Conf . univ.dr. Codruța Maria Făt 2020 2 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Denumirea completă a… [617257]

1 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Finanțe -Bănci

Lucrare de licență

Absolvent: [anonimizat],
Conf . univ.dr. Codruța Maria Făt

2020

2 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Denumirea completă a programului de studii

Lucrare de licență

Analiza relației României cu Fondul Monetar
Internațional

Absolvent: [anonimizat],
Conf . univ.dr. Codruța Maria Făt

2020

3

Rezumat

Lucrarea abordează tematica relației României cu Fondul Monetar Internațional. Pornind de
conceptele teoretice asupra acestei instituții am analizat modul în care funcționează formele
de finanțare oferite și impactul acestora asupra unei țări. În mod specific am analizat evoluția
relației României cu FMI și modul în care aceasta și -a făcut simțită prezența în economia
românească. Astfel, lucrarea este concentrată în jurul finanțărilor accesate de România, de la
aderarea sa în anul 1972, reflectând contribuțiile avute în vederea dezvoltării economice

4 Cuprins

Introducere……………………………………………………………………… …………………………………………………..
1. Aspecte teoretice privind organizare și funcționarea FMI …………………………………………………..
1.1. Prezentarea FMI și scurt istoric al FMI ……………………………………………………………………………
1.2. Structura organizatorică a FMI……………………………………………………………………………… ……….
1.3. Rolul FMI…………………………………………………………………………………… ……………………………….
1.4. Mecanismul de funcționare al FMI……………………………………………………………………………. ……
2. Forme de asistență oferite de FMI…………………………………….. ……………………………………………….
2. Principalele forme de asistență financiară oferite de FMI……………………………………………………..
2.2. Facilitățile de creditare oferite de FMI………………… ………………………………………………………….
3. Studiu de caz – Analiza evoluției României cu FMI………………………………………………………………
3.1. Relațiile României cu FMI până la revoluție………. ……………………………………………………………
3.1.1. Aderarea României la FMI…………………………………………………………………………………. ……
3.1.2. Efectele aderării României la FMI……………………………………………………………………………..
3.2. Evoluția relațiilor dintre România și FMI în perioada de tranziție………………………………………
3.2.1. Evoluția economică a Româ niei după prăbușirea comunismului…………………………………..
3.2.2. Asistența financiară acordată în perioada de tranziție………………………………………………….
3.2.3. Evoluția relațiilor dintre România și FMI în perioada 2015 -2020…………………………………
Concluzii…………………………………………………………………………………………………….. ………………………
Anexe………………………………………………………………………………………………………… ………………………..
Bibliografie……………………………………………………………………………. ……………………………………………

5 Introducere

În această lucrarea mi -am propus o analiză amănunțită asupra Fondului Monetar
Internațional. Prin promovarea cooperări monetare globale, asigurarea stabilității financiare,
facilitarea unui cadru oportun comerțului internațional, încurajarea creșteri econ omice
durabile și reducerea sărăciei, FMI reprezintă un pilon important în economia mondială. Încă
de la înfințarea sa în 1944 la Bretton Woods, FMI și -a respectat principiile și valoriile venind
în ajutorul tuturor țărilor member care au au avut nevoie de asistență în situații de
incertitudine economică. Obiectivul acestei lucrări este reprezentat de analiza evoluției
relațiilor dintre România și FMI, de la aderarea sa în 1972 până în prezent. Astfel, am realizat
o analiză detaliată asupra evoluției econom ice a României în contextual titulaturii de stat
membru al FMI și al finanțărilor accesate pe parcursul anilor.
Ca metodologie de lucru m -am axat pe o abordare teoretică care reflectă importanța
FMI ca și instituție și felul în care operează în economica mondială, dar și pe o analiză asupra
evoluției economice și a relației României cu FMI. Consultând literatura de specialitate și
datele statistice am creionat o imagine de ansamblu asupra FMI și felul în care a influențat
economia României în timp.
Lucrar ea este organizată după cum urmează: Capitolul 1 prezintă aspect teoretice
privind organizarea și funcționarea FMI, Capitolul 2 evidențiază formele de asistență din
cadrul FMI, Capitolul 3 realizează o analiză asupra evoluției economice și a relației Român iei
cu FMI din perioada comunistă și până în prezent , iar în final se regăsesc concluziile
personale asupra acestui subiect.

