit!$i de afaceri interna$ionale. În cazul în care ave$i filiale sau birouri în str!in!tate, cei
COMER!UL ELECTRONIC
145 de acolo pot beneficia de un alt avantaj, putând avea acces la informa$ii la tarife telefonice locale. 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi; Diferen$ele de fus orar în afacerile interna$ionale reprezint! un inconvenient în cazul convorbirilor telefonice. Afacerile sunt interna$ionale, dar orele de lucru nu. Paginile web îns! deservesc clien$ii #i partenerii dumneavoastr! de afaceri 24 de ore pe zi, 7 zile pe s!pt!mân!. Nu trebuie s! mai face$i ore suplimentare. Pute$i prezenta informa$iile pe web într-un mod corespunz!tor exigentelor clien$ilor dumneavoastr! #i pute$i aduna informa$ii importante, care o s! v! aduc! un avantaj fa$! de concurenta, chiar înainte ca ace#tia s! ajung! la birou. 14. Pentru a schimba rapid informa$iile publicate; Uneori, informa$ia se schimb! chiar înainte de a ajunge la tipografie #i atunci ve$i avea o gr!mad! de hârtie scump! #i f!r! valoare. Publica$iile electronice pot fi schimbate în func$ie de necesit!$i. Nu ave$i nevoie de hârtie, nici de cerneal! #i nici nu primi$i facturi de la tipografie. Pute$i chiar ata#a pagina dumneavoastr! web la o baz! de date care s! poat! fi modificat! de cate ori dori$i. Nici un document tip!rit nu poate s! v! ofere aceast! flexibilitate 15. Pentru a avea un feedback de la clien$i; Dac! a$i încercat f!r! succes o ac$iune publicitar! prin tip!rirea de bro#uri, cataloage #i nu ave$i vânz!ri, nimeni nu va solicitat produsele sau serviciile, unde s-a strecurat o gre#eala. C!r$ile de marketing v! sf!tuiesc s! continua$i testarea pie$ei #i poate ve$i afla unde a fost gre#eal!. Dar ave$i destui bani #i timp ca s! a#tepta$i r!spunsul? Cu o pagina web pute$i cere un feedback #i sa-l ob$ine$i instantaneu, f!r! costuri suplimentare. Prin completarea unui formular incorporat în pagina dumneavoastr! pute$i primi r!spunsurile, când acestea sunt înc! în capul clientului, f!r! costurile unei corespondente clasice de afaceri. E-COMMERCE
146 16. Pentru a testa pia$a pentru produse #i servicii noi; To$i cunoa#tem costurile lans!rii pe pia$a a unui nou produs. Reclam! #i publicitate costisitoare. Odat! ce sunte$i prezen$i pe web #i #ti$i ce s! a#tepta$i de la cei care v! viziteaz! pagina, ei reprezint! pia$a cea mai accesibil! pentru dumneavoastr! Ei v! vor da de #tire ce gândesc despre produsul dumneavoastr! mai rapid, mai simplu #i mai eficient decât oricare alt! pia$! pe care ve$i dori s! p!trunde$i. Pentru costul realiz!rii unei pagini web, pute$i avea un glob magic din cristal care s! v! spun! unde #i cum trebuie s! v! pozi$iona$i produsul sau serviciul pe pia$!. 17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa; Fiecare tip de afacere necesit! expunerea oferit! de mijloacele de comunicare în masa, a#a cum am subliniat la punctul anterior "pentru a trezi interesul". Principalul produs al mijloacelor de comunica$ie este informa$ia, care poate fi transmis! online rapid, ieftin #i simplu. Imaginile digitale pot fi pozi$ionate pe pagina web, iar textul digital poate fi editat #i publicat la termene precise. 18. Pentru a p!trunde în domeniul educa$iei #i a tinerilor; Dac! activa$i în domeniul educa$iei, lua$i în considerare ca cele mai multe universit!$i ofer! deja acces la Internet studen$ilor. Alte institu$ii de înv!$!mânt vor urma acest exemplu. Oferte de c!r$i, cursuri, îmbr!c!minte, articole de sport, moda, etc. trebuie s! fie pe web. Chiar #i cu sosirea serviciilor comerciale online #i cu clien$ii lor ceva mai în vârsta, pia$a celor care au vârst! sub 25 de ani #i vor fi online va cunoa#te o cre#tere în procentaj. 19. Pentru a p!trunde în domenii de interes speciale;
