Conferențiar Dr. CARMEN BĂBĂIȚĂ Student SABRINA ANKA Timișoara 2017 Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și… [627956]

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 1

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific
Conferențiar Dr. CARMEN BĂBĂIȚĂ

Student: [anonimizat]
2017

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 2

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 3

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Studiul comparativ privind piața turistică din zonele
Banatului sârbesc și Banatului românesc

Coordo nator științific
Conf . Univ. Dr. CARMEN BĂBĂIȚĂ

Student: [anonimizat]
2017

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 4

Copyright © 201 5 – Toate drepturile privind lucrarea de față aparțin autorului acesteia și sunt
protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996 , cu mod ificările și completările ulterioare .
Folosi rea conținutului sau a unor părți din acesta fără acordul autorului se pedepseș te conform
legilor in vigoare.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 5

REFERAT

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 6

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 7

DECLARAȚIE

Subsemnatul, ………………………………………… ……………………………………………………………………………….,
absolvent: [anonimizat], prom oția
…………… autor al lucrării d e licență cu titlul
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………………
…………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………….. ,
având ca îndrumător științific pe Doamna/Domnul Prof./Conf./Lector Dr.
…………………………………………………………………………………………………………….. ..,
pe proprie răspundere și cunoscând prevederile art. 143 (alin. 4,5) și 310 (alin. 1,2) ale Legii
Educației Naționale nr.1/2011, art. 4 (alin. 5) din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și
Sportului, art. 9 din Regulamentul de organizare a examenelor de finalizare a studiilor
universitare de licență din cadrul UVT și ale Procedurii Operaționale a UVT privind frauda
și/sau plagiatul academic în rândul studenților, declar următoarele:
lucrarea de absolvire a fost elaborată de mine, ca rezultat al propriei cercetări și
documentări, nu a mai fost prezentată n iciodată la o altă facultate sau instituție de
învățământ superior, din țară sau străinătate;
– toate sursele bibliografice utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare;
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere d in altă limbă, sunt
redate între ghilimele și dețin referința precisă a sursei bibliografice;
– reformularea, în cuvinte proprii, a textelor scrise de către alți autori indică sursa
bibliografică din care s -a inspirat;
– calculele sunt efectuate de către mine, iar comentarea rezultatelor obținute este original;
– reprezentările grafice și tabelele care nu îmi aparțin au indicată sursa bibliografică
exactă.

Prin prezenta îmi asum în totalitate originalitatea lucrării elaborate.

Timișoara,
Data:______________
Num e:______________________
Prenume:___________________________
Semnătura

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 8

CUPRINS

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
2. Literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 10
2.1. Terminologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
2.2. Forme ale activității turistice ………………………….. ………………………….. …………………… 11
2.3. Importanța și factorii principali de influență ai turismului ………………………….. ………. 11
3. Studiu de caz și rezul tate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
3.1. Infrastructura și ciruclatia tu ristică ………………………….. ………………………….. ……………. 14
3.2. Patrimoniul national ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
3.2.1. Patrimoniul natural protejat ………………………….. ………………………….. ……………. 26
3.2.2. Patrimoniul cultural ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
3.3. Valorificarea turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
3.3.1. Banatul Românesc ………………………….. ………………………….. ………………………… 31
3.3.2. Banatul Sârbesc ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 34
3.4. Ofertă pachet turstic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 39
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 41
5. Listă bibliografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42
6. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 43

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 9

STUDIUL COMPARATIV PRIVIND PIAȚA TURISTICĂ DIN ZONELE BANATULUI
SÂRBESC ȘI BANATULUI ROMÂNESC

Rezumat : Obiectivul principal al acestei lucrari este compararea piaței turistice din zonele
banatului sârbesc și banatului românesc. Se doreste identificarea potențialului turistic al
acestor zone, dar și prezentarea patrimoniul natural și cultural. Se va realiza o analiză a
structurilor de primire existente în cele două zone, a număru lui de sosiri și înoptări.

Cuvinte cheie : turism, structură de primire , Banat, patrimoniu, poten țial turistic

Cod/uri JEL: L83, Q30, R10

1. Introducere

Turismul este un sector economic cu un efect multiplicator asupra celorlalte sectoare
ale economie i naționale, un sector sensibil la situa ția economico -financiar ă prezent ă nu numai
în economia româneasc dar și în economia celorlalte na țiuni. Multe întreprinderi mici și
mijlocii au ca activitate turismul , contribuind diferit la creșterea economică și ocuparea forței
de muncă in țătile din Europa.
Pentru dezvoltarea economiei locale si regionale, turismul reprezina un instrument
important, cu precadere in zonele mai putin dezvoltate.
In prima parte a acestei lucrari s -a facut referire la terminologie, for me ale activitatii
turistice si factorii de influenta ai turismului.
Studiu de caz cuprinde analiza infrastructurii și ciruclatiei turistice atat in Banatului
sârbesc cat și in Banatului românesc, dar si o comparatie intre cele doua regiuni.
În această luc rare au fost prezentate potențialele și posibilitățile de dezvoltare a
turismului în zone ale Serbiei și României. Pe lângă diferențele existente, există asemănări în
spațiul geografic, evenimente istorice similare, caracteristici religioase și alte caract eristici
demografice, situri turistice atractive în zonele limită ale Serbiei și României, care reprezintă
regiuni transfrontaliere turistice compatibile.
Activitățile turistice dominante în zona observată sunt: turismul de tranzit pe râuri de
la Dunăre și Tisa, spa, turism cultural, evenimente, religioase, sportive și de agrement și rural.
Tradiția, folclorul și stilul de viață se bazează pe caracterul multietnic al zonei și pe
alte condiții economice reprezentate în aceste regiuni turistice. Înființarea de regiuni
transfrontaliere subliniază posibilitățile de cooperare mai puternică între Serbia și România,
precum și între alte țări din regiune, din punct de vedere cultural, economic, sportiv, științific,
tehnologic și de altă natură.
Zona ecologică și regiunea turistică transfrontalieră, au potențialul de a se dezvolta ca
o destinație turistică importantă pe piața turistică globală.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 10

2. Literatura de specialitate

2.1. Terminologie

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călă torie), sau „to
tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor
1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Eu ropa. La rândul său, acest termen englez der ivă
din cuvântul francez „tour“ (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor
europene cu sensul de călătorie. Din termenul „turism“ a derivat și cel de „turist“, cel din
urma insemnand o persoana care calatoreste din propia placer.
Norwal (1936), care considera că turistul „este acea persoană care intră într -o țară
străină pentru orice alt scop decât de a -și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și
care cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte. Cel care a
elaborat o definiție a turism ului – acceptată pe plan mondial, a fost profesorul elvețian dr. W.
Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă
din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și
depla sarea nu sunt motivate printr -o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare”
The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) – definește turismul ca fiind
„…teoria și practica din sfera călătoriilor; călătoria fiind de plăcere”, iar tur istul drept „…cel
care face un tur sau mai multe tururi, în special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care
călătorește de plăcere sau pentru motive culturale, vizitând diverse locuri pentru obiectivele
interesante ale acestora, pentru peisaj sau alt ele asemănătoare”.
Dicționarul Enciclopedic Român propune următoarea definiție a turismului:
„Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite
mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor p itorești, a localităților, a
obiectivelor culturale, economice, istorice etc.” Dictionnaire Touristique International conține
și el o formulare: „Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru
organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin
intermediul unor organizații, societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată
limitată de timp, precum și industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor” și tot în
Dicționaru l turistic internațional se precizează că „turismul se distinge de călătorie prin aceea
că implică pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a țintei, pe de alta,
preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale”.
Dupa cele mentio nate mai sus, prin turism intelegem :
 Un ansamblul de activități pentru petrece rea timpul ui liber. A calători prin alte locatii
sau țari , pentru a vedea locuri noi, monumente istorice, pentru recreere, pentru
activitati sportive , si poate pentru unii cel mai important fiind odihna .
 Un al aspect ar fi industria creată pentru cerintele turistilor la locul de destinație.

Urmatoarele enunturi caracterizeaza un turist:

• Efectuarea unei călătorii cum ar fi: concediu, vacanță .
• Deplasarea în stațiuni turistic e cum ar fi cele balneo -climaterice pentru tratamentul
unor probleme de sanatate .
• Deplas area cu scopul participa rii sau asistarii la competiții sportive;
• Pentru deplasarea în scop cultural.
• Deplasarea în stațiuni turistice cum ar fi cele balneo -climat erice pentru tratamentul
unor probleme de sanatate.
• Pentru a călătorii în interese profesionale, intelegand prin aceasta participarea la
conferințe internaționale .

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 11

2.2. Forme ale activității turistice

Conform Organizatiei Mondiale a Turismului, călători pot fi clasificați în:

• călătorul reprezinta persoanele care efectueaza deplasari între două sau mai multe
locații.
• turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către și rămân în locurile
aflate în afara mediului lor obișnuit (uzual) pe o peri oadă de timp de cel mult un an
pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri;
• vizitatorul reprezintă orice persoană care călătorește într -un loc sau altul decât cel
obișnuit pentru mai puțin de 12 luni consecutive și al cărei scop principal nu este acela
de pr estare a unei activități lucrative la locul vizitat;
În cadrul activităților turistice se pot identifica următoarele forme:
• turismul intern adica turismul domestic. Locuitorii unei țări care călătoresc în propria
țară;
• turismul internațional adica vizitarea unei țări date de către non -rezidenți;
• turismul internațional emitent , adica rezidenții unei țări date care vizitează alte țări.
Activitatea turistică mai poate fi clasifica în:
• recreere și vacanță
• vizite la rude și prieteni
• afaceri și motive prof esionale
• tratament medical
• religie si pelerinaje
a) după gradul de mobilitate al turistului:
• turismul de sejur
• turismul itinerant
• turismul de tranzit
b) în funcție de caracteristicile sociale și economice ale cererii:
• turismul particular
• turismul soci al
• turismul de masă
c) după vârsta participanților:
• turismul pentru elevi
• turismul pentru tineret (18 -31 ani)
• turismul pentru adulți (31 -60 ani)
• turismul pentru vârsta a III -a

2.3. Importanța și factorii principali de influență ai turismului

a. asupra economiei
Din punct de vedere ecomonic, t urismul acționează ca un factor stimulator al acesteia .
Contribuie la circulați a echilibrata a banilor prin încasăril e din turism la mai multe circuite
economice.
Dezvoltarea turismului contribu ie la cresterea produsului intern brut (PIB).
Totodata t urismul aduce o contribuție importantă si industr ei, obtinandu -se valoare
adăugat a printr -un un consum forta de muncă și creativitate. Dezvoltarea atat a economiei
locale , cat și a celei naționale, chiar si a celei globale este determină de turism .
Un rol important il are și în dezvoltarea infrastructurii , avand o relatie directa cu
aceasta . Cu cat este mai usor accesbila o zona, c u atat numarul de turisti este mai mare .

