Conferențiar Dr. Rudolf Poledna [612991]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACUL TATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE

MIGRAȚIA ȘI EFECTELE EI
ASUPRA FAMILIEI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conferențiar Dr. Rudolf Poledna
Absolvent: [anonimizat]
2019

Acordul coordonatorului științific al lucrării

Consider că lucrarea întitulată „ Migrația și efectele ei asupra familiei ”, scrisă de
absolvent: [anonimizat] , sub îndrumarea mea, întrunește condițiile necesare pentru
susținerea sa în cadrul examenului de finalizare a studiilor la Departamentul de Sociologie al
Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea „Babeș -Bolyai” Cluj -Napoca.

Cluj-Napoca
data

Coordonator științific
Conferențiar Dr. Rudolf Poledna

_________________________
(semnătura în original)

Declarație

Prin prezenta declar că lucrarea cu titlul „ Migrația și efectele ei asupra familiei ” este
scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de
învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate,
inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitar e a
plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie dintr -o altă
limbă, sunt scrise între ghilimele și sunt însoțite de referința precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori sunt însoțite de
referința precisă;
 rezumarea ideilor altor autori este însoțită de referința precisă la textul original;
 partea teoretica nu conține o inșiruire de citate din lucrările consultate, chiar dacă se
indică referința precisă.

Am luat la cuno ștință faptul că nerespectarea celor declarate mai sus constituie
fraudă și are drept consecință eliminarea din examen, conform sect.C, art.15 din
Regulamentul de organizare și desfășurare a examenului de finalizare a studiilor nivel licență
și master al U niversității Babeș -Bolyai.
Am luat la cunoștință obligația de a trimite in format Word (.doc sau .docx) lucrarea
integrală la adresa [anonimizat] pâna la data limită de înscriere la examenul
de licență.
Cluj-Napoca,
data
Absolvent: [anonimizat]

_________________________
(semnătura în original)

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………… …….. … 5
CAPITOLUL I. MIGRAȚIA – ASPECTE GENERALE …………………………………………….. ……. 8
1.1. Definiția termenului de migrației……………………………………………………………….. .. 8
1.2. Tipologiile migrației…………… ………….. ……………………………………………………… … 8
CAPITOLUL II. FENOMENUL MIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA …………… …….. ………………………. 12
2.1. Migrația înainte de 1989…………………………………………………………………………. . 12
2.2. Migrația după 1989…………………….. ……………………. …………………………. ……… .. 13
2.3. Factorii principali ai migrației …………………………………. ………………………………… 15
2.4. Migrația etnică din România…………………………. ………………………………………… . 17
CAPITOLUL III. EFECTELE MIGRAȚIEI ASUPRA FAMILIEI ………………………………… …… 19
3.1. Familia și rolul acesteia în societate…………….. ………………………… ………………. 19
3.2. Efecte culturale ale migrației forței de muncă din Româ nia …………………………. 20
3.3. Consecințele fenomenului de migrație…………………………… …………………………. 22
3.3.1. Criza familial ă…………………………………………………………………….. ……. 23
3.3.2. Efectele negative ale migrației asupra familiei……………………………… . 23
3.3.3. Efectele pozitive ale migrației asupra familiei……… ………………………… 26
3.3.4 . Efectul reîntregirii familiei……………………………….. …….. …….. …………… 27
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ ………………………………………………………………….. …….. .. 29
4.1. Statistici privind numărul de persoane plecate în străinătate conform
recensământului din 2011 al județului Bistrița -Năsăud…………………. ……… ……………… ……… 29
4.2. Metoda de cercetare………………………………………………………………………….. ….. 33
4.3. Analiza datelor și interpretarea acestora…………………………….. ………………….. .. 36
4.4. Rezultatele obținute și interpretar ea lor……………….. ………………………… ………… 43
CAPITOLUL V. CONCLUZII …………………………………………………………………………… ………. 49
ANEXE …………………………………………………………………………………………………….. ………….. 52
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ……………….. …………………………………………………………….. .. 56

5

INTRODUCERE

În lucrarea de față, am ales să studiez fenomen ul migrației, fenomen care a luat
amploare din ce în ce mai mult în România, inclusiv în rândul multor persoane apropiate mie
și familiei mele.
Am luat în calcul aspectele de bază care îi determină pe majoritatea românilor să
emigreze într -o altă țară cum ar fi sărăcia, instabilitatea politică, lipsa valorilor mor ale,
corupția, lipsa educației. Toate acestea au ca și consecință a bsen ța celui plecat, calitatea
relației dintre cel plecat și familia rămasă în țară, modul și intensitatea de comunicare dintre
ei, planuri le comune și individuale sau dorința celui pleca t de a explora lucruri noi.
Imediat după anul 1990, trecere a României la o societate democratică, către o
econ omie de piață a dus la o scădere bruscă a diminuării calității vieții manifestat ă la nivel de
individ , cea mai accentuată fiind în zonele din est și sud a țării .
Factori precum n umărul locurilor de muncă, salariul mult mai mic decât media U niunii
Europene , creș terea șomaju lui, incertitudinea zilei de mâine, prezenț a ofertelor economice în
țările de destinație , starea pieței de muncă, existenț a rețelelor migra torii și schimbările
restructurării și simplificării regimului vamal alcătuiesc factori car e determină populația la
găsirea unei soluții eficiente. Hotărâ rea indivizilor de a migra este rezultatul a mai multor
cauze și motivații, consecințele acestui fenomen amplu fiind vizibile atât din punct de vedere
economic și demografic, câ t și la niv elul nucleul ui familial.
Plecarea peste hotare a cetățenilor români este strâns legată de bunăstarea
financiară prin găsirea și ocupar ea unui loc de muncă, pentru reechilibrarea material ă din
mediul familial ș i crește rea nivelului de trai . Consecinț ele sunt adesea resimțit e de către
ceilalți membrii ai familiei datorită schimbărilor de funcționalitate, structură și stare familială .
Pe de altă parte , efectele sunt resimțite și de către cel plecat, deoarece ajunge să fie
etichetat în mod negativ de către cei rămași acasă , ca fiind un laș c are și -a părăsit țara,
fugind atunci când acesteia îi merge rău , fără a mai contribui la dezvoltarea ei și a o duce la
înălțimea pe care o dorește poporul român. Acest aspect nu este singurul lucru pe car e
emigrantul ajunge s ă îl întâmpine. Atunci când decide să emigreze, el ajunge să suporte în
mod direct ceea ce înseamnă cu adevărat să trăiească într-o altfel de comunitate , fiind
obligat să se adapteze. Practic, este un mod de a-și uita trecutul și a supraviețui în
încercarea de a ajung e acolo unde a visat să ajungă , acolo unde cerințele și posibilitățile
sunt identice cu ofertele. Pentru acest pas este nevoie de hotărâre, hărnicie, corectitudine,
eficiență, punctualitate și entuziasm, deoarece viața i ndividulu i într-o altă țară , pornește de la
un nou început. Adaptarea la o lume nouă este aceea unde trebuie să înveți limba de
origine, unde obiceiurile și tradițiile sunt diferite de cele în care ai crescut. Mâncarea, legile și

6
regulamentele, toate sunt lucruri pe care le întâlnești spontan atunci când o iei de la capăt în
locul unde te -ai stabilit. Integrarea în societate este o necesitate atunci când faci primul pas
pe pământ străin, interacționând și fo rmându -ți o relație cu ceilalți. Toate adunate, nu fac
altceva decât să îți faciliteze obținerea unui loc de muncă onorabil, o viață socială mai bună
și o înțelegere mai profundă a noii tale lumi, reu șind să te apropii de scopul final, acela de a
fi pe deplin adaptat.
Adaptarea este procesul care te face să decizi dacă plecarea ta peste graniță este
temporară sau definitivă, în funcție de cât poți înțelege și acumula într -un timp foarte scurt.
Amploarea aces tui fenomen implică mai multe avantaje atunci când vine vorba de
produsul intern brut al țăril or de origine , care depind e în bună mă sură de pe urma remiterilor
semnificative ale emigranților . Un exemplu foarte bun este chiar România, care în anul 2007
a acumulat un volum al remiterilor de 7,2 miliarde de euro, aproximativ 6% din PIB (Remus
Gabriel Anghel și Istvan Horvath, 2009, p.15). Un alt aspe ct major al acestui fenomen este
însoțit de dependența de migrație a țărilor de destinație. Țările destinatare profită de pe urma
imigranților care înseamnă forță de muncă iefti nă și care con tribuie într-o anumită măsură la
menținerea echilibrului demografic. De vreme ce migrația are un efect atât de mare asupra
schimbării structurii sociale a țărilor de destinație, dihotomia migrație -imigranți poate fi
studiată din punct de vedere sociologic, antropologic, economic, istoric sau din alte
numeroase perspective.
Descrierea caracteristică a migrației românești se împarte , în funcție de orizontul
temporar al mobilității în migrația internă și cea externă, temporară și definitivă, sosiri și
plecări, revenirile celor plecați temporar la muncă sau diminuările și etapele ei.
În primul capitol al prezentei lucrări vom parcurge aspecte generale ale migrației, cât
și a formelor de migrație printre care enumerăm emigrația și imigrația care definesc o parte
din complexitatea migrației românești.
În al doilea capitol vom aborda fenomenul migrației din România, cum era el înainte
de 1989, cât și după acest an când comunismul a fost înlăturat. Totodată, vom arăta și
factorii principali care au determinat procesul de migrație, atât a cetățenilor români, cât și a
etnicilor din România.
Vom continua cu al treilea capitol care va prezenta efectele negative și pozi tive
produse de migrație asupra membrilor rămași acasă, dar și a celui plecat . Efecte care de
multe ori se produc datorită factorilor care determină să se producă acest proces.
Al patrulea capitol al acestei lucrări acestei lucrări cuprinde statistici pri vind numărul
de persoane plecate în stră inătate , rezultat în urma recensământului din 2011 al județului
Bistrița -Năsăud.
Acest capitol cuprinde și partea de cercetare sociologică care constă î ntr-o analiză
calitativă , care a fost aplicată pe două eșantioane cu categorii de vârstă diferite , pe care am

7
încercat să le compar . Pentru a reuși să analizăm și să inter pretăm datele culese , am folosit
ca instrument interviul -semistructurat, pentru ca l a final să prezentăm rezultatele obținute în
urma răspuns urilor primite de la subiecți.

8
CAPITOLUL I.
MIGRAȚIA – ASPECTE GENERALE

1.1. Defini ția termenului de migrație

Termenul de migrație provine din latinescul migrare care înseamnă deplasare,
schimbare, mutare. Astfel, migrația reprezintă deplasarea oamenilor dintr -o regiune în alta cu
intenția de a rămâne permanent sau temporar acolo. În general, migrația se face pe distanțe
lungi, prin părăsirea țării de origine din anumite motive personale, dar ș i pe distanțe scurte,
cum ar fi migrația internă, atunci când deplasarea se face în interiorul granițelor.
Migrația este un proces care a influențat și influențează profu nd societatea
românească , milioane de cetățeni români având rude care au trecut și incă trec prin procese
de migrație mai lungi sau mai scurte.
Principalele cauze ale migrației sunt diverse și complexe, o parte dintre cele mai
importante fiind reprezentate de lipsa resurselor materiale și financiare, conflicte armate,
politice, calamități naturale sau restricții religioase. În zilele noastre factorii principali care
influențează migrația sunt factori economici, cum ar fi salariile mici, prețurile mari, nivelul de
trai scăzut, astfel populația tinde să migreze către sta te dezvoltate din punct de vedere
economic.
Chiar dacă migrația este un fenomen care implică adaptare și integrare, aduce și
numeroase beneficii atât pentru țara de origine a migrantului dar și p entru cea în care
muncește, reprezentând astfel un factor i mportant în evoluția societății contemporane.
Aceasta asigură necesarul forței de muncă în statele dezvoltate, o generare a unor
transferuri de fluxuri financiare către statele mai puțin dezvoltate , dar și numeroase benefice
aduse migranților și familiilor acestora.

1.2. Tipologiile migrației

Migrația este un fenomen complex care implică deplasarea dintr -o țară în alta,
termenul folosit pentru acțiunea de plecare a populației din țara de origine cu scopul de a se
stabili în alta fiind de emigrație , iar pentru acțiunea de intrare într -o altă țară, termenul utilizat
este cel de imigrație .
Principalele motive pri n care emigrarea se simte prezentă în țara natală pot fi politice,
economice sau chiar personale. Mediul de viață mai bun, condițiile de muncă, climatul,
căsătoria cu o persoană din afara țării, duc la dorința sau nevoia de a face acest pas.

9
Emigrația este selectivă privind anumite aspecte ce țin de vârstă, educație, stare
matrimonială, adulții migrând în permanență față de bătrâni și copi i.
Imigrația face referire la primirea populației în țara de destinație care se
caracterizează printr -un grad mai ridicat de dezvoltare economică, cerere mai mare de forță
de muncă și un trai mult mai bun.
Datorită cauzelor care determină mișcarea popula ției în teritorii, după I. Horvath și
R.G. Anghel obținem următoarele tipologii ale migrației:
a). Migrația internă sau externă ;
Migrația internă este cea în care mobilitatea spațială se desfășoară între granițele
aceluiași stat național care include un control al mișcărilor peste granițele stata le și diverse
forme de control al persoanelor aflate pe suprafața statului respectiv.
Migrația externă traversează granițele statale care pot controla fluxurile migratorii prin
închiderea frontierelor având consecință limitarea accesului p e teritoriul statului respectiv,
urmate mai apoi de restricții severe precum vize și controale, cât și selectarea indivizilor care
au acces pe teritoriul lor .
b). Migrația temporară sau definitivă ;
Migrația definitivă include schimbarea definitivă a țării domiciliului permanent , astfel
rezultă termenul de emigrare sau imigrare.
Migrația temporară implică doar o rezidență sprijinită într -o altă țară decât cea în care
o persoană are domiciliul permanent. De regulă timpul acordat acestui tip de migraț ie se află
între 3 luni și 1 an, de scurta durată și peste 1 an , de lungă durată.
c). Migrația voluntară sau forțată ;
Migrația forțată este considerată astfel atunci când decizia unor persoane de a se
angaja în migrație este luată în contextul unor presiuni generate de persoane, circumstanțe
externe ori instituții. Ea este evidentă în situațiile în care continuarea rezidenței într -un
anumit teritoriu implică riscuri majore, care pot fi chiar fatale din cauza confruntărilor armate
sau rămânerea în zonele afectate de calamități naturale.
Migrația voluntară și migrația forțată au fost p arțial înlocuite de analiz a tandemului
conceptual migrația economică și migrația politică.
Migrația economică este cea în care predomină partea materială prin deplasarea
indivizilor între piețele n aționale ale forței de muncă cu intenția de a se identifi ca și integra în
acele locații sau țări în care compensațiile sunt considerabil mai mari în urma aceluiași volum
de efort ca cel din țară.
Migrația politică este cea care determină indivizii să migreze în contextul unor
circumstanțe defavorabile inventat e de autoritățile politico -administrative. Acest tip de
migrație s -a bucurat de o atenție sporită în cadrul relațiilor internaționale după sfârșitul celui
de-al Doilea Război Mondial.

10
Dihotomia migrație forțată -migrație voluntară identifică natura, forma și intensitatea
constrângerilor care stârnesc persoanele să se angajeze în procesul de migrație. Rațiunile
persoanelor care se angajează în migrație pot fi foarte complexe. Acestea pot însemna un
amestec de motivații economice care sunt dublate de o anumi tă insecuritate creată de
mediul sociopolitic . Modurile prin care persoanele iau decizia de a se angaja în migrație și
politizarea clasificării migranților în migranți economici arată deficiențele dihotomiei migratie
forțată și migrație voluntară care stă la baza unor concepte menite să ofere o viziune
nuanțată asupra gradului de libertate a celor care migrează ( Remus Gabriel An ghel, Istvan
Horvath, 2009, p. 18-24).
d). Migrația legală sau ilegală ;
În primă parte, migrația legală este ocupată de persoanele care se conformează
tuturor rigorilor legale presupuse de procesul migrației și variatelor aspecte ale integrării în
societățile în care imigrează . În cazul acesta, migranții legali sunt agreați de către statele de
destinație și totodată sunt ac ei migranți pe care statele îi primesc în virtutea tratatelor
internaționale și a respectării drepturilor omului.
Migrațiile legale de mari d imensiuni pot cuprinde muncitori migranți care sosesc cu
ajutorul programelor de aducere a forței de muncă ale st atelor destinatare, foști cetățeni care
au fost repatriați, studenți, migranți etnici, schimburi de experiență cu durată de timp mai
îndelungată și participarea la diferite mobilități instituționale.
În a doua parte, migrația ilegală este cea care nu se a flă în concordanță cu
reglementările legale ale statelor implicate în procesul de migrație . Ea poate fi definită ca
iregulară de către statele de origine care nu dau voie cetă țenilor lor să părăsească teritoriul
național sau de către statele de destin ație care nu permit accesul cetățenilor altor state pe
teritoriul lor. Migranții pot avea interzis accesul, munca și rezidența datorită caracterului
iregular al migrației , aparținător statelor de destinație, care poate viza accesul în țară, dreptul
de muncă sau rezidenț a.
Așadar, avantajele și dezavantajele acestui tip de proces migrator pot face ca
persoanele să aibă acces legal, dar rezidența și munca să le fie interzise sau pot să aibă
accesul și rezidența legale, dar să li se interzică munca. Granița dintr e legal si ilegal nu este
una i ndependentă, ci constă în practicile clasificatorii ale statelor care depind de trebuința și
nevoia de control a migrației.
e). Migrația spontană sau contractuală ;
Migrația spontană arată, în deplinătatea ei, lipsa oricărei forme de pregătire a
procesului de migrație și a procesului de integrare. Persoanele care se avântă în asemenea
tipuri de migrație dispun de regulă de foarte puține informații despre țara, societa tea și
cultura de destinație. Bineînțeles, se pot distinge, în funcție de gradul de informare a
migranților, între situațiile în care migranții nu dețin aproape deloc informații despre țara

11
destinatară și situațiile în care migranții se bazează pe relatări ale modelelor de migranți de
succes.
Migrația co ntractuală deține legături în țăril e de destinație care oferă po sibilitatea
oamenilor dornici să migreze prin integrarea lor în societate prin formare și asigurarea
anumitor resurse de bază. Aceste aranjame nte se pot efectua informal, cu ajutorul rețelelor
sociale sau formal, cu ajutorul firmelor și a instituțiilor statului care mediază forța de muncă în
scopul recrutării migranților a procesul ui de integrare în câmpul muncii ( Remus Gabriel
Anghel, Istvan H orvath, 2009, p. 24-27).
f). Migrația individuală sau de grup ;
Migrația individuală face referire la deplasarea la nivel de individ, atunci când luarea
deciziei de migrare o are fiecare persoană în parte, iar în funcție de perioada, mijloacele și
locul de deplasare, migrația individuală se împarte în migrație sezonieră sau definitivă la
mare distanță. Cel mai des întâ lnit tip de migrație definitivă îl constituie cel de exod rural,
care se referă la mișcările din interiorul unei țări.
Migrația de grup înse amnă deplasarea unui număr mare de persoane, având ca și
principale cauze calamitațile naturale, răzb oaiele sau conflictele politice (Diana Țîrcă, 2013).