COMER!UL ELECTRONIC
147 Vinde$i acvarii, opere de arta, ? A$i putea crede c! Internetul nu v! este util. Totu#i, Internetul de mult nu înseamn! doar comunitatea studen$ilor informaticieni. Cu num!rul de peste 68 de milioane de utilizatori ai Internetului, care cre#te pe zi ce trece, chiar #i grupul de interes cel mai restrâns va fi reprezentat în num!r mare. Deoarece webul are câteva programe de c!utare foarte bune, grupul dumneavoastr! de interes va fi capabil s! v! g!seasc! pe dumneavoastr! sau pe competitorii dumneavoastr! 20. Pentru a servi pia$a locala; Am vorbit despre puterea de a p!trunde pe pie$ele din întreaga lume cu ajutorul unei pagini web. Dac! ave$i sediul în apropierea zonelor intens populate, acolo probabil ave$i destui clien$i cu acces la Internet, ca s! lua$i în considerare marketingul pe web. Dar, indiferent unde sunte$i, dac! clientul dumneavoastr! cel mai important are acces la web, ar trebui s! fi$i prezent acolo. Locuri de munc! pe Internet Potrivit anali#tilor economici, existenta site-urile de cariere este una dintre cauzele care au asigurat în ultimii ani dezvoltarea economic! remarcabil! în unele state ale lumii cu o rat! considerabil! de acces la Internet a popula$iei. Prin intermediul acestui gen de site-uri s-a realizat o mai bun! întâlnire, la scara na$ional! #i interna$ionala, a cererii cu oferta pe pia$a muncii cu implica$ii benefice asupra ambelor p!r$i: persoane solicitante #i firme ofertante de locuri de munc!. Exemplul tipic pentru fenomenul de mai sus este pia$a nord-american! de munc! ce beneficiaz! de avantajul unei penetr!ri foarte ridicate a Internetului. Iat! în cele ce urmeaz! câteva dintre cele mai cunoscute site-uri de cariere ac$ionând pe aceast! pia$!: www.monster.com E-COMMERCE
148 www.careerbuilder.com, www.hotjobs.com, www.careerjornal.com, www.careersite.com, www.nationjob.com, www.headhunter.com, www.cweb.com. www.canadajob.com, www.canadajobsearch.com, www.canadiancareers.com, www.canjobs.com, www.careeredge.org, www.careerinternetworking.com, www.careerclick.com, www.careerexchange.com. Iat! câteva adrese utile detaliate: ( www.jobbank.ro Site (in englez! #i romana) de tip banc! de CV-uri #i job-uri pentru lucrul în tar! #i str!in!tate. Pentru cei care caut! de lucru exist! o banc! de CV-uri gratuite care se pot modifica sau #terge dup! dorin$!. Se pot c!uta în mod gratuit job-uri pe domenii în tar! #i str!in!tate. Angajatorii #i firmele de recrutare pot înscrie gratuit oferte de job-uri #i pot c!uta în banca de CV-uri (gratis pân! la 3 CV-uri pe zi). Site-ul prezint! teste online pentru interviu. Exist! o colec$ie de newsletters s!pt!mânale care se pot primi #i prin e-mail. Site-ul afi#eaz! num!rul de solicitan$i de job-uri înregistra$i, num!rul de job-uri online #i ultimele job-uri postate. Nu se precizeaz! administratorul. ( www.jobsearch.ro Site gratuit în roman! #i englez!. Candida$ii pot vedea cele mai recente job-uri, c!uta locuri de munc! disponibile cu cuvinte cheie, ad!uga sau actualiza un CV în baza de date. Companiile pot posta locuri de munc! disponibile sau c!uta candidatul potrivit pe baza CV-urilor existente. Unele indica$ii de pe site sunt exclusiv în limba englez!. ( www.jobsite.ro