6 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ORGANI ZAREA ȘI
FUNCȚIONAREA FM I

În cadrul acestui capitol, mi -am propus prezentarea principalelor concepte teoretice legate de
Fondul Monetar Internațional. Consultând literatura de specialitate am sintetizat abordările
reprezentative pentru prezentarea și istoria FMI, structura organizatorică, rolul și
mecanismele de funcționare ale acestuia.

1.1.PRE ZENTAREA FMI ȘI SCURT ISTORIC AL FMI

FMI a fost fondat ca parte integrantă a sistemului Bretton -Woods, fiind instituția responsabilă
cu asigurarea condițiilor monetare și financiare necesare unui sistem stabil de schimburi
comerciale. El reprezintă primul sistem monetar internațional din istoria relațiilor
internaționale și reprezintă un ansamblu de principii și reglementăr i coerente, asumat de
statele semnatare, privind politicile ratei de schimb și al cooperării monetare multilaterale .1
Întemeiat oficial în 1944 prin Articolele Acordului de la Bretton -Woods, sistemul i-a
avut drept inițiatori pe Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, cărora li s -au alăturat
majoritatea aliaților din cel de -al Doilea Război Mondial.
Bazele formării FMI au fost puse în timpul Conferinței Monetare Internaționale
derulată în perioada 1 –22 iulie 1945 la Bretton Woods , în statul New Hampshire , SUA , cu
participarea a 45 de state. Conferința s -a desfășurat cu scopul de a reorganiza relațiile
valutare și financiare internaționale dintre statele lumii după de cel de al doilea război
mondial. Au existat patru proiecte care au fost supuse dezbaterii :2
-planul american (publicat în 1943) cunoscut sub denumirea de Planul White, după
numele promotorului său Harry White, întocmit de Trezoreria SUA, propunea formarea unui
„Fond de Stabilizare a Națiunilor Unite și Asociate” având la bază o contribuție adusă de
fiecare stat c are devenea membru, din care urmau a fi susținute și ajutate statele membre care
se confruntau cu deficite temporare ale balanțelor de plăți externe. Se propunea ca la baza
sistemului monetar să se mențină aurul dar se susținea etalonul aur – devize. De as emenea

1 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.21

2 Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p ag.241

7 susținea promovarea mecanismelor economiei de piață în derularea relațiilor valutare și
financiare internaționale, respectiv , restricționarea influenței guvernamentale în aceste relații.
-planul britanic (publicat în 1943) cunoscut sub denumirea de Planul Keynes, susținut
de John Maynard Keynes, propunea realizarea „Uniunii Internaționale de Clearing”. În cadrul
ei, relațiile valutare și financiare urmau să se deruleze prin intermediul conturilor deschise în
cadrul acestei Uniuni, iar ca monedă de c learing se prevedea emiterea monedei ‚bancor’ care
se putea obține contra aur. Keynes propunea crearea unei instituții monetare internaționale
care să asigure emiterea monedei ‚bancor’.
-planul canadian propunea formarea unei Uniuni Valutare Internaționale .
-planul francez venea cu „Sugestii referitoare la relațiile monetare internaționale”.
Propunerile americane au avut câștig de cauză ținând cont de circumstanțele economice
și politice care făceau din SUA, la acea oră, cea mai importantă putere și cel mai important
creditor al lumii, deținând 75% din rezervele monetare mondiale .3
La încheierea conferinței a fost aprobată „Declarația comună a experților
privind crearea Fondului Monetar a Națiunilor Unite și Asociate”, acesta reprezentând actul
ce a stat la baza apariției FMI. Data oficială a înființării FMI este 27 decembrie 1945 când
statutul său a fost semnat și ratificat de către 29 de state. A început să funcționeze la 1 martie
1947 și în același an a de venit organism specializat al ONU , astfel încât nu mai pot deveni
membre ale F MI decât țările care sunt membre ale ONU. Sediul F MI este la Washington.
România este membră din 15 decembrie 1972.
Scopurile declarate ale noii organizații, F MI erau:
1. promovarea cooperării monetare internaționale
2. facilitarea expansiunii și a creșterii echilibrate a comerțului
internațional
3. promovarea stabilității ratei de schimb, a unor mecanisme disciplinate
de schimb și evitarea deprecierii schimbului prin competiție
4. sistem multilateral de plăți și la eliminarea restricțiilor de schimb
extern
5. punerea la dispoziție de resurse pe termen scurt “ fără a recurge la
măsuri destructive penprosperitatea națională și internațională” .

