Conferențiar Dr. Mănoiu Valentina – Mariana [310218]
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
LUCRARE DE LICENȚĂ
Îndrumător științific:
Conferențiar Dr. [anonimizat]: [anonimizat]
2016
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Știința Mediului
Programul de studii: Licență
ASPECTE PRIVIND POLUAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL BRAȘOV
Îndrumător științific:
Conferențiar Dr. [anonimizat]: [anonimizat]
2016
Cuprins
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE…………………………………………………………. pag. 1
1.1. Motivația alegerii temei lucrării……………………………………………………pag. 1
1.2 Istoricul cercetărilor………………………………………………………………..pag 1
CAPITOLUL 2. METODOLOGIA LUCRĂRII……………………………………………………….pag. 2
2.1. Metode de cabinet/laborator……………………………………………………………………….pag. 2
2.2. Metode de teren………………………………………………………………………………………..pag. 2
CAPITOLUL 3. [anonimizat]…………………………….pag. 3
3.1. Așezarea geografică………………………………………………………………………………….pag. 3 3.2. Elemente de geologie………………………………………………………………………………..pag. 4
3.3. Elemente de geomorfologie………………………………………………………………………..pag 6
3.3.2 Muntele Tâmpa……………………………………………………………………………pag. 7
Dealul Melcilor…………………………………………………………………………………..pag. 8
3.4. Elemente climatice……………………………………………………………………………………pag. 8 3.5. Elemente de hidrografie…………………………………………………………………………..pag. 10
3.6. Elemente de pedologie…………………………………………………………………………….pag. 12
3.7. Elemente de vegetație………………………………………………………………………………pag. 13 3.8. Elemente de faună…………………………………………………………………………………..pag. 14
3.9. Elemente de geografie umană………………………………………………………………….pag. 14
3.10. Elemente de geografie economică………………………………………………………….pag. 16
3.10.1. Economia………………………………………………………………………………..pag 16
3.10.2. Infrastructura………………………………………………………………………….pag 17
3.10.3. Turismul………………………………………………………………………………….pag 18
CAPITOLUL 4. POLUAREA MEDIULUI……………………………………………………………..pag 19
4.1. Poluarea aerului……………………………………………………………………………………….pag 19
4.1.1.Surse și factori poluanți……………………………………………………………….pag 19
4.1.2 Pulberile în suspensie………………………………………………………………….pag 24
4.1.3. Ozonul……………………………………………………………………………………..pag. 28
4.1.4. Oxidul și dioxidul de azot…………………………………………………………..pag. 33
4.1.5. Dioxidul de sulf…………………………………………………………………………pag. 38
4.1.6. Monoxidul de carbon…………………………………………………………………pag. 42
4.1.7. Benzenul……………………………………………………………………………………pag 49
4.1.8. Metale grele………………………………………………………………………………pag 51
4.2. Poluarea apei…………………………………………………………………………………………..pag 56
4.2.1. Ape de suprafață………………………………………………………………………..pag 56
4.2.2. Ape subterane……………………………………………………………………………pag 59
4.2.3. Ape uzate…………………………………………………………………………………..pag 60
4.2.4. Structura rețelei de epurare a apei……………………………………………….pag 61
4.3. Poluarea solului……………………………………………………………………………………….pag 63
4.3.1. Starea solului…………………………………………………………………………….pag 63
4.3.2. Sursele de degradare a solului…………………………………………………….pag 69
4.3.3. Monitorizarea calității solului și analiza indicatorilor……………………pag 70
4.4. Spațiile verzi…………………………………………………………………………………………..pag 75
4.5. Situația deșeurilor……………………………………………………………………………………pag 78
4.5.1. Situația colectării, valorificării și depozitării/reciclării și tipurile de deșeuri colectate în Municipiul Brașov………………………………………………………………pag 79
4.6. Poluarea fonică………………………………………………………………………………………..pag 88
4.7. Măsuri pentru diminuarea poluării în Municipiul Brașov……………………………..pag 89
4.7.1. Sensurile giratorii………………………………………………………………………pag 89
4.7.2. ‟Inelul verde”……………………………………………………………………………pag 90
ANEXE
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………pag 97
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI LUCRĂRII
În calitate de absolventă a Facultății de Geografie din București, secția Știința Mediului, am fost de multă vreme pasionată de problematica mediului înconjurător. Încă de mică am realizat (atât cât îmi permiteau cunoștințele și vârsta), că oamenii nu respectă îndeajuns mediul, exploatând resursele naturale până la refuz, dezbinând și distrugând habitatele naturale ale multor specii de animale și plante, astfel creându-se un dezechilibru din ce în ce mai mare între om și natură. Prin fapul ca am avut prestigiul de a studia la această facultate și la această specializare, iar prin priceperea stimaților domni și doamne profesoare, am dobândit multe cunoștințe legate de mediul ce ne înconjoară și dacă pot spune, cu ghilimelele de vigoare, ‟mi-au fost deschiși ochii” în foarte multe privințe, atât din punct de vedere al mediului, cât și din punct de vedere legislativ, economic, politic și social.
În opinia mea, așa cum a spus și Grigore Antipa, ‟Omul poate stăpâni natura, atâta timp cât ține cont de legile ei”, este sinteza cea mai corectă a tot ceea ce trebuie să facă omul pentru a restabili echilibrul dintre el și mediul înconjurător. Atâta timp cât omul nu ține cont de legile naturii, continuând să o exploateze fără milă și fără să îi ofere timpul necesar pentru ca aceasta să se poată regenera, nimic nu se va schimba; decât în rău.
Am ales orașul Brașov deoarece, chiar dacă sunt născută și crescută în București, bunicii mei sunt din Brașov iar din această cauză, pentru mine Brașovul a avut întotdeauna un loc special, fiind un oraș încărcat de istorie, un muzeu în aer liber, un oraș frumos, plin de mister și farmec dar puternic industrializat în trecut, din această cauză și puternic poluat, mai ales din cauza poziționării într-o depresiune intramontană, acest lucru cauzând apariția fenomenului de ‟inversiune termică”, poluanții persistând mai mult.
Totuși, în ultimii 10 de ani, starea Brașovului s-a îmbunătățit considerabil, fapt ce va fi demonstrat în această lucrare, iar primarul orașului a adus multe îmbunătățiri Brașovului, acest lucru reiese din informațiile de la primărie, din observațiile mele, dar mai ales din discuțiile mele cu ospitalierii locuitori ai orașului Brașov.
Contribuția mea personală a fost adusă nu numai prin prelucrarea datelor de la agențiile de protecția mediului, a hărților, ci și a muncii de teren, adică a cartării, a fotografiilor de pe teren, a aplicării unei fișe de colectare și observație a datelor și a chestionarelor socio-ecologice.
Mulțumiri Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, Companiei Apa Brașov S.A, Primăriei Municipiului Brașov, pentru informațiile furnizate, deoarece fără aceste informații această lucrare nu ar fi putut fi realizată.
1.2. ISTORICUL CERCETĂRILOR
Nu am găsit alte lucrări de licența, teze de doctorat, strict pe această temă. În schimb am găsit următoarele teze de doctorat ca fiind lucrări colaterale cu această temă:
Iancu Mihai (1963), Depresiunea Brașov – studiu geomorfologic, rezumat al tezei de doctorat, Cluj Napoca
Marcu M.(1971), Cercetări topoclimatologice și fenologice în masivul Postăvarul, teză de doctorat, Brașov 1971
CAPITOLUL 2. METODOLOGIA LUCRĂRII
2.1. METODE DE CABINET/LABORATOR
În afară de redactarea lucrării și prelucrarea datelor și șirurilor de date de la agenții, nu au fost folosite metode de cabinet, cum ar fi analize sau măsurători.
2.2. METODE DE TEREN
Ca și metode de teren, au fost folosite următoarele metode:
Furnizarea de date de la agențiile pentru protecția mediului, de la Primăria Municipiului Brașov
Realizarea hărților în GIS
Cartarea
Realizarea fotografiilor pe teren
Aplicarea unei fișe de observație și de colectare a datelor
Aplicarea de chestionare socio-ecologice
Prelucrarea șirurilor de valori pentru realizarea graficelor și tabelelor
CAPITOLUL 3. CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ
3.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ
Brașov, capitala județului, cu o populație de aproximativ 388.000 de locuitori, este așezat în partea central-estică a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m). Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului carpatic, fiind cuprins între 45° – 46° latitudine nordică și 26° longitudine estică.
Figura 3.1. Harta poziției geografice a Municipiului Brașov în cadrul județului
Sursa: Date prelucrate în GIS
3.2. ELEMENTE DE GEOLOGIE
Asupra originii depresiunii de la curbura internă a Carpaților au fost emise mai multe ipoteze, dintre care cea a lui E. Jekelius (1922) susținea că bazinul “Țara Bârsei “a fost format prin prăbușire în timpul Mezozoicului, fiind mărginit de o serie de fracturi tectonice.
La rândul lor N. Orghidan (1929) și L. Mazec (1932) au susținut originea tectonică a depresiunii. M.Iancu (1957), după depozitele pliocene situate pe rama de orogen a depresiunii, ajunge la concluzia că prăbușirea bazinului a avut loc în Pliocen. Același autor susține că fenomenele majore care au dus la formarea acestui bazin trebuie puse “pe seama tectonicii și extruziunilor magmatice din lanțul vulcanic din nord”.
Vintilă Mihailescu (1963) arată că după prăbușirea din dacian, actualul teritoriu al depresiunii Brașov a fost ocupat de un lac, ale cărui ape s-au scurs spre Depresiunea Transilvaniei printr-o serie de șei din Munții Perșani (defileul de la Racoș etc.). Cuveta lacului a fost umplută în cuaternar cu aluviuni (pietrișuri, nisipuri, argile) aduse de râurile ce coboară din munți. După exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice externe (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale din lanțul vulcanic din nord”.
Munții ce domină municipiul sunt alcătuiți din calcare Triasice datate ca aparținând Ladinianului și Triasicului superior (Jekelius, 1936; Macarovici și Turculeț, 1972) și Jurasice aparținând Liasului superior, mijlociu și inferior și Thitonianului (Jekelius 1925, 1930, 1936).
Depozitele Pleistocene acoperă zonele joase, de șes depresionar, ele apărând intact doar insular, la periferia municipiului, fiind puternic deranjate de activitățile antropice.
Figura 3.2. Harta geologică a Depresiunii Brașov
Sursa: Date prelucrate în GIS
Figura 3.3. Depozite leossoide. Dealul Melcilor
Sursa: Ungureanu Daniel, Acta Paleontologica Romanie, 2008
3.3. ELEMENTE DE GEOMORFOLOGIE
Depresiunea Brașovului este cea mai mare depresiune din Carpații Românești, precum și cea mai tipică depresiune intramontană. Ea este împrejmuită, de jur imprejur, de un zid muntos a cărui înălțime diferă de la un punct cardinal la altul (peste 2000 m în sud, sub 1200 m în est și aprox. 500 m în nord și vest).
Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt.
Datorită poziționării și a reliefului caracteristic de depresiune intramontană, în Depresiunea Brașovului apare fenomenul meteorologic denumit ‟inversiune termică”. Acest fenomen constă în creșterea temperaturii aerului pe verticală, nu pe orizontală, astfel poluanții aerului persistând mai mult la nivelul solului, dispersându-se mai greu decât în alte forme de relief.
Figura 3.4. Depresiunea Brașov
Sursa: Google Earth
Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudine medie de 625 m, este așezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvarul, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății. Teritoriul administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaților Orientali.
La doar 12 km de Brașov, stațiunea Poiana Brașov, parte componentă a Municipiului Brașov din punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul nordic al Masivului Postăvarul (vârful Cristianul Mare – 1804 m), din cadrul Carpaților de Curbură.
3.3.1. Muntele Tâmpa
Muntele Tâmpa este simbolul orașului Brașov, oraș apărut la poalele sale. Este un pinten calcaros coborât către depresiune din Masivul Postăvaru, între văile Șchei și Răcădău. Are o altitudine de 957 m.
Figura 3.5. Imagine satelitară cu Muntele Tâmpa
Sursa: Google Earth
Figura 3.6. Muntele Tâmpa văzut de pe Bulevardul Victoriei
Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016
3.3.2. Dealul Melcilor
Dealul Melcilor este o prelungire scundă a Muntelui Tâmpa. A fost vreme îndelungată – și încă mai este – carieră de calcar. Din cauza exploatărilor carierei a fost distrus un punct fosilifer descoperit în urma unor studii geologice în anii 1930. De asemenea, a fost sporită și poluarea cu pulberi în suspensie și a mediului în general, pentru timp îndelungat în urma lucrărilor efectuate la carieră, a transportului și a prelucrării materiei prime rezultate.
Figura 3.7. Dealul Melcilor
Sursa: Google Earth
3.4. ELEMENTE CLIMATICE
Conform Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, climatul Depresiunii Brașovului este puternic influențat de condițiile fizico-geografice locale, astfel, bazinul depresionar se caracterizează printr-un regim climatic cu amplitudini termice mari și cu frecvente inversiuni termice, în zona depresionară fiind intensificate procesele de răcire radiativă nocturnă și cele de încălzire, prin insolație, ziua.
Clima, în aglomerarea Brașov este de tip continental-moderat, caracteristică depresiunilor perimontane, mai puțin aspră decât în zona montană, relativ umedă și răcoroasă, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Temperatura medie a aerului înregistrată la stațiile de monitorizare din Brașov a fost de 11,2 șC, temperatura maximă absolută fiind de 29,3șC în luna august, iar minima de – 13,4 șC în luna februarie.
Principala caracteristică a contextului geomorfologic în care este amplasată aglomerarea Brașov este contactul dintre spațiul depresionar și masivele montane învecinate care înconjoară depresiunea Bârsei. Asocierea acestor trepte de relief generează un areal depresionar mărginit de masive montane care blochează tranzitul maselor de aer. Vântul la sol generează direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze mici.
În municipiul Brașov, arealul este în general caracterizat de calm atmosferic, vitezele vântului fiind foarte mici (<1,5 m/s) pe perioada întregului an.
