Conferentiar universitar doctor [630179]

Conferentiar universitar doctor
Răzvan Sorin ȘERBU

COMERȚUL ELECTROFglyph339yIC

EFCOMMERCE
2

Descrierea CIP a Bibliotecii Fglyph339yaționale a României Șerbu, Răzvan Comerțul electronic /Răzvan Șerbu P Sibiu:
Continent, 2004.
p.; cm
Bibliogr. ISBN 973P8321P06P9 004:339.1

S.C. Grupul de Presă și Editură "Continent" SRL BucureștiPSibiu str. Dr. Ioan Rațiu nr.2, jud. Sibi u, Cod 2400,
România, tel. 0040269/210077

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
3

Răzvan Șerbu

COMERȚUL ELECTRONIC

COFglyph339yTIFglyph339yEFglyph339yT
2004

EFCOMMERCE
4
Cuprins: Cuvânt înainte ………………………………. ………………………………..8

Capitolul 1. Definirea noțiunii, structura și rolu l economic al
comerțului electronic………………………… ……………………………10
1.1Definiții și conținut ……………………… ………………………..11
1.2 Structura unui sistem de comerț electronic. …. …………..14
1.3 Reglementări privind comerțul electronic……. …………..20
Sinteză…………………………… Error! Bookmark not defined.

Capitolul 2. Tipologia formelor de comerț electroni c ………………..24
2.1 Opțiuni de comercializare electronică………. ……………..24
2.1.1. Suporții electromagnetici ………………. ……………….25
2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă ……… …………..26
2.1.3. Internetul ……………………………. ………………………..28
2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului. …………….29
2.2.1. Magazinul electronic…………………… …………………30
2.2.2. Magazinul universal electronic ………….. ……………33
2.2.3. Licitația electronică………………….. ……………………34
2.2.4. Achiziția publică electronică…………… ………………34
2.2.5. Comunitatea virtuală …………………… …………………35
Sinteză…………………………… Error! Bookmark not defined.
Capitolul 3. Sisteme de plăți electronice………. …………………..37
3.1. Definiții, conținut, etape……………….. ………………………38
3.2. Metode de plată …………………………. ………………………..41
3.2.1. Sisteme de plăți bazate pe carduri bancare.. ……….42
3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică ……46
3.2.3. Sisteme de microPplăți…………………. …………………51
3.2.4. Plăți prin cecuri electronice…………… ………………..58
3.3 Sisteme de plăti în România……………….. ………………….63
Sinteză…………………………… Error! Bookmark not defined.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
5
Capitolul 4. Serviciile comerțului electronic …… ……………….. 73
4.1. Securitatea datelor……………………… ……………………….. 74
4.2 Furnizare de servicii pentru comerțul electroni c ………. 75
4.3. Brokeraj de informații…………………… …………………….. 76
4.4. Servicii electronice bancare ……………… ………………….. 76
Sinteză…………………………… Error! Bookmark not defined.
Capitolul 5 Publicitatea specifică comerțului elect ronic …….. 79
5.1. Modele de publicitate……………………. …………………….. 80
5.2. Bannerul electronic ……………………… ……………………… 81
5.3. Marketing online………………………… ………………………. 84
5.4. Asemănări și deosebiri între magazinele obișnu ite și un
magazin electronic …………………………… ……………………….. 88
Sinteză…………………………………….. ………………………………. 93

Capitolul 6. Statutul și funcțiunile instituțiilor autorizate în
dezvoltarea comerțului electronic în România ……. ……………. 95
6.1. Rezultatele acțiunilor întreprinse de Camera d e Comerț
și Industrie a României și a Municipiului București
(CCIRMB) privind stimularea comerțului electronic.. ……. 96
6.2 Prioritățile Ministerului Industriilor și Comer țului în
domeniul comerțului electronic ………………… ………………… 97
6.3. Rolul Comisiei Naționale de Informatică ……. …………. 98
Sinteză:………………………….. Error! Bookmark not defined.

Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comerțu lui
electronic………………………………….. ……………………………….. 101
Sinteză:………………………….. Error! Bookmark not defined.
ANEXE………………………………………. …………………………….. 105
Legea comerțului electronic și a semnăturii electro nice105
Motive pentru a fi prezenți pe Internet ………… …………. 140
Locuri de muncă pe Internet …………………… …………….. 147
EFCOMMERCE
6

COFglyph339yTEFglyph339yTS Foreword……………………………………. ………………………………. 8
I. Defining the notion, structure, and the economic implication of the ePcommerce…………………. ….. 10
1.1 Definition and content……………………….. …………….. 10
1.2 The structure of ePcommerce…………………… ……….. 14
1.3 The regulation of ePcommerce………………….. ………. 19
Synthesis ………………………………….. ………………………… 22

II. EPcommerce typology………………………….. ……… 23
2.1 The option for electronic commercialization … …….. 23
2.1.1 Electromagnetic tape…………………………. ………… 23
2.1.2 Interactive television……………………….. ………….. 25
2.1.3 The Internet………………………………… ……………… 26
2.2 Internet business classification………………. …………… 27
2.2.1 EPshop……………………………………… ………………… 28
2.2.2 EPmall……………………………………… ………………… 31
2.2.3 EPauction…………………………………… ………………. 32
2.2.4 EPprocurement……………………………….. …………… 32
2.2.5 Virtual community……………………………. ………… 33
Synthesis ………………………………….. …………………………. 35

III. Electronic payment system…………………….. ……. 36
3.1 Definition, content, steps……………………. …………….. 36
3.2 Payment methods …………………………….. …………….. 39
3.2.1 Credit cards ……………………………….. …………….. 40
3.2.2 OnPline ……………………………………. ……………….. 45
3.2.3 MicroPtype …………………………………. …………….. 49
3.2.4 Electronic checks……………………………. …………. 56
3.3 Payment methods in Romania…………………….. …….. 61
Synthesis…………………………………… ………………………… 70

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
7
IV. EPcommerce services …………………………. ……… 71
4.1 Data security……………………………….. …………………. 71
4.2 Services provides for electronic commerce………. … 72
4.3 Information's brokerages……………………… …………… 73
4.4 EPbanking…………………………………… ………………….. 74
Synthesis…………………………………… ………………………… 76

V. Advertising in electronic commerce…………….. .. 77
5.1 Advertisement's types………………………… …………….. 77
5.2 The electronic banner………………………… …………….. 78
5.3 OnPline marketing……………………………. ………………. 81
5.4 Comparisons and differences between the traditional
store and the electro…………………… …………………….. 85
Synthesis…………………………………… …………………………. 91

VI. The implication of Romanian government in ePcommerce developing …………………………. ……… 92
6.1. Chamber of commerce and industry of Romania a nd
Bucharest…………………………………… …………………………. 92
6.2. The roll of the Ministry of commerce………. ………… 94
6.3 National commission for information ……….. ……….. 95
Synthesis ………………………………….. …………………………. 97
VII The expectation from ePcommerce…………… ……….. 98
Synthesis………………………………….. …………………………. 101
ANNEXES Electronic commerce law in Romania…………….. ……….. 102
Twenty reasons to have your business on the Interne t…. 115
Jobs on the Internet ……………………….. ……………………… 123
EFCOMMERCE
8

Foreword
The book's goal is to help you make intelligent
decisions by giving you a feel for how the world of Internet
commerce and digital money is likely to operate, an d where it
is likely to lead. It includes overviews of several aspects of the
technology, and detailed background discussion of r elevant
issues, just to get every reader up to speed.
Typical readers of this book would include the stud ents
in economics and anyone interested in selling produ cts or
services on the Internet.
If you are a buyer of Internet products and service s,
particularly secure Internet services, you also sho uld read this
book, since it can help you evaluate the quality of services you
might receive. Educators may wish to use this book for their
courses.
As you will learn by reading here, a new type of
commerce is arising.
There's no more illustrative bottom line on why you
should read this book than Figure 1. Over the next fivePten
years, the growth of electronic commerce will outst rip the
growth of traditional commerce. It is the commercia lization of
the Internet that's leading the way to this remarka ble growth in
electronic purchases.
The Internet serves as a foundation for all of thes e new
opportunities in commerce. Many businesses are stru ggling
right now to get themselves onto the Internet.

Prof. univ. dr.Dan Popescu
Prof. univ. dr. Emil Popa

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
9
Cuvânt înainte
Această carte își propune să ofere din abundență, repere,
noțiuni, principii și considerații cu scopul de a a juta cititorul să ia
decizii înțelepte, făcânduPl să înțeleagă cum funcț ionează lumea
comerțului electronic și cum operează banii digital i în această nouă
lume. De asemenea lucrarea de față include diverse aspecte ale
tehnologiilor moderne și discuții detaliate asupra problemelor
relevante pe care le descoperă acest nou tip de com erț.
Cititorii acestei cărți îi includ atât pe studenți i profilelor
economice cât și pe cei interesați în valorificarea oportunităților
oferite de Internet, în vânzarea produselor sau ser viciilor cu ajutorul
acestuia. De asemenea cumpărătorii sau viitorii cum părători ai
produselor sau serviciilor prin intermediul Intern etului ar trebui să
se numere printre cititorii acestei cărți, deoarece informațiile
prezentate îi pot ajuta să evalueze calitatea acelo r serviciilor pe care
le pot primii. Așa cum veți descoperii citind această carte un no u tip de
comerț a apărut în mecanismul de transfer al titlur ilor producător și
consumator .
Nu există o figură mai convingătoare pentru a citi această
carte decât cea reprezentată de autor în figura 1. În următorii 5P10
ani, creșterea volumului tranzacțiilor înregistrate de comerțul
electronic va depăși creșterea înregistrată de come rțul tradițional.
În acest sens Internetul servește drept fundație pe ntru toate
aceste noi oportunități în comerț. Multe afaceri su nt derulate deja pe
Internet dar și mai multe sunt în competiție să aju ngă în această rețea.

Prof. univ . dr. Dan Popescu
Prof. univ . dr. Emil Popa EFCOMMERCE
10

Capitolul 1. Definirea noțiunii, structura și rolul economic al comerțului electronic
Obiective:
j definirea comertului electronic j prezentarea și însușirea notiunilor generale
despre structura comertului electronic
j prezetarea cadrulu legal al comerțului electronic
Cuvinte cheie:
comerț electronic
transfer electronic de documente
rețeaua Internet
Browser
B2B
B2C
legi electronice
semnătură electronică
server
Rezumat: In acest prim capitol se realizează o prezentare a
termenilor de bază cu care operează comerțul electr onic. După
prezentarea mai multor definitii acceptate ale come rțului
electronic se oferă câteva cifre privind gradul de dezvoltare al
acestui gen de comerț, cifre cu o dinamică remarcab ilă, fapt ce

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
11
susține odată mai mult importanța și actualitatea t emei.
Comerțul electronic oferă oportunitatea de a comerc ializa
produse în întreaga lume, sporind numărul de potenț iali clienți

1.1DefiniŃii și conŃinut

În concepția Organizației Economice de Cooperare și
Dezvoltare (OECD) comerțul electronic (E P Commerce ), reprezintă
desfășurarea unei afaceri prin intermediul rețelei Internet, vânzarea
de bunuri și servicii având loc offline sau online.
O altă definiție în accepțiune " tradițională ",a c eea ce
înseamnă comerțul electronic este cea dată de Robin Mansell:
Comerțul electronic înseamnă, utilizarea în re țele cu valoare
adăugată a unor aplicații de tipul transferului ele ctronic de
documente, a comunicaților fax, codurilor de bare, transferului de
fișiere și a poștei electronice. Extraordinara dezv oltare a
interconectivității calculatoarelor în Internet, în toate segmentele
societății, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de a
folosi aceste rețele în aria unui nou tip de comerț , comerțul electronic
în Internet, care să apeleze P pe lângă vechile ser vicii amintite P și
altele noi
1.
Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se ef ectua
cumpărături prin rețea, consultând cataloage electr onice "on" pe Web
sau cataloage "off" pe CDPROM și plătind prin inter mediul cărților
de credit sau a unor portmonee electronice.

1Robin Mansell and Uta Wehn Knowledge societies. Information technology
for sustainable development , Oxford University Press, New York, 1999,p.23 EFCOMMERCE
12
Pentru alții, comerțul electronic reprezintă relați ile de afaceri
care se derulează prin rețea între furnizori și cli enți, ca o alternativă la
variantele de comunicații "tradiționale" prin fax, linii de comunicații
dedicate sau "EDI" pe rețele cu valoare adăugată.
De asemenea comerțului electronic implică transferu l de
documente P de la contracte sau comenzi pro forma, până la imagini
sau înregistrări vocale.
În fine o altă definiție succintă și larg acceptată a comerțului
electronic și a componentelor ce constituie arhitec tura acestuia este
următoarea: Comerțul electronic (ePcommerce) reprez intă acea
manieră de a conduce activitățile de comerț care fo losește
echipamente electronice pentru a mării aria de acop erire (locul în
care se pot afla potențialii clienți) și viteza cu care este livrată
informația 2.
Comerțul electronic oferă oportunitatea de a comerc ializa
produse în întreaga lume, sporind numărul de potenț iali clienți în
primul rând prin eliminarea barierelor geografice d intre clienți și
comercianți.
Dintre cele mai importante motive pentru a crea o p rezență a
afacerii pe Internet aș aminti numărul mare de pote nțiali clienți
utilizatori ai Internetului și faptul că nu necesit ă costuri mari.

2 http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
13

Fig. 1 3

În tranzacțiile comerciale clasice distingem patru etape
diferite:

/xrhombus cercetarea de marketing;
/xrhombus încheierea contractului comercial;

3 După date din Raportul privind Comerțul electronic realizat de Taylor
Nelson Sofre ,2002 .
EFCOMMERCE
14
/xrhombus vânzarea produsului sau a serviciului;
/xrhombus plata produsului sau a serviciului;

În figura de mai jos este prezentat modul în care s e reflectă aceste
patru etape în cazul comerțului clasic și electroni c :
Fig. 2

Clasic: Comerț electronic: P Cercetarea de marketing P Site Web P Contract de vânzare P Site Web interactiv P Livrare P Livrare digitală P Plată P Plată electronică

1.2 Structura unui sistem de comerŃ electronic

Pentru a construi un sistem de comerț electronic, d in punct de
vedere structural este nevoie de colaborarea a patr u componente

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
15
(subsisteme electronice / informatice) corespunzăto are următoarelor
roluri:

/head2right Client . Un echipament, clasic un PC, conectat direct sau
indirect (o rețea a unei corporații) la Internet. C umpărătorul
folosește acest echipament pentru a naviga și a fac e
cumpărături.
/head2right Sistemul tranzacțional. Sistemul informatic (hard & soft)
responsabil cu procesarea comenzilor, inițierea plă ților,
evidența înregistrărilor și a altor aspecte ale afa cerii implicate
în procesul de tranzacționare.
/head2right Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regulă
la sediul comerciantului, care găzduiește și actual izează
catalogul electronic de produse disponibile a fi co mandate
online pe Internet.
/head2right Dispecer plăti. Sistem informatic responsabil cu rutarea
instrucțiunilor de plată în interiorul rețelelor fi nanciarP
bancare, cu verificarea cărților de credit și autor izarea
plăților;
Acest sistem joacă rolul unei porți care face legăt ura dintre
rețeaua globală Internet și subrețeaua financiarPba ncară (supusă unor
cerințe de securitate sporite), poartă prin care ac cesul este controlat
de un "portar"; pe baza informațiilor specifice căr ții de credit
(tip_card, nr_card) din instrucțiunile de plată "po rtarul" redirectează
informația către un centru de carduri; în acest loc este identificată
banca care a emis cardul iar instrucțiunile de plat ă sunt trimise mai EFCOMMERCE
16
departe către serverul acestei bănci conectat în re țeaua interbancară;
odată informațiile ajunse în rețeaua băncii cu care lucrează
cumpărătorul, sunt efectuate (automat) o serie de v erificări privind
autenticitatea și soldul disponibil în contul cardu lui implicat în
tranzacție; în funcție de rezultatul acestor verifi cări, banca decide fie
efectuarea plății (transfer bancar P către contul c omerciantului care
poate fi deschis la orice alta bancă), fie refuză s ă facă această plată.
În ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmare p lata sau refuz) este
trimis în timp real, parcurgând acest lanț de serve re în sens invers,
către client. Cu alte cuvinte, în câteva secunde cu mpărătorul află dacă
banca sa a operat plata sau nu.
E bine de asemenea să se facă precizarea că pe baz a acestor
patru componente de bază sPau implementat diverse a rhitecturi de
comerț electronic. Unele combină mai multe componen te întrPun
singur (sub)sistem informatic, pe când altele imple mentează separat
fiecare componentă în parte.
Pentru definirea arhitecturii, proiectanții de sist eme ale
comerțului electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe
baza unei selecții a principalelor cerințe /funcții ale unui sistem de
comerț electronic. Important este însă că în cazul unui sistem de
comerț electronic, ca de altfel în cazul oricărui s istem complex,
arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu.
Comerțul electronic așa cum lPam reprezentat în figura 3
înglobează o mulțime de tipuri de afaceri, organiza te în doua mari
familii: businessPtoPbusiness (b2b) și businessPtoP consumer (b2c), pe
scurt afaceri cu firme și afaceri cu consumatorii.
Tranzacțiile B2C se realizează între cumpărători
individuali și vânzătoriPmari companii. În acest ca z, factorul
uman este mult mai important, interactivitatea fiin d
caracteristica de bază în decizia de cumpărare.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
17
Tranzacțiile B2B se caracterizează prin faptul că a mbele
părți participante la tranzacția comerciala, atât v ânzătorul cat și
cumpărătorul, sunt instituții.
EFCOMMERCE
18

Fig. 3

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
19
Evoluțiile din comerțul electronic arată cu clarita te faptul că
B2B a devenit un domeniu extrem de atractiv pentru marile
companii, care vor ajunge ca, la un moment dat, săP i excludă de pe
piață pe competitorii lor de dimensiuni mai reduse.
În 1998, raportul B2B față de B2C era de 5,5:1, iar în 2003
este estimat să crească la 12:1.
În anul 2000, la nivel mondial, volumul total al af acerilor
B2B a depășit 433 miliarde dolari (dublu aproape fa ță de 1999) și a
ajuns la 1000 miliarde dolari anul 2001.
Este prognozat ca pe termenPscurt și mediu, creșter ea
comerțului electronic să fie în continuare determin ată de segmentul
B2B, care în 2002 reprezintă cca. 80% din activitat ea de comerț
electronic(eCommerce) ce va crește la cca. 88% în 2 006 4.
Fig 4.

4 www.bluedog.ro/it_channel
EFCOMMERCE
20
Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui pr oiect de
comerț electronic, arhitectura acestuia trebuie pro iectată cu grijă
ținând cont de toate aspectele (legate de afacerea în sine )cu care se
va confrunta sistemul, lăsând totodată portițe care să permită
adaptarea sa în timp, pe măsură ce apar noi provocă ri iar tehnologiile
evoluează.
1.3 Reglementări privind comerŃul electronic

SăturânduPse să fie codaș al Europei în domeniul
informaticii, guvernul României a elaborat și înain tat spre aprobare
legi electronice. În paralel, guvernul a lansat o s erie de proiecte
pentru care se vor organiza licitații, proiecte car e accelerează
introducerea informatizării în toate domeniile. Pe această linie sPau înscris ulterior mai multe Directive,
Decizii sau Recomandări ale Comisiei Comunității Eu ropene, cele
mai importante fiind DIRECTIVA 1999/93/EC și DIRECT IVA
2000/31/EC. 1. DIRECTIVA 1999/93/EC P privind cadrul comunitar pentru
semnătura electronică, are drept scop facilitarea s emnăturii
electronice și recunoașterea legală a acesteia. 2. DIRECTIVA 2000/31/EC P privind comerțu l electronic
stabilește cadrul pentru legislațiile naționale pri vind serviciile
informatice destinate pieței interne, în special pr ivind regimul
transmisiilor comerciale și al contractelor, răspun derea
intermediarilor, soluționarea litigiilor, cooperare a între statele
membre pe această problemă.
Pentru a funcționa corect relația între firme și co nsumatori,
sunt necesare legi care să stabilească condițiile ș i termenii afacerilor.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
21
Legile comerțului electronic sunt :
• Legea privind semnătura electronică(prezentată în A nexă);
• Legea privind comerțul electronic(prezentată în Ane xă);
• Legea privind protecția datelor personale;
• Legea cadru privind protecția persoanelor cu privir e la
prelucrarea datelor cu caracter personal;
• Legea privind datele personale; Votul final asupra reportului Comisiei de mediere p entru
legea privind semnătura electronică a fost dat în P lenul Senatului în
data de 28 Iunie 2001, iar promulgarea acestei legi a făcutPo
președintele pe 17 iulie 2001.
Principalul câștig obținut prin aceste legi este ac ela de intrare
în legalitate a comerțului electronic și apariția u nei garanții de
securitate a transmisiilor de date și a plăților el ectronice.
Legea semnăturii electronice este cheia de la poart a
comerțului electronic și această lege va funcționa conform unor
norme care vor fi elaborate de către MCTI.
Pană acum orice act autentic era legalizat de către un notar
public, dar având în vedere această lege a semnătur ii electronice,
autentificarea actului o va face semnătura electron ică. La baza
semnăturii stau certificate de identitate, care vor putea fi emise de
minimum cinci organizații sau firme acreditate de M CTI. Termenul
de valabilitate a certificatului va fi de trei ani de zile, data și ora
eliberării lui, precum data și ora expirării fiind disponibile prin
intermediul unui registru electronic de certificate menținut de firma
care eliberează certificatele. Acest registru se va putea consulta prin
intermediul Internetului sau prin alte mijloace de comunicare.
Legea comerțului electronic prevede ca: EFCOMMERCE
22
" Mesajul electronic este orice informație ge nerată, trimisă,
recepționată sau stocată prin mijloace electronice, optice sau prin
altele similare, incluzând, dar nelimitânduPse la, schimbul electronic
de date, poștă electronică, telegramă, telex sau fa x ". Această lege se
va aplica oricărui tip de informație prezentată sub forma unui mesaj
electronic folosit în activități comerciale.
Facilitățile pe care le aduce această lege sunt pe de o parte o
scutire la plata impozitului pe profit pentru perso anele care au ca
obiect de activitate întreținerea unor sisteme de c omerț electronic, o
scutire de la plata oricăror taxe și impozite pentr u comercializarea
electronică a bunurilor încorporate (programe de ca lculator și orice
alt fel de documente digitale), iar pe de altă part e se va impune un
standard de securitate sub incidența căruia se va d erula comerțul.
Cel mai mare câștig îl va avea consumatorul care va fi
protejat la achiziționarea sau transferul de bunuri .

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
23
Întrebări recapitulative:
1. Definiții acceptate ale comerțului electronic.
2. Realizați o paralelă între etapele tranzacției
comerciale clasice și celei electronice.
3. Care sunt componentele sistemului de comerț
electronic?
4. Clasificați tipurile de afaceri din sfera comerțulu i
electronic după criteriul subiecților participanți la
aceste afaceri.
5. Caracterizați tranzacțiile B2B.
6. Enumerați legile care guvernează comerțul
electronic și care este principalul câștig obținut prin
aceste legi.

Temă de referat: Impactul Internetului asupra comerțului electronic global.

EFCOMMERCE
24
Capitolul 2. Tipologia formelor de comerț electroni c
Obiective:
j prezentarea noțiunilor despre formele
comerțului electronic
j prezentarea a celui mai important mediu care a
dus la dezvoltarea afacerilor electronice
j realizarea unei clasificări ale afacerilor specif ice
internetului
Cuvinte cheie:
suporți electromagnetici
televiziune prin cablu
magazin electronic
achiziție publică electronică
licitație electronică
comunitate virtuală
video conferință
portal
Rezumat:
În acest capitol sunt prezentate formele comerțului
electronic, și opțiuni de comercializare electronic ă. Alături de tipurile
de vânzare electronică dar cu un ritm susținut de d ezvoltare
identificăm cea mai nouă modalitate de comerț, magi stralele
informaționale ale Internetului. Există un număr ma re de opțiuni
posibile de comercializare electronică și numărul o pțiunilor se
așteaptă să crească ca urmare noilor tehnologii pe rol.

2.1 OpŃiuni de comercializare electronică

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
25
Deși e xistă un număr mare de opțiuni posibile de
comercializare electronică și numărul opțiunilor se așteaptă să
crească ca urmare noilor tehnologii pe rol, comerci anții cu amănuntul
își concentrează atenția în mod curent asupra supor ților
electromagnetici video, videotexPului, videodiscPul ui, și televiziunii
prin cablu interactive și mai recent a magistralei informative realizate
de rețeaua Internet, care a preluat supremația pe a ceastă piață 5.
2.1.1. Suporții electromagnetici
P sunt casete video de cumpărare la domiciliu. În
esență, aceste casete reprezintă următorul val de c umpărături pe bază
de catalog. Casetele video pot fi produse pentru a ilustra folosirea
produsului, stilurile de viață ale consumatorilor s au orice alt subiect
despre mărfuri care sPar putea dovedi atractive. Re clama produsului
beneficiază atât de sunet cât și de imagini în mișc are furnizând astfel
o latură competitivă care se ridică peste nivelul d e receptivitate al
catalogului tipărit.
Videodiscîul
F este un sistem electronic interactiv care utilizeaz ă
discuri optice capabile să stocheze o mare cantitat e de informații în

5 Cornel Jucan, Răzvan Șerbu, Comerț cu ridicata comerț cu
amănuntul, Editura Continent ,2001,p.159 EFCOMMERCE
26
forme sau imagini în mișcare, imagini statice, pagi ni tipărite și sunet
P pentru prezentare pe un ecran de televizor 6.

Videotexîul

F este un sistem electronic interactiv în care datele și
graficele sunt transmise de la o rețea de computere prin telefon sau
cabluri și prezentată pe un televizor al abonatului sau pe ecran
terminal al unui computer 7. Cumpărarea prin sistem videotex constă
în selectarea dintrPo serie de posibilități, numite meniuri, care sunt
prezentate pe ecran. De exemplu, un cumpărător redu ce alegerea
selectând din meniul de categorii de produse și art icole de produs
(mărci, stiluri, mărimi, culori, prețuri și așa mai departe). În plus față
de cumpărare la domiciliu, sistemul videotex poate furniza abonaților
o largă alegere de servicii incluzând știri, inform ații despre vreme,
sport, financiare adresate consumatorului; operații bancare la
domiciliu, rezervări și informații despre călătorii ; enciclopedii
electronice, reviste, și jocuri educațional / instr uctive, liste de
proprietăți imobiliare și oferte de muncă, pază, su praveghere
medicală și de incendii.

2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă
P oferă conveniența extremă de a efectua cumpărătur i
de acasă; ea permite telespectatorilor să cumpere m ărfuri prezentate

6 Louis W. Stern, Marketing channels, 1988, pag. 81
7 Videotext: Pwhat is all about., Marketing news, 19 83 Nov pag. 16

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
27
pe ecranele televizoarelor lor și să încaseze costu l unei cărți de credit
sau cont bancar printrPo simplă tastare 8.

Telemarketing
Formele de afaceri prin telefon (telemarketing) și prin telefon
/televizor (cumpărături la domiciliu) sunt două met ode în plus a
comerțului cu amănuntul în afară magazinului care c unoaște rate de
creștere impresionante. În ultimii ani, telemarketingul P vânzarea de
bunuri și servicii prin contact telefonic P a ajuta t pe unii comercianți
detailiști să sporească satisfacția serviciului pri n furnizarea unui
confort mai mari a clientului. Pentru clienții care vor să evite
aglomerația traficului și problemele de parcare, cu mpărarea prin
telefon este o alternativă de dorit. Această formă de comerț cu
amănuntul de asemenea poate servi celor mai în vârs tă, părinților cu
probleme de supraveghere a copiilor, persoanelor ca re muncesc care
nu au timp să facă cumpărături și consumatorilor că rora nu le place
să facă cumpărături. Motivele principale ale comercianților cu amănuntu l pentru
utilizarea comercializării prin telefon sunt acelea că:
/square4 furnizează clienților informații asupra noilor mărf uri și
evenimentele de vânzări ce urmează;
/square4 permite clienților să comande mărfuri pe care comer cianții
doresc să le livreze la domiciliul clienților;
/square4 oferă consumatorilor o cale convenabilă de a reține mărfuri
pe care le pot ridica la o dată ulterioară.

Comerțul la domiciliu combină două distracții favo rite ale
populației statelor dezvoltate economic: uitatul la televizor și mersul

8 Louis W. Stern, Marketing channels, pag. 81 EFCOMMERCE
28
la cumpărături. O operație de comerț la domiciliu este o formă de
afacere unde:
/boxshadowdwn articolele de mărfuri sunt prezentate, descrise și demonstrate la televizor;
/boxshadowdwn clienții comandă mărfurile sunând la un număr de
preferat netaxabilă;
/boxshadowdwn clienții plătesc pentru comandă prin intermediul cecurilor, liniilor telefonice cu suprataxă, cărțil or de
credit;
/boxshadowdwn comerciantul livrează mărfurile prin serviciul de
postă sau altă companie de curierat rapid;
/boxshadowdwn comerciantul oferă în mod tipic garanția rambursări i
banilor dacă mărfurile sunt returnate în 30 de zile .
2.1.3. Internetul
Alături de tipurile de vânzare electronică dar cu u n ritm
susținut de dezvoltare identificăm cea mai nouă mod alitate de
comerț, magistralele informaționale ale Internetulu i.
Acesta are un impact major asupra peisajului econom ic al
acestui început de mileniu. Este acreditată însă id eea potrivit căreia
cumpărăturile prin Internet nu vor afecta în mod se mnificativ
obișnuințele de cumpărare din tipurile de magazine existente pe piață,
ca urmare a faptului că emoția atingerii produsului , perceperea
mirosului și în general, interacțiunea relațiilor s ociale și aspectele
laturii spirituale a cumpărătorilor vor juca în con tinuare un rol cheie
în operațiunile de achiziționare a mărfurilor
9.

9 Pilat F. s.a. Introducere în Internet , Ed. Teora, Bucuresti, 1994,p47,48

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
29
ÎntrPun asemenea context, se apreciază Internetul v a avea un
impact semnificativ asupra circuitelor produselor c are vor putea fi
sigilate pe tot parcursul lor, precum casete video, audio, softuri
pentru computere, cărți, etc., unde magazinele cu a mănuntul ar putea
chiar dispărea 10 . Un impact de asemenea major dar cu un grad mai
mic se întrevede și asupra unei părți importante a comerțului cu
produse alimentare (preambalate, congelate, etc.) î ncercânduPse o
creștere a frecvenței cu care oamenii vor apela la comerțul electronic,
astfel încât acesta să devină o a doua natură a cli enților 11 .