3 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.21

8 6. diminuarea duratei și nivelului dezechilibrului din balanța de plăți
externă a membrilor săi .
Resursele FMI, esențiale pentru îndeplinirea sarcinilor enumerate, erau formate pe baza
contribuțiilor (cotelor) membrilor săi. Fiecare țară plătea o cotă în aur și valută națională,
proporțion ală cu mărimea economiei sale. Pe lângă furnizarea acestor fonduri , cotele au fost
esențiale în determinarea puterii de vot a membrilor. Fiecărui membru i -a fost alocat un
număr de bază de 250 voturi, plus câte un vot pentru fiecare echivalent a 100.000 do lari SUA
din cota sa (art. XII, 5a). Cota și numărul de voturi au asigurat de la început o poziție
superioară a Statelor Unite, în interiorul instituției.
Retic iența Congresului, care se temea că resursele americane vor fi canalizate prin
intermediul FMI , înspre reconstrucția Europe i (inclusiv statele comuniste), plus dificultățile
tranziției postbelice au împiedicat lansarea imediată a Fondului. Evoluțiile ulterioare ostile
dintre SUA și URSS au avut un impact negativ decisiv.
În acest context, reconstru cția Europei de Vest, devenită interes strategic și militar,
trebuia asigurată unilateral, prin Planul Marshall. Fondurile oferite prin acest plan și
condițiile lor au adus FMI în situația de a fi, la sfârșitul anilor ’40, o instituție cu o prezență
limita tă pe scena internațională.
La momentul terminării reconstrucției Europei, când toate țările au declarat totala
convertibilitate (1958), a apărut un sistem comun de rate de schimb fixe, cu valute a căror
valoare era fixată în raport cu dolarul, la rândul l ui raportat la etalonul aur. Mai rigid decât
fusese plănuit, sistemul monetar postbelic a avut o viață scurtă.
Problemele au apărut atunci când SUA a supra -utilizat acest mecanism, astfel că s -a
ajuns la situația în care exista o ofertă foarte mare de dol ari pe piețele internaționale,
provenită din exporturi de capital, dar și din numeroase cheltuieli militare. Dolarii s -au
acumulat treptat în conturi din străinătate, generând credite în lanț, astfel că, în anii ‘60 deja,
cantitatea de dolari existentă în lume, în circulație, depășise stocurile de aur ale SUA. Odată
atinse limitele încrederii în paritatea oficială dolar – aur, unele bănci centrale au cerut SUA
schimbarea dolarilor deținuți în rezervele lor, cu aur .4 Spirala creată a generat o criză
monetar ă, cu repercusiuni asupra sistemului monetar internațional. Fiind cvasi -inutil pentru o
perioadă atât de lungă, FMI nu a avut prea multe de spus în rezolvarea crizei. În final,
președintele Nixon a decis să soluționeze problema printr -un act unilateral, a nunțând la 15
august 1971 suspendarea convertibilității dolarului.