Datele înregistrate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov evidențiază faptul că starea de calm atmosferic este definitorie pentru arealul municipiului Brașov, viteza vântului fiind mai mică de 1,5 m/s în peste 80% din perioada anului. Vânturile sunt puternic influențate de relief atât în privința vitezei, cât și a direcției. Zona este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, care aduce zăpadă și ger. Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile din acest anotimp.
În anotimpul rece (noiembrie-februarie) circulația atmosferică este redusă, masele de aer rece se mențin în depresiunea în care este amplasată aglomerarea, determinând apariția inversiunii termice și a minimelor accentuate ale temperaturii. Fenomenul se produce în perioadele cu ‟atmosferă stabilă”, caracterizată de stabilitate termică și inversiune termică moderată sau ‟atmosferă foarte stabilă” cu stabilitate termică și inversiune termică accentuată.
De asemenea, atmosfera urbană este supusă unui procedeu de încălzire prin advecție și radiații din mai multe cauze: diminuarea radiației terestre din zona urbană, datorită menținerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze, pierderi de căldură de la clădiri, surse termice și încălzirea, diminuarea curenților de aer datorită efectelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspirației, prin care se pierde căldură. Umiditatea aerului în zona aglomerării are valori medii anuale de 71%.
Precipitațiile atmosferice au valori de 842 mm/an. Radiația solară în zonă oscilează la nivel anual, cele mai mari valori ale radiației solare sunt în iulie, iar cele mai mici valori ale radiației solare sunt în decembrie. Precipitațiile atmosferice au cantități cu atât mai mari cu cât altitudinea este mai mare. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 841,6 mm la Brașov și peste 1100 mm pe culmile montane înalte. În timp s-a constatat că cea mai ploioasă lună a fost iunie și cele mai mici cantități de precipitații au căzut în luna februarie, în depresiuni și zona deluroasă; în zona montană cea mai ploioasă lună a fost noiembrie, în munții mijlocii și septembrie în munții înalți.
Durata medie a stratului de zapadă a fost de 71 de zile la Brașov., dar perioada noiembrie – mai se caracterizează prin strat de zapadă continuu în zona montană.
3.5. ELEMENTE DE HIDROGRAFIE
În repartiția teritorială a resurselor de apă subterană, în funcție de condițiile geologice (natura rocilor care înmagazinează apă), se pot deosebi două zone principale:
O zonă montană cu roci mai consistente (șisturi cristaline, calcare, conglomerate etc), unde stratul acvifer se află, de regulă, la adâncime;
O zonă joasă, incluzând șesurile depresionare ale Brașovului și Făgărașului, lunca și terasele Oltului, în care materialele sedimentare detritice sunt mai moi (pietrișuri pleistocene, nisipuri holocene) au o grosime mare, permițând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate și cu calități corespunzătoare pentru diferite întrebuințări.
Figura 3.12. Harta corpurilor de apă din zona Municipiului Brașov
Sursa: : Planul de amenajare al teritoriului județean Brașov
În sectorul Țării Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, cantonate la baza formațiunilor calcaroase, în debite de 6 – 15 l/s. Apa freatică se găsește la o adâncime de 1 – 2 m. până la 10 – 15 m. mai ridicată în zona Sînpetru-Hăman-Prejmer, cu un debit până la 6 l/s, cu o mineralizare de circa 0,5 g/l. În zona montană, alcătuită din șisturi cristaline, mineralizarea apelor este foarte slabă.
Pe teritoriul județului Brașov o cantitate însemnată de apă apare sub formă de izvoare, în special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona conglomeratelor din Ciucaș și Bucegi au un debit de circa 100 l/s și sunt captate pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov.
Multe izvoare apar pe linia de front inferior al piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltrație (linia de izvoare de la baza piemontului Săcele).
Apele de suprafață sunt toate afluenți direcți și indirect ai Oltului. Prin Brașov trec o serie de râuri și pâraie toate izvorând din masivul Postăvarul. Astfel Râul Scheiu interceptat de Canalul Timiș, cursul inferior fiind canalizat încă din perioada medievală așa încât să curgă în lungul zidurilor cetății, constituind o parte a lucrărilor de apărare a orașului. Acest tronson este cunoscut sub denumirea de Canalul Graft.
Canalul Timiș este un canal care leagă râul Timiș de râul Ghimbășel. Canalul începe în apropiere de Dârste și urmează aproximativ limita sudică a Municipiului Brașov. canalul interceptează râurile care se scurg de pe versantul nordic al masivului Postăvarul, iar în intervalul municipiului Brașov canalul este acoperit. Râul Ghimbășel este un afluent al Oltului și se formează la confluența brațelor Pârâul Mare și Pârâul Mic. Ca afluent Ghimbășelul are Râul Timiș, cunoscut și sub denumirea Râul Timișul Sec. Tot prin Brașov trec și râurile: Racădău, Valea Cetății, Valea Plopilor, Valea Scurtă și Valea Florilor de obicei secate în lunile de vară.
În general, rețeaua de râuri oferă resurse importante de apă, care alături de cele subterane asigură acoperirea nevoilor de apă potabilă și industrială.
La resursele de apă subterană și de suprafață se adaugă și lacurile artificiale. Acumularea de pe Târlung, din amonte de Săcele, dată în folosință în anul 1975, cu un volum de 18 milioane m³ de apă este destinată satisfacerii consumului Municipiului Brașov.
Figura 3.13. Lacul artificial Târlung
Sursa: www.infopensiuni.ro
3.6. ELEMENTE DE PEDOLOGIE
Figura 3.14. Harta tipurilor de sol din Județul Brașov
Sursa : Planul de amenajare al teritoriului județean Brașov
Tipul solurilor
Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă soluri brune acide (în Postăvaru și Măgura Codlei) și, local, soluri litomorfe, reprezentate prin rendzine și rendzine brune. Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice argiloiluviale și cele brune podzolite. În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale.). Șesul este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din soluri brune și cernoziomuri. În lunca Oltului se găsesc soluri aluviale de luncă, precum și aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate.
3.7. ELEMENTE DE VEGETAȚIE
Vegetația actuală reprezintă într-o bună măsură aspectele vegetației naturale, însă apar și ecosisteme fragmentare sau integrate-secundare, instalate în urma intervenției omului în decursul timpului. Se poate spune că aproape întreg teritoriul județului a fost acoperit în trecut de păduri, aparținând deci zonei forestiere. Complemetar era prezentă și zona alpină, mai puțin extinsă decât cea forestieră.
În Municipiul Brașov, fiind un spațiu puternic urbanizat, vegetația este prezentă și în spațiile special amenajate (parcuri), dar vegetația care este într-o mare măsură naturală este prezentă în Poiana Brașov, în zonele protejate (Muntele Postăvaru, Muntele Tâmpa, Stejerișul Mare) și pădurile ce înconjoară orașul chiar dacă, din pacate, acestea sunt defrișate parțial, defrișările continuând și în prezent.
Defrișările au condus la intensificarea alunecărilor de teren, dispariția rădăcinilor arborilor favorizând instabilitatea solului. De asemenea, tot din această cauză, solul a fost expus degradării prin eroziune.
Figura 3.15. Harta riscurilor alunecărilor de teren din cauza defrișărilor din Județul Brașov
Sursa : Planul de amenajare al teritoriului județean Brașov
3.8 ELEMENTE DE FAUNĂ
În cadrul Municipiul Brașov, nu se poate discuta despre o faună specifică zonei depresionare, fiind un spațiu puternic antropizat și intens poluat, mai ales în trecut dar și în prezent, acțiunile antropice au dus la dispariția în mare parte a faunei locale și la fragmentarea habitatelor, singurele specii prezente fiind acele specii care s-au putut adapta la noile condiții impuse de către un mediu puternic antropizat.
GEOGRAFIA UMANĂ ȘI ECONOMICĂ
3.9. ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ
Populația Brașovului era în 2011 de 397 026 locuitori, din care populație masculină 192 478 și populație feminină 204 548. Densitatea populației era de 4 388 loc/kmp.
Tabelul 3.1. Populația municipiului Brașov (1948 – 2011)
Sursa: Institutul Național de Statistică
Un studiu de prognoză realizat de Consiliul Local Brașov a relevat o tendință de scădere a populației în viitorii 20 de ani.
Figura 3.17. Grafic privind Evoluția numărului de locuitori ai municipiului Brașov 1992 – 2030
Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov 2010 – 2030
Concomitent cu scăderea numărului de locuitori ai municipiului se constată și o îmbătrânire a acestora.
Figura 3.18. Grafic privind evoluția structurii pe grupe de vârstă a populației municipiului Brașov 1992 – 2030
Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov 2010 – 2030
3.10. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ
3.10.1 Economia
Regimul comunist a făcut din județul Brașov cel de-al treilea centru al dezvoltării industriale din România, după București și Prahova, concentrând aici mari coloși industriali: Fabrica de Autocamioane Roman (26.000 angajați), Uzina de Tractoare (26.000 angajați), Rulmentul Brașov (8.000 angajați).
Totuși, după revoluția din `89, majoritatea fabricilor au intrat în plin declin, urmând a fi închise una câte una la intervale destul de scurte de timp, provocând probleme de ordin social, rata șomajului crescând considerabil în aceea perioadă în Municipiul Brașov. Între timp, fostele fabrici au fost cumpărate de către agenți economici și imobiliari, construindu-se complexe comerciale și complexe imobiliare în locul acestora.
În perioada analizată 2008 – 2015 se constată creșterea numărului de firme active în toate domeniile de activitate.
Creșteri importante se constată în domeniul construcțiilor – 36,18%, hoteluri și restaurante- 17% – și servicii – 16,95%. Aceasta creștere este datorată în mare măsura creșterii economice și a interesului ridicat de investiție în zona imobiliara, investiții ce se regasesc într-o măsură semnificativă în domeniul turismului. Numărul de firme active în domeniul industrial este în creștere constantă dar indicele de creștere este foarte scăzut. Activitatea de hoteluri și restaurante este în continuă dezvoltare.
Figura 3.18. Situația cifrei de afaceri a principalelor domenii de activitate economice în Municipiul Brașov
Sursa: Date prelucrate
În urma creșterii firmelor active în domeniul construțiilor cu 36,18% se constată o amplificare a poluării cu pulberi în suspensie mai ales, dar și a creșterii deșeurilor voluminoase generate de către această industrie. De asemenea, creșterea numărului hotelurilor și restaurantelor a dus implicit la creșterea volumului de deșeuri municipile (cu precădere deșeuri din ambalaje și deșeuri biodegradabile).
3.10.2 Infrastructura
Figura 3.19. Rețeaua de transport Regiunea Centru
Sursa: STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020
Traficul rutier este una dintre principalele surse de poluare ale Municipiului Brașov, rezultând poluarea aerului în principal cu CO, CO2, NOX, COV și PM. Poluarea este amplificată și de fenomenul de ‟inversiune termică”, iar din această cauză poluanții persistă mai mult la nivelul depresiunii. De asemenea, traficul este foarte intens la nivelul Municipiului Brașov, acesta fiind un important nod feroviar și rutier, și o mare atracție turistică a țării, generând multe fluxuri tranzitorii de turiști pe suprafața sa și în împrejurimile sale.
Municipiul Brașov – cu cele cinci stații feroviare Brașov- călători, Bartolomeu, Steagu Roșu, Brașov-triaj, Dîrste – este cel mai important nod feroviar din depresiune și unul dintre primele din țară.
3.10.4 Turismul
Municipiul Brașov reprezintă o așezare urbană de mare interes turistic, înzestrat cu monumente din diferite etape istorice. Bunurile imobile constituie o valoare foarte mare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic și peisagistic. Municipiul se bucură de o varietate însemnată a monumentelor și locurilor de interes turistic. Valoarea de necontestat a acestora și numărul însemnat au contribuit la supranumele de „oraș muzeu”.
Figura 3.23. Prefectura Municipiului Brașov
Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016
Figura 3.24. Dealul Tâmpa și Zidurile Cetății
Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016
CAPITOLUL 4. POLUAREA MEDIULUI
4.1. POLUAREA AERULUI
4.1.1. Surse și factori poluanți
La nivelul județului și Municipiului Brașov, încetarea în mare parte a activitățiilor industriale grele și dezvoltarea economiei și serviciilor din ultimii ani, plus expansiunea acestora pe orizontală au declarat o serie de procese care afectează stilul de viață, și implicit calitatea aerului, precum:
• concentrarea activităților industriale și a serviciilor în zone distincte, aflate la distanțe considerabile de zonele de locuit;
• tendința unei anumite categorii a populației de a-și stabili reședința în zonele rurale, creând nevoia pentru 1-2 autoturisme în fiecare familie;
• degradarea sistemului centralizat de încălzire a locuințelor din Municipiul Brașov și trecerea către sisteme individuale de încălzire;
• dezvoltarea economică a generat o nevoie crescândă pentru transportul persoanelor și al bunurilor în întreg arealul.
Cele mai importante surse de poluare atmosferică în Municipiul Brașov sunt:
• arderi în industria energetică și industria de transformare
• instalații de ardere neindustriale
• arderi în industria de prelucrare
• emisii din diverse procese industriale
• depozitarea și distribuția carburanților
• transportul rutier
• Centrala Electrică de Termoficare
• Centrala de Zonă Metrom
• 30 de centrale termice de cvartal
• 62 de puncte termice de cartier
• centralele termice pentru locuințe individuale cu funcționare pe gaze naturale
• centralele termice individuale cu funcționare pe combustibil lichid sau solid
• sobe cu funcționare pe gaze naturale, lemne sau combustibil lichid
Principalii factori care afectează calitatea aerului sunt activitățile antropice și traficul rutier.
Acești factori constau în:
Activitatea unor agenți economici, în special din sectorul industrial: Principalii operatori economici din arealul zonei Municipiului Brașov, generatori de emisii poluante care afectează calitatea aerului sunt:
• CET Brașov
Concluziile Raportului privind Calitatea Aerului în Municipiul Brașov, au relevat prezența, ca urmare a activității CET Brașov, a dioxidului de sulf – SO2 și a dioxidului de azot NO2 care se concentrează atât în condițiile normale cât și în cazul inversiunilor termice în zona de NE a municipiului, spre Hărman – Prejmer. Ca urmare a diminuării activității CET Brașov pe parcursul anului 2010, emisiile poluante generate de acest operator economic au înregistrat însă un regres semnificativ.