COMER!UL ELECTRONIC
149 Membrii înregistra$i ai acestui site pot c!uta anun$uri de cereri/oferte de locuri de munca, plasa anun$uri de mic! publicitate în domeniu, avea acces la baza de CV-uri, ad!uga CV-uri sau primi un newsletter. Pe site exist! multiple informa$ii: datele de contact ale unor firme de plasament din România, trucuri pentru elaborarea unui CV, a scrisorii de inten$ie/motiva$ie #i pentru prezentarea la interviu (exist! #i teste referitoare la acesta din urma), link-uri #i sfaturi privind munca la distan$!. Pe site se mai indic! link-uri spre site-uri str!ine de joburi, spre site-uri utile din România #i str!in!tate, sfaturi pentru sporirea #anselor pentru a ob$ine burse la universit!$i str!ine, link-uri utile pentru burse, pentru urmarea de cursuri de informatica, pentru c!utarea unui loc de munc!. Site-ul mai con$ine teste “psi”, teste online pentru ob$inerea unui job sau a unei burse. Exist! o list! a profesiilor solicitate pe pia$a de munc! din Occident. ( www.usajobs.com Site în englez! (cu unele pagini #i în romana) care ofer! speciali#tilor din România posibilitatea lucrului în SUA dar #i în Canada, Australia, Marea Britanie. Public! resume-uri (care pot fi v!zute de companii) #i job-uri. Se dau indica$ii pentru resume, scrisoarea de inten$ie, interviu. Listeaz! job-uri din domeniul IT #i sunt anun$ate pentru în curând job-uri de var!. Exist! o list! de întreb!ri #i r!spunsuri specifice. ( www.joburi.home.ro Site în roman! #i englez! care public! anun$uri pentru c!utarea de locuri de munc! #i CV-uri contra cost (cu traducerea din roman! în englez! inclus!). Este administrat de o persoan! particular! #i con$ine pu$ine astfel de anun$uri. ( www.myjob.ro Site care con$ine o burs! de cereri/oferte de joburi cu indicarea num!rului de anun$uri #i, distinct, a celor noi (publicate în ultimele 5 zile). Exist! #i facilit!$i de joburi pe net. Se pot primi cereri/oferte de locuri de munc! #i prin newsletter. Exist! link-uri spre agen$ii str!ine de job-uri. Site-ul mai con$ine un ghid al carierei: tipuri, recomand!ri #i modele de CV-uri, recomand!ri #i modele de scrisori de inten$ie, tipuri de întreb!ri pentru interviuri,preg!tirea pentru acestea. Pe site mai exist! E-COMMERCE
150 un set de întreb!ri recomandabile oricui înainte de a solicit! un job. Exist! multe articole în domeniu ce au fost publicate pe site. Ca noutate se anun$! serviciul de Electronic Curriculum Vitae. Acesta este un CV online în roman! #i englez! care poate fi accesat de c!tre oricine prin c!utarea în baza de CV-uri. Exist! #i oportunitatea unor contracte de lucru în Japonia. ( www.bursamuncii.ro Site f!r! administrator precizat care prezint! în prima pagin! informa$ii privind num!rul de locuri de munc! disponibile în Bucure#ti clasificate pe studii. Aceste informa$ii se actualizeaz! s!pt!mânal #i sunt furnizate de Agen$ia Municipal! de Ocupare #i Formare Profesional! Bucure#ti. Site-ul ofer! posibilitatea c!ut!rii de cereri/oferte de munc! sortate pe localit!