2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului
Există deja multe modele pentru derularea afacerilo r pe
Internet. Acestea pot fi clasificate în funcție de numărul de
furnizori, prestatori de servicii către clienți, as tfel: 1PcătreP1
(magazin electronic), mai mulțiPcătreP1 (magazinul universal
electronic), mai mulțiPcătrePmai mulți (licitație e lectronică). Se
constituie astfel, un lanț de servicii în cadrul că ruia fiecare
element poate fi dominant.
Un prim element este furnizorul de produse sau serv icii, al
doilea este furnizorul de servicii Internet, care p oate pune la
dispoziție de la spațiu pe pagina web până la posib ilitatea integrării
intrPun ePmall. Al treilea element al lanțului este clientul, având o
anumita formare profesionala, interese proprii și p referințe. Acest

10 Jaloseanu M. Internet , Ed. Promedia Plus, Cluj Napoca, 1995,p6,8
11 W Grant, Cele mai importante șase noi categorii de magazine care au șansa de a
câștiga în marea luptă pentru segmente de piață , Editura Comitetul Român de
Distribuție, București, 1997, p.31 EFCOMMERCE
30
client poate fi un consumator, o altă firmă, admini strația publica sau
un angajat, în contextul tranzacțiilor interne din cadrul unei firme.
Iată în continuare, în linii generale, câteva model e de afaceri
pe Internet: magazinul electronic (ePshop), magazin ul universal
electronic (ePmall), achiziția publică electronică (ePprocurement),
licitația electronică (ePauction), comunitatea virt uală (virtual
community), prestări servicii electronice (ePservic e providing).
2.2.1. Magazinul electronic Ideea de bază a comerțului electronic este ac eea de a transpune
afacerea fizică, materiala, în pagina de Internet. Astfel, firma își
prezintă catalogul de produse precum și serviciile prin Internet.
• Produsele sunt oferite, în general, la diferite c ategorii de
preț, ținând seama de tendința clienților de a test a calitatea, viteza și
eficiența livrării înainte de a decide să cumpere p roduse mai
scumpe
12 . Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de
obicei, cele care pot fi descrise cu ușurință și nu necesită folosirea
simțului tactil: bilete de avion sau de film, cărți , CDPuri, software,
unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe
de alta parte, produse care au fost considerate ini țial ca nefiind
potrivite pentru comercializarea pe Internet P tric ouri, cravatele,
poșete, pantofi, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet.
• Serviciile completează de obicei oferta de produs e dar se
circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exem plu, în cazul în
care se comercializează poșete sau genți tip "diplo mat", sitePul poate
prezenta și modele de pantofi care se pot asorta cu acestea. În plus,

12 Bucur C. Comerț electronic , Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000,p.28,31

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
31
sitePul poate include și un ghid de culori și stilu ri pentru oamenii de
afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau , magazinul de
poșete și genți poate decide să vândă și alte arti cole din piele, pantofi
și pălării prin includerea pe site și a altor vânză tori.
• Prețurile produselor vândute prin Internet ar tre bui să fie
mai mici decât cele practicate pentru comenzile cla sice. Cărțile, spre
exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10P50% sau, cel
puțin, fără a se percepe taxe adiționale de livrare . Serviciile și în
special serviciile de informare ar trebui să fie î n mare parte gratuite.
Serviciile de informare prin publicații periodice s unt oferite gratuit la
început, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertanții
vor iniția servicii suplimentare de tipul accesului la arhive și vor
extinde posibilitățile de căutare, solicitând utili zatorului sa se
aboneze și să plătească pentru a beneficia de acest ea. SPa constatat că
impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic:
majoritatea rămâne fidelă abonamentelor clasice și, în general, numai
clienții noi apelează la acest nou sistem de abonam ent. Cu toate
acestea, abonamentele contra cost online pentru acc esul la știri de
ultima ora sau la dezbateri cu participare restrict iva de exemplu,
suscita interesul doar dacă serviciile oferite sunt de valoare
excepțională.
Există diferite variante de găzduire a unui magazin
electronic, clasificate astfel 13 :
/xrhombus pe un server distinct (un computer propr ietatea
firmei deținătoare a unui magazin electronic) desti nat
unor pagini ample și complexe de web; acesta va fi localizată în cadrul firmei dacă frecventa modifică rilor ce

13 Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura
Macmillan Computer Publishing, New York,1999,p.49,5 3 EFCOMMERCE
32
trebuie făcute este mare (ex. știri, prețuri, etc.) sau dacă
este necesar un trafic intens între firmă și server ul aferent
magazinului electronic.
/xrhombus pe un server virtual (un spațiu deținut d e firma
proprietară a unui magazin electronic, pe un hard d isk al
unui computer furnizor de web); în corelație cu un spațiu
mai mare de tipul www.magazin.com, solutie preferat ă
de majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii P în
cadrul unui magazin universal electronic (ePmall)

Alegerea variantei optime pentru acest magazin depi nde de
costurile de telecomunicație, knowPhowPul tehnic la nivelul firmei,
grupul țintă, mărimea, structura și obiectivele pe termen mediu ale
viitorului magazin electronic.
În măsura în care este posibil, un magazin electron ic ar trebui
să poată fi accesat pe mai multe cai: un link /publ icitate permanent pe
un site portal, un cuvântPcheie publicitar în cadru l motoarelor de
căutare sau în cadrul prezentării pe Internet a inf ormațiilor generale
despre întreaga activitate a firmei sau despre într eaga gamă de
produse și o fereastră a acestui site în cadrul unu i magazin universal
electronic (ePmall) sau toate acestea concomitent. În plus, o idee
interesantă ar fi să se stabilească denumiri de gen ul
"www.produs1.com" pentru grupele de produse, cu lin k exact la
pagina corespunzătoare din cadrul magazinului elect ronic.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
33
2.2.2. Magazinul universal electronic
Un magazin universal electronic (ePmall) oferă un front
comun pentru mai multe magazine electronice și poat e fi realizat
utilizând diverse modele de tranzacții, în funcție de tipul de servicii
pe care proprietarul magazinului dorește să le ofer e. Tot proprietarul
este cel care se ocupă și de marketingul aferent ma llPului, astfel încât
alegerea mallPului potrivit este o decizie esențial ă pentru deținătorul
unui magazin.
MallPul potrivit se definește ca fiind un mall cu o rețea
puternica, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare
potrivit și din care să se poată accesa direct și p e mai multe cai
magazinul electronic; cu o structură adecvată de ma gazine și care să
ofere și servicii, cum ar fi furnizarea de informaț ii curente regionale
sau sectoriale.
Revenim la exemplul menționat, al magazinului pentru poșete: în
cazul în care proprietarul dorește săPși prezinte m agazinul în cadrul
unui mall, el trebuie să decidă dacă să opteze pent ru un mall destinat
modei sau pentru unul specializat în accesorii.
Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul
unui mall alături de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta
duce la creșterea traficului în mall și astfel la c reșterea cifrei de
afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de altă parte,
deținătorul mallPului poate obține profit din recla mă, taxe percepute
membrilor si / sau taxe asupra tranzacțiilor
14 .

14 J.F.Rayport, B.Jaworski – “EFCommerce” , McGrawPHill, 1999,p87,90 EFCOMMERCE
34
2.2.3. Licitația electronică.
Licitarea produselor și obiectelor pe Internet sPa dovedit a fi
un model de mare succes. Acest model poate fi utili zat atât pentru
comerțul electronic BP2PB cat și pentru cel BP2PC ș i, datorită faptului
că este un domeniu de mare interes, poate fi de ase menea integrat și
în magazinele electronice obișnuite.
Asemeni unui magazin universal electronic, o licit ație
electronică include de obicei mai mulți vânzători. Operatorul licitației
elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului l icitației, pentru
licitare (de obicei prin ePmail) și poate oferi în plus servicii de plăți și
de livrare. Produsele vândute prin licitația electronică pot fi produse de
ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, sau obiecte de valoare
pentru colecționarii specializați și includ de la b unuri materiale,
metale și materii prime agricole, la obiecte de art ă unicat. Spre
exemplu, librăriile vând prin licitații electronic e specializate și deja
bine cunoscute, atât ediții noi cat și cărți folosi te.
2.2.4. Achiziția publică electronică
Achiziția publică este aplicabilă în cazul în care organisme
guvernamentale sau mari organizații lansează apelur i pentru licitarea
achiziționării de bunuri sau servicii. Sfera de cup rindere a licitațiilor
tipice include de la serviciile din construcții și bunurile pentru
investiții pană la studii și alte lucrări ample. Ac hizițiile publice prin
Internet pot include negocierea electronică, contra ctarea și licitarea în
colaborare, spre exemplu.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
35
Pentru ca acest model să poată fi și la îndemâna
întreprinderilor mici, sPau înființat platforme sau consorții în cadrul
cărora vânzătorii acționează împreună pentru a obți ne oferte mai
avantajoase de la producători. Spre exemplu, indust ria biroticii este
un important utilizator al acestor consorții.
2.2.5. Comunitatea virtuală
Pe Internet P exact ca și în realitate, oameni avân d interese
comune se întrunesc în comunități pentru a discuta sau a asculta
tematicile preferate. Aceste forumuri P cum este gr upul de discuții
interactiv (chat) sau lista de corespondenți (maili ng list) P sunt utile
atât pentru timpul liber cât și pentru comunicările de afaceri și sunt
denumite "comunități virtuale".
Instrumentele menționate sunt adesea oferite ca ser vicii
gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina d e Internet și pentru
stimularea atașamentului emoțional față de aceasta. Dar,
comunicările de afaceri se pot face și prin interme diul unui serviciu
contra cost. Canalul de comunicare directa sau vide oPconferințele
sunt instrumente atractive care reduc costurile de călătorie și sunt
utilizate de firmele mari atât pentru comunicări șt iințifice cât și
pentru cele comerciale.
În funcție de rolul organizatorului de conferință ( firma,
prestatorul de servicii sau asociația) și obiective le pe care și le
propune (marketing, beneficii, etc.), taxele pot fi de participare sau
specifice evenimentului, sau să nu se perceapă taxe deloc.
Platformele de colaborare oferă un set de instrumen te și un
mediu de informare pentru colaborarea între întrepr inderi, între
acestea și colaboratorii externi și între experți, acționând ca o EFCOMMERCE
36
întreprindere virtuală față de lumea exterioara 15 . În cazul în care
platforma nu aparține unei anume întreprinderi, ope ratorul trebuie să
acorde o atenție specială statutului de neutralitat e, protecției datelor și
siguranței comunicării, pentru a nu permite scurger i de informații de
interes pentru concurență.
Viteza de transmisie are, de asemenea importanță ma joră mai
ales în domeniul tehnic. În aceeași măsură, semnătu ra digitală devine
un instrument indispensabil pentru derularea activi tății în general sau
pentru domeniul contractual în special.
Întrebări recapitulative:
1. Care sunt opțiunile de comercializare economică asu pra
cărora își concentrează atenția comercianții?
2. Clasificați afacerile specifice Internetului.
3. Enumerați modelele de afaceri specifice Internetulu i.
4. Caracterizați magazinul electronic
5. Dați exemple de licitații electronice.
Studiu de caz: Analizați modul de funcționare și impactul economic al unui magazin
electronic.

15 S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comerț electronic .
Editura Teora 2001,p. 67

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
37

Capitolul 3. Sisteme de plăți electronice
Obiective:
j pezentarea noțiunilor generale de plățile
electronice
j etapele procesului de cumpărare în comerțul
electronic
j prezentarea metodelor de plată din comerțul
electronic
Cuvinte cheie:
sistem electronic de plăți
Protocol de plăți
Cecuri electronice
Plăți online
EPcash
brokeri în microPplăți
NetCash
Milicent
Rezumat:
Capitolul prezintă totalitatea obiectelor care
conlucrează pentru asigurarea plății tranzacțiilor ce se
efectuează. Acest nou tip de comerț a stimulat însă cererea
pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul aces tui
concept, dezvoltarea unor activități comerciale înt re participanți
situați la mari distante geografice unii de alții n u poate fi
concepută fără folosirea unor sisteme electronice d e plăți .
EFCOMMERCE
38

3.1. DefiniŃii, conŃinut, etape

Un sistem electronic de plăți se referă la totalita tea obiectelor
care conlucrează pentru asigurarea plății tranzacți ilor ce se
efectuează. Sunt implicate, în general, trei entită ți care
interacționează: o banca, un cumpărător și un vânză tor. Sistemul
electronic de plăți conține și o mulțime de protoco ale care permit
cumpărătorului să facă plăți către vânzător.
Tranzacțiile reprezintă schimburile de mesaje, sub forma
unor protocoale, care se desfășoară între entitățil e care joacă diverse
roluri întrPun Sistem Electronic de Plăți 16 . Exemple de tranzacții:
tranzacția de identificare a utilizatorilor, tranza cția de obținere a unui
certificat, tranzacția de control al accesului, tra nzacția de încărcare,
tranzacția de depunere, tranzacția de retragere, tr anzacția de plata,
tranzacția de anulare.
Inițial, siturile web ale acestor firme conțineau d oar
informații de contact, oferte promoționale sau chia r cataloage de
produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansare a unei comenzi
de cumpărare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon
sau email. Totul era în regulă, doar că pentru a pu tea intra în posesia
produselor, clientul trebuia să plătească contraval oarea produselor
comandate iar banii să parcurgă drumul de la client la comerciant
(vânzător) 17 . Plata se făcea de regulă prin mecanismele clasice , către
un cont deschis de comerciant la o banca; presupune a deplasarea

16 Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Ed. Promedia Plus, 1996,p.9,14
17 Florian Mircea Boian Sisteme de operare interactive , Ed. Libris,
1994,p.69

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
39
clientului la sediul unei instituții cu profil banc ar pentru a depune
banii și pentru iniția transferul acestora în contu l comerciantului.
În funcție de politica adoptată de comerciant pentr u a demara
procesul de livrare a produselor către client acest a cerea sau nu,
confirmarea efectuării plății prin fax. Fie că se f olosea o rețea de
distribuție proprie, fie că se apela la un serviciu poștal specializat
(poștă rapidă, DHL, etc.), teoretic această ultimă fază era cea mai
lungă. Am putea spune că până acum, în mare, am cre ionat
modalitatea tradițională în care se desfășoară come rțul la distantă .
Una din principalele provocări cu care se confrunta u
comercianții detailiști atunci când doresc să imple menteze un sistem
de comerț electronic este furnizarea unui mecanism de plată comod,
perceput ca suficient de sigur și ușor de integrat întrPun sistem de
tranzacții comerciale online 18 .

Etapele procesului de cumpărare

În comerțul electronic, etapele procesului de cumpă rare sunt
următoarele:
1. Cumpărătorul poate căuta bunuri și servicii avân d mai
multe posibilități:

P Folosește un browser pentru a consulta cataloage online din pagina de Web a vânzătorului;
P Consultă un catalog suplimentar aflat pe un CDROM;
P Consultă un catalog pe hârtie.

18 http://www.afaceri.net/Comerț_electronic/Plati_elec tronice%20.htm EFCOMMERCE
40
2. Cumpărătorul alege bunurile pe care dorește să l e
cumpere.
3. Cumpărătorului îi este prezentată o listă a bunu rilor,
incluzând prețul acestora și prețul total, cu tot c u taxe. Această listă
trebuie furnizată electronic de serverul vânzătorul ui sau de softul de
cumpărare electronică din calculatorul clientului. Uneori se acceptă
negocierea prețului.
4. Cumpărătorul alege mijloacele de plată. Să consi derăm că
este ales ca mijloc de plată cartela de credit (car dul).
5. Cumpărătorul trimite vânzătorului o cerere împre ună cu
instrucțiunile de plată. În această specificație, c ererea și instrucțiunile
de plată sunt semnate digital de către cumpărătorii care posedă
certificate.
6. Vânzătorul solicită autorizația de plată a clien tului sau de
la instituția financiară a acestuia.
7. Vânzătorul trimite confirmarea cererii. 8. Vânzătorul trimite bunurile sau îndeplinește ser viciile
solicitate în cerere.
9. Vânzătorul solicită plata bunurilor și serviciil or de la
instituția financiară a cumpărătorului.
Când vânzătorul trimite o cerere de autorizație ach izitorului,
include instrucțiunile de plată primite de la cumpă rător și rezumatul
informațiilor de comandă. Achizitorul folosește rez umatul primit de
la vânzător și calculează rezumatul instrucțiunilor de plată pentru a
verifica semnătura duală
19 .
În prezent, tot mai multe produse de comerț electro nic
implementează protocolul SET, ceea ce conferă secur itate plăților
Internet cu card, prin mijloace criptografice.

19 Michael J. Cunningham How to Build a Profitable EFCommerce Strategy ,
Pr Perseus,2001, p.49,57

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
41

3.2. Metode de plată
Acest nou tip de comerț a stimulat însă cererea pen tru noi
metode adecvate de plată. În cadrul acestui concept , dezvoltarea
unor activități comerciale între participanți situa ți la mari distante
geografice unii de alții nu poate fi concepută fără folosirea unor
sisteme electronice de plăți.
Aceste noi mijloace de plată permit transferarea co modă,
sigură și foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De
asemenea, înlocuirea monedelor și bancnotelor (actu alele forme
tradiționale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici
conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere ș i menținere în
circulație a numerarului, și la o sporire a flexibi lității și securității
sistemelor de plăți
20 .
În domeniul mijloacelor electronice de plata, cerce tările sun
în plină desfășurare. Există numeroase sisteme în c urs de
experimentare, altele abia au fost cercetate și sup use analizei. Este
normal ca prudența și securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor
demersuri. Sistemele de plăți electronice mai cunos cute, pot fi
grupate în patru categorii:

/head2right sisteme cu carduri bancare,
/head2right sisteme online,
/head2right microplăți
/head2right cecuri electronice.

20 Lars Klander, Ghidul securitãtii rețelelor de calculatoare , Educational,
Bucuresti 1998, p. 119 EFCOMMERCE
42
3.2.1. Sisteme de plăți bazate pe carduri bancare
Multe cumpărări de bunuri și servicii prin Internet se fac
plătinduPse cu carduri bancare obișnuite (Visa, Mas terCard etc.). Însă
tranzacțiile cu carduri conțin informații confidenț iale privind cardul
și informațiile personale ale clienților, informați i ce pot fi interceptate
în timpul transmisiei prin Internet. Fără un soft s pecial, orice
persoană care monitorizează traficul pe rețea poate citi conținutul
acestor date confidențiale și le poate folosi ulter ior. Este necesară
elaborarea unor standarde specifice sistemelor de p lăți, care să
permită coordonarea părților legitime implicate în transfer și folosirea
corectă a metodelor de securitate.
În 1996, MasterCard și Visa au convenit să consolid eze
standardele lor de plăți electronice întrPunul sing ur, numit SET
(Secure Electronic Transaction). Protocolul SET își propune șapte
obiective de securitate în comerțul electronic
21 :

/head2right Să asigure confidențialitatea instrucțiunilor de pl ată
și a informațiilor de cerere care sunt transmise od ată
cu informațiile de plată.
/head2right Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise .
/head2right Să asigure autentificarea cumpărătorului precum și faptul că acesta este utilizatorul legitim al unei mărci
de card.

21 MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SE T) Specification,
Draft for testing, 1996, p23,54

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
43
/head2right Să asigure autentificarea vânzătorului precum și faptul că acesta acceptă tranzacții cu carduri prin
relația sa cu o instituție financiară achizitoare.
/head2right Să folosească cele mai bune metode de securitate
pentru a proteja părțile antrenate în comerț.
/head2right Să fie un protocol care să nu depindă de mecanismele de securitate ale transportului și care să
nu împiedice folosirea acestora.
/head2right Să faciliteze și să încurajeze interoperabilitatea dintre
furnizorii de soft și cei de rețea.

Aceste cerințe sunt satisfăcute de următoarele cara cteristici
ale acestei specificații:
Confidențialitatea informației P Pentru a facilita și încuraja
comerțul electronic folosind cărțile de credit, est e necesară asigurarea
deținătorilor de cartele că informațiile de plată s unt în siguranță. De
aceea, contul cumpărătorului și informațiile de pla tă trebuie să fie
securizate atunci când traversează rețeaua, împiedi când interceptarea
numerelor de cont și datele de expirare de către pe rsoane
neautorizate.
Criptarea mesajelor SET asigură această confidenți alitate a
informației
22 .
Integritatea datelor P Această specificație garantează că nu
se alterează conținutul mesajelor în timpul transmi siei acestora prin
rețea. Informațiile de plată trimise de cumpărător la vânzător conțin
informații de cerere, date personale și instrucțiun i de plată. Dacă una
din aceste informații este modificată, tranzacția n u se va face corect.

22 MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (S ET) Specification,
Draft for testing, 1996 , p31,37 EFCOMMERCE
44
Protocolul SET folosește semnătura digitală pentru integritatea
datelor.
Autentificarea cumpărătorului P Vânzătorul are nevoie de
un mijloc de verificare a clientului său, a faptulu i că acesta este
utilizatorul legitim al unui număr de cont valid. U n mecanism care
face legătura dintre posesorul cărții de credit și un număr de cont
specific va reduce incidența fraudei și, prin urmar e, costul total al
procesului de plată. SET utilizează semnătura digit ală și certificatele
cumpărătorului pentru autentificarea acestuia.
Autentificarea vânzătorului P Aceasta specificație furnizează
un mijloc de asigurare a clientului ca furnizorul a re o relație cu o
instituție financiara, permițânduPi acestuia să acc epte cărțile de credit.
SET utilizează semnătura digitală și certificatele vânzătorului pentru
autentificarea acestuia.
Interoperabilitate P Protocolul SET trebuie să fie aplicabil pe
o varietate de platforme hardware și soft. Orice cu mpărător trebuie să
poată să comunice, cu softul sau, cu orice vânzător . Pentru
interoperabilitate, SET folosește formate de mesaje și protocoale
specifice 23 .

3.2.1.1. CyberCash
Fondată în august 1994, firma CyberCash Inc. din SU A
propune în aprilie 1995 un mecanism sigur de tranza cții de plată cu

23 Idem 22

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
45
carduri, bazat pe un server propriu și oferind serv icii sigure clienților.
Folosirea CyberCash asigură posibilitatea de trasar e și control
imediat al tranzacțiilor. Aceste lucruri fac CyberC ash mai puțin
confortabil și mai costisitor, în special pentru tr anzacțiile de plată cu
sume mici. Însă cifrarea cu chei publice asigură un nivel înalt de
securitate.
CyberCash implementează un sistem care realizează
protecția cardurilor de credit folosite în Internet . Compania P care
furnizează soft atât pentru vânzători, cât și pentr u cumpărători P
operează un portal între Internet și rețelele de au torizare ale
principalelor firme ofertante de carduri. Cumpărăto rul începe prin a
descărca softul specific de portofel, cel care acce ptă criptarea și
prelucrarea tranzacțiilor. La fel ca un portofel fi zic care poate conține
mai multe carduri bancare diferite, portofelul soft al cumpărătorului
poate fi folosit de către client pentru a înregistr a mai multe carduri,
cu care va face ulterior plățile. Un soft similar f urnizează servicii la
vânzător.
Atunci când se face o cumpărătură, produsul dorit e ste
selectat printrPun browser Web. Serverul vânzătorul ui trimite
portofelului cumpărătorului un mesaj cerere de plat ă în clar, semnat
criptografic, cerere care descrie cumpărarea și tip urile de carduri care
sunt acceptate pentru plată. Softul portofel afișea ză o fereastră care
permite cumpărătorului să aprobe achiziția și suma și să selecteze
cardul cu care se va face plata.
Se trimite înapoi vânzătorul un mesaj de plată ce i nclude o
descriere a tranzacției criptată și semnată digital de cumpărător,
precum și numărul cardului folosit. Vânzătorul trim ite mai departe
mesajul de plată la portalul CyberCash, împreună cu propria sa
descriere a tranzacției, criptată și semnată digita l. CyberCash
decriptează și compară cele doua mesaje și verifică cele două EFCOMMERCE
46
semnături. Dacă lucrurile sunt OK, el autorizează c ererea
vânzătorului trimițând un mesaj specific la softul acestuia. Apoi
softul vânzătorului confirmă plata portofelului cum părătorului 24 .
Întrucât informațiile sunt criptate cu cheia public ă a lui
CyberCash, cunoscută de softul ce operează sistemul , vânzătorul nu
poate vedea care este numărul cardului folosit de c umpărător,
eliminânduPse riscul refolosirii acestui card la al te cumpărături
neautorizate.
Recent, firma CyberCash a extins sistemul inițial d e plată
bazat pe transmisia sigură a cardurilor cu alte fac ilități pentru plăți cu
bani electronici: Secure Cash/Check și Secure Check , precum și
CyberCoin, folosit pentru valori mici. De asemenea, în strânsă
legătură cu CyberCash, la Universitatea California de Sud au fost
dezvoltate alte două sisteme asemănătoare: NetCash, pentru plăți cu
sume mici, bazate pe bani electronici și NetCheque, un sistem bazat
pe cecuri electronice.

3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică

3.2.2.1. Fglyph339yetCash

24 Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., ”glyph:AVet Present Value of Information
Security: Part I , UCSF , 2001, p.117,124

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
47
NetCash reprezintă un alt exemplu de sistem electro nic de
plăți de tip online. A fost elaborat la Information Science Institute de
la University of Southern California. Cu toate că s istemul nu asigură
anonimitatea totală a plăților ca eCash (banii pot fi identificați),
NetCash oferă alte mijloace prin care să se asigur e plăților un anumit
grad de anonimiatate. Sistemul se bazează pe mai mu lte servere de
monede distribuite, la care se poate face schimbul unor cecuri
electronice (inclusiv NetCheque) în monedă electron ică.
Sistemul NetCash constă în urmatoarele entități:
P cumpărători, P vânzători, P servere de monedă (SM).
O organizație care dorește să administreze un serve r de
monedă va trebui să obțină o aprobare de la o autor itate centrală de
certificare. Serverul de monedă va genera o pereche de chei, publică
și privată. Cheia publică este apoi certificată pri n semnătura
autorității centrale de certificare. Acest certific at conține un
identificator, numele serverului de monedă, cheia p ublică a serverului
de monedă, datele de eliberare și expirare, toate s emnate de
autoritatea centrală:
Monedele electronice eliberate de serverul SM const au în
următoarele:
P NumePSM; P Adresa rețea a SM; P DataPexpirarii; P Numărul de serie; P Valoarea. Banii sunt apoi semnați cu cheia privată a serverul ui SM EFCOMMERCE
48
Tranzacția de cumpărare folosind NetCash se face în 4 pași 25 :

1. Cumpărătorul trimite monedele electronice în cad rul
mesajului de plată
2. Vânzătorul trebuie să verifice validitate monede lor
electronice primite. Pentru aceasta, le va trimite SM pentru a le
schimba cu alte monede electronice sau cu un cec.
3. Serverul SM verifică faptul că banii sunt valizi , consultând
baza sa de date.
4. Primind noii bani (sau cecul), vânzătorul se con vinge că a
fost corect plătit de cumpărător. Acum el va return a acestuia o
confirmare.
Unul din cele mai importante avantaje ale folosirii NetCash
este sistemul de securitate. Securitatea este asigu rată de protocoalele
sale criptografice. Însă spre deosebire de eCash, s istemul NetCash nu
este complet anonim.

25 Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “ Knowledge societies.
Information technology for sustainable development ”, Oxford University
Press, New York, 1998.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
49
3.2.2.2. (EhCash)
ECash reprezintă un sistem de plăți complet anonim, ce
folosește conturi numerice în bănci. Tranzacțiile s e desfășoară între
cumpărător și vânzător, care trebuie să aibă contur i la aceeași bancă.
Cumpărătorii trebuie să înștiințeze banca cu privir e la faptul că
doresc să transfere bani din conturile lor obișnuit e în așa numitul cont
eCash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate int eracționa de la
distanță, prin calculatorul sau, cu contul Mint și, folosind un client
soft, poate retrage de aici fonduri pe discul calcu latorului său. Ca
urmare, discul cumpărătorului devine un veritabil " portofel
electronic". Apoi, se pot executa plăți între perso ane individuale sau
către firme, prin intermediul acestor eCash.
ECash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăți,
care folosește poșta electronică sau WebPul pentru implementarea
unui concept de portofel virtual. A fost dezvoltat de către firma
DigiCash Co. din Olanda, firma fondată de către cel ebrul cercetător
al sistemelor criptografice, David Chaum. Prima dem onstrație a
sistemului a fost făcută în 1994 la prima Conferinț a WWW, printrPo
legătură Web între Geneva și Amsterdam. Ulterior a fost
implementată de bănci din SUA (Mark Twain Bank of M issouri),
Finlanda și alte țări. Este prima soluție totalment e soft pentru plățile
electronice.

Principiul funcționării ECash P ECash are un caracter
privat: deși banca ține o evidență a fiecărei retra geri eCash și a EFCOMMERCE
50
fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să s tabilească utilizarea
ulterioară a lui eCash. Pe lângă anonimitatea plăți lor, eCash asigură
și nePrepudierea, adică acea proprietate care permi te rezolvarea
oricăror dispute între cumpărător și vânzător privi nd recunoașterea
plăților. De asemenea, prin verificare în bază de d ate a băncii, este
împiedicată orice dublă cheltuire a eCashPului.
La fel ca și banii reali (bancnote, monede), banii electronici
eCash pot fi retrași din conturi sau depozitați, pe ntru a fi
tranzacționați. De asemenea, la fel ca în cazul ban ilor fizici, o
persoană poate transfera posesia unui cont eCash un ei alte persoane.
Însă, spre deosebire de banii convenționali, atunci când un client
plătește unui alt client, banca electronică joacă u n rol aparent modest,
dar esențial.
ECash reprezintă o soluție de plăți soft online, ca re constă în
interacțiunile dintre 3 entități:

/head2right banca, care emite monede, validează monedele existe nte și
schimbă monede reale pentru eCash;
/head2right cumpărătorii, care au cont în bancă, din care pot î ncărca
monede eCash sau în care pot depune monede eCash;
/head2right vânzătorii, care acceptă monede ECash în schimbul u nor
bunuri sau servicii.