• Depozitele de zgură și cenușă ale CET Brașov
Depozitul de zgură și cenușă nr. 1 Lempeș, amplasat la o distanță de circa 12 km de CET Brașov, în direcția Nord – Nord Est și la circa 2 km de comuna Sânpetru.
Depozitul de zgură și cenușă nr. 2 Sânpetru, amplasat la cca. 900 m la Sud de depozitul nr. 1 pe o suprafață de circa 30,5 ha24. Reziduurile de la CET erau transportate prin conducte, pe o distanță de 12 km, până lângă localitatea Sânpetru, capacitatea totală a depozitelor de cenușă fiind de 2,3 milioane de metri cubi25. Impactul negativ al acestor depozite se manifestă nu numai asupra calității solului (solul are un pH foarte ridicat (7,36), este mediocru aprovizionat cu azot (0,080,12%); slab aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) și potasiu (<10mg/100 g sol) ci și asupra aerului, condițiile meteorologice determinând poluarea cu cenușă și pulberi toxice inclusiv a Rezervației Dealul Cetății – Lempeș situat în apropiere
• S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA S.R.L.
S.C. Kronospan Romania S.R.L. are ca obiect de activitate proiectarea, producția și comercializarea plăcilor din material lemnos de tip OSB și PAL. Conform informațiilor prezentate în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Brașov, procesul tehnologic al societății menționate generează emisii de pulberi PM 10 și 2,5, COV, oxid de azot – NOx și dioxid de carbon CO2. Totodată, societatea a solicitat și a obținut în anul 2009 certificatul de emisii de gaze cu efect de seră.
• S.C. Lubrifin S.A.
Societatea a fost relocată la începutul anilor 2000 în extraviranul municipiului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Cristian.
• S.C. GALLI – GALLO S.R.L. – emisii de PM 10-2,5, amoniac29. Societatea este supusă autorizării privind prevenirea si controlul integrat al poluării, având în vedere instalațiile de care dispune pentru creșterea intensivă a păsărilor, cu o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.
• S.C. AVICOLA S.A Brașov, prin instalațiile de creștere intensivă a păsărilor amplasate pe teritoriul comunei Hălchiu, generează poluare atmosferică prin emisii semnificative de PM 10-2,5 și amoniac. Societatea este supusă autorizării privind prevenirea si controlul integrat al poluării, având în vedere instalațiile de care dispune pentru creșterea intensivă a păsărilor, cu o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.
• S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A., care a solicitat și a obținut în anul 2009 certificatul de emisii de gaze cu efect de seră
• Alți operatori economici a căror activitate generează impact asupra calității aerului:
S.C. FIN ECO S.A Brașov – depozit de deșeuri
S.C. PRESCON BRAȘOV S.A. – fabricarea varului
S..C. ORGANE DE ASAMBLARE BRAȘOV S.A.
TRAFICUL RUTIER
Cele mai importante valori de trafic se înregistrează pe drumurile naționale care străbat arealul studiat:
• DN1 / E68 (Oradea – Sibiu – Făgăraș – Brașov – București)
• DN1A (Brașov – Săcele – pasul Bratocea – Vălenii de Munte – Ploiești)
• DN10 (Brașov – Hărman – pasul Buzău – Buzău) • DN11 (Brașov – Hărman – pasul Oituz Onești) • DN12 (Brașov – Sfântu Gheorghe – Băile Tușnad – Miercurea-Ciuc – Toplița)
• DN13 / E60 (Brașov – Rupea – Sighișoara – Bălăușeri – Târgu Mureș)
• DN73 (Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești)
Totodată, valori ridicate de trafic se înregistrează pe trama stradală din centrul Municipiului Brașov și pe arterele principale prin care se asigură legătura cu drumurile naționale anterior prezentate.
Traficul feroviar reprezintă totodată o potențială amenințare la adresa calității aerului, având în vedere faptul că Magistrala 200 Brașov – Făgăraș – Curtici care traversează Zona Metropolitană Brașov nu este electrificată.
În ceea ce privește poluarea aerului datorită traficului auto, au fost efectuate măsurători sistematice în 5 puncte din interiorul Municipiului Brașov. Măsurătorile efectuate au urmărit determinarea concentrațiilor pentru următorii poluanți:
• Monoxid de carbon – CO
• Dioxid de carbon – CO2
• Oxizi de azot – Nox
• Dioxid de sulf – SO2
• Ozon – O3
• Benzene
• Hidrocarburi totale
• Pulberi în suspensie – PM 10
• Plumb – Pb
Monitorizarea aerului ambiental
Calitatea aerului ambintal a fost monitorizată de către Rețeaua Locală de Monitorizare a Calității Aerului Brașov (RLMCA Brașov) gestionată de Laboratorul APM Brașov. Concentrațiile poluanților specifici reglementați în legislația națională, care transpune Directiva 200850/EC privind calitatea aerului ambiental, au fost măsurate continuu, în limita resurselor disponibile, în 5 stații automate de monitorizare a calității aerului, amplasate, conform criteriilor indicate în legislație, în zone reprezentative pentru fiecare tip de stație:
Stație de trafic: stația BV1 – B-dul Calea București – amplasată în zonă cu trafic;
Stație de fond urban: stația BV2 – str. Castanilor – amplasată în zonă rezidențială, pentru a evidenția gradul de expunere a populației la nivelul de poluare urbană;
Stație de trafic: stația BV3 – B-dul Gării – amplasată în zonă cu trafic intens;
stația BV4 – comuna Sânpetru – având ca obiectiv evaluarea expunerii la ozon a populației și vegetației de la marginea aglomerării;
Stație de fond industrial: stația BV5 – B-dul Al. Vlahuță – al cărei amplasament a rezultat din evaluarea preliminară a calității aerului pentru a evidenția influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Brașov.
Figura 4.1. Stațiile de monitorizare a calității aerului – Zona Municipiului Brașov
Sursa: Studiu privind starea mediului înconjurator și protecția mediului în Zona Metropolitană Brașov
Figura 4.2. Imagine cu stația BV3, poziționată pe Bulevardul Gării
Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016
Poluanții monitorizați, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă și de informare s–au stabilit în legislația națională privind protecția atmosferei și respectă reglementările europene. În stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov, parte integrantă a rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, s-au efectuat măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5) automat (prin nefelometrie ortogonală) și gravimetric, ozon (O3) și precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen și p-xilen).
4.1.2 Pulberi în suspensie (PM10, PM2,5)
a. Surse și efecte
Pulberile în suspensie sunt poluanți primari eliminați în atmosferă din surse naturale sau surse antropice (activități industriale, procese de combustie, traficul rutier) și poluanți secundari formați în urma reacțiilor chimice din atmosferă. Particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm formează fracția PM10 a pulberilor în suspensie.
b. Obiective privind calitatea aerului pentru PM10 și PM2,5
Limita pentru PM10 și PM2,5, precum și valorile țintă pentru protecția sănătății sunt indicate în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental. Valoarea limită pentru PM10 este în vigoare de la 1 ianuarie 2007. Termenul limită pentru respectarea valorii țintă pentru PM2,5 (25 μg/m3) a fost 1 ianuarie 2010, în timp ce termenele pentru îndeplinirea altor limite și valori „obligatorii‟ pentru PM2,5 (20 μg/m3) sunt 2015 sau 2020.
c. Monitorizarea PM în Brașov
În ultimii ani populația, în special în mediul urban, a fost expusă la concentrații mai mari decât valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 35 ori pe an pentru că poate dăuna sănătății umane.
Tabel 4.1. Numărul de depășiri ale valorii limită zilnică pentru PM10 în aglomerarea
Brașov, 2009-2012
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.3. Grafic privind numărul depășirilor valorii limită zilnice ale PM 10 pentru anii 2009-2012
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Conform datelor datelor de la APM Brașov, prezentate în graficul anterior au fost înregistrate medii zilnice mai mari decât valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 µg/m3, cele mai mari valori fiind înregistrate la stația de trafic, BV3 B-dul Gării. Trebuie menționat faptul că în legislația în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiemtal este menționat faptul că valoarea limită zilnică nu trebuie depășită mai mult de 35 ori într-un an calendaristic, în fiecare punct de monitorizare. Există, totuși, mai multe surse care contribuie la apariția particulelor în suspensie, cum ar fi arderea incompletă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, alte procese de combustie (arderi pentru încălzirea rezidențială, incinerarea deșeurilor, etc), procese industriale (prelucrarea metalelor), tratarea carosabilului cu nisip sau sare, gradul de curățenie al drumurilor și al autovehiculelor, precum și sursele naturale.
Tabel 4.2. Numărul de depășiri ale valorii limită zilnică pentru PM10 în aglomerarea Brașov, pentru anii 2013-2015
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.4. Grafic privind numărul depășirilor valorii limită zilnice pentru PM 10 pentru anii 2013-2015
Sursa: Date prelucrate de ls APM Brașov
Aceste depășiri se datorează traficului rutier intens pe timp de iarnă, din cauza fluxurilor de turiști din acest sezon, dar și a încălzirii locuințelor cu sobe funcționale pe lemne.
Începând cu 1 ianuarie 2009 s-a măsurat concentrația fracției PM 2,5 din pulberile în suspensie. Evoluția mediilor zilnice de PM 2,5 măsurate prin metoda gravimetrică, înregistrate în perioada 2009 – 2015 la stația de fond urban BV2 este prezentată în figura 4.5.
Figura 4.5. Evoluția mediilor zilnice de PM 2,5 pentru anii 2009-2015
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Din graficul anterior se observă că pe timpul sezonului rece concentrația de PM2,5 este mai mare decât vara, deoarece multe locuințe din Municipiul Brașov folosesc încălzirea cu sobe funcționale pe lemne iar traficul este mai intens datorită turismului montan sezonier.
Concluzii
Conform datelor APM Brașov, în afara explicațiilor prezentate mai sus, aceste variații ar putea fi corelate cu scăderea temperaturii de la sfârșitul toamnei până la începutul primăverii, care favorizează formarea PM2,5, prin trecerea precursorilor (oxizi de azot, oxizi de sulf, amoniac) din fază gazoasă în fază solidă ca azotat /sulfat de amoniu. La temperaturi ridicate (>30°C) precursorii sunt în general în fază gazoasă, concentrația de PM2,5 fiind astfel mai scăzută în sezonul călduros. De asemenea în timpul iernii particulele de carbon (carbon organic și carbon elementar) se gasesc într-o cantitate mai ridicată.
4.1.3. Ozon (O3)
a. Surse și efecte ale O3
Ozonul, gaz oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios este concentrat în stratosferă și asigură protecția împotriva radiației UV dăunătoare vieții. În urma unor reacții fotochimice între oxizii de azot și compușii organici volatili se formează la nivelul solului ozonul troposferic. Alături de pulberile în suspensie este o componentă a "smogului fotochimic" în timpul verii. Efectele ozonului asupra sănătății umane sunt diferite în funcție de concentrația ozonului troposferic prezent în aerul ambiental. Concentrațiile mici de ozon la nivelul solului provoacă iritarea căilor respiratorii și iritarea ochilor, iar concentrațiile mari de ozon pot provoca reducerea funcției respiratorii. Prin acțiunea agresivă exercitată asupra vegetației, pădurilor și recoltelor, care poate ajunge până la atrofierea unor specii, ozonul este poluantul regional responsabil pentru cele mai mari daune produse în sectorul agricol în Europa.
b. Obiective de calitatea aerului pentru O3
Pentru protecția sănătății umane este specificată valoarea de 120 µg/m3 pentru maxima zilnică a mediei mobile pe 8 ore. Valoarea țintă, care a fost aplicată de la 1 ianuarie 2010, presupune ca pragul să nu fie depășit la o stație de monitorizare pe mai mult de 25 de zile din an, determinat ca o medie pe trei ani începând din 2010. Obiectivul pe termen lung (LTO) presupune ca nivelul de prag să nu fie depășit niciodată.
Obiectivele de calitatea aerului pentru ozon sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecția sănătății umane și pentru protecția vegetației, și sunt prezentate în tabelul 4.3.
Tabel 4.3. Obiective de calitatea aerului pentru O3
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
c. Monitorizarea O3 în Brașov
Valoarea țintă pentru ozon (maxima zilnică a mediei mobile pe 8 ore) a fost depășită în mai mult de 25 de zile pe an, la stația de fond suburban BV4 – Sânpetru în anul 2008 și 2009, în această perioadă populația din zona suburbană fiind expusă la concentrații mai mari de 120 µg/m3.
În tabelul 4.4. este prezentat numărul de depășiri ale valorii țintă pentrru ozon înregistrate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada anilor 2008 – 2011.
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.6. Grafic privind numărul de depășiri ale valorii pentru O3 pentru sănătate
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Din datele prezentate anterior, conform APM Brașov, se observă că la stația BV4 au fost înregistrate valori care au depășit nivelul de 120 µg O3/m3 timp de mai mult de 25 zile în 2008 și 2009, deoarece a fost înregistrat un trafic rutier mai redus decât la alte stații de monitorizare și temperaturi puțin mai ridicate, favorizând creșterea concentrației de O3.
Formarea ozonului este catalizată de prezența radiației solare, concentrațiile de ozon fiind mai mari în perioada în care intensitatea acesteia este mai mare.
Tabel 4.5. Numărul de depășiri ale valorii țintă pentrru ozon înregistate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada anilor 2012 – 2015
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Scăderea înregistrată la nivelul emisiilor de precursori ai ozonului pare să fi ajuns la concentrații mai reduse de ozon în troposferă, valoarea țintă pentru protejarea sănătății în cazul ozonului nefiind depășită în anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015. Spre deosebire de alți poluanți, concentrațiile de ozon sunt în general, mai mari în zonele suburbane, pe direcția predominantă a vântului dinspre zona urbană. Acest lucru se datorează faptului că la distanțe scurte din surse de NOx, așa cum este cazul la stațiilor urbane, și de trafic, ozonul este consumat chimic de NO emis.