4 Bordo M., A Retrospective on the Bretton Woods System: Lessons for International Monetary Reform,
University of Chicago Press, Chicago, 1993, pg. 36

9 În anii ‘70, după denunțarea convertibilității dolarului în aur, la nivel internațional
s-a pus foarte serios problema rolului FMI pe viitor, în termenii permanenței sau desființării
instituției. Treptat, s -a dezvoltat opinia potriv it căreia Fondul rămâne forul cel mai adecvat
pentru discuțiile referitoare la reformarea sistemului monetar internațional.
Prin Acordurile de la Kingston, din 1976, FMI lua act de noile realit ăți internaționale și
punea capăt în mod oficial tensiunilor apărute în sistemul financiar internațional ca urmare a
denunțării convertibilității în aur a dolarului. „Acordurile de la Kingston au consemnat:
majorarea cotelor de participare ale țărilor memb re la capitalul soial al FMI cu 33,5%;
utilizarea pe scară mai largă a resurselor FMI în monedele naționale ale țărilor membre
pentru operațiunile și tranzacțiile Fondului; restrângerea rolului aurului în Sistemul Monetar
Internațional (demonetizarea lui), inclusiv prin vânzarea unei părți a aurului deținut de FMI
[…]; sporirea capacității FMI de a acorda asistență financiară țărilor membre pentru
echilibrarea balanțelor de plăți externe; lichidarea divergenețelor dintre SUA și Franța în
problema cursurilor valutare, permițându -se mai întâi țărilor membre să -și aleagă regimul
valutar care le convine, inclusiv prin folosirea cursurilor sub supravegherea FMI, iar mai
apoi, când condițiile economice și financiare permit, să se tre acă la un sistem de parități și
cursuri stabile, dar ajustabile, controlat de FMI.” .5 Principiile noi convenite la Kingston s -au
reflectat într -un nou statut al FMI, în vigoare de la data de 1 aprilie 1978.
În anii ’70 au avut loc însă și alte evoluții, în care FMI a identificat noi “n ișe de
oportunitate”. Criza economică din anii ’70 a lovit cel mai puternic țările în curs de
dezvoltare, care au pierdut resurse financiare, pe de o parte, prin faptul că rezervele lor
valutare erau exprimate preponderent în dolari americani, monedă care s-a depreciat puternic
și, pe de altă parte, prin faptul că, în condițiile inflației și oscilațiilor ratelor de schimb,
dobânzile creditel or acumulate au crescut semnificativ. S -a ajuns astfel ca datoriile externe
ale unor țări în curs de dezvoltare să dev ină o problemă majoră pentru sistemul economic și
financiar internațional, rămasă ca atare pe agenda internațională până astăzi.
Ca urmare a căderi regimurilor comuniste din Europa de Est, statele din regiune au
inițiat, în 1989, reforme politice și econom ice de o amploare nemaiîntâlnită . Transformarea
economiilor centralizate comuniste înspre economii de piață nu Fiind singura organizație
interguvernamentală cuprinzătoare, specializată pe chestiuni monetare și financiare, FMI a
decis să intervină și a înce put să ofere împrumuturi țărilor aflate în curs de dezvoltare, pentru