Când banca recepționează mesajul, ea verifică semnă tura. Apoi suma
retrasă poate fi debitată din contul clientului car e a semnat cererea.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
51
3.2.3. Sisteme de microhplăți
Există deja, așa cum sPa văzut până acum, un număr de
protocoale de plată în comerțul electronic destinat e unor tranzacții de
5 USD, 10 USD și mai mult. Costul per tranzacție es te, de obicei, de
câtiva cenți plus un procent din suma vehiculată. A tunci când aceste
costuri sunt aplicate la tranzacții cu valori mici (50 de cenți sau mai
puțin), costul devine semnificativ în prețul total al tranzacției. Ca
urmare, pentru a obține efectiv un preț minim pentr u anumite bunuri
și servicii "ieftine" ce urmează a fi cumpărate, vo r trebui utilizate noi
protocoale.
Există o serie de servicii online, care promovează ziare,
magazine, referințe de muncă și altele, toate având articole
individuale care sunt ieftine dacă sunt vândute sep arat. Avantajul de a
cumpăra articole individuale ieftine poate face ace ste servicii mai
atractive utilizatorilor ocazionali ai InternetPulu i. Un utilizator care
nu agreează ideea de a deschide un cont de zece dol ari cu un editor
de publicații necunoscut, poate fi dispus să cheltu iască câțiva cenți
pentru a cumpăra un articol interesant la prima ved ere
26 . O aplicație
"ieftina" frecventă o reprezintă plata vizitării si turilor în Internet.
Sub formă de concept și proiecte experimentale, mic roP
plățile se adresează nevoii existenței unei scheme simple, ieftine, care
să poată suporta economic plăți foarte mici, câțiva dolari, cenți și

26 Debra Cameron Electronic Commerce – The ”glyph:AVew Business Platform for
the Internet P Computer Technology Research Corp., 1997, p.90, 98
EFCOMMERCE
52
chiar fracțiuni de cenți. Din această categorie de sisteme fac parte
următoarele modalități electronice de plăți:
3.2.3.1. MilliCent
MilliCent este un protocol simplu și sigur pentru c omerțul
electronic în Internet. A fost creat pentru a accep ta tranzacții
comerciale în care sunt implicate costuri mai mici de un cent. Este un
protocol bazat pe o validare descentralizată a bani lor electronici pe
serverele vânzătorilor, fără comunicații adiționale , criptări scumpe
sau procesări separate. Moneda folosită de această modalitate de
plată se mai numește și "scrip"
MilliCent reduce costurile pe mai multe cai:
/xrhombus Costul comunicației este redus prin v erificarea
locală a "scripPului", pe situl vânzătorului; se el imină astfel
costurile comunicațiilor (care sunt absente), costu rile pentru
aparatura informatică ce ar da o putere de calcul s uficientă
pentru o derulare normală a unui număr mare de tran zacții;
de asemenea, nu este nevoie de servere centralizato are, de
protocoale scumpe etc.
/xrhombus Costurile criptografice sunt reduse deoa rece nu este
necesară o schemă criptografică puternică și scumpă la
valorile foarte mici care sunt tranzacționate.
/xrhombus Costurile conturilor sunt reduse prin ut ilizarea brokerP
ilor care mânuiesc conturile și facturile. Clienții stabilesc
conturi cu un broker; brokerPul stabilește propriul sau cont cu
vânzătorul. Această separare reduce numărul total d e conturi
prin eliminarea tuturor combinațiilor clientPvânzăt or.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
53
Modelul de securitate și încredere P Modelul de securitate
pentru MilliCent este bazat pe presupunerea că mone dă "scrip" este
folosită pentru plăți mici 27 . Oamenii obișnuiți și cei de afaceri
tratează monedele diferit, în funcție de valoarea l or; la fel se întâmplă
și în cazul facturilor, când facturile mici sunt tr atate diferit de
facturile mari. Ca și atunci când un om cumpără un suc de la un
automat și nu are nevoie de o chitanță, el nu are n evoie de chitanță
nici atunci când cumpără un articol utilizând scrip Pul . Dacă o
persoană nu dorește să plătească pentru ceva, renun ță și va primi
înapoi suma implicată. Dacă această sumă (moneda) s e va pierde,
persoana respectivă nu va fi foarte supărată. Se pr esupune că un
utilizator va avea, la un moment dat, doar câțiva d olari sub formă de
scrip. De aici rezultă că nu este rentabil să se fu re un scrip.
Modelul de încredere MilliCent se bazează pe o rela ție
asimetrică de încredere compusă din trei entități P clientul, brokerPul
și vânzătorul. BrokerPii sunt presupuși ca fiind mu lt mai de încredere
decât vânzătorii, și în final, clienții. Se tinde c a brokerPii să fie
instituții financiare redutabile, mari și bine cuno scute, (cum ar fi
Visa, MasterCard, sau băncile) sau un mare furnizor de servicii
Internet sau servicii online (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau
AOL). Se așteaptă să fie mulți vânzători, acoperind un spectru larg de
activități și, de asemenea, un număr mare de clienț i, iar relațiile de
încredere să fie la fel ca și în lumea reală.

27 Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene Pietrosanu, Securitatea comerțului
electronic , 2001, p.83 EFCOMMERCE
54
Trei factori fac frauda brokerPilor în microPplăți să fie
nerentabilă 28 :

/leafccwsw programele client și vânzător pot să analizeze în
mod independent menținerea balanței contului, deci orice fraudă a brokerPului poate fi detectată;
/leafccwsw clienții nu dețin, la un moment de timp, multe
scripuri P deci brokerPul va trebui să comită mai multe tranzacții frauduloase pentru a obține vreun câștig, iar acest lucru îl face mai ușor de depista t;
/leafccwsw reputația brokerPilor este importantă pentru atragerea clienților, iar un broker poate să piardă
rapid această reputație dacă există probleme în tranzacțiile clienților săi. Faptul de a avea mulți
clienți activi este mult mai valoros pentru un brok er
decât furtul de scrip din conturi.
Frauda vânzătorului constă în nelivrarea bunului sa u
serviciului pentru o tranzacție validă. Dacă acest lucru se întâmpla,
clientul se va plânge brokerPului sau, iar brokerPu l va renunța la un
vânzător care a cauzat mai multe plângeri. Acest ac t înseamnă un
mecanism coercitiv, deoarece vânzătorii au nevoie d e brokerPi pentru
a li se facilita desfășurarea afacerilor cu MilliCe nt.
Ca urmare, protocolul MilliCent este întărit pentru a preveni
frauda clienților (falsificarea și dubla cheltuire) și promovează
detecția indirectă a fraudelor brokerPilor și vânză torilor.
Securitatea tranzacțiilor MilliCent cuprinde următo arele
aspecte:

28 University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by
Improving the Security of Information Infrastructur es and Combating
ComputerFrelated Crime în the context of Informatio n Security , Institute for
Law and Informatics, March 2001,p.64,71

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
55

/handwriteleft Toate tranzacțiile sunt protejate: fiecare tranzacț ie cere ca
clientul să știe parola asociată scripPului. Protoc olul nu va trimite
niciodată o parolă în clar, deci este eliminat risc ul ca cineva, să
poată să obțină prin fraudă ceva util. Nici o unita te de scrip nu
poate fi reutilizată. Fiecare cerere este semnată c u o parola, deci
nu există nici o cale pentru a intercepta și a reut iliza un scrip.
/handwriteleft Tranzacțiile cu valoare mică limitează valoarea fra udelor:
tranzacțiile mici cer o securitate ieftină; nu este rentabilă folosirea
unor resurse scumpe pentru a fura aceste scripPuri ieftine. În plus,
folosirea ilegală a scripPului în mai multe acțiuni ilegale, pentru a
strânge mai mulți bani, face mult mai probabilă dep istarea hoțului.

Frauda este detectabilă și eventual localizabilă: d etectarea se
face atunci când clientul nu obține bunul dorit sau atunci când balanța
returnată către client nu este corectă.
Dacă un client trișează, atunci vânzătorul pierde d oar costul
scripPul fals detectabil. Dacă vânzătorul trișează, clientul va raporta
problema brokerPului. Atunci când brokerPul primeșt e plângeri de la
mai mulți clienți împotriva unui vânzător, poate lo caliza cine
provoacă frauda și va anula toate înțelegerile cu r espectivul vânzător.
Dacă brokerPul trișează, vânzătorul va primi scrip fals de la
mai mulți clienți, toți având legătură cu un singur broker, fiindui
astfel ușor să identifice brokerPul și să raporteze frauda.
Interacțiunea dintre Client, Broker și Vânzător (pa șii pentru o
sesiune completă MilliCent, incluzând cumpărarea de către broker a
scripPului vânzătorului).

/handptright Pasul inițial se petrece doar o sigură dată pe se siune.
Clientul face o conexiune sigură cu brokerPul pentr u a obține EFCOMMERCE
56
un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker,
obținând scripPul "broker inițial" și secretul aso ciat.
/handptright Al doilea pas se petrece de fiecare dată când clientul
nu mai are scrip pentru un vânzător. El contactează brokerP
ul, folosind scripPul brokerPului pe care îl deține din pasul 1,
cerând să cumpere un scrip vânzător.
/handptright Al treilea pas apare doar dacă brokerPul trebuie să
contacteze vânzătorul pentru a cumpăra scrip. Dacă brokerPul
nu are deja scrip de la vânzător, îl cumpără. Va ce re un scrip
de la vânzător iar acesta iPl va returna împreună c u secretul
asociat.
/handptright În al patrulea pas brokerPul furnizează scripPul
vânzătorului către client.
/handptright În al cincilea pas clientul, utilizând s cripPul, face o
cumpărătură de la vânzător. Acesta returnează restu l (în
scripPul vânzătorului) clientului.

ÎntrPo tranzacție tipică MilliCent, atunci când cli entul are
deja scripPul vânzătorului, îl utilizează direct pe ntru a face o
cumpărătură Aici nu mai există vreun mesaj suplimen tar sau
interacțiune cu brokerPul.

3.2.3.2. CyberCoin
Sistemul de microPplăți CyberCoin poate realiza în Internet
plăți de la sume mici de câțiva cenți, până la 10 $ , acoperind astfel o
zonă în care sistemul ce utilizează cărțile de cred it nu este economic.
Vânzătorii de pe Web ce vând servicii și produse la prețuri foarte
mici și doresc să livreze imediat respectiva marfă, au nevoie de o

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
57
metodă de plată diferită de cartelele cu microproce sor, dar
asemănătore cu plata cash ce se efectuează și în ma gazine. Serviciul
CyberCoin de la CyberCash a fost lansat în septembr ie 1996, ca un
prim sistem de microPplăți în Internet.
Consumatorii pot folosi conturile existente deja î n bănci
pentru a transfera valori în softul portofel electr onic propriu. Altă
posibilitate este de a încărca fonduri direct de pe o carte de credit,
printrPo tranzacție obișnuită cu astfel de mijloace . În ambele cazuri,
banii reali rămân în custodia băncilor.
Odată portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate
începe să efectueze microPplăți pe siteuri Web ce s unt înregistrate de
CyberCash și dețin un program numit CashRegister. A cest soft
suportă, de asemenea, și plăți cu cărți de credit ( VISA, MasterCard,
American Express și Discover) și cecuri electronice PayNow.
Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoi n lucrează
asemănător cu un browser de Internet. Comerciantul prezintă în
pagina sa HTML o adresă de plată (payment URL), împ reună cu
prețul afișat. Utilizatorului nuPi rămâne decât să selecteze adresa
URL respectivă pentru a achiziționa bunul sau servi ciul ales 29 .
Serviciul CyberCoin este implementat utilizând un c oncept
cunoscut sub numele de sesiune CyberCoin. O sesiune îndeplinește o
singură funcție primară: inițierea unui subPcont tr anzitoriu, sub contul
portofelului, pentru fiecare sumă care este cheltui tă sau colectată. O
sesiune poate semăna cu un carnet de cecuri ce conț ine mai multe
cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat doar o sing ură dată. Sesiunea se
termină atunci când sPau consumat toate cecurile sa u acestea au
expirat. Un cec poate fi folosit doar pentru o sing ură plată sau
depozitare.

29 M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications ,
Ed. Springer, 2001.p.121,130 EFCOMMERCE
58
Pe timpul rulării unei sesiuni, protocolul CyberCoi n
realizează o viteză de procesare optimă și un cost redus
3.2.4. Plăți prin cecuri electronice
Cecurile electronice au fost dezvoltate printrPun p roiect al lui
FSTC PFinancial Services Technology Consortium. FST C cuprinde
aproape 100 de membri, incluzând majoritatea marilo r bănci,
furnizorii tehnologiei pentru industria financiară, universități și
laboratoare de cercetare. Partea tehnică a realizăr ii proiectului cecului
electronic a fost realizată întrPun număr de faze: generarea
conceptelor originale, realizarea cercetărilor prel iminare, construirea
și demonstrarea unui prototip, formularea specifica țiilor pentru un
sistem pilot și implementarea acestui sistem. În pr ezent, cecurile
electronice încep să fie utilizate întrPun program pilot cu
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plăte ște furnizorii
Departamentului de Apărare
30 .
Cecurile electronice sunt create pentru a realiza p lăți și alte
funcții financiare ale cecurilor pe hârtie, prin ut ilizarea semnăturilor
digitale și a mesajelor criptate, pe suportul rețel ei Internet. Sistemul
cecurilor electronice este proiectat pentru a asigu ra integritatea
mesajelor, autenticitatea și nerepudierea proprietă ții, toate condiții
suficiente pentru a preveni frauda din partea bănci lor sau a clienților
lor. Un cec este un document pe hârtie, semnat, care aut orizează banca să
plătească o sumă de bani din contul celui ce a semn at cecul, după o

30 http://www.itl.nist.gov/lab/bulletns.htm

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
59
dată specificată. Cecurile pe hârtie sunt cele mai utilizate instrumente
de plată (după folosirea banilor cash) în majoritat ea statelor
occidentale. Acestea au avantajul că plătitorul și cel care încasează
suma pot fi persoane individuale, mici afaceriști, bănci, corporații,
guverne sau orice alt tip de organizații. Aceste ce curi pot fi transmise
direct de la plătitor la încasator.
Cecurile electronice (ePcecurile) sunt bazate pe id eea că
documentele electronice pot substitui hârtia, iar s emnăturile digitale
cu chei publice pot substitui semnăturile olografe. Prin urmare, eP
cecurile pot înlocui cecurile pe hârtie, fără a fi nevoie să se creeze un
nou instrument, înlăturânduPse astfel problemele de legalitate,
reglementare și practică comercială ce pot fi provo cate de schimbarea
și impunerea unui instrument de plată nou.
Pentru protejarea împotriva furtului și folosirii a buzive a
cecului electronic, este utilizat un smartPcard. Ut ilizarea hardului
criptografic al cardului oferă semnăturii mai mult ă confidențialitate.
Astfel, cheia privată pentru semnarea cecurilor nu este niciodată
transferată către computerul semnatarului, deci nu este niciodată
expusă furtului din respectivul computer conectat î n rețea. Procesorul
smartPcardului numerotează automat fiecare cec elec tronic, atunci
când îl semnează, în ordine, pentru a se asigura un icitatea cecurilor
electronice și păstrează o istorie a cecurilor pent ru a fi consultată în
cazul unei dispute. SmartPcardul este protejat prin introducerea unui
cod PIN, cunoscut numai de posesorul cardului.
Semnarea criptografică este suficientă în sistemul cu cecuri
electronice ca măsură de securitate împotriva fraud elor prin falsificări
de mesaje 31 . În afară de acestea, sistemul cu cecuri electroni ce și
nivelul aplicației criptografice pot fi exportate ș i utilizate

31 Schoeniger, E ., Security and the Internet Factor , UCSF , NovemberP
December 2000 EFCOMMERCE
60
internațional. Atunci când este nevoie de confidenț ialitate între
oricare două părți, criptarea poate fi folosită la nivelul datelor
transmise.
Tranzacția de afaceri începe cu trimiterea de către încasator a
unei facturi către plătitor. Atunci când sosește mo mentul pentru plata
unei facturi, informațiile referitoare la această f actură sunt trimise de
la sistemul încasatorului, iar aceste date sunt uti lizate pentru a crea un
cec.
Acest cec electronic va include informații din cec urile
obișnuite (cum ar fi numele încasatorului, suma și data). Pentru a
semna ePcecul, plătitorul introduce codul PIN pentr u a debloca smartP
cardul ce deține "carnetul de cecuri". Formatul fac turii nu este fix,
putând fi flexibil, cu condiția de a respecta lungi mea, forma și datele
ce trebuie conținute.
Cecul electronic semnat și factura sunt transmise c ătre
încasator (plătit) prin ePmail sau printrPo tranzac ție Web. Încasatorul
verifică semnătura plătitorului din cecul electroni c și factura, separă
informațiile facturii și pune suma plătită în contu l de primire.
Încasatorul introduce codul sau PIN pentru deblocar ea smartPcardului
sau, utilizează acest "carnet electronic de cecuri" pentru a aproba
cecul electronic și semnează un depozit electronic pentru a încasa
suma din cecul electronic. Cecul aprobat (semnat de încasator) este
dat mai departe băncii încasatorului pentru depozit are.
Ambele bănci, cea a plătitorului și cea a încasator ului, între
care se realizează de fapt tranzacția reală a sumel or, verifică toate
semnăturile și aprobările din cecul electronic, uti lizând două nivele
de certificate. Banca plătitorului verifică dacă ce cul electronic
transmis nu este duplicat, dacă certificatul încasa torului și contul sunt
în prezent valide, după care depozitează cecul elec tronic în contul de

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
61
stocare a cererilor plătitorului. În final, plătito rul primește un articol
care descrie întreaga tranzacție.
Atunci când este creat un cec electronic, în el est e scris un set
minim de informații și cecul este semnat. Odată cu vehicularea
cecului electronic, alte informații și alte semnătu ri sunt adăugate
atunci când acesta este transmis între părți. De ex emplu, cecul
electronic trebuie să fie :

/head2right creat de plătitor,
/head2right coPsemnat de coPplătitor,
/head2right certificat de banca,
/head2right aprobat de încasator (plătit),
/head2right coPaprobat de coPîncasator,
/head2right depozitat
/head2right plătit.

Unele din informațiile adiționale, cum ar fi certif icatele și
aprobările, sunt părți permanente ale ePcecului și rămân intacte până
în momentul returnării la plătitor. Alte informații , cum ar fi timpul de
întârziere, pot fi asociate cecului electronic pent ru o perioadă a
existentei sale și vor fi înlăturate și procesate s eparat.
O semnătură olografa este influențată de mișcarea m ușchilor
mâinii și de particularitățile biometrice ale semna tarului. Acestea fac
foarte dificil pentru un falsificator să realizeze o semnătură falsă
perfectă, chiar dacă falsificatorul dispune de un e xemplu al
semnăturii. În opoziție, o falsificare perfectă a s emnăturii
criptografice poate fi făcută de către orice persoa nă care deține cheia
privată a semnatarului de drept. Este foarte greu s ă stabilești,
dispunând de o cheie publica, dacă un ePcec este au tentic sau EFCOMMERCE
62
falsificat. SmartPcardurile ce conțin carnete de ce curi electronice sau
alte dispozitive hard criptografice sunt utilizate tocmai pentru a ajuta
la asigurarea că o cheie privată este protejată cât mai bine și în
consecință, semnăturile se realizează doar de către semnatarii
legitimi 32 . Aceste dispozitive hard standardizează și simplif ică
generarea cheilor, distribuția și utilizarea lor, d eci se poate stabili un
înalt nivel de încredere.
Unele dintre operații, cum ar fi inițializarea card ului și
autoritatea de certificare a băncii, pot fi îndepli nite de alte firme, ce
acționează ca agenți ai băncii. Serverele băncilor P Serverele de cecuri electronic e din bănci sunt
utilizate pentru recepționarea cecurilor electronic e de la clienți prin eP
mail, procesarea cecurilor primite și realizarea un ei interfețe cu
sistemul de menținere a înregistrărilor despre cont urile cec P DDA.
Funcțiile executate în mod tipic de un server de ce curi electronice
dintrPo bancă, sunt următoarele. Acest server prime ște de la încasatori
ePmailPuri care conțin cecuri electronice aprobate și depozite.
Cecurile electronice sunt procesate și reținute în baza de date, până
când sunt plătite cu bani cash (clearingul). Acest gen de cecurile
rămân pe server și depozitele sunt trimise la siste mul DDA pentru
procesare. Cecurile problematice sunt returnate căt re o stație specială,
pentru o analiză manuală și intervenții.

32 Wasim Rajput, EFCommerce Systems Arhitecture and Aplications ,
BookNews, Inc.,1998, p.25

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
63

3.3 Sisteme de plăti în România

Din punctul de vedere al modalităților moderne de p lată țara
noastră lePa introdus recent, fiind încă în faza de implementare a
acestora.
În România, existau în primăvara anului 1997, doar 900 de
cărți de credit 33 , dar deschiderea promoțională a primului magazin
virtual, CyberShop, de către Raffles Computers, a î nsemnat și prima
tentativă îndrăzneață de promovare a ideii de comer ț electronic, care
nu trebuie să ne găsească nepregătiți, cum sPa întâ mplat cu multe
altele după decembrie 1989 34 .
Vinton Cerf, vicepreședinte pentru arhitecturi de d ate la MCI
Communications, dar și în calitatea sa de "vicepreș edinte pentru
strategia Internet", estima pentru anul 2002 o prog noză de 180
milioane de oameni 35 , care se vor conecta la rețelele de comunicații
globale. Astfel, devine destul de evident pentru mu ltă lume apariția
mai multor categorii de rețele Internet: de cerceta re, strict
profesionala, bancară dar și cea rezervată marelui public.
Dar problema confidențialității informației este și va fi vitală,
presupunând reguli de asigurare a accesului, gestio narii și transferului
informației, permițând comunicații sigure chiar dac ă se utilizează un
mediu nesigur cum este considerată rețeaua Internet .
Epoca de pionierat a Internetului sPa încheiat chia r și în
România, iar în prezent asistăm la începutul unui n ou gen de afacere,
la scară globală. Afacerile online, comerțul electr onic sau magazinele

33 www.bancpost.ro
34 www.domino.kappa.ro
35 Bucur C . Comerț electronic , Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000, p.62 EFCOMMERCE
64
electronice au devenit deja o obișnuință atât în lu me, cat și în
România. Astfel, potrivit unui raport al Forester R esearch, vânzările
online au crescut de la 300 de milioane de dolari î n 1995 la peste sase
miliarde în 2000 și se așteaptă să depășească cifra de 50 de miliarde
de dolari în 2002. Din păcate, România nu se poate lăuda cu
asemenea performante, piedica cea mai mare reprezen tândPo plata
cumpărăturilor, care nu poate fi făcută online. Mot ivul este numărul
mic de cărți de credit utilizate la noi în tară.
Deși sitePurile de licitații online autohtone sunt practic la
început, românii sunt deschiși în ceea ce privește acest mod de
achiziționare, dovadă fiind numărul mare de utiliza tori care accesează
respectivele sitePuri. Ca o medie a ultimelor luni, se înregistrează
lunar circa 8000 de licitații noi. Dintre acestea î și găsesc cumpărători
circa 25P30%, deci un număr de aproximativ 2000. Se așteaptă însă
pe o creștere substanțială în următoarea perioada, datorată atât
sezonului propice petrecerii unui timp mai mare onl ine, dar mai ales
unui efort susținut de promovare a serviciului ofer it de noi. Valoarea
totală a produselor aflate în tranzacționare depășe ște în orice moment
suma de 5 milioane de dolari, iar până în prezent v aloarea
tranzacțiilor derulate prin Okazii.ro, unul dintre sitePurile care
practică acest gen de tranzacții, depășește suma de 2.500.000 de
dolari. Spre deosebire de alte state, unde utilizat orii de Internet
depășesc 70% din totalul populației și utilizatorii de carduri la fel, în
România situația nu este aceeași. Numai 12% dintre români se pot
lăuda că sunt posesorii unui card și tot atâția că au acces la Internet.
Plățile online sunt considerate, deci, o prioritate numai pentru o mică
categorie de persoane.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
65
12% 88%
0% 50% 100%

anul 2002 Procentul populației care utilizează Internetul in
Romania
Neutilizatori ai Internetului
Utilizatori ai Internetului
Fig. 5 36
Plata produselor prin card este îngreunată în Român ia de
refuzul agenților economici de aPși instala în maga zine sisteme
corespunzătoare acestor tranzacții. Principalul mot iv pentru care
proprietarii de magazine nu acceptă sistemul plățil or prin card este că
o mare parte din banii lichizi nu se înregistrează pe facturi, astfel
refuzul marilor comercianți de aPși instala aceste aparate nu se poate
justifica decât prin faptul că, o dată cu plata pri n card a produselor,
veniturile nu mai pot fi transferate în economia su bterană. În
momentul în care un mare comerciant refuză să intro ducă plata prin
card, crește suspiciunea asupra activității sale, f iind bănuit de
evaziune fiscală. Ministrul Comunicațiilor a anunța t că există în
discuție la Ministerul Finanțelor un proiect de ord onanță care prevede
obligativitatea introducerii cardului la comercianț ii care depășesc o
anumită cifră de afaceri anuală. Potrivit noilor re glementări, emitenții
de monedă electronică vor fi numai instituțiile de credit, iar cardurile
trebuie să fie recunoscute și de alte instituții d ecât cea emitentă.

36 http://www.tnsofres.com ( Taylor ”glyph:AVelson Sofres is one of the world's
leading market information groups providing continu ous and custom
research and market analysis în over 50 countries) EFCOMMERCE
66
Potrivit datelor BNR, la sfârșitul anului trecut, î n România au fost
înregistrați 7000 de agenți economici utilizatori d e POSPuri, în timp
ce țări ca Polonia sau Ungaria au 70.000 de utiliza tori. În ceea ce
privește valoarea tranzacțiilor situația este refle ctată de proporția de
utilizare a bancomatelor în comparație cu POSPurile : 94%
(bancomate), față de 6% (POS). Proporția nu se păst rează, însă, în
ceea ce privește numărul lor: 1400 de bancomate, fa ță de 2600 de
POSPuri. În 2001, în România au fost înregistrate 2 .300.000 de
carduri.
Piața cardurilor ar trebui să ajungă la 8 milioane, iar România
va trebui să aibă, în următorii treiPpatru ani, în jur de 6000 de
automate bancare (ATM) și peste 60.000 de comercian ți care să
accepte plata prin card, pentru a ajunge la nivelul statelor occidentale.
În prezent, pe piața românească sunt aproximativ 17 00 de bancomate
operabile, iar numărul comercianților care acceptă carduri la plată
este de aproximativ 7000. Potențialul pieței române ști este de 7P8
milioane de utilizatori de carduri 37 .Dacă până la urmă Guvernul se va
implica, prin emiterea de legi sau alte acte legisl ative, pentru a
stimula utilizarea cardului bancar această cifră se va atinge fără
probleme în următorii câțiva ani.
În prezent, în România există peste 2.300.000 de ca rduri și
15 bănci emitente. Există un proiect de lege, aflat spre aprobare la
Ministerul Finanțelor prin care se stabilește oblig ativitatea agenților
economici de a accepta plata prin card. Măsura va f i aplicată
companiilor care îndeplinesc anumite condiții P de exemplu, un
anumit nivel al cifrei de afaceri.
Există însă și alte modalități de transfer electron ic al banilor
în/din străinătate. Folosirea unor servicii precum Money Gram sau

37 http://www.bnro.ro/Ro/Pubs/SC/2002sc021ro.pdf

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
67
Western Union va permite încasarea banilor de la ex tern în mai puțin
de 15 minute.
Serviciul Money Gram este oferit de doua bănci: Gru pul
BCR și Banca Comerciala "Ion Tiriac", iar comisioan ele se prezintă
după cum urmează 38 :

Suma transferata
(USD) Comision
(USD)
0P400 20
400,01P600 30
600,01P800 40
800,01P1.000 50
1.000,01P1.200 60
1.200,01P1.800 80
1.800,01P2.500 120
2.500,01P5.000 150
5.000,01P7.500 250
7.500,01P10.000 300

Nota: Comisionul se plătește numai de către expedit or.
Serviciul Western Union este oferit de BRD, Banc Po st,
Banca Românească, West Bank și Posta Română. Însă p entru fiecare
în parte sunt particularități. Astfel, în cazul BRD și Posta Română,
clienții pot doar să primească bani din străinătate (comisionul fiind
suportat de expeditor). La Banca Romaneasca și Banc Post, există
posibilitatea și de a trimite bani în străinătate. Pentru Banc Post,

38 Sursa :Banca Comercială Română EFCOMMERCE
68
suma maximă de trimis este de 5.000 USD iar cea max imă de primit
este de 10.000 USD.
Comisioanele practicate sunt aceleași pentru toți a genții din
România și se prezintă astfel:

Suma transferată
(USD) Comision
(USD)
0,0P50 13
50,01P100 14
100,01P200 21
200,01P300 27
300,01P400 32
400,01P500 37
500,01P750 42
750,01P1.000 47
1.000,01P1.250 55
1.250,01P1.500 60
1.500,01P1.750 70
1.750,01P2.000 80
2.000,01P2.500 100
2.500,01P3.000 120
3.000,01P3.500 140
3.500,01P4.000 160
4.000,01P4.500 180
4.500,01P5.000 200
Sursa: Banc Post și Poșta Română

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
69

Din 18 iulie plafonul maxim pentru transferurile We stern
Union, prin intermediul Poștei Romane, a fost major at la 10.000
USD. Alte două servicii oferite de Poșta Romană sunt re spectiv
"Eurogiro" și serviciul de mandate internaționale . În primul caz
există posibilitatea primirii banilor din străinăta te P tot pe cale
electronică P însă nu sunt semnate convenții decât cu administrațiile
poștale din Japonia și Elveția în acest sens. Cel d ePal doilea serviciu
este întrPadevăr mai ieftin dar presupune transferu l banilor prin
mandat poștal, ceea ce înseamnă că intrați în poses ia banilor în câteva
zile și nu în câteva minute (ca în cazul Money Gram sau Western
Union). În plus, sunt semnate convenții cu doar 17 țări.
Poșta Română are un serviciu care se numește chiar mandate
online. El presupune transferuri rapide pentru sume nelimitate de
bani și funcționează doar pe teritoriul României. T ranzacțiile se
execută întrPun interval de timp cuprins între cinc i și 30 de minute.
Pentru executarea transferului de bani, este nevoie de o înțelegere
prealabilă între expeditor și destinatar astfel înc ât acesta din urmă să
se afle la oficiul poștal de destinație în momentul sosirii banilor.
Serviciul este disponibil în șapte oficii poștale d in capitală și în toate
reședințele de județ. Tariful perceput pentru fieca re mandat se
compune din:

EFCOMMERCE
70

În ciuda diverselor mijloace de plată existente, at ât veniturile
populației cât și încrederea în securitatea sisteme lor online sunt încă
la un nivel redus. Iată și câteva motive pentru a n u efectua
cumpărături online reieșite în urma sondajului real izat de către Taylor
Nelson Sofres Interactiv întrPun studiu privind Com erțul electronic pe
Glob în 2002
39 . Sondajul a fost efectuat pe subiecți care nu au
efectuat cumpărături online, iar răspunsurile multi ple au fost valabile.