Conform datelor APM Brașov, formarea ozonului fotochimic depinde de condițiile meteorologice și de concentrațiile de oxizi de azot și compuși organici volatili. Concentrația ozonului în zona urbană, unde se emit în general cantități mai mari de NOx, este mai mică decât în zona suburbană. ca urmare a reacției O3 cu NO emis, în principal, din traficul rutier. Astfel în zona suburbană, datorită traficului rutier mai redus și a concentrației scăzute de NO concentrația de O3 este mai ridicată.
d. Evoluția concentrației de O3 în perioada 2008-2011
În tabelul următor sunt prezentate valorile medii anuale de ozon în perioada 2008 – 2011 la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov.
Tabelul 4.6. Valorile concentrației medii anuale de O3
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.7. Grafic reprezentând valorile concentrației medii anuale de O3 pentru anii 2008 – 2011
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Conform datelor și informațiilor de la APM Brașov și a figurii prezentate anterior concentrațiile de O3 prezintă valori mai mari în perioada martie – septembrie, când au fost condiții prielnice formării ozonului troposferic. Se evidențiază că la stația de fond suburban BV4, unde au fost condiții favorabile formării ozonului, s-au înregistrat cele mai mari valori deoarece acesta nu a intrat în contact cu NOx și nu a reacționat cu acestea, din cauza traficului mai redus, și sub influența unor temperaturi mai ridicate decât la alte stații de monitorizare, a dus la creșterea concentrației de O3.
Concluzii
Conform datelor APM Brașov, măsurătorile efectuate în stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov subliniază o tendință generală de menținere a valorilor concentrațiilor de ozon, ca urmare a reducerii emisiilor de precursori ai ozonului. Există o diferență evidentă între reducerile substanțiale ale emisiilor de gaze precursoare ale ozonului și stagnarea concentrației medii anuale de ozon observată la nivel european, ca urmare a intensificării circulației pe distanțe lungi a O3 și precursorii săi sau a altor factori care pot ascunde efectele măsurilor de reducere a emisiilor de precursori: schimbările climatice, variabilitatea condițiilor meteo, emisiile de NMVOC biogene dificil de cuantificat, emisiile provenite de la incendiile de pădure și vegetație. Evident concentrațiile de ozon sunt determinate de emisiile de precursori și de condițiile meteorologice. Deoarece intensitatea radiației solare și temperaturile crescute favorizează formarea ozonului, episoadele cu niveluri ridicate de ozon apar in timpul perioadelor cu vreme toridă. Cu toate acestea, indiferent de caracterul episodic al poluării cu ozon influențată de condițiile meteorologice, emisiile de gaze precursoare ale ozonului determină existența unui nivel de poluare cu ozon și depășirea pragurilor de ozon. Scăderea din ultimele decenii a emisiilor antropice ale unor precursori ai ozonului (NOx, CO și unele COVNM) a redus numărul depășirilor. Totuși, problema poluării cu ozon necesită în continuare eforturi suplimentare de reducere.
4.1.4. Oxidul și dioxidul de azot (NO, NO2)
a. Surse și efecte ale NO2
Conform datelor preluate de la APM Brașov, dioxidul de azot este un gaz reactiv, care se formează, în principal, prin oxidarea monoxidului de azot (NO). Procesele de ardere care au loc la temperatură înaltă (ex: cele care apar în motoarele autovehiculelor și în centralele electrice) sunt surse majore de oxizi de azot, NOx, este un termen utilizat pentru a descrie suma de NO și NO2.
b. Obiective de calitatea aerului pentru NO2
Obiectivele de calitatea aerului pentru dioxidul de azot sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecția sănătății umane și pentru protecția vegetației și sunt prezentate în tabelul 4.7.
Tabel 4.7. Obiectivele privind calitatea aerului pentru NO2
c. Monitorizarea NO2 în Brașov
În ultimii doi ani populația, în special în mediul urban, a fost expusă la concentrații ridicate, uneori mai mari decât valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane. Măsurătorile efectuate în stațiile de monitorizare din municipiul Brașov au indicat o tendință generală de descreștere a valorilor medii orare de NO2, valoarea limită fiind depășită în special la stațiile situate în zone cu trafic, la stația de fond suburban BV4 fiind înregistrate cele mai mici valori.
În tabelul 4.8. este prezentat numărul de depășiri ale valorii limită orară /valoare limită orară + marja de toleranță (VL orară /VL orară + MT) și concentrația maximă orară pentru NO2 înregistrate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2011, în această perioadă populația din zona urbană fiind expusă la concentrații mai mari de 200 µg/m3/ 200 µg/m3+ MT.
Tabel 4.8. Numărul de depășiri ale VL orară /VL orară + MT și concentrația maximă orară pentru NO2 în aglomerarea Brașov pentru perioada 2008-2015
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.9. Grafic privind numărul de depășiri ale VL orare în aglomerarea Brașov pentru anii 2008-2015
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Concentrațiile de NO2 prezintă valori mai mari la stația BV2, deoarece aceasta este plasată într-o zonă cu trafic rutier intens, acesta generând cantități mai mari de NO2 decât la alte stații de monitorizare plasate în zone unde traficul rutier este mai fluid.
d. Evoluția concentrației de NO2 în perioada 2008-2015
Valorile concentrației medii anuale de NO2 calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.9.
Tabelul 4.9. Valorile concentrației medii anuale de NO2 pentru perioada 2008 – 2015
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
Datele figurilor de mai sus indică faptul că traficul rutier este principala sursă responsabilă pentru prezența oxizilor de azot în aerul ambiental în zona stațiilor de monitorizare din municipiul Brașov, deoarece în urma proceselor de ardere a combustibililor se formează un amestec de NO și NO2, în care aproximativ 90% este NO. Deși este emis direct de surse într-o proporție mică, NO2 se formează în atmosferă prin oxidarea NO produs la arderea combustibililor fosili cu O3 troposferic prezent în atmosferă.
De asemenea, concentrațiile de NO2 prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval îngust în perioada martie – septembrie.
Concluzii
Conform datelor prezentate în figurile anterioare de la APM Brașov, valorile cele mai mari au fost înregistrate la stațiile amplasate în zone cu trafic intens. Valorile înregistrate la stația BV4 Sânpetru sunt mai mici decât cele înregistrate la stațiile de monitorizare din municipiul Brașov, indicând faptul că aerul ambiental din zona monitorizată, situată la periferia aglomerării are o calitate mai bună în raport cu concentrația de oxizi de azot.
4.1.5. Dioxidul de sulf (SO2)
a. Surse și efecte ale SO2
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca afecțiuni severe ale căilor respiratorii. Dioxidul de sulf contribuie totodată la acidifierea precipitațiilor, având efecte toxice asupra solului și vegetației.
b. Obiective de calitatea aerului pentru SO2
Obiectivele de calitatea aerului pentru dioxidul de sulf sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecția sănătății umane și pentru protecția vegetației, și sunt prezentate în tabelul 4.10.
Tabel 4.10. Obiective privind calitatea aerului pentru SO2
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
c. Monitorizarea SO2 în Brașov
În ultimii ani populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de dioxid de sulf. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 înregistrate în intervalul 2011-2013 și calculate pe baza datelor disponibile pentru stațiile de monitorizare din Brașov este prezentată în figurile 4.10., 4.11., 4.12.
Figura 4.10. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 în anul 2011
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.11. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 în anul 2012
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.12. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 în anul 2013
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor preluate de la APM Brașov, la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov au fost înregistrate valorile medii orare mai mici decât valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane de 350 µg/m3 și pragul de alertă pentru SO2 de 500 µg/m3 (captura de date valide pentru stațiile BV2, BV4 și BV5 a fost mai mică de 10%).
Se observă că valorile maxime ale mediilor orare au fost înregistrate în luna februarie, fiind cauzate de condițiile locale, respectiv încălzirea locuințelor, parțial și traficul rutier, poluantul persistând mai mult din cauza inversiunilor termice care au favorizat extinderea acestuia pe orizontală și stagnarea mai mult timp la nivelul solului.
Figura 4.13. Evoluția maximelor lunare ale mediilor zilnice de SO2 în anul 2011
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Se observă că valorile maxime ale mediilor orare au fost înregistrate în lunile ianuarie și octombrie fiind cauzate de condițiile locale, de către încălzirea locuințelor, parțial și de traficul rutier, poluantul persistând mai mult din cauza inversiunilor termice, mai dese în sezonul rece, care au favorizat extinderea acestuia pe orizontală.
Figura 4.14. Evoluția maximelor lunare ale mediilor zilnice de SO2 în anul 2013
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate anterior valorile medii zilnice înregistrate în anii 2011 – 2013 sunt mai mici decît valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 125 µg/m3, valoarea pragului superior de evaluare raportat la valoarea limită zilnică de 75 µg/m3 și pragul inferior de evaluare raportat la valoarea medie zinică de 50 µg/m3. Cele mai mari valori au fost înregistrate înregistrate în perioada de iarnă, ca urmare a condițiilor locale care au favorizat acumularea poluantului în zona stațiilor de monitorizare, variațiile valorilor fiind cauzate în special de condițiile meteorologice, respectiv inversiunile termice, astfel poluantul dispersându-se mai greu.
Conform informațiilor de la APM Brașov, din cauza defecțiunilor tehnice apărute la analizoare, în anii 2014 și 2015, nu au fost efectuate măsurători de dioxid de sulf la stațiile de monitorizare din Brașov.
d. Evoluția concentrației de SO2 în perioada 2008-2015
Valorile concentrației medii anuale de SO2 calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.11
Tabelul 4.11. Valorile concentrației medii anuale de SO2
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Concluzii
În ultimii ani populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de dioxid de sulf. Totuși, concentrațiile acestui poluant nu sunt neînsemnate, principalele surse fiind traficul rutier și încălzirea locuințelor.
4.1.6 Monoxidul de carbon, CO
a. Surse și efecte ale CO
La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor și insipid, care provine din surse naturale sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar și de la producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului și din trafic). Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Efectele asupra sănătății populației depind de concentrația CO în aerul ambiental și de perioada de expunere. În concentrații mari (de aproximativ 100 mg/m3) este un gaz toxic, fiind letal. La concentrații relativ scăzute, afectează sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică. La concentrațiile monitorizate în mod obișnuit în atmosferă, CO nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.
b. Obiective de calitatea aerului pentru CO
Obiectivul de calitatea aerului pentru CO este stabilit în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicată o valoare limită pentru protecția sănătății umane, ca maxima zilnică a mediei mobile pe 8 ore și este prezentată în tabelul 4.12.
Tabelul 4.12. Obiective de calitatea aerului pentru CO
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
c. Monitorizarea CO în Brașov
Populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de monoxid de carbon în anii 2011, 2012, 2014 și 2015.
Evoluția valorilor maxime zilnice ale medilor mobile pe 8 ore înregistrate în anii 2011, 2012, 2014, 2015 este prezentată în figurile 4.15., 4.16., 4.17. și 4.18.
Figura 4.15. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2011
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
Figura 4.16. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2012
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic (BV1, BV2, BV3) au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
Figura 4.17. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2014
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic (BV1, BV2, BV3) au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
Figura 4.18. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2015
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor APM Brașov, în perioada de iarnă au fost înregistrate cele mai mari valori, datorită emisiilor preovenite de la încălzirea rezidențială și din traficul rutier, dar și stabilității atmosferice, care a împiedicat dispersia poluanților.
Evoluția mediilor lunare de CO înregistrate în anii 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015 și calculate în baza datelor disponibile pentru cele cinci stații de monitorizare este prezentată în figurile 4.19., 4.20., 4.21., 4.22. și 4.23.
Figura 4.19. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2011
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic (BV1, BV2, BV3) au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
Figura 4.20. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2012
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic (BV1, BV2, BV3) au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
Figura 4.21. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2013
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic (BV1, BV2, BV3) au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
Figura 4.22. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2014
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic (BV1, BV2, BV3) au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
Figura 4.23. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2015
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Conform datelor prezentate în graficul anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic (BV1, BV2, BV3) au fost înregistrate valorile cele mai mari deoarece arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule rezultă CO.
d. Evoluția concentrației de CO în perioada 2008-2015
Valorile concentrației medii anuale de CO calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.13.
Tabel 4.13. Valorile concentrației medii anuale de CO
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
Figura 4.24. Grafic privind valorile concentrației medii anuale de CO în perioada 2008 – 2015
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
În concluzie, conform graficului prezentat mai sus, cele mai mari valori sunt înregistrate la stația BV2, care este o stație de trafic amplasată într-o zonă cu trafic intens, CO rezultând mai ales din arderea incompletă a combustibililor folosiți de către autovehicule.
De asemenea, altă cauză principală generatoare de CO este încălzirea locuințelor pe timp de iarnă, CO fiind rezultat tot prin arderea incompletă a combustibililor fosili sau a lemnului.
4.1.7. Benzenul, C6H6
a. Surse și efecte ale C6H6
Conform APM Brașov, benzenul provine în special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar și din rafinarea petrolului, evaporarea solvenților organici folosiți în diferite activități industriale și evaporarea în timpul proceselor de producere, transport și depozitare a produselor care conțin benzen. Benzenul este un aditiv pentru benzină și 80-85% din emisiile de benzen, la nivel european, sunt datorate traficului rutier.
În general, contribuția de la încălzirea locuințelor este mică (aproximativ 5%), dar arderea lemnului poate fi o sursă locală importantă de benzen. Datorită stabilității chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanență în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula. Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariția condițiilor mteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacții fotochimice la care benzenul este reactant, determinând formarea ozonului. Având timp de remanență de câteva zile în atmosferă benzenul poate fi transportat pe distanțe lungi. Inhalarea este principala calea pentru expunerea la benzen, fumatul fiind o sursă importantă de expunere personală.
b. Obiective de calitatea aerului pentru C6H6
Obiectivul de calitatea aerului pentru benzen este stabilit în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicată o valoare limită pentru protecția sănătății umane, ca medie anuală și este prezentată în tabelul 4.14.
Tabel 4.14. Obiective de calitatea aerului pentru C6H6
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
c. Monitorizarea C6H6 în Brașov
Populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de benzen.