12
CAPITOLUL II.
FENOMENUL MIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA

2.1. Migrația î nainte de 1989

În anul 1865 a fost realizată prima evidență oficială privind migrația din România,
care a umărit naționalitatea și cetățenia sau „protecțiunea” populației care a intrat și a ieșit
din țară. În acea perioadă, Transilvania și Bucovina aparțineau Imperiului Habsburgic, astfel
cele mai multe persoane intrate în țară au venit de aici, respectiv 57% din Transilvania și
18% din Bucovina. Majoritatea persoanelor intrate prin Transilvania și Bucovina erau de
naționalitate română în procent de 71%, urmați de unguri 19% și germani 5%, dar și israelini,
italieni, fran cezi și englezi, principala ocupație a acestora fiind in principal agricultura,
comerțul sau ocupațiile liberale și anume micii meșteșugari, lucrători industriali și cei fără
profesie ( Sorin Negruți, 2017, p. 202 -203).
La fel ca și in cazul persoanelor intrate în țară, peste jumătate dintre cele care au
plecat, au trecu t frontiera cu Transilvania, 15 % cu Bucovina, 19% pe la granița sudică
formată din Serbia și Bulgaria și cele mai puține persoane, apr oxim ativ 4%, au plecat în
Basarabia, profesia acestora fiind aproape identică cu cea a persoanelor ieșite din țară.
Cetățenia celor care au intrat și au ieșit din România în 1865 era cu precădere
austriacă, urmată de cea turcă și română .
În anul 1899, străinii stabiliți în România erau împărțiți în două categorii: cei cu
cetățenie, 3,2% din populația țării, numiți „supuși străini” și cei care și -au pierdut sau au
renunțat la cetățenie din anumite î mprejurări, dar care beneficiau de protecțiunea statului
român, numiți „străini de protecțiune română” , 92% dintre aceștia fiind evrei și 8% aparținând
altor naționalități .
Astfel, populația României în 1899 era alcătuită din 92,1% români, 3,2% supuși
străini și 4,7% străini de protecțiune român ă, proporția st răinilor stabiliți în România,
procentual, fiind a doua din Europa după Elveția (11,5 %), urmată de Danemarca (3, 27%).
În 20 aprilie 1925, prin legea pentru reglematarea migranților, migratia a fost
declarată liberă, dar cu mici restricții prin care se interzicea intrarea în România a
persoanelor aflate în incapacitatea de a munci, fără profesie sa u a celor cosiderați periculoși
(http://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/04 -snegruti.pdf).
După Sorin Negruți 2017, î n perioda 1926 -1936, 61 .225 de cetățeni străini au intrat în
România, dar mulți au părăsit țara odată cu prima criză economică globală, care a avut
debutul în 1929 și s -a încheiat în 1933. Cei mai mulți emigranți străini erau muncitori agricoli
în procent de 21%, 19% muncitori indus triali calificați și 5% necalificați, 17% fără profesie,

13
15% profesii domestice, 12% liberale, 10% funcționari . Tot în această perioadă s -au întors în
România, un număr de 24 .447 de cetățeni români, 90% dintre aceștia veniți de pe
continentul american , majoritatea fiind persoane până în 55 de ani, 56% din totalul
imiganților de sex masculin, dar au și părăsit țara în număr de 79.906, ceea ce a d us la un
deficit migrator de 55. 459 de cetățeni români de diferite naționalităț i
(http://www.revistadesociologi e.ro/sites/default/files/04 -snegruti.pdf).
După al Doilea Război Mondial, migrația României se reduce aproape total în
perioada comunistă , deoarece s -a instaurat un regim restrictiv al pașapoartelor împotriva
celora care doreau sa părăsească și să se stab ilească în alte țări, cu scopul de a evita
emigrarea în masă, pentru că astfel ar fi discreditat regimul atât în exterior, cât și în interior .
Cu toate acestea, emigrarea în aceasta perioadă nu a fost deloc nesemnificativă, existând
unele căi majore prin c are cei care doreau să părăsească țara o puteau face și anume prin
migrația etnică, legală (reunifică ri familiale) sau migrația iregulară, prin apel la instituția
azilului politic .
Începând din 1960, statele occidentale au adoptat o politică de azil deschisă celor
veniți din blocul comunist , pe prezumția că puțini oameni vor apela la această insituție
datorită politicilor restrictive de emigrare și represiunilor la care pot fi supuși în țările de
origine, ceea ce s -a și întâmplat până în anul 1983, când numărul cererilor de azil depuse în
țările din vestul Europei au început să crească. Față de 2.476 de cereri de azil depuse în
1983 , în anul 1989 , din cauza crizei economice și politice prin care trecea România,
scăderea nivelului de t rai și izolarea internațională, numărul solicitărilor de azil depuse de
cetațenii români a crescut la 14.864 . În 1987, 40.000 de etnici maghiari s -au refugiat în
Ungaria, unde din cauza situației lor, a fost adoptată legislația necesară acordării azilului
Regimul migrator în această perioadă era ca racterizat de o limitare extremă a ieșirii
din țară, eliberarea pașapoartelor fiind controlată de Securitate, iar după intoarcerea în țar ă,
documentul trebuia restituit, dificultăți minime de intrare în țările d e destinație, integrare mai
mult sau mai puțin asistată. Trecerea frauduloasă a graniței era sancționată prin închisoare
între 3 și 10 ani, violență fizică aplicată de grănicieri, chiar împușcare sau limitarea acces ului
la anumite poziții sociale (http://p rodiasporaromana.org/wp –
content/uploads/2014/01/Horvath -2012 -Migra%C8%9Bia -Interna%C8%9Bional%C4%83 -a-
Cet%C4%83%C8%9Benilor -Rom%C3%A2ni.pdf).

2.2. Migrația după 1989

În perioada comunistă, când migrațiile legale erau mai greu permise , trecerile ilegale
dincolo de granițele României , determinate de criza economică și politică , erau tot mai

14
ample . După căderea regimului comunist, când trecerea granițelor a devenit accesibilă, țara
noastră a devenit o componentă importantă a migrației românești, datorită f urnizării forței de
muncă p entru piața Europeană.
La începutul anilor 1990 , una dintre primele măsuri luate a fost liberalizarea regimului
pașapoartelor , astfel mulți cetățeni s -au angajat în alte state, alții foloseau această libertate
pentru a călători i sau cobinau călătoria cu „comerțul de valiză” . Destinațiile importante ale
comerțului de valiză au facilitat mișcările intraregionale, însă doar o parte dintre migranții
care se ocupau de acest tip de comerț au reușit să devină antreprenori, majoritatea dintre ei
reorientându -se spre piața de muncă din partea de vest a Europei.
Între anii 1990 și 1993, regimul migrator era caracterizat de liberalizarea ieșirilor din
țară. Un număr mare de cetățeni români au făcut apel la instituția azilului încercând să
reproducă modelul de emigrare din perioada comunistă pentru a obține un status legal,
rezidență și emigrare definit ivă în Occident . Astfel, în 1990, c irca 62.000 de persoane au
cerut azil politic, 61.700 în 1991, 116.000 în 1992 și 86.100 în anu l 1993, majoritatea în
Germania ( Remus Gabriel Anghel, Istvan Horvath, 2009, p. 46). Odată cu căderea Cortinei
de Fier, respectiv a dispariției existenței ideologice dintre capitalism și comunism, atitudinea
autorităților din Occident s -a schimbat semnificativ. A stfel, în comparație cu solicitările
depuse, un număr redus de cetățeni români au primit statutul de refugiat, deoarece
autoritățile occidentale au devenit din ce în ce mai rezervate față de emigranții est europeni
și în special de cei români . Cu toate ace stea, la începutul anului 1993, Germania își
reconsideră regimul azilului politic, România devenind astfel considerată o țară de origine
sigură, în care drepturile umane și politicile fundamentale sunt respectate, neexistând astfel
vreun temei în acceptare a cererilor de azil venite din partea cetățenilor români
(http://prodiasporaromana.org/wp -content/uploads/2014/01/Horvath -2012 -Migra%C8%9Bia –
Interna%C8%9Bional%C4%83 -a-Cet%C4%83%C8%9Benilor -Rom%C3%A2ni.pdf ).
Începând cu anii 1993 -1994, chiar dacă nu sunt impuse impedimente serioase pentru
ieșirile din țară, o mare parte din țările europene adoptă un regim strict de intrare, majoritatea
celor care doreau să muncească în aceste țări erau obligați să -și asume diferite contexte de
iregularitate a sejurului sau a rezidenței. Țări precum SUA, Canada, Noua Zeelanda, Turcia,
Israel sau Ungaria, rămân deschise pentru emigrare def initivă.
Guvernele care s -a succedat după 1989 la București, nu și -au asumat riscul
schimbărilor economice majore, indispensabile dezvoltării societății din țară, fapt ce a dus
rapid , între anii 1994 -2000 , la o criză economică fără precedent. Astfel această perioadă
este marcată de deplasarea rapidă spre piața muncii în străinătatea, adesea fiind deghizată
în cerere de azil politic s au prin adoptarea unor forme de strategii migratorii total clandestine.
După Horvath și Anghel, “între decembrie 1993 și decembrie 1999, 66.300 de persoane

15
originare din România au cerut azil politic și 137.337 dintre cetățe nii săi au fost întorși în
țară” (Remus Gabriel Anghel, Istvan Horvath, 2009, p. 50).
Anul 2000 aduce pentru România o invitație la negocierile de aderare a acesteia la
Comunitatea Europeană, procesul de eliminare a vizelor luând sfârșit în ianuarie 2002,
moment din care cetățenii român i sunt exceptați de vize și pot intra fără constrângeri în țările
incluse în spațiul Schengen. În această perioadă, mai multe state europene , printre care
Germania, Spania, Portugalia, Elveția, Luxemburg și Ungaria, renunță la rigiditatea cu care
priveau cetățenii români, încheie acorduri cu România și adoptă un regim mai permisiv de
intrare , astfel că până în anul 2006, totalul de imigranți români se triplează, iar în Spania
crește de 14,5 ori ( http://prodiasporaroma na.org/wp -content/uploads/2014/01/Horvath -2012 –
Migra%C8%9Bia -Interna%C8%9Bional%C4%83 -a-Cet%C4%83%C8%9Benilor –
Rom%C3%A2ni.pdf ).
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 1 ianuarie 2007, începe un nou regim
migrator, prin care intrarea pe piața forței de muncă devine și ea liberalizată , putând astfel fi
observată o nouă creștere a numărului de emigranți înregistrați oficial. Aderarea României la
Uniunea Europeană nu a adus, la început, modificări în interiorul fenomenului de migrație,
inițial doar 11 dint re statele membre deschizând total granițele migrației pentru muncă și 15
state în anul 2010. Astfel pe parcursul a trei ani, numărul muncitorilor cu drept legal de
muncă a crescut de la 1,2 milioane în 2007 la 2,5 -2,7 milioane în iulie 2010 ( Ulrich L.,
Stănciugelu Ș., Bojincă M., Mihăilă V., 2011 ).

2.3. Factorii principali ai migrației

Fenomenul migrației are loc datorită existenței unor factori structurali push (de
respingere) care determină populația să părăsească zonele de origine, de exemplu
foametea, războiul, catastrofe le naturale, decăderea economică, declinul resurselor
naționale sau al cererii unor anumite produse prin inchiderea minelor, fabricilor, scăderea
agriculturii, posibilități reduse de angajare, tratamente discriminatorii pe baz e etnice,
religioase sau politice. În paralel cu factorii de respingere, apar si factorii pull (de atracție) a
migranților, care fac referire la posibilități sporite de angajare în alte țări, posibilități de câștig
superioare, oportunități sporite de educ ație, mediu și condiții mai bune de viață și existența
unui mediu mai bogat din punct de vedere cultural, intelectual sau de recreere (Remus
Gabriel Anghel, Istvan Horvath, 2009,p. 34).
În România, p rincipalii factori ai migrației se împart în cauze econo mice, demografice
sau cauze politice.

16
Luând în calcul factorii economici care enumeră rata mare a șomajului și salariile mici
din țară , românii tind să emigreze în alte țări unde să scape de sărăcie pentru a avea un trai
mai bun. Un factor economic poate fi analizat din punctul de vedere al țării de origine, iar un
alt factor îl vizează pe cel al țării de destinație. Lipsa bunurilor și a banilor sunt principalele
motive care cauzează procesul de emigrație spre țările care sunt capabile să salarizeze forța
de muncă emigrantă.
De exemplu, între anii 1989 și 1999, situația economică a determinat mai multe
categorii de oameni să considere migrația o oportunitate de a obține resursele nec esare
menținerii traiului cotidian sau susțineri i materiale a statusului social . Tranziția la o economie
de piață a constituit o reducere radicală a populației active, numărul angajațilo r fiind redus cu
2,9 milioane de persoane, reducerea fiind drastică în industrie, unde într -un singur deceniu,
numărul angajaților a ajuns la aproape jumate . La începutul anului 1991 șomajul a cunoscut
o creștere rapidă, o evoluție a capacității economice de a susține forța de muncă a dus la
schimbări mari în mobilitatea ter itorială. Începând cu 1992, o soluție pentru asigurarea
resurselor a fost mutarea persoanelor de la oraș la sat, pentru a se ocupa î n bună măsură de
munca agricolă (http://prodiasporaromana.org/wp -content/uploads/2014/01/Horvath -2012 –
Migra%C8%9Bia -Interna% C8%9Bional%C4%83 -a-Cet%C4%83%C8%9Benilor –
Rom%C3%A2ni.pdf).
Cauzele politice fac ca anumite părți ale populației să simtă nesiguranță în existența
sau libertatea lor, fiind astfel conduși către țări care să le ofere condiții de securitate
inexistente în ța ra lor. Regimul comunist din România era descurajant atât din perspectiva
practicilor folosite pentru controlul societății, cât și a faptului că era în contratimp cu
dezvoltările politice din celelalte state ale blocului comunist
(https://www.scribd.com/doc/111372179/Migratia -Externa -consecinte -Si-Dimensiuni ).
Factorii demografici joacă un rol important în mișcările populațiilor din statele în curs
de dezvoltare, care încearcă să emigreze, legal sau ilegal, spre țările puternic ind ustrializate,
acolo unde rata natalității este una stagnantă și unde se resimte nevoia unei forțe de muncă
străine.
Situația caracteristică a dezvoltării demografice românești pornește de la problema
integrării sociale a copiilor născuți în perioada decr etului ceaușist, Decretul nr.770 din 1
octombrie 1966, care interzicea avortul, decret ce viza creșterea accelerată a populației
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_demografic%C4%83_a_regimului_Ceau%C8%99escu ).
După a doua jumătate a anilor 1990, copii i născuți în perioada decretului dat de Ceașescu ar
fi trebuit să devină adulți independenți economic de familiile originare, prin întemeierea
propriiilor familii și gospodării, însă problema economică din a doua jumătate a anilor 1980 a
fost în defavoarea lor, resursele necesare în procesul de dezvoltare fiind foarte limitat prin
nealocare de fonduri. Resursele care fac dovada a ceea ce a însemnat evoluția cohortelor,

17
fac referire la posibilitățile limitate de a avea acces la o locuință sau în învățământul superior.
Așadar, perioadele din a doua jumătate a anilor 1980 și 1990 au fost în defavoarea
acestor categorii de oameni care s -au confruntat cu greutățile legate de formarea unei
existențe caracteristice vieții de adult.
În România, ponderea persoanelo r emigrante o reprezintă tinerii , de exemplu în anul
2017, 116.377 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 -39 de ani au părăsit teritoriul țării,
față de 17.700 de persoane cu vârsta cuprinsă între 50 -59 de ani (Ciprian Ifti moaei, Ionuț
Cristian Baciu, 201 8, p.175 ). Astfel, tinerii manifestă un interes scăzut față de angajatori,
având așteptări mult mai mari decât ceea ce li se oferă, atât legat de partea financiară, cât și
de anumite domenii de muncă preferate, chiar dacă aptitudinile și calificarea nu cor espund
cu cerințele acestora. Apariția tot mai mare a absolvenților care au specializări fără căutare
la noi în țară sau care dispun doar de partea teoretică fără a avea experiență practică în
domeniu, amplifică numărul mare de șomeri. O parte dintre abso lvenți reușesc să își
găsească un loc de muncă, restul doar speră că vor angaja, dar într -o altă țară. După
intrarea României în Uniunea Europeană, dorința tinerilor de a se realiza mai ușor în
străinătate a crescut prin creșterea opțiunilor și a ofertelor de muncă.