39 Taylor Nelson Sofres Interactiv P Global eCommerce Report 2002 a) tarif fix pentru "Sistemul de Plată Rapid"
(ONLINE) 60.000
lei
b) tarif de valoare calculat astfel:
Până la 220.000 lei, de fiecare 100 lei sau fracțiu ne
de 100 lei 5%
Intre 220.000 P 1.000.000 lei la fiecare 1 .000 sau
fracțiune ce depășește 220.000 lei se adaugă 10 la mie
peste 1.000.000 lei, la fiecare 1.000 lei sau
fracțiune se încasează: 8 la mie

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
71
\ Țări în care sPa efe ctuat
studiul MOTIVE \ U.S.A.
România
Nu au trecut de verificările creditului 2 % 46%
Nu știi ce primești 13% 28%
Este mai sigură cumpărarea din magazine 20% 26%
Nu au încredere în firmele prezentate pe Internet 1 0% 25%
Este prea dificilă metoda de cumpărare 10% 21%
Este mai ușoară și mai distractivă cumpărarea de
bunuri din magazine 20% 19%
Prețuri prea mari (se așteaptă ca prețurile
practicate pe Internet să fie mai reduse 8% 12%
Produsele/serviciile găsite pe Internet nu
prezintă prea mare interes 6% 9%
Nu vor să dea detalii referitoare la cardul de
credit pe Internet 40% 8%
Timpul prea îndelungat, scurs între comandă și recepție(probleme de livrare) 7% 8%
Alte motive 25% 9%

Fig6
EFCOMMERCE
72
Întrebări recapitulative:
1. Ce presupune un sistem electronic de plăți?
2. Care sunt etapele procesului cumpărare în comerțul electronic
3. Cum pot fi grupate plățile electronice mai cunoscut e?
4. Enumerați obiectivele de securitate ale protocolulu i
Secure Electronic Transaction(SET)
5. Tratați interacțiunea dintre client, broker și vânz ător în
tranzacția tipică microPplății.
6. Care sunt modalitățile existente în România de tran sfer
electronic al banilor din/în străinătate?
7. Enumerați motivele neefectuării cumpărăturilor prin
intermediul comerțului electronic
Temă de referat:
Neajunsuri ale sistemului electronic de plăți în Ro mânia ,propuneri
pentru îmbunătățire.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
73
Capitolul 4. Serviciile comerțului electronic

Obiective:
P prezentarea noțiunilor de securitate a datelor și
furnizare a serviciilor specifice comerțului electronic
P definirea și caracterizarea sistemului de bancă
electronică, a avantajelor oferite de acesta
Cuvinte cheie:
securitatea datelor
proces de validare al cardului
managementul informației
brokeraj de informații
serviciul electronic bancar
extrasul contului electronic
Rezumat:
Acest capitol prezintă metoda cea mai utilizată în plata
electronică și anume „SET”. MasterCard și Visa prom ovează
SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie m ai sigură
dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai multor c ompanii
interesate. Tranzacțiile dintre siteul web al comer ciantului și
cumpărător sunt criptate folosind tehnologia înaltă

EFCOMMERCE
74
4.1. Securitatea datelor

Unul din principalele impedimente care au temperat rata de
creștere a activităților de comerț electronic este legat de securitate.
Esența problemei constă în faptul că în mod normal mesajele de poștă
electronică sunt expediate necriptate. Cu alte cuvi nte oricine le
interceptează, poate citi conținutul fără probleme. Din acest motiv și
reținerea utilizatorilor în aPși trimite detaliile referitoare la propriul
card de credit prin ePmail.
Tranzacțiile dintre siteul web al comerciantului și cumpărător
sunt criptate folosind tehnologia înaltă (Secure So cket Layer). Astfel
se elimină posibilitatea ca un intrus să obțină num ărul cardului,
presupunând că el interceptează datele astfel cript ate. Aceasta
tehnologie prezintă însă și o deficientă și anume: SSL nu permite
comerciantului să se asigure că persoana care folos ește cardul întrPo
tranzacție este chiar deținătorul acestuia 40 . Similar, SSL nu oferă nici
o cale prin care clientul să afle dacă siteul web a l comerciantului este
cu adevărat autorizat să accepte plata cu carduri ș i că nu este doar un
site pirat proiectat doar în scopul de a colecționa date despre astfel de
carduri.
Pentru a rezolva această problemă, MasterCard și Vi sa
promovează SET (Secure Electronic Transaction), o t ehnologie mai
sigură dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai m ultor companii
interesate. SET rezolvă problema autentificării pri n atribuirea unor
certificate digitale atât clientului cât și comerci antului. Mai mult,
SET oferă securitate sporită față de cea existentă astăzi pe piața
comercială tradițională. În loc de aPi oferi comerc iantului acces la

40 VictorPValeriu Patriciu s.a., Securitatea comerțului electronic , 2001,p.
60

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
75
numărul cardului, SET îl codează de o manieră care asigură faptul ca
doar consumatorul și instituțiile financiare au acc es la el.
Fiecare dintre actorii implicați intrPo tranzacție (comerciant,
client sau instituție financiară) folosește certifi catul SET privat, care
joacă și rol de identificare, în conjuncție cu chei le publice asociate
certificatelor ce identifică pe ceilalți actori. În practică, un terț oferă
serviciul de a furniza certificate digitale institu țiilor financiare care
emit carduri iar instituția financiară oferă certi ficate digitale
clienților săi, deținători de credit carduri. Cât p rivește comerciantul,
procesul este similar: în momentul efectuării unei cumpărături online,
înainte de a se face vreun schimb de date, softul c are integrează
tehnologia SET validează identitatea comerciantului și a deținătorului
cardului; procesul de validare constă în verificare a certificatelor
digitale emise de furnizori de servicii autorizați (terți).

4.2 Furnizare de servicii pentru comerŃul
electronic
Serviciile care susțin activitatea de comerț electr onic nu sunt
oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, c are se rezumă în
general la găzduirea paginilor de web sau la asigur area accesului pe
Internet. De exemplu, există magazine universale el ectronice (ePmall)
conduse de producători, vânzători, furnizori de Int ernet, designeri de
web sau asociații. Există și servicii electronice e xterne cum ar fi cele
de management, de informații, de prelucrare a datel or, de consultanță,
de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele
variante de comerț electronic. În mod evident, oric are dintre verigile
acestui lanț valoric poate oferi servicii electroni ce și poate deveni
placa turnantă pe piață specifică. Activitățile se pot concentra spre
atragerea a cat mai mulți participanți în cadrul un ei verigi a lanțului, EFCOMMERCE
76
astfel încât să se creeze o structură puternică de tipul BP2PC sau o
platformă BP2PB41 .

4.3. Brokeraj de informaŃii
Informațiile competente sunt necesare pe tot parcur sul lanțului
valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitat e nu mai poate fi în
prezent satisfăcută de cunoscutele motoare de căuta re sau de
cataloage, astfel încât deținătorii de baze de date consacrate au migrat
către web oferind arhive indexate pentru publicații periodice, brevete
și informații de piață, dar și literatura științifi că de specialitate. Unele
dintre aceste servicii comerciale sunt prestate con tra cost, fie în baza
unui sistem de abonament, fie prin intermediul bani lor electronici de
tipul ePcash sau cybercash. Au fost înființate unit ăți și agenții de
cercetare care încearcă să creeze mecanisme de dete ctare semantica,
dar serviciile de informare care au la bază experie nța umana,
respectiv experți în domeniu, rămân în continuare s ervicii de
importantă capitală pentru lumea afacerilor.
4.4. Servicii electronice bancare

Odată cu apariția comerțului electronic, tehnologia Internet a
adoptat cu ușurință un nou serviciu bancar ce poart ă denumirea de "eP
banking".

41 Lars Klander, AntiFhacker. Ghidul securitãtii rețelelor de calcul atoare ,
ALL Educational, Bucuresti 1998,p.78,83

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
77
Acest serviciu e din ce în ce mai uzitat, atât în c elelalte țări
cât și mai recent, în țara noastră, și aceasta dato rită introducerii de
către băncile din România a serviciului "Personal C omputer
Banking", unul dintre cele mai răspândite servicii "Electronic
Banking" .
"Electronic Banking" ("EPBanking"), cunoscut și sub numele
de "Electronic Fund Transfer" (Transfer electronic de bani) utilizează
computerul și tehnologiile electronice ca suport pe ntru efectuarea de
plăți și alte transferuri de documente.
Cu ajutorul serviciului "Personal Computer Banking" nu va
mai fi nevoie să vă deplasați la bancă pentru a vă ridica extrasele de
cont, pentru a efectua plăți în lei sau valută și p entru a verifica dacă
debitorii dumneavoastră siPau onorat obligațiile. V eți putea face toate
acestea de la birou prin intermediul computerului.
Serviciul asigură prelucrarea electronică de la dis tantă, în
mod "home banking" a operațiilor efectuate de clien t. Produsul se
adresează atât persoanelor fizice cat și persoanelo r juridice, oferind
posibilitatea efectuării plăților în lei și/sau în valută. Clientul poate
introduce de la sediul sau plățile pe care le are d e făcut, acestea fiind
transmise în mod automat la BANCA, unde sunt efectu ate. De
asemenea, clientul poate săPși vizualizeze solduril e și extrasele
conturilor deschise la BANCĂ. Transmiterea și proce sarea
informațiilor se efectuează în condiții de maximă s ecuritate prin:
criptarea și comprimarea informațiilor; sisteme de coduri, parole de acces, competente de a cces la funcțiile
sistemului;
Avantaje: EFCOMMERCE
78
/boxshadowdwn nu mai este necesară deplasarea clientului la bancă
pentru efectuarea operațiilor;
/boxshadowdwn eliminarea pregătirii manuale a documentelor;
/boxshadowdwn procesarea automată a ordinelor de plata;
/boxshadowdwn accesul la eBank se poate face 7 zile din 7, 24 ore din 24;
/boxshadowdwn ordinele de plată sunt valide, semnătura electronic ă fiind
garantată de bancă.
Dotarea minimă necesara: hardware: PC Pentium 133 MHz, 32 MB RAM, modem, lin ie
telefonică individuala; software: Windows NT, Windows 3.11, Windows 95, 98, 2000,
OS/2. Întrebări recapitulative:
1. Care este principalul impediment care a temperat ra ta de
creștere a activității de comerț electronic? Coment ați.
2. Care este cea mai folosită tehnologie pentru tranza cțiile
online și de ce?
3. Ce presupune brokerajul de informații
4. Care sunt avantajele serviciului electronic bancar?
Temă de referat: Avantaje și dezavantaje ale serviciului de bancă el ectronică.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
79
Capitolul 5. Publicitatea specifică comerțului electronic

Obiective:
P prezentarea noțiunilor specifice publicității
comerțului electronic
P modele de publicitate ale comerțului electronic
P banerul electronic
P prezentarea și însușirea de noțiuni de marketing
onjline
Cuvinte cheie:
publicitate electronică
banner electronic
animația bannerului
audiență țintă
strategiile marketingului online
sferă de acoperire
comandă electronică
Rezumat:
În acest capitol sunt tratate noțiuni despre public itatea
din comerțul electronic. Activitatea de reclamă poa te genera
profit doar în cazul în care sitejul beneficiază de un trafic
intens. Publicitatea pe Internet prin intermediul b annerelor este
de departe cea mai folosită metoda, putând afirma c ă aproape
orice site web are un banner publicitar pe el. Ceea ce pentru
multi utilizatori ai internetului devine agasant pe ntru altii este o
sursa frumoasă de profit.
Sunt prezentate în continuare ingredientele ce cond uc
la realizarea unui banner optimizat, iar acesta poa te fi o sursă EFCOMMERCE
80
buna de vizitatori și de venituri pentru majoritate a web
designerilor. Micii întreprinzători se plâng adeseo ri ca firma pe
care o dețin nu are un buget destinat marketingului de milioane
de dolari. Încercăm să demonstrăm că se poate reali za un plan
de marketing bun și cu sume decente prin intremend iul
internetului. Se fac în continuare în acest capitol trimiteri la
câteva greșeli care pot aduce diminuarea profitulu i, și se
realizează propuneri care pot să aducă succesul afa cerii.
În ultima parte a capitolului se realizează o paral elă
între comerțul tradițional și cel electronic

5.1. Modele de publicitate
Pe lângă vânzările directe și sistemul abonam entelor, reclamele
găzduite pe pagina de Internet respectivă sunt și e le, deseori,
generatoare de profit pentru magazinele electronice și pentru paginile
de Internet în general. Dar, reclama pe Internet nu este întotdeauna
posibilă sau adecvata: designul magazinului univers al electronic
permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în funcție de tipul
de tranzacții practicate în cadrul ePmall.
În mod obișnuit, bannerele publicitare P cea mai cu noscută
formă de publicitate P sunt plasate pe paginile de Internet cu un
conținut corespunzător, cum ar fi paginaPgazda, sub pagini atractive,
pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvintePch eie, s.a. Cu toate
acestea, activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în
care sitePul beneficiază de un trafic intens. Agenț iile de publicitate
vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care există garanții
în ceea ce privește numărul mare de vizitatori luna r.
Având în vedere faptul că rata de accesare a banner elor
publicitare este relativ scăzută și depinde în mare măsura de design,

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
81
preturile pentru publicitate se bazează în prezent mai mult pe
vizibilitatea paginii de Internet (numărul de vizit atori). SPa constatat
că rata de accesare a bannerelor publicitare găzdui te pe o pagină de
Internet se situează frecvent între 0,05 P 0,3 %, u neori crescând până
la 3% sau mai mult. Dar, numărul de accesări al ban nerelor poate fi
identificat direct de beneficiarul reclamei, pe sit ePul propriu, spre
deosebire de numărul de accesări al paginii de Inte rnet care
găzduiește reclama și care nu poate fi monitorizat decât de
proprietarul acestei pagini.
Preturile pentru publicitate se diferențiază foarte mult în
funcție de importanta contractului, valoarea specif ică și specializarea
paginii de Internet gazdă (cu cat e mai specializat ă cu atât e mai
scumpă) și de alte criterii (spre exemplu, întrPun motor de căutare,
utilizarea în scop publicitar a cuvântuluiPcheie "e Pbanking" este
cotată cu un preț mai mare decât alte astfel de cuv intePcheie cum ar fi
"business" sau "Enterprise").
În practică se întâlnesc și cazuri când proprietari i de pagini
de Internet acceptă bannere publicitare pe paginile lor, în schimbul
găzduirii bannerelor proprii pe alte pagini de Inte rnet 42 . Schimbul de
bannere publicitare este organizat în cadrul "inele lor de web" (cercuri
pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. În cadrul unui astfel
de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate
prin linkPuri, în baza dorinței exprimate de propri etarii paginilor și, a
intereselor lor comune.
5.2. Bannerul electronic

42 Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce , Editura
Macmillan Computer Publishing, New York,1996 EFCOMMERCE
82

Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelo r este de
departe cea mai folosită metoda, putând afirma că a proape orice site
web are un banner publicitar pe el. Nu este nici o posibilitate de
scăpare de aceste bannere pe net.
Chiar și în condițiile în care cu toții am citit de spre scăderea
capacității acestora pe web, cred că "amestecând" i ngredientele
potrivite la realizarea unui banner, acesta poate f i o sursă buna de
vizitatori și de venituri pentru majoritatea web de signerilor.
Iată doar 5 ingrediente considerate cele mai import ante, care
utilizate în designul unui banner vor determină înt otdeauna un trafic
mărit pe sitePul dumneavoastră 43 .
i) Fișier mic
ii) Chemarea la acțiune
iii) Animație
iv) Slogan publicitar bun
v) Factori înșelători

i) Fișier mic P este unul dinte criteriile cele mai importante în
designPul bannerelor: dacă fișierul .gif sau .jpg e ste prea mare, va
dura multe secunde pentru a se descărca și vizitato rii poate sunt deja
în partea de jos a paginii și nici măcar nu au văzu t bannerul
dumneavoastră Dacă nu lPau văzut, este clar că nu v or face "click" pe
acesta. ii) Chemarea la acțiune P este una dintre cele mai ușoare
modalități de creștere a ratei de click a unui bann er. Asupra acestei
afirmații toți experții sunt de acord, bannerul put ând conține chemări
la acțiune de genul: "click aici" sau "înregistrați Pvă acum !".

43 www.computer_world.ro

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
83
Utilizarea unei astfel de chemări la acțiune, menit e să crească rata de
accesări prin intermediul bannerului, își are rădăc inile în reclamele
offPline de la TV, radio, reviste, unde audiența ț intă doar citește sau
privește reclama și atât! Potențialii clienți nu r ealizează că de fapt
sunt invitați să facă "click" pe banner pentru a af la mai multe. De
aceea, chemarea la acțiune este menită să crească r andamentul
bannerului.
iii) Animație P bannerele care conțin elemente de a nimație atrag
ochiul întrPo măsură mai mare decât bannerele stati ce. Ideea de bază
a elaborării unui banner este aceea de a capta aten ția vizitatorilor de
pe web. Utilizarea unor animații contribuie la acea sta. Atenție însă!
Folosirea unui banner cu multe elemente de animație va duce la
creșterea dimensiunii fișierului, iar pentru unele persoane poate fi
supărător, dacă aceștia încearcă să citească un art icol sau studiu. În
acest caz ei în mod sigur vor părăsi sitePul fără a "da click".
iv) Slogan publicitar bun P fără un slogan publicit ar inclus în
banner, animația sau pozele nu fac decât să atragă atenția
vizitatorului, dar nu saPl momească să facă "click" . Textul din slogan
va determina decizia de vizualizare a produselor du mneavoastră.
Accentul se va pune pe beneficii nu pe caracteristi cile produselor sau
serviciilor. SpunePți oamenilor cum le va îmbunătăț i viața produsul
dacă îl vor cumpăra! Frazele trebuie să fie concis e, scurte. Dacă
puteți, utilizați cuvinte dovedite a atrage vizitat ori: "sigur, gratis,
reducere…". v) Elemente înșelătoare P multe din bannerele publi citare de
succes au incorporate elemente înșelătoare în ele. Sunt variate aceste
elemente înșelătoare pe care designerii le pot util iza, cum ar fi bare EFCOMMERCE
84
de scroll, linkPuri false, butoane de înregistrare false, etc. Bannerele
cu elemente înșelătoare se comportă foarte bine deo arece oamenii
cred că constituie linkPuri către o altă pagină a s itePului curent, sau
cred că fac click pe un buton. În realitate ei fac click pe un banner cu
poza unui buton.
Întotdeauna e bine de plasat bannerul pe sitePuri c are pot
aproviziona audiența. Nu va fi o alegere prea feric ită punerea unui
banner pe sitePul unui săli de aerobic, în timp ce se încearcă să se
vândă produse software.
Dacă nu se amplasează bannerul pe un site direcțion at către
audientă ținta, nici unul dintre sfaturile de mai s us nu vor fi
folositoare!
5.3. Marketing online

Micii întreprinzători se plâng adeseori ca firma pe care o
dețin nu are un buget destinat marketingului de mil ioane de dolari. În
timp ce toți ne imaginam ce bine ar fi, sau ce ușor ar fi dacă am avea
fonduri nelimitate, este posibil să obții un profit decent cu un plan de
marketing bun. Mii de întreprinzători (deținători a i unei afaceri
online) pot confirma că la baza succesului, a aface rii lor profitabile,
se găsește de fapt un buget mic.
În orice caz, neatenția , conduce la câteva greșeli care pot
aduce diminuarea profitului .Iată câteva propuneri care pot să aducă
succesul afacerii:
1. Încercați să identificați segmentul de audiență țintă.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
85
Nu puteți fi orice pentru oricine, oricât de mult v Pați strădui.
Pentru cine ați creat inițial produsul dumneavoastr ă? Considerând că
dumneavoastră ați făcut cercetarea de piață și știa ți că există o cerere
pentru acel produs, implicit cunoașteți și cine est e audienta
dumneavoastră țintă. ConcentrațiPvă eforturile în c ontinuare de a
atrage clienți din cadrul "țintei". ArătațiPle ce b eneficii vor avea de pe
urma produsului sau serviciului dumneavoastră. Nu î ncercați să
mulțumiți pe altcineva.
2. Nu vă concentrați exagerat asupra dumneavoastră sau a
companiei dumneavoastră.
De cate ori nu ați navigat pe vreun site în care se spunea ceva
de genul: "suntem o companie înființată acum 100 de ani, listată la
bursă …, cu vânzări de 10 miliarde $, etc….." ș i ce daca! Ca potențial
cumpărător, doresc să știu în ce mod produsele sau serviciile
respective îmi vor crea satisfacție !
3. Fiți flexibili în alegerea unei strategii de mar keting.

Nu vă amăgiți cu ideea că "lucrurile vor merge mai bine",
dacă nu vedeți rezultate ale strategiei de marketin g utilizate în
prezent. Dacă faceți aceleași lucruri, rezultatele vor fi aceleași. Dacă
ați făcut un efort considerabil și rezultatele întâ rzie să apară, este
timpul pentru a încerca altceva.
4. Mențineți și nu ignorați strategiile bune

Este ușor să fii plictisit de același lucru vechi. Dar dacă ești
deținătorul unei strategii de marketing de succes, care da rezultate în EFCOMMERCE
86
mod constant, de ce să o schimbi? Doar dorința de a introduce "ceva
nou" nu constituie un motiv bun pentru a ignora o s trategie de succes.
Bineînțeles, puteți testa, experimenta noi metode p entru a îmbunătăți
rezultatele companiei dumneavoastră, dar fiți conșt ienți asupra
faptului că profiturile dumneavoastră ar putea avea de suferit! De
asemenea, păstrați referințe, copii ale materialelo r de marketing. În
cazul în care noua strategie de marketing nu dă rez ultate, puteți
oricând să vă reîntoarceți la cea veche.
5. Prezența FollowPupPurilor

Când se hotărăsc să cumpere un produs, multe persoa ne
acționează sub influenta unui impuls de moment. La fel de multe
persoane preferă să gândească inițial. Pot fi nenum ărate motivele din
care un potențial client nu face cumpărături imedia t: banii, neatenția,
graba. Oricare ar fi motivul, fiți siguri să le aco rdați un motiv de a
reveni acestor potențiali cumpărători. Veți fi mult mai aproape "săPi
prindeți" la momentul când vor fi pregătiți să cump ere.
6. Asumarea unui rol activ, mai degrabă decât a unu i rol proP
pasiv

Stând și nefăcând nimic, așteptând banii saPți cadă în
buzunar, nu ține P oricât de "automatizată" este af acerea ta, sau oricât
de minunat este produsul pe care îl vinzi. Luarea u nui rol activ în
marketingul afacerii tale implică conștientizarea c lienților tai că faci
totul să ei să fie satisfăcuți și astfel, să dea a dresa sitePului tău altora,
care ar putea fi de asemenea interesați.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
87
7. Așteptările de la potențialii clienți nu trebuie să fie prea
mari
Nu vi sPa întâmplat să vizitați un site doar pentru a afla că
trebuie să cereți mai multe informații, sau să comp letați un formular
plictisitor, plin de informații personale, astfel î ncât să fiți ulterior
contactați? Majoritatea persoanelor nu au de gând s ă riște pe propria
piele presiunea telefoanelor date de vânzători, dec i nu se vor sinchisi
de datele suplimentare cerute sau de site. Dați pot ențialilor clienți
opțiunea de a avea informațiile dorite pe web, fără a discuta direct cu
cineva. Telefonul dumneavoastră poate fi afișat pen tru persoanele
care vor să vă contacteze și să discute cu personal ul dumneavoastră.
Nu se poate generaliza însă ca cererea unor informa ți personale sau a
unui număr de telefon este inadecvată pentru toate afacerile, dar dacă
doriți să mențineți clienții aproape de dumneavoast ră, gândițiPvă cum
le este lor mai convenabil.
8. Informați și îndrumați vizitatorii ajunși pe pag ina web.

Un vizitator care are intenția de a cumpăra, dar ca re găsește
după lungi căutări o pagina cu un număr de telefon și un mic
formular cu un spațiu destinat adresei de ePmail va fi cu siguranță
nedumerit: trebuie să sune pentru a da comanda? Ce rol mai are
formularul? Cum trimite comanda? Acest site a pierd ut vânzarea pe
care vizitatorul putea să o facă deoarece nu conțin ea instrucțiuni
clare. În concluzie: spuneți vizitatorilor dumneavo astră ce ar trebui să
facă. În plus, simplificați procesul cat mai mult p osibil.
9. Nu încercați să faceți totul pe gratis P sau ins uficient
EFCOMMERCE
88
Mulți începători folosesc orice metode de promovare gratis
pe care le au la îndemână. Alții consideră reclamel e gratis
nefolositoare, cheltuind sume importante de bani pe ceea ce
consideră ca fiind metode de marketing efective. Su nt multe metode
de promovare gratis sau la un cost mic, așa cum sun t multe metode
care necesită investiții mari. Ambele constituie o sursa excelentă de
oportunități, cu scopul de a gestiona în așa fel af acerea încât să obții
mai mult decât sumele investite.
10. Nu susțineți planului de marketing pe sfaturi ș i
presupuneri
O greșeală comună este aceea de a face ceea ce fac și
competitorii tai
44 . Faptul că ei fac un anumit lucru nu înseamnă în
mod necesar că funcționează! Puteți copia o strateg ie greșită. Există o
infinitate de sfaturi de marketing sau de "guru" în materie, dar fără
vreo garanție că strategia lor vă va ajuta și pe du mneavoastră. Numai
studiind, vă puteți contura propria strategie.
Testați orice faceți. Clienții dumneavoastră "vor v ota" pentru
planul dumneavoastră de marketing, cumpărând de la dumneavoastră,
îndeplininduPvă astfel obiectivul.

5.4. Asemănări și deosebiri între magazinele
obișnuite și un magazin electronic

44 Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile
Marketingului P Editia Europeana, TEORA, Bucuresti, 1998.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
89
Succesul unui magazin depinde de diverși factori, c um ar fi: numărul
de vizitatori, preturile practicate, promovarea, am enajarea, pregătirea
vânzătorilor etc. Dintre aceștia, numărul de vizita tori este probabil cel
mai important (un magazin fără vizitatori nu poate vinde nimic).
Pentru ca un vizitator să intre întrPun magazin exi stă doua variante:
i) Trece întâmplător prin fața magazinului și decide să
intre.
ii) Vine în mod special deoarece cunoaște magazi nul și
caută un anumit produs pe care dorește să îl cumper e.
Numărul de vizitatori din primul caz depinde foarte mult de
locația magazinului. O zonă accesibilă (cum este zo na centrală a unui
oraș) garantează un flux mare de trecători și, în c onsecință, un volum
proporțional al vânzărilor.
Pe lângă locație însă, "sfera de acoperire" este un alt factor
important. Aceasta reprezintă distanta maxima pe ca re un potențial
cumpărător este dispus să o parcurgă pentru a cumpă ra din acel
magazin. și intrPo zona centrală și la periferie, u n chioșc de ziare va
acoperi o zona relativ restrânsă, comparativ de exe mplu cu un
supermarket, al cărui clienți sunt dispuși să vină de la o distantă mai
mare pentru a beneficia de preturi reduse și un sor timent variat de
mărfuri oferite. În concluzie, numărul de vizitator i depinde de zona
acoperită și de traficul pietonal din aceasta.
În cea de a doua situație, numărul de vizitatori de pinde de cât
de cunoscut este magazinul, deci de investițiile în promovare.
Desigur, eficiența promovării depinde și de produse le oferite, de
preturi și de concurentă. Este puțin probabil să pu teți atrage
cumpărători din afară "sferei de acoperire" normale a magazinului
dumneavoastră, dacă oferiți produse disponibile în condiții similare
la numeroși alți competitori. Dacă însă aveți pretu ri foarte bune sau
produse greu de găsit și investiți adecvat în promo vare, aveți șanse să EFCOMMERCE
90
atrageți clienți care în mod normal nu ar trece pri n fața magazinului
dumneavoastră.
Ce se întâmplă în cazul când decideți să deschideți un
magazin electronic
Vânzările unui magazin electronic sunt influențate în
principiu de aceiași factori ca și cele ale unui ma gazin normal.
Numărul de vizitatori rămâne un element cheie al su ccesului, urmat
de prețuri, de eficienta prezentării produselor, a preluării și prelucrării
comenzilor.
Există însă câteva diferențe semnificative între ma gazinele
obișnuite și cele electronice.
Magazin tradițional Magazin electronic
Costul de construire/închiriere
Pentru a deschide un magazin
obișnuit este necesar un spațiu
pentru care plătiți chirie sau
un preț de cumpărare, în
funcție de zonă. Spațiul
trebuie amenajat, trebuie
creată o zonă de depozitare,
trebuie obținute aprobări de
funcționare, trebuie angajați
vânzători, eventual instalat un
sistem de alarmă și angajat
paznici etc. Construirea este relativ
simpla, durează câteva ore și
costă foarte puțin.
Personalul
Este nevoie de cel puțin un Funcționează fără a fi necesar

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
91
vânzător permanent,
indiferent de nivelul de
vânzări. să fie supravegheat. Este
necesară intervenția unei
persoane doar pentru
preluarea și prelucrarea
comenzilor, activitate ce poate
fi planificată pentru un anumit
moment al zilei și alocată unui
colaborator.
Orele de lucru
Este deschis între anumite ore
sau, în cazul celor nonPstop,
necesită un număr mare de
angajați pentru derularea
activității. Funcționează nonPstop, fără a
fi necesară prezenta unei
persoane.
Zona de acoperire
Limitată geografic Limitată la utilizatorii de
Internet (in România circa
1.000.000 P mai 2002)
Accesibilitate
Depinde de locație Accesibil oricărei persoane cu
acces la Internet, chiar și celor
care nu se pot deplasa.
Livrarea produselor
În general produsele sunt
preluate de client direct din
magazin. În general sunt livrate prin
poștă la adresa indicată de
client. Alternativ pot fi
preluate de client dintrPun EFCOMMERCE
92
magazin fizic sau depozit
existent, în acest caz doar
preluarea comenzii fiind
făcută online.
Stocuri
Absolut necesare, cel puțin
pentru a putea prezenta marfa
eventualilor cumpărători. Se poate lucra și fără stocuri.
Trafic de vizitatori
Depinde de locație și de
publicitate. În general o parte
din trafic este "inclus" în
prețul chiriei plătite (cu atât
mai mare cu cat trec mai mulți
oameni prin zonă). Depinde în primul rând de
publicitate, de indexarea în
motoarele de căutare și de cat
de căutate sunt produsele
oferite.
Asistenta pentru cumpărători
Directa, oferită de vânzătorii
din magazin. În plus aceștia
pot încearcă, atinge, compara
direct produsele din magazin. Eventual telefonic. Este foarte
important să fie inclusă o
prezentare detaliată a
produselor oferite, pentru a
compensa lipsa contactului
direct cu o persoană.
Credibilitate
Depinde de reputația firmei,
de ambiența, de locație, de
modul în care se prezintă
vânzătorii. Depinde de reputația firmei,
de claritatea cu care sunt
prezentate condițiile de
vânzare, politica de retururi,

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
93
cum poate fi contactată firma
ofertanta, mărturii ale
clienților deja existenți,
rapiditatea și corectitudinea
procesării comenzilor, atenția
pentru detalii, design 45 .