Din cauza defecțiunilor tehnice apărute la analizoare în anii 2014 și 2015 nu au fost efectuate măsurători de benzen la stațiile de monitorizare din Brașov și Sânpetru.
d. Evoluția concentrației de C6H6 în perioada 2008-2015
Valorile concentrației medii anuale de benzen calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.15.
Tabelul 4.15. Valorile concentrației medii anuale de benzene în perioada 2008 – 2015
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
Figura 4.25. Grafic privind valorile concentrației medii anuale de benzene în perioada 2008- 2015
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
Conform graficului de mai sus, cele mai mari valori ale benzenului sunt înregistrate la stațiile de monitorizare BV2 și BV3, acestea fiind stații de monitorizare ale traficului, fiind amplasate în zone cu trafic rutier intens, explicând astfel valorile mai ridicate decât la celelalte stații de monitorizare, benzenul fiind rezultat cu precădere din arderea incompletă a benzinei.
Concluzii
Conform datelor din graficul și tabelul anterior de la APM Brașov, se observă că valorile concentrațiilor medii anuale înregistrate sunt mici, cele mai mari valori fiind măsurate la stațiile amplasate în zone cu trafic intens. Astfel, benzenul nu este un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populației din aglomerarea Brașov, dar este alături de alți compuși organici volatili, NO2 și CO un precursor al ozonului troposferic, cu efectele asociate asupra sănătății populației și a ecosistemelor. Valoarea medie anuală calculată din datele disponibile nu a depășit valoarea limită anuală de 5 μg/m3 și pragul superior de evaluare de 3,5 μg/m3, dar la stațiile amplasate în zone cu trafic intens valorile înregistrate au fost mai mari decât pragul inferior de evaluare de 2,5 μg/m3.
4.1.8. Metale grele (Pb, Cd, Ni)
a. Surse și efecte ale metalelor grele
Conform datelor APM Brașov, metalele grele se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune influențează remanența în atmosferă și implicit posibilitatea de a fi transportați la distanță. Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi ale combustibililor pentru obținerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, incinerarea deșeurilor.
b. Obiective de calitatea aerului pentru metale grele
Obiectivele de calitatea aerului pentru metale grele sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate o valoare limită pentru plumb și valori țintă pentru nichel și cadmiu pentru protecția sănătății umane, ca medii anuale. Aceste valori sunt prezentate în tabelul 4.16.
Tabel 4.16. Obiective de calitatea aerului pentru metale grele
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
c. Monitorizarea metalelor grele în Brașov
Populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de metale grele. Evoluția mediilor lunare de plumb, nichel, cadmiu înregistrate pentru probele prelevate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov, în anii 2011, 2012, 2014 și 2015 este prezentată în figurile de mai jos.
Din cauza defecțiunilor tehnice apărute la analizoare în anul 2013 nu au fost efectuate măsurători de metale grele la stațiile de monitorizare din Brașov și Sânpetru.
d. Evoluția concentrației de metale grele în perioada 2009-2015
Valorile concentrației medii anuale de metale grele (Pb, Ni, Cd) calculate în baza datelor obținute după prelucrarea și măsurarea probelor prelevate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2009 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.17.
Tabel 4.17. Valorile concentrației medii anuale de metale grele
Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov
Figura 4.26. Grafic privind evoluția concentrației de Pb în perioada 2009-2015 în Municipiul Brașov
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Figura 4.27. Grafic privind evoluția concentrației de Ni în perioada 2009-2015 în Municipiul Brașov
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Figura 4.28. Grafic privind evoluția concentrației de Cd în perioada 2009-2015 în Municipiul Brașov
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
În graficele prezentate anterior efectuate pe baza datelor de la APM Brașov, se observă că în anii analizați mai sus concentrația medie lunară de metale grele la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov a avut o evoluție similară, valorile înregistrate fiind mici, cele mai mari valori fiind înregistrată la stațiile de trafic BV1 și BV2, amplasate într-o zonă cu trafic rutier intens. Totuși, metalele grele nu sunt un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populației.
Concluzii
Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentrațiilor medii anuale pentru metale grele sunt mici și nu depășesc valoarea limită / valoarea țintă. Astfel, metalele grele nu sunt un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populației din aglomerarea Brașov.
Calitatea aerului în Municipiul Brașov în anul 2016
Conform datelor și surselor de la APM Brașov, pentru anul 2016 nu a fost întocmit încă un Raport Tehnic Preliminar Privind Calitatea Aerului Ambiental.
Totuși, a fost întocmit următorul buletin de calitate a aerului din martie 2016 și evoluția indicelui general de calitate a aerului la stațiile din rețeaua locală de monitorizare.
Tabel 4.18. Buletin pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului în Județul Brașov în data de 19/03/2016
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
Conform buletinului de calitate a aerului de mai sus, avem o calitate foarte bună a aerului ambiental la toate stațiile de monitorizare a aerului din Municipiul Brașov.
4.2. POLUAREA APEI
4.2.1. Ape de suprafață
Conform datelor Inspecoratului de Protecția Mediului Brașov calitatea apelor de suprafață a fost analizată conform Ordinul Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr. 377/2001 și al STAS 4706/88 și este redată în tabelul 4.18. :
Tabel 4.18. Situația poluării apelor de suprafață
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
S-a constatat : – îmbunătățirea calității apelor curgătoare la indicatorii de oxigen cu excepția Oltului la Hoghiz; la grupa indicatorilor de mineralizare s-a păstrat încadrarea la categoria I-a ; la grupa indicatorilor toxici și specifici se constată de asemenea o îmbunătățire;
– din punct de vedere fizico – chimic s-a îmbunătățit în timp calitatea apelor de suprafață din județ. Aceasta se datorează realizării unor noi stații de epurare, a modernizării și reabilitării celor existente (Brașov) precum și reducerii activității industriale a unor întreprinderi poluatoare.
În șesul depresionar bârsan, Oltul prezintă numeroase meandre, precum și brațe părăsite și o luncă inundabilă considerabilă. Albia sa depășește rareori zece metri în lățime, iar adâncimea variază între 0,5 și 4 metri. Debitul râului (la ieșirea din arealul polului de creștere Brașov) atinge în medie 30 m³/s, însă primăvara, condiționat de factorii de climă, poate ajunge până la sute de m³/s. Teritoriul localităților din arealul metropolitan este străbătut totodată de o serie de râuri repezi de munte ce se varsă în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare este apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuși, pantele sunt accentuate, mai ales în zona muntoasă, ceea ce determină o putere de eroziune și de transport pronunțată.
De la est la vest, acestea sunt:
• Râul Negru
• Tărlung • Bârsa (cel mai lung afluent al Oltului din Țara Bârsei, având 68,4 km și un debit de 2,9 m³/s)
• Turcu
• Ghimbășel
• Timișul Sec
• Canalul Timiș • Sânpetru (sau Durbav)
• Vulcănița
Starea ecologică și chimică a principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrativ al localităților din Zona Metropolitană Brașov a fost evaluată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 161/2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, prin activități de monitorizare derulate în cursul anului 2013. Ca urmare a activităților de monitorizare au fost obținute următoarele concluzii:
• Pârâul Bârsa, amonte confluența cu Ghimbășel, s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii regimului de nutrienți, salinitate, poluanți toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de oxigen si alți indicatori chimici relevanți (fenoli, detergenți anionici). Global, secțiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizicochimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună. Din punct de vedere fizico-chimic nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calității apei față de anii trecuți.
• Pârâul Tărlung a fost monitorizat într-o singură secțiune, amonte acumulare Tărlung cu o frecvență de patru ori pe an si s-a încadrat, din punct de vedere fizico chimic, în clasa I de calitate la toți indicatorii analizați: regim oxigen, regim nutrienți, salinitate, indicatorul fier total, alți indicatori chimici relevanți (fenoli, detergenți anionici), astfel încât acestă secțiune corespunde unei stări ecologice foarte bune. Nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calității apei față de anii trecuți.
• Pârâul Timiș a fost monitorizat în secțiunea din avalul municipiului Brașov, în vecinătatea comunei Sânpetru, aspect pe baza căruia se poate aprecia că analiza realizată oferă date relevante privind calitatea apei de suprafață în arealul studiat. În urma activităților de monitorizare, râul Timiș s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa poluanți toxici specifici de origine naturală, clasa II de calitate la grupa indicatorilor salinitate, clasa III de calitate la alți indicatori chimici relevanți (fenoli, detergenți anionici), clasa IV de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen (CBO5, CCOMn, CCOCr, saturație, O2 dizolvat) și în clasa V de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienți (N-NH4+, NNO2-, Ntot, Ptot).
Global, secțiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa V de calitate cu o stare ecologică proastă, datorită apelor uzate insuficient epurate si neepurate de pe platforma Municipiului Brașov.
La grupa alți indicatori chimici relevanți (fenoli și detergenți), cursurile de apă prezintă preponderent starea ecologică foarte bună (clasa I de calitate), cu excepția următoarelor cursuri de apă : canal Timis amonte confluență Ghimbășel, Ghimbășel amonte confluență Bârsa, Bârsa amonte confluență Ghimbășel, Vulcănița aval Hălchiu, Homorod Ciucaș amonte confluență Olt care s-au încadrat în clasa II de calitate (stare ecologică bună), iar pârâul Timiș aval Brașov s-a încadrat la clasa III de calitate (stare ecologică moderată).
Figura 4.29. Grafic privind calitatea apelor de suprafață (indicatorii regimului de oxigen)
Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A
Conform graficului de mai sus, este prezentată calitatea apelor de suprafață în funcție de indicatorii regimului de oxigen, adică, cu, cât sursa de apa are o cantitate de oxigen dizolvat mai mare, cu atât aceasta va fi încadrată într-o clasă superioară de calitate a apei. Așadar, avem cea mai mare pondere de ape de categoria I (32%), această pondere urmată însă foarte îndeaproape de categoriile III și IV de ape puternic degradate cu 28%, respectiv 30%. Cea mai mică pondere o reprezintă apele de categoria II, adică cele de calitate medie.
Calitatea apelor de suprafață care străbat în special teritoriul administrativ al localităților Codlea și Brașov este puternic afectată de activitățile cu caracter industrial și se încadrează în general în categoriile I, III și IV de calitate.
4.2.2. Ape subterane
În arealul zonei Metropolitane Brașov, captările de ape subterane sunt relativ numeroase și importante, datorită condițiilor climatologice, hidrologice și hidrogeologice favorabile. Numeroase captări de izvoare din formațiuni jurasice si cretacice alimentează cu apă potabilă localitățile Râșnov, Codlea, Săcele, Cristian, Brașov etc.
Resursele de apă subterane sunt valorificate prin următoarele captări și foraje principale:
Municipiul Brașov și comunele Sânpetru, Hărman, Prejmer:
• Frontul de captare Hărman – Prejmer, aflat la N-E de Brașov, ce aparține Regiei Autonome de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) aflat sub tutela Ministerului Agriculturii.
Frontul de captare cuprinde 48 de foraje care exploatează la 40 m adâncime; ele sunt echipate cu pompe submersibile având o capacitate de 50 l/s fiecare, cu un potențial global maxim de 2000 l/s pentru frontul de captare în ansamblu.
• Frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman aparține Companiei Apa Brașov S.A. și cuprinde 30 de foraje care exploatează la 150 m adâncime, având o capacitate totala de 940 l/s. • 3 foraje cu un debit de 60 l/s situate în apropierea stației de pompare de la Măgurele care pompează apa în stațiunea turistică Poiana Brașov.
• Compania APA Brașov S.A. exploatează alte trei surse de apă, în afara celor de mai sus (aceste surse constituie alimentarea inițială a Cetății Brașovului, aportul lor la sistemul actual de alimentare fiind unul marginal):
4.2.3. Ape uzate
Compania Apa Brașov asigură colectarea și epurarea apelor uzate din majoritatea localităților Zonei Metropolitane Brașov. Principala facilitate este reprezentată de stația de epurare Stupini, care dispune în prezent de o capacitate de Qzi=2200 l/s pentru treapta mecanică si Qzi=1620 l/s pentru treapta biologică. Stația de epurare a fost modernizată în perioada 1998-2000 si nu are prevăzută treapta terțiară de epurare si nici treapta de dezinfecție.
În aceste condiții, stația de epurare contribuie la creșterea gradului de poluare al pârâului Ghimbășel, Timiș, a râului Olt si a pânzei freatice din zona de influență. În urma monitorizării stației de epurare s-au constatat depășiri la următorii indicatori: CBO5, suspensii, fosfor, amoniu, azotați și detergenți iar la deversorul aval Rulmentul s-au constatat depășiri la indicatorii fosfor, sulfuri, extractibile, amoniu si sulfuri
Ca și concluzie, poate fi relevat faptul că zonele critice din punct de vedere al poluării apelor subterane și de suprafață la nivelul Zonei Metropolitane Brașov sunt:
pârâul Timiș – tronsonul situat între aval municipiul Brasov – aval confluență
Ghimbășel. Pe acest tronson de râu calitatea apei este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unități industriale din municipiul Brașov, de către apa provenită din precipitații de pe cele două depozite de deșeuri menajere și unul de deșeuri industriale situate pe malul Timișului, preluarea unei părți a apelor uzate menajere neepurate din orașul Brașov prin deversoarele canalizării acestuia. Apele uzate evacuate de aceste unități determină încadrarea pârâului la clasa V de calitate.
Canalul Vulcănița – tronsonul intravilan Codlea – confluența Homorod (Ciucaș). Pe acest tronson de râu, calitatea apei este afectată de evacuările apelor uzate neepurate și insuficient epurate provenite de la: Servicii de Gospodărire Măgura Codlei, Protan SA Codlea, Avicola SA Codlea și poluării istorice de la Colorom SA Codlea. Apele uzate evacuate de aceste unități determină încadrarea pârâului la clasa IV de calitate datorită indicatorilor regimului de oxigen și regimului de nutrienți
Canalul Timiș – amonte confluență Ghimbășel. Calitatea apei canalului Timiș este determinată de evacuările de ape uzate menajere neepurate din municipiul Brasov, evacuări care determină încadrarea Canalului Timiș, amonte confluență Ghimbășel
în clasa V de calitate.