$i nu #i pe profesii. Se pot înregistra CV-uri online (se accept! #i fotografii) sau oferte de job-uri online. Exist! #i posibilitatea abon!rii la un newsletter. ( www.easthunter.com Site elve$iano-canadian care asigur! servicii interna$ionale legate de pia$a muncii. Are reprezentan$i în Canada #i în mai multe $!ri europene, între care #i România, pentru fiecare existând site-uri na$ionale #i firme partenere. În România firma partener! este Kontakt Data SRL, www.kontakt.ro. Site-ul ofer! servicii gratuite de c!ut!ri de job-uri #i public!ri de CV-uri pentru candida$i, respectiv c!ut!ri de CV-uri #i public!ri de job-uri pentru firme #i agen$ii de recrutare. În prima pagin! se listeaz! num!rul de clien$i înscri#i. Exist! help #i list! de întreb!ri frecvente pe grupe de utilizatori. Fiecare site na$ional are o pagin! de #tiri #i link-uri utile în domeniu. Serviciile site-ului includ #i traduceri profesionale, înregistrare offline ca #i dezvoltare web #i business to business interna$ional pentru firme. ( www.globalrom.net Site în englez! al GlobalRom Interna$ional, companie de selec$ie-recrutare pentru speciali#ti din domeniul IT. Aplican$ii înregistra$i î#i pot înscrie #i actualiz! datele personale pentru a putea fi consultate de companii sau pot c!uta locuri de munc!. Companiile #i serviciile de intermediere se pot înregistra gratuit pentru a identifica speciali#tii adecva$i cerin$elor lor intr-o baz! de date cu resume-uri.
COMER!UL ELECTRONIC
151 ( www.greencard-connection.com Site în roman! #i german! al unei firme neprecizate cu sediul în Bonn care intermediaz! contacte între speciali#tii în domeniul IT din România #i firme germane interesate în recrutarea de angaja$i str!ini cu înalt! calificare în domeniu. Serviciile sunt gratuite pentru cei care caut! de lucru. Site-ul prezint! condi$iile pe care trebuie s! le îndeplineasc! doritorii de astfel de locuri de munca, modul de a trimite informa$iile solicitate #i CV-ul. Se precizeaz! #i documentele care trebuiesc aduse de candida$i la întrevederile de preselec$ie care au loc în Bucure#ti. Se mai prezint! ofertele existente la ora actual! #i data urm!toarei preselec$ii din Bucure#ti (informa$ie neactualizat! la momentul efectu!rii prezentei recenzii). ( www.itclimber.com Site în englez! al Rogenerator SA Bucure#ti care faciliteaz! recrutarea speciali#tilor IT din Europa de Est #i din alte tari în curs de dezvoltare de c!tre companii locale #i occidentale. Listeaz! num!rul de speciali#ti înregistra$i #i num!rul de oferte de job-uri. Exist! link pentru testarea gratuit! a capacit!$ilor profesionale (400 de teste pentru speciali#tii IT) la www.brainbench.com ceea ce poate cre#te #ansele profesionale. Exist! #tiri interna$ionale de ultim! or! în domeniu. Se pot c!uta job-uri dup! cuvinte cheie. Speciali#tii IT se pot înregistra gratuit pentru a g!si job-uri, pentru a alc!tui un CV adecvat #i pentru a fi notifica$i când se ivesc job-uri apropiate calific!rilor lor. Companiile beneficiaz! contra cost de avantaje legate de recrutare-selec$ie rapid! #i multicriterial!. ( www.job2all.com