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 12

În cazul zonelor poziționate geografic la intersecția principalelor rute, acestea pot realiza
venituri suplimentare obținute ca urmare a numărului mare de turiști ajunsi in acele zone .
b. asupra forței de muncă.
Dezvoltarea turismului intr -o anumita zona presupune crearea si de noi locuri de
muncă
c. asupra comerțului mondia l și balanțelor de plăți .
Turismul internațional este un export invizibil care contribuie direct la balanța de plăți a
țării de destinație turistică . Astfel contribuie semnificativ la creșterea comerț ului mondial.
Deasemenea contribuie și la echilibrarea balanțelor de plăți ale țărilor gazdă, în special in
care turismul este activitate economică principala .
d. efecte socio -culturale.
Acesta contribuie la satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale oamenilor .

Ca si factori de influneta car e pot duce l a dezvoltarea trismului , se pot identifica urmatorii :
Economici:
• tehnici: aces la i nternet, mijloace de trans port, dotarea tehnica a structurilor de primire
• demografici
• naturali
• psihologic e si educativi
• organizatorici și politici

După profilul de ma rketing:
• factori ai cererii turistice
• factori ai ofertei turistice
• factori ai confruntării cererii cu oferta

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 13

3. Studiu de caz și rezultate

Banatul reprezinta regiunea istorică dintre Dunăre , Tisa, Mureș și Carpați. Circa 60% din
Banat s-au unit cu România și 30% cu Serbiei, conform tratatelo r din 1920. Banatul cuprinde
și o mică bucată de teritoriu astăzi pe teritoriul Ungariei.

Harta 1. Teritoriul istoric al Banatului în tre 1919 -1924

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

Zona Ban atului este impartita dupa cum urmeaza:
 România:
 Județul Timiș
 Județul Caraș -Severin, fără localitățile Bucova, Cornișoru, Bouțarii de jos și
Bouțarii de sus și Preveciori.
 Județul Arad, doar partea de la sud de Mureș.
 Județul Mehedinți, partea de vest.
 Județul Hunedoara, cu localitățile Sălciva și Pojoga.
 Serbia:
 Voivodina, doar partea bănățeană situată la est de Tisa :
 Banatul de Nord
 Banatul Central
 Banatul de Sud
 Partea centrala a Serbiei : o mică parte a Banatului, situată la vest de Pančevo și
de râu l Timiș a fost atașată zonei metropolitane Belgrad.
 Ungaria: regiunea sud-estica a comitatului Csongrád, situat la sud de Mureș și la
est de Tisa.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 14

3.1. Infrastructura și ciruclatia tu ristică

Fig. 3.1. Evoluția structurilor de primire turistică în Banatul r omânesc

Sursa: Institutul Na țional de Statistic ă al României

Structurile de primire turistică din Banatul r omânesc, între anii 2010 -2016 ,
inregistrea ză o scădere de la 518 unități in 2013,la 499 unități in 2014, urmată de o crestere
semificativa in 2015 , la 544 unități. In 2016 se inregistrează din nou o scădere , numărul
structurilor de primire ajungând la 537.

Fig. 3.2. Evoluția structurilor de primire turistică – Banatul rom ânesc

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

La nivelul județelor din regiunea Banatului rom ânesc, între anii 2010 -2013, toate
județele au inregistrat o creștere a structurilor de primire turistică. Incepand cu anul 2014,
doar in Judetul Cara ș-Severin, numarul s tructurilor de primire turistică a crescut.
Fig. 3.3. Structurile de primire turistică – județele Banatului rom ânesc

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 15

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În Banatului rom ânesc, cele mai răspândite sunt pensiunile turistice (31,5%),
hotelurile (23,8%), pensiunile agroturistice (22,2%), vilele și cabanele turistice bung alourile
(8.6%).
Ddin totalul de 537 structuri de primire turistică, 235 sunt localizate în județul
Caraș-Severin, 145 în județul Arad și 157 în județul Timi ș.
Analizand numarul structuror de primire turistică si siturea lor la nivel de judete ,
cele mai numeroase pensiuni turistice se găsesc în județul Caraș-Severin. Totodata si
numarul de vile turistice și pensiuni agroturistice existente in aceast judet este mai mare
decat in celelalte judete ale regiunii . Hotelurile și motelurile sunt concentrate în județul
Timi ș.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 16

Fig. 3. 4. Evoluția capacității de cazare existentă – locuri, Banatul rom ânesc

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Analizand evoluția capacității de cazare existentă, la ni velul județelor se pot
identifica unele diferențe regionale semnificative. Între 2010-2013, cea mai mare creștere
este inregistrata in județul Timi ș, urmat ă de o ușoară scădere între anii 2013 -2016. Și
județul Arad înregistrează o scădere între anii 2013 -2016, pe când jud ețul Caraș -Severin fiind
singurul care înregistrează o cre ștere 2014 -2016.

Fig. 3.5. Capacitatea de cazare existentă – mii locuri -zile, pe structuri de primire
turistică – 2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În regiune, hotelurile alcătuesc în anul 2016, 54 % din total locuri de cazare, cele mai

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 17

multe fiind disponiblie in Jude țul Timi ș 40,5%.

Fig. 3.6. Evoluția capacității de cazare existentă – mii locuri-zile, Banatul rom ânesc

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Analzand evoluția capacității de cazare existentă, între anii 2010 -2016, la nivel
național Banatului românesc a înregistrat o creștere de 14,9%.

Tabel 3.1. Capacitatea de cazare în funcțiune pe structuri de primire turistică – mii
locuri -zile
Arad Caraș -Severin Timiș Total %
Hoteluri 844 1.131 1.718 3.693 58,8%
Hosteluri 60 66 179 305 4,9%
Hoteluri apartament – – 18 18 0,3%
Moteluri 19 49 24 92 1,5%
Vile turistice 44 27 62 134 2,1%
Cabane turistice 32 79 15 126 2,0%
Bungalouri 17 7 – 23 0,4%
Sate de vacanta 4 – – 4 0,1%
Campinguri 27 8 – 35 0,6%
Popasuri turistice – 60 – 60 0,9%
Casute turistice 2 7 – 9 0,1%
Tabere de elevi si prescolari – 30 42 72 1,1%
Pensiuni turistice 337 369 405 1.111 17,7%
Pensiuni agroturistice 139 340 123 602 9,6%
Total 1.525 2.173 2.585 6.283 100%

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Privind tabelul de mai sus, hoteluri au pond ere cea mai mare din capacitatea de
cazare în funcțiune (58,8%), utmate de pensiuni turistice (17,7%), pensiuni agroturistice
(9,6%), hostelurile (4,9%), vile turistice (2,1%) și moteluri (1,5%).

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 18

Fig. 3.7. Evoluția numărului de sosiți – între anii 2010 -2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În perioada 2010 -2016, regiunea înregistrează o creștere de 60,6% al numărului
de sosiți. Județul Timiș a înregistrat o creștere seminificativă în perioada 2014 -2016, de 30%.

Fig. 3. 8. Evoluția numărului de sosiți în Banatul rom ânesc (după origine) – 2010 -2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În perioada 2010 -2016, regiunea înregistrează o creștere de peste 50% a numărului de
sosiți în Banatul rom ânesc, at ât în cazul turistilor rom âni cât și al celor str ăini.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 19

Fig. 3. 9. Pondera turiștilor după origine, pe județe – 2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

La nivelul județelor regiunii în 2016, datorita multiplelor cai de acces prezete în
Județ Timiș se î nregistrează ponderea cea mai mare a turistilor straini, de 27%, în comparatie
cu 25% Județ Arad și 5% î n Caraș -Severin .

Fig. 3.1 0. Evoluția structurilor de primire turistică și a sosirilor între anii 2010 -2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

Compaand evoluția numărului de sosiți cu evoluția structurilor de cazare în
perioada 2010 -2016, s-a identificat faptul că în pofida cresterii numărul turistilor se

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 20

observa o variatiei numărului de structuri de primire .

Tabel 3.2. Sosiri ale turiștilor, pe structuri de primire turistică – 2016
Romani Straini Total Romani Straini
Hoteluri 373.851 138.291 512.142 73,0% 27,0% 86,0%
Hosteluri 28.566 3.644 32.210 88,7% 11,3% 2,3%
Hoteluri apartament 1.378 976 2.354 58,5% 41,5% 0,6%
Moteluri 5.493 290 5.783 95,0% 5,0% 0,2%
Vile turistice 6.520 1.330 7.850 83,1% 16,9% 0,8%
Cabane turistice 6.728 510 7.238 93,0% 7,0% 0,3%
Bungalouri 2.208 93 2.301 96,0% 4,0% 0,1%
Sate de vacanta 106 – 106 100,0% 0,0% 0,0%
Campinguri 1.969 271 2.240 87,9% 12,1% 0,2%
Popasuri turistice 4.376 88 4.464 98,0% 2,0% 0,1%
Casute turistice 480 24 504 95,2% 4,8% 0,0%
Tabere de elevi si prescolari 2.944 119 3.063 96,1% 3,9% 0,1%
Pensiuni turistice 116.544 9.248 125.792 92,6% 7,4% 5,8%
Pensiuni agroturistice 44.202 5.842 50.044 88,3% 11,7% 3,6%
Total 595.365 160.726 756.091 78,7% 21,3% 100%Număr turiști % raportat la structura de cazare % sosiri turiști străini
raportat la
număr total turiști străini

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În anul 2016 din totalul de 756.091 de turist i sositi pe teritoriul Banatului
romanesc, 78,7% au fost romani si 21,3 straini, acestea din urma preferand cu
precădere hotelurile (86%), pensiunile turistice (5,8%).