Laborator ape uzate
Laboratorul de Ape Uzate, efectueaza determinari fizico-chimice atât pentru Compania Apa Brașov S.A. (Stația de Epurare, Poiana Brașov, Rupea, Hărman, Sânpetru, Stația de Pompare Triaj) cât și pentru agenții economici.
Laboratorului îi revin atribuții sporite în acțiunea de urmărire sistematică și completă a calității apelor uzate evacuate de către agenții economici.
Zilnic, se prelevează probe multiple din care se efectuează seturi de analize. Obligativitatea verificarii unui număr mare de indicatori pentru monitorizarea calității apelor uzate, este reglementată prin documentele emise de către autoritățile din domeniu, respectiv Agenția de Protecție a Mediului și S.G.A (Administrația Naționala "Apele Romane", Administrația Bazinală de Apa OLT, S.G.A. Brașov).
Figurile 4.30., 4.31. și 4.32. Interiorul Laboratorului de Ape Uzate
Sursa: www.apabrasov.ro
4.2.4.Structura rețelei de epurare a apei
Rețeaua de canalizare a Municipiului Brașov este 90% unitară, pentru micile părți separate Compania Apa Brașov folosind rețeaua de ape uzate și rețeaua de ape pluviale. Lungimea rețelei de canalizare este de 349 km din care 72 km colectoare principale și 79 km racorduri. 85% din abonați sunt deserviți de rețeaua de canalizare, ceilalți situați la periferia Brașovului sau în localitățile limitrofe beneficiază de sisteme de canalizare autonome.
Stația de epurare
Stația de Epurare Stupini – Brașov este amplasată la cca. 3 km nord vest de municipiul Brașov. Aici este tratată apa uzată menajeră și industrială din Municipiul Brașov și din localitățile învecinate (Cristian, Râșnov, Ghimbav, Săcele, Hărman, Sânpetru), deservind o zona cu aproximativ 400 000 locuitori.
În perioada 1968 – 1970 a fost realizată treapta de tratare mecanică care cuprinde:
• reținerea materialelor plutitoare grosiere în grătarele rare și dese,
• îndepărtarea suspensiilor minerale (nisip) cu instalații speciale (deznisipatoare),
• îndepărtarea grăsimilor prin separarea de grăsimi
• îndepărtarea parțială a materialelor organice în suspensie prin decantarea primară.
În perioada 1978 – 1980 a fost realizata treapta de tratare biologica care are rolul de a distruge substanțele organice cu ajutorul nămolului activ. Proiectul de reabilitare și retehnologizare a stației de epurare a fost parte integranta a Programului de Dezvoltare a Utilităților Municipale inițiat de Guvernul României împreuna cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Lucrările de reabilitare și retehnologizare a Stației de Epurare au fost demarate în 1998 și s-au finalizat în anul 2000.
Stația de epurare ce deservește polul de creștere Brașov este principala generatoare de nămol în zonă. În cadrul Programului de cooperare româno-daneză pentru mediu s-a demarat împreună cu Agenția Daneză de Protecție a Mediului proiectul cu titlul “ Stația de Epurare Brașov – Tratarea și Depozitarea Nămolului”. În cadrul acestui proiect s-a construit o stație de deshidratare a nămolului și un depozit ecologic pentru eliminarea nămolului deshidratat ceea ce a condus la diminuarea considerabilă a poluării mediului înconjurător. Depozitul are o capacitate de 80.000 mc fiind proiectat pentru operioada de aproximativ 20 de ani.
Cantitatea de nămol deshidratat depozitat anual este de aproximativ 6500 t/an..
Un calcul sumar ne arată că cantitatea de nămol rezultat din epurarea apei ajunge la 16,09kg nămol / locuitor/ an la nivelul polului creștere Brașov, în timp ce media pe țară ajunge doar la 10,46 kg nămol/locuitor/an.
Această informații relevă două aspecte:
• pe de o parte, cantitatea "mare" de nămol rezultat din epurare arată un grad de urbanizare ridicat al arealului polului de creștere, dat și de cantitatea de apă livrată populației, dar și de cantitatea de apă uzată colectată și epurată.
• capacitățile de epurare ale instalațiilor existente sunt, în acest moment, peste media existentă pe țară. În viitor, standardele de calitate a apei deversate trebuie aplicate în cadrul unui sistem de management coerent pe fiecare bazin hidrografic în parte, așa cum se practica deja în tarile membre ale UE și cum s-a început și în statele care se afla în procesul de aderare a UE.
4.3. CALITATEA SOLULUI
4.3.1. Starea solului
Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, care determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal ca și calitatea apei râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei, prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice.
Solul este supus acțiunii poluărilor din aer și apă, fiind locul de întâlnire al diferiților poluanți: pulberile din aer și gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltrație împregnează solul cu poluanți antrenându-l spre adâncime; râurile poluate infectează suprafețele inundate sau irigate.
Principalii factori de presiune asupra calității solurilor la nivelul localităților din arealul Zonei Metropolitane Brașov sunt:
a. Activitățile industriale
Se remarcă următorii agenți economici din localitățile Zonei Metropolitane, a căror activitate generează efecte negative în ceea ce privește calitatea solului:
• Activitatea CET Brașov
Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) și pulberi din arderea combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar și, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conțin, alături de particule de carbon, metale grele, hidrocarburi. Precipitațiile, vântul, gravitația transferă acesti poluanți din atmosferă pe sol, existând prin urmare riscul de afectare a suprafeței comunei Hărman în funcție de condițiile atmosferice. Având în vedere reducerea activității centralei termice, un factor de poluare a solului în arealul Zonei Metropolitane Brașov continuă să fie reprezentat de depozitele de zgură și cenușă ale CET, aflate în curs de ecologizare
Figura 4.33. Conducte de cenușă ale CET Brașov
Sursa: Studiu privind starea mediului înconjurator și protecția mediului în Zona Metropolitană Brașov
Conform analizelor efectuate, în vecinătatea acestor depozite, solul are un pH foarte ridicat (7,36), este mediocru aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slab aprovizionat cu fosfor <8mg/100 g sol) și potasiu (<10mg/100 g sol)36. Totodată, particulele de zgură și cenușă sunt antrenate de curenții de aer atmosferic și se depun în zonele din vecinătatea depozitelor, pe distanțe de până la 1,5 km, în funcție de viteza vântului și dimensiunile granulelor spulberate. Dimensiunile granulelor de zgură și cenușă sunt în proporție de până 80% sub 0,2 mm.37.
• Activitatea S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA S.R.L., prin depunerea la sol,datorită condițiilor meteorologice, a substanțelor poluante generate de fluxul tehnologic
• Activitatea derulată de S.C. AVICOLA BRAȘOV S.A. prin punctul de lucru de la Bod generează presiuni asupra solului prin poluarea cu resturile animale și vegetale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare.
La acestea se adaugă amoniacul provenit din dejecțiile animale, care, deși sunt parțial valorificate pentru fertilizarea solului, necesită aplicarea unui tratament special (uscare rapidă, compostare) pentru excedent.
• S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A., prin nămolurile generate în urma epurării apelor rezultate din fluxul tehnologic, exercită prin activitatea desfășurată o potențială amenințare la adresa calității solului. De remarcat faptul că, începând din anul 2009, o parte a acestor reziduuri sunt valorificate pentru fertilizarea solurilor, ceea ce diminuează impactul asupra calității mediului ca urmare a depozitării.
• Activitatea derulată de S.C. AVICOD S.A. și S.C. GALLI GALLO S.R.L genereză presiuni asupra solului prin poluarea cu resturile animale și vegetale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare.
La acestea se adaugă amoniacul provenit din dejecțiile animale, care, deși sunt parțial valorificate pentru fertilizarea solului, necesită aplicarea unui tratament special (uscare rapidă, compostare) pentru excedent.
La nivelul zonei Municipiului Brașov și a sectoarelor sale exterioare au fost făcute analize multianuale privind calitatea solurilor. Datele arată diferențe destul de mici de la un an la altul, fiind respectate limitele de poluare impuse de lege.
Totuși, există, la nivelul polului de creștere situri contaminate cu diverși poluanți. Unitățile cu ponderea cea mai mare în mare în poluarea solului sunt :
• SC Avasca (Platforma Colorom) – Codlea – Potențial poluator al solului prin poluarea istorică datorată activităților desfășurate în trecut pe acest amplasament.
• SC Flavus Investiții (Platforma Tractorul) – Brașov. Actualul proprietar al platformei Tractorul are ca profil de activitate dezvoltarea imobiliară.
Există Aviz de Mediu pentru încetare activitate și Acord de Mediu pentru dezafectare instalații. S-a demarat procedura de emitere a avizului de mediu pentru proiectul imobiliar ce se va dezvolta în zonă.
Potențial poluator al solului, prin poluarea istorică generată de activitățile care s-au desfășurat în trecut.
• SC Masterange Imobiliare (Platforma Lubrifin-IUS-Lemexim) – Brașov. Dezvoltator imobiliar ce construiește un ansamblu comercial pe vechiul amplasament al SC Lubrifin, SC IUS și SC Lemexim.
În urma excavațiilor efectuate s-a constatat că solul este poluat în profunzime cu produse petroliere.
Figura 4.34. Schemă privind siturile contaminate de sol din Municipiul Brașov și Codlea
Sursa: Informații preluate de la APM Brașov
Conform Raportului I.P.M Brașov privind “Aspecte ale sănătății mediului în județul Brașov” 2002 rezultă că zonele de risc sub aspectul deteriorării solurilor sunt următoarele:
Zona eroziunilor de suprafață însumează o suprafață de 38.000 ha iar arealele cele mai importante sunt în localitățile Cincu – 1800 ha, Drăușeni – 1750 ha, Grânari – 1400 ha, Perșani – 1200 ha, Rotbav – 1200 ha, Ticusul Vechi – 120 ha, Valea Timișului – 1100 ha.
Zona alunecărilor de teren însumează 423 ha, arealele cele mai importante fiind pe teritoriul localităților Cincu – 300 ha, Galați – 235 ha, Homorod – 200 ha, Rosnov – 200 ha, Crihalma – 185 ha.
Zona depunerilor de deșeuri industriale însumează 29 ha, cele mai mari suprafețe fiind în municipiul Brașov – localitatea Zizin – 10 ha, localitatea Prejmer – circa 10 ha, localitatea Hoghiz – 2,5 ha.
Zona depunerilor de deșeuri menajere însumează circa 16 ha, cele mai mari suprafețe fiind în localitățile Brașov – 4 ha, Zărnești – 2 ha, Budila – 1,5 ha.
Depozitele de deșeuri din localitățile urbane și rurale nu funcționează conform legislației poluând solul și apele subterane și de suprafață.
În vederea îmbunătățirii calității solurilor în prezent s-au executat lucrări de îmbunătățiri funciare:
Lucrări de irigații pe suprafețe mai mici de 1000 ha însumând circa 2700 ha (2,3 % din arabil);
Lucrări de desecare care acoperă 81.300 ha (68,8 % din suprafața arabilă) în zonele Hărman – Prejmer, Bod, Crizbal, Bârsa – Vulcănița, Vlădeni – Dumbrăvița – Feldioara, râul Olt – Sânpetru – Apața, Homoridul Mare, Veneția – Șercaia, Șercaia – Mândra, Sebeș – Mândra, Terasa Făgăraș, Netotu – Breaza, Breaza – Sâmbăta, Viștea – Ucea;
Lucrări de combatere a eroziunii solurilor care acoperă 50.040 ha (9,3 % din fondul funciar) în zonele Vârghiș – Augustin, Etalon – Apața, Sânpetru – Apața Stg, Târlung, Hârtibaciu superior, Luța – Hârșeni, Veneția – Șercaia, Sona – Halmeag, Șercaia – Mândra, Ticuș – Cobor, Cozd, Homorodul Mare, Palas, Screafa – Bunești, Homorodul Mic.
Tabel 4.19. Tabel privind siturile de soluri contaminate din Municipiul Brașov
4.3.2. Surse naturale de degradare a solului
Există, de asemenea, suprafețe de teren degradate în zonei de creștere a Municipiului Brașov, a căror situație este prezentată mai jos :
Tabel 4.20. Tabel privind suprafețele de teren degradate din zona Municipiului Brașov și Valea Timișului
Sursa : Date preluate de la APM Brașov
Figura 4.35. Grafic privind suprafețele de teren degradate din zona Municipiului Brașov și Valea Timișului
Sursa : Date prelucrate de la APM Brașov
4.3.3. Monitorizarea calității solului și analizarea indicatorilor utilizați
În ceea ce privește analizele privind calitatea solului, acestea sunt realizate multianual la nivelul Zonei Metropolitane și a județului Brașov de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov.
În cadrul Laboratorului APM Brașov, factorul de mediu sol se analizează din următoarele puncte de recoltare: Brașov, Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Feldioara, Valea Bogății, Victoria 2.
Începând cu anul 2010 se recoltează sol și din zona stațiilor pentru monitorizarea calității aerului BV1-Calea București, BV3 – B-dul Gării și BV4 – Comuna Sânpetru.
Solul se recoltează în perioada aprilie – noiembrie a fiecărui an.
Indicatorii analizați sunt: umiditate, pH, carbon organic, humus, azotul din ionul amoniu, sulful din ionul sulfat, conductivitate electrică și metale (Cu, Zn, Cd, Ni, Cr, Pb ).
În urma unui studiu comparativ în ceea ce privește rezultatele obținute în urma prelevărilor realizate în punctele de colectare din sectoarelor exterioare ale Municipiului Brașov, în anul 2013, se remarcă următoarele aspecte ce vor fi prezentate mai jos.
Indicatorul “pH”
Analizând datele obținute, se remarcă faptul că valorile ph-ului înregistrate pentru solul prelevat în stația Codlea (5.76) sunt cele mai scăzute din arealul sectoarelor exterioare și a Municipiului Brașov. Comparativ cu anul 2011, se constată o scădere sensibilă a indicatorului PH la nivelul tuturor punctelor de colectare.
Figura 4.36. Grafic privind valorile medii ale indicatorului pH în anul 2014
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Indicatorul “carbon organic”
Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.
Indicatorul “sulf din ionul sulfat”
Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.
Indicatorul Cu2+
Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.
Indicatorul Zn2+
Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.