Un magazin electronic nu este similar cu un magazin
tradițional.Este însă o modalitate eficientă de a e xtinde accesibilitatea
la informații privind produsele oferite de firma du mneavoastră și
poate contribui direct și indirect la creșterea vân zărilor și la reducerea
costurilor cu prezentarea ofertei. Orice client poa te vizita pagina
dumneavoastră, fără a mai fi nevoie să vă sune sau să vă scrie,
economisind timp și bani de ambele părți. Transmite rea comenzilor
poate fi de asemenea simplificata, clienții având p osibilitatea de a
comanda oricând și de oriunde.
Produsele ce se pretează cel mai bine la vânzarea p rin
Internet sunt cele standardizate, destinate publicu lui larg, ușor de
livrat prin poștă sau curier, cu caracteristici bin e definite, cu valori
medii și mari.
Un magazin electronic poate fi de asemenea folosit și pentru
a vinde articole cu preturi mari și viteză mică de circulație, a căror
stocare ar implică costuri ridicate și blocarea de fonduri.
Un magazin electronic este folosit cel mai bine în combinație
cu un magazin fizic sau mai multe, contribuind la p romovarea ofertei
și creșterea satisfacției clienților și necesitând investiții relativ reduse.

45 Debra Cameron Electronic Commerce – The ”glyph:AVew Business Platform for
the Internet P Computer Technology Research Corp., 1997, p.144 EFCOMMERCE
94
Întrebări recapitulative:
1. Tratați cea mai cunoscută și folosită formă de publ icitate pe
Internet.
2. Enumerați câteva condiții necesare și importante, u tilizate în
designul unui banner electronic.
3. Cum se pot folosi elemente înșelătoare în bannerele
publicitare?
4. Amintiți câteva din elementele care pot aduce succe sul
afacerii online.
5. Care sunt produsele care se prestează cel mai bine vânzării
prin Internet?
Temă de referat: Realizați o paralelă între comerțul electronic și c omerțul tradițional.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
95
Capitolul 6. Statutul și funcțiunile instituțiilor autorizate în dezvoltarea comerțului electronic în România
Obiective:
P prezentarea cadrului legislativ în care se
desfășoară comerțul elctronic
prezentarea instituțiilor și modul în care acestea intervin pentru
dezvoltarea acestui gen de comerț în România Cuvinte cheie:
Camera de Comerț și Industrie a României și a Muni cipiului
București(CCIRMB)
furnizare de informații
tehnologia informației și comunicațiilor(TIC)
infrastructura informațională
autoritatea de reglementare
mesaj electronic
schimb electronic de date
Rezumat:
În acest capitol sunt prezentate instituțiile statu lui care
intervin și susțin dezvoltarea comerțului electroni c în Romania.
Sunt prezentate departamente destinate special
comerțului electronic care dezvoltă numeroase progr ame
pentru sprijinirea agenților economici în acest dom eniu de
activitate. Sunt prezentate apoi legile comerțului electronic și
prioritățile ministerului de resort și obiectivele acestuia. EFCOMMERCE
96
6.1. Rezultatele acŃiunilor întreprinse de Camera
de ComerŃ și Industrie a României și a
Municipiului București (CCIRMB) privind
stimularea comerŃului electronic.

Camera de Comerț și Industrie a României și a Munic ipiului
București este direct interesată în dezvoltarea com erțului electronic în
România, având creat un departament destinat specia l comerțului
electronic și dezvoltând numeroase programe pentru sprijinirea
agenților economici în acest domeniu de activitate:

Furnizarea de informații comerciale prin Internet;

Programul WINNER, privind implicarea femeilor de a faceri
în comerțul electronic;
Proiectul pilot pentru realizarea unei piețe digit ale;

Realizarea unui Registru de Gajuri pe Internet;

Schimbul de documente pe suport electronic cu
Administrațiile Financiare în cadrul Registrului Co merțului
București pentru înregistrarea societăților comerci ale.

Prin această formă de comunicare directă cu firmele care
desfășoară activități de comerț electronic sau alte activități
complementare se poate accelera procesul de impleme ntare în mediul

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
97
de afaceri din România a tranzacțiilor electronice și de facilitare a
accesului întreprinderilor romanești la piața globa lă.
RomPro P Consiliul Consultativ pentru Facilitarea
Comerțului, a organizat pe data de 14 decembrie 200 0 la sala Delta
din sediul CCIRMB prima audiere publică pe probleme de comerț
electronic.
Audierea publică a fost adresată organizațiilor pat ronale și
asociațiilor profesionale, societăților comerciale din domeniul
tehnologiilor informatice și comunicațiilor, precum și celor care
activează deja în domeniul comerțului electronic.
Existenta legilor specifice acestui domeniu, în spe cial a
"Legii Semnăturii electronice", a "Legii Sistemelor digitale de plata"
și a "Legii Comerțului electronic" sunt deosebit de importante unui
climat de siguranță și încredere pentru desfășurare a afacerilor prin
intermediul rețelei Internet și nu în ultimul rând, pentru a crea cadrul
juridic necesar reglementării în justiție a conflic telor comerciale ce
pot apare în acest domeniu.

6.2 PriorităŃile Ministerului Industriilor și
ComerŃului în domeniul comerŃului electronic
Trebuie să amintit că noua structură a Guvernului R omâniei
nu va mai cuprinde un Minister al Comerțului, depar tamentele de
comerț exterior urmând să fie incluse Ministerului Afacerilor
Externe.
Guvernul României, prin Ministerul Comerțului, este
implicat activ în dezvoltarea comerțului electronic în România, acest
domeniu fiind dealtfel o prioritate pentru Uniunea Europeană și
pentru guvernele țărilor componente. În acest conte xt în viitor se va EFCOMMERCE
98
acorda o atenție deosebită desfășurării principalel or activități ale
instituțiilor guvenamentale în relațiile cu persoan ele fizice și juridice
prin intermediul rețelei Internet: "EPGovernment".
Principalele aspecte care sunt abordate sau urmează să fie
abordate de către Ministerul Comerțului pentru dezv oltarea
comerțului electronic în România sunt:
/xrhombus educarea: popularizarea tehnicilor de comerț electr onic în
primul rând la nivelul instituțiilor publice și la nivelul
decizional (topPmanagementPului);
/xrhombus cadrul juridic: reglementarea sistemului juridic pe ntru
creșterea încrederii agenților economici, în specia l a celor
străini;
/xrhombus telecomunicațiile: acces ușor și de bună calitate l a rețelele de
telecomunicații;
/xrhombus strategia naționala: coordonarea tuturor masurilor întreprinse
de instituțiile guvenamentale, neguvernamentale, ba ncare,
etc. pentru dezvoltarea comerțului electronic

6.3. Rolul Comisiei NaŃionale de Informatică

Această comisie care un rol esențial în realizarea societății
informaționale în România și pregătirii aderării la Uniunea
Europeană și își propune:
a. realizarea reformei politice, economice și sociale,
b. creșterea competitivității operatorilor economici p e piața
internă și internaționala,
c. adaptarea, integrarea și compatibilitatea cu mediul economic,
de cultură și civilizație din Uniunea Europeană.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
99
Obiectivele globale pentru aceasta se pot structur a în
obiective globale pe termen scurt , mediu și lung 46 .Dintre
obiectivele pe termen scurt amintim: a. crearea contextului favorabil utilizării pe scară l argă a
tehnologiilor informației și comunicațiilor În indu strie,
comerț, transporturi, agricultură, apărare și sigur anță
naționala, turism, sănătate, protecția mediului, ed ucație,
cercetare, cultură și armonizarea cu reglementările Uniunii
Europene.
b. realizarea infrastructurii informaționale naționale suport al
informatizării administrației publice centrale și l ocale (până
la nivelul municipiilor);
c. dezvoltarea industriei naționale de produse și serv icii
specifice tehnologiilor informației și comunicațiil or (TIC), cu
prioritate a industriei software;
Dintre cele mai importante obiective pe termen medi uPlung,
(până În anul 2005) amintim:
a. atingerea unui nivel de informatizare a societății românești
care să permită integrarea În societatea informațio nala
europeană.
b. extinderea infrastructurii informaționale (până la nivelul
comunelor);

46 Academia Română. Societatea Informaționala . Documente elaborate în
cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei ”glyph:AVațion ale de Dezvoltare
Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment P
ianuarie 2001. EFCOMMERCE
100
Întrebări recapitulative:
1. Enumărați câteva proiecte dezvoltate de CCIRMB
2. Care sunt principalele aspecte abordate sau care urmează să fie abordate de Ministerul Comerțului
3. Care sunt obiectivele Comisiei Naționale de Informatică din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană
Temă de referat: Caracterizați implicațiile instituțiilor autorizate în comerțul electronic
din perspectiva integrării euroPatlantice.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
101
Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comerțului electronic
Obiective:
P prezentarea de date care conferă importanța
meritată acestui domeniu
P prezentarea dinamicii comerțului electronic la
nivel internațional și previziunilor la nivel național
P prezentarea principalelor bariere în calea
dezvoltării acestui gen de comerț la nivel național
Cuvinte cheie:
Comerț electronic la scară mondială
dinamica comerțului electronic
hiperPcreștere
dezvoltare economică
rețea de informații
integritatea informației
Rezumat: În acest ultim capitol sunt prezentate date statist ice
despre dinamica pe care o înregistrează comerțul el ectronic
atât la nivel internațional dar și la nivel naționa l. Daca America
și Asia duc trendul în această sferă, țarile din Eu ropa de Vest
se vor înrola pentru o "hiperjcreștere" . Sunt prezentate apoi principalele bariere la nivel
național care fac România să întârzie în dezvoltare a acestui
gen de comerț. EFCOMMERCE
102

Comerțul prin Internet la scara mondială este estim at să
ajungă la 6.800 miliarde $ în 2004. America de Nord își va lua
partea, dar dominația ei va scădea pe fondul crește rii mai pronunțate
a țărilor din Asia și Europa de Vest.
Comerțul electronic mondial are o dinamică ascenden tă pe
măsură ce tot mai mulți consumatori și tot mai mult e afaceri se
conectează la web. Statele Unite se delimitează de restul regiunilor
lumii prin valoarea tranzacțiilor electronice: 510 miliarde în 2000 și
3.456 în 2004. Dinamica însă este incomparabil mai mică față de
dinamica din alte regiuni.
Din totalul comerțului din AsiaPPacific, în 2004, 8 % va fi
comerțul electronic. Totuși regiunea nu se va dezvo lta uniform
datorită diferențelor politice și de infrastructură .
Tarile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "h iperP
creștere" începând încă din 2001. Pană în 2004 come rțul electronic
vestPeuropean va atinge 1.500 miliarde $ ca urmare a eforturilor
agresive ale giganților din industrie și a dezvoltă rii afacerilor online.
Comerțul european de tip B2C crește rapid dar în pr ezent doar o mică
proporție din europeni cumpără online. Eurobarometr ul Comisiei
Europene dezvăluie faptul că europenii preferă acti vități comerciale
online pasive: căutare de produse, comparare de pro duse,
înregistrarea pe siteuri comerciale sau plată de fa cturi.
Principalele bariere în dezvoltarea comerțului elec tronic
rămân problemele legate de securitate și încredere. Pe măsura
creșterii utilizatorilor casnici de Internet proced urile legate de
autentificare și criptare a datelor personale prime sc o importantă din
ce în ce mai mare și de succesul implementării lor depinde succesul
comercianților de pe web. Pentru perioada 2001 – 2002, valoarea comerțului o nline a
fost estimată la circa 330 de miliarde de dolari. Î n același timp,

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
103
vânzările online către consumatori individuali vor ajunge la 80 de
miliarde de dolari, comparativ cu cifra de 15 milia rde, înregistrată în
1998. Aproximativ 80% din această creștere se dator ează substituirii
formelor tradiționale de comerț, în timp ce 20% rep rezintă creșterea
adițională determinată de utilizarea noilor tehnolo gii. Comerțul
electronic va afecta, structurile industriale și co mpetitivitatea atât la
nivel internațional cat și la nivel național și va crea noi oportunități
de dezvoltare economică. Evoluția comerțului electr onic va fi cu
siguranță o amenințare la adresa organizațiilor car e nu se pregătesc
pentru schimbările ce vor avea loc.
Țările avansează către comerțul electronic global c u viteze
foarte diferite.
SUA deține în prezent cea mai mare pondere în come rțul
electronic la nivel global.
Această situație se va schimba în favoarea Europei în anii
următori, când se va atinge o cifră de afaceri de a proape 1000 mld.
USD în 2004 și de peste 1500 mld. USD în 2006. Deși, comerțul electronic din România se află intr Po stare
incipienta, evoluția pieței romanești de tehnologia informației este
una pozitivă. Obstacolul principal pentru o dezvolt are mai rapidă
este, cel financiar. Pentru o tară cu constrângeri bugetare, cum este în
aceasta perioadă România, varianta testării unor so luții la nivel mic,
de proiect pilot, și luarea unei decizii de extinde re a acestora în
funcție de prioritățile cele mai presante ale momen tului este cea mai
potrivită.
Viteza cu care evoluează tehnologia InternetPului e ste
impresionantă. Dacă acum se apreciază că există cât eva milioane de
oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, numărul
lor va crește exponențial în anii următori. EFCOMMERCE
104
DintrPun recent sondaj a reieșit ca, dacă cu un an în urmă
70% din utilizatorii InternetPului apreciau ePmailP ul ca principal
beneficiu și doar 30% WebPul, astăzi 50% din persoa ne consideră pe
primul loc ePmailPul, 40% WebPul și, deja 10%, come rțul și plățile
electronice.
În acest domeniu revoluția abia a început: să obser vam că
plățile electronice reprezintă un fel de ePmail în raport cu banii reali,
așa cum poșta electronică reprezenta, acum câțiva a ni, o adevărată
revoluție în comunicațiile dintre persoane 47 .
Multe soluții pentru această problemă au fost pro puse sau
chiar sunt utilizate astăzi. Insă nici una nu a dob ândit largă acceptare
de care se mai bucură încă bancnota de hârtie sau m oneda de metal.
Comerțul electronic va putea evolua dincolo de un a numit nivel doar
atunci când consumatorii obișnuiți vor percepe un m ecanism de plată
electronică ca fiind la fel de sigur ca plata cu ba nii jos de astăzi.
Întrebări recapitulative:
1. Care este dinamica comerțului electronic mondial?
2. Care sunt principalele bariere în dezvoltarea comerțului electronic
3. Care este evoluția pieței românești de tehnologie a
informației
4. Tratați pe scurt evoluția către comerțul electronic
global
Temă de referat: Perspectivele comerțului electronic la scară mondia lă .

47 http://www.csis.org/goc/ro/cyber.html

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
105

ANEXE
Legea comerțului electronic și a semnăturii electro nice
Din legea privind comerțului electronic 48 :
CAPITOLUL I Dispoziții generale ARTICOLUL 1 Definiții În înțelesul prezentei legi, următorii termeni s e definesc astfel:
1. serviciu al societății informaționale P orice activ itate de prestări de
servicii sau care presupune constituirea, modificar ea, transferul ori
stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal,
activitate efectuată prin mijloace electronice, ce prezintă următoarele
caracteristici: a) este efectuată în considerarea unui folos patrimoni al, procurat
ofertantului în mod obișnuit de către destinatar; b) nu este necesar ca ofertantul și destinatarul să fi e fizic prezenți
simultan în același loc; c) este efectuată prin transmiterea informației la cer erea individuală a
destinatarului; 2. mijloace electronice P echipamente electronice și r ețele de cablu,
fibră optică, radio, satelit și altele asemenea, ut ilizate pentru prelucrarea,
stocarea sau transmiterea informației; 3. furnizor de servicii P orice persoană fizică sau ju ridică ce pune la
dispoziție unui număr determinat sau nedeterminat d e persoane un
serviciu al societății informaționale; 4. furnizor de servicii stabilit întrPun stat P un fur nizor de servicii având
un sediu stabil pe teritoriul unui stat și care des fășoară efectiv o

48 http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Bibliot eca EFCOMMERCE
106
activitate economică utilizând acel sediu stabil pe teritoriul unui stat,
pentru o perioadă nedeterminată; stabilirea unui fu rnizor de servicii întrP
un stat nu este determinată în mod necesar de locul în care sunt
amplasate mijloacele tehnice și tehnologice necesar e furnizării
serviciului; 5. domeniu P o zonă dintrPun sistem informatic, deținu tă ca atare de o
persoană fizică sau juridică ori de un grup de pers oane fizice sau juridice
în scopul prelucrării, stocării ori transferului de date;
6. destinatar al serviciului sau destinatar P orice pe rsoană fizică sau
juridică ce utilizează, în scopuri comerciale, prof esionale sau de altă
natură, un serviciu al societății informaționale, î n special în scopul
căutării de informații sau al furnizării accesului la acestea;
7. consumator P orice persoană fizică ce acționează în alte scopuri
decât cele ale activității sale comerciale sau prof esionale;
8. comunicare comercială P orice formă de comunicare d estinată să
promoveze, direct sau indirect, produsele, servicii le, imaginea, numele
ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant or i membru al unei
profesii liberale; nu constituie prin ele însele co municări comerciale
următoarele: informații permițând accesul direct la activitatea unei
persoane fizice sau juridice, în special un nume de domeniu sau o adresă
de poștă electronică, comunicări legate de produsel e, serviciile,
imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice s au juridice, efectuate
de un terț independent față de persoana în cauză, m ai ales atunci când
sunt realizate cu titlu gratuit; 9. legislație coordonată P prevederile în vigoare ale legilor naționale,
aplicabile activităților ce fac obiectul serviciilo r societății informaționale
sau furnizorilor de servicii în privința: a) condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească fur nizorii de servicii
în vederea începerii acestor activități, precum sun t cele legate de
eventualele calificări, autorizații sau notificări necesare;
b) condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească fur nizorii de servicii
pentru desfășurarea acestor activități, precum sunt cele care privesc
conduita acestora, calitatea sau conținutul servici ilor oferite, inclusiv în
materie de publicitate și încheiere a contractelor, sau cele care privesc
răspunderea furnizorilor;

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
107
10. instrument de plată electronică P un instrument car e permite
titularului său să efectueze următoarele tipuri de operațiuni:
a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de
către instituții financiare; b) retrageri de numerar, precum și încărcarea și descă rcarea unui
instrument de monedă electronică; 11. instrument de plată cu acces la distanță P instrume nt de plată
electronică prin intermediul căruia titularul său p oate să își acceseze
fondurile deținute întrPun cont la o instituție fin anciară și să autorizeze
efectuarea unei plăți, utilizând un cod personal de identificare sau un alt
mijloc de identificare similar; 12. instrument de monedă electronică P instrument de pl ată electronică
reîncărcabil, altul decât instrumentul de plată cu acces la distanță, pe
care unitățile de valoare sunt stocate electronic ș i care permite titularului
său să efectueze tipurile de operațiuni menționate la pct. 10;
13. titular P persoană care deține un instrument de pla tă electronică pe
baza unui contract încheiat cu un emitent, în condi țiile prevăzute de lege;
14. date de identificare P orice informații care pot pe rmite sau facilita
efectuarea tipurilor de operațiuni menționate la pc t. 10, precum un cod
de identificare, numele sau denumirea, domiciliul o ri sediul, numărul de
telefon, fax, adresa de poștă electronică, numărul de înmatriculare sau
alte mijloace similare de identificare, codul de în registrare fiscală, codul
numeric personal și altele asemenea. ARTICOLUL 2 Scop și domeniu de aplicare (1) Prezenta lege are ca scop stabilirea condițiilor de furnizare a
serviciilor societății informaționale, precum și pr evederea ca infracțiuni
a unor fapte săvârșite în legătură cu securitatea d omeniilor utilizate în
comerțul electronic, emiterea și utilizarea instrum entelor de plată
electronică și cu utilizarea datelor de identificar e în vederea efectuării de
operațiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei
circulații și dezvoltării în condiții de securitate a acestor servicii.
(2) Nu constituie servicii ale societății informațional e, în sensul
prezentei legi, activitățile care nu întrunesc elem entele definiției
prevăzute la art. 1 pct. 1, în special următoarele: EFCOMMERCE
108
a) oferta de servicii care necesită prezența fizică a furnizorului și a
destinatarului, chiar dacă prestarea serviciilor re spective implică
utilizarea de echipamente electronice; b) oferta de servicii care presupun manipularea unor b unuri corporale
de către destinatar, chiar dacă prestarea serviciil or respective implică
utilizarea de echipamente electronice; c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezenta tă destinatarului
prin transmiterea informației la cererea individual ă a acestuia și care este
destinată recepției simultane de către un număr nel imitat de persoane
(punctPmultipunct); d) activități care se efectuează prin intermediul serv iciilor de telefonie
vocală, telefax, telex, servicii de radiodifuziune și televiziune, inclusiv
serviciile de teletext; e) serviciile de telefonie vocală, telefax sau telex;
f) schimbul de informații prin poșta electronică sau p rin alte mijloace
de comunicare individuală echivalente, între persoa ne care acționează în
scopuri străine activității lor comerciale sau prof esionale;
g) relația contractuală dintre un angajat și angajator ul său.
(3) Prezenta lege nu se aplică următoarelor activități:
a) activitatea notarilor publici, în măsura în care ac easta presupune o
participare directă și specifică la exercitarea pre rogativelor autorității
publice;
b) activitățile de reprezentare juridică în fața organ elor de jurisdicție și
de urmărire penală; c) jocurile de noroc cu câștiguri în bani, loteriile ș i pariurile.
(4) Dispozițiile prezentei legi se completează cu:
a) dispozițiile legale fiscale;
b) dispozițiile legale care reglementează protecția pe rsoanelor în
privința prelucrării datelor cu caracter personal ș i libera circulație a
acestor date, precum și cele care reglementează pre lucrarea datelor cu
caracter personal și protecția vieții private în se ctorul telecomunicațiilor;
c) prevederile legale în materie de concurență.
(5) În măsura în care nu conține dispoziții derogatorii , prezenta lege se
completează cu dispozițiile legale privind încheier ea, validitatea și
efectele actelor juridice, cu celelalte prevederi l egale care au ca scop

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
109
protecția consumatorilor și a sănătății publice, pr ecum și cu dispozițiile
legale privitoare la reglementarea raporturilor de drept internațional
privat.
ARTICOLUL 3 Aplicarea legii române în cazul serviciilor societ ății informaționale
(1) Prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii st abiliți în România
și serviciilor oferite de aceștia. (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi ser viciile societății
informaționale sunt supuse: a) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor române care fac parte din
legislația coordonată, în cazul în care sunt oferit e de furnizori de servicii
stabiliți în România; b) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor statul ui în cauză care fac
parte din legislația coordonată, în cazul în care s unt oferite de furnizori
de servicii stabiliți întrPun stat membru al Uniuni i Europene.
(3) Libera circulație a serviciilor societății informaț ionale oferite de un
furnizor stabilit întrPun stat membru al Uniunii Eu ropene nu poate fi
restrânsă în România prin aplicarea unor prevederi legale care fac parte
din legislația coordonată. (4) Alin. (2) și (3) nu se aplică în următoarele domeni i:
a) dreptul de proprietate intelectuală și dreptul de p roprietate
industrială; b) emisiunea de monedă electronică, în condițiile prev ăzute în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi; c) publicitatea pentru organisme de investiții colecti ve în valori
mobiliare; d) activitățile de asigurare, în condițiile prevăzute în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi; e) libertatea părților de a alege legea aplicabilă con tractului, când
părțile au acest drept;
f) obligații rezultate din contractele încheiate cu co nsumatorii;
g) cerințele de formă prevăzute pentru validitatea act elor juridice prin
care se creează, se modifică, se sting sau se trans mit drepturi reale
asupra unor bunuri imobile situate pe teritoriul Ro mâniei;
h) cerințele aplicabile bunurilor ca atare și livrării acestora; EFCOMMERCE
110
i) cerințele aplicabile serviciilor care nu sunt prest ate prin mijloace
electronice. (5) Autoritățile publice pot lua măsuri derogatorii de la prevederile
alin. (3) numai în următoarele condiții: a) măsura este necesară pentru motive de ordine public ă, desfășurarea
instrucției penale, protecția minorilor, lupta împo triva oricărei forme de
incitare la ură din rațiune de rasă, sex, religie s au naționalitate, atingeri
aduse demnității umane, protecția sănătății publice , apărarea și siguranța
națională, protecția consumatorilor, inclusiv a inv estitorilor;
b) măsura vizează un serviciu al societății informațio nale care aduce
atingere uneia dintre valorile enumerate la lit. a) sau prezintă un risc
serios și grav la adresa acestor valori; c) măsura este proporțională cu scopul urmărit;
d) sunt respectate procedurile de colaborare, consulta re sau informare
prevăzute în normele metodologice de aplicare a pre zentei legi.
CAPITOLUL II Furnizarea serviciilor societății informaționale ARTICOLUL 4 Principiile furnizării serviciilor societății info rmaționale
(1) Furnizarea de servicii ale societății informațional e de către
persoanele fizice sau juridice nu este supusă nici unei autorizări
prealabile și se desfășoară în concordanță cu princ ipiile concurenței
libere și loiale, cu respectarea dispozițiilor lega le în vigoare.
(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere dispozițiilo r legale care
impun autorizarea prealabilă în vederea desfășurări i unor activități de
către persoanele fizice sau juridice, dacă dispoziț iile în cauză nu vizează
în mod expres și exclusiv serviciile societății inf ormaționale sau
furnizorii de servicii, în înțelesul prezentei legi .
(3) Furnizarea de servicii ale societății informațional e de către
furnizorii de servicii stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene se
face în condițiile prevăzute în Acordul
european instituind o asociere
între România, pe de o parte, și Comunitățile Europ ene și statele
membre ale acestora, pe de altă parte.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
111
(4) Furnizarea de servicii ale societății informațional e de către
furnizorii de servicii stabiliți în alte state se f ace în condițiile acordurilor
bilaterale încheiate cu statele respective, la care România este parte.
ARTICOLUL 5 Informații generale (1) Furnizorul de servicii are obligația de a pune la d ispoziție
destinatarilor și autorităților publice mijloace ca re să permită accesul
facil, direct, permanent și gratuit cel puțin la ur mătoarele informații:
a) numele sau denumirea furnizorului de servicii;
b) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii;
c) numerele de telefon, fax, adresa de poștă electroni că și orice alte
date necesare contactării furnizorului de servicii în mod direct și efectiv;
d) numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare,
în cazul în care furnizorul de servicii este înscri s în registrul comerțului
sau în alt registru public similar; e) codul de înregistrare fiscală;
f) datele de identificare ale autorității competente, în cazul în care
activitatea furnizorului de servicii este supusă un ui regim de autorizare;
g) titlul profesional și statul în care a fost acordat , corpul profesional
sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea
reglementărilor aplicabile profesiei respective în statul în care furnizorul
de servicii este stabilit, precum și a mijloacelor de acces la acestea, în
cazul în care furnizorul de servicii este membru al unei profesii liberale;
h) tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu
respectarea normelor privind comercializarea produs elor și serviciilor de
piață, cu precizarea scutirii, includerii sau neinc luderii taxei pe valoarea
adăugată, precum și a cuantumului acesteia; i) includerea sau neincluderea în preț a cheltuielilor de livrare, precum
și valoarea acestora, dacă este cazul; j) orice alte informații pe care furnizorul de servici i este obligat să le
pună la dispoziție destinatarilor, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare. (2) Obligația prevăzută la alin. (1) se consideră îndep linită în cazul în
care furnizorul unui serviciu afișează aceste infor mații întrPo formă EFCOMMERCE
112
clară, vizibil și permanent, în interiorul paginii de web prin intermediul
căreia este oferit serviciul respectiv, în condiții le menționate la alin. (1).
ARTICOLUL 6 Comunicările comerciale (1) Efectuarea de comunicări comerciale prin poșta elec tronică este
interzisă, cu excepția cazului în care destinatarul șiPa exprimat în
prealabil consimțământul expres pentru a primi asem enea comunicări.
(2) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societății
informaționale sau o parte a acestuia, în măsura în care sunt permise,
trebuie să respecte cel puțin următoarele condiții:
a) să fie clar identificabile ca atare;
b) persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute să fie clar
identificată; c) ofertele promoționale, precum reducerile, premiile și cadourile, să
fie clar identificabile, iar condițiile care trebui e îndeplinite pentru
obținerea lor să fie ușor accesibile și clar prezen tate;
d) competițiile și jocurile promoționale să fie clar i dentificabile ca
atare, iar condițiile de participare să fie ușor ac cesibile și clar prezentate;
e) orice alte condiții impuse prin dispozițiile legale în vigoare.
(3) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societății
informaționale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este
furnizat de un membru al unei profesii liberale, su nt permise, sub
condiția respectării dispozițiilor legale și a regl ementărilor aplicabile
profesiei respective, care privesc, în special, ind ependența, demnitatea și
onoarea profesiei, secretul profesional și corectit udinea față de clienți și
față de ceilalți membri ai profesiei. (4) Furnizorii de servicii ale societății informațional e care efectuează
comunicări comerciale au obligația de a respecta pr evederile alin. (1)P
(3). CAPITOLUL III Contractele încheiate prin mijloace electronice ARTICOLUL 7 Validitatea, efectele juridice și proba contractel or încheiate
prin mijloace electronice