Fig 3.1 1. Evoluția înnop tărilor – între anii 2010 -2016

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

La nivel regional, numărul de înnop tări a crescut cu 52.9% între anii 2010 -2016.
Numărul de înnop tări între anii 2010 -2016 prezintă unele diferențe intraregionale.
Chiar daca la nivel regional numărului de înnop tări a integistrat c resteri , județel Caraș –
Severin înregistrează între anii 2011 -2014 o scadere de 0,6%.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 21

Tabel 3.3. Înnoptări în functie de structur a de primire turistică – 2016
Arad Caraș -Severin Timiș Total% structura de
primire
Hoteluri 281.339 489.586 648.363 1.419.288 72,4%
Hosteluri 3.539 17.849 81.461 102.849 5,2%
Hoteluri apartament – – 7.455 7.455 0,4%
Moteluri 1.084 4.830 6.603 12.517 0,6%
Vile turistice 3.570 5.925 12.778 22.273 1,1%
Cabane turistice 3.222 10.607 1.690 15.519 0,8%
Bungalouri 3.071 2.108 – 5.179 0,3%
Sate de vacanta 106 – 106 0,0%
Campinguri 4.594 838 – 5.432 0,3%
Popasuri turistice – 12.169 – 12.169 0,6%
Casute turistice 131 1.298 – 1.429 0,1%
Tabere de elevi si prescolari – 4.019 5.575 9.594 0,5%
Pensiuni turistice 62.034 75.458 104.229 241.721 12,3%
Pensiuni agroturistice 18.223 63.616 23.086 104.925 5,4%
Total 380.913 688.303 891.240 1.960.456 100%
% din regiune 19,4% 35,1% 45,5%

Sursa: Institutul Național de Statistică al României

În anul 2016, pond erea cea mai mare a înnop tărilor în regiunea Banatul rom ânesc
este deținuta de judul Timi ș – 45,5%, jud. Caraș-Severin cu 35,1%, iar județul Arad ocupa
ultimul loc cu 19,4% din totalul de 380.913 de î nnop tări,
Urmarind număr de înnop tări, în regiunea Banatul rom ânesc în anul 2016 , 72,4%
au fost în hoteluri, 12,3% în pensiuni turistice, hosteluri (5,2%) și pensiunile
agroturistice (5,4%).

Tabelul 3.4. Evoluția numărului de s osiri ale turiștilor, pe categorii de turisti – Banatului sârbesc
Total sârbi străini Total sârbi străini Total sârbi străini
Banatul Central 29.438 24.478 4.960 25.743 21.204 4.539 14.656 11.243 3.413
Banatul de Nord 26.161 21.570 4.591 23.271 20.794 247 33.321 26.009 7.312
Banatul de Sud 23.688 18.215 5.473 21.936 17.417 4.519 23.932 18.765 5.167
Total 79.287 64.263 15.024 70.950 59.415 9.305 71.909 56.017 15.892 2014 2015 2016

Sursa: http://www.banat.rs/

Tabelul 3.5. Evoluția numărului de înnop tări ale turiștilor, pe categorii de turisti – Banatului
sârbesc
Total sârbi străini Total sârbi străini Total sârbi străini
Banatul Central 93.747 81.428 12.319 91.311 79.248 1.263 55.931 4.733 8.898
Banatul de Nord 149.345 136.678 12.667 154.966 147.542 7.424 165.170 139.400 25.770
Banatul de Sud 63.127 49.850 13.277 49.813 37.953 11.860 4.950 36.484 12.566
Total 306.219 267.956 38.263 296.090 264.743 20.547 226.051 180.617 47.234 2014 2015 2016

Sursa: http://www.banat.rs/

Deși numărul de sosiri rămâne relativ neschimbat, numărul de nopți de cazare a
înregistrat o scădere mai serioasă. În me die, turiștii locali trăiesc în Banat mai mult de 4 zile
(4.2), în timp ce străinii stau mai puțin de 3 (2.74). Fiecare al cincilea turist, sau 20% din
Banat, este străin.
Deși există anumite potențiale turistice, în ceea ce privește numărul de sosiri și nopți,
Banatul a obținut sub 1/3 din totalul realizat înregistrat al Voivodinei, cu o tendință vizibilă de
declin în continuare. O situație similară se întâmplă și în cazul nopțiunilor, în care, chiar și în

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 22

termeni nominali, sa observat o scădere mai accen tuată a peste 35 mii de nopți în perioada
2014-2016.

Tabel 3. 6. Capa citatea de cazare în funcțiune , pe structuri de primire turistică ,
Vojvodina – mii locuri -zile
Numărul de unități Numărul de locuri %
Hoteluri 56 5.139 49,1%
Моtеluri 10 489 4,7%
Casa de oaspeti 3 149 1,4%
Apartamente turistice 1 48 0,5%
Tabere 2 2.501 23,9%
Case de vacanta – 2.135 20,4%
Total 72 10.461

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia

In Provincia Vojvodina, raportat la numărul total de structuri de primire
turistică, turiștii au preferat în anul 2016 cu precădere hotelurile (49,1%), taberele
(23,9%) și casele de vacan ță (20,4%) .

Fig. 3.1 2. Evoluția numărului de sosiți în Provincia Vojvodina 2013 -2016

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia

Între anii 2013 -2016, regiunea Vojvodina înregistrează o creștere de 30% al numărului de sosiți.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 23

Fig. 3.1 3. Pondera turiștilor după origine – sosiri 2016

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia

In imaginea de mai sus se poate observa ponderea turistilor staini este de 45%, in
timp ce turistii sarbi au o pondere 55%.
Ponderea turistilor straini in Vojvodina (45%) este semnificativ mai mare decat
ponderea turistilor staini in Banatul rom ânesc (79%).

Fig. 3.1 5. Evoluția înnop tărilor – între anii 2013 -2016

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia

Între anii 2013 -2016, num ărul de înnop tări la totalul de turisti au crescut cu 30%.
Înnop tările turistilor domestici au crescut in acest interval cu 27,7%, in timp ce înnop tările
turistilor str ăini au crescut cu 33,8%.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 24

Fig. 15. Comparație între banatului sârbesc și banatului românesc, evoluția sosirilor –
între anii 2013 -2016

Sursa: Calcule proprii

Graficul de mai sus evidentiaza foarte bine diferenta seminif icativa dintre numarul
turistilor sositi in zonele Banatului sârbesc și Banatului românesc. In timp ce numarul total
de turisiti sositi in zona banatului românesc continua sa creasca, in intervalul 2013 -2016, cu
22,5%, numarul total de turisti ajunsi in Ba natului sârbesc inregistreaza o scadere de 9,3%.
În Banatului sârbesc ponderea turistilor straini în totalul de turisti ajunsi în aceasta
regiune, ajunge in anul 2016 la 22% din totalul de turisti. În Banatului românesc ponderea
turistilor straini este de 21%, în anul 2016.

Fig. 16. Comparație între banatului sârbesc și banatului românesc, evoluția
înnoptărilor – între anii 2013 -2016

Sursa: Calcule proprii

Num ărul înnoptărilor î n Banatului românesc este vizibil mai mare, ajungând în 2016
la aproximativ 2 milioane, în timp ce în Ban atului sârbesc s -au inregistrat puitn peste 2 mii
de înnoptări. Trendul este unul descendent in regiunea sarbeasca, cu o scadere de 26% intre
anii 2013 -2016, in timp ce in re giunea romaneasca, intre anii 2013 -2016, se intregistreaza o
crestere de 26%.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 25