2.4. Migrația etnică din România

Migrația etnică, este considerată un caz particular de migrație forțată, adică o
migrație determinată de unele presiuni sau circumstanțe negative cu care se confruntă unele
minorități etnice.
În țara noastră se iau în vedere mai multe tipuri de migrație etnică, bine ilustrate în
literatura de specialitate, printre care enumerăm cazurile evreilor, germanilor și maghiarilor .
Migrația etnică din perioada comunistă și din perioada imediat următoare căder ii
acestui regim, apare ca rezultantă a condițiilor sociopolitice care îi pe etnicii evrei și germani
în România, de neliniștea generată de experiențele nefaste datorate apartenenței la o
anumită etnie, dar și din atitudinea statelor de destinație (Israel și Germania) manifestată prin
asistare politică și economică și acordare a cetățeniei pentru coetnicii imigranți din alte țări .
Astfel în perioada 1948 -1989, aproximativ 270.000 de evrei au părăsit România și au plecat
în Israel sau Stalele Unite, iar între 1977 și 1 989, 180.000 de germani au emigrat din
România în Republica Federală Germană (http://prodiasporaromana.org/wp –
content/uploads/2014/01/Horvath -2012 -Migra%C8%9Bia -Interna%C8%9Bional%C4%83 -a-
Cet%C4%83%C8%9Benilor -Rom%C3%A2ni.pdf ).
După Anghel și Horvath, “începând cu 1987, aproximativ două milioane și jumătate
de etnici germani s -au repatriat din Europa de Est și din fosta Uniune Sovietică în

18
Germania” . Migrația germanilor în țara de origine a fost indusă și reglementată de
prevederile special e ale constituției germ ane din perioada postbelică, prin care se acordau
drepturile și îndatoririle cetățeniei germane , însă ace astă prevedere era valabilă doar pentru
etnicii r efugiați sau expulzați, care aparțineau naționalității etnice germane (Remus Gabriel
Anghe l, Istvan Horvath, 2009,p. 68 ).
În prezent , mișcarea germanilor este creată de o circulație fundamentală pe rețele le
de migrație dintre România și Germania , fiind practicată de a ntreprenorii germani care
importă în Germania bunurile produse la noi în țară sau de cei care își deschid firme de
transport oameni sau firme de curierat. Un alt tip de germani care practică circulația
migratorie între cele două țări, sunt cei care au domiciliul în România și pleacă în Germania
doar pentru o perioadă d e timp cu scopul de a lucra acolo. Alt tip, unul fundamental pentru
înțelegerea reconstrucției actuale a populației germane din România, o reprezintă cei care
au avut o ședere mai îndelungată în Germania și care contribuie în bună măsură la
structurarea spațiu lui legal al circulației migratorii .
În comparație cu etnicii germani, maghiarii sunt concentrați în state învecinate
Ungariei, în România, Slovacia, Republica Federală Iugoslavia și Ucraina și în teritorii
aparținând înainte Ungariei, dar cedate după Primul Război Mondial.
Emigrarea maghiarilor din România, este un fenomen care abia după 1988 și până în
1992 facilitează legalizarea și asistarea int egrări i în Ungaria, amplificând migrația etnică.
Până atunci , politica oficială a statului maghiar a fost una distantă față de ei, nefiind o politică
proactivă ca cea a germanilor și evreilor care să l e faciliteze accesul în Ungaria, încurajându –
i să se bucure de apar tenența la națiunea maghiară continuând să se de zvolte cultural,
economic și politic ca ma ghiari, dar nu în țara de origine (Remus Gabriel Angh el, Istvan
Horvath, 2009, p. 73-74).
Prosperitatea Ungariei față de România, a făcut -o să devină, pentru maghiarii
transilvăneni care ieșeau de sub dărâmăturile politicilor comuniste, o destinație care să le
ofere locuri de mun că, însă fără a exista un cadru legal pr in care migranții să poată fi
integrați pe piața forței de muncă.

19
CAPITOLUL III.
EFECTELE MIGRAȚIEI ASUPRA FAMILIEI

3.1. Familia și rolul acesteia în societate

Originea termenului provine din latinescul famulus care înseamnă sclav de casă, dar
cu trecerea timpului sensul cuvântului s -a modificat. În trecut familia era considerată ca fiind
o proprietate subordonată bărbatului, membrii familiei neavând relații familiale cu acesta.
Înțelesul termenului de familie a primit în decursul timpului mai multe definiții care arată că
familia este un grup social care include adulți de ambele sexe, având unul sau mai mulți copii
și care desfășoară o activitate economico -gospodărească comună. Acesta este doar un mod
de a însuș i mai pe larg caracteristicile și funcțiile deținute în general de o familie, ele nefiind
prezentate complet și exclusiv în nicio societate.
Funcțiile familiale se împart în categorii sociale și biologice. Funcțiile sociale se
împart în trei categorii: funcția de socializare , care are la bază formarea capacității de
adaptare în societate, funcția economică care constă în realizarea și asigurarea bunurilor
materiale și funcția politică care asigură indivizilor o poziție legitimă în societate. Din aceste
trei funcții putem evidenția și funcția religioasă care are rolul de socializare familială prin
transmiterea ei din generație în g enerație și funcția juridică care are ca scop protejarea
familială care asigură plătirea alocaț iilor sau întreținerea copi iilor.
În dezvoltarea economică și socială a societății, familia are rolul de a fi sursa
proceselor demografice care din punct de vedere cantitativ determină reproducerea și
dezvoltarea mâinii de lucru, exercită o influență importantă pentru dezvoltarea atât fizi că, cât
și morală și intelectuală a copi iilor, contribuind astfel la dezvoltarea calitativă a noilor
generații.
Rolul parental presupune responsabilitatea de a oferi copi iilor educația esențială pe
întreaga perioadă pe care aceștia o petrec în cadrul familiei (http://pipp –
bn.blogspot.com/2014/05/importanta -familiei -pentru -societatea.html ).
Familia este pilonul de susținere a unei societăți deoarece educația și formarea
fiecărui individ începe din primele luni de viață, dobândind trăsături, obiceiuri și
comportamente, de regulă de la părinți, care îl vor caracteriza atunci când va deveni adul t.
Expresia “Cei șapte ani de acasă” ne duce cu gândul la educația morală pe care copilul o
primește de la părinții care îș i dau interesul în formarea lui, până când acesta merge la
școală. Codul bunelor maniere și regulile morale sunt elementele care aju tă la adaptarea
copilului în societate, dobândite prin relație afectivă și valori de bază al e familiei transmise

20
copilului. Toate aceste aspecte, luate împreună și nici unul separat, ajută la definirea
personalității și individualității fiecărui copil.
Așadar, unitatea familială înseamnă liniște, stabilitate și confort, factori care permit
fiecărui membru să aibă o viață plăcută și care să ofere copilului să crească într -un mediu
afectiv, social și cultural. Această unitate asigură stabilitate și echilib ru în formarea unei
societăți pute rnice și orientate către viitor
(https://sociologiepublica.wordpress.com/2013/05/20/familia -si-migratia -factorii -si-
consecintele -migratiei -asupra -familiei/ ).

3.2. Efecte culturale ale migrației forței de muncă din Români a

Există o serie de factori care au cauzat migrarea în masă a românilor, în țări care nu
provoacă presiuni asupra indivizilor datorate situației economice, politice sau sociale.
Regresul economic, numărul mare de absolvenți care nu își găsesc un loc de muncă în
domeniul terminat, am plificarea crizei economice, inegalitățile economice dintre țările
capitaliste, sunt cauze care au dus la apariția migrației din România .
Migrația forței de muncă a fost studiată mai mult din punct de vedere economic.
Transferurile de bani, rețelele comer ciale, migrația de retur aduc noi abilități și experiență,
având un impact profund asupra standardelor de viață din aceste societăți. Încurajarea
formării de capital uman în țara de origine, prin investirea în propria educație este un alt efect
al dezvoltă rii economice locale. Pe lângă aceste aspecte economice și sociale, migrația
aduce schimbări semnificative în variabilele culturale, incluzând atitudinile, valorile, normele
și rețelele sociale relevante pentru procesele democratice (Remus Gabriel Anghel ș i Istvan
Horvath, 2009 ).
Migrația de -a lungul timpului a adus efecte diversificate asupra societă ții românești.
Chiar dacă studiile despre ace stea nu sunt prea numeroase, este cunoscut faptul că în anii
90, România a trecut printr -un proces socio -economic foarte dramatic, când aproximativ
40% din locurile de muncă au dispărut din economie. După 1990 migrația românilor s -a
îndreptat câtre vestul Europei, dar s -a intensificat după 1997, când în România au avut loc
restructurări și închideri de companii indu striale, iar românii au avut acces la oportunitățile
oferite de piețele de muncă vestice , în țări precum Italia, Spania și Germania. După 2002,
modelul migrației românești s -a modificat deoarece cetățenii României putea u să
călătorească și să emigreze fără restricții, aceștia fiind mult mai mulțumiți de veniturile
realizate și de relațiile de muncă din alte țări europene, începând cu timpul să trimită bani
familiilor lor, să construiască case și să susțină astfel eco nomia localitățiilor de origine
(http://w ww.criticatac.ro/note -despre -consecinte -ale-migratiei -din-romania/ ).

21
Banii trimiși în țară, adică remitențele, au oferit suportul necesar pentru gospodăriile
care se confruntă cu problemele financiare. Dacă în anii 1990, transferul de bani către
România a trecut prin legături, cum ar fi șoferii de autobuze și camioane, precum și cei care
se întorceau acasă, pe măsură ce migranții au reușit să -și regularizeze șederea în
străinătate și sistemul bancar românesc s -a stabilizat și a oferit mai multe servicii,
transferurile erau efectuate în mare parte prin intermediu l sistemelor bancare, proces care a
făcut ca astfel de transferuri să poată fi identificate în mod clar în termeni statistici exacți .
Astfel, estimăril e Băncii Naționale a României, legate de aces te transferuri, ajung la
1.753 miliard e de dolari în 2004 și 4.440 milioane dolari în 2005 , ceea ce reprezintă 4, 51%
din PIB -ul României pe anul 2005 (Monica Roman, Cristina Voicu, 2010, p.63). Aceste
transferuri de valută, cu implicații puternic e la nivel micro și macroeconomic, au efecte
vizibile asupra investițiilor și economisirii, cel mai vizibil efect înregistrându -se asupra
consumului gospodă riilor. Aceste tra nsferuri reprezintă surse directe de creștere a venitului,
conducând astfel la o creștere a consumului și la reducerea temporară a sărăciei.
Un alt efect pozitiv pe termen scurt este impactul asupra bugetului prin reducerea
șomajului odată cu emigrarea persoanelor neangajate , ceea ce duce la un efect favorabil
socio -politic, având în vedere că nivelurile ridicate ale șomajului sunt asociate cu tensiuni
sociale care atrag mari cheltuieli bugetare pentru restabilirea echilibrului social.
Printre efectele negative ale migrației externe la nivel economic amintim: folosirea
imigranților cu scopul de a suplini lipsa forței de muncă, amplificarea muncii „la negru”
(economia subterană), diminuarea potențialului local de forță de muncă, emigrarea în masă
a personalului înalt calificat (migrația creierelor) și anume pierderea de personal capabil să
creeze valoarea adăugată mai mare, capacitatea de ocupare a forței de muncă (Monica
Roman, Cristina Voicu, 2010, p.62).
După 2006, odată cu creșterea economiei în România, numărul mare de persoane
plecate în străinătate a provocat anumite probleme, deoarece u nele sectoare ale economiei
românești au început să experimenteze lipsa forței de muncă. Conform Oficiului Român
pentru estimările Migrației Forței de Muncă, aproximativ două milioane de români sunt
angajați în străinătate, pe lângă cei plecați pentru act ivități sezoniere. Astfel, migrația spre un
loc mai bun a dus la sărăcia forței de muncă, afectând astfel dezvoltarea economică locală și
socială (Monica Roman, Cristina Voicu, 2010, p. 57, 63).
Odată ce migranții acumulează experiență în muncă în străinăt ate, spirit
antreprenorial, capital financiar și uman, au tendința să investească în activități productive,
devenind antreprenori, dezvoltând întreprinderi mici în comerț, construcții și servicii,
aspirațiile antreprenoriale fiind adesea modelate în contex tul afacerilor etnice românești.
Unul dintre cele mai afectate sectoare economice din România , din punct de vedere
negativ, este sistemul de sănătate. Conform unui raport al OMS (Organizația Mondială a

22
Sănătății) , în România sunt 1,9 medici la mia de locuitor i, în compar ație cu 3,3 cât este
media în statele europene , aderarea României la UE conducând la un flux migratoriu de
cadre medicale, situație accentuată și de criza economică, efectele resimțindu -se în
asigurarea accesului pacienț ilor la servicii le de sănătate ( Irina Cehan, 2013, p.328).
O altă consecință importantă este cea a plecării absolvenților în străinătate,
consecință ce constituie mari pierderi pentru statul român. În cazul stu denților , un număr
considerabil de origine română studiază î n străinătate, dar pe de altă parte, există un număr
considerabil de studenți străini care studiază în România. Un studiu din 2002 arată că 16.332
studenți români studiau în țările OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică – Austria, Canada, Danemarca, Franța, Ungaria, SUA, Norvegia, Grecia, etc.),
dintre care majoritatea se află în Ungaria. Baza de date a OCDE arată că în 2006 aproape
22.000 de studenți din România studiau în străinătate, iar 9.816 studenți străini studiau în
România (Remus Gabriel Anghel și Istvan Horvath, 2009) .
Fiecare absolvent plecat care decide să nu se mai întoarcă în țară înseamnă pentru
statul român pierderi de zeci și chiar sute de milioane de lei, reprezentând costuri ale
școlarizării ( Tereza Bulai, 2006, p.44).
Mișcările migraționiste generează importante consecințe economice. Migrația
românilor va fi influențată de cât de ridicată și sustenabilă va fi rata de creștere economică în
România de măsura în care va ridica nivelul de trai și de politicile de imigrare a țărilor
occidentale.

3.3. Consecințele fenomenului de migrație

Migrația este procesul prin care se desfășoară deplasarea unuia sau mai multor
indivizi dintr -un loc în altul, fiind determinată de un set de fenomene sociale întâlnite din ce în
ce mai des în societatea românească. Acest fenomen atinge nu doar cercurile politice și
economice, dar și relația dintre cel plecat și cei rămași acasă.
Numărul tot mai mare al familiilor care au un membru plecat din România este în
continuă creștere. Fie că este vorba de un părinte, frate, soră sau bunic, familia trece prin
anumite situații care pot avea efecte negative legate de relațiile dintre membrii acesteia.
Familia are rolul de a asigura membrilor ei sprijin, ajutor, dragoste și securitate emoționa lă,
reprezentând structura de bază a societații
(https://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/efectele -migratiei -fortei -de-munca -din-romania –
374798.html ).
Pe lângă consecințele pe care le are migrația asupra economiei țării, aceasta
antrenează efecte însemnate asupra întregului spațiu vital al celor rămași acasă, atingând

23
astfel echilibrul familial al copi iilor și al soților rămași acasă sau plecați în străinătate pentru
a-și asigura traiul lor și al f amiliilor lor.

3.3.1 . Criza familială

Odată cu căderea regimului comunist, după anul 1990, trecerea către o societate
democratică, scăderea numărului de locuri de muncă, a salariului, existența ascendentă a
șomajului, a u dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin scăderea calită ții vieții
acestuia. Din aceste motive, dar și prin modificările regimului român al frontierelor și
prezența rețelelor migratorii, românii aleg să emigreze către o țară care să le ofere un loc de
muncă prin care să li se restabilească echilibrul financiar și material din mediul familial.
Autoarea Carmen Ciofu definește criza familială ca fiind „orice situație care induce
apariția stresului în familie, a tensiunilor între membrii ei, amenințând co erența familiei sa u
având ca rezultat ruperea ei” (https://www.academia.edu/7518459/Curs_3_ –
_AS_a_familiei_si_copilului ).
Crizele de familie depind de tipul de familie, de stab ilitate, resursele emoționale și
financiare . Odată cu apariția str esului, apar și aceste momente de criză care se limitează la
cinci faze.
 În prima fază, cea de șoc, care se produce la aflarea unei vești, apar
sentimente de ireal, de negare a celor auzite sau întâmplate ;
 Faza de confuzie, se remarcă atunci cînd persoan a are tendința de a se
retrage și de a se izola. Apar deci stări de mânie, anxietate, incapacitate de a
înțelege anumite comportamente;
 Cea de -a treia etapă a crizei se manifestă prin mânie, vină, rese ntimente
pentru cele întâ mplate;
 Faza de acomodare la schimbare apare atunci când persoana începe să
accepte idei noi și poate ajunge la luarea unei decizii;
 Etapa deciziilor și planurilor de viitor.
Atunci când o persoană a dobândit modalitățile de rezolvare și de adaptare la
schimbare, poate face față cu uș urință unei noi situații stresante, în schimb altele pot trăi în
mod repetat negarea, râm ânând blocate în acest stadiu, blocaj ce poate conduc e în final la
tulburări psihice ( https://www.academia.edu/7518459/Curs_3_ -_AS_a_familiei_si_copilului ).