Site al Job2all Interna$ional cu versiune #i pentru România. Con$ine un motor de c!utare a candida$ilor dup! diferite criterii #i oferte de munc! pentru orice domeniu. CV-urile din baza de date beneficiaz! de publicitate în România, Olanda, Italia, Spania #i Germania. Pe site se g!se#te un job-engine cu 12 op$iuni de c!utare sau c!utare avansat! (pentru o persoan! deja cunoscut!). Exist! #i facilitate de adres! e-mail. Site-ul con$ine un ghid legislativ concis privitor la dreptul la munc! în România #i un buletin informativ lunar. ( www.job-consulting.ro E-COMMERCE
152 Site f!r! administrator precizat unde candida$ii î#i pot înscrie un CV online în baza de date. Ei beneficiaz! #i de multiple sfaturi #i exemple privind alc!tuirea unui CV, a unei scrisori de inten$ie ca #i în privin$a prezent!rii la interviu. Pe site exist! #i 11 teste legate de resursele umane #i abilit!$ile psiho-sociale. Firmele dispun de un formular online de precizare a datelor despre candida$ii c!uta$i. Angajatorii beneficiaz! de sfaturi privind intervievarea, criteriile de alegere a candida$ilor, etapele selec$iei, gre#elile care se fac în acest proces, trucurile recomandate unui bun ascult!tor (la interviu) #i cele 11 teste de mai sus. Din site nu reiese clar cum se pot c!uta în bazele de date ofertele /cererile de locuri de munc!. ( www.munca.ro Site f!r! administrator precizat pentru cereri /oferte de lucru. În prima pagin! se listeaz! ultimele 10 job-uri #i exist! posibilitatea înregistr!rii. Exist! o pagin! de link-uri spre site-uri interna$ionale din domeniu. Solicitan$ii de locuri de munc! pot s!-#i completeze CV-ul, s! contacteze angajatorii sau s! fie contacta$i de ace#tia. Ofertan$ii de locuri de munc! pot, în urma înregistr!rii, s! contacteze aplican$ii sau s! fie aborda$i de c!tre ace#tia. ( www.snelling.ro Site în englez! al companiei Snelling Personnel Services. Prezint! compania #i serviciile oferite clien$ilor. Con$ine statistici, inclusiv grafice, despre profilul clien$ilor, locurile de plasare a lor #i serviciile oferite pân! în prezent. Site-ul trateaz! în detaliu serviciile de recrutare, consulting în resurse umane ca #i de training oferite de firm!. Prezint! ofertele de munc! la ora curent! pentru clien$ii Snelling. Se indic! #i datele de contact ale oficiilor din Bucure#ti, Timi#oara #i Sofia (Bulgaria). În România cele mai importante siteuri web care ofer! joburi sunt : ( www.1job.ro Site în roman! #i englez! al Premier World Ltd. care se adreseaz! persoanelor #i firmelor. Persoanele pot s!-#i adauge/modifice un curriculum vitae (CV) gratuit #i confiden$ial precum #i s! caute job-uri într-o baz! de date structurat! pe categorii #i jude$e (sau din str!in!tate). Firmele se pot înregistr! gratuit. Site-ul listeaz! în prima
COMER!UL ELECTRONIC