3.2. Patrimoniul national

Patrimoniul este moștenirea artefactelor și a atributelor intangibile ale un ei societății
care sunt moștenite din generațiile trecute, menținute în prezent și acordate în beneficiul
generațiilor viitoare. Patrimoniul cultural include o cu ltură tangibilă (cum ar fi clădiri,
monumente, peisaje, cărți, opere de artă și artefacte), cultura imaterial ă (folclor, tradiții, limbă
și cunoștințe) și patrimoniul natural (inclusiv peisaje semnificative din punct de vedere
cultural) .
Implicarea activel or turistice în regiunile transfrontaliere în formele afirmative de
turism creează condiții pentru crearea și intensificarea cooperării interguvernamentale
transfrontaliere și mai largi. Prin funcția de rețea și interconectare a elementelor naturale,
cultu rale, istorice și a altor elemente ale spațiului, turismul ridică cu ușurință linia de
graniță dintre națiuni și țări deschizând calea către rețelele regionale. Tendințele turistice
sunt create ca urmare a suprapunerii intereselor celor patru elemente majo re:
• destinația
• regiunea cu un bun turistic atrăgător
• populația care locuiește în sau în apropierea localității care reprezintă un bun
turistic și
• vizitatorul desenat de atracțiile turistice
Aceste elemente se află sub influența puternică a cara cteristicilor fizice și geografice
ale regiunii în care aceste interese se suprapun. Ele se mișcă și reproduc identitatea și
bunurile fiecărei comunități. Relieful, cu funcțiile sale turistice (relief morfologic, înălțimea
deasupra nivelului mării și încli nația terenului) reprezintă partea teritorială de bază a
mediului fizic și geografic cu utilizare multifarios. Conectează întreaga activitate turistică
(distribuția cererii turistice, infrastructura de trafic și oferta turistică) și reprezintă mediul
fizic și geografic de bază pentru dezvoltarea turismului. Prin elementele sale, relieful
creează entități turistice speciale, legând originea geografică a vizitatorilor, cu țările –
destinații turistice, determinând coridoarele de trafic și influențând calitate a, tipul și
amploarea infrastructurii turistice.
Zona sârbo -română poate fi împărțită în entitățile naturale regionale, cum ar fi:
regiunile montane, activele geomorfologice atractive, văile și lacurile râurilor, platourile și
regiunile joase. Relieful de termină, de asemenea, coridoarele lor de trafic și influențează de
asemenea calitatea, tipul și domeniul infrastructurii turistice.
Munții din regiunea Banatului aparțin sistemului morf -tectonic carpatic și sunt:
regiunile muntoase joase și munții din m ijloc includ marele în par tea de sud a zonei de
frontieră . Acestea sunt regiunile cu spa mare, turism sportiv -recreational și de weekend –
picnic și posibilități de dezvoltare a turismului montan, speleo, rural și ecologic. Podișul și
regiunile plane sunt în mare parte zona de frontieră (câmpia panonică, pe ambele părți),
terenul nisipos Banat (pe partea sârbă). Există regiuni cu tranzit mare, week -end – turism
picnic și posibilități de dezvoltare a turismului ecologic și rural.
Râurile au propriile lor atra cții turistice, soiuri și specialități. Dunărea cu lacuri
artificiale Srebrno (Argint) și Djerdap și cu afluentul Timiș și afluentul Tisa , Begej și
Buzias și Herculane (din partea românească). Acestea sunt regiunile cu turism sportiv –
recreere, pescuit, t ranzit și weekend -picnic.
Ca influențe antropogene asupra turismului putem distinge: monument ele,
motivațiile etnografice, act ivitatea economică și așezările . Activele turistice antropogene,
ca atracții omenești, pot fi reprezentate ca: culturale (religie , cultură modernă, muzee,
galerii de artă, clădiri, situri iscologice etc.); Tradiționale (folclor, festivaluri, cultură); Și
evenimente (sport, cultură). Aceasta zona , datorită caracteristicilor sale geografice naturale,
a fost un obiect de interes al num eroaselor civilizații, care au marcat -o cu propria lor

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 26

cultură. Fiecare dintre ele avea propriile caracteristici etno -sociologice, folclorice și alte
caracteristici specifice. Acest tip de patrimoniu, cu trecutul istoric bogat și turbulent,
reprezintă un p otențial turistic semnificativ. Având în vedere așezarea istorică a diferitelor
civilizații și zone de influență, unele imperiali din istorie (imperia romană, imperia
otomană, monarhia Austro -Ungariei) și dezvoltarea în statele multietnice di n această zonă
(Serbia, România , monumente cu ltural -istorice semnificative, o biecte, arhitectura
traditionala, fabricatie veche si produse artizanale si meșteșuguri populare ca importante
localitati turistice.

3.2.1. Patrimoniul natural protejat
Peisajul natural al Banatulu i este dat de varietatea și diversitatea formelor de
relief întâlnite în această regiune, varietate determinată atât de factori naturali (climă , apă,
relief, etc.) cât și de factori antropici (diverse exploatări de minerale, defrișarea
pădurilor, extinderea terenurilor agricole, etc.).
Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița este situat în sudul Munților Aninei, pe
cursul râului Nera. Acestea au o lungime de 18Km, fiind cele mai lungi de pe teritoriul
Romaniei.
Arii protejate incluse în parc: Cheile Nerei -Beușnița, Ducin, Cheile Șușarei, Izvoarele
Nerei, Lisovacea și Bigăr .
Vegetația pădurilor este formată din c opaci și arbuști: stejar, carpen, fag , fras in,
stejar. Fauna bogata este formata din mamifere precum: urs brun, cerb, căprioară, lup ,
mistreț, jder; păsăricum ar fi cocoșul de munte , vulturul, ciocănitoarea ; reptile, amfibieni și
broaște din care aminitim: viperă, șopârlă, salamandra .
Parcul național Domogled – Valea Cernei ca mărime este al doilea din țară și
unicul care cuprinde un bazin hidrografic și mai multe masive muntoase. Situat langă
Băile Herculane, Domogledul este considerat una dintre cele mai bogate rezervații de specii
de plante din Europa.
Zona este caracterizată prin relief tipic de carst și prin aspect particular al
vegetației: arborii contorsionați ce cresc din pereții de stâncă și asociațiile vegetale
inedite. Pinului Negru de Banat este un eleme nt reprezentativ al zonei. Aici se întâlnesc și
peșteri termale unice în România.
Parcul Natural Lunca Mureșului este situat înntre județele Arad și Timi ș,
întinzându-se de-a lungu l râului Mureș. Parcul are o suprafață de aproximativ 17.500 ha și
este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale,
unde se pot găsi cca . 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de
protecție pe plan internațional.
Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, este situat în partea centrală a
județului Caraș-Severin, ocupând o suprafață de 36 364,8 ha ce include 10 rezervații
declarate (14420,8 ha) și 8 rezervații propuse. De asemenea, fenomenele carstice predomina.
Parcul Natural Porțile de Fier este situat în partea de sud a regiunii de Vest
întinzându-se pe o suprafață aprox. 116 000 ha.
Parcul dispune de o varietate biologică mare: 1.668 specii de plante și peste 5.200
specii de animale . Acesta cuprinde Defileul Dunării, unde s -a gasit urme de așezări
umane din diferite perioade istorice.
Parcul Natural Grădiștea Mun celului-Cioclovina este un parc natural, conținând
habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, hidrologic, forestier,
geologic, speologic sau paleontologic.
Rezervația naturală specială pentru dropii este situată în districtul Banatul de Nord
din Vojvodina, Serbia, lângă Orașul Kikinda. Această zonă este o zonă tipică panonică,
mlaștinoasă cu flora și fauna caracteristică, ce se cmpletează într -un mozaic perfect. Aceasta

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 27

este singurul loc din Serbia unde se pot găsi dropii, deși doar 35 de păsări au rămas aici. Există
și alte specii de animale aici, cum ar fi libelule, broaște, bufnita cu urechi scurte și veveriță
europeană. Turiștii pot vedea in această zona câteva ferme vechi din Banat, precum și câteva
monumente ale celui de -al doilea război mondial.
Rezervația naturală specială Slano Kopovo este situată în districtul Banatul Central
din Vojvodina, aproape de orașul Novi Bečej și de râul Tisa. Rezervația are una dintre ultimele
lacuri conservate de mlaștină sarată din Voivodina și este unul dintre cele mai importante
habitate de păsări din Serbia, cu un nu măr total de 203 specii de păsări (63% din toate speciile
de păsări înregistrate în Voivodina trăiesc aici). Rezervația găzduiește, de asemenea, păsări
care nu sunt tipice Câmpiei Panonice, ci mai degrabă Stepei Pontico -Caspică și țărmurile
mării. Slano Ko povo este o stație de pasăre migratoare unică. În perioada de vârf pot fi văzute
aici până la 17.000 de cocori și câteva mii de rațe și gâște. Există aproape 20 de specii de
mamifere care trăiesc în rezervă, incluzând iepure, căprioară, veveriță europeană, porc mistreț,
și altele.
Rezervația naturală Carska Bara este situată în districtul Banat Central, Voivodina, în
municipiul Zrenjanin. Carska Bara este o zonă între râurile Begej și Tisa, cu multe mlaștini,
lacuri, căi navigabile naturale, boglanduri și mlaștini sărate.
Rezervația are peste 500 de plante, dintre care 30 sunt protejate la nivel național și
internațional. Rezervația are 20 de specii de pești înregistrate . Din cele 239 de specii de păsări
din rezervație, 207 sunt foarte protejate, dintre car e 15 sunt considerate pe cale de dispariție pe
plan mondial. Unul dintre aspectele speciale ale Carska Bara este că toate cele zece specii ale
Heronului european locuiesc acolo. Cel mai important prădător din mlaștină este vulturul cu
coada albă. Rezervați a este, de asemenea, un mediu ideal pentru multe specii protejate de
insecte, reptile și amfibieni. Există, de asemenea, numeroase specii de mamifere, dintre care
multe sunt foarte rare și pe cale de dispariție (vidri, bobați, Jder, etc.). Veverița europea nă de
pământ trăiește în zonele de stepă din Carska Bara. Rezervația este casă, inclusiv pentru
iepurele sălbatic, căprioare și mistreți.
Munții Vršac sunt situați în districtul Banat de Dus al Voivodinei. Cea mai mare parte
a acestei zone de munte de 20 km se află în Serbia, în timp ce o parte mai mică traversează în
România. Cel mai înalt punct al acestuia, vârful Gudurički (641m), este cel mai înalt vârf de
munte din Voivodina. Un total de 4,408 ha sunt protejați general, în timp ce 190 ha
beneficiază d e cel mai înalt grad de protecție.
Stejarii și tei domină acest peisaj mai împădurit. Există un total de 1016 specii de
plante înregistrate aici, dintre care 23 sunt specii protejate, iar două sunt incluse pe lista roșie
europeană a speciilor pe cale de di spariție. Munții Vršac sunt bogați în animale sălbatice,
inclusiv păsări, amfibieni, reptile, rozătoare și mamifere mai mari. Speciile notabile includ
adderul european comun, triton, vulpe, căprior, iepure și lup. Acești munți au o importanță
culturală, is torică și educațională. Există numeroase situri arheologice, iar unele dintre ele,
precum Kremenjak, sunt incluse pe hărțile arheologice europene. Există, de asemenea,
rămășițele unei cetăți medievale din secolul al XIV -lea (Turnul Vršac), numeroase monume nte
ce ilustrează evenimente istorice din secolul al XVI -lea (revolta țăranilor împotriva dominației
imperiale otomane) și o mănăstira Mesić.
Rezervația specială de natură Deliblato Sands este situată în nord -estul Serbiei, în
provincia Voivodina, district ul Banat. Este alcătuită dintr -o zonă de nisip și o secțiune a
Dunării. Deliblato Sands este cea mai mare zonă de nisip europeană cu un relief de dune
pronunțat. Această rezervație este un habitat pentru aproape 1.000 de tipuri de plante și câteva
mii de specii de animale, multe dintre ele declarându -se rarități naturale internaționale. Nisipul
Deliblato este singurul habitat al bujorului european (sau bănățean) și a Steppe Gerbil din
Serbia. Deliblato este, de asemenea, locuința celui mai mare număr de bujori, păpădie și
fritillaria. Duneurile de nisip din Deliblato sunt habitatul multor insecte, inclusiv specia

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 28

endemică a tentyria. Deliblato este, de asemenea, cel mai mare punct de adunare și masă de
iarnă a păsărilor acvatice din această parte a Europei. Zona de coastă și insulele fluviale sunt
terenuri de cuibărit pentru Nisipul Martin, Ibisul Glossy și Cormoranul Mic. Zona este
cunoscută pentru cele mai mari colonii de șobolani, cârtițe și veveriță în câmp ia Panonică.
Există mulți cerbi și mistreți care locuiesc aici, precum și specii rare de lupi și vulturul
Eurasian. Deliblato are cel mai mare incubator de pește din mijlocul Dunării. Temperatura aici
fluctuează foarte mult cu vânturile de sud -est reci .