3.3.2. Efectele negative ale migrației asupra familiei

Familiile care au trăit sau încă trăiesc experiența migrației la muncă în străinătate,
trec p rin numeroase probleme materializate în reducerea numă rului căsătoriilor, creșterea

24
vârstei de întemeiere a unei f amilii, încurajarea vieții libertine, micșorarea ratei natalității și
chiar în decizii de divorț. Plecarea unui membru al familiei în străinătate poate să ducă la
modificări de roluri și funcții în familie: unul dintre membrii familiei rămași în țară preia funcția
de cap de familie. Astfel apare un dezechilibru în planul exercitării rolurilor la nivelul
sistemului familial , efortul membrilor familiei de a îndeplini sarcinile celui plec at fiind adesea
resimțit negativ (Maria Pescaru, 2010). Totodată, în cazu l tinerilor care formează un cuplu,
aceștia oscilează între ideea de intemeiere a unei familii și lupta pentru un trai mai bun și o
stabil itate financiară, obiective ade sea atinse doar prin emigrare a în alte țări.
Chiar dacă migrarea unui membru al familie i aduce un plus pentru satisfacerea
necesităților primare, a condițiilor mai bune de trai, apare posibilitatea unei pierderi de
satisfacere a necesităților de ordin afectiv, atât pentru soți, dar cei mai afectați fiind copiii.
Migrația are ca efect slăbirea relațiilor dintre soți, atât ca urmare a distanței fizice, dar și prin
faptul că atunci când aceasta durează mai mulți ani, apare depresia în cazul persoanei
plecate sau confruntarea cu dificultățile în ge stionarea sarcinilor familiei ră mase în întregime
în responsabil itatea persoanei ră mase în țară, ajungându -se astfel la divorț sau chiar
recăsătorire. O situație gravă în care copiii sunt cei mai af ectați este atunci când ambii pă rinți
pleacă la muncă în străinătate, iar aceștia rămâ n fără protecția, grija și iubirea acestora,
lucruri care n u pot fi înlocuite de persoanele în grija cărora sunt lăsați
(http://mecanica.ucv.ro/ScoalaDoctorala/Temp/Rezumate/vilcu%20claudia_REZRO.pdf ).
Plecarea unuia sau a ambilor părinți provoacă urme adânci în evoluț ia copii ilor care
rămân acasă. Climatul actual în care trăim nu mai reprezintă pentru mulți oameni, locul unde
să se poată realiza profesional sau în care să poată duce un trai liniștit alături de familie. Din
acest motiv, foarte mulți români au a les să se despartă de cei dragi, o cale aparent
salvatoare, dar care în timp va avea efecte nocive atât familial cât și social.
Conform ANPDC (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului ), cifrele
oficiale furnizate de aceasta la finalul lunii iu nie 2007, indicau un număr de peste 82.464 de
copii ai căror părinț i sunt plecați în străinătate. Dintre aceștia, “26.406 sunt copii care provin
din familii în care ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate; 47.154 sunt copii care
provin d in familii în care un părinte este plecat la muncă în străinătate și 8.904 sunt copii
care provin din familii în care unicul susținător este plecat la muncă în străinătate“
(https://copiisinguriacasa.ro/wp –
content/themes/csa/doc/Impactul%20migratiei%20parintilor%20asupra%20copiilor%20rama
si%20acasa_Salvati%20Copiii.pdf ). În pofida datelor oficiale, în prezent nu se cunoaște
numărul exact al copi iilor ai căror părinți au ales s ă emigreze în străinătate, cifra aceasta
fiind una subdimensională.
Printre efectele negative pe care le are migrarea unui părinte asupra copilului, este
de remarcat faptul că în unele cazuri apare o deterioarare a relației copilului cu părintele

25
rămas aca să. Astfel, în cazul în care tatăl copilului este plecat, ponderea copiilor care nu au
o relație foarte bună cu mama lor este mult mai mare decât în cazul în care copiii au ambii
părinți alături, la fel și în relația dintre copil și tată în cazul în care m ama este plecată în
străinătate.
Efectele negative se întâlnesc și la nivel psihologic. Atunci când copiii se confruntă cu
o problemă, fie ea la școală sau de altă natură, în comparație cu copiii fără părinți emigranți,
copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate nu apelează la nimeni pentru a -I ajuta în
rezolvarea acesteia. Unele date de anchetă confirmă o asociere semnificativă între absența
ambilor părinți sau doar a mamei și apariția s imptomelor de deprimare la copii .
Plecarea părinților în stră inătate crește riscul de situații în care apar probleme legate
de procesul de educație, copiii înregistrând rezultate mai slabe la învățătură, acumularea
mai multor absențe, note scăzute la purtare, prin efecte negative de ordin comportamental
sau chiar corigențe (Georgiana Toth, Alexandra Toth, Ovidiu Voicu, Mihaela Ștefănescu,
2007, p.9 -11).
Ca și efecte pe termen scurt, mulți copii ai căror părinți au emigrat pot dobândi
tulburări de somn, neîncredere în ei, încep să mintă, să frecventeze grupuri stradale , să
consume droguri și apoi chiar să devină agresivi atât verbal, cât și fizic, din cauza frustrării și
a anxietății.
Pe termen lung, aceștia se pot confrunta cu preluarea responsabilităților de adult,
neglijare fizică și emoțională, vulnerabili tate la abuzuri fizice și psihice. D upă spusele
psihologilor și a sociologilor, majoritatea copii ilor care au pă rinți plecați la muncă în
străinătate resimt lipsa iubirii acestora, dezvoltând personalită ți dizarmonice, ceea ce are ca
și consecință formarea unei generații de adulți c u probleme de integrare socială, nefiind
exclusă posibilitatea ca unii să devin ă infractori, alții să nu înteleagă sensul căsătoriei și să
nu aibă încredere în instituția căsătoriei.
Există situații în care apare abandonul famil ial. Odată plecați în străinătate, pă rinții
uită cu timpul de îndatoririle lo r față de copii. Copilul este lă sat în grija unei instituții, a unei
rude sau chiar a unui vecin, cu promisiunea că vor trimite bani pentru a -l întreține. Apare
astfel abandonul c are determină urmări deosebite asupra celor abandonați precum
imposibilitatea formării și menținerea unor atașamente durabile, interiorizarea, dificultăți de
relaționare cu ceilalți sau comportament dificil.
Pe lângă efectele negative cu care se confruntă cei rămași acasă, apar anumite
efecte și asupra emigrantului. Astfel acesta poate trece prin descriminare de tratament în
comparație cu forța de muncă din țară, riscul de nerespectare din partea angajatorului a
contractului de muncă încheiat, dificultăți d e aco modare ce duc la o eficie nță redusă în
muncă și apoi la nemulțumiri de ambele părți, protecție socială mai redusă și condiții de
muncă nu tocmai satisfăcătoare.

26
În zilele noastre tot mai mulți tineri pleacă la muncă în străinătate cu scopul de a
strânge banii necesari pentru a -și cumpăra o casă sau pentru un loc de muncă care să îi
asigure un trai mai bun, dar din cauza volumului mare de muncă din străinătate, a
singurătății și lipsei celor dragi, mulți ajung să se întoarcă acasă cu grave afecțiun i psihice
(Maria Pescaru, 2010, p. 3-4).

3.3.3 . Efectele pozitive ale migrației asupra familiei

Unul dintre efect ele pozitiv e ale migrație i asupra familiei este legat de situația
financiară, motiv principal în decizia de plecare în străinătate. Emigrantul este mulțumit
deoarece își găsește un loc de muncă mult mai bine plătit, venit pe care în țară nu l -ar fi
obținut din cauza nivelului comp arativ mult mai redus al salariilor di n România pentru același
gen de activitate. Astfel are loc o sporire a capacității de economisire și investiții, fie în
bunuri, fie în lansar ea unei afaceri la nivel local folosind banii, dar și ex perie nța și
cunoștinț ele acumulate în străinătate.
De cele mai multe ori migrația unuia dintre soți determină o creștere a nivelului de trai
al celui rămas acasă și al copi iilor. Î n urma studiilor, veniturile din străinătate sunt utilizate în
cea mai m are parte pentru î mbunătățirea condițiilor de locuire sau înzestrarea cu bunuri de
folosință îndelungată. Pe lâ ngă bunăstarea material ă, familiile de migranți tind să aibă o mai
mare experiență a c ălătoriilor în străinătate. Conform Fundației Soros, “ 34% dintre copiii cu
ambii părinți migranți au călătorit în străinătate, spre deosebire de doar 14% dintre copiii de
non‐migranți. 20% dintre copiii cu ambii părinți plecați și ‐au petrecut vacanța de vară din
2006 în străinătate la părinții lor ” (Georgiana Toth, Alexandra Toth , Ovidiu Voicu, Mihaela
Ștefănescu, 2007, p.9).
Conform Regulamentului 1612/1968, în Uniunea Europeană, î n cazul migranților cu
contracte de muncă legale, avantajele sociale și profesionale acordate sunt similare celor
acordate lucrătorilor naționali . Și familia lucrătorului beneficiază de aceleași avantaje, printre
care indemnizații pentru persoane cu handicap, alocație acordată la naștere, copiii sunt
admiși în sistemul de învățământ general la cursuri de formare, dacă aceștia domiciliază pe
teritoriul ac elui stat.
Un alt efect pozitiv a l migrației constă în modificarea valorilor și a mentalității.
Contactul cu elementele de civilizație și cultură specifice statului în care oamenii au emigrat,
îi ajută pe aceștia să dobândească experiențe noi, aptitudini, cunoștin țe, obiceiuri, care apoi
pot aduce beneficii asupra dezvoltării individuale, profesionale și a relațiilor familiale.

27
3.3.4 Efectul reîntregirii familiei

În urma fenomenului de migrație, apar problemele în încercarea de reîntregire a
familiei. Există astfel cazuri în care copiii români sunt născuți pe teritoriul altor state, atunci
când ambii pă rinți sunt plecați în străinătate sau dintr -un părinte român și celălalt d e altă
naționalitate și copiii născuți pe teritoriul României și duși de părinți în afară pentru
reîntregirea familiei.
Aducerea copii ilor alături de părinții plecați la muncă în străinătate este dificilă,
deoarece în prima fază părinții loc uiesc în spații mici, muncesc amândoi pentru a putea
câștiga suficient pentru a asigura un venit constant pentru a suporta chel tuielile familiei în
străină tate. Cei care reușesc să aibă o stabilitate și să îi aducă pe copii, recurg și la
aducerea unui alt membru al familiei, de cele mai multe ori un bunic sau o bunică, pentru a -i
ajuta în creșterea și îngrijirea copi iilor, astfel în cât ambii părinți să -și continu e munca
(https://www.romedic.ro/cip -ciuperca -niculina/articol/12282 ).
În cazul în care copiii su nt născuți în străinătate sau aduși acolo la vârste foarte mici,
au puține șanse să învețe corect românește, deoarece părinții doresc să se integ reze cât mai
rapid în societate , fapt care duce la apariția unor probleme de reintegrare în cazul în care
aceșt i copii vor să se întoarcă în România.
Conform unui studiu făcut de Dumitru Sandu, “a proape trei sferturi (71 %) dintre
imigranții români din Comuni tatea Autonomă Madrid declarau în toamna anului 2008 că ar
dori să revină în țară. Întrebați asupra momentului de revenire, numai 47% dintre imigranți
declară că ar dori să revină în țară în următorii cinci ani” (Dumitru Sandu, 2008, p.110).
Dintre cei care vor să se întoarcă în țară în următorii ani, majoritatea doresc să -și deschidă o
afacere în țară. Chiar și în cazul în care aceștia nu sunt siguri că vor reveni, ideea de a
deschide o afacere în România este unul dintre cele mai puternice semne de
transnaționalism asociat cu migrația. Emigrantul chiar dacă nu are intenția să revină definitiv
în țară, t ot intenționează să își lege viitorul de locurile de origine prin afaceri, cumpărări de
case, de terenuri, decizie ce semnifică fie un atașament mare față de grupul familial rămas
acasă, fie intenția de a veni în vacanțe, concedii sau chiar în perioada de pensionare
(Dumitru Sandu, 2008, p.129).
Intenția de re venire în țară a emigrantului se remarcă atunci când în urma resurselor
financiare acumulate în străinătate, apare preferința pentru consumul în țara de origine, chiar
dacă costul vieții este apropiat de cel de dincolo. În altfel de cazuri, chiar dacă veniturile
obținute în România vor fi mai mici, persoana în cau ză se gâ ndește că indiferent de câștig,
cu banii puși deoparte din veniturile acumulate în străinătate, aceasta poate trăi mai bine
acolo unde e obișnuit ă cu locurile și cu oamenii. Bineînțeles, apar și cazuri în care emigrantul
este constrâns să se întoarcă în țară din cauza pierderii locului de muncă sau a altor

28
problem e legate de locul de destinație
(https://www.researchgate.net/profile/Dumitru_Sandu/publication/242654606_Lumile_ssocial
_ale_migratiei_romanesti_in_strainatate/links/55314c5a0cf27acb0dea93d0/LumilL -sociale –
ale-migratiei -romanesti -in-strainatate.pdf ).
Din punct de vedere familial, decizia de revenire în țară are loc în primul rând atunci
când persoanele plecate sunt nemulțumite de efectele pe care acest fenomen le -a adus
familiei rămase în țară. Chiar dacă obiectivul principal pentru care persoanele aleg să
emigreze este un trai mai bun at ât pentru ei cât și pentru familie, mulți decid să se întoarcă
pentru a rezolva efectele negative cu care familia se confruntă în acest caz.
Intenția de revenire în România nu face referire doar la resursele financiare, sau de
ordin familial, ci și la star ea de spirit a persoanei în cauză. Astfel mulți decid să revină înapoi
fie din cauza nemulțumirii față de stilul de viață din altă țară, comparativ cu cel din țara de
origine, ne mulțumirea față de starea de sănătate pe care o au dincolo, percepția pozitivă pe
care o au asupra ofertei de locuri de muncă din România pe viitor sau mulțumirea de modul
de funcționare a școlilor din țară, comparativ cu altele.
Revenirea în țară poate fi un succes, un eșec sau o întrerupere temporară a unui
ciclu de migrație, până când sunt depășite condițiile nefavorabile din țara de imigrare.
Deseori, revenirea în țară poate fi una temporară.

29
CAPITOLUL IV.
STUDIU DE CAZ

4.1. Statistici privind numărul de persoane plecate în străinătate conform
recensământului din 2011 al județului Bistrița -Năsăud

Conform datelor statistice obținute în urma recensământului din data de 20 octombrie
2011 populația stabilă a României a fost de 20.121.641 persoane față de recensământul din
18 martie 2002 unde au fo st 21.680.974 persoane, populația stabilă a scăzut cu 1.559.333
persoane, astfel pierderile de populație înregistrate în ultimii 10 ani se exprimă prin mari
pierderi de capital uman.

Populația la recensămintele din România :

Țară 18 martie 2002 20 octombrie 2011
România 21.680.974 20.121.641
Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/rpl2002rezgen1/2.pdf ,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_(
Rom%C3%A2nia)

Privind recensământul din 2011 mergem în continuare pe datele obținute privind
județul Bistrița -Năsăud, respectiv municipiul Bistrița conform studiului făcut de mine. Astfel
pe întreg județul Bistrița -Năsăud, în anul 2011 avem o populație stabilă de 286.225 persoane
față de recensământul anterior din anul 200 2 unde numărul persoanelor a fost de 311.657
persoane. Putem observa că numărul populației a scăzut cu 25.432 persoane.
La nivel de municipiu, orașul Bistrița a obținut în anul 2011 un număr de 75.076 persoane
față de anul 2002 unde au fost cu 6.183 mai m ulte persoane, mai exact un număr de 81.259
persoane.

Populația la recensămintele din județul Bistrița Năsăud și municipiul Bistrița:

Jude ț 18 martie 2002 20 octombrie 2011
Bistrița -Năsăud 311.657 286.225
Municipii/ Orașe
Bistrița 81.259 75.076

30
Beclean 10.878 10.628
Năsăud 10.582 9.587
Sângeorz -Băi 10.200 9.679
Sursa: Direcția regională de statistică Bistrița -Năsăud – Recensământ 2011 – vol. 2

Conform unui articol publicat de Hotnews.ro, “la 1 iulie 2018, ultima dată pentru care
Institutul Național de Statistică are informații publicate, în România erau puțin peste 22 de
milioane de persoane după domiciliul din buletin. Capitala București e de departe pe primul
loc atât în topul județelor, cât și a municipiilor din țară, adunând peste 2,1 mi lioane de
persoane după domiciliu. HotNews.ro a centralizat informațiile de la INS și a realizat o hartă
interactivă cu datele despre populația după domiciliu din toate județele și din toate cele peste
100 de municipii din țară” ( https://www.hotnews.ro/sti ri-esential -23123474 -harta -interactiva –
cati-mai-suntem -romania -populatia -fiecare -judet -fiecare -municipiu -din-tara.htm ).
La această dată publicată de hotnews.ro, județul Bistrița -Năsăud figurează cu un
număr de 328.286 persoane iar municipiul Bistrița cu un număr de 94.024 persoane.
Conform acestui articol vedem o creștere substanțială a numărului de persoane atât la nivel
de județ cât și la nivel de municipiu, numărul persoanelor fiind mai mare decât la
recensămintele din 2002 și 2011.
Constatăm că atât la nivel național, cât și la nivel local sau de județ în decursul anilor
populația României a scăzut, fie din cauza emigrării, fie din cauza creșterii mortalității și
scăderii natalității.
Astfel, în urma recensământului populației și al locuințelor din anul 2011 în județul
Bistrița -Năsaud, persoanele temporar absente plecate în străinătate, au fost în număr total
de 7640, dintre care 2342 de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, respectiv
1136 de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani. Dintre aceștia numărul total de
bărbați plecați în străinătate a fost de 4296, 1428 reprezentând vârsta de 25 -34 de ani și 584
aparținând grupei de vârstă 45 -64 de ani. Numărul total de femei plecate în afara granițelor a
fost puțin mai mic și anume de 3344, dintre care 914 cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani
și 552 de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani.
Am ales aceste două grupe de vârstă întâlnite în recensământul populației și al
locuințelor din anul 2011 în județul Bistrița -Năsăud și anume 25 -34 de ani, și 45 -64 de ani,
deoarece categoriile de vârstă alese pentru metoda de cercetare sunt similare.