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
113
(1) Contractele încheiate prin mijloace electronice pro duc toate
efectele pe care legea le recunoaște contractelor, atunci când sunt
întrunite condițiile cerute de lege pentru validita tea acestora.
(2) Pentru validitatea contractelor încheiate prin mijl oace electronice
nu este necesar consimțământul prealabil al părțilo r asupra utilizării
mijloacelor electronice. (3) Proba încheierii contractelor prin mijloace electro nice și a
obligațiilor care rezultă din aceste contracte este supusă dispozițiilor
dreptului comun în materie de probă și prevederilor Legii nr. 455/2001

privind semnătura electronică.
ARTICOLUL 8 Informarea destinatarilor (1) Furnizorul de servicii este obligat să pună la disp oziție
destinatarului, înainte ca destinatarul să trimită oferta de a contracta sau
acceptarea ofertei ferme de a contracta făcute de f urnizorul de servicii,
cel puțin următoarele informații care trebuie să fi e exprimate în mod
clar, neechivoc și întrPun limbaj accesibil: a) etapele tehnice care trebuie urmate pentru a închei a contractul;
b) dacă contractul, o dată încheiat, este stocat sau n u de către
furnizorul de servicii și dacă este accesibil sau n u;
c) mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii l e pune la dispoziție
destinatarului pentru identificarea și corectarea e rorilor survenite cu
ocazia introducerii datelor; d) limba în care se poate încheia contractul;
e) codurile de conduită relevante la care furnizorul d e servicii subscrie,
precum și informații despre modul în care aceste co duri pot fi consultate
prin mijloace electronice;
f) orice alte condiții impuse prin dispozițiile legale în vigoare.
(2) Furnizorul de servicii are obligația să ofere desti natarului
posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecv at, eficace și accesibil,
care să permită identificarea și corectarea erorilo r survenite cu ocazia
introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei s au acceptării acesteia. EFCOMMERCE
114
(3) Furnizorul de servicii poate deroga de la dispoziți ile alin. (1) și (2)
numai în situația în care a convenit altfel cu dest inatarul, cu condiția ca
nici una dintre părți să nu aibă calitatea de consu mator.
(4) Clauzele și condițiile generale ale contractului pr opus trebuie puse
la dispoziție destinatarului întrPun mod care să îi permită acestuia să le
stocheze și să le reproducă. (5) Prevederile alin. (1)P(3) nu se aplică în privința contractelor
încheiate exclusiv prin poștă electronică sau prin alte mijloace de
comunicare individuală echivalente. ARTICOLUL 9 Încheierea contractului prin mijloace electronice (1) Dacă părțile nu au convenit altfel, contractul se c onsideră încheiat
în momentul în care acceptarea ofertei de a contrac ta a ajuns la
cunoștința ofertantului. (2) Contractul care, prin natura sa ori la cererea bene ficiarului, impune
o executare imediată a prestației caracteristice se consideră încheiat în
momentul în care debitorul acesteia a început execu tarea, în afară de
cazul în care ofertantul a cerut ca în prealabil să i se comunice
acceptarea. În acest ultim caz se aplică prevederil e alin. (1).
(3) În cazul în care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta
de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a co ntracta făcute de
furnizorul de servicii, furnizorul de servicii are obligația de a confirma
primirea ofertei sau, după caz, a acceptării aceste ia, în unul dintre
următoarele moduri: a) trimiterea unei dovezi de primire prin poșta electr onică sau printrPun
alt mijloc de comunicare individuală echivalent, la adresa indicată de
către destinatar, în termen de 24 de ore de la prim irea ofertei sau
acceptării; b) confirmarea primirii ofertei sau a acceptării ofert ei, printrPun mijloc
echivalent celui utilizat pentru trimiterea ofertei sau a acceptării ofertei,
de îndată ce oferta sau acceptarea a fost primită d e furnizorul de servicii,
cu condiția ca această confirmare să poată fi stoca tă și reprodusă de către
destinatar. (4) Oferta sau acceptarea ofertei, precum și confirmare a primirii ofertei
sau a acceptării ofertei, efectuate în unul dintre modurile prevăzute la

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
115
alin. (3), se consideră primite atunci când părțile cărora le sunt adresate
pot să le acceseze.
(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în privința cont ractelor încheiate
exclusiv prin poștă electronică sau prin alte mijlo ace de comunicare
individuală echivalente. ARTICOLUL 10 Condiții privind păstrarea sau prezentarea informa ției
(1) Acolo unde legea impune ca informația să fie prezen tată sau
păstrată în forma sa originală, această cerință est e îndeplinită dacă sunt
întrunite în mod cumulativ următoarele condiții: a) există garanția integrității informației, asigurată prin respectarea
standardelor naționale în domeniu, din momentul în care a fost generată;
b) mesajul este semnat utilizânduPse semnătura electro nică extinsă a
emitentului; c) informația poate fi imediat furnizată și prezentată la cerere.
(2) Destinatarul comerciant acționează pe riscul propri u, dacă a știut
sau ar fi trebuit să știe, în concordanță cu practi cile comerciale curente
sau ca urmare a folosirii procedurilor convenite ex pres cu emitentul, că
informația conținută întrPun mesaj electronic a fos t alterată în timpul
transmiterii sau prelucrării sale. CAPITOLUL IV Răspunderea furnizorilor de servicii ARTICOLUL 11 Principii generale (1) Furnizorii de servicii sunt supuși dispozițiilor le gale referitoare la
răspunderea civilă, penală și contravențională, în măsura în care prin
prezenta lege nu se dispune altfel.
(2) Furnizorii de servicii răspund pentru informația fu rnizată de ei
înșiși sau pe seama lor. (3) Furnizorii de servicii nu răspund pentru informația transmisă,
stocată sau la care facilitează accesul, în condiți ile prevăzute la art. 12P
15. ARTICOLUL 12 Intermedierea prin simpla transmitere EFCOMMERCE
116
(1) Dacă un serviciu al societății informaționale const ă în transmiterea
întrPo rețea de comunicații a informației furnizate de un destinatar al
serviciului respectiv sau în asigurarea accesului l a o rețea de
comunicații, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru informația
transmisă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare le condiții:
a) transmiterea nu a fost inițiată de furnizorul de se rvicii;
b) alegerea persoanei care recepționează informația tr ansmisă nu a
aparținut furnizorului de servicii; c) conținutul informației transmise nu a fost influenț at în nici un fel de
către furnizorul de servicii, în sensul că nu i se poate atribui nici selecția
și nici o eventuală modificare a acestei informații .
(2) Transmiterea informației și asigurarea accesului, m enționate la alin.
(1), includ și stocarea automată, intermediară și t emporară a informației
transmise, în măsura în care această operație are l oc exclusiv în scopul
ca informația respectivă să tranziteze rețeaua de c omunicații și cu
condiția ca informația să nu fie stocată pentru o p erioadă care depășește
în mod nejustificat durata necesară transmiterii ei .
ARTICOLUL 13 Stocarea temporară a informației, stocareaPcaching
Dacă un serviciu al societății informaționale co nstă în transmiterea
întrPo rețea de comunicații a informației furnizate de un destinatar al
serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu n u răspunde pentru
stocarea automată, intermediară și temporară a info rmației transmise, în
măsura în care această operație are loc exclusiv în scopul de a face mai
eficientă transmiterea informației către alți desti natari, la cererea
acestora, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare le condiții:
a) furnizorul de servicii nu aduce modificări informaț iei transmise;
b) furnizorul de servicii îndeplinește condițiile lega le privind accesul
la informația respectivă; c) furnizorul de servicii respectă regulile sau uzanțe le referitoare la
actualizarea informației, astfel cum acestea sunt l arg recunoscute și
aplicate în industrie; d) furnizorul de servicii nu împiedică utilizarea lega lă de către orice
persoană a tehnologiilor larg recunoscute și aplica te în industrie, în
vederea obținerii de date despre natura sau utiliza rea informației;

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
117
e) furnizorul de servicii acționează rapid în vederea eliminării
informației pe care a stocatPo sau în vederea blocă rii accesului la aceasta,
din momentul în care a cunoscut efectiv faptul că i nformația transmisă
inițial a fost eliminată din rețeaua de comunicații ori că accesul la ea a
fost blocat sau faptul că eliminarea ori blocarea a ccesului a avut loc prin
efectul deciziei unei autorități publice. ARTICOLUL 14 Stocarea permanentă a informației, stocareaPhostin g
(1) Dacă un serviciu al societății informaționale const ă în stocarea
informației furnizate de un destinatar al serviciul ui respectiv, furnizorul
acelui serviciu nu răspunde pentru informația stoca tă la cererea unui
destinatar, dacă este îndeplinită oricare din următ oarele condiții:
a) furnizorul de servicii nu are cunoștință despre fap tul că activitatea
sau informația stocată este nelegală și, în ceea ce privește acțiunile în
daune, nu are cunoștință despre fapte sau circumsta nțe din care să rezulte
că activitatea sau informația în cauză ar putea văt ăma drepturile unui
terț; b) având cunoștință despre faptul că activitatea sau i nformația
respectivă este nelegală ori despre fapte sau circu mstanțe din care să
rezulte că activitatea ori informația în cauză ar p utea vătăma drepturile
unui terț, furnizorul de servicii acționează rapid în vederea eliminării sau
a blocării accesului la aceasta. (2) Furnizorul de servicii are cunoștință despre faptul că activitatea sau
informația este nelegală atunci când caracterul nel egal al acesteia a fost
constatat printrPo decizie a unei autorități public e.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în c are destinatarul
acționează sub autoritatea sau controlul furnizorul ui de servicii.
ARTICOLUL 15 Instrumente de căutare a informațiilor și legături cu alte pagini de web
(1) Furnizorul unui serviciu al societății informaționa le care facilitează
accesul la informația furnizată de alți furnizori d e servicii sau de
destinatarii serviciilor oferite de alți furnizori, prin punerea la dispoziție
destinatarilor serviciului său a unor instrumente d e căutare a
informațiilor sau a unor legături cu alte pagini de web, nu răspunde EFCOMMERCE
118
pentru informația în cauză, dacă este îndeplinită o ricare dintre
următoarele condiții: a) furnizorul nu are cunoștință despre faptul că activ itatea sau
informația la care facilitează accesul este nelegal ă și, în ceea ce privește
acțiunile în daune, nu are cunoștință despre fapte sau circumstanțe din
care să rezulte că activitatea ori informația în ca uză ar putea prejudicia
drepturile unui terț; b) având cunoștință despre faptul că activitatea sau i nformația
respectivă este nelegală ori despre fapte sau circu mstanțe din care să
rezulte că activitatea sau informația în cauză ar p utea vătăma drepturile
unui terț, furnizorul acționează rapid în vederea e liminării posibilității de
acces oferite sau a blocării utilizării acesteia. (2) Furnizorul de servicii răspunde pentru informația î n cauză atunci
când caracterul nelegal al acesteia a fost constata t printrPo decizie a unei
autorități publice. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în c are destinatarul
acționează din ordinul sau sub comanda furnizorului de servicii.
CAPITOLUL V Supraveghere și control ARTICOLUL 16 Obligațiile furnizorilor de servicii (1) Furnizorii de servicii sunt obligați să informeze d e îndată
autoritățile publice competente despre activitățile cu aparență nelegală
desfășurate de destinatarii serviciilor lor sau des pre informațiile cu
aparență nelegală furnizate de aceștia. (2) Furnizorii de servicii sunt obligați să comunice de îndată
autorităților prevăzute la alin. (1), la cererea ac estora, informații care să
permită identificarea destinatarilor serviciilor lo r, cu care acești furnizori
au încheiat contracte privind stocarea permanentă a informației.
(3) Furnizorii de servicii sunt obligați să întrerupă, temporar sau
permanent, transmiterea întrPo rețea de comunicații sau stocarea
informației furnizate de un destinatar al serviciul ui respectiv, în special
prin eliminarea informației sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o
rețea de comunicații sau prestarea oricărui alt ser viciu al societății

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
119
informaționale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de o autoritate
publică, din oficiu sau la primirea unei plângeri o ri sesizări din partea
oricărei persoane. (4) Plângerea prevăzută la alin. (3) poate fi făcută de către orice
persoană care se consideră prejudiciată prin conțin utul informației în
cauză. Plângerea sau sesizarea se întocmește în for mă scrisă, cu arătarea
motivelor pe care se întemeiază, și va fi în mod ob ligatoriu datată și
semnată. Plângerea nu poate fi înaintată dacă o cer ere în justiție, având
același obiect și aceleași părți, a fost anterior i ntrodusă.
(5) Decizia autorității trebuie motivată și se comunică părților
interesate în termen de 30 de zile de la data primi rii plângerii sau a
sesizării ori, dacă autoritatea a acționat din ofic iu, în termen de 15 zile de
la data la care a fost emisă. (6) Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor alin. (3) persoana
interesată poate formula contestație în termen de 1 5 zile de la
comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța d e contencios
administrativ competentă. Cererea se judecă de urge nță, cu citarea
părților. Sentința este definitivă.
ARTICOLUL 17 Autorități competente (1) Autoritatea de reglementare în comunicații și tehno logia
informației, denumită în continuare Autoritatea, es te competentă să
supravegheze și să controleze respectarea de către furnizorii de servicii a
prevederilor prezentei legi și a normelor metodolog ice de aplicare a
acesteia, să constate contravențiile și să aplice s ancțiunile prevăzute la
art. 22. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin autorități publice,
în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, 13, art. 14 ali n. (2), art. 15 alin. (2), art.
16 alin. (1) și (3), art. 23 alin. (2) și art. 30 a lin. (1), se înțelege acele
autorități ale administrației publice sau, acolo un de este cazul, instanțe
de judecată, a căror competență în materia respecti vă este stabilită prin
dispozițiile legale în vigoare, aplicabile în fieca re caz.
(3) Autoritatea poate solicita furnizorilor de servicii orice informații
necesare în vederea exercitării atribuțiilor sale, menționând baza legală EFCOMMERCE
120
și scopul solicitării, și poate stabili termene pân ă la care aceste informații
să îi fie furnizate, sub sancțiunea prevăzută de pr ezenta lege.
(4) În vederea descoperirii și investigării încălcărilo r prevederilor
prezentei legi și ale normelor sale de aplicare Aut oritatea acționează prin
personalul de control împuternicit în acest scop.
(5) În exercitarea atribuțiilor de investigare personal ul de control
împuternicit în acest scop al Autorității sau al pe rsoanei juridice
prevăzute la alin. (12) poate solicita furnizorilor de servicii informațiile
care îi sunt necesare, menționând baza legală și sc opul solicitării, și
poate stabili termene până la care aceste informați i să îi fie furnizate, sub
sancțiunea prevăzută de prezenta lege. (6) Autoritatea dispune efectuarea de investigații, în condițiile
prezentei legi, din oficiu sau la primirea unei plâ ngeri ori sesizări din
partea oricărei persoane.
(7) Personalul de control împuternicit în acest scop al Autorității sau al
persoanei juridice prevăzute la alin. (12) poate să solicite declarații sau
orice documente necesare pentru îndeplinirea misiun ii, să sigileze, să
ridice orice registre, acte financiarPcontabile și comerciale sau alte
evidențe, eliberând persoanei supuse investigației copii de pe originale,
ori să obțină copii, lăsânduPi acesteia originalele ; de asemenea, este
autorizat să facă inspecții inopinate, al căror rez ultat va fi consemnat
întrPun procesPverbal de constatare, și să primeasc ă, la convocare sau la
fața locului, informații și justificări. (8) Organele administrației publice centrale și locale, precum și oricare
alte instituții și autorități publice sunt obligate să permită personalului de
control împuternicit în acest scop al Autorității s au, după caz, al
persoanei juridice prevăzute la alin. (12) accesul la documentele, datele
și informațiile deținute de acestea, în măsura în c are sunt necesare
îndeplinirii misiunii legale a Autorității, fără a se putea opune caracterul
de secret de stat sau secret de serviciu al unor as emenea documente, date
și informații. (9) Personalul de control împuternicit în acest scop, p rimind acces la
documentele, datele și informațiile menționate la a lin. (8), este ținut la
observarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu,
atribuit legal respectivelor documente, date și inf ormații.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
121
(10) Autoritatea sesizează organele de urmărire penală o ri de câte ori
constată încălcări ale legii penale. (11) Autoritatea informează furnizorii de servicii, dest inatarii, statele
membre ale Uniunii Europene și Comisia Europeană cu privire la toate
aspectele legate de aplicarea prevederilor prezente i legi și cooperează cu
autoritățile competente din alte state în vederea e xercitării eficiente a
supravegherii și controlului asupra activității fur nizorilor de servicii.
(12) Autoritatea poate delega exercitarea atribuțiilor p revăzute în
prezentul articol unei alte persoane juridice de dr ept public, cu atribuții
de supraveghere și control în domeniul telecomunica țiilor.
(13) Pentru scopurile aplicării prezentei legi, până la înființarea
Autorității atribuțiile acesteia sunt îndeplinite d e Ministerul
Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. ARTICOLUL 18 Coduri de conduită (1) Asociațiile și organizațiile neguvernamentale cu ca racter
profesional ori comercial sau cele constituite în s copul protecției
consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu ha ndicap pot elabora
coduri de conduită în colaborare cu Autoritatea și Ministerul Justiției, în
vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pr ezentei legi.
(2) Autoritatea și Ministerul Justiției vor urmări incl uderea în codurile
de conduită prevăzute la alin. (1) în special a uno r prevederi referitoare
la: a) soluționarea litigiilor pe cale extrajudiciară;
b) întreruperea, temporară sau permanentă, a transmite rii întrPo rețea
de comunicații sau a stocării informației furnizate de un destinatar al
serviciului, în special prin eliminarea informației ori blocarea accesului
la aceasta, a accesului la o rețea de comunicații s au a prestării oricărui alt
serviciu al societății informaționale; c) protecția destinatarilor cu privire la efectuarea c omunicărilor
comerciale; d) protecția minorilor și a demnității umane.
(3) Autoritatea și Ministerul Justiției susțin:
a) traducerea codurilor de conduită în limbi de circul ație
internațională; EFCOMMERCE
122
b) facilitarea accesului la codurile de conduită prin mijloace
electronice; c) popularizarea codurilor de conduită la nivel națion al și transmiterea
acestora, precum și a evaluărilor privind aplicarea și impactul lor practic
către statele membre ale Uniunii Europene și către Comisia Europeană.
CAPITOLUL VII Sancțiuni civile și contravenționale ARTICOLUL 21 Nulitatea relativă a contractelor privind servicii ale societății
informaționale Orice contract privind furnizarea de servicii al e societății
informaționale este anulabil la cererea destinataru lui, dacă a fost încheiat
cu un furnizor de servicii care: a) nu a pus la dispoziție destinatarului, în condițiil e prevăzute de lege,
informațiile prevăzute la art. 5 lit. a)Pi), ori nu a furnizat toate aceste
informații, sau a furnizat informații inexacte; b) nu a pus la dispoziție destinatarului, în condițiil e prevăzute de lege,
informațiile menționate la art. 8 alin. (1) lit. a) Pe), ori nu a furnizat toate
aceste informații, sau a furnizat informații inexac te, dacă nu sunt
aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); c) a încălcat obligația prevăzută la art. 8 alin. (2), dacă nu sunt
aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) a încălcat obligația prevăzută la art. 8 alin. (4).
ARTICOLUL 22 Contravenții Constituie contravenție, dacă nu este săvârșită în astfel de condiții
încât, potrivit legii penale, să constituie infracț iune, și se sancționează cu
amendă de la 10.000.000 lei la 500.000.000 lei fapt a furnizorului de
servicii care: a) efectuează comunicări comerciale încălcând condiții le stabilite la
art. 6 alin. (1) și alin. (2) lit. a)Pd); b) nu pune la dispoziție destinatarilor și autoritățil or publice, în
condițiile prevăzute de lege, informațiile prevăzut e la art. 5 lit. a)Pi), ori
nu furnizează toate aceste informații, sau furnizea ză informații inexacte;

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
123
c) nu pune la dispoziție destinatarului, în condițiile prevăzute de lege,
informațiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)P e), ori nu furnizează toate
aceste informații, sau furnizează informații inexac te, dacă nu sunt
aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) încalcă obligația prevăzută la art. 8 alin. (2), da că nu sunt aplicabile
prevederile art. 8 alin. (3) sau (5);
e) încalcă obligația prevăzută la art. 8 alin. (4);
f) încalcă obligația prevăzută la art. 9 alin. (3);
g) încalcă obligațiile prevăzute la art. 16 alin. (1)P (3);
h) nu furnizează informațiile solicitate potrivit art. 17 alin. (3) sau (5),
ori nu furnizează toate aceste informații, sau furn izează informații
inexacte. ARTICOLUL 23 Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiuni lor
(1) Constatarea contravenției prevăzute la art. 22 lit. a) și aplicarea
sancțiunii corespunzătoare se fac, la sesizarea ori cărei persoane sau din
oficiu, de către reprezentanții împuterniciți ai Au torității de reglementare
în comunicații și tehnologia informației sau ai aut orității de
supraveghere prevăzute de Legea nr. 677/2001
privind protecția
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu ca racter personal și libera
circulație a acestor date. (2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunil or prevăzute la
art. 22 lit. b)Ph) se fac de către reprezentanții î mputerniciți ai Autorității
sau ai celorlalte autorități publice competente, la sesizarea oricărei
persoane sau din oficiu.
(3) Constatarea contravențiilor se poate face, în toate cazurile, și de
către ofițerii sau subofițerii de poliție. (4) Contravențiilor prevăzute la art. 22 le sunt aplica bile prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al
contravențiilor, cu modificările ulterioare. CAPITOLUL VIII Infracțiuni săvârșite în legătură cu emiterea și u tilizarea instrumentelor
de plată electronică și cu utilizarea datelor de id entificare în vederea
efectuării de operațiuni financiare EFCOMMERCE
124
ARTICOLUL 24 Falsificarea instrumentelor de plată electronică (1) Falsificarea unui instrument de plată electronică s e pedepsește cu
închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor d repturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează punerea în circ ulație, în orice
mod, a instrumentelor de plată electronică falsific ate sau deținerea lor în
vederea punerii în circulație. (3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și inte rzicerea unor
drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2 ) sunt săvârșite de o
persoană care, în virtutea atribuțiilor sale de ser viciu:
a) realizează operații tehnice necesare emiterii instr umentelor de plată
electronică ori efectuării tipurilor de operațiuni prevăzute la art. 1 pct.
10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau
utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau
c) are acces la datele de identificare sau la mecanism ele de securitate
implicate în efectuarea tipurilor de operațiuni pre văzute la art. 1 pct. 10.
(4) Tentativa se pedepsește.
ARTICOLUL 25 Deținerea de echipamente în vederea falsificării i nstrumentelor de plată
electronică. Fabricarea ori deținerea de echipament e, inclusiv hardware
sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată
electronică se pedepsește cu închisoare de la 6 lun i la 5 ani.
ARTICOLUL 26 Falsul în declarații în vederea emiterii sau utili zării instrumentelor de
plată electronică
Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei instituții
bancare, de credit sau financiare ori oricărei alte persoane juridice
autorizate în condițiile legii să emită instrumente de plată electronică sau
să accepte tipurile de operațiuni prevăzute la art. 1 pct. 10, în vederea
emiterii sau utilizării unui instrument de plată el ectronică, pentru sine
sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori î mprejurărilor, declarația
făcută servește pentru emiterea sau utilizarea acel ui instrument, se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
125
ARTICOLUL 27 Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudul os
(1) Efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute la a rt. 1 pct. 10, prin
utilizarea unui instrument de plată electronică, in clusiv a datelor de
identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimțământul
titularului instrumentului respectiv, se pedepsește cu închisoare 1P10 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează efectuarea unei a dintre
operațiunile prevăzute la art 1. pct 10., prin util izarea neautorizată a
oricăror date de identificare sau prin utilizarea d e date de identificare
fictive. (3) Cu aceeași pedeapsă se sancționează transmiterea ne autorizată
către altă persoană a oricăror date de identificare , în vederea efectuării
uneia dintre operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 10.
(4) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani și inte rzicerea unor
drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1)P(3) s unt săvârșite de o
persoană care, în virtutea atribuțiilor sale de ser viciu:
a) realizează operații tehnice necesare emiterii instr umentelor de plată
electronică ori efectuării tipurilor de operațiuni prevăzute la art. 1 pct.
10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau
utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau
c) are acces la datele de identificare sau la mecanism ele de securitate
implicate în efectuarea tipurilor de operațiuni pre văzute la art. 1 pct. 10.
(5) Tentativa se pedepsește.
ARTICOLUL 28 Acceptarea operațiunilor financiare efectuate în m od fraudulos
(1) Acceptarea uneia dintre operațiunile prevăzute la a rt. 1 pct. 10,
cunoscând că este efectuată prin folosirea unui ins trument de plată
electronică falsificat sau utilizat fără consimțămâ ntul titularului său, se
pedepsește cu închisoare de la 1 la 12 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează acceptarea unei a dintre
operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, cunoscând că este efectuată prin
utilizarea neautorizată a oricăror date de identifi care sau prin utilizarea
de date de identificare fictive. (3) Tentativa se pedepsește. EFCOMMERCE
126
ARTICOLUL 29 Efectuarea de operațiuni neautorizate întrPun sist em informatic
(1) Accesul neautorizat întrPun sistem informatic sau î ntrPun domeniu
se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani s au cu amendă.
(2) Transferul neautorizat de date dintrPun sistem info rmatic sau
domeniu pentru uzul personal ori către terți se ped epsește cu închisoare
de la 1 la 12 ani. (3) Modificarea, distrugerea parțială sau totală, în mo d neautorizat, a
informației stocate întrPun sistem informatic sau d omeniu se pedepsește
cu închisoare de la 3 la 15 ani. ARTICOLUL 30 Constatarea și judecarea infracțiunilor (1) Infracțiunile prevăzute în prezenta lege se constat ă de către
autoritățile publice competente, care înaintează ac tul de constatare la
organul local de urmărire penală. (2) Infracțiunile prevăzute la art. 24 și 25 se judecă, în primă instanță,
de către tribunal. (3) Prevederile prezentului capitol se completează cu d ispozițiile
Codului
penal și ale Codului de procedură penală.
CAPITOLUL IX Dispoziții finale ARTICOLUL 31 Sarcina probei în cazul litigiilor privind furniza rea de servicii ale
societății informaționale În cazul oricărui litigiu privind furnizarea unui serviciu al societății
informaționale, declanșat între furnizorul serviciu lui respectiv și un
destinatar al acestui serviciu, sarcina probei înde plinirii obligațiilor
prevăzute la art. 5, 6, 8 și 9 revine furnizorului de servicii dacă
destinatarul are calitatea de consumator. ARTICOLUL 32 Abrogarea unor dispoziții contrare Litera f) a articolului 6 din Ordonanța Guvernul ui nr. 130/2000
privind
regimul juridic al contractelor la distanță se abro gă.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
127
Din legea privind semnătura electronică
49 :
CAPITOLUL I Dispoziții generale SECȚIUFglyph339yEA 1 Principii generale Art. 1. h Prezenta lege stabilește regimul juridic al semnătu rii
electronice și al înscrisurilor în formă electronic ă, precum și condițiile
furnizării de servicii de certificare a semnăturilo r electronice.
Art. 2. h Prezenta lege se completează cu dispozițiile legale privind
încheierea, validitatea și efectele actelor juridic e.
Art. 3. h Nici o dispoziție a prezentei legi nu poate fi inte rpretată în
sensul limitării autonomiei de voință și a libertăț ii contractuale a părților.
SECȚIUFglyph339yEA a 2ha Definiții Art. 4. h În înțelesul prezentei legi:
1. date în formă electronică sunt reprezentări ale inf ormației întrPo
formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau
stocării acesteia prin mijloace electronice; 2. înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă
electronică între care există relații logice și fun cționale și care redau
litere, cifre sau orice alte caractere cu semnifica ție inteligibilă, destinate
a fi citite prin intermediul unui program informati c sau al altui procedeu
similar; 3. semnătură electronică reprezintă date în formă elec tronică, care sunt
atașate sau logic asociate cu alte date în formă el ectronică și care servesc
ca metodă de identificare; 4. semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnă tură electronică
care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de se mnatar;

49 http://internetlegi.hypermart.net/legis1.htm EFCOMMERCE
128
d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în
așa fel încât orice modificare ulterioară a acestor a este identificabilă;
5. semnatar reprezintă o persoană care deține un dispo zitiv de creare a
semnăturii electronice și care acționează fie în nu me propriu, fie ca
reprezentant al unui terț; 6. date de creare a semnăturii electronice reprezintă orice date în formă
electronică cu caracter de unicitate, cum ar fi cod uri sau chei
criptografice private, care sunt folosite de semnat ar pentru crearea unei
semnături electronice; 7. dispozitiv de creare a semnăturii electronice repre zintă software
și/sau hardware configurate, utilizat pentru a impl ementa datele de
creare a semnăturii electronice; 8. dispozitiv securizat de creare a semnăturii electro nice reprezintă acel
dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții: a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru gen erarea acesteia, să
poată apărea numai o singură dată și confidențialit atea acestora să poată
fi asigurată; b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru gen erarea acesteia, să
nu poată fi deduse; c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării p rin mijloacele
tehnice disponibile la momentul generării acesteia;
d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de
către semnatar împotriva utilizării acestora de căt re persoane
neautorizate; e) să nu modifice datele în formă electronică, care tr ebuie să fie
semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului
înainte de finalizarea procesului de semnare; 9. date de verificare a semnăturii electronice reprezi ntă date în formă
electronică, cum ar fi coduri sau chei criptografic e publice, care sunt
utilizate în scopul verificării unei semnături elec tronice;
10. dispozitiv de verificare a semnăturii electronice r eprezintă software
și/sau hardware configurate, utilizat pentru a impl ementa datele de
verificare a semnăturii electronice;