3.2.2. Patrimoniul cultural

Patrimoniul imate rial const ă în obiceiuri și tradiții, fiind influențate de către
multiculturalismul zonei .
Etnografia și folclorul reprezintă o importantă ramură a patrimoniului, fiind
compusă din costume populare, ceramică , muzee etnografice sătești, manifestări popu lare
tradiționale, manifestări artistice etc.

Centrele etnografice prin care se e vidențiază patrimoniul cultural imate rial sunt:
 obiceiuri folclorice tradiționale – Festivalul național al fanfarelor țărănești
Cântec de Brumar, Festivalul cultural artistic al Văii Carașului,
Festivalul folcloric „Veliscu Boldea”, Festivalul de muzică corală
”Tim otei Popov ici”, Serbările Crainei Festivalul cultural-artistic al Văii
Almajului (județul Caraș-Severin), Festivalul concurs de muzică
popu lară „Ion Luta Iovita” (Caransebes).
 centre de realizare a ceramicii la Biniș, comuna Doclin.
 port popu lar la Bozovici, județul Caraș-Severin și Chizătău, Reca ș, Făget.
 economie rurală: mori de apă Rudăria, Putna, Prigor, Liborajdea, Pătaș,
Borlovenii Noi, Păltiniș, Gârliște, Bozovici, Gornea,
 specific gastronomic: Muntele Mic – Poiana Mărului, Zona Băile Herculane,
Semenic – Brebu Nou, Văliug, Valea Almăjului, Clisura

Mănăstirea din Mesici este, alături de Cula Vârșețului, una dintre bijuterii le Banatului
sârbesc. Încă nedescoperită de turismul de proximitate, aproape neștiută, ea este una dintre cele
mai vechi mănăstiri din Banat, iar Institutul pentru Protecția Monumentelor Culturale din Serbia
a decis, în 1991, proclamarea ei drept monument de excepțională valoare.
Castelul Ecka este situat la aproximativ 60 de kilometri nord de Belgrad și la numai 7
kilometri de Zrenjanin, în satul Ečka. A fost construit în stil englezesc. În prezent, acest vechi
edificiu a fost complet redecorat și adaptat, astfel că astăzi este un obiect care îi poate oferi
oaspeților o vacanță de neuitat în atmosfera autentică, inspirată de trecutul său aristocratic.
Castelul are 38 de camere și 7 apartamente, care sunt un amestec de stil modern și medieval.
Suvača din Kik inda este una dintre cele două mori uscate care funcționează cu cai în
întreaga Europă. Este caracteristică zonei Vojvodina din secolul al XIX -lea. Moara utilizează una
până la cinci perechi de cai. O pereche de cai a reușit să macine până la 100 de kilogr ame de
cereale pe oră. Conform tradiției, gustul pâinii de grâu din Suvača a fost excelent și de înaltă
calitate. Pe lângă cereale, moara de la Suvača ar procesa piper și scorțișoară.
Muzeul lui Mihajlo Pupin Idvor . Casa de naștere a lui Mihajlo Pupin face parte din
complexul memorial muzeal din satul Idvor, dedicat lui Mihajlo Pupin. Interiorul autentic
descrie stilul de viață al perioadei în care a trăit Mihajlo Pupin. Muzeul dedicat personalității și
operei lui Mihajlo Pupin se află în vechea structură ș colară, construită în 1843. Expoziția
muzeului Mihajlo Pupin Idvorski / Mihajlo Pupin de Idvor / a fost amenajată de Muzeul
Voivodinei în 1979. Colecția memorială expune viața celebrului om de știință încă de la prima

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 29

cunoaștere a lumii pe care a primit -o de la părinții săi acasă, până la premii și glorie pentru
realizările științifice din state și din țara de origine.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 30

3.3. Valorificarea turismului

Relațiile în turism, diferitele etape ale dezvoltării societății c ontemporane, abordări
teoretice și practice diferite față de regionalizarea turistică constituie condiții de separare a
zonelor turistice atractive. Diferențele actuale din această zonă observată din cauza unui geo –
spațiu similar, a evenimentelor istorice, a unor caracteristici demografice similare, a unor
religii similare și a altor factori antropogeni ar putea deveni, dimpotrivă, trăsături comune care
ar putea transforma această regiune în destinație turistică importantă. Această zonă se află
acum în tran zițiile sociale și economice. Punctele finale în cazul Serbiei și României fiind
integrarea în economia mondială și în instituțiile occidentale , în special Uniunea Europeană.
Regiunile turistice prezintă elementele care ar putea contribui la rezolvarea
problemelor socio -politice și economice din aceste țări. Deși dezvoltarea acestor țări este
complicată din cauza dificultăților politice, sociale și economice, zonele turistice atractive
sunt elementele care pot permite dezvoltarea economică și socială mai ra pidă și aderarea la
Uniunea Europeană. Procesul de globalizare și cea mai mare interdependență între state
beneficiază în mare măsură de industria turistică. Industria turistică schimbă modurile de
producție și de consum, conducând la o mai mare competitiv itate, la prezentarea noilor
metode de marketing, la dezvoltarea calității standard și la piața mondială. Creșterea
liberalizării pieței, cu alte cuvinte, economia, diverse bunuri și servicii, dezvoltarea unor
mijloace de transport mai rapide și mai sigure , precum și apariția noilor tehnologii
informaționale, sunt factori de bază în dezvoltarea economică, turistică și recreativă. În
contextul rețelelor și cooperării globale, zonele turistice apropiate de graniță iau parte la
unitatea și cooperarea turistică a regiunilor naturale similare și a activelor antropice.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 31

3.3.1. Banatul R omânesc
Harta 2. Banatul Românesc

Sursa: https://ro.wikipedia.org/

Județul Arad

Județul Arad este situat favorabil, fiind conectat la noduri importante de
comunicații rutiere, feroviare și aeriene.
Din punct de vedere al potențialul natural, aici se gaseste un relief variat, cu multe
paduri, văi, depresiuni și lunci, avand ca arii protejate: Reze rvația naturală mixtă
Moneasa, Reze rvația naturală mixtă Dealul Mocrea-Ineu, Parcul Dendrologic Mocrea-
Ineu, Parcul Natural Lunca Mureșului etc. In aceasta zona sunt si izvoare minerale
(Lipova) și geotermale (de exemplu municipiul Arad).
Patrimoniul turistic este reprezentat de obiective istorice precum: Cetatea
Aradului, Șiria, Șoimoș, Dezna. Castele dintre care Curtici, Șiria, Conop, Macea, Săvârșin,
Birchiș. Mănăstiri, monumente istorice și arhitecturale de la Hodoș-Bodrog, Radna,
Lipova. Biserici: Julița, Hălma giu, Țărmure, Ionești etc.

Județul Caraș-Severin

Județul Caraș-Severin deține un potențial turistic diversificat , datorită diversității formelor
de relief, dar și a unor puncte cu o valoare deosebită, cum ar fi stațiunea
balneoclimate rică Băile Herculane sau Defileul Dunării. La acestea se mai adaugă
numărul mare de lacuri de acumulare, zone care pot dezvolta activități turistice deosebite.
Această zonă are un potențial deosebit cu numeroase peșteri cum ar fi: Comarnic,
Popov ăț, Buhui, cascadele Beușniței, Defileul Dunării, cheile Nerei sau peisajele muntoase
unice din Munții Almăjului, Godeanu și Cerna, Munții Țarcu,
Depresiunile Almăjului și Brebu Nou-Gărâna și culoarele Timi ș-Cerna și
Clisura Dunări sunt obiective de atracție turistică.
Județul Caraș-Severin oferă o mare varitate de obiective antropice: vestigii geto-