Indicatorul Cd2+
Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.
Figura 4.37. Grafic privind valorile medii ale indicatorului Cd2+ în anul 2013
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Indicatorul Ni2+
Pentru acest indicator, măsurătorile efectuate la nivelul stațiilor din zona Municipiului Brașov, au permis determinarea unor valori medii mai mari față de cele obținute la alți indicatori. Valorile înregistrate pentru solul prelevat se situează însă sub limita admisă de 75 mg/Kg s.u. pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosințe sensibile”, conform Ord. 756 / 1997.
Figura 4.38. Grafic privind valorile medii ale indicatorului Ni2+ în anul 2014
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Indicatorul Pb2+
Pentru acest indicator, s-au obținut valori medii mai mici în 2015 față de anul 2013 în toate zonele monitorizate. Valorile obținute nu depășesc însă pragul de alertă pentru “tipuri de folosințe sensibile” de 50 mg/kg s.u., conform Ord. 756 / 1997.
Figura 4.39. Grafic privind valorile medii ale indicatorului Pb2+ în anul 2015
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
4.4. Spațiile verzi
Zonele verzi reprezintă o condiție indispensabilă a unei vieți citadine normale, atât prin rolul estetic, cât mai ales prin contribuția la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii poluanți, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor absorb circa 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea temperaturii și umidității aerului.
Principalele categorii de spații verzi din perimetrul construibil sunt:
spații verzi cu acces nelimitat;
spații verzi publice și de folosință specializată;
baze de agrement;
complexe și baze sportive;
spații verzi cu acces limitat din incinta unor instituții;
suprafețe plantate din curțile particulare.
În municipiul Brașov, parcurile ocupă o suprafață de 22 ha, la care se adaugă încă 230 ha de spații verzi în cartiere. De asemenea, alte 82 ha sunt ocupate de zonele de agrement aflate la marginea Municipiului.
Suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor este de 24 metri pătrați. La acestea se adaugă Parcul Național Tâmpa, care se întinde pe o suprafață de 162,9 ha.
Spațiile verzi din Municipiul Brașov sunt în general foarte bine întreținute. Parcurile din Municipiul Brașov sunt:
• Parcul central "Nicolae Titulescu": este amplasat în centrul orașului, pe Bulevardul Eroilor, și cuprinde locuri de joacă pentru copii (leagăne, tobogane, groapa cu nisip, etc.), bănci, monumente statuare (Nicolae Titulescu, Cincinat Pavelescu, Șt. O. Iosif) și o fântână arteziană. În apropierea parcului se află hotelurile Capitol și Aro Palace.
• Parcul Magnolia, din centrul Civic. Pe lângă spațiile de joacă pentru copii, aici sunt amenajate și zone pentru activități sportive: un teren de baschet și un spațiu dotat cu rampe speciale pentru skateboard-uri.
• Parcul de la baza Tâmpei: dispune de următoarele dotări: teren de baschet, spații de joacă pentru copii, leagăne, groapa de nisip, învârtitoare etc. Promenada de la baza Tâmpei este un excelent loc pentru plimbările duminicale, având alei umbrite, bănci proaspăt vopsite, un chioșc pentru fanfară și sursă de apă potabilă.
• Parcul Gheorghe Dima, din apropierea Colegiului Național "Andrei Șaguna": dispune de următoarele dotări: spațiu de joacă pentru copii (balansoar, leagăne, tobogan), bănci, sursă de apă potabilă
. • Parcul Ina Schaeffler din Livada Poștei: este un parc destinat copiilor, dar și părinților și bunicilor lor. Una dintre atracțiile parcului este "Cetatea Bârsei", un castel în miniatură din lemn, dotat cu o punte cu trepte mobile, un pod, câteva încăperi și o instalație de cățărat; este recomandat copiilor între 3 și 14 ani.
• Parcul Tractorul: dispune de vegetație, patinoar, bănci și locuri de joacă pentru copii.
Tabel 4.21. Suprafața spațiilor verzi din Municipiul Brașov
Sursa: Date preluate de la Primăria Municipiului Brașov
Figura 4.40. Grafic privind situația comparativă a suprafeței spațiilor verzi din localitățile urbane ale Zonei Metropolitane Brașov – m2/locuitor
Sursa: Date preluate din STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020, BRAȘOV
În Municipiul Brașov, în urma observațiilor personale, starea spațiilor verzi este una foarte bună, acestea fiind îngrijite, curate și cu dotări în stare bună. Singura problemă observată este insuficiența coșurilor de gunoi în unele spații de joacă (mai ales în cele mici dintre blocuri). În următoarele fotografii este înfățișată starea unor spații verzi din Municipiul Brașov:
Figura 4.41. Loc de joacă, Bulevardul Gării
Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016
Figurile 4.42. Loc de joacă, zona Centrul Civic
Sursa: Fotografii din arhiva personală, iulie 2016
Figura 4.43. Spațiu verde din zona Centrul Civic
Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016
Figurile 4.44. – Parcul Central ‟Nicolae Titulescu”
Sursa: Fotografii din arhiva personală, iulie 2016
4.5. Situația deșeurilor în Municipiul Brașov
Municipiul Brașov, fiind un mediu urban de dimensiuni mari și cu o populație numeroasă, generează o anumită tendință legată de tipul deșeurilor produse în arealul acestuia, precum și de procedurile de colectare, transport și depozitare a deșeurilor municipale.
Figura 4.45. Grafic pivind evoluția principalelor tipuri de deșeuri din Municipiul Brașov în perioada 2012 – 2015
Sursa: Primăria Municipiului Brașov
4.5.1. Situația colectării, valorificării și depozitării/reciclării și tipurile de deșeuri colectate în Municipiul Brașov
• Deșeurile Municipale
În ceea ce privește media deșeurilor municipale și menajere generate/colectate, datele furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov arată că un locuitor produce aproximativ 450 kg de deșeuri municipale (deșeuri menajere și asimilabile colectate din comerț, industrie și instituții)/ pe an din care aproximativ 200 kg sunt deșeuri menajere (deșeuri menajere colectate în amestec de la populație). Aceste cifre indică o producție medie de deșeuri municipale la nivelul polului de creștere Brașov de peste 180 000 tone deșeuri/an. Datele de mai sus se înscriu în nivelurile medii existente la nivelul regiunii Centru, raportat la numărul de locuitori.
Figura 4.46. Cantitatea anuală de deșeuri municipale/locuitor colectată corespunzător în Municipiul Brașov comparativ cu România și U.E
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Așa cum reiese din graficul de mai sus, cantitatea de deșeuri municipale colectată pentru fiecare locuitor pe parcursul unui an este mai mare decât media națională, însă mai mică decât media europeană. În primul rând, trebuie spus că nivelul de colectare în interiorul polului de creștere și a Municipiului Brașov este superior mediei pe țară datorită faptului că toate localitățile din pol beneficiază de servicii de colectare.
În România, nu toate localitățile beneficiază de servicii de salubritate, ceea ce înseamnă că deșeurile produse de locuitori sunt depozitate în condiții neconforme. De cealaltă parte, media europeană de 522 de kg deșeuri municipale/locuitor/an se datorează nivelului mare de acoperire a localităților cu servicii de salubritate, dar și gradului ridicat de calitate a vieții (printre ale cărui efecte se numără și producția ridicată de deșeuri).
Prin urmare, nivelul de 450 kg deșeuri municipale colectate pe an de la fiecare locuitor al polului de creștere reprezintă un nivel realist, care este așteptat să crească pe măsură ce dezvoltarea economică din zonă va genera un nivel mai ridicat de calitate a vieții.
Tabel 4.21. Categoriile și cantitățile de deșeuri municipale colectate în Brașov
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
Figura 4.47. Grafic privind ponderea deșeurilor municipale colectate pe categorii în Brașov
Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov
Fracția biodegradabilă din deșeurile municipale este reprezentată de:
deșeuri alimentare și de grădină
deșeuri de hârtie și carton, textile, lemn, precum și alte deșeuri biodegradabile conținute în deșeurile colectate.
Referitor la ponderea acestora în totalul cantității de deșeuri colectate, estimările specialiștilor arată că aceasta este de 67% în mediul urban și de 78% pentru deșeurile colectate în mediul rural.
În plus, au mai fost estimate următoarele procentaje de deșeuri biodegradabile:
• pentru deșeurile asimilabile din comerț, industrie și servicii – 60%
• pentru deșeurile din grădini și parcuri – 90%
• pentru deșeurile stradale – 44%
• pentru deșeurile din piețe – 80%
Toate localitățile cuprinse în arealul polului de creștere și a Municipiului Brașov beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor menajere, fie prin intermediul companiilor private (Comprest, Urban, Cibin, Consal), fie prin efectuarea acestor servicii de către servicii specializate sau firme aflate în subordinea consiliilor locale.
Valorificarea deșeurilor municipale
În județul Brașov există potențial de reciclare, în special, pentru deșeurile de hârtie și carton – S.C. ECOPAPER S.A. Zărnești are o capacitate de prelucrare a deșeurilor de hârtie și carton de 80.000 tone/an. De asemenea, în județul Brașov există o fabrică de ciment aparținând Lafarge România, care, începând cu anul 2007, preia în vederea coincinerarii și deșeurile municipale cu putere calorică ridicată rezultate de la sortare. Deșeurile municipale acceptate la coincinerare nu trebuie să conțină deșeuri necombustibile, metale sau inserții metalice, pietre și materii organice. Aceasta instalație poate prelua anual circa 30.000 t deșeuri/an.
• Deșeurile de echipamente electrice și electronice
Tabel 4.22. Tipuri de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) de interes pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
Toate aceste DEEE provin de la gospodăriile particulare și surse comerciale, industriale, instituționale și alte surse care, datorită naturii și cantității lor, sunt similare celor provenite de la gospodării particulare și sunt denumite în continuare, conform prevederilor legale, DEEE provenite la gospodăriile particulare.
Conform datelor furnizate de APM Brașov, în prezent în interiorul polului de creștere există în funcțiune 4 puncte de colectare a DEEE, prezentate în tabelul de mai jos cele din Municipiul Brașov:
Tabel 4.23. Punctele de colectare a deșeurilor de tip DEEE din Municipiul Brașov
Sursa: Date preluate de la APM Brașov
În municipiul Brașov, în cadrul proiectului Phare Ro 2004/016-772.03.03/04.03 „Asistență Tehnică pentru Implementarea Directivei privind Deșeurile de Echipamente Electrice și Electronice” s-a desfășurat în perioada iunie – octombrie 2010 proiectul pilot „Înființarea unui sistem de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în Brașov”.
Proiectul a avut ca obiectiv crearea unui sistem model pentru colectarea unu la unu a DEEE precum și încurajarea autorităților locale și a operatorilor de salubrizare pentru implementarea schemelor de colectare în cooperare cu organizațiile colective. Astfel, prin acest proiect model au fost amenajate următoarele facilități:
• 120 puncte de colectare au fost amenajate și utilate pentru colectarea separată a deșeurilor menajere inclusiv a DEEE.
Aceste puncte sunt prevăzute cu acoperiș și împrejmuite cu plasă acoperind aproximativ 60% din populația municipiului Brașov. Aceste centre au fost utilate cu containere de plastic pentru DEEE de dimensiuni mici. Pentru lămpi există containere separate. Pentru colectarea DEEE de dimensiuni mari a fost promovata colectarea din ușă în ușă datorită spațiului relativ mic pentru depozitarea temporară a acestora;
• Cele 2 centre de colectare aparținând operatorilor de salubrizare au fost utilate cu containere speciale pentru colectarea DEEE inclusiv pentru lămpi;
• Principalii distribuitori de DEEE din municipiul Brașov au fost echipați cu containere pentru colectarea DEEE, mai puțin lămpi.
Deșeuri periculoase
Conform Listei europene a deșeurilor și a HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, din cele 40 tipuri de deșeuri, 14 sunt încadrate ca deșeuri periculoase.
În prezent, deși este o obligație legislativă, în polul de creștere Brașov nu se realizează colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale. Astfel, cantitatea generată de deșeuri periculoase din deșeurile municipale este necunoscută. Pe viitor, odată cu implementarea unui sistem de colectare separată a acestor tipuri de deșeuri, cantitățile generate și colectate vor fi evidențiate în raportările statistice.
Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului și dezvoltării durabile nr. 951/6 iunie 2007, estimarea cantității de deșeuri periculoase municipale generate se poate face pe baza de indicatori statistici de generare din alte țări europene, și anume:
• 2,5 kg/persoana x an în mediu urban;
• 1,5 kg/persoana x an în mediul rural.
Astfel, cantitatea de deșeuri periculoase generate în polul de creștere Brașov și colectate cu deșeurile municipale este de aproximativ 967 tone/an. Conform prevederilor articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul Opțiuni privind colectarea deșeurilor periculoase de la gospodăriile particulare Există mai multe opțiuni pentru colectarea deșeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor mașini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiția pentru toate sistemele o constituie existența instalațiilor de tratare și eliminare.
Tratarea și eliminarea deșeurilor municipale periculoase se va realiza numai în instalații autorizate în acest scop. În prezent, în județul Brașov singura alternativa de eliminare a deșeurilor periculoase este prin coincinerare la fabrica de ciment Hoghiz ce face parte din grupul Lafarge Romania.
Deșeuri din construcții și demolări
La nivelul polului de creștere Brașov nu există o evidență clară a cantității generate de deșeuri din construcții și demolări fapt care se datorează și inexistenței unor prevederi legislative care să reglementeze gestionarea acestui flux special de deșeuri.
În prezent doar o parte din deșeurile provenite din construcții și demolări este raportată iar datele statistice privind generarea anuală a deșeurilor provenite din construcții și demolări lipsesc.
În polul de creștere Brașov există o instalație mobilă de concasare Kleemann MR 100 de tratare-reciclare a deșeurilor din construcții și demolări amplasată în perimetrul Depozitului Ecologic Zonal Brașov și care aparține SC FIN- ECO Brașov.