153 pagin! ultimele job-uri, statistici curente (persoane înregistrate, CV-uri detaliate, firme înregistrate, job-uri). Exist! o baz! de date specializat! pentru domeniul IT (tehnologia informa$iei) cu persoane care vor s! lucreze în str!in!tate. Se anun$! asistent! “realtime” pentru utilizatori (intre orele 9-16). Exist! posibilitatea vizualiz!rii num!rului de vizitatori ai unui CV publicat pe site. Se anun$! pentru în curând apari$ia simultan! a CV-ului #i pe site-uri de recrutare din str!in!tate. ( www.bestjobs.ro Site care indic! pe prima pagin! num!rul de CV-uri #i job-uri înregistrate ca #i ultimele 10 oferte de job. Se dau informa$ii utile despre CV-uri, job-uri, scrisori de inten$ie, interviuri. Aplican$ii (solicitan$ii de loc de munc!) se înregistreaz! pentru a fi g!si$i de c!tre angajatorii care vor primi CV-urile prin e-mail. Se poate primi un newsletter cu job-urile recente. Exist! o baz! de date de c!utare a job-urilor, un ghid pentru angaja$i dar #i pentru angajatori (comportamentul cu angaja$ii, conducerea interviului), o list! de întreb!ri #i r!spunsuri frecvente. Se indic! partenerii site-ului #i link-uri spre site-uri de job-uri. Nu se precizeaz! administratorul site-ului. ( www.ejobs.ro Site cu cereri/oferte de locuri de munc!. Exist! servicii de recrutare (selec$ionarea candida$ilor $inând cont de CV-urile din baza de date), oferta de job-uri (pentru candida$ii înregistra$i), alertare (pentru anun$area candida$ilor atunci când o companie s-a ar!tat interesat! de CV-urile lor), asisten$a în redactarea scrisorii de inten$ie (pentru economisirea timpului). Pe site exist! anun$uri de locuri de munc! ale companiilor (înregistrate) #i posibilit!$i de c!utare pe departamente #i ora#e (Bucure#ti #i Cluj-Napoca). Companiile pot publica anun$uri, pot construi un robot al candidatului dorit ce va fi c!utat de “ejobs” în baza proprie, pot trimite scrisori de inten$ie c!tre anumi$i candida$i #i pot primi un buletin s!pt!mânal cu #tiri din site. Pe site se mai g!sesc informa$ii asupra evolu$iei pie$ei de munc! (prin articolele din “centrul de cariera”), #tiri (printr-un newsletter), chat, sfaturi cu privire la CV #i cu privire la interviu. Site-ul prezint! datele la zi referitoare la num!rul candida$ilor #i companiilor înregistrate ca #i la num!rul de anun$uri E-COMMERCE
154 con$inute. Exist! de asemenea #i oportunitatea vizualiz!rii unui interviu cu Directorul Compaq #i modul cum se recruteaz! for$! de munc!. ( www.humanresources.ro Este un site în englez! care afi#eaz! job-uri în tar! #i str!in!tate ca #i CV-uri cu facilita$i de c!utare #i filtrare a acestora. Candida$ii î#i pot înregistra CV-urile gratis iar angajatorii pot lista job-uri contra cost. Exist! “help” prin telefon #i prin Internet (un HelpDesk Assistant) de luni pân! vineri între orele 9 #i 18. La #tiri se anun$! lansarea primului site Wap de job-uri în colaborare cu Connex. Site-ul anun$! #i un concurs având ca premiu un PC pentru to$i candida$ii înregistra$i în baza de date a site-ului în perioada curent!. ( www.itjobs.ro Site în englez! al IT Jobs SRL pentru c!utarea/oferirea de job-uri în domeniul IT. Cei care caut! de lucru pot s! cerceteze job-urile oferite sau s! trimit! CV-uri angajatorilor, s!-#i posteze/modifice CV-urile online pentru a fi c!utate; totul este gratis. Serviciile pentru angajatori sunt gratuite dar se pot modifica pe viitor. Serviciile comerciale utile agen$iilor de recrutare care vor s! efectueze o c!utare extensiv! a bazelor de date, s! primeasc! noi resume-uri (CV-uri) prin e-mail sau s! publice un num!r mai mare de “job descriptions” (descrieri ale posturilor vacante) sunt cu plat!. Job-urile oferite sunt atât în România cat #i în str!in!tate.