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 32

dacice și romane în localitățile Colțan, Ocna de Fier, Bocșa, Oravița, Vărădia, Mehadia,
Teregova, Moldova Veche, Sasca Montană, medievală în localitățile Mehadia,
Coronini, Caransebeș, Carașova, cât și diverse monumente religioase,istorice.
Zona Munților Semenic are un mare potențial, datorită stațiunilor montane:
Semenic, Văliug, Trei Ape, utilizate în special pentru practica rea sporturilor de iarnă, iar
în stațiunile Secu și Crivaia se poate practica sporturile nautice, și activități de agrement.
Tot odata in aceasta zona se gasesc și satele turistice Brebu Nou și Gărâna, fiind
ideale pentru drumeții si sporturi de agrement. Localitatea Gărâna este foarte renumită
pentru festivalului internațional de jazz.
Muntele Mic este renumit pentru sălbăticia locurilor și frumusețea formelor de relief.
Se practică sporturile de iarnă și activități de agrement.
Băilor Herculane sunt renumite pentru tratament cu ape termale , minerale,
sulfuroase, sodice clorurate.
Aici se pot fi vizitate diverse monumente istorice: bai romane basorelieful lui
Hercule; Gara C.F.R., Izvorul Hygeea; statuia lui Hercules.
Teritoriul acestei zone este cuprinde Parcul Național Domogled Valea Cernei.
Drumetiile fiind act ivitatea principala a acestei zone .
Munții Aninei cuprind: Cheile Minișului cu Izbucul, Cheile Carașului, Cascada
Bigăr, Cheile Nerei.
Putem enumera numeraose o biective turistice: Cascadele, Lacul Dracului,
Beușnița, Ochiu Bei. In aceasta zona intalnim peșteri unice în țară cum ar fi : peștera Buhui
care adăpostește cel mai lung râu subteran din țară; peșterea Țolosu, pestera Liliecil or,
Peștera cu Apă.
Defileul Dunării de la intrarea în țară în dreptul localității Bazia ș până după Cozla.
Parte a Parcului Național Porțile de Fier, Reze rvația Valea Mare, și rezervațiile arheologice
de la Pojejena, Liubcova, Gornea, sau Divici se gasesc in aceasta zona.
Valea Almăjului este o depresiune intramontană fiind inconjurata de Munții Aninei, Munții
Almăjului si Munții Semenic. Străbătută de râul Nera.
Zona este importantă și datorită Parcului Mulionologic de la Rudăria avand 3 km
lungime, cel mai întins de acest fel din Sud-Estul Europei. Acesta se afla in localitatea
Eftimie Murgu, în zona Văii Almăjului. Astăzi au mai rămas doar 22 de mori care
valorifica potențialul energetic al râului Rudărica.
Defileul Dunării este o zona protejat (Parcul Natural Porțile de Fier), recunoscut
pentru frumusetea deosebita a peisajului și pentru multiculturalitatea localitatilor . În acest
loc apa a sculptat calca rele și s-au format Caza nele Mari și Caza nele Mici, cu versanți
abrupți și vegetație submediteranenană.

Județul Timiș

Județul Timiș este are un potențial natural variat , etajat , de la Munții Poiana
Ruscăi pâna la Câmpia Timi șului. Zona montană, izvoarele de ape minerale și
termale , fondu l cinegetic și piscicol bogat, precum și varietatea arhitecturală, arta popu lară
și folclorul, asigură oferte de turism diversificate .
Majoritatea structurilor de cazare din județ sunt în Municipiului Timi șoara,
alte zone care concentrează un număr mare de structuri de primire sunt Buziașul și
Lugojul.
Timi șoara reprezintă un centru multicultural cu o istorie zbuciumată urmarile fiind
prezente î n primul rând în monumentele istorice, deoar ece fiecare stăpânire a dorit
impunerea propiei culturi.
Deoarece in aceasta zona predomina e xistența resurselor atractive, naturale și

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 33

antropice, cu o valoare turistică foarte ridicată, astfel dezvotarea diverselor forme de
turism esre uriasa. Pe pri mul loc se afla turismul de afaceri și cooperare internațională,
urmat de turismul politic, turismul cultural, turismul științifi, turismul tehnico –
industrial, turismul de vânătoare și pescuit, agroturismul, silvoturismul, turismul sportiv,
turismul pentru agrement și sporturi nautice, de sănătate.
Timi șoara este un important punct de atracție și datorită faptului că beneficiează de
un aeroport internațional care face legătura cu numeroase orașe importante ale Europei.
În Timi șoara cele mai importante atracții turistice sunt: fortificațiile Cetății ,
monumente istorice precum Teatrul Național, palatul Baroc, Casa Contelui de Mercy,
Ansamblul Fabricii de Bere, Abatorul, monumente religioase precum Catedrala
Mitropolitană, Sinagoga din fabric, Domul romano-catolic "Sf. Gheorghe”, Biserica
Sârbească "Sf. Nicolae", Biserica greco-catolică "Nașterea Maicii Domnului”, Palatul
Episcopal romano-catolic, Biserica Sârbească "Sf.Gheorghe".
Alte atracții turistice: Parcul Botanic, Muzeul Satului Bănățean, Pădurea Verde.
Infrastructura de cazare este destul de diversificată în orașului Timi șoara, dar si in jurul
acestuia .
Zona Sânnicolaului Mare este o zonă interesantă, principala atracție a localității
fiind reprezentată de patrimoniul cultural imaterial : muzica popu lară românească și cea
a nationalitățil or din localitate . În centrul orașului se afla Castelul Nako, Biserica
Sârbeascã "Adormirea Maicii Domnului" și Școala de Agriculturã. La circa 10 km de
Sânnicolau Mare se găsesc ruinele mănăstirii de la Igriș.
Alt obiectiv turistice este Casa comem orativă și bustul lui Bela Bartok
Băile Călacea, stațiune turistică, se găsește în Câmpia Vingăi. Factori naturali de
cură: apă minerală termală cloruro-sodică, bicarbonatată.
Orașului Buziaș se evidentiaza prin zăcămâ ntul hidromineral, de unde se extrag apă
minerală carbogazoasă carbonatată și bioxid de carbon, folosite atât pentru tratame nt cât și
pentru îmbuteliere.
Prin potențialul său balneoclimate ric, orașul Buziaș se înscrie printre cele mai
înzestrate stațiuni din țară, prin valențele terapeutice deosebite ale apelor minerale și
bioxidului de carbon n atural. Concentrația de aeroioni negativi existenți, mai ales în zona
parcului stațiunii, este una dintre cele mai mari din țară.
Simbolul arhitectural al stațiunii este colonada acoperită din parc, construită în stil
turco-bizantin, cu parapeți și chioșcuri din lemn traforat, unică în țara noastră. În Europa
există doar două promena de acoperite asemănătoare, la Karlovy Vary și Baden-Baden.
La aprox. 45 km de Lugoj se află mănăstirea Izvorul Miron cu un nume local
Voronețul Banatului. Peștera Românești se afla i n apropierea mănăstirii unde anual au loc
concerte simfonice.
O alta atractie turistica este Lacul Surduc care se află la aproximati v 30 km de
Lugoj, în vecinătatea sud-estică a Munților Poiana Ruscă. I n a n u l 1972 a inceput
construcita barajului , acesta deținând și un record național fiind cel mai îngust baraj din țară
raportat la volumul de apă reținut.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 34

3.3.2. Banatul S ârbesc
Harta 3. Banatul sârbesc

Sursa: https://ro.wikipedia.org/

Deși are potențialul de a dezvolta turismul, Banatul nu este recunoscut din punct de
vedere istoric ca destinație.
Bogăția culturală , mănăstirile, siturile arheologice, apele terma le și termominerale,
terenurile de vânătoare și rețeaua canalului și a râurilor reprezintă unele dintre posibilitățile
neutilizate pentru dezvoltarea turismului în regiune. Ca zonă agricolă tradițională, Banatul a
lucrat la dezvoltarea ofertei turistice și dezvoltarea imaginii turistice în ultimele decenii. Un
număr mare de cursuri de apă, râuri și sub -bazine cu păduri asociate reprezintă un mediu
favorabil pentru conservarea biodiversității florei și a faunei.
În ceea ce privește resursele culturale / trad iționale, se poate spune că orașele și
așezările din Banat au un repertoriu bogat de evenimente locale, dintre care unele au devenit
evenimente tradiționale în ultimele decenii: La Zrenjanin se desfășoară un eveniment
tradițional "Zilele berii" În fiecare an la sfârșitul lunii august. Acest eveniment a fost vizitat
de 270.000 de persoane care s -ar putea bucura de peste 20 de tipuri de bere, producători
străini și autohtoni. În cadrul Zi lelor berii din Zrenjanin, Târgul de Inovare, Cooperare și
Antreprenoria t a aduna peste 100 de expozanți din Serbia și din țările învecinate.
Organizatorii sunt Organizația Turistică a Primăriei Zrenjanin și a Municipiului Zrenjanin.
Carnavalul internațional Pancevo din Pancevo este reflectat în fiecare an de Asociația
Priete nilor din Pancevo sub patronajul general al orașului Pancevo.
Conform raioanelor Banatului, distribuția sosirilor în ultimii trei ani indică faptul că cel mai
mare număr are partea nordică a Banatului, ceea ce este de înțeles deoarece unele
municipalități din nord care aparțin administrativ Banatului au relații de familie extinse cu
vecinul din nord ( Ungaria), după cum se poate observa din numărul de șederi peste noapte
realizate 100,0 vizitatori din țară și străinătate.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 35