Datorită volumului mare de deșeuri provenite din construcții și demolări este necesar un spațiu mare de depozitare. Aceste deșeuri necesita resurse și tehnologii pentru separarea și recuperarea deșeurilor provenite din construcții și demolări. Deșeurile din construcții și demolări trebuie sortate în periculoase și nepericuloase înainte de a fi eliminate. Partea din deșeuri nepericuloase rămasă în urma tratării/valorificării se va depozita în depozite pentru deșeuri inerte iar fracția periculoasă pe depozite pentru eliminarea deșeurilor periculoase.
Depozitarea deșeurilor
• Depozitul ecologic zonal Brașov
Operatorul depozitului este S.C. FIN-ECO S.A. Brașov. Anul de punere în funcțiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. Depozitul deservește în prezent aproximativ 450.000 locuitori din arealul polului de creștere, precum și din câteva localități aflate în apropierea polului de creștere Brașov. Capacitatea proiectată a depozitului este 11.230.000 m3.
Capacitatea disponibilă totală a primei celule este 950.000 m3. Depozitul deține autorizația integrată de mediu nr. SB 1/31.01.2005, valabilă până 31.12.2029.
Figura 4.48. Fotografie reprezentând depozitul ecologic zonal Brașov
Sursa: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană –Polul de Creștere BRAȘOV
Depozitele neconforme
În Municipiul Brașov există două depozite neconforme clasa „b” de deșeuri municipale, care au sistat activitatea de depozitare în anul 2004.
Pentru ambele depozite s-a emis avizul de închidere și au fost închise.
De asemenea, conform planului de implementare și a HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, în arealul polului de creștere Brașov mai există 4 depozite neconforme clasa „b” de deșeuri municipale care sistează activitatea de depozitare în perioada 2008-2009 (Codlea, Predeal, Săcele, Râșnov).
În zona rurală a polului de creștere există, în ciuda eforturilor făcute de către autoritățile publice locale, zone unde populația depozitează în mod ilegal diferite tipuri de deșeuri, de la cele menajere pana la deșeurile provenite din activitatea de construcții.
Depozitele de zgură și cenușă
În localitatea Sânpetru, în zona ariei protejate Dealul Lempeș sunt amenajate două depozite pentru depozitarea zgurii și a cenușii. Acestea sunt alimentate cu cenușa produsă de către CET Brașov și și-au depășit termenul de închidere. Deși există un plan de înlocuire a cărbunelui cu biomasă în procesul tehnologic al CET Brașov, până în prezent nu au fost încă identificate resursele financiare necesare pentru închiderea celor două depozite.
4.6. Poluarea fonică în orașul Brașov
Fiind unul dintre orașele mari și populate ale țării, Municipiul Brașov ‟beneficiază” de un trafic intens, acesta intensificând poluarea fonică generată și de alte surse.
Figura 4.49. Harta zgomotului pentru Municipiul Brașov
Sursa: Primăria Municipiului Brașov – Întocmirea Hărții de Zgomot și determinarea expunerii la zgomotul ambiental pentru Municipiul Brașov
Analizând harta de zgomot pentru sursa trafic rutier a rezultat faptul că un număr considerabil de artere majore de circulație din interiorul Municipiului Brașov depășesc un nivel de zgomot ambiental de 70 B. Printre acestea se numără B-dul Eroilor, Str.Nicolae lorga, Șirul Livezii, Str.Lungă, Sos. Cristianului, Calea Făgărașului, Calea Feldioarei, etc.
4.7. Măsurile luate pentru diminuarea poluării fonice și a traficului rutier
Autoritățile brașovene au demarat un proiect pentru reducerea poluării fonice din oras: Instalarea de limitatoare de viteză, amenajarea de noi pietonale sau parcuri și extinderea celor existente, montarea unor panouri în apropierea căilor ferate din oraș și a zonelor cu obiective industriale, se numără printre propunerile din proiectul realizat de Primăria Brașov
4.7.1. Sensurile giratorii
Pentru că traficul auto este una dintre principalele surse de poluare, este importantă fluidizarea circulației în marile intersecții, iar Municipiul Brașov a realizat asta prin sensurile giratorii.
Figurile 4.50. și 4.51. Sens giratoriu la intersecția Bulevardului Gării cu Strada Alexandru Vlahuță și cu Bulevardul Victoriei
Sursa: Fotografii din arhiva personală, iulie 2016
Tot pentru a diminua poluarea cauzată de circulația rutieră, este recomandată circulația pe centura ocolitoare și plantarea unor perdele de arbori de-a lungul căilor rutiere pentru adsorbția poluării fonice și a poluării aerului.
4.7.2. „Inelul verde”
Conform Primăriei Municipiului Brașov, la nivelul zonei Metropolitane Brașov se pune problema creării unui „inel verde”. Spațiile verzi contribuie la reducerea poluării aerului și creează condiții climatice mai favorabile, ameliorând astfel situația celor ce locuiesc în acest areal.
Printre soluțiile preconizate și verificate de a reduce intensitatea fenomenului de poluare urbană se impune, în prim plan, extinderea spațiilor verzi, vegetația sechestrând anumite cantități de CO2, reținând praful din atmosferă, reducând vârfurile de temperatură din timpul verii, asigurând umiditatea apropiată de normal a mediului, oferind umbră, absorbind zgomotul datorat traficului, ameliorând calitatea solului, protejând păsările și mamiferele mici, sălbatice.
În afara extinderii spațiilor verzi intravilane, a realizării pădurii urbane, pădurea periurbană revine în zona ei normală, stabilindu-se reguli de dimensionare a acesteia în funcție de numărul de locuitori ai polului de creștere.
În această zonă a extravilanului se caută oaze de odihnă, de aer mai curat decât cel din interiorul localității, se încearcă regăsirea contactului om – natură, se identifică microsisteme sau ecosisteme pentru protecție, se amenajează terenuri – suport pentru sport, excursii, lecții demonstrative, se urmărește transformarea extravilanului într-un atractor pentru turiști, locuitori ai polului de creștere. Agenția Metropolitană Brașov colaborează cu Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, dar și cu alte instituții relevante în vederea proiectării de zone verzi în arealul polului de creștere ce vizează:
“producerea” de oxigen,
sechestrarea CO2 antropic
menținerea umidității aerului
atragerea ploilor,
stabilizarea solului,
Anexe
Anexa 1
Fișa de observație și de colectare a datelor aplicată pe teren
Fișă de observație și de colectare a datelor privind calitatea mediului într-un municipiu, respectiv Municipiul Brașov
I. Informații generale
1. Denumire: Municipiul Brașov
2. Localizare: În cadrul județului Brașov, Regiunea Centru
II. Aspecte privind poluarea mediului
3. Spații verzi
3.1. Ponderea suprafețelor acoperite de arbori: 0% ☐ 0-25% ☐ 25-50% ☑
peste 50 % ☐
3.2. Gradul de acoperire a terenului cu gazon: 0% ☐ 0-25% ☐ 25-50% ☐
peste 50% ☑
3.3. Starea generală a spațiilor verzi: foarte bună ☑ bună ☐ satisfăcătoare ☐
proastă ☐ foarte proastă ☐
3.4. Probleme ce vizează spațiile verzi: prezența deșeurilor ☐ vandalizări ☐
uscări ☐ insuficiența coșurilor de gunoi în unele spații verzi ☑ atacuri de dăunători ☐ lipsa
gazonului pe suprafețe apreciabile ☐ utilizarea ca spațiu de parcare ☐
3.5. Delimitarea spațiilor verzi: fără delimitare ☐ gard viu ☑ gard metalic ☑
alte tipuri ☐
3.6. Există personal dedicat întreținerii spațiilor verzi DA ☑ NU ☐
4. Gestionarea deșeurilor:
4.1. Prezența colectării selective: DA ☑ NU ☐
4.2. Frecvența salubrizării: zilnic ☐ de 2-3 ori pe săptâmână ☑
săptămânal☐ altă frecvență________
4.3. Localizarea spațiilor de colectare secundară a deșeurilor (înainte de a fi
preluate de firma de transport): în spatele blocurilor
4.4. Frecvența ridicării deșeurilor de către firma de salubrizare: zilnic ☐ de 3-4
ori pe săptâmână ☑ săptămânal ☐ altă frecvență_________
4.5. Numele firmei care ridică deșeurile: URBAN
4.6. Probleme receptate din exterior: zgomot ☐ insecuritate ☐ depozitare
necontrolată de deșeuri ☑ poluarea aerului ☐ mirosuri neplăcute ☑ altele___
Sursa: Iojă Critian, Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, anul 2013, pagina 43
Din câte se observă, fișa a fost aplicată doar pentru spațiile verzi și pentru gestionarea deșeurilor în Municipiul Brașov.
Pentru spațiile verzi avem o pondere a suprafețelor acoperite cu arbori destul de mare (25-50%), un grad al terenului acoperit cu gazon foarte mare (peste 50%), acestea fiiind delimitate în următoarele moduri: unele cu gard viu, altele cu gard metalic. Starea generală a spațiilor verzi este una foarte bună, singura problemă observată fiind insuficiența coșurilor de gunoi în unele spații verzi de dimensiune redusă.
Gestionarea deșeurilor este una bună, colectarea fiind selectivă, deșeurile sunt colectate de câte 3-4 ori pe saptămână. Ca și în multe alte orașe, și în Brașov avem problema depozitării necontrolate de deșeuri.
Anexa 2
Chestionarul socio-ecologic aplicat pe teren
CHESTIONAR (socio – ecologic) privind poluarea mediului în Municipiul Brașov
Cât de importantă este protecția mediului pentru dumneavoastră? (vă rog să bifați un singur răspuns)
Când se vorbește despre „mediu” la care dintre următoarele aspecte vă gândiți în primul rând?
3. Cât de mult considerați că s-a schimbat în bine starea mediului în ultimii 10 ani în orașul Dvs?
4. Vă rog să bifați cele mai importante 5 aspecte de mediu care vă îngrijorează cel mai mult:
5. Cât de informat(ă), privind aspectele de mediu, considerați că sunteți, în general? (vă rog să bifați un singur răspuns)
6. Din următoarea listă, vă rog să bifați cele mai importante 3 surse de informare referitor la aspectele de mediu în comunitatea Dvs.:
7. În opinia dvs., în ce măsură vă influențează „calitatea vieții” următorii factori?
8. În ceea ce privește implementarea politicilor de protejare a mediului, care din următoarele 2 opinii considerați că vă este convenabilă:
9. Zona de proveniență a persoanei chestionate: strada si numărul:
10. Vârsta și sexul persoanei chestionate:
Sursa: Model de chestionar inspirat după chestionarul aplicat pentru aria protejată ”Moldova Nouă”
Tabelul 2.1. Centralizarea chestionarelor aplicate
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 5 persoane, cu vârste cuprinse între 45-75 ani. Părerile au fost împărțite privind unele aspecte, dar din punctul de vedere al reducerii poluării mediului, 2 persoane au răspuns cu ‟foarte mult”, 2 cu ‟mult” și o persoană cu ‟semnificativ”.
Bibliografie
Băncilă I. (1958), Geologia Carpaților Orientali, Editura Științifică, București
Coteț Petre (1973), Geomorfologia României, Editura Tehnica, București
Ghinea Dan (1996), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică București, 1996
Iancu Mihai (1956), Câmpia piemontană Săcele, în Probleme de geografie nr.3
Iancu Mihai (1963), Depresiunea Brașov – studiu geomorfologic, rezumat al tezei de doctorat, Cluj Napoca
Iancu Mihai (1964), Formații periglaciare Pleistocene în depresiunea Brașov, în revista Natura nr.2
Iancu Mihai, Nolcea I. (1965), Regiunea Brașov – caracterizare geografică, în revista Natura nr.3
Iancu Mihai (1971), Județele patriei, județul Brașov, Editura Academiei, București
Ilinca Nicolae (2012), Geografie Umană România-populație, așezări, economie, Editura CD Press, București, 2012
Marcu M. (1971), Cercetări topoclimatologice și fenologice în masivul Postăvarul, teză de doctorat, Brașov 1971
Mihai Elena, Teodorescu Elena (1969), Frecvența inversiunilor de temperatură în deresiunea Brașov, în studii și cercetări de geologie – geofizică – geografie, seria geografie, XVI nr.2
Mihai Elena (1975), Depresiunea Brașov, studiu climatic, Editura Academiei
Popescu N. (1973), Depresiunile din România în volumul Realizări în geografia României, Editura Științifică, București
Posea Grigore (1981), Depresiunea Brașovului (caractere geomorfologice), Analele Universității București, Geografie XXX
Pop P. Grigore (2000), Carpații și Subcarpații României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca
Radu Dimitrie (1984), Păsările în peisajele României, Editura Sport Turism
Simionescu Ion, Fauna României editia III, Editura Albatros 1983
Ungureanu Daniel (2008), Paleontological Update of Dealul Melcilor (Brașov), Acta Paleontologica Romaniae V.6, 2008
* * * Geografia României I, Geografie fizică, Editura Academiei, București 1983
* * * Geografia României III, Carpații Românești și depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei, București 1986
* * * Brașov, monografie, Editura Sport Turism, București 1981
* * * (2008), Administrația Națională de Meteorologie, Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
* * * (2007) Planul integrat de dezvoltare urbană – Polul de creștere Brașov, Planul operațional regional 2007 – 2013, Primăria Municipiului Brașov, 2007
* * * (2010) Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov2010 – 2030, Consiliul Local Brașov, 2010
* * * (2011) Studiu privind starea mediului încojurător și protecția mediului orizontul de timp 2011 – 2020, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, 2011
* * * Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Brașov, Raport tehnic preliminar, Martie 2012, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, 2012
* * * Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Brașov, Raport tehnic preliminar, Martie 2013, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, 2013
* * * (2013) Profil teritorial, PATJ Brașov 3, 2013
* * * Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Brașov, Raport tehnic preliminar, Martie 2014, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, 2014
* * * Raport privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2010 (http://apmbv.anpm.ro/rapoarte_anuale_privind_starea_mediului-9547) accesat în iulie 2016, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov
* * * Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Brașov, Raport tehnic preliminar, Martie 2015, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, 2015
* * * https://www.apabrasov.ro/, accesat în iulie și august 2016
* * * http://www.brasovcity.ro/, accesat în iulie și august 2016
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conferențiar Dr. Mănoiu Valentina – Mariana [310218] (ID: 310218)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.