COMER!UL ELECTRONIC
155 Bibliografie 1. A.Afuah, C.Tucci – “Internet Business Models and Strategies: 2. Academia Român#. Societatea Informa"ionala. Documente eleborate în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei Na"ionale de Dezvoltare Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment – ianuarie 2001. 3. Accelerating Electronic Commerce în Europe – 2nd Edition – Information Society: Telecommunications Markets, Technologies-Innovation and Exploitation of Research, 1999. 4. Alina Andreica, Horea Todoran – "Societatea informa"ional# $i evolutia informaticii. Prelucr#ri birotice", 338p., Editura EFES, 2001. 5. Amor, D., The E-Business (R)evolution, Living and Working în an Interconnected World, Hewlett-Packard Professional Books, 2000, pp. 354-391. 6. Andrew S. Tanenbaum, "Retele de calculatoare", Editura Computer Press Agora, 1997. 7. B!cescu Marius, Angelica C!rbunaru “ Compendiu de macroeconomie “ Editura Economic! 1997 8. Bob Constantin A. Comer! electronic, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2001 9. Bob Constantin A. Sisteme informa!ionale în comer!, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1999 10. Bucur C. Comer! electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000 11. Caroll M.L. Cyberstrategies, Editura Van Nostrand Reinhold, New York, 1996 12. Dan Popescu coordonator, Economie Politic#, Editura Continent 2000 13. Daniel C. Lynch, Leslie Lundquist, "Digital Money. The New Era of Internet Commerce", John Wiley & Sons Inc., 1996. 14. Debra Cameron Electronic Commerce – The New Business Platform for the Internet – Computer Technology Research Corp., 1997 15. Ernst & Young, Internet Shopping, Special Report, Jan. 1998. 16. Florian Mircea Boian – "Sisteme de operare interactive", Editura Libris, 1994. E-COMMERCE
156 17. Florin Vladimir Pilat, Sorin Popa, Sorin Deaconu, Florin Radu, "Introducere în Internet", Editura Teora, 1994. 18. H.M.Deitel – “e-Business and e-Commerce How to Program”, 19. J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999 20. J.F.Rayport, B.Jaworski – “Introduction to e-Commerce”, McGraw-Hill Higher Education, 2000 21. Jaloseanu M. Internet, Editura Promedia Plus, Cluj Napoca, 1995 22. Janice Reynolds The Complete E-Commerce Book:Design, Build & Maintain a Successful Web-based Business, CMP Books, 1999 23. Jones, H. Information Technology, W&R Chambers Ltd, Edinbourgh, 1989. 24. Jucan Cornel, R!zvan "erbu, Comer" cu ridicata – Comer" cu am#nuntul Editura MS România, Editura Continent Sibiu-Bucure#ti2001 25. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile Marketingului – Editia Europeana, TEORA, Bucure#ti, 1998. 26. Lars Klander, "Anti-hacker. Ghidul securit!$ii re$elelor de calculatoare", 679 p., ALL Educa$ional, Bucure#ti 1998. 27. M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications, Editura Springer, 2001. 28. MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996 29. Michael J. Cunningham B2B: How to Build a Profitable E-Commerce Strategy, Pr Perseus,2001 30. Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Editura Promedia Plus, 1996. Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Editura Teora, Bucuresti, 1994 Prentice Hall, 1 999. 31. Pride W.M. ; Ferrell O. Marketing Concepts and Strategies, Houghton Mifflin Company, Boston 2000 32. Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, Monitorul Oficial al Românieii, partea I-a, nr.700, 28 decembrie 2000. 33. Prutianu, S. Comunicare #i negociere în afaceri, Editura POLIROM, Iasi, 1998. 34. Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New York,1996
COMER!UL ELECTRONIC
157 35. Richard E.S. Boulton, Barry D. Libert, Steve M. Samek, “Cracking the value code. How successful businesses are creating wealth în the new economy”, HarperBussiness, New York, 2000. 36. Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies. Information technology for sustainable development”, Oxford University Press, New York, 1998. 37. S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comer$ electronic. Editura Teora 2001 38. Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , November-December 2000. 39. Suddards Hammond, E-commerce:a guide to the law of electronic business, edited by Stephen York and Ken Chia, 1999 40. Text and Cases”, McGraw-Hill, 2000 . 41. University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by Improving the Security of Information Infrastructures and Combating Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute for Law and Informatics, March 2001. 42. Victor-Valeriu Patriciu, #.a. , Securitatea comer$ului electronic, 2001 43. Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications, BookNews, Inc.,1998 44. Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., Net Present Value of Information Security: Part I, UCSF , 2001 Periodice consultate: – Anuarul statistic al României, Editura Comisia Na$ional! pentru statistic!, Bucure#ti 1997 – 2001 – Rapoartele anual BNR 1997-2001 – Rapoartele B!ncii Mondiale 1999-2000 – BuinessWeek 2001-2002 – Financial Times, 1999 – Computerworld 2002 Adrese Internet: E-COMMERCE