5 Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag. 21

10 a le asista în transformarea economiilor lor în economii viabile, care să poată susține plata la
zi a datoriei externe și a penalităților adăugate.
FMI și -a păstrat rolul de creditor al țărilor în curs de dezvoltare pe tot parcursul anilor
’80. În 1985, cu prilejul reuniunii FMI și BM de la Seul, secretarul trezoreriei americane,
James Baker, a pledat pentru recomandări de politici, în cadrul programelor de ajustare
structurală, care să f ie mai ales favorabile creșterii economice. Acest nou curent a generat
adaptări doctrinare în cadrul FMI din care au rezultat cinci domenii pentru politici publice
reformiste:
• reforma fiscalității – eliminarea impozitelor progresive, reducerea taxelor pe
exporturi;
• calitatea cheltuielilor publice – reducerea acestora, mai ales a cheltuielilor
neproductive (militare, de exemplu) și investirea în infrastructura fizică și în capitalul uman,
ca măsuri favorabile creșterii;
• liberalizarea comerțului exterior – deschiderea economiei spre comerțul global;
• reforma piețelor financiare – facilitarea mobilizării economisirii interne, ameliorarea
politicilor monetare, liberalizarea ratei dobânzii.
Aceste programe au înregistra t rezultate pozitiv e, mai ales în țări ale Asiei de sud -est și
ale Americii Latine, dar au reușit să reducă sărăcia în Africa și nici disparitățile de venituri în
America Latină.6
Se putea face fără ajutor internațional, dat fiind faptul că guvernelor angajate pe calea
reformelor le lipseau atât fondurile, cât și expertiza (teoretică și tehnică) necesară. Exis tă însă
o instituție internațională abilitată să supervizeze și să ofere consultanță în domeniul financiar
și monetar. Prin urmare, FMI a început să pună la dispozi ția guvernelor postcomuniste
împrumuturi și să vegheze activ, prin condiționarea complexă a împrumuturilor, la evoluția
acestor țări către o economie de piață.
Criza financiară din Mexic, din 1995 și, mai ales, criza din Asia de sud -est, începută în
1997, care a degenerat într -o criză globală a sistemului financiar internațional, s -au constituit
în noi amenințări la adresa stabilității piețelor globale. În consecință, FMI a fost
”redescoperit” de către membrii săi marcanți, mai cu seamă de SUA, drept o sur să posibilă de
ajutor financiar în cazuri limită (atât datorită fondurilor proprii, cât și fondurilor pe care le
poate mobiliza din resurse internaționale private), pentru țări al căror eșec economic amenință
stabilitatea economiei globale.