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
129
11. certificat reprezintă o colecție de date în formă e lectronică ce atestă
legătura dintre datele de verificare a semnăturii e lectronice și o persoană,
confirmând identitatea acelei persoane; 12. certificat calificat reprezintă un certificat care satisface condițiile
prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un fu rnizor de servicii de
certificare ce satisface condițiile prevăzute la ar t. 20;
13. furnizor de servicii de certificare reprezintă oric e persoană, română
sau străină, care eliberează certificate sau care p restează alte servicii
legate de semnătura electronică; 14. furnizor de servicii de certificare calificată este acel furnizor de
servicii de certificare care eliberează certificate calificate;
15. produs asociat semnăturii electronice reprezintă sof tware sau
hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare
pentru prestarea serviciilor legate de semnătura el ectronică sau destinat a
fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnătur ii electronice.
CAPITOLUL II Regimul juridic al înscrisurilor în formă electron ică
Art. 5. h Înscrisul în formă electronică, căruia i sPa încorp orat, atașat
sau i sPa asociat logic o semnătură electronică ext insă, bazată pe un
certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la m omentul respectiv și
generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de c reare a semnăturii
electronice, este asimilat, în ceea ce privește con dițiile și efectele sale, cu
înscrisul sub semnătură privată. Art. 6. h Înscrisul în formă electronică, căruia i sPa încorp orat, atașat
sau i sPa asociat logic o semnătură electronică, re cunoscut de către cel
căruia i se opune, are același efect ca actul auten tic între cei care lPau
subscris și între cei care le reprezintă drepturile .
Art. 7. h În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă e ste cerută ca o
condiție de probă sau de validitate a unui act juri dic, un înscris în formă
electronică îndeplinește această cerință dacă i sPa încorporat, atașat sau i
sPa asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat și generată prin intermediul unui dispozi tiv securizat de creare a
semnăturii. EFCOMMERCE
130
Art. 8. h (1) În cazul în care una dintre părți nu recunoaște îns crisul sau
semnătura, instanța va dispune întotdeauna ca verif icarea să se facă prin
expertiză tehnică de specialitate. (2) În acest scop, expertul sau specialistul este dator să solicite
certificate calificate, precum și orice alte docume nte necesare, potrivit
legii, pentru identificarea autorului înscrisului, a semnatarului ori a
titularului de certificat. Art. 9. h (1) Partea care invocă înaintea instanței o semnătură
electronică extinsă trebuie să probeze că aceasta î ndeplinește condițiile
prevăzute la art. 4 pct. 4.
(2) Semnătura electronică extinsă, bazată pe un certifi cat calificat
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată
a îndeplini condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4. Art. 10. h (1) Partea care invocă înaintea instanței un certificat calificat
trebuie să probeze că furnizorul de servicii de cer tificare care a eliberat
respectivul certificat îndeplinește condițiile prev ăzute la art. 20.
(2) Furnizorul de servicii de certificare acreditat est e prezumat a
îndeplini condițiile prevăzute la art. 20. Art. 11. h (1) Partea care invocă înaintea instanței un mecanism
securizat de creare a semnăturii trebuie să probeze că acesta îndeplinește
condițiile prevăzute la art. 4 pct. 8. (2) Dispozitivul securizat de generare a semnăturii, om ologat în sensul
prezentei legi, este prezumat a îndeplini condițiil e prevăzute la art. 4 pct.
8. CAPITOLUL III Furnizarea serviciilor de certificare SECȚIUFglyph339yEA 1 Dispoziții comune Art. 12. h (1) Furnizarea serviciilor de certificare nu este supus ă nici
unei autorizări prealabile și se desfășoară în conc ordanță cu principiile
concurenței libere și loiale, cu respectarea actelo r normative în vigoare.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
131
(2) Furnizarea serviciilor de certificare de către furn izorii stabiliți în
statele membre ale Uniunii Europene se face în cond ițiile prevăzute în
Acordul european instituind o asociere între Români a, pe de o parte,
Comunitățile Europene și statele membre ale acestor a, pe de altă parte.
Art. 13. h (1) Cu 30 de zile înainte de începerea activităților le gate de
certificarea semnăturilor electronice persoanele ca re intenționează să
furnizeze servicii de certificare au obligația de a notifica autoritatea de
reglementare și supraveghere specializată în domeni u cu privire la data
începerii acestor activități. (2) O dată cu efectuarea notificării prevăzute la alin. (1) furnizorii de
servicii de certificare au obligația de a comunica autorității de
reglementare și supraveghere specializate în domeni u toate informațiile
referitoare la procedurile de securitate și de cert ificare utilizate, precum
și orice alte informații cerute de autoritatea de r eglementare și
supraveghere specializată în domeniu. (3) Furnizorii de servicii de certificare au obligația de a comunica
autorității de reglementare și supraveghere special izate în domeniu, cu
cel puțin 10 zile înainte, orice intenție de modifi care a procedurilor de
securitate și de certificare, cu precizarea datei ș i orei la care modificarea
intră în vigoare, precum și obligația de a confirma în termen de 24 de ore
modificarea efectuată. (4) În cazurile de urgență, în care securitatea servici ilor de certificare
este afectată, furnizorii pot efectua modificări al e procedurilor de
securitate și de certificare, urmând să comunice, î n termen de 24 de ore,
autorității de reglementare și supraveghere special izate în domeniu
modificările efectuate și justificarea deciziei lua te.
(5) Furnizorii de servicii de certificare sunt obligați să respecte, pe
parcursul desfășurării activității, procedurile de securitate și de
certificare declarate, potrivit alin. (2), (3) și ( 4).
Art. 14. h (1) Furnizorul de servicii de certificare va asigura ac cesul la
toate informațiile necesare utilizării corecte și î n condiții de siguranță a
serviciilor sale. Informațiile respective vor fi fu rnizate anterior nașterii
oricărui raport contractual cu persoana care solici tă un certificat sau,
după caz, la cererea unui terț care se prevalează d e un asemenea
certificat. EFCOMMERCE
132
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vor fi formulat e în scris, întrPun
limbaj accesibil, și vor fi transmise prin mijloace electronice, în condiții
care să permită stocarea și reproducerea lor. (3) Informațiile prevăzute la alin. (1) vor face referi re cel puțin la:
a) procedura ce trebuie urmată în scopul creării și ve rificării semnăturii
electronice; b) tarifele percepute;
c) modalitățile și condițiile concrete de utilizare a certificatelor,
inclusiv limitele impuse utilizării acestora, cu co ndiția ca aceste limite să
poată fi cunoscute de terți;
d) obligațiile care incumbă, potrivit prezentei legi, titularului
certificatului și furnizorului de servicii de certi ficare;
e) existența unei acreditări, dacă este cazul;
f) condițiile contractuale de eliberare a certificatul ui, inclusiv
eventualele limitări ale răspunderii furnizorului d e servicii de certificare;
g) căile de soluționare a litigiilor;
h) orice alte informații stabilite de autoritatea de r eglementare și
supraveghere specializată în domeniu. (4) Furnizorul de servicii de certificare va transmite solicitantului un
exemplar al certificatului. (5) Din momentul acceptării certificatului de către sol icitant, furnizorul
de servicii de certificare va înscrie certificatul în registrul prevăzut la art.
17. Art. 15. h (1) Persoanele fizice care prestează, conform legii, în nume
propriu servicii de certificare, precum și personal ul angajat al
furnizorului de servicii de certificare, persoană f izică sau juridică, sunt
obligate să păstreze secretul informațiilor încredi nțate în cadrul
activității lor profesionale, cu excepția celor în legătură cu care titularul
certificatului acceptă să fie publicate sau comunic ate terților.
(2) Încălcarea obligației prevăzute la alin. (1) consti tuie infracțiune de
divulgare a secretului profesional, prevăzută și sa ncționată de art. 196

din Codul penal. (3) Nu constituie divulgare a secretului profesional co municarea de
informații către o autoritate publică, atunci când aceasta acționează în
exercitarea și în limitele competențelor sale legal e.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
133
(4) Obligația prevăzută la alin. (1) incumbă și persona lului autorității
de reglementare și supraveghere specializate în dom eniu, precum și
persoanelor împuternicite de aceasta.
Art. 16. h (1) Autoritatea de reglementare și supraveghere special izată
în domeniu și furnizorii de servicii de certificare au obligația să respecte
dispozițiile legale privitoare la prelucrarea datel or cu caracter personal.
(2) Furnizorii de servicii de certificare nu pot colect a date cu caracter
personal decât de la persoana care solicită un cert ificat sau, cu
consimțământul expres al acesteia, de la terți. Col ectarea se face doar în
măsura în care aceste informații sunt necesare în v ederea eliberării și
conservării certificatului. Datele pot fi colectate și utilizate în alte
scopuri doar cu consimțământul expres al persoanei care solicită
certificatul. (3) Atunci când se utilizează un pseudonim, identitatea reală a
titularului nu poate fi divulgată de către furnizor ul de servicii de
certificare decât cu consimțământul titularului sau în cazurile prevăzute
la art. 15 alin. (3). Art. 17. h (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligația de a crea
și de a menține un registru electronic de evidență a certificatelor
eliberate. (2) Registrul electronic de evidență a certificatelor e liberate trebuie să
facă mențiune despre: a) data și ora exactă la care certificatul a fost elib erat;
b) data și ora exactă la care expiră certificatul;
c) dacă este cazul, data și ora exactă la care certifi catul a fost suspendat
sau revocat, inclusiv cauzele care au condus la sus pendare sau la
revocare. (3) Registrul electronic de evidență a certificatelor e liberate trebuie să
fie disponibil permanent pentru consultare, inclusi v în regim onPline.
CAPITOLUL IV Monitorizare și control SECȚIUFglyph339yEA 1 Autoritatea de reglementare și supraveghere EFCOMMERCE
134
Art. 25. h Responsabilitatea aplicării dispozițiilor prezentei legi și a
reglementărilor legate de aceasta revine autorități i de reglementare și
supraveghere specializate în domeniu. Art. 26. h (1) În termen de cel mult 18 luni de la data publicării legii în
Monitorul Oficial al României, Partea I, se va înfi ința autoritatea publică
specializată, cu atribuții de reglementare și de su praveghere în domeniu,
în sensul prezentei legi. (2) Până la înființarea autorității menționate la alin. (1) atribuțiile
acesteia, în sensul prezentei legi, revin Ministeru lui Comunicațiilor și
Tehnologiei Informației. Art. 27. h Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informație i poate
delega, în tot sau în parte, atribuțiile sale de su praveghere, în sensul
prezentei legi, unei alte autorități publice aflate în coordonare.
Art. 28. h (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se înf iințează
Registrul furnizorilor de servicii de certificare, denumit în continuare
Registru, care se constituie și se actualizează de către autoritatea de
reglementare și supraveghere specializată în domeni u. De la data
înființării autorității publice specializate prevăz ute la art. 26 Registrul va
fi preluat și actualizat de această autoritate. (2) Registrul constituie evidența oficială:
a) a furnizorilor de servicii de certificare care au s ediul în România;
b) a furnizorilor de servicii de certificare cu sediul sau domiciliul în alt
stat, ale căror certificate calificate sunt recunos cute conform art. 40.
(3) Registrul are rolul de a asigura, prin efectuarea î nregistrărilor
prevăzute de prezenta lege, stocarea datelor de ide ntificare și a unor
informații legate de activitatea furnizorilor de se rvicii de certificare,
precum și informarea publicului cu privire la datel e și informațiile
stocate. (4) Conținutul și structura Registrului se stabilesc, p rin reglementări,
de către autoritatea de reglementare și supravegher e specializată în
domeniu. Art. 29. h (1) Înregistrarea în Registrul prevăzut la art. 28 a da telor de
identificare și a informațiilor necesare cu privire la activitatea
furnizorilor de servicii de certificare menționați la art. 28 alin. (2) se
efectuează pe bază de cerere individuală, care treb uie introdusă la

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
135
autoritatea de reglementare și supraveghere special izată în domeniu, cel
mai târziu la data începerii activității furnizorul ui.
(2) Conținutul obligatoriu al cererii prevăzute la alin . (1) și
documentația necesară se stabilesc prin reglementăr i de către autoritatea
de reglementare și supraveghere specializată în dom eniu.
Art. 30. h (1) Registrul este public și se actualizează permanent.
(2) Condițiile ținerii Registrului, accesul efectiv la informațiile pe care
le conține, informațiile care pot fi oferite solici tanților și modul de
actualizare a acestuia se stabilesc prin normele te hnice și metodologice
emise de autoritatea de reglementare și supravegher e specializată în
domeniu. SECȚIUFglyph339yEA a 2ha Supravegherea activității furnizorilor de servicii de certificare
Art. 31. h (1) Autoritatea de reglementare și supraveghere special izată
în domeniu va putea, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane
interesate, să verifice sau să dispună verificarea conformității
activităților unui furnizor de servicii de certific are cu dispozițiile
prezentei legi sau cu reglementări emise de către a utoritatea de
reglementare și supraveghere specializată în domeni u.
(2) Atribuțiile de control ce revin autorității de regl ementare și
supraveghere specializate în domeniu, potrivit alin . (1), sunt exercitate
de personalul anume împuternicit în acest sens. (3) În vederea exercitării controlului, personalul cu a tribuții de control
este autorizat: a) să aibă acces liber, permanent, în orice loc în car e se află
echipamentele necesare furnizării de servicii de ce rtificare, în condițiile
legii; b) să solicite orice document sau informație necesară în vederea
realizării controlului; c) să verifice punerea în aplicare a oricăror procedur i de securitate sau
de certificare utilizate de furnizorul de servicii de certificare supus
controlului; d) să sigileze orice echipamente necesare furnizării d e servicii de
certificare sau să rețină orice document ce are leg ătură cu această EFCOMMERCE
136
activitate, pe o perioadă care nu poate depăși 15 z ile, dacă această
măsură se impune; e) să ia orice alte asemenea măsuri, în limitele legii .
(4) Personalul cu atribuții de control este obligat:
a) să nu dezvăluie datele de care a luat cunoștință cu ocazia exercitării
atribuțiilor sale; b) să păstreze confidențialitatea surselor de informaț ii în legătură cu
sesizările sau plângerile primite. Art. 32. h (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligația de a
facilita exercitarea atribuțiilor de control de căt re personalul anume
împuternicit în acest sens. (2) În cazul neîndeplinirii obligației prevăzute la ali n. (1), în afară de
aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 44 lit. c), autoritatea de
reglementare și supraveghere specializată în domeni u va putea să
suspende activitatea furnizorului până la data la c are acesta va coopera
cu personalul de control. Art. 33. h (1) Dacă în urma controlului efectuat se constată
nerespectarea dispozițiilor prezentei legi și a reg lementărilor emise de
autoritatea de reglementare și supraveghere special izată în domeniu,
aceasta va solicita furnizorului de servicii de cer tificare să se
conformeze, în termenul pe care îl va stabili, disp ozițiilor legale. În acest
caz, autoritatea de reglementare și supraveghere sp ecializată în domeniu
poate dispune suspendarea activității furnizorului.
(2) Neîndeplinirea în termenul stabilit a obligației de conformare
prevăzute la alin. (1) constituie motiv pentru auto ritatea de reglementare
și supraveghere specializată în domeniu de a dispun e încetarea activității
furnizorului de servicii de certificare și radierea acestuia din Registru.
(3) În cazul în care se constată o încălcare gravă a di spozițiilor legale,
autoritatea de reglementare și supraveghere special izată în domeniu
poate dispune direct și imediat încetarea activităț ii furnizorului de
servicii de certificare și radierea acestuia din Re gistru.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
137
CAPITOLUL VIII Contravenții și sancțiuni Art. 44. h Constituie contravenție, dacă, potrivit legii, nu c onstituie
infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 5.0 00.000 lei la
100.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de c ertificare care:
a) omite să efectueze notificarea prevăzută la art. 13 alin. (1);
b) omite să informeze autoritatea de reglementare și s upraveghere
specializată în domeniu asupra procedurilor de secu ritate și de certificare
utilizate, în condițiile și cu respectarea termenel or prevăzute la art. 13;
c) nu își îndeplinește obligația de a facilita exercit area atribuțiilor de
control de către personalul autorității de reglemen tare și supraveghere
specializate în domeniu, anume împuternicit în aces t sens;
d) realizează transferul activităților legate de certi ficarea semnăturilor
electronice cu nerespectarea prevederilor art. 24 a lin. (3).
Art. 45. h Constituie contravenție, dacă, potrivit legii, nu c onstituie
infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 10. 000.000 lei la
250.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de c ertificare care:
a) nu furnizează persoanelor menționate la art. 14 ali n. (1), în
condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) și (2), i nformațiile obligatorii
prevăzute la art. 14 alin. (3) ori nu furnizează to ate aceste informații sau
furnizează informații inexacte; b) încalcă obligațiile privitoare la prelucrarea datel or cu caracter
personal prevăzute la art. 16;
c) omite să efectueze înregistrările obligatorii, potr ivit legii, în registrul
electronic de evidență a certificatelor eliberate, prevăzut la art. 17, sau le
efectuează cu nerespectarea termenului prevăzut la art. 14 alin. (5), art.
23 alin. (1) sau (2) ori înregistrează mențiuni ine xacte;
d) eliberează certificate prezentate titularilor ca fi ind calificate, care nu
conțin toate mențiunile obligatorii prevăzute la ar t. 18;
e) eliberează certificate calificate care conțin infor mații inexacte,
informații care sunt contrare legii, bunelor moravu ri sau ordinii publice,
ori informații a căror exactitate nu a fost verific ată în condițiile
prevăzute la art. 18 alin. (4);
f) eliberează certificate calificate fără a verifica i dentitatea
solicitantului, în condițiile prevăzute la art. 19; EFCOMMERCE
138
g) omite să ia măsuri de natură să garanteze confidenț ialitatea în cursul
procesului de generare a datelor de creare a semnăt urilor, în cazul în care
furnizorul de servicii de certificare generează ast fel de date;
h) nu păstrează toate informațiile cu privire la un ce rtificat calificat o
perioadă de minimum 5 ani de la data încetării vala bilității certificatului;
i) stochează, reproduce sau dezvăluie terților datele de creare a
semnăturii electronice, cu excepția cazului în care semnatarul solicită
aceasta, în cazul în care furnizorul eliberează cer tificate calificate;
j) stochează certificatele calificate întrPo formă car e nu respectă
condițiile prevăzute la art. 20 lit. j); k) utilizează dispozitive de creare a semnăturii elect ronice, care nu
îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 pct. 8, în cazul în care furnizorul
de servicii de certificare eliberează certificate c alificate;
l) în cazul în care intenționează să înceteze activită țile legate de
certificarea semnăturilor electronice sau în oricar e dintre situațiile
prevăzute la art. 24 alin. (5), când află că va fi în imposibilitate de a
continua aceste activități, nu informează cu cel pu țin 30 de zile înainte
de încetarea activităților autoritatea de reglement are și supraveghere
specializată în domeniu despre intenția sa, respect iv despre existența și
natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a
activităților; m) în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 24 a lin. (5), când se află
în imposibilitate de a continua activitățile legate de certificarea
semnăturilor electronice și nu a putut prevedea ace astă situație cu cel
puțin 30 de zile înainte ca încetarea activităților să se producă, nu a
informat autoritatea de reglementare și supravegher e specializată în
domeniu în termenul prevăzut la art. 24 alin. (2) d espre existența și
natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a
activităților; n) aflânduPse în unul dintre cazurile prevăzute la art . 24 alin. (1) și (2),
omite să ia măsurile necesare pentru asigurarea con servării arhivelor sale
sau pentru asigurarea prelucrării datelor cu caract er personal în condițiile
legii;

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
139
o) nu suspendă sau nu revocă certificatele eliberate, în cazurile în care
suspendarea sau revocarea este obligatorie, sau le revocă cu
nerespectarea termenului legal; p) continuă să desfășoare activități legate de certifi carea semnăturilor
electronice în situația în care autoritatea de regl ementare și supraveghere
specializată în domeniu a dispus suspendarea sau în cetarea activității
furnizorului de servicii de certificare; q) eliberează certificate sau desfășoară alte activită ți legate de
certificarea semnăturilor electronice, folosinduPse fără a avea dreptul de
calitatea de furnizor de servicii de certificare ac reditat, prin prezentarea
unei mențiuni distinctive care să se refere la acea stă calitate sau prin
orice alte mijloace; r) omite să solicite, în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1),
înregistrarea în Registru a datelor și informațiilo r menționate la art. 29.
Art. 46. h Încălcarea de către agenția de omologare a obligați ei de a
facilita exercitarea atribuțiilor de control de căt re personalul autorității
de reglementare și supraveghere specializate în dom eniu, anume
împuternicit în acest sens, constituie contravenție și se sancționează cu
amendă de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei. Art. 47. h Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunil or
prevăzute în cadrul prezentului capitol sunt de com petența personalului
cu atribuții de control din cadrul autorității de r eglementare și
supraveghere specializate în domeniu. Art. 48. h Contravențiilor prevăzute în prezentul capitol le s unt
aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea și sancționarea
contravențiilor. CAPITOLUL IX Dispoziții finale Art. 49. h (1) Nivelul tarifelor percepute de agențiile de omologa re
pentru prestarea serviciilor de omologare a dispozi tivelor securizate de
creare a semnăturii electronice, precum și pentru s erviciile accesorii se
stabilește în mod liber, cu respectarea prevederilo r Legii concurenței nr.
21/1996. EFCOMMERCE
140
(2) Agențiile menționate la alin. (1) pot percepe tarif e cu niveluri
diferite pentru zone geografice diferite sau pentru serviciile prestate în
regim de urgență, pentru înscrierile onPline, potri vit propriilor strategii
comerciale, cu respectarea dispozițiilor legale. (3) Sunt interzise agențiilor de omologare și împuterni ciților acestora
publicarea de tabele comparative privind nivelul ta rifelor și adoptarea
oricăror măsuri al căror scop este să limiteze recl ama privind nivelul
tarifelor încasate de alte agenții pentru serviciil e prestate.
Art. 50. h (1) Agențiile de omologare sunt supuse prevederilor Leg ii
concurenței nr. 21/1996
în ceea ce privește stabilirea tarifelor percepute
pentru serviciile prestate, precum și în privința a ctelor sau faptelor care
au sau pot avea ca efect restrângerea concurenței p e piața serviciilor
respective. (2) Agențiile de omologare sunt, de asemenea, supuse pr evederilor
Legii nr. 11/1991
privind combaterea concurenței neloiale, cu
modificările ulterioare. Art. 51. h Cuantumul amenzilor prevăzute de prezenta lege va f i
actualizat prin hotărâre a Guvernului, în funcție d e evoluția indicelui de
inflație. Motive pentru a fi prezenți pe Internet 1. Pentru a stabili o prezenta; 2. Pentru a comunica; 3. Pentru a oferi informații de afaceri; 4. Pentru a servi clienții mai bine; 5. Pentru a trezi interesul; 6. Pentru a publica anumite informații la momentul potrivit;
7. Pentru a vinde produse; 8. Pentru a pune la dispoziție imagini, sunet și vi deo;
9. Pentru a pătrunde pe piața demografica cea mai e xtinsă ;
10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent; 11. Pentru a rămâne în contact cu agenții dumneavoa stră;
12. Pentru a deschide piețe internaționale; 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi;

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
141
14. Pentru a schimba rapid informațiile publicate; 15. Pentru a avea un feedback de la clienți; 16. Pentru a testa piața pentru produse și servicii noi;
17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare î n masa ;
18. Pentru a pătrunde în domeniul educației și a ti nerilor;
19. Pentru a pătrunde în domenii de interes special e;
20. Pentru a servi piața locala; 1. Pentru a stabili o prezenta;
Aproximativ 280 milioane de oameni din toata lumea au acces
la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul dum neavoastră de
activitate, nu puteți ignora 280 milioane de oameni . Pentru a face parte
din aceasta comunitate și pentru a arata ca sunteți interesat saPi oferiți
produsele și serviciile dumneavoastră, trebuie sa f iți pe Internet pentru
ei. Acolo este și concurența dumneavoastră 2. Pentru a comunica;
O buna parte din ceea ce se cheamă afaceri nu este altceva decât
stabilirea contactului cu alți oameni. Un om de afa ceri deștept știe că nu
contează numai ce știi, ci și pe cine cunoști. La o întâlnire de afaceri se
obișnuiește schimbarea de cărți de vizita și mulți oameni de afaceri ar
putea povești, cum dintrPo întâlnire întâmplătoare a devenit o afacere
bună. ÎnchipuițiPvă că ați putea înmâna cartea dumn eavoastră de vizita la
mii, poate chiar milioane de clienți și parteneri p otențiali, spunând:
acesta este obiectul meu de activitate și în caz că vreodată o să aveți
nevoie de mine, aici mă puteți găsi. Acest lucru es te posibil pe Internet,
24 de ore din 24, simplu și eficient. 3. Pentru a oferi informații de afaceri;
Cu ajutorul internetului puteți informa clienții: c are sunt
informațiile de afaceri de baza, care sunt orele de lucru, ce oferiți, cum
poate cineva lua legătura cu dumneavoastră, ce moda lități de plată EFCOMMERCE
142
acceptați, unde aveți sediul. Deasemenea puteți rea liza o inserție în
Pagini Galbene, cu comunicare instantanee aasupra a cțiunilor speciale,
ratele dobânzilor zilei, când are loc următoarea ac țiune de vânzare. Dacă
ați putea ține clienții dumneavoastră informați des pre toate motivele
pentru care ar trebui să facă afaceri cu dumneavoas tră, vPați putea mări
cifra de afaceri. Puteți face acest lucru pe Intern et.
4. Pentru a servi clienții mai bine;
A oferi informații de afaceri este unul dintre cele mai
importante cai de a servi clienții. Dar tehnologia web vă oferă și alte
modalități de a vă servi clienții. Cum vi sPar păre a că prin intermediul
unui formular online, clienții dumneavoastră să poa tă efectua o căutare și
să vadă dacă un articol anume este disponibil în st ocul dumneavoastră,
fără a vă reține inutil personalul. Acest lucru poa te fi realizat simplu și
rapid pe Internet. 5. Pentru a trezi interesul;
Probabil The Economist nu va scrie despre deschiderea
magazinului dumneavoastră local, dar sPar putea să vă publice adresa
paginii dumneavoastră dacă are un conținut interesa nt și nou. și chiar
dacă The Economist ar relata despre deschiderea magazinului
dumneavoastră, nu ați beneficia de cineva care cite ște acest articol intrPo
localitate îndepărtată, în afară de cazul în care a ceastă persoană va vizita
localitatea dumneavoastră în viitorul apropiat. Cu informațiile de pe
pagina web, oricine are acces la Internet și aude d espre dumneavoastră
poate deveni un potențial vizitator al paginii dumn eavoastră, respectiv
un potențial client. 6. Pentru a publica anumite informații la momentul potrivit;

Există cazuri în care informațiile dumneavoastră nu trebuie
oferite mai devreme decât miezul nopții, cum ar fi bilanțul anual,
câștigătorul unui concurs, anunțul de presă pentru un eveniment mult

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
143
așteptat. O să trimiteți materialele la editura cu mențiunea de a nuPl
publica până în momentul precizat de dumneavoastră și o să sperați că
totul va merge bine. Acum pe Internet, puteți oferi i aceste informații
exact la miezul nopții sau la momentul potrivit, cu toate materialele
însoțitoare, ca fotografii, grafice, etc. oferite e xact în același moment.
ImaginațiPvă anticipația știrii " toate materialele vor fi disponibile pe
pagina noastră la 00:01". Informația va fi oferită celor care așteaptă ca
această informație să fie publicată și nu celor ca re riscă să vă transmită
informația prea devreme. 7. Pentru a vinde produse;
Am așezat acest motiv doar aici pentru a preciza, c ă ar trebui să
considerați să vindeți produse pe Internet numai du pă ce ați făcut toate
cele enumerate la punctele anterioare și chiar și a ltele de pe această listă.
ImaginațiPvă că considerați telefonul ca un mijloc de a comunica cu
clienți dvs, ceea ce vă ajută să vă vindeți produse le. Trebuie să
considerați asemănător și webul. Tehnologia este bi ne înțeles diferită,
dar înainte ca oameni să vă devină clienți, ei dore sc să vă cunoască, să
știe cu ce vă ocupați și ce puteți saPi oferiți. To ate acestea se pot face
ușor și eficient pe web. și atunci puteți reuși saP i transformați în clienți.
8. Pentru a pune la dispoziție imagini, sunet și vi deo sub formă de fișiere

Oferta dumneavoastră este formidabila, dar oamenii ar dori sPo
vadă în acțiune. Noul CD este nemaipomenit, dar făr ă a asculta un extras
nimeni nPo să spună că sună excelent. Un tablou mer ită o mie de cuvinte,
dar aveți spațiul pentru descriere? Webul vă permit e să adăugați fișiere
de sunet, imagine și video paginii dumneavoastră, d acă astfel vă serviți
mai bine clienți. Nici o broșură însă nu va putea f ace acest lucru.
9. Pentru a pătrunde pe piața demografică cea mai e xtinsă ;

Utilizatorii webului reprezintă probabil cea mai ex tinsă piață
demografică disponibila: studenți, absolvenți de li ceu sau universități, EFCOMMERCE
144
cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari.
Nu este de mirare că Wired magazine, publicația com unității Internet, nu
are dificultăți în a găsi clienți pentru produse cu o înaltă valoare
înglobată. 10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent;
Cei care răspund la telefon în organizația dumneavo astră știu că
timpul lor este folosit pentru a răspunde la acelea și întrebări în mod
repetat. Acestea sunt întrebările la care clienții și potențialii clienți
doresc să cunoască răspunsul înainte de a face afac eri cu dumneavoastră
Publicați aceste răspunsuri pe pagina dumneavoastră și veți îndepărta o
altă barieră care vă împiedică să încheiați afaceri și veți elibera o parte
din timpul operatorilor telefonici. 11. Pentru a rămâne în contact cu agenții dumneavoa stră ;

Colegii dumneavoastră în deplasare ar putea să aibă nevoie de
informații la zi pentru a încheia o afacere. Dacă ș tiți care este această
informație, puteți saPl afișați în deplină siguranț ă pe web. Un apel
telefonic local poate să furnizeze colegului dumnea voastră cele mai
detailate informații, fără a avea nevoie de convorb iri de lungă distantă și
fără a reține personalul de la birou. 12. Pentru a deschide piețe internaționale;
Este posibil ca poșta, telefonul și alte mijloace d e comunicare
clasice să nu corespundă cerințelor pieței internaț ionale. Cu ajutorul
paginii dumneavoastră de pe web puteți purta un dia log cu cei de pe
piețele internaționale, la fel de ușor ca și cu fir ma vecină. De fapt,
înainte ca să vă prezentați pe web, trebuie să deci deți cum veți profita de
afacerile internaționale, care vi se oferă , pentru că prezenta
dumneavoastră pe web va aduce cu siguranță oportuni tăți de afaceri
internaționale. În cazul în care aveți filiale sau birouri în străinătate, cei

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
145
de acolo pot beneficia de un alt avantaj, putând av ea acces la informații
la tarife telefonice locale. 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi;
Diferențele de fus orar în afacerile internaționale reprezintă un
inconvenient în cazul convorbirilor telefonice. Afa cerile sunt
internaționale, dar orele de lucru nu. Paginile web însă deservesc clienții
și partenerii dumneavoastră de afaceri 24 de ore pe zi, 7 zile pe
săptămână. Nu trebuie să mai faceți ore suplimentar e. Puteți prezenta
informațiile pe web întrPun mod corespunzător exige ntelor clienților
dumneavoastră și puteți aduna informații importante , care o să vă aducă
un avantaj față de concurenta, chiar înainte ca ace știa să ajungă la birou.
14. Pentru a schimba rapid informațiile publicate;
Uneori, informația se schimbă chiar înainte de a aj unge la
tipografie și atunci veți avea o grămadă de hârtie scumpă și fără valoare.
Publicațiile electronice pot fi schimbate în funcți e de necesități. Nu aveți
nevoie de hârtie, nici de cerneală și nici nu primi ți facturi de la
tipografie. Puteți chiar atașa pagina dumneavoastră web la o bază de date
care să poată fi modificată de cate ori doriți. Nic i un document tipărit nu
poate să vă ofere această flexibilitate
15. Pentru a avea un feedback de la clienți;
Dacă ați încercat fără succes o acțiune publicitară prin tipărirea
de broșuri, cataloage și nu aveți vânzări, nimeni n u va solicitat produsele
sau serviciile, unde sPa strecurat o greșeala. Cărț ile de marketing vă
sfătuiesc să continuați testarea pieței și poate ve ți afla unde a fost
greșeală. Dar aveți destui bani și timp ca să aștep tați răspunsul? Cu o
pagina web puteți cere un feedback și saPl obțineți instantaneu, fără
costuri suplimentare. Prin completarea unui formula r incorporat în
pagina dumneavoastră puteți primi răspunsurile, cân d acestea sunt încă
în capul clientului, fără costurile unei coresponde nte clasice de afaceri. EFCOMMERCE
146

16. Pentru a testa piața pentru produse și servicii noi;

Toți cunoaștem costurile lansării pe piața a unui n ou produs.
Reclamă și publicitate costisitoare. Odată ce sunte ți prezenți pe web și
știți ce să așteptați de la cei care vă vizitează p agina, ei reprezintă piața
cea mai accesibilă pentru dumneavoastră Ei vă vor d a de știre ce gândesc
despre produsul dumneavoastră mai rapid, mai simplu și mai eficient
decât oricare altă piață pe care veți dori să pătru ndeți. Pentru costul
realizării unei pagini web, puteți avea un glob mag ic din cristal care să
vă spună unde și cum trebuie să vă poziționați prod usul sau serviciul pe
piață.
17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare î n masa;

Fiecare tip de afacere necesită expunerea oferită d e mijloacele
de comunicare în masa, așa cum am subliniat la punc tul anterior "pentru
a trezi interesul". Principalul produs al mijloacel or de comunicație este
informația, care poate fi transmisă online rapid, i eftin și simplu.
Imaginile digitale pot fi poziționate pe pagina web , iar textul digital
poate fi editat și publicat la termene precise.
18. Pentru a pătrunde în domeniul educației și a ti nerilor;

Dacă activați în domeniul educației, luați în consi derare ca cele
mai multe universități oferă deja acces la Interne t studenților. Alte
instituții de învățământ vor urma acest exemplu. Of erte de cărți, cursuri,
îmbrăcăminte, articole de sport, moda, etc. trebuie să fie pe web. Chiar
și cu sosirea serviciilor comerciale online și cu c lienții lor ceva mai în
vârsta, piața celor care au vârstă sub 25 de ani și vor fi online va
cunoaște o creștere în procentaj.