31
Persoanele temporar absente plecate în străinătate

Sexul persoanelor
plecate în
străinătate Total Grupa de vârstă
25-34 de ani Grupa de vârstă
45-64 de ani
Bistrița -Năsăud 7.640 2.342 1.136
Masculin 4.296 1.428 584
Feminin 3.344 914 552
Sursa: Direcția regională de statistică Bistrița -Năsăud – Recensământ 2011 – vol. 1

Motivul plecării temporare a persoanelor din județul Bistrița -Năsăud a fost în căutarea
unui loc de muncă dar și la studii, vizită/turism, motive familiale, interes de afaceri sau alte
motive.
După recensământul populației și al locuințelor din anul 2011 în județul Bistrița –
Năsaud, 4794 a fost totalul per soanelor plecate în străinătate la muncă, 376 au plecat în
căutarea unui loc de muncă, 127 la studii, 11 în interes de afaceri, 1603 din motive familiale,
319 în vizită/turism și 410 din alte motive.
Din totalul de 4296 de bărbați, 3074 au plecat la lucr u, 221 au plecat în căutarea unui
loc de muncă, 66 la studii, 6 în interes de afaceri, 595 din motive familiale, 130 în
vizită/turism și 204 din alte motive. Din 3344 de femei, 1720 au plecat la lucru, 155 au plecat
în căutarea unui loc de muncă, 61 la stu dii, 5 în interes de afaceri, 1008 din motive familiale,
189 în vizită/turism și 206 din alte motive.

Persoane masculine temporar plecate după perioada și motivul absenței

Perioada
pentru care
sunt plecate La
lucru În căutarea
unui loc de
muncă La
studii În interes
de afaceri Motive
familiale Vizită/
Turism Alte
motive
1-2 luni 303 54 3 – 75 54 33
3-5 luni 1.500 120 30 – 269 60 96
6-8 luni 677 29 12 – 127 13 50
9-11 luni 594 18 21 – 124 3 25
Sursa: Direcția regională de statistică Bistrița -Năsăud – Recensământ 2011 – vol. 1

32
Persoane feminine temporar plecate după perioada și motivul absenței

Perioada
pentru care
sunt plecate La
lucru În căutarea
unui loc de
muncă La
studii În interes
de afaceri Motive
familiale Vizită/
Turism Alte
motive
1-2 luni 133 30 4 3 114 71 29
3-5 luni 814 89 27 – 464 92 88
6-8 luni 418 19 14 – 226 13 66
9-11 luni 355 17 16 – 204 13 23
Sursa: Direcția regională de statistică Bistrița -Năsăud – Recensământ 2011 – vol. 1

Conform aceluiași recensământ cele mai multe persoane plecate temporar au ales ca
țări de destinație Spania în număr de 3566, 1753 de persoane au plecat în Italia, 672 în
Germania, 304 în Austria, 293 în Franța, 216 în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de
Nord, 190 în Irlanda și 127 în Ungaria.

Persoane temporar plecate în străinătate după țara de destinație

Țara de destinație Total Grupa de vârstă
25-34 de ani Grupa de vârstă
45-64 de ani
Spania 3.566 1.136 475
Italia 1.753 475 302
Germania 672 196 125
Austria 304 82 54
Franța 293 79 43
Regatul Unit al Marii
Britanii și Irlandei de Nord 216 101 15
Irlanda 190 66 23
Ungaria 127 40 15
Sursa: Direcția regională de statistică Bistrița -Năsăud – Recensământ 2011 – vol. 1

33
4.2. Metoda de cercetare

În această lucrare am utilizat ca instrument de cercetare interviul semi -structurat
pentru a afla care sunt cauzele și efectele care îi determină pe români să emigreze pe
teritoriul altor țări.
Interviul semi -structurat se bazează pe interacțiunea dintre cercetător și subiect, unde
cercetătorul ghidează pașii unei discuții flexibile prin intermediul întrebărilor directe și
deschise. Acest tip de interviu permite și oferă posibilitatea de a fi adă ugate întrebări
specifice pentru a obține răspunsuri complexe și detaliate. Avantajul acestui instrument de
cercetare are la bază un grad ridicat de sistematizare a datelor care mai apoi pot fi
comparate ( http://doctorat.snspa.ro/wp -content/uploads/2016/11 /Marga -Nitu_rezumat –
RO.pdf ).
Studiul cuprinde două eșantioane formate din cupluri căsătorite cu vârste cuprinse
între 25 -35 de ani, respectiv 50 -60 de ani în care doar unul dintre membrii fiecărui cuplu, soț
sau soție, sunt plecați în străinătate. Intervi ul a fost făcut cuplurilor din orașul Bistrița care nu
dețin copii în întreținere. Țara de destinație aleasă pentru această lucrare este Anglia.
Cu ajutorul metodei de cercetare calitative am dorit să analizez comparativ modul în care
emigrarea face sau nu diferența între tinerii cu experiență de viață și muncă mai redusă și
persoanele mai în vârstă care se apropie de finalul unei cariere.

Eșantionul cercetat

Prima categorie: persoanele cu vârste cuprinse între 25 -35 de ani

Persoanele care se încadrează în această categorie sunt persoane care lucrează în
diferite domenii, cu vechime în muncă puțină. Sunt cupluri care locuiesc împreună, separat
de părinți sau alte persoane, care încearcă să își gestioneze planurile de viitor prin
emigrarea unuia dintre pa rteneri într -o țară străină.
Din cercetările făcute pentru realizarea acestui studiu în prima categorie au fost intervievate
5 persoane din care 3 de sex feminin și 2 de sex masculin cu vârste cuprinse între 25 -35 de
ani. Descrierea eșantionului poate fi urmărită în tabelul de mai jos în funcție de nume, sex,
vârstă, studii și ocupație.

34
Num ăr
subiect Numele și
prenumele Data și locul
nașterii Sexul Studii Ocupația
actuală
1 P. A. 12.06.1988
Bistrița Feminin Postliceală sanitară Asistentă
medicală
2 M. D. 30.11.1991
Bistrița Feminin Facultatea de științe
economice Secretară
3 V. M. 24.04.1994
Bistrița Feminin Facultatea de
educație fizică și
sport Profesoară de
gimnastică
4 M. A. 09.09.1991
Bistrița Masculin Facultatea de
zootehnie Tehnician
zootehnist
5 C. A. 15.04.1985
Bistrița Masculin Facultatea de
instalații Inginer

A doua categorie: persoanele cu vârste cuprinse între 50 -60 de ani

Persoanele încadrate în această categorie sunt persoane care dețin experiență de
viață și vechime în muncă diferită față de cuplurile din prima categorie. La fel ca și cuplurile
mai tinere din prima categorie, aceștia nu dețin copii în întreținere. Diferențele și asemănările
dintre cele două categorii ne vor ajuta să facem o comparație pentru a vedea în c e fel
procesul migrator influențează viața de cuplu.
În a doua categorie au fost intervievate 6 persoane dintre care 5 de sex feminin și 1
de sex masculin cu vârste cuprinse între 50 -60 de ani. Descrierea eșantionului poate fi
urmărită în tabelul de mai j os în funcție de nume, sex, vârstă, studii și ocupație.

Număr
subiect Numele și
prenumele Data și locul
nașterii Sexul Studii Ocupația
actuală
1 N. V. 25.12.1967
Bistrița Masculin Facultatea de
horticultură Inginer
horticultor
2 N. M. 24.02.1964
Bistrița Feminin Liceul
industrial Inspector
resurse
umane
3 M. D. 15.03.1968
Bistrița Feminin Facultatea de
drept Jurist

35
4 C. C. 17.06.1962
Bistrița Feminin Facultatea de
psihologie Secretară
5 P. A. 07.10.1967
Bistrița Feminin Liceul
industrial Operator
CTC
6 M. L. 02.02.1966
Bistrița Feminin Facultatea de
geografie Profesor
geografie

Ipoteze

O prim ă ipoteză care determină migrația românilor peste granițele țării o reprezintă
economia țării. Salariile mici în comparație cu țările din UE, lipsa locurilor de muncă urmată
de creșterea șomajului, influențează decizia cetățenilor români de a părăsi terito riul României
în căutarea unui trai mai bun într -o țară mai dezvoltată. „Conform INSSE rata șomajului
înregistrat pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,1 puncte
procentuale (4,6% la bărbați față de 3,5% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 1,2 puncte
procentuale (4,8% în mediul rural, față de 3,6% în mediul urban). Pe grupe de vârstǎ, ra ta
șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (16,3%) în rândul tinerilor (15 -24 ani) ”
(http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somajul_tr4r_18.pdf ).
A doua ipoteză este legată de birocrație și legislația muncii care cauzează creștere a
impozitelor salariale, a bunurilor deținute(casă, mașină, terenuri) și a firmelor care nu
reușesc din această cauză să se dezvolte.
A treia ipoteză o reprezintă infrastructura. Lipsa autostrăzilor și a căilor ferate,
încetinesc importul și exportul de m ărfuri care circulă în țara noastră. Acest lucru ar
determina deschiderea unor firme noi, ceea ce ar însemna locuri noi de muncă și
dezvoltarea firmelor deja existente în România. Faptul că nu avem o infrastructură care să
ne faciliteze dezvoltarea, multe firme aleg să își desfășoare activitatea în țările care
facilitează o bună desfășurare a transportului de mărfuri. Acest aspect cât și a doua ipoteză
care este legată de legislația în muncă influențează o bună parte din economia țării noastre.
Conform da telor de pe wikipedia.ro în anul 2014 România se situa pe locul 22 după numărul
de kilometrii de autostradă, pe primul loc situându -se Spania cu 16.204 km de autostradă iar
România doar cu 850,4 km
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_eur opene_dup%C4%83_num%C4
%83rul_total_de_kilometri_de_autostrad%C4%83 ).

36
4.3. Analiza datelor și interpretarea acestora

Tema studiată tratează un subiect care produce efecte în diverse sectoare ale
societății, tot mai multe persoane îndreptându -și atenția asupra acestui fenomen. Indiferent
de poziția lor în societate, oamenii decid să facă acest pas, fie că sunt singuri, fie că au
familie, cu scopul de a scăpa de sistemul de învățământ din România, de condițiile insalubre
din spitale, pentru a avea un trai mai bun în urma obținerii unui loc de muncă stabil și bine
plătit, unde mediul și condițiile de muncă sunt profesioniste sau dorința de a schimba stilul de
viață din România cu obiceiurile și cultura unei alte țări. Acestea sunt doar câteva dintre
numeroa sele motive pentru care o persoană alege să emigreze, temporar sau definitiv, într -o
altă țară.
Conform http://doctorat.snspa.ro/, “Emigrația este un fenomen global, care are
repercusiuni asupra vieții indivizilor, a familiilor si a societății. Emigrantul părăsește, temporar
sau definitiv, un sistem de cetățenie bazat pe apartenență și recunoaștere juridică a
drepturilor sociale și civile, căutând o integrare într -o altă comunitate, într -un alt context al
cetățeniei. La rândul lor, cei rămași suferă consec ințele fluxurilor migratoare, atât în ceea ce
privește privarea de competențe și servicii asigurate prin specialiștii emigranți (în cazul de
față cadrele medicale) cât și prin frustrările și sacrificiile personale la nivelul relațiilor
interumane și al ech ilibrului domestic.”
Analiza fenomenului migrației din România este realizată în urma interpretării datelor
culese de la subiecți cu ajutorul metodei calitative, mai exact interviul semi -structurat și
obervația. În trecut am luat parte în mod indirect la acest fenomen, întâlnind cazuri sau
culegând informații din mass media, articole și cărți.
În cadrul interviurilor m -am axat pe categoriile de vârstă cuprinse între 25 -35 de ani,
respectiv 50 -60 de ani pentru a afla nivelul de implicare atât din partea partenerului plecat în
străinătate cât și a celui rămas acasă în ceea ce privește sacrificiul de familie. Modul în care
cel rămas acasă reușește să gestioneze banii și activitățile care țin de familie și modul cum
cel plecat reușește să se adapteze la un n ou stil de viață pentru a -și îndeplini planurile de
viitor. Modul prin care au depășit sau încearcă să depășească acele momente și dacă au
existat pe termen scurt, mediu sau lung cazuri dificile de rezolvat.
În ambele categorii de vârstă subiecții sunt persoane căsătorite care încearcă să își
gestioneze viața de familie în funcție de educația, situația financiară, accesul unui loc de
muncă și stilul de viață pe care îl au. Pe lângă cele enumerate, un aspect foarte important
care poateinfluența puternic u n cuplu în realizarea activ ităților este lipsa copiiilor.
În prima parte a interviurilor m -am axat pe motivele plecării partenerilor de viață în
străinătate, subiect care de cele mai multe ori ne face să luăm decizia de a părăsi confortul
familial prin schimbarea planurilor din țara de origine cu cea din afara granițelor ei.

37
Schimbările acestea duc de regulă la răcirea relației datorită distanței și a timpului în care
aceștia nu își petrec timpul împreună. Vom urmări în cele ce urmează care este defapt
relația dintre cei plecați și cei rămași în țară și cum depășesc aceste momente de relație la
distanță.
Interviul abordează ca primă întrebare motivul plecării unuia dintre parteneri în
străinătate. Deși motivele sunt nenumărate și pot fi pe termen lung sa u scurt, din ambele
categorii de vârstă am primit răspunsuri legate de partea financiară precum “A plecat pentru
a găsi un loc de muncă mai bun, care să ne ofere posibilitatea de a ne achita rata la bancă
pentru apartament”, „ Insuficiență financiară” sau “Pentru un nivel de trai mult mai ridicat”.
Satisfac ția românilor este în cele mai numeroase cazuri strict materială. Dorința unui trai
decent în România îi motivează să muncească într -o altă țară cu speranța că la un moment
dat se vor întoarce fără a mai f i nevoiți să plece.
În a doua întrebare putem observa timpul în care cei plecați lipsesc de acasă. Fie că
vorbim de 1 an sau 10 ani, motivul plecării acestora și durata timpului rămas peste hotare
poate spune multe despre situația actuală din România și anume situația economică care nu
s-a schimbat aproape deloc sau pur și simplu faptul că se complac în acest mod de a face
bani și de a -și trăi o mare parte din timp departe de persoana iubită.
Un alt aspect pe care am dorit să -l evidențiez în urma emigrăr ii, întrebarea numărul 3
“A fost ajutat de cineva în plecarea și găsirea unui loc de muncă într -o altă țară?” este
metoda prin care au reușit să plece într -o altă țară pentru găsirea unui loc de muncă și a unei
locuințe.
În urma răspunsurilor de la subie cții din prima categorie ca „Nu a fost ajutat de către
nimeni. Pur și simplu s -a interesat singur de acest job” sau „A fost foarte hotărât și sigur pe el
că va reuși să își îndeplinească visul. S -a informat bine și a plecat fără a fi ajutat de nimeni” ,
arată că tinerii sunt mult mai deschiși și dispuși să experimenteze tot ce înseamnă „nou” fără
teama de a -și asuma mai multe riscuri.
Persoanele din a doua categorie au răspuns „Da, de o prietenă mai veche care e
plecată în Anglia de mai mulți ani” , sau “De către un prieten din copilărie” , încearcă să
meargă “la sigur” , prin intermediul cunoștiințelor, prietenilor sau a rudelor, diminuând astfel
riscul de a pierde timp și bani în acest scop.
Conform articolului http://danieltanase.com/timpul -inseamna -bani/ „timpul este cea
mai prețioasă resursă pe care o ai la dispoziție. Este extrem de importantă înțelegerea
relației dintre timp și bani. Se spune că cel mai mare secret al celor mai avuți oameni este
administrar ea timpului. Cine știe să -și administreze timpul, știe să -și administreze banii. Cine
controlează timpul, controlează banii. Cine creează timp, creează bani.”
http://danieltanase.com/timpul -inseamna -bani/ . Așadar, este important să ne calculăm