6 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, cap. 3

11 Analizând гetгospe ϲtiv гezultatele a ϲtivității FMI în ultmile ϲinϲi deϲenii, e ϲonomiștii
au păгeгi difeгite pгivind ϲuantifi ϲaгea și inteгpгetaгea efe ϲteloг politi ϲiloг susținute de Fond
în țăгile membгe.7 Unii obseгvatoгii susțin ϲă pгin apli ϲaгea pгogгameloг FMI, ϲaгe au
geneгat ϲontгa ϲția eϲonomiiloг stateloг în ϲauză, gгadul de atгa ϲtivitate a a ϲestoгa pentгu
investițiile stгăine și alte fluxuгi de ϲapital a s ϲăzut în mod ϲonstant. Alți analiști ϲonsideгă
ϲă, din ϲontгă, manifestaгea ϲгeșteгii e ϲonomi ϲe, uneoгi a ϲϲentuate, așa ϲum este ϲazul țăгi
din Asia, s -a datoгat to ϲmai pгogгesului гefoгmeloг ϲupгinse în pгogгamele FMI, ϲaгe au
ϲгeat ϲondițiile гelansăгii e ϲonomi ϲe.
Consideгăm ϲă aϲeastă aboгdaгe a pгogгameloг FMI este singuгa гațională și de natuгă
a peгmite atât pгogгesul e ϲonomi ϲ în toate țăгile membгe, ϲât și susțineгea so ϲială pentгu
tгansfoгmăгile și гefoгmele pe ϲaгe, în mod obie ϲtiv, tгebuie să le pгomoveze îndeosebi
țăгile în ϲuгs de dezvoltaгe, ϲaгe pгezintă deze ϲhilibгe inteгne și la exteгn. De altfe l seϲolul
al XX -lea este supгanumit se ϲolul ϲгeșteгii e ϲonomi ϲe, deoaгe ϲe în timp ϲe în a ϲest vea ϲ
populația globului a spoгit de 4 oгi (de la 1,6 miliaгde lo ϲuitoгii în 1990 la 6 miliaгde în
1999)., Pгodusul Global Mondial s -a majoгat de 17 oгi (de la 2,3 tгilioane dolaгi în 1900 la
39 tгilionae dolaгi în 1998), ϲea mai a ϲϲentuată ϲгeșteгe fiind înгegistгată în a doua jumătate
a seϲolului, ϲând volumul ϲomeгțului mondial a spoгit de la 380 miliaгde dolaгi în 1950 la
5860 miliaгde dolaгi în 1997. Daг dezvolt aгea e ϲonomi ϲă mondială tгebuie, pe de o paгte, să
nu ϲondu ϲă la alteгaгea ϲantității poate a calitatii mediului în ϲonjuгătoг, ϲi, din ϲontгă, la
îmbunătățiгea a ϲesteia, și să nu se гealizeze pгin săгă ϲiгea unoг țăгi și гegiuni ale planetei.8
Niϲiun anali st eϲonomi ϲ nu poate гămâne insensibil în evaluaгea гezultateloг a ϲtivității
FMI, ϲând pe plan mondial, în pгezent, număгul ϲeloг subnutгiți, meгeu în ϲгeșteгe, este de
840 de milioane peгsoane, nu au a ϲϲes la apă potabilă 1.8 miliaгde peгsoane, la ele ϲtгiϲitate 2
miliaгde peгsoane, iaг 1.6 miliaгde lo ϲuitoгi ai planetei sunt analfabeți. Pe de altă paгte, ϲele
mai bogate 225 familii din lume dispun de o aveгe însumată de 1 tгilion de dolaгi.
Desiguг globalizaгea e ϲonomiei mondiale este un pгo ϲes iгeveгsibil , ϲaгe a des ϲătușat
fluxuгile ϲomeг ϲiale și finan ϲiaгe, efe ϲtele sale nu sunt, însă, numai pozitive. Da ϲă
globalizaгea ϲontгibuie le ϲгeșteгea e ϲonomi ϲă a ϲompetitivității bunuгiloг și seгvi ϲiiloг și a
nivelului de tгai în unele țăгi, ea poate să geneгeze in stabilitate e ϲonomi ϲă și гe ϲesiune în alte
țăгi.

7Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.35
8Anton S.G., Institutii finan ϲiaг-banϲaгe inteгnationale, Edituгa:C.H. Be ϲk, 2014, pag.133

12 Unii e ϲonomiști susțin ϲă este mai benefi ϲă o globalizaгe a ϲompaniată de гeguli ϲlaгe
ale jo ϲului e ϲonomi ϲ, deϲât o globalizaгe în ϲaгe pгimează legea ϲelui mai puteгni ϲ și ϲaгe
ϲondu ϲe la ϲгeșteгea de ϲalajel oг dintгe țăгile dezvoltate și ϲele în ϲuгs de dezvoltaгe, pгe ϲum
și la polaгizaгea so ϲială a ϲϲentuată în inteгioгul tutuгoг țăгiloг lumii. Con ϲepția a ϲestoг
analiști este expгimată sinteti ϲ pгin deviza: „să globalizăm гeglaгea și să гeglăm
globalizaгea”.
În aϲest ϲontext tot mai mulți analiști opinează ϲă este ne ϲesaгă și adaptaгea a ϲtivității
FMI la noile гealități mondiale, in ϲlusiv pгin îmbunătățiгea statutului său și a obie ϲtiveloг
funϲționale.9
Înfăptuiгea supгavegheгii sistemului monetaг inteгnațio nal гepгezintă una din
pгovo ϲăгile fundamentale ϲaгe stau în fața Fondului, a ϲest pгo ϲes tгebuind să asiguгe
egalitate de tгatament pentгu toate statele membгe. Astfel influența pe ϲaгe țăгile
industгializate o exeг ϲită asupгa FMI tгebuie însoțită ϲonϲomite nt de гealizaгea unei
influențe de a ϲeeași intensitate a Fondului asupгa politi ϲiloг pгomovate de statele
industгializate. A ϲesta deoaгe ϲe FMI nu este un oгganism de de ϲizie supгastatal, ϲi o
instituție ϲoopeгativă, în ϲadгul ϲăгeia гolul hotăгâtoг гevine s tateloг -națiuni membгe.