PANČEVO – orașul CARNIVAL EUROPEA N, acest statut oficial, ca sediu al FECC
pentru Serbia, are la bază implementarea proiectului internațional autor al carnavalului,
doamna Z.Vlada, deputatul general al FECC pentru Serbia și Presa asociată "Prietenii lui
Pančevo" care a plasat Pancevo și S erbia pe harta internațională de carnaval turistic a Europei.
În același timp, începând cu anul 2004, primii membri ai FECC din Serbia, contribuind la
cooperarea internațională, extinderea ideii de carnaval, organizarea și îmbunătățirea
evenimentelor de ca rnaval din Serbia.
În fiecare an, la mijlocul lui octombrie, la Kikinda se desfășoară o manifestare tradițională
"Zilele nebunii". Acest eveniment a reunit peste 150.000 de persoane în 2007, iar prezența
este chiar mai ridicată în 2008. Organizatorii sunt Organizația Turistică a Municipiului
Kikinda și a Municipiului Kikinda.
Đurini dani – Liparska večeri, Srpska Crnja – un eveniment literar dedicat poetului și
pictorului sârb Đuri Jakšić, care a avut loc în fiecare an din 1962 în orașul sârb Đura Jakšića.
Organizatorul evenimentului este Biblioteca Națională Đura Jakšić, Srpska Crnja.
Având în vedere faptul că Vrsac este un oraș renumit pentru vinul său, pentru toți iubitorii de
struguri și vinuri bune, tradițional, în fiecare an, cel de -al treilea weekend din septembrie, se
desfășoară o manifestare numită Grozdjebal. Aceste zile puteți vizita numeroase evenimente
culturale, comerciale și sportive, precum și diverse expoziții de struguri și vinuri. Acest
eveniment este vizitat de peste 100.000 de oameni în f iecare an. Organizatorii sunt
Organizația Turistică a Primăriei Vrsac și a Primăriei Vârșeț.
Bela Crkva: În 1994, tradiția a fost restaurată și "Carnavalul florilor" a fost înființat, care se
desfășoară la jumătatea lunii iunie și durează șapte zile. După ceremonia de deschidere,
programele culturale și artistice, expozițiile și competițiile sportive vor avea loc în zilele
următoare. Punctul culminant al carnavalului este o procesiune de carnaval în care exponatele
care au fost făcute pentru lunile anterioa re au fost deflate doar pentru această ocazie. În
pregătirea carnavalului, întregul oraș participă, iar străzile și fațadele sunt împodobite cu
această ocazie. În aceste zile, Biserica Albă găzduiește un număr mare de turiști.
Deși există anumite potențial e turistice, în ceea ce privește numărul de sosiri și nopți, conform
datelor RZS, Banatul a obținut sub 1/3 din totalul realizat înregistrat al Voivodinei, cu o
tendință vizibilă de declin în continuare. O situație similară se întâmplă și în cazul nopțiuni lor,
în care, chiar și în termeni nominali, sa observat o scădere mai acc entuată a peste 35 mii de
nopți .
Banatul găzduiește mai puțin de 4% din turiștii care vizitează Republica Serbia și că acest
procent are o tendință de declin în continuare.

Panciova (sârbă Pančevo) este orașul de reședință al districtului Banatul de Sud din
Voivodina, Serbia. Are o populație de 127.162 locuitori. Dintre aceștia 4.065 sunt de etnie
română (3,19%).
Cea mai veche și cea mai tradițională instituție culturală a orașului e ste Biserica
Societatea Corală sârbă, fondată în 1838 și una dintre cele mai vechi ansambluri corale
existente ale Serbiei de astăzi. Cel mai important centru cultural al orasului este situat în
fosta clădire de teatru din oraș, fondat în 1947 și numit Tea trul Național unde se joacă
producții realizate în colaborare cu Teatrul Național din Novi Sad.
În 1956 autoritățile politice ale orașului au decis crearea unui centru cultural, care
cuprinde toate varietatile de Arte. Centrul are o galerie de artă modern ă, și promovează
festivaluri continue, cum ar fi Bienala de Artă, festivalul de muzica Ethno.com și Festivalul
de Jazz de la Pancevo cu artiști din întreaga lume. În plus, unele producții de teatru sunt
prezentate anual în colaborare cu Teatrul Național di n Belgrad și alte instituții renumite. În
2012, centrul a publicat toate poveștile populare de Zigomar benzi desenate și o ediție
colectate. Din 1977 Casa Tineretului (Tineretului) este locul de Manuscrisele eveniment

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 36

(Manuscrise), în cazul în care tinerii scriitori sunt prezentate în fiecare an. Facilitatea
promovează, de asemenea, multe alte evenimente. Există, de asemenea, film continuu
PAFF festival demn de menționat, care are o bună reputație în afara regiunii. În trecut,
orașul a fost filmarea de loca ție pentru mai multe producții naționale și internaționale de
film, inclusiv filme bine cunoscute, cum ar fi La Tour, prends garde!, Mongolii, Chiar am
întâlnit și țigani fericiți, Balkan Express, Black Cat, Pisica Albă și Coriolanus.
Din 2004, în fiecare an, în luna iunie Pancevo Carnavalul devenit cel mai important
eveniment de acest gen din Serbia. Punctul culminant al evenimentului este parada, care
trece prin centrul cu mai mult peste 3000 de participanți internaționali și până la 100.000 de
vizitatori anual. Orasul este membru al Federației orașelor europene de carnaval.
Muzeul Național a fost fondat în 1923 și este situat în fosta primărie neoclasică,
deoarece de mai multe decenii. Instituția are o expoziție permanentă valoroasă și este una
dintre cel e mai importante muzee din Voivodina. Vajfert Brewery este situat în centrul
orașului și este cel mai vechi al Serbiei de astăzi, fondată în 1722 de către Abraham Kepiš
din Bratislava. Fabrica de bere a fost condusă de familia Vajfert pentru mai multe gene rații
și reprezintă cel mai faimos a fost George Weifert. După închiderea în 2008 și o
conflagrație în 2010, complexul de clădiri a fost o ruină în ultimii ani. În 2015, orașul a
început să realizeze un concept pentru revitalizarea patrimoniului industrial și în anul
următor, fabrica de bere Muzeul George Weifert a fost deschis în prezența ambasadorilor
austrieci și germani. Și nu în ultimul rând, există o arhivă a orașului, fondat în 1947 și este
situat în fosta cazarmă a armatei austro -ungar. Arhiva colec tează și păstrează materialele
din istoria orașului din toate secolele.
Manastirea Vojlovica Pancevo, menționată pentru prima dată în 1536, este una
dintre cele mai vechi mănăstiri din această regiune și a declarat monument cultural de
importanță excepțion ală. Cele mai vechi biserici din oras sunt Biserica Romano -Catolică
din Saint Charles Borromeo, construit 1756 -1757, iar Biserica Adormirea Ortodoxă Sârbă a
Sfintei Fecioare, construit de la 1807 la 1811. Institutul Urban pentru Protecția
Monumentelor Cult urale sprijină menținerea și restaurarea Patrimoniul cultural Pancevolui.

Becicherecu Mare , Zrenjanin (sârbă) este reședința districtului Banatul Central din
Voivodina (Serbia). În 2011, orașul avea o populație de 75.743, în timp ce municipalitatea
avea u na de 122.714

Zrenjanin este cel mai mare oraș din partea sârbă a regiunii geografice a Banatului,
iar al treilea oraș ca mărime din Voivodina (după Novi Sad și Subotica).
Zrenjanin are multe locuri de interes, cum ar fi Primaria, Catedrala, Piața Libertă ții,
strada Regele Aleksandar I, etc.

Vârșeț (sârbă Vršac) este al doilea cel mai mare oraș din districtul Banatul de Sud în
Voivodina (Serbia). Dovezi arheologice din Vârșeț, Vatin, Mesic (Mesić) și Orašac atestă
faptul că această zonă era locuită încă d in neolitic.
Simbolul orasului este Castelul Vârșeț (Vršac Tower), care datează de la mijlocul
secolului al 15 -lea. Acesta se află în vârful dealului (399m), cu vedere spre Vrsac.
Există două teorii cu privire la originea acestei cetati. Potrivit călătorul ui turc,
Evliya Çelebi, cetatea a fost construită de către despotul sârb. Istoricii consideră că cetatea
Brancovici construită după căderea Smederevo și 1439. Cetatea și construcția ei au avut
unele elemente arhitecturale similare celor din cetatea Smedere vo sau în cetate în jurul
mănăstirii Manases.
Cealalta teorie spune că Vrsac Castle este o ruină a cetății medievale cunoscută sub
numele de Erdesumulu (. Cu toate acestea, celelalte surse nu identifică cu Erdesumulu

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 37

Vrsac, dar susțin că acestea au fost do uă localități distincte și amplasarea acestui oraș și
cetate de Erdesumulu a fost în continuare la est, pe râul Caraș, în actualul Banat românesc.
Regiunea Vârșeț este faimoasă pentru vastele sale podgorii. Unul dintre locuri
interesante de vizitat în Vârș eț este crama de familie, Winnick, care produce Vrzole roșu,
alb și vinul Vrzole Bermetto.

Chichinda Mare (sârbă Kikinda, este o localitate în Districtul Banatul de Nord,
Voivodina. Orasul a fost fondat în secolul al 18 -lea. De la 1774 -1874, Kikinda a fos t sediul
districtului Velika Kikinda, unitatea administrativă autonomă a Monarhiei habsburgice. În
1893, Kikinda a fost acordat statutul de oraș. Orașul a devenit parte a Regatului Serbiei (și
Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor) în 1918.
Și 1996, ră mășițele bine conservate arheologice ale unui jumătate de mamut vechi
de milioane de ani, au fost excavate pe marginea exterioară a zonei orașului. [1] Mamut
numit „Kika“ a devenit unul dintre simbolurile orașului. Astăzi este expus în Muzeul
Național al K ikinda.
Alte puncte ale orașului sunt Suvača -. O moară unică uscată pe bază de cal.
Kikinda are una dintre celelalte trei astfel de mori în Europa (celelalte două fiind în
Szarvas, Ungaria și Insula). Au existat multe mori ca aceasta în oraș, în 1847 a f ost
înregistrat cel mai mare număr fiind de 51. Singura moara rămasă a fost construită în 1899
și a funcționat până în 1945.
Situat în centrul pieței, biserică ortodoxă sârbă a fost construită în anul 1769,
Icoanele iconostasului au fost efectuate de James Orfelin (nepotul lui Zacharius Orfelin) în
1773. Teodor Ilić Češljar este autorul a două picturi murale mari „The Last Cina „și“
Înălțarea Domnului „(1790). Ambele, barocului târziu iconostasul și picturi murale arată
influența semnificativă a artei europ ene de vest a perioadei. Noile clopote de biserică au
fost instalate în 1899.
Mănăstirea sârbă Sf Treime ortodoxă situată în capătul de sud a orașului. A fost
construită între 1885 și 1887 ca fundament al Melania Nikolić -Gajčić. Construcția Bisericii
Roman o-Catolice din biserica Kikinda a fost începută în 1808 și finalizat în 1811.
Conform unei credințe populare, comoara Attila este îngropată undeva pe teritoriul
orașului Kikinda.
Printre birdwatchers Kikinda este cunoscut sub numele de prim hotspot pentru
observarea cuiburilor de iarnă de bufnita cu urechi mari, cu număr mare de persoane. Cele
sunt situate în adăposturi de parcuri ale orașului, astfel încât acestea sunt ușor accesibile.
Zilele Dovleacului sunt o manifestare anuală care are loc la mijlocul l unii
octombrie. În fiecare an, oameni din întreaga regiune se adună în Kikinda pentru a lua parte
la un concurs de cel mare dovleac și cea mai lungă tărtăcuță. Kikinda are o relație specială
cu aceasta planta, deoarece de -a lungul istoriei sale, localnicii utilizau pentru a sta pe un
dovleac în timp ce lucreau la camp și a obține o imagine clară a întregului oraș. Această
exagerare trebuia să descrie planeitatea teritoriului orașului. Un local pe un dovleac,
îmbrăcat în haine tradiționale, și cu mâna bloca soarelui, astfel încât el poate vedea în
depărtare, astfel a devenit simbolul pentru regiune. Un grup de entuziaști locali au început
manifestarea Zilele Dovleacului în 1986 și a atras rapid iubitorii din toată țara. Evenimentul
de trei zile include, de as emenea, prelegeri și seminarii privind dezvoltarea dovleacului și
cultivarea cu tărtăcuță, un concurs culinar în pregătirea meselor de dovleci și tigve,
concursuri pentru copii și crearea de măști și sculpturi, și diverse concerte și expoziții. De -a
lungul ultimilor ani, acest eveniment a câștigat importanță și a atras vizitatori din Ungaria,
România și fostele republici iugoslave. Cel mai mare dovleac măsurat la eveniment până în
prezent cântărește 247 kg, în timp ce cea mai lungă plosca era de 213 centime tri lungime.
Un festival tamburitza a fost inclus în eveniment, contribuind la experiența autentică