38
fiecare pas, fiecare minut din timpul pe care îl avem fiind nevoie de un efort mai mare și mai
complex pentru a evolua la nivel individual.
Întrebarea numărul 4 a acestui interviu “Care a fost impactul soțului/soției
dumneavoastră cu comunitatea de acolo? Ce fel de g reutăți a întâmpinat legat de limbă și
cultură?” este legată de modul cum persoanele care au emigrat au reușit să se adapteze la o
nouă cultură, limbă și un nou stil de viață.
Persoanele emigrante din prima categorie 25 -35 de ani s -au adaptat mult mai ușo r la
o nouă lume, străină de cea originară, unii prin cunoașterea limbii engleze și adaptarea
rapidă la un nou ritm de viață datorită primirii călduroase a comunității în care locuia
„Cunoștea limba engleză când a plecat, din punctul ăsta de vedere nu a av ut dificultăți. S -a
integrat mai ușor, acolo găsind o comunitate de români ” sau “A fost ciudat mai ales în prima
săptămână deoarece nu cunoștea prea bine limba, era totul așa străin. A fost o senzație de
teamă la început, dar cu timpul s -a obișnuit datorit ă primirii călduroase a oamenilor din zona
în care locuia” .
Un alt aspect pe care îl putem observa în această categorie din răspunsul unui alt
interviu din partea unei persoane de sex feminin este următorul: “Impactul a fost mare. Totul
a fost nou și dif erit față de ce a mai trăit acasă, în România, dar treptat s -a acomodat și a
intrat în ritm tocmai pentru că a ajuns să facă ceea ce a visat el încă din perioada liceului”
este deschiderea către noi orizonturi de a experimenta lucruri la care majoritatea o amenilor
doar visează să le facă.
Întrebarea numărul 5 “Care este domeniul de muncă actual în care aceasta lucrează
și care sunt diferențele față de locul de muncă prestat în țară?” denotă faptul că odată ajunși
într-o altă comunitate mulți dintre ei su nt nevoiți să se reorienteze profesional deoarece nu -și
găsesc locuri de muncă în domeniile în care au lucrat acasă. Teama de eșec și de a nu fi
acceptați în încercarea de a se reinventa într -o altă țară există datorită stărilor prin care trec,
acceptând l ocuri de muncă sub nivelul competențelor profesionale dar mult mai bine plătite
ca în țară.
O persoană din prima categorie a declarat “Lucrează în același domeniu și acolo, ca
finisor în construcții. Diferențele sunt doar de salariu” sau răspunsul altei persoane
intervievate din această categorie „El e șofer pe tir. Diferența e clar legată de partea
financiară. Câștigă mult mai bine. Cam atât…și e mult mai respectat” . Observ ăm în prima
categorie că locurile de muncă prestate de cei plecați pot fi profes ate și la noi în țară dar
neatractiv din punct de vedere financiar.
La fel se întâmplă și în cea de -a doua categorie unde locurile de muncă prestate de
cei plecați nu diferă de ceea ce ar putea face și în țară.
O persoană a declarat “Activează în domeniul transportului. Deși munca este solicitantă atât
fizic cât și emoțional, renumerația este motivațională” sau “Lucrează în domeniul

39
construcțiilor cu un program fix, carte de muncă. Diferențele sunt legate de beneficii și nivelul
salar ial diferit” .
Situația financiară este așadar impulsul care îi determină pe români să emigreze cu
speranța că își vor permite o viață mai bună. Impulsul de a fi determinați să se acomodeze la
o nouă situație pe mai multe paliere ale vieții sale. Acest luc ru este ușor de observat mai
departe la întrebarea numărul 6 “Cum v -ați descurcat din momentul în care a plecat?”. Așa
cum mă așteptam, răspunsurile au fost pozitive din ambele categorii, fiecare dintre
intervievați având un entuziasm profund atunci când a u menționat că lipsurile financiare de
dinaintea plecării unuia dintre parteneri în străinătate au încetat.
Răspuns primit din prima categorie precum “Din punct de vedere financiar nu sunt
probleme, ne permitem un trai decent fără prea multe probleme și griji, însă e sacrificată
viața de familie” sau “Starea noastră materială a crescut, aia e clar. Mult mai bună. A fost
mai ușor din punct de vedere financiar, ne -am permis mai multe lucruri. Acesta este un
avantaj, de când a plecat el in străinătate“ , den otă faptul că e ste un sacrificiu care merită.
Din a doua categorie am primit răspunsuri asemănătoare, legate de starea financiară,
dar care la fel ca cei din prima categorie distanța reprezentând un sacrificiu care îi
constrânge în continuare. Una dintre persoane a afirmat „ Momentul plecării lui a fost greoi
pentru toată familia. Rolurile adulților s -au reîmpărțit revenindu -mi mie majoritatea lor. A fost
nevoie de o restructurare a priorităților și a modului de gestionare a acestora. Dar da, din
punct de v edere financiar este mai ușor și accesul la nevoile familiei este mai facil datorită
acestui lucru ”.
Din ambele categorii de vârstă deducem că nevoile românilor sunt mai mari decât
șansa de a conviețui ca soț și soție într -o țară ca România datorită nive lului foarte scăzut al
veniturilor în comparație cu cheltuielile care trebuie făcute pentru satisfacerea nevoilor de
consum.
Răspunsul subiecților la întrebarea numărul 7 „Cât de des trimite bani în țară? ” indică
sacrificiul celui plecat dar și a celui rămas acasă, este pozitiv din punct de vedere financiar
deoarece aceștia reușesc să își administreze mult mai bine banii, lucru pe care în România
ar fi fost foarte greu sau aproape imposibil de realizat.
Răspunsurile ambelor categorii arată, în urma ple cării unuia dintre parteneri,
bunăstarea familială datorată remunerației din Anglia : “În fiecare lună trimite bani. Nu avem
planuri legat de plecarea lui în străinătate în afară de bună -starea familială. A devenit așa o
rutină” sau „Trimite cam o dată la d ouă luni. Mai facem mici schimbări prin casă cu banii pe
care reușim să îi adunăm” .
Trebuie să luăm în calcul și faptul că indiferent cât de avantajos este financiar și de
câte sacrificii au fost sau mai este încă nevoie, sentimentul celui rămas singur acasă pentru

40
o perioadă mai lungă de timp necesită probabil un proces de reacomodare a acestuia pentru
o anumită perioadă de timp.
În a doua parte a interviului vom urmări relația dintre cuplurile căsătorite după
plecarea unuia dintre ei în străinătate pentru a afla urmările efectului migrator.
Modul cum percep persoanele rămase acasă starea familială după o scurtă sau
lungă perioadă de timp. În ce stadiu se află relația și unde cred ei că vor ajunge în viitor ca și
cuplu.
Factorul psihologic al subiec ților când au trebuit să accepte separarea unuia de
celălalt îl întâlnim la întrebarea numărul 8 “Ce ați simțit în momentul în care soțul/soția
dumneavoastră a decis să plece în străinătate?” persoanele rămase acasă au declarat că
din punct de vedere emoți onal au avut un sentiment de neliniște, teamă și frustrare după
cum declară “Am avut așa un sentiment de neliniște. Am fost puțin panicat fiindcă nu știam
nici eu și nici ea ce o așteaptă, dacă o să facă față, dacă se merită… am respirat ușurat abia
după c e a intrat în pâine și am văzut că treaba e serioasă și că merge bine” sau “A fost o
decizie comună, discutată anterior și explicată, la nivel de vârstă și înțelegere. Am simțit că
aceasta este varianta care ne -ar putea ajuta, deși emoțional a fost dificil ”.
Modul cum percep această schimbare din punct de vedere al relației familiale, prin
faptul că unul este plecat iar celălalt este rămas în țară, întrebarea numărul 9 “Cum vedeți
această schimbare din punct de vedere al relației familiale?” , arată că rel ațiile cuplurilor puse
în această situație, deloc ușoară, rezistă în favoarea eforturilor depuse de ambii parteneri.
Deși răcirea relațiilor se manifestă la unii dintre ei, aceștia nu ezită să depună eforturi în
păstrarea bunăstării relațiilor familiale î ncercând să facă tot posibilul pentru ca acest lucru să
nu continue pentru o perioadă și mai îndelungată de timp, ne dăm seama din următoarele
afirmații “Răcirea relațiilor și pierderea momentelor importante din viața familiei” , „Cu mari
eforturi, în bine” sau “Asemenea unei înstrăinări” .
Din majoritatea răspunsurilor primite de la subiecți am dedus că relațiile dintre cupluri
au rămas neschimbate până în momentul realizării interviurilor cu fiecare dintre persoanele
intervievate în urma declarațiilor precum “Relațiile familiale sunt bune, deși absența lui mă
afectează. Dorul este prezent pentru fiecare. Uneori pierdem căile de comunicare datorită
distanței, dorului sau frustrărilor date de această situație. Spațiul personal se modifică la
fiecare plecare sau sosire a lui și acest lucru poat e deveni frustrant. Tabieturile s -au
modificat în acești 4 ani și e dificil pentru fiecare să ne repliem pe nevoile celuilalt” sau un alt
răspuns pe măsură “Pentru multă lume plecarea este și finalul. Dar pentru mine nu este așa.
Cred că asemenea încercări consolidează relația, crește încrederea și respectul pentru omul
drag. Cred că este doar un pas înspre un viitor mai bun și mai fericit” .
Încrederea și respectul, prezent indiferent de vârstă, persistă atunci când planurile de
cuplu evoluează în favoare a gândurilor și dorințelor acestora.

41
Tot în partea a doua a interviului, întrebarea numărul 10, observăm bunăstarea relațiilor care
rămân stabile în funcție de cum se păstrează legătura, cât de des comunică unul cu celălalt
și cât de des obișnuiesc să se v adă pe parcursul unui an.
O parte dintre subiecți au declarat că relația lor a rămas aceeași comunicând zilnic la
telefon, uneori și pe facebook “Relația noastră nu s -a schimbat cu absolut nimic. Totul este
ca înainte între noi. Vorbim zilnic, de obicei la amiază când are ea pauză și seara stăm de
obicei câte o oră sau două la telefon ori folosim facebook -ul pentru video” sau “Avem o
legătură foarte strânsă, aș spune unică. Vorbim zilnic” .
Un alt r ăspuns care demonstrează cât de importantă este comunic area într -o relație
este „ Legătura este strânsă tocmai datorită comunicării dintre noi. Ținem legătura zilnic și
încercăm ca aceste discuții să nu se limiteze la obligațiile zilnice casnice sau administrative,
ci să ne spunem și ce simțim, ce ne dorim, ce ne macină sau ce am întâlnit frumos în fiecare
zi”.
Intervalul și perioada de timp în care cuplurile se vizitează, întrebarea numărul 11 “De
câte ori obișnuiește să vină în țară și pentru ce perioadă? Cât de des mergeți
dumneavoastră în vizită în străinăt ate?” denotă din nou modul cum păstrarea legăturii
datorate comunic ării și vizitelor consolidează o relație chiar și atunci când este vorba de
fenomenul migrator.
O parte dintre cei pleca ți reușesc să vină acasă de cel puțin 2 ori pe an pentru o
perioadă de 2 -4 săptămâni iar patru dintre persoanele rămase în țară au declarat că
obișnuiesc să facă vizite în străinătate partenerilor lor “De 2 ori pe an vine acasă. Vara câte o
lună, iar iarna câte 10 zile….aproximativ. Se mai întâmplă să nu reușească să ajun gă acasă
iarna, dar atunci merg eu la el” sau “ Eu merg cam o dată pe an dar nu rămân mai mult de o
săptămână. Ea vine de 2 ori pe an în special de sărbători câte 2 săptămâni și vara câte o
lună” .
În ultima parte a interviului am abordat ca subiect posibi litatea întoarcerii celor plecați
în Anglia înapoi în România, ce anume i -ar putea face pe aceștia să se reîntoarcă la cei
dragi, dacă schimbarea țării de origine în bine îi va determina să revină fără a mai fi nevoiți
să se întoarcă la munca din străinăta te și cum anume percep persoanele de acasă că vor
funcționa relațiile în viitorul îndepărtat.
Trei din persoanele primei categorii, 25 -35 de ani, au r ăspuns la întrebarea 12, legată
de motivul care iar face pe cei plecați să se întoarcă acasă definitiv, a r fi reîntregirea familiei
fără a mai continua să rămână separați. Celelalte 2 persoane au declarat că se vor întoarce
imediat după achitarea datoriilor “Exact cum am spus și mai devreme, va fi pentru o periodă
scurtă de timp. După ce vom reuși să ne plăti m datoriile sau cel puțin o parte dintre ele, se
va întoarce definitiv fără să mai fie nevoie să mai facă astfel de sacrificii” sau un alt răspuns
ne indic ă că cel plecat nu vede o oportunitate mai bună aici în țară având în continuare

42
nevoie de timp pentr u a găsi o cale de mijloc pentru a se reîntoarce definitiv acasă “Ar avea
șanse să se întoarcă… doar că nu văd care ar fi șansele să se întoarcă.. mai are de gând să
rămână vreo 3 -4 ani, apoi mai vedem. În momentu de față nu cred că ar găsi o oportunitat e
mai bună aici în țară”
În cea de -a doua categorie doar 2 persoane au menționat că partenerii lor s -ar
întoarce cât mai curând pentru familie “Asta și intenționează să facă. Motivul ar fi noi doi. Nu
este nevoie să rămânem separați mai mult decât ne -am p ropus” , ceilal ți 4 declarând că se
vor reîntoarce definitiv doar la pensionare având în vedere și vârsta apropiată de acest prag
“Întoarcerea definitivă va fi la pensie, din cauza scăderii economice a României” , “Doar la
pensionare, cred” sau “Majoritatea românilor decid să muncească în străinătate din motive
financiare . Dacă situația financiară din țară ar fi mai bună mulți se vor întoarce ”.
În ultima parte a interviului, întrebarea 13 “Credeți ca o situație economică mai bună
în România și crearea mai multor locuri de muncă, ar rezolva problema emigrării?”
răspunsurile ambelor categorii au fost de acord că o economie dezvoltată și mai multe locuri
de muncă iar motiva pe emigranții români să se reîntoarcă acasă.
Din prima categorie am primit răspuns “Normal… bineințeles, dacă tocmai din motivu ăsta…
financiar a plecat..atunci e clar că..” sau din a doua categorie “Probabil da. Majoritatea
pleacă din țară din aceste motive” impulsul dat românilor de situația financiară din România i –
a îndepărtat de or igini.
Ultima întrebare 14 „Cum vedeți bunăstarea familială în viitorul îndepărtat?”
evidențiază relația persoanelor intervievate cu cel plecat/ă și ceilalți membrii de familie
rămași în țară.
Din prima categorie deducem că persoanele tinere exprimă s iguranță și încredere în
ceea ce privește păstrarea unei relații cel puțin la fel de bune ca și până în prezent. O
persoană de sex feminin a declarat “Relația de familie o să fie aceeși. Așa o văd eu. Ne -am
format un stil de viață cu care ne -am obișnuit” sau declara ția altei persoane de sex feminin
“Eu cred c ă o să se păstreze la fel ca și până acuma, pentru că relația e destul de bună și nu
văd o altă schimbare. Cel puțin nu în rău. Poate mai mult în bine” . Începutul unui nou drum
ca și cuplu și speranța l a un viitor mai bun le oferă încredere și mai ales dorința de a -și dori
mai mult pentru o viață și un trai decent pentru familie.
În a doua categorie 2 dintre răspunsuri au fost asemănătoare cu cele din prima
categorie un exemplu fiind “Mai bună și mai si gură decât o aveam înaintea plecării lui în
străinătate” , pe c ând celelalte 4 persoane au fost mai reticente, 2 persoane de sex feminin
fiind chiar pesimiste cu privire la bunăstarea familială. Unul dintre răspunsuri a fost scurt
observând pierderea oricărei speranțe în ochii ei declarând bunăstarea familială ca fiin d
„Scăzută ”, iar cealalt ă declarând „Depinde de situația financiară a țării” .

43
Un alt răspuns mai puțin entuziast decât al celor din prima categorie de vârstă a fost “După
eforturile depuse, sperăm să fie bună. Ca perspectivă de viitor, la nivel macrosocia l, mi-e
greu să cred că lucrurile se vor schimba în foarte bine”
Toți subiecții intervievați au avut un numitor comun în ceea ce privește planurile de
viitor și motivul plecării partenerilor în afara granițelor țării pe termen mediu și lung și anume
situația financiară.