1.2.STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FMI

FMI este o organizație hibrid, reunind caracteristicile unei organizații internaționale
interguvernamentale dar și ale unei societăți anonime pe acțiuni, de drept american. Fondul
este situat pe teritoriul Statelor Unite ale Americii , în Washington D.C. „Acționarii” săi sunt
țările participante la Conferința de la Bretton Woods și cele care au semnat Acordul de
înființare până la data de 27 decembrie 1945, plus țările care au aderat într e timp la acest
acord și la organizație .
Țările membre ale FMI au următoarele drepturi:
• dreptul la vot și la participare în adoptarea deciziilor
• dreptul de a efectua tranzacții și operații cu FMI
• dreptul de a cumpăra valută convertibilă sau Drepturi Speciale de Tragere
(DST) din resursele Fondului, în schimbul monedei naționale, pe termen scurt sau
mediu, în caz de nevoie pentru echilibrarea balanței de plăți;
• dreptul de a primi alocații de DST

9Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.37

13 • dreptul de a deveni membu al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și
Dezvoltare
Dreptul la vot este proporțional cu participarea țării la resursele de ansamblu ale
Fondului, similar cu acționarii, în cazul unei societăți pe acțiuni. Țările membre subscriu și
participă la capitalul Fondului prin cote -părți; o cotă parte are valoarea nominală egală cu
100.000 de Drepturi Speciale de Tragere (DST), unitatea de calcul proprie FMI. Deciziile
FMI se iau cu majoritate de voturi, pentru deciziile important e fiind nevoie de reunirea unei
majorități calificate (70% din voturi), iar pentru deciziile majore, care vizează viitorul FMI
(schimbări de cote -părți, alocarea DST, vânzarea unor părți din rezervele de aur) este nevoie
de o majoritate calificată de 85% d in voturi. Practica însă face recursul la votarea propriu -zisă
destul de rar, deciziile luându -se cel mai adesea pe baza unui consens al statelor.10
Structura de conducere a FMI este similara cu cea a unei societăți pe acțiuni: există un
Consiliu al guvern atorilor, un Consiliu executiv (de administrație), un director executiv și
două comitete ale Consiliului guvernatorilor.
Consiliul guvernatorilor reunește reprezentanții fiecărei țări membre, mai exact
guvernatorii cu drept de vot și câte un membru suplean t pentru fiecare guvernator, cu drept de
vot doar în cazul absenței guvernatorului. Consiliul guvernatorilor este organul suprem de
conducere al FMI și se reunește în ședințe plenare, cel puțin o dată pe an. Reuniunea sa
plenară reprezintă de fapt Adunarea Generală a FMI, care are loc de obicei în luna octombrie
sau noiembrie a fiecărui an. Între prerogativele Consiliului se numără primirea de noi
membri, retragerea calității de membru, schimbarea Statutului, cooperarea cu alte organizații
internaționale, t ranformări ale cotelor de participare ale țărilor membre.
Următorul organ, în ordine ierarhică descrescătoare, este Consiliul executiv (Consiliul
de administrație), alcătuit din 24 de administratori (directori executivi). Cinci dintre ei sunt
reprezentanți direcți ai unor state membre ale FMI (SUA, Japonia, Franța, Germania și Marea
Britanie). Federația Rusă, China și Arabia Saudită au obținut și ele, ulterior membrilor citați
anterior dreptul de a avea propriul reprezentant. Restul de 16 admin istratori reprezintă țări
grupate în „circumscripții”, care își aleg un singur reprezentant. Deciziile Consiliului
executiv se iau cu majoritate calificată, fiecare director executiv dispunând de un număr de
voturi egal cu suma voturilor de care dispune fi ecare țară membră a grupului care l -a ales.
Consiliul decide aprobarea acordurilor negociate de reprezentanții statelor și experții FMI și,
prin aceasta, acordarea de credite.