19. Pentru a pătrunde în domenii de interes special e;

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
147
Vindeți acvarii, opere de arta, ? Ați putea crede c ă Internetul nu
vă este util. Totuși, Internetul de mult nu înseamn ă doar comunitatea
studenților informaticieni. Cu numărul de peste 68 de milioane de
utilizatori ai Internetului, care crește pe zi ce t rece, chiar și grupul de
interes cel mai restrâns va fi reprezentat în număr mare. Deoarece webul
are câteva programe de căutare foarte bune, grupul dumneavoastră de
interes va fi capabil să vă găsească pe dumneavoast ră sau pe competitorii
dumneavoastră 20. Pentru a servi piața locala;
Am vorbit despre puterea de a pătrunde pe piețele d in întreaga
lume cu ajutorul unei pagini web. Dacă aveți sediul în apropierea
zonelor intens populate, acolo probabil aveți destu i clienți cu acces la
Internet, ca să luați în considerare marketingul pe web. Dar, indiferent
unde sunteți, dacă clientul dumneavoastră cel mai i mportant are acces la
web, ar trebui să fiți prezent acolo. Locuri de muncă pe Internet
Potrivit analiștilor economici, existenta sitePuril e de cariere este
una dintre cauzele care au asigurat în ultimii ani dezvoltarea economică
remarcabilă în unele state ale lumii cu o rată cons iderabilă de acces la
Internet a populației. Prin intermediul acestui gen de sitePuri sPa realizat
o mai bună întâlnire, la scara națională și interna ționala, a cererii cu
oferta pe piața muncii cu implicații benefice asupr a ambelor părți:
persoane solicitante și firme ofertante de locuri d e muncă.
Exemplul tipic pentru fenomenul de mai sus este pia ța nordP
americană de muncă ce beneficiază de avantajul unei penetrări foarte
ridicate a Internetului. Iată în cele ce urmează câ teva dintre cele mai
cunoscute sitePuri de cariere acționând pe această piață:
www.monster.com EFCOMMERCE
148
www.careerbuilder.com, www.hotjobs.com, www.careerjornal.com, www.careersite.com, www.nationjob.com, www.headhunter.com, www.cweb.com. www.canadajob.com, www.canadajobsearch.com, www.canadiancareers.com, www.canjobs.com, www.careeredge.org, www.careerinternetworking.com, www.careerclick.com, www.careerexchange.com.
Iată câteva adrese utile detaliate:
/windowslogo www.jobbank.ro
Site (in engleză și romana) de tip bancă de CVPuri și jobPuri
pentru lucrul în tară și străinătate. Pentru cei ca re caută de lucru există o
bancă de CVPuri gratuite care se pot modifica sau ș terge după dorință. Se
pot căuta în mod gratuit jobPuri pe domenii în tară și străinătate.
Angajatorii și firmele de recrutare pot înscrie gra tuit oferte de jobPuri și
pot căuta în banca de CVPuri (gratis până la 3 CVPu ri pe zi). SitePul
prezintă teste online pentru interviu. Există o col ecție de newsletters
săptămânale care se pot primi și prin ePmail. SiteP ul afișează numărul de
solicitanți de jobPuri înregistrați, numărul de job Puri online și ultimele
jobPuri postate. Nu se precizează administratorul.
/windowslogo www.jobsearch.ro
Site gratuit în romană și engleză. Candidații pot v edea cele mai
recente jobPuri, căuta locuri de muncă disponibile cu cuvinte cheie,
adăuga sau actualiza un CV în baza de date. Compani ile pot posta locuri
de muncă disponibile sau căuta candidatul potrivit p e baza CVPurilor
existente. Unele indicații de pe site sunt exclusiv în limba engleză.
/windowslogo www.jobsite.ro

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
149
Membrii înregistrați ai acestui site pot căuta anun țuri de
cereri/oferte de locuri de munca, plasa anunțuri de mică publicitate în
domeniu, avea acces la baza de CVPuri, adăuga CVPur i sau primi un
newsletter. Pe site există multiple informații: dat ele de contact ale unor
firme de plasament din România, trucuri pentru elab orarea unui CV, a
scrisorii de intenție/motivație și pentru prezentar ea la interviu (există și
teste referitoare la acesta din urma), linkPuri și sfaturi privind munca la
distanță. Pe site se mai indică linkPuri spre siteP uri străine de joburi, spre
sitePuri utile din România și străinătate, sfaturi pentru sporirea șanselor
pentru a obține burse la universități străine, link Puri utile pentru burse,
pentru urmarea de cursuri de informatica, pentru că utarea unui loc de
muncă. SitePul mai conține teste “psi”, teste onlin e pentru obținerea unui
job sau a unei burse. Există o listă a profesiilor solicitate pe piața de
muncă din Occident.
/windowslogo www.usajobs.com
Site în engleză (cu unele pagini și în romana) care oferă
specialiștilor din România posibilitatea lucrului î n SUA dar și în Canada,
Australia, Marea Britanie. Publică resumePuri (care pot fi văzute de
companii) și jobPuri. Se dau indicații pentru resum e, scrisoarea de
intenție, interviu. Listează jobPuri din domeniul I T și sunt anunțate
pentru în curând jobPuri de vară. Există o listă de întrebări și răspunsuri
specifice.
/windowslogo www.joburi.home.ro
Site în romană și engleză care publică anunțuri pen tru căutarea
de locuri de muncă și CVPuri contra cost (cu traduc erea din romană în
engleză inclusă). Este administrat de o persoană pa rticulară și conține
puține astfel de anunțuri.
/windowslogo www.myjob.ro
Site care conține o bursă de cereri/oferte de jobur i cu indicarea
numărului de anunțuri și, distinct, a celor noi (pu blicate în ultimele 5
zile). Există și facilități de joburi pe net. Se po t primi cereri/oferte de
locuri de muncă și prin newsletter. Există linkPuri spre agenții străine de
jobPuri. SitePul mai conține un ghid al carierei: t ipuri, recomandări și
modele de CVPuri, recomandări și modele de scrisori de intenție, tipuri
de întrebări pentru interviuri,pregătirea pentru ac estea. Pe site mai există EFCOMMERCE
150
un set de întrebări recomandabile oricui înainte de a solicită un job.
Există multe articole în domeniu ce au fost publica te pe site. Ca noutate
se anunță serviciul de Electronic Curriculum Vitae. Acesta este un CV
online în romană și engleză care poate fi accesat d e către oricine prin
căutarea în baza de CVPuri. Există și oportunitatea unor contracte de
lucru în Japonia.
/windowslogo www.bursamuncii.ro
Site fără administrator precizat care prezintă în p rima pagină
informații privind numărul de locuri de muncă dispo nibile în București
clasificate pe studii. Aceste informații se actuali zează săptămânal și sunt
furnizate de Agenția Municipală de Ocupare și Forma re Profesională
București. SitePul oferă posibilitatea căutării de cereri/oferte de muncă
sortate pe localități nu și pe profesii. Se pot înr egistra CVPuri online (se
acceptă și fotografii) sau oferte de jobPuri online . Există și posibilitatea
abonării la un newsletter.
/windowslogo www.easthunter.com
Site elvețianoPcanadian care asigură servicii inter naționale
legate de piața muncii. Are reprezentanți în Canada și în mai multe țări
europene, între care și România, pentru fiecare exi stând sitePuri naționale
și firme partenere. În România firma parteneră este Kontakt Data SRL,
www.kontakt.ro. SitePul oferă servicii gratuite de căutări de jobPuri și
publicări de CVPuri pentru candidați, respectiv cău tări de CVPuri și
publicări de jobPuri pentru firme și agenții de rec rutare. În prima pagină
se listează numărul de clienți înscriși. Există hel p și listă de întrebări
frecvente pe grupe de utilizatori. Fiecare site naț ional are o pagină de
știri și linkPuri utile în domeniu. Serviciile site Pului includ și traduceri
profesionale, înregistrare offline ca și dezvoltare web și business to
business internațional pentru firme.
/windowslogo www.globalrom.net
Site în engleză al GlobalRom Internațional, compani e de
selecțiePrecrutare pentru specialiști din domeniul IT. Aplicanții
înregistrați își pot înscrie și actualiză datele pe rsonale pentru a putea fi
consultate de companii sau pot căuta locuri de munc ă. Companiile și
serviciile de intermediere se pot înregistra gratui t pentru a identifica
specialiștii adecvați cerințelor lor intrPo bază de date cu resumePuri.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
151
/windowslogo www.greencardPconnection.com
Site în romană și germană al unei firme neprecizate cu sediul în
Bonn care intermediază contacte între specialiștii în domeniul IT din
România și firme germane interesate în recrutarea d e angajați străini cu
înaltă calificare în domeniu. Serviciile sunt gratu ite pentru cei care caută
de lucru. SitePul prezintă condițiile pe care trebu ie să le îndeplinească
doritorii de astfel de locuri de munca, modul de a trimite informațiile
solicitate și CVPul. Se precizează și documentele c are trebuiesc aduse de
candidați la întrevederile de preselecție care au l oc în București. Se mai
prezintă ofertele existente la ora actuală și data următoarei preselecții din
București (informație neactualizată la momentul efe ctuării prezentei
recenzii).
/windowslogo www.itclimber.com
Site în engleză al Rogenerator SA București care fa cilitează recrutarea
specialiștilor IT din Europa de Est și din alte tar i în curs de dezvoltare de
către companii locale și occidentale. Listează numă rul de specialiști
înregistrați și numărul de oferte de jobPuri. Exist ă link pentru testarea
gratuită a capacităților profesionale (400 de teste pentru specialiștii IT)
la www.brainbench.com ceea ce poate crește șansele profesionale. Există
știri internaționale de ultimă oră în domeniu. Se p ot căuta jobPuri după
cuvinte cheie. Specialiștii IT se pot înregistra gr atuit pentru a găsi jobP
uri, pentru a alcătui un CV adecvat și pentru a fi notificați când se ivesc
jobPuri apropiate calificărilor lor. Companiile ben eficiază contra cost de
avantaje legate de recrutarePselecție rapidă și mul ticriterială.
/windowslogo www.job2all.com
Site al Job2all Internațional cu versiune și pentru România.
Conține un motor de căutare a candidaților după dif erite criterii și oferte
de muncă pentru orice domeniu. CVPurile din baza de date beneficiază
de publicitate în România, Olanda, Italia, Spania ș i Germania. Pe site se
găsește un jobPengine cu 12 opțiuni de căutare sau căutare avansată
(pentru o persoană deja cunoscută). Există și facil itate de adresă ePmail.
SitePul conține un ghid legislativ concis privitor la dreptul la muncă în
România și un buletin informativ lunar.
/windowslogo www.jobPconsulting.ro EFCOMMERCE
152
Site fără administrator precizat unde candidații îș i pot înscrie un
CV online în baza de date. Ei beneficiază și de mul tiple sfaturi și
exemple privind alcătuirea unui CV, a unei scrisori de intenție ca și în
privința prezentării la interviu. Pe site există și 11 teste legate de
resursele umane și abilitățile psihoPsociale. Firme le dispun de un
formular online de precizare a datelor despre candi dații căutați.
Angajatorii beneficiază de sfaturi privind intervi evarea, criteriile de
alegere a candidaților, etapele selecției, greșelil e care se fac în acest
proces, trucurile recomandate unui bun ascultător ( la interviu) și cele 11
teste de mai sus. Din site nu reiese clar cum se po t căuta în bazele de
date ofertele /cererile de locuri de muncă.
/windowslogo www.munca.ro
Site fără administrator precizat pentru cereri /ofe rte de lucru. În
prima pagină se listează ultimele 10 jobPuri și exi stă posibilitatea
înregistrării. Există o pagină de linkPuri spre si tePuri internaționale din
domeniu. Solicitanții de locuri de muncă pot săPși completeze CVPul, să
contacteze angajatorii sau să fie contactați de ac eștia. Ofertanții de
locuri de muncă pot, în urma înregistrării, să cont acteze aplicanții sau să
fie abordați de către aceștia.
/windowslogo www.snelling.ro
Site în engleză al companiei Snelling Personnel Ser vices.
Prezintă compania și serviciile oferite clienților. Conține statistici,
inclusiv grafice, despre profilul clienților, locur ile de plasare a lor și
serviciile oferite până în prezent. SitePul trateaz ă în detaliu serviciile de
recrutare, consulting în resurse umane ca și de tra ining oferite de firmă.
Prezintă ofertele de muncă la ora curentă pentru cl ienții Snelling. Se
indică și datele de contact ale oficiilor din Bucur ești, Timișoara și Sofia
(Bulgaria). În România cele mai importante siteuri web care ofe ră joburi sunt :
/windowslogo www.1job.ro
Site în romană și engleză al Premier World Ltd. car e se
adresează persoanelor și firmelor. Persoanele pot s ăPși adauge/modifice
un curriculum vitae (CV) gratuit și confidențial pr ecum și să caute jobP
uri întrPo bază de date structurată pe categorii și județe (sau din
străinătate). Firmele se pot înregistră gratuit. Si tePul listează în prima

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
153
pagină ultimele jobPuri, statistici curente (persoa ne înregistrate, CVPuri
detaliate, firme înregistrate, jobPuri). Există o b ază de date specializată
pentru domeniul IT (tehnologia informației) cu pers oane care vor să
lucreze în străinătate. Se anunță asistentă “realti me” pentru utilizatori
(intre orele 9P16). Există posibilitatea vizualizăr ii numărului de vizitatori
ai unui CV publicat pe site. Se anunță pentru în cu rând apariția
simultană a CVPului și pe sitePuri de recrutare din străinătate.
/windowslogo www.bestjobs.ro
Site care indică pe prima pagină numărul de CVPuri și jobPuri
înregistrate ca și ultimele 10 oferte de job. Se da u informații utile despre
CVPuri, jobPuri, scrisori de intenție, interviuri. Aplicanții (solicitanții de
loc de muncă) se înregistrează pentru a fi găsiți d e către angajatorii care
vor primi CVPurile prin ePmail. Se poate primi un n ewsletter cu jobPurile
recente. Există o bază de date de căutare a jobPuri lor, un ghid pentru
angajați dar și pentru angajatori (comportamentul c u angajații,
conducerea interviului), o listă de întrebări și ră spunsuri frecvente. Se
indică partenerii sitePului și linkPuri spre sitePu ri de jobPuri. Nu se
precizează administratorul sitePului.
/windowslogo www.ejobs.ro
Site cu cereri/oferte de locuri de muncă. Există se rvicii de
recrutare (selecționarea candidaților ținând cont d e CVPurile din baza de
date), oferta de jobPuri (pentru candidații înregis trați), alertare (pentru
anunțarea candidaților atunci când o companie sPa a rătat interesată de
CVPurile lor), asistența în redactarea scrisorii de intenție (pentru
economisirea timpului). Pe site există anunțuri de locuri de muncă ale
companiilor (înregistrate) și posibilități de căuta re pe departamente și
orașe (București și ClujPNapoca). Companiile pot pu blica anunțuri, pot
construi un robot al candidatului dorit ce va fi că utat de “ejobs” în baza
proprie, pot trimite scrisori de intenție către anu miți candidați și pot
primi un buletin săptămânal cu știri din site. Pe s ite se mai găsesc
informații asupra evoluției pieței de muncă (prin a rticolele din “centrul
de cariera”), știri (printrPun newsletter), chat, s faturi cu privire la CV și
cu privire la interviu. SitePul prezintă datele la zi referitoare la numărul
candidaților și companiilor înregistrate ca și la n umărul de anunțuri EFCOMMERCE
154
conținute. Există de asemenea și oportunitatea vizu alizării unui interviu
cu Directorul Compaq și modul cum se recrutează for ță de muncă.
/windowslogo www.humanresources.ro
Este un site în engleză care afișează jobPuri în ta ră și străinătate
ca și CVPuri cu facilitați de căutare și filtrare a acestora. Candidații își
pot înregistra CVPurile gratis iar angajatorii pot lista jobPuri contra cost.
Există “help” prin telefon și prin Internet (un Hel pDesk Assistant) de
luni până vineri între orele 9 și 18. La știri se a nunță lansarea primului
site Wap de jobPuri în colaborare cu Connex. SitePu l anunță și un
concurs având ca premiu un PC pentru toți candidați i înregistrați în baza
de date a sitePului în perioada curentă.
/windowslogo www.itjobs.ro
Site în engleză al IT Jobs SRL pentru căutarea/ofer irea de jobP
uri în domeniul IT. Cei care caută de lucru pot să cerceteze jobPurile
oferite sau să trimită CVPuri angajatorilor, săPși posteze/modifice CVP
urile online pentru a fi căutate; totul este gratis . Serviciile pentru
angajatori sunt gratuite dar se pot modifica pe vii tor. Serviciile
comerciale utile agențiilor de recrutare care vor s ă efectueze o căutare
extensivă a bazelor de date, să primească noi resum ePuri (CVPuri) prin eP
mail sau să publice un număr mai mare de “job descr iptions” (descrieri
ale posturilor vacante) sunt cu plată. JobPurile of erite sunt atât în
România cat și în străinătate.

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
155
Bibliografie
1. A.Afuah, C.Tucci P “Internet Business Models and Strategies:
2. Academia Română. Societatea Informaționala. Documen te eleborate
în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei ”glyph:AVaț ionale de
Dezvoltare Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica,
Supliment P ianuarie 2001. 3. Accelerating Electronic Commerce în Europe P 2
nd Edition P
Information Society: Telecommunications Markets, Te chnologiesP
Innovation and Exploitation of Research, 1999. 4. Alina Andreica, Horea Todoran P "Societatea informațională și
evolutia informaticii. Prelucrări birotice ", 338p., Editura EFES, 2001.
5. Amor, D., The EPBusiness (R)evolution, Living and W orking în an
Interconnected World, HewlettPPackard Professional Books, 2000, pp.
354P391. 6. Andrew S. Tanenbaum, " Retele de calculatoare ", Editura Computer
Press Agora, 1997. 7. Băcescu Marius, Angelica Cărbunaru “ Compendiu de
macroeconomie “ Editura Economică 1997
8. Bob Constantin A. Comerț electronic , Editura Dacia Europa ”glyph:AVova,
Lugoj, 2001
9. Bob Constantin A. Sisteme informaționale în comerț , Editura Europa
”glyph:AVova, Bucuresti, 1999
10. Bucur C. Comerț electronic , Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000
11. Caroll M.L. Cyberstrategies , Editura Van ”glyph:AVostrand Reinhold, ”glyph:AVew
York, 1996 12. Dan Popescu coordonator, Economie Politică , Editura Continent
2000 13. Daniel C. Lynch, Leslie Lundquist, "Digital Money. The New Era of
Internet Commerce", John Wiley & Sons Inc., 1996. 14. Debra Cameron Electronic Commerce – The ”glyph:AVew Business Platform
for the Internet F Computer Technology Research Corp., 1997
15. Ernst & Young, Internet Shopping, Special Report, J an. 1998.
16. Florian Mircea Boian P "Sisteme de operare interact ive", Editura
Libris, 1994. EFCOMMERCE
156
17. Florin Vladimir Pilat, Sorin Popa, Sorin Deaconu, F lorin Radu,
"Introducere în Internet", Editura Teora, 1994. 18. H.M.Deitel – “ePBusiness and ePCommerce How to Prog ram”,
19. J.F.Rayport, B.Jaworski – “EPCommerce”, McGrawPHill, 1999
20. J.F.Rayport, B.Jaworski – “Introduction to ePCommerc e”, McGrawP
Hill Higher Education, 2000 21. Jaloseanu M. Interne t, Editura Promedia Plus, Cluj ”glyph:AVapoca, 1995
22. Janice Reynolds The Complete EPCommerce Book:Design, Build &
Maintain a Successful WebPbased Business, CMP Books , 1999
23. Jones, H. Information Technology, W&R Chambers Ltd,
Edinbourgh, 1989. 24. Jucan Cornel, Răzvan Șerbu, Comerț cu ridicata F Comerț cu
amănuntul Editura MS România, Editura Continent SibiuPBucureș ti2001
25. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Pr incipiile
Marketingului P Editia Europeana, TEORA, București, 1998.
26. Lars Klander, "AntiPhacker. Ghidul securității rețe lelor de
calculatoare", 679 p., ALL Educațional, București 1 998.
27. M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and busines s
communications, Editura Springer, 2001. 28. MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SE T)
Specification, Draft for testing, 1996 29. Michael J. Cunningham B2B: How to Build a Profitable EP
Commerce Strategy, Pr Perseus,2001 30. Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Editura Prome dia Plus, 1996.
Pilat F. s.a. Introducere în Internet , Editura Teora, Bucuresti, 1994
Prentice Hall, 1 999. 31. Pride W.M. ; Ferrell O . Marketing Concepts and Strategies,
Houghton Mifflin Company, Boston 2000 32. Programul de guvernare pe perioada 2001F2004 , Monitorul Oficial
al Românieii, partea IPa, nr.700, 28 decembrie 2000 .
33. Prutianu, S. Comunicare și negociere în afaceri, Ed itura POLIROM,
Iasi, 1998. 34. Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce ,
Editura Macmillan Computer Publishing, ”glyph:AVew York,199 6

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
157
35. Richard E.S. Boulton, Barry D. Libert, Steve M. Sam ek, “ Cracking
the value code. How successful businesses are creat ing wealth în the
new economy ”, HarperBussiness, New York, 2000.
36. Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “ Knowledge societies.
Information technology for sustainable development ”, Oxford University
Press, New York, 1998. 37. S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru com erț electronic.
Editura Teora 2001 38. Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, U CSF , NovemberP
December 2000. 39. Suddards Hammond, EPcommerce:a guide to the law of electronic
business, edited by Stephen York and Ken Chia, 1999
40. Text and Cases”, McGrawPHill, 2000 .
41. University of Lapland, , Creating a Safer Informati on Society by
Improving the Security of Information Infrastructur es and Combating
ComputerPrelated Crime în the context of Informatio n Security, Institute
for Law and Informatics, March 2001. 42. VictorPValeriu Patriciu, ș.a. , Securitatea comerțu lui electronic, 2001
43. Wasim Rajput , EPCommerce Systems Arhitecture and Aplications,
BookNews, Inc.,1998 44. Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., Net Present Value of
Information Security: Part I, UCSF , 2001 Periodice consultate: P Anuarul statistic al României, Editura Comisia Na țională pentru
statistică, București 1997 P 2001 P Rapoartele anual BNR 1997P2001 P Rapoartele Băncii Mondiale 1999P2000 P BuinessWeek 2001P2002 P Financial Times, 1999 P Computerworld 2002 Adrese Internet: EFCOMMERCE
158
http://www.mimmc.ro/legislatie/legi_com_interior.ph p
http://www.domino.kappa.ro/mae.nsf www.geocities.com/codex_ro/comerț.html www.bluedog.ro/it_channel http://www.bancpost.ro http://www.brd.ro/servicii/index.html http://www.bnro.ro/Ro/Pubs www.computerworld.ro http://www.csis.org/goc/rc/cyber.html (28 July 2001 ).
http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Bibliote ca
http://www.tnsofres.com/ger2002/index.cfm www.internetindicators.com http://securityportal.com/npv20001102.html

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
159

TESTE DE AUTOEVALUARE TEST 1
1. Ce își propune să ofere cursul de Comerț Electronic ,
cititorilor?
………………………………………………………………
…………… ………….………………………………………………
………………………………………………………….. .
2. Cui aparține următoarea definiție a comerțului electronic:
“Comerțul electronic (ePcommerce) reprezintă acea m anieră de a
conduce activitățile de comerț care folosește echip amente
electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în care se pot
afla potențialii clienți) și viteza cu care este li vrată informația”.
a. EDI
b. Organizațiea Economică de Cooperare și Dezvoltare
c. Microsoft
d. Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Comerțului
e. Nici una din variantele amintite
3. În care din modelele pentru derularea afaceril or prin Internet,
se încadrează clasificarea în funcție de numărul d e furnizori și
prestatori de servicii către clienți,” mai mulți –c ătreP mai mulți” :
…………………………………….
4. În 1996, MasterCard și Visa au convenit să co nsolideze
standardele lor de plăți electronice întrPunul sing ur, numit “SET”.
Acesta este unul dintre cele mai puternice protocoa le folosite la
ora actuală. Ce înseamnă de fapt „S.E.T.”, sau de l a ce cuvinte
provin inițialele care au dat numele protocolului ?
EFCOMMERCE
160
………………………………………………………………………………………………………….
5. Numiți o adresă de internet a unui site de comer ț electronic de
tipul C2C:
………………………………………………………………………..
6. Numiti 3 autori străini și 3 autori români ce au cercetări în
domeniul comerțului electronic: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SOLUȚII: 1.
Această carte își propune să ofere din abundență, r epere, noțiuni,
principii și considerații cu scopul de a ajuta citi torul să ia decizii
înțelepte, făcânduPl să înțeleagă cum funcționează lumea comerțului
electronic și cum operează banii digitali în aceast ă nouă lume.
2. e
3. licitație electronică
4.
Secure Electronic Transaction
5. ePbay.com
6. VictorPValeriu Patriciu, Bob Constantin, Bucur Constantin, Janice Reynolds, Lars Klander Ravi Kalakota

COMERȚUL ELECTRO”glyph:AVIC
161
TEST 2
1.În ce tip de afacere se poate încadra tranzacția electronică ce se
realizează între vânzătoriPmari companii și clienți individuali:
a. G2B
b. B2B
c. C2B d. B2C e. Niciuna din variantele amintite

2. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet,
se încadrează clasificarea clienți individuali căt re clienți
individuali :
a. magazin electronic
b. C2C
c. magazinul universal
d. Toate variantele de mai sus

3. Enumerați 5 dintre Legile comerțului electronic :
………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Enumerați caracteristicile p rodusele ce se pretează cel mai
bine la vânzarea prin Internet :
……………………… …….. SOLUTII: 1. d 2. c EFCOMMERCE
162
3. Legea privind semnătura electronică(prezentată în Anexă);
Legea privind comerțul electronic(prezentată în Ane xă);
Legea privind protecția datelor personale; Legea cadru privind protecția persoanelor cu privir e la
prelucrarea datelor cu caracter personal;
Legea privind datele personale
4. standardizate, destinate publicului larg, ușor de livrat prin
poștă sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii și
mari

Tipărit la S.C. CARTOTIP S.R.L. Sibiu
Septembrie 2002