4.4. Rezultatel e obținute și interpretarea lor

În etapa studiului am folosit un singur tip de interviu bazat pe 14 întrebări care să
evidențieze situația subiecților aleși pentru realizarea acestei teme.
Conform primei întrebări, pleca rea în străinătate a subiecților din prima și a doua categorie
este comună, motivul fiind legat de insuficiența financiară de la noi din țară, achitarea ratelor
la bancă sau pur și simplu asigurarea unui trai mai bun familiei.
A doua întrebare se referă l a perioada de timp în care cei plecați lipsesc de acasă.
Perioada în care aceștia muncesc în Anglia formează în prima categorie o medie de 4 ani cu
perioade cuprinse între 1 an și 6 luni și 6 ani, iar cea de -a doua categorie formând o medie
de 6 ani și 8 l uni cu perioade cuprinse între 2 ani și 20 de ani. Putem spune că diferența de
vârstă dintre cele două categorii influențează perioada de când sunt plecați din România, în
cea de -a doua categorie fiind mai mare, dar și avansul unei experiențe de viață acum ulat pe
o perioadă de mai mulți ani.
Următoarea întrebare, numărul 3, vizează modul în care subiecții au reușit să plece
în Anglia pentru găsirea unui loc de muncă.
În prima categorie doar o singură persoană a declarat că soția lui a fost ajutată și
îndrumată către găsirea unui loc de muncă de către o prietenă foarte bună, restul
intervievațiilor declarând că partenerii lor au plecat fără ajutorul vreunei persoane reușind
prin intermediul telefoanelor sau a adreselor de e -mail găsite pe diferite site -uri de recrutare.
Cei din a doua categorie au declarat că partenerii lor au fost ajutați fie de către o rudă, fie de
un prieten aproapiat pentru găsirea unui loc de muncă în Anglia, doar doi dintre intervievați
declarând că partenerii lor au reușit să își găsească un loc de muncă fie prin intermediul
AJOFM, fie reușind de unul singur odată plecat în Anglia.
Întrebarea numărul 4 este despre impactul celui plecat cu comunitatea de acolo și
dacă a întâlnit greutăți dificil de depășit legat de limba și cultura țării în care a emigrat.
În prima categorie declarațiile persoanelor intervievate ne indică faptul că cei plecați s -au
integrat foarte ușor unii datorită comunității de români pe care i -a întâlnit în locul în care s -au
mutat sau chiar datorită primirii călduroase a englezilor din comunitatea respectivă. Chiar

44
dacă nu toți cunoșteau foarte bine limba, acest lucru i -a ajutat să se acomodeze într -un ritm
rapid chiar dacă totul a fost nou și diferit față de ce au mai trăit acasă, în România, ajungând
să facă ceea ce și -au propus să fac ă. O altă persoană a declarat că datorită felului muncii nu
a prea avut contact foarte mare cu comunitatea și cultura de acolo.
În categoria a doua răspunsurile subiecțiilor au fost mai puțin pozitive față de cei din
prima categorie. Aceștia ne -au declar at că adaptarea la noua cultură și mentalitate a fost
greoaie, deoarece sunt de părere că oamenii de acolo sunt foarte reci sau că într -o țară
străină se vor simți și vor fi tratați mereu ca niște imigranți fără a avea prioritate ca naționalii
acelei țări. Șansa de a fi plătiți mai bine pentru aceeași muncă pe care o prestează și
cetățenii acelei țări fiind astfel inegală.
O altă perspectivă este legată de greutățile culturale privind concepțiile de viață
diferite, iar lingvistice privind regionalismele. U n impact psihologic privind necunoașterea
limbii a fost un factor care le -a luat timp emigranților români în acomodarea lor, la unii chiar și
4-5 luni cu gândul de a renunța la alegerea făcută și de a se reîntoarce în țară, însă datorită
firii extroverte i -a ajutat să continue.
Dintre cei intervievați doar o singură persoană a declarat că cel plecat nu a
întâmpinat greutăți tocmai pentru că știa foarte bine limba engleză, fiind deschis în
încercarea de a face lucruri noi.
Următoarea întrebare, numărul 5 , se referă la domeniul de muncă actual în care
emigrantul român lucrează în Anglia și la diferențele legate de condițiile și avantajele pe care
le are față de locurile de muncă din România.
În prima categorie subiecții noștrii activează în domenii cu ca re nu au mai avut
contact în țară. De exemplu unul dintre subiecți activează în domeniul militar cu toate că este
un domeniu pe care l -ar fi putut practica și la noi în țară, dar pregătirea și echipamentele
militare sunt net superioare față de cele din Rom ânia fără a mai vorbi bineînțeles de
remunerație. Alte persoane au declarat că partenerii lor lucrează fie la o curățătorie de haine
care are contracte cu diferite firme, spitale sau fabrici, fie ca șofer de tir sau în domeniul
construcțiilor unde câștigă mai mult decât ar fi câștigat în România plus că sunt mult mai
respectați pentru munca depusă.
A doua categorie activează tot în domenii care se pot practica la noi în țară. O
persoană a răspuns că soția lui, înaintea plecării în Anglia, presta muncă în domeniul
vânzărilor iar acum a ajuns să aibă grijă de de oamenii în vârstă care au nevoie de sprijin.
Aici putem spune că există o diferență ca și sarcină de muncă vizavi de cea din țară. O altă
persoană declară că munca dobândită în țară nu valorează nimi c, fiind necesar să câștigi
experiență de muncă în țara unde ai emigrat. Ceilalți patru subiecți activează în domenii
asemănătoare celor din prima categorie, doi dintre ei fiind în domeniul transporturilor unde
munca este solicitantă atât fizic cât și emoț ional dar cu o remunerație motivațională. Alți doi

45
activează în domeniul construcțiilor unde au parte de un program fix, carte de muncă, condiții
de muncă mai bune și un nivel salarial diferit față de cel de acasă. Chiar dacă domeniile de
muncă sunt simila re sau diferite față de cele pe care le aveau în România, remunerația este
factorul principal care îi atrage pe români să emigreze în afara granițelor României. Astfel
reușesc să ofere familiei un trai decent, un trai pe care ar fi trebuit să îl poată avea în țară
fără nevoia de a mai fi la distanță de cei dragi.
Întrebarea numărul 6 indică modul în care, cuplurile căsătorite, au reușit să se
descurce privind gestionarea timpului și a sarcinilor după plecarea unuia dintre ei departe de
casă.
Privind gest ionarea banilor, pentru unul dintre subiecți a fost mai ușor abia dupa 2
sau 3 luni de acomodare a celui plecat fiind categoric mai ușor având acces la mai multe
lucruri datorită banilor. În urma interviurilor, la această întrebare o persoană a declarat fa ptul
că momentul plecării este dificil și greu deoarece apare nesiguranța și frica, dar cu încredere,
iubire și susținere reciprocă timpul le rezolvă pe toate. Din punct de vedere financiar aceasta
a declarat că este mai bine. O altă persoană din această c ategorie a declarat că din punct de
vedere financiar nu sunt probleme, având un trai decent fără prea multe griji însă în ciuda
acestui aspect este sacrificată viața de familie. Starea materială a crescut odată cu plecarea
partenerilor de viață la munca di n străinătate, fiindu -le mult mai ușor din punct de vedere
material.
În cea de -a doua categorie subiecții au răspuns că datorită acestei schimbări a
început să le fie mult mai ușor din punct de vedere financiar, accesul la nevoile familiei fiind
mai facil datorită acestui lucru. În urma declarației uneia dintre persoanele intervievate
momentul plecării soțului ei a fost greu pentru toată familia având în vedere reîmpărțirea
rolurilor, majoritatea sarcinilor revenind soției, fiind astfel nevoie de o restruc turare a
priorităților și a modului de gestionare a acestora. O altă persoană din această categorie a
răspuns că i -a fost greu după plecarea soțului având nevoie de timp pentru a se obișnui cu
ideea de a rămâne singură pentru mult timp, menționând că viața la distanță nu
compensează faptul că își permit mai multe lucruri din punct de vedere financiar.
Indiferent de vârstă, privind cele două eșantioane, despărțirile de cei dragi sunt
dureroase în ambele cazuri, nevoia banilor și asigurarea unui viitor stab il familiei îi atrage
către acest proces migrator, găsind a fi cea mai bună soluție în cele din urmă.
Pentru a observa cât de bine se descurcă subiecții, în urma răspunsurilor primite la
întrebarea numărul 7, am dorit să aflu cât de des trimit cei plecaț i bani acasă și dacă și -au
propus să îi gestioneze într -un anumit fel.
În urma răspunsurilor din prima categorie, o persoană de sex feminin a menționat că
nu trimite bani numai atunci când este nevoie de forță majoră neavând planuri legate de
gestionarea banilor. Munca pe care o depune fiind mai mult o pasiune a acestuia decât

46
dorința de a face mulți bani. O altă persoană de sex feminin a răspuns că prietenul ei trimite
lunar bani acasă. Motivul pentru care a plecat să muncească în străinătate a fost că s alariul
de acolo îl poate ajuta să economisească bani pentru a deschide o afacere în România, dar
cu trecerea timpului locul de muncă i -a devenit o rutină și a continuat să rămână acolo.
Dacă unele persoane au emigrat într -o țară străină cu scopul de a e conomisii bani
pentru îndeplinirea unui obiectiv cum ar fi achitarea ratelor la bancă sau achiziționarea unei
locuințe, altele au plecat doar pentru a asigura o bunăstare familiei fără a gestiona banii într –
un anumit fel.
La persoanele din categoria a dou a, se observă că toți cei plecați trimit bani lunar
familiei doar pentru a -ți asigura un trai decent, fără a avea planuri în ceea ce privește
gestionarea acestora.
În continuarea interviului, întrebarea numărul 8, am dorit să aflu în ce mod i -a afectat
din punct de vedere emoțional când au luat decizia de a merge pe acest drum. Din
răspunsurile primite de la cei din prima categorie putem spune că la două dintre persoane le –
a fost puțin greu să accepte această decizie din cauza unui sentiment de neliniște, declarând
totodată că despărțirile sunt dureroase, însă pe parcurs au ajuns să se obișnuiască cu dorul
față de partenerii lor considerând că așa este mai bine.
Ceilalți trei subiecți au răspuns că nu au fost afectați în vreun fel, acceptând cu ușurință
decizia luată.
Dacă persoanele din prima categorie au acceptat mai ușor decizia emigrării unuia
dintre soți sau nu au fost deloc afectați, cei din a doua categorie au declarat că a fost o
decizie comună, discutată anterior și explicată la nivel de vârstă și înțelegere, simțind ca
aceasta este varianta care i -ar putea ajuta, cu toate că emoțional a fost dificil. O greutate în
modul de rezolvare a problemelor familiare, un sentiment de neliniște și frustrare sau o
tulburare a liniștii sufletești. Acestea sunt stările prin care au trecut când au ajuns în punctul
de a lua această decizie, care se pare că a fost unica șansă pentru îndeplinirea obiectivelor
propuse.
Tot în a doua parte, următoarele trei întrebări, 9, 10 și 11, este despre cum văd că s –
a păstrat re lația soț -soție de când locuiesc la distanță unul față de celălalt, cât de des
comunică și cât de des obișnuiesc să se viziteze.
În prima categorie persoanele au declarat că relația s -a păstrat la fel, una dintre ele
fiind convinsă că pentru mulți oameni plecarea este și finalul relației, adăugând că tocmai
aceste încercări consolidează relația, crește încrederea și respectul pentru omul drag, fiind
doar un pas înspre un viitor mai bun și mai fericit.
Speranța în mai bine, comunicarea zilnică prin interme diul telefonului sau a internetului,
faptul că se vizitează des unul pe celălalt sau gândul că acest proces este de scurtă durată,
sunt factori care îi ajută să păstreze o relație care se îndreaptă către un viitor luminos.

47
Subiecții din a doua categorie a u menționat că relațiile s -au păstrat la fel de bine ca și până
acum deși consideră această schimbare asemenea unei înstrăinări prin răcirea relațiilor și
pierderea momentelor importante din viața familiei dacă perioada în care stau separați este
prea lung ă. Deși relațiile familiale sunt bune, absența celor plecați îi afectează pe cei de
acasă. Uneori se pierd căile de comunicare datorită distanței, dorului sau a frustrărilor date
de această situație. Spațiul personal se modifică la fiecare plecare sau sosi re, lucru care
poate deveni deranjant. Tabieturile se modifică în anii petrecuți separați, fiind dificil pentru
ambii parteneri să se replieze pe nevoile celuilalt atunci când se reîntâlnesc.
Un aspect important în urma declarațiilor este comunicarea cu a jutorul căreia se
păstrează o legătură strânsă, fără ca discuțiile să se limiteze la obligațiile zilnice, casnice sau
administrative dorind a -și spune ceea ce simt, ce își doresc, ce îi macină sau ce au întâlnit
frumos în fiecare zi. Acesta este drumul căt re consolidarea unei relații puternice și de durată.
În finalul interviului, întrebarea 12, este vorba despre probabilitatea ca cei plecați să se
întoarcă definitiv acasă fără a mai fi nevoiți să plece din nou, dar și motivul pentru care ar lua
această dec izie.
Un alt aspect remarcat la penultima întrebarea 13, îl reprezintă situația enonomică
din România prin crearea mai multor locuri de muncă și rezolvarea infrastructurii care să
faciliteze serviciile de calitate și atragerea de noi investitori.
Pentr u subiecții din prima categorie motivul întoarcerii definitive acasă a celor plecați este
familia. Momentan sunt nevoiți să rămână pentru o perioadă nedeterminată de timp,
neavând o oportunitate mai bună la noi în țară. Din declarațiile acestora ne dăm sea ma că
problema emigrării este dată de situația economică din România privind numărul locurilor de
muncă și salariile slab plătite, problemă care dacă s -ar remedia, ar determina foarte mulți
români să se reîntoarcă pe pământul românesc.
Dacă în prima categ orie motivul reîntoarcerii definitive acasă în viitorul apropiat,
pentru cei din a doua categorie șansele unora de a se reîntoarce definitiv în țară vor fi doar la
pensie, având în vedere vârsta apropiată de acea perioadă. Ceilalți subiecți declară ca
partenerii lor se vor întoarce pentru reîntregirea familiei, imediat după stabilizarea părții
financiare.
Ultima întrebare, numărul 14, indică modul cum persoanele intervievate percep
bunăstarea familială în viitorul îndepărtat prin păstrarea relațiilor în ac eleași condiții ca și
până acum.
Răspunsurile celor din prima categorie la această întrebare au fost că bunăstarea
familială în viitor se va păstra cel puțin la fel de bine prin susținere și respect reciproc, dar nu
același lucru îl putem spune despre toți cei din a doua categorie care în urma eforturilor
depuse speră la ceva mai bun decât până acum sau declară că totul va depinde de situația

48
financiară a țării. O altă perspectivă de viitor, la nivel macrosocial, o persoană adaugă faptul
că îi este greu să creadă într -o schimbare pozitivă a lucrurilor din România.
Indiferent de vârstă, statut social, experiență de viață sau educație, consider că odată
prezent într -o țară cu totul diferită de cea în care te -ai născut și te -ai format ca cetățean, vei
avea mereu parte de provocări care să te întărească sau să te demoralizeze în încercarea
de a câștiga un trai cel puțin decent pentru tine și familia ta.

49
CAPITOLUL V.
CONCLUZII

Căderea regimului comunist a dus la o schimbare a politicii de acces în alte țări,
ajungându -se astfel la o creștere semnificativă a potențialului migrator, foarte mulți români
având oportunitatea de a pleca din România. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană în
2007 a început un nou regim migrator prin care intrarea pe piața forței de m uncă devine
liberalizată.
Spațiul în care funcționează o societate își pune amprenta asupra bunăstării familiale
în funcție de valori, obiceiuri, tradiții, a nivelului de educație și sănătate dar mai ales a
factorilor legați de cauzele economice și politi ce. Schimbările radicale ale României din anii
’90 încoace au afectat viața cotidiană a cetățenilor datorită crizelor economice și sociale, dar
și a ritmului alert de viață și a efectelor globalizării și ale urbanizării
(https://ec.europa.eu/commission/sites/beta -political/files/reflection -paper -socia l-dimension –
europe_ro.pdf ).
În această temă am dorit să subliniez faptul că impactul migrator asupra familiei
produce atât efecte pozitive, cât și negative asupra celor pleca ți în străinătate, dar și asupra
membrilor familiei rămași în țară.
Din numărul datelor culese, rezultatele obținute cu ajutorul interviului -semistructurat și
interpretarea acestora ne indică faptul că emigrarea unuia dintre soții plecați în Anglia la
muncă s-a petrecut datorită neajunsurilor materiale sau financiare. Acest lucru poate duce de
cele mai multe ori la creșterea divorțurilor datorită dezechilibrului care poate să apară în
planul exercitării rolurilor în familie.
În urma obținer ii datelor, în ambele categorii de vârstă, cuplurile continuă să păstreze
legătura indiferent de perioada în care sunt plecați partenerii sau partenerele lor în
străinătate. Dorința de a avea o viață mai bună împreună îi determină să își păstreze intactă
relația de soț ș i soție.
Modul prin care subiecții au reușit să plece în căutarea unui loc de muncă în
străinătate diferă între cele două categorii , persoanele mai în vârstă fiind ajutate de cineva
cunoscut, în comparație cu persoanele mai tinere care au reușit să emigre ze și să -și
găsească un loc de muncă fără a apela la cunoștințe sau prieteni.
O diferență între cele două categorii de vârstă o putem observa și la modul cum
acestea s-au acomod at la un nou stil de viață în care cultura, regulile și limba vorbită sunt
diferite față de cele cu care erau familiarizați la noi în țară. Persoanel e mai tinere din prima
categorie s-au adaptat mult mai ușor în locul unde au emigrat față de cei mai în vârstă din a
doua categorie, care au avut parte de o adaptare mai grea vizavi de tot ce era nou pentru ei.

50
De multe ori domeniile de muncă în care emigranții ajung să le presteze în altă țară
pot să difere de cele avute în țara de origine. În urma interviurilor am aflat că cei mai mulți
dintre subiecți activează în domeniul construcț iilor și al transporturilor, posturi pe care le -ar fi
putut avea și în România, dar condițiile de muncă, seriozitatea și remunerația de care au
parte în Anglia i-a motivat să plece.
Din punct de vedere al efectelor pe care migrația le are asupra familiei, stadiul în care
au ajuns cuplurile după plecarea partenerilor de viață în Anglia este unul pozitiv cu privire la
situația financiară și materială , după cum declară persoanele intervievate, accesul la nevoile
familiei fiind mai facil datorită banilor câști gați. Cei din prima categorie au reușit să
economisească bani pentru achitarea anumitor datorii sau îndeplinirea unor obiective, pe
când cei mai în vârstă au rămas să lucreze și să câștige bani doar pentru întreținerea
familiei.
Momentul plecării și sepa rarea de familie reprezintă un pas greu pentru fiecare
deoarece intervine sacrificarea timpului și a momentelor frumoase. Acceptarea plecării a fost
mai ușoară pentru persoanele din prima categorie, 25 -35 de ani, iar pentru a doua categorie,
50-60 de ani, a fost mai dificil din punct de vedere emoțional, redistribuirea sarcinilor de
familie și rezolvarea problemelor familiare fiind mai accentuate la această categorie de
vârstă.
În încercarea de a păstra cu succes o relație la distanță, comunicarea, acceptarea
situației și dorința de a rezolva orice problemă prezentă în viața familială, ajută la
consolidarea acesteia. În ambele categorii relațiile acestora continuă să se păstreze chiar
dacă situația este una grea de acceptat mai ales pe termen lung. Comunicarea frecventă,
vizitele lungi și dese, i -au ajutat pe subiecți să își fie alături în orice moment, evitând astfel să
aibă parte de un sentiment de înstrăinare unul față de celăl alt.
În situația de față decizia de a emigra este urmată de perioada în care persoanele în
cauză vor fi nevoite să facă acest lucru. Așadar, din răspunsurile primite de la intervievații din
prima categorie, perioada în care vor continua să muncească în st răinătate este pe o
perioadă nedeterminată de timp, îndeplinirea obiectivelor fluctuând în funcție de aspirațiile
acestora. Nu același lucru îl putem spune și despre intervievații din cea de -a doua categorie
care au declarat că privind vârsta pe care o au, aceștia nu văd o oportunitate mai bună decât
cea de a rămâne să lucreze în Anglia până la pensie.
Motivul pentru care ambele categorii s -ar întoarce definitiv în țară îl reprezintă familia.
În urma declarațiilor ne dăm seama că reîntoarcerea acestora în țară cât mai curând va fi
posibilă doar dacă situația economică din România le -ar facilita un trai decent pentru ei și
familiile lor.