158 http://www.mimmc.ro/legislatie/legi_com_interior.php http://www.domino.kappa.ro/mae.nsf www.geocities.com/codex_ro/comer$.html www.bluedog.ro/it_channel http://www.bancpost.ro http://www.brd.ro/servicii/index.html http://www.bnro.ro/Ro/Pubs www.computerworld.ro http://www.csis.org/goc/rc/cyber.html (28 July 2001). http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca http://www.tnsofres.com/ger2002/index.cfm www.internetindicators.com http://securityportal.com/npv20001102.html
COMER!UL ELECTRONIC
159 TESTE DE AUTOEVALUARE TEST 1 1. Ce î#i propune s! ofere cursul de Comer$ Electronic, cititorilor? ……………………………………………………………………………………….………………………………………………………………………………………………………….. . 2. Cui apar$ine urm!toarea defini$ie a comer$ului electronic: “Comer$ul electronic (e-commerce) reprezint! acea manier! de a conduce activit!$ile de comer$ care folose#te echipamente electronice pentru a m!rii aria de acoperire (locul în care se pot afla poten$ialii clien$i) #i viteza cu care este livrat! informa$ia”. a. EDI b. Organiza$iea Economic! de Cooperare #i Dezvoltare c. Microsoft d. Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Comer$ului e. Nici una din variantele amintite 3. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet, se încadreaz! clasificarea în func$ie de num!rul de furnizori #i prestatori de servicii c!tre clien$i,” mai mul$i –c!tre- mai mul$i” : ……………………………………. 4. În 1996, MasterCard #i Visa au convenit s! consolideze standardele lor de pl!$i electronice într-unul singur, numit “SET”. Acesta este unul dintre cele mai puternice protocoale folosite la ora actual!. Ce înseamn! de fapt „S.E.T.”, sau de la ce cuvinte provin ini$ialele care au dat numele protocolului ? E-COMMERCE
160 …………………………………………………………………………………………………………. 5. Numi$i o adres! de internet a unui site de comer$ electronic de tipul C2C: ……………………………………………………………………….. 6. Numiti 3 autori str!ini #i 3 autori români ce au cercet!ri în domeniul comer$ului electronic: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… SOLU%II: 1. Aceast! carte î#i propune s! ofere din abunden$!, repere, no$iuni, principii #i considera$ii cu scopul de a ajuta cititorul s! ia decizii în$elepte, f!cându-l s! în$eleag! cum func$ioneaz! lumea comer$ului electronic #i cum opereaz! banii digitali în aceast! nou! lume. 2. e 3. licita$ie electronic! 4. Secure Electronic Transaction 5. e-bay.com 6. Victor-Valeriu Patriciu, Bob Constantin, Bucur Constantin, Janice Reynolds, Lars Klander Ravi Kalakota
COMER!UL ELECTRONIC
161 TEST 2 1.În ce tip de afacere se poate încadra tranzac$ia electronic! ce se realizeaz! între vânz!tori-mari companii #i clien$i individuali: a. G2B b. B2B c. C2B d. B2C e. Niciuna din variantele amintite 2. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet, se încadreaz! clasificarea clien$i individuali c!tre clien$i individuali : a. magazin electronic b. C2C c. magazinul universal d. Toate variantele de mai sus 3. Enumera$i 5 dintre Legile comer$ului electronic : ……………………………………………………………………………………………………………………………………… 4. Enumera$i caracteristicile produsele ce se preteaz! cel mai bine la vânzarea prin Internet : ……………………… …….. SOLUTII: 1. d 2. c E-COMMERCE
162 3. Legea privind semn!tura electronic!(prezentat! în Anex!); Legea privind comer$ul electronic(prezentat! în Anex!); Legea privind protec$ia datelor personale; Legea cadru privind protec$ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal; Legea privind datele personale 4. standardizate, destinate publicului larg, u#or de livrat prin po#t! sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii #i mari Tip!rit la S.C. CARTOTIP S.R.L. Sibiu Septembrie 2002
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conferentiar universitar doctor Rzvan Sorin ERBU COMERUL ELECTRONIC E-COMMERCE [620711] (ID: 620711)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.