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 38

Banatului.
În fiecare an, din 1982 și este de 6 până la 8 sculptori de renume mondial sunt
invitați să Kikinda la sediul unei instalații de producție veche a fabricii de cărămidă Panteks
pentru un simpozion internațional de sculptură „Terra“. Simpozionul durează pe tot
parcursul lunii iulie. De -a lungul anilor, „Terra“ a găzduit sculptori din toate colțurile lumii,
care sunt atrași de atmosfera unică și liniș tită a studioului. Toate sculpturile sunt făcute în
teracotă, iar unele au apărut la Bienala de la Veneția. Peste 300 de sculptori au participat
până în prezent la simpozion și împreună au produs mai mult de 500 de sculpturi. Planurile
pentru construirea u nui muzeu „Terra“ sunt în curs de desfășurare, în care toate sculpturile
vor fi expuse într -un cadru modern, adiacent la studio vechi.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 39

3.4. Ofert ă pachet turstic

Revelion 2018 Valiug 30.12.2017 – 03.01.2018
Pensiune de 3 *** propune in perioada 30.12.2017 – 04.01.2018 un pachet de 5 zile si
4 nopți de cazare în regim de pensiune completă si masă festivă.

Ziua 1 (30.12.2017):

20:00 – Cina tradițional românească
Ziua 2 (31.12.2017):
9:00 – mic dejun
13:00 – pranz
17:00 -20:00 – Primim plugușorul si capra, tradiții specifice zonei Banatului
21:00 -05:00 – cina festiva si petrecere

Ziua 3 (01.01.2017):

12:00 – Brunch
19:00 – cina festiva
21:00 – 80’S Party si tombola cu premii

Ziua 4 (02.01.2017):

9:00 – mic dejun
11:00 – traseu de iarnă OFF ROAD: Valiug, Anina, Bozovici, Cheile Minisului, Cascada
Bigar, Slatina Timiș,Valiug

Ziua 5 (03.01.2017):

9:00 – Mic dejun

Tarife / persoana / sejur pensiune completa
1.300 ron / loc în cameră dubla, cu pensiune complete inclusă + mas ă festivă + băuturi +
activități
1.100 ron / loc în apartament (2 camere decomandate), cu pensiune completă inclusă + masă
festivă + băuturi + activități
1.000 ron / loc în cameră de 4 locuri, cu pensiune completă inclusă + masă festivă + băuturi +
activit ăți

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 40

Revelion 2018 SERBIA VARSET, 31 dec – 2 ianuarie (3 zile) – 350 EUR

Aceasta oferta este valabila pentru doua personae si include:
 2 nopti cazare hotel 3*** (2 mic dejun, 2 cine festive)
 transport autocar din Timisoara
 cina festiva de revel ion (muzica live)
 taxa hoteliera
 vizita la SILVER LAKE !
 asistenta turistica din partea firmei

Ziua 1 (31.12.2017):

9:00 – plecare din Timisoara
11:00 – sosire Varset
11:00 -21:00 – timp liber, vizita individuala a orasului
21:00 -05:00 – cina festiva cu m ancaruri si bauturi traditionale sarbesti

Ziua 2 (01.01.2017):

8:00-11:00 – mic dejun
11:00 -20:00: vizita la Cetatea Kula (Cetatea Varset) si timp liber pentru plimbari individuale
si cumparaturi.
20:00 – cina

Ziua 3 (02.01.2017):

9:00 – mic dejun
11:00 – vizita Lacul de argint – Srebrno Jezero
13:00 – plecare spre Timisoara

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 41

4. Concluzii

În lucrarea de față se face o comparație a piaței turistice din zonele banatului sârbesc și
banatului românesc, începând cu prezentar ea elem entelor de teorie cu privire la turism .
Un punct forte pentru dezvoltarea turismului in doua zone consta in resursele
naturale: parcuri naționale și naturale, izvoare termale, păduri și zone de o frumusețe naturală
deosebită. Diversitate culturală și etnică și r idicată generează mediu propice pentru afaceri și
turism.
Banatul sârbesc nu are nici o tradiție de activitate turistică. Există locații în regiune
care au potențial cultural, istoric și natural -geografic de a deveni destinații turistice, dar nu
există ini țiative regionale pe care Banatul le -ar marca în ceea ce privește oferta turistică
afirmativă și destinația lor. Infrastructura turistică este de calitate și cantitate inadecvată, iar
resursele umane ale angajaților din această ramură nu sunt educați în co nformitate cu bunele
practici ale turismului modern. Activitatea nu este atractivă din cauza veniturilor mici, ceea ce
necesită investiții suplimentare în promovarea dezvoltării turismului. Pensiunea și consumul
non-rezidențial al turistului mediu sunt min ime, iar nopțile realizate sunt preponderent
tranzitorii, ceea ce indică o lipsă de ofertă de calitate. În numărul total de nopți de cazare din
Serbia, Banatul participă doar cu 4%, cu o tendință de declin. Pentru a profita de numeroase
oportunități, este necesar să se investească în crearea unui produs turistic unic al regiunii,
gestionarea coordonată a resurselor și instruirea angajaților din domeniul turismului. Numărul
de sosiri turistice arată potențialul Banatului ca destinație, dar și toate defectele reflectate în
numărul minim de șederi peste noapte sau incapacitatea de a valorifica consumul de pensiune
turistică și consumul în afara vacanței.
Datorită potențialului turistic al Banatului , s-a realizat un program de Cooperare
Transfrontalieră România – Serbia. Din România sunt incluse județele Timiș, Caraș -Severin
și Mehedinți, iar din Serbia, Provincia Vojvodina cu districtele: Banatul Central, Banatul de
Nord, Banatul de Sud, Borski, Braničevski, Podunavski.
Prin acest pogram se doreste identificarea potențialului turistic pentru state, pe baza
potentialului natural și curtural și pe diferite arii de activitate pentru a atrage cat mai multi
turisti. Infrastructura de cazare este slab dezvoltata, fiind necesare investiții pentru creșterea
atractivități i.
Activele turistice din zona de frontieră dintre Serbia și România indică posibilitatea
unor căi mai puternice de cooperare reciprocă și bilaterală, precum și cooperarea cu celelalte
țări din regiune și din statele din Uniunea Europeană. Guvernele acesto r țări trebuie să caute
astfel de strategii, care să facă posibilă creșterea resurselor pe resurse naturale și antropice. În
același timp, aceste resurse trebuie să fie protejate și cu o dezvoltare economică durabilă.
Având în vedere diversele active turis tice naturale și antropologice, infrastructura (traficul,
turismul), importanța economică deosebită a circulației și a consumului exterior, este fără
îndoială un mare interes pentru realizarea migrațiilor turistice internaționale cât mai mari.
Organizarea turismului la nivelul regiunilor euro ar reprezenta, de asemenea, posibilitățile
extraordinare de dezvoltare a turismului. Pentru realizarea dezvoltării turismului la acest
nivel, trebuie să existe o coordonare între creatori în ceea ce privește politica e conomică în
statele din regiune. Cu alte cuvinte, coordonarea dintre strategiile individuale (naționale) de
dezvoltare a turismului este necesară, deoarece utilizarea efectului sinergetic în acest
domeniu. Complementaritățile citate în această lucrare prez intă produse turistice
complementare, care vor permite o abordare coerentă în dezvoltarea turismului. Exemple în
cadrul cooperării transfrontaliere sunt: cooperarea politică3, științifică4, economică, culturală
și ecologică în scopul protejării și valori ficării resurselor economice și demografice cu
dezvoltarea primară a turismului (tranzit, eco -, rural, eveniment, cultural, spa, eveniment)
Model de valorificare a spațiului.

Studiul comparativ privind piața turistică din zonele banatului sârbesc și banatului românesc 42

5. Listă bibliografică

1. http://www.insse.ro/cms/ro/content/anuarul -statistic -al-romaniei
2. http://statistici.insse.ro/tempo
3. http://www.stat.gov.rs/WebS ite/Default.aspx
4. http://mtt.gov.rs/sektori/sektor -za-turizam/
5. http://www.dgt.uns.ac.rs/turizam/
6. http://vojvodinaonline.com/Cultural -heritage -of-Vojvodina
7. Atlas of tourism potential of serbian protected areas, United Nation Development
Programme (UNDP), Belgrade, Serbia
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/
9. http://www.banat.rs/

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 43

6. Anexe