51
Natura omului de a avea confortul necesar îl îndrumă să facă sacrificii pentru
dobândirea strictului necesar, chiar dacă de cele mai multe ori nu este de acord cu acest
lucru.
În concluzie observăm că decizia persoanelor din România pentru a muncii în
străinătate este determinată de neajunsurile și nevoile fiecăruia. Chiar dacă decizia de a
merge pe acest drum nu este ușoa ră, oamenii nu găsesc o oportunitate mai bună care să îi
ajute să își îndeplinească planurile într -un timp mai scurt în -afară de cel de a emigra.
Dacă în România ar exista un echilibru între salariile minim pe economie și consumul
de bunuri de care populația are nevoie, majoritatea persoanelor care au emigrat s -ar
reîntoarce pe plaiurile natale pentru a fi alături de familie și prieteni. Reîntoarcerea lor acasă
ar însemna un mare plus pentru societatea românească deoarece ar exista capital uman
care să dezvolte țara prin muncă, educație, calificare, dar mai ales o nouă mentalitate privind
bunul mers al unei societăți.

52
ANEXE

INTERVIU SEMI -STRUCTURAT

1. Categoria de v ârstă 25 -35 de ani

Nume și prenume : P. A.
Sex: F
Vârstă: 31 ani
Studii: Postliceală sanitară
Ocupație: Asistentă medicală

1. Care e ste motivul plecării soțului dumneavoastră în Anglia?
R: Motivul plecării este unul foarte des întalnit: pentru un trai mai bun.

2. De cât timp este plecat în străinătate?
R: Este plecat de 5 ani și 6 luni.

3. A fost ajutat de cineva în plecarea și găsirea unui loc de muncă într -o altă țară?
R: A fost foarte hotărât și sigur pe el că va reuși să își îndeplinească visul. S -a informat bine
și a plecat fără a fi ajutat de nimeni.

4. Care a fost impactul soțului dumneavoastră cu comunitatea de acolo? Ce fel de
greutăți a întâmpinat legat de limbă și cultură?
R: Impactul a fost mare. Totul a fost nou și diferit față de ce a mai trăit acasă, în România,
dar treptat s -a acomodat și a intr at în ritm tocmai pentru c ă a ajuns să facă ceea ce a visat el
încă din perioada liceului.

5. Care este domeniul de mun că actual în care acesta lucrează și care sunt diferențele
față de locul de muncă prestat în țară?
R: Lucrează în domeniul militar. În țară nu a avut contact cu acest domeniu.

6. Cum v -ați descurcat din momentul în care a plecat? Este mai ușor din punct de
vedere financiar? Vă permiteți mai multe lucruri?
R: Momentul plecării este dificil și greu. Apare nesiguranța și frica. Dar timpul, încrederea,
iubirea și susținerea le rezolvă pe toate. Din punct de vedere financiar este mai bine.

53
7. Cât de des trimite bani în țară?
R: Doar când este nevoie majoră.

8. Ce ați simțit în momentul în care soțul dumneavoastră a d ecis să plece în
străinătate?
R: La început nu am fost de acord sau cel puțin nu mi -a surâs ideea, dar având în vedere
posibilitatea de a face ceea ce iubește încă din timpul liceului m -a făcut să mă obișnuiesc cu
ideea.

9. Cum vedeți această schimbare din punct de vedere al relației familiale?
R: Pentru multă lume plecarea este și finalul. Dar pentru mine nu este așa. Cred că
asemenea încercări consolidează relația, crește încrederea și respectul pentru omul drag.
Cred că este doar un pas înspre un vii tor mai bun și mai fericit.

10. Aveți în continuare o legătură strânsă cu soțul dumneavoastră ? Cât de des
comunic ați?
R: Avem o legătură foarte strânsă, aș spune unică. Vorbim zilnic.

11. De câte ori obișnuiește să vină în țară și pentru ce perioadă? Cât de des mergeți
dumneavoastră în vizită în străinătate?
R: De 2 ori pe an vine acasă. Vara câte o lună, iar iarna câte 10 zile….aproximativ. Se mai
întâmplă să nu reușească să ajungă acasă iarna, dar atunci merg eu la el.

12. Credeți că există șanse ca ac esta să se întoarcă definitiv acasă fără a mai pleca din
nou? Care ar fi principalul motiv pentru care ar lua această decizie?
R: Da. Motivul este familia.

13. Credeți ca o situație economică mai bună în România și crearea mai multor locuri
de muncă, ar r ezolva problema emigrării?
R: Cu siguranță, da!

14. Cum vedeți bunăstarea familială în viitorul îndepărtat?
R: Cred că o să fim tot așa uniți în continuare! O să ne susținem și o să ne respectăm
reciproc și de acum înainte!

54
2. Categoria de vârstă 50 -60 de ani

Nume și prenume : M. L.
Sex: F
Vârstă: 53 ani
Studii: Facultatea de geografie
Ocupație: Profesor geografie

1. Care este motivul plecării soțului dumneavoastră în Anglia?
R: Motivul plecării soțului a fost îmbunătățirea situației financiare a famil iei.

2. De cât timp este plecat în străinătate?
R: Este plecat de circa 4 ani.

3. A fost ajutat de cineva în plecarea și găsirea unui loc de muncă într -o altă țară?
R: Da, a fost ajutat de un prieten de familie.

4. Care a fost impactul soțului dumneavoastră cu comunitatea de acolo? Ce fel de
greutăți a întâmpinat legat de limbă și cultură?
R: La început adaptarea a fost greoaie. Nu cunoștea limba și cultura țării. A avut momente în
care s -a gândit să renunțe. Adaptarea la noua situație a durat c am 4 -5 luni, el fiind o fire
extrovertă, asta l -a ajutat.

5. Care este domen iul de muncă actual în care ace sta lucrează și care sunt diferențele
față de locul de muncă prestat în țară?
R: Activează în domeniul transportului. Deși munca este solicitantă a tât fizic cât și emoțional,
remunerația este motivațională.

6. Cum v -ați descurcat din momentul în care a plecat? Este mai ușor din punct de
vedere financiar? Vă permiteți mai multe lucruri?
R: Momentul plecării lui a fost greoi pentru toată familia. Rolurile adulților s -au reîmpărțit
revenindu -mi mie majoritatea lor. A fost nevoie de o restructurare a priorităților și a modului
de gestionare a acestora. Dar da, din punct de vedere financiar este mai ușor și accesul la
nevoile familiei este mai facil d atorită acestui lucru.

7. Cât de des trimite bani în țară?
R: Lunar.

55
8. Ce ați simțit în momentul în care soțul dumneavoastră a decis să plece în
străinătate?
R: A fost o decizie comună, discutată anterior și explicată, la nivel de vârstă și înțelegere. Am
simțit că aceasta este varianta care ne -ar putea ajuta, deși emoțional a fost dificil.

9. Cum vedeți această schimbare din punct de vedere al relației familiale?
R: Relațiile familiale sunt bune, deși absența lui mă afectează. Dorul este prezent pentr u
fiecare. Uneori pierdem căile de comunicare datorită distanței, dorului sau frustrărilor date de
această situație. Spațiul personal se modifică la fiecare plecare sau sosire a lui și acest lucru
poate deveni frustrant. Tabieturile s -au modificat în aceșt i 4 ani și e dificil pentru fiecare să
ne repliem pe nevoile celuilalt.

10. Aveți în continuare o legătură strânsă cu soțul dumneavoastră? Cât de des
comunicați?
R: Legătura este strânsă tocmai datorită comunicării dintre noi. Ținem legătura zilnic și
încercăm ca aceste discuții să nu se limiteze la obligațiile zilnice casnice sau administrative,
ci să ne spunem și ce simțim, ce ne dorim, ce ne macină sau ce am întâlnit frumos în fiecare
zi.

11. De câte ori obișnuiește să vină în țară și pentru ce perioad ă? Cât de des mergeți
dumneavoastră în vizită în străinătate?
R: Vine acasă de circa 3 -4 ori pe an. Eu merg o dată pe an, de obicei vara.

12. Credeți că există ș anse ca ace sta să se întoarcă definitiv acasă fără a mai pleca din
nou? Care ar fi principalul motiv pentru care ar lua această decizie?
R: Noi asta ne dorim. Să se întoarcă definitiv. După stabilizarea părții financiare, motivul e
faptul că ne este greu separați.

13. Credeți ca o situație economică mai bună în România și crearea mai multor locuri
de muncă, ar rezolva problema emigrării?
R: Probabil da. Majoritatea pleacă din țară din aceste motive.

14. Cum vedeți bunăstarea familială în viitorul îndepărtat?
R: După eforturile depuse, sperăm să fie bună. Ca perspectivă de viitor, la nivel macroso cial,
mi-e greu să cred că lucrurile se vor schimba în foarte bine.

56
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Anghel G.R. și Horvath I., 2009, “Sociologia migrației – Teorii și studii de caz românești”,
Editura Polirom, Iași
2. Sandu D., 2010, “Lumile sociale ale migrației românești în străinătate”, Editura Polirom,
Iași
3. Cozan A., 2015, “Trăirea pe interval”, Editura Ideea Europeana, București
4. Horváth, I., Anghel, R.G., 2009, “Migration and its Consequences for Romania”
Südosteuropa 57(4), p. 386 -403, Accesat la adresa :
https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=8834&langId=en
5. Bulai, T., 2006, “Fenomenul migrației și criza famil ială”, Editura Lumen, Iași , p.44
6. Cehan I., 2013, “Migrația medicilor români și etica recrutării internaționale”, Revista
română de sociologie, nr. 3 -4, București, p. 327 -335, Accesat la adresa:
http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.3 -4-2013/19 -ICehan.pdf
7. Munteanu M., Tudor E., 2007, “Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă”,
Salvați Copiii, București, p.8 , Accesat la adresa: https://copiisinguriacasa.ro/wp –
content/themes/csa/doc/Impactul%20migratiei%20parintilor%20asupra%20copiilor%20rama
si%20acasa_Salvati%20Copiii.pdf
8. Toth G., Toth A., Voicu O., Ștefănescu M., 2007, “Efectele migrației: copiii rămași acasă”,
Fundația Soros România, București, p.9 -11, Accesat la adresa: https://ec.europa.eu/migrant –
integration/?action=media.download&uuid=2A3B414F -A732 -EC82 -43EA6AC2DCC54BD0
9. Pescaru M., 2010, “Consecințele migrației familiei contemporane asupra creșterii și
educării copiilor”, Lucrare pentru conferință, Cluj, p. 3 -4
10. Dobrescu A., 2009, “Circulația forței de muncă în spațiul economic european”, Ed itura
Pro Universitaria, București, p.9
11. Neg ruți S., 2017, “Cetățenie și migrație în România în perioada 1865 -1938” , Revista
română de sociologie, nr. 3 -4, București, p.201 -226, Accesat la adresa:
http://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/04 -snegruti.pdf
12. Popa M., Ungureanu D., 2013, “Politica de migrație a Uniunii Europene: implicații pentru
piața muncii”, Broșură “europe direct “, București , Accesat la adresa:
http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp -content/uploads/Brosura -ED-Politica -de-migratie -a-
UE.pd f
13. Țîrcă D. M., 2013, “ Piața muncii și migrația fo rței de muncă în context european”, Editura
ASE, București
14. Ulrich L., Stănciugelu Ș., Bojincă M., Mihăilă V., 2011, “Al patrulea val: Migrația creierelor
pe ruta România -Occident”, Publicație realizată în cadrul Programului “Migrație și

57
Dezvoltare”, al Fundației Soros România, București , Accesat la adresa:
https://www.researchgate.net/profile/Stefan_Stanciugelu/publication/257359476_Al_patrulea
_val_migratia_creierelor_pe_ruta_Romani a-
Occident_The_Forth_Wave_the_Brain_Drain_on_the_Route_Romania –
Western_Countries/links/02e7e525031bc665ab000000/Al -patrulea -val-migratia -creierelor –
pe-ruta-Romania -Occident -The-Forth -Wave -the-Brain -Drain -on-the-Route -Romania –
Western -Countries.pdf
15. Iftim oaei C., Baciu I. C., 2018, “Analiza statistică a migrației externe după aderarea
României la Uniunea Europeană”, Revista Română de Statistică – Supliment nr.12 , Iași ,
Accesat la adresa: http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp –
content/uploads/2018/12 /rrss_12_2018_07_ro.pdf
16. http://www.prouniversitaria.ro/carte/circulatia -fortei -de-munca -in-spatiul -economic –
european/rasfoire/
17. https://www.academia.edu/7518459/Curs_3_ -_AS_a_familiei_si_copilului
18. http://sociologia -azi.ro/wp -content/uploads/2013/10/Chestiunea -sociala -a-migratiei –
pentru -munca.pdf
19. https://biblioteca.regielive.ro/licente/sociologie/fenomenul -migratiei -si-criza -familiala –
333073.html
20. https://ro.wikipedia.org/wiki/Migra%C8%9Bie_um an%C4%83
21. https://ro.wikipedia.org/wiki/Emigra%C8%9Bie
22. http://www.referatele.com/referate/istorie/online4/MIGRATII –TIPURI -DE-MIGRATII –
MARILE -MIGRATII -ROLUL -LOR-IN-POPULAREA -GLOBULUI -PRINCIPALELE -ETAPE –
ALE.php?fbclid=IwAR2ayxyoP –
lD5PN8dbLR3LWlCrgk AiOkOQZjVMPSRdiic72HgzTb35KJw0
23. http://revistasferapoliticii.ro/sfera/137/art06 -horvath.html?fbclid=IwAR0tyAdvR9S –
nflK5NmDUTG9ZW3YGEGb1mRSOenPezg32v3Jx_jXSKFExFE
24. https://www.scribd.com/doc/111372179/Migratia -Externa -consecinte -Si-Dimensiuni
25. http://www.scrigroup.com/istorie -politica/stiinte -politice/FORMELE -MIGRATIEI15644.php
26. http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/educatie/scoala_doctorala/2016/pociovalisteanu/8.pdf
27. https://conspecte.com/Geoeconomia/migratia -internationala.html
28. http://www.criticatac.ro/aspecte -ale-culturii -migratiei -in-romania/
29.http://prodiasporaromana.org/wp -content/uploads/2014/01/Horvath -2012 –
Migra%C8%9Bia -Interna%C8%9Bional%C4%83 -a-Cet%C4%83%C8%9Benilor –
Rom%C3%A2ni.pdf
30.https://chivuanamariablog.wordpres s.com/2014/02/18/migratia -ilegala -a-romanilor -in-
anul-1989/amp/?fbclid=IwAR3ejlQVanVykFDOAc1IYSeQ –
nVBJmNXwC7pgFRg6JIOFkOHvKmvIVQD1JU

58
31. http://www.criticatac.ro/note -despre -consecinte -ale-migratiei -din-romania/
32. http://muhaz.org/sociologia -migraiei -teorii -si-studii -de-caz-romnesti.html?page=22
21
33.http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asisten
ta_sociala_copil_singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_famil ial_OIM2006.pd
f22
34. http://www.store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf
35. http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf
36. https://cluj2010.files.wordpress.com/2010/09/paper -maria -pescaru -ro.pdf
37. https://www.scribd.com/doc/119154431/Efectele -migratiei -in-Romania
38. https://copiisinguriacasa.ro/wp –
content/themes/csa/doc/Efectele%20migratiei_copiii%20ramasi%20acasa_Fundatia%20Sor
os.pdf
39. https://www.romedic.ro/cip -ciuperca -niculina/articol/12282
40. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31968R1612
41.https://www.researchgate.net/profile/Dumitru_Sandu/publication/242654606_Lumile_soci
ale_ale_migratiei_romanesti_in_strainatate/links/55314c5a0cf27acb0dea93d0/Lumile –
sociale -ale-migratiei -romanesti -in-strainatate.pdf
42. http://beta.ier.ro/documente/spos200 8_ro/Studiul_4_ -_Migratie_RO.pdf pentru tabele cu
imiganti si emigranti
43.https://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_demografic%C4%83_a_regimului_Ceau%C8%99esc
u
44.http://doctorat.snspa.ro/wp -content/uploads/2016/11/Marga -Nitu_rezumat -RO.pdf
45. https://www. hotnews.ro/stiri -esential -23123474 -harta -interactiva -cati-mai-suntem –
romania -populatia -fiecare -judet -fiecare -municipiu -din-tara.htm
46. http://danieltanase.com/timpul -inseamna -bani/
47. https://sociologiepublica.wordpress.com/2013/05/20/familia -si-migratia -factorii -si-
consecintele -migratiei -asupra -familiei/).
48. http://pipp -bn.blogspot.com/2014/05/importanta -familiei -pentru -societatea.html
49. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/ com_presa/com_pdf/somajul_tr4r_18.pdf
45
50.https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_europene_dup%C4%83_num%
C4%83rul_total_de_kilometri_de_autostrad%C4%83
51. https://ec.europa.eu/commission/sites/beta -political/files/reflection -paper -socia l-
dimension -europe_ro.pdf

59
52. http://www.utgjiu.ro/revista/lit/pdf/2017 -01.4.Supliment/06_Cornelia%20TOMESCU –
DUMITRESCU%20%20MIGRATION%20IN%20ROMANIA%20AND%20DEMOGRAPHIC%2
0PERSPECTIVES%20(pdf.io).pdf