10 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, pag. 17

14 Următoarea poziție de autoritate în cadrul Fondului este reprezentată de
funcția directorului general (managing director ). Directorul general este ales de Consiliul de
administrație. El nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre directorii executivi (membri ai
Consiliului de administrație). Printre atribuțiile sale se numără prezi darea întâlnirilor
Consiliului de admnistrație, exprimarea votului în caz de balotaj, participarea la reuniunile
Consiliului guvernatorilor. Directorul FMI reprezintă organizația în mod curent, în relațiile cu
terți și asigură gestionarea permanentă a Fond ului, sub supravegherea Consiliului executiv.
Directorul executiv al FMI va fi întotdeauna un european, iar președintele Băncii Mondiale
(Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare) va fi întotdeauna un american.
Începând cu 1 octombrie 2019, directorul general al FMI este Kristalina Georgieva din
Bulgaria.
Consiliul guvernatorilor și Consiliul de administrație beneficiază, în activitatea lor, de
sprijinul a două organe suplimentare: Comitetul Interimar și Comitetul Dezvoltării.
Comitetul Interimar a fost înființat în 1974 și are un rol consultativ. Acesta este alcătuit
din 24 de membri, miniștri de finanțe sau guvernatori ai băncilor centrale ale statelor
membre, desemnați de o manieră similară cu membrii Consiliului de administr ație. Cea mai
importantă menire a sa este formularea de opinii și rapoarte referitoare la problemele
gestionării și transformării sistemului monetar international.
Comitetul Interimar se reunește de două ori pe an, în aprilie sau mai, respectiv odată cu
Adunarea generală. Scopul este reprezentat de avansarea unor propuneri referitoare la
orientările generale ale FMI în perioada următoare, în contextul analizei sistemului financiar
internațional și a evoluțiilor mediului internațional în general. Dimensiunea sa redusă,
comparativ cu membrii Consiliului guvernatorilor (24, prin contrast cu 18 8 de membri) îl
consacră ca un forum mult mai propice discuțiilor despre starea și perspectivele sistemului
financiar internațional și rolul FMI .11
Între organele de conducere ale FMI se numără și Comitetul dezvoltării, înființat în
1972, ca urmare a încredințării unui mandat de către G7 președintelui grupului, pentru
înființarea unui comitet care să reprezinte țările membre, având ca arie de specializare
chestiunile m onetare. Comitetul dezvoltării este un organism de nivel ministerial care are ca
scop promovarea intereselor țărilor în curs de dezvoltare și a participării lor la dezbaterea
chestiunilor monetare, financiare .Comitetul are 24 de membri, nouă de pe contine ntul

11 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, pag. 16

15 african, opt de pe continentul latino -american și șapte țări asiatice, care se întâlnesc de două
ori pe an, de obicei simultan cu reuniunile Comitetului interimar.
Structura operațională a Fondului cuprinde, în afara acestor organe de conducere și
consiliere la nivelul conducerii, departamente geografice, departamente funcționale și servicii
speciale, departamente care au atribuții în domeniul informațiilor și legăturilor și serviciile de
susținere. Departamentele geografice sunt organizate în prezent pe următoarele regiuni:
Europa I, Europa II, Asia și Pacific, Africa, Orientul Mijociu și Emisfera Occidentală.
Negocierea acordurilor privind utilizarea resurselor financiare ale FMI de către statele
membre și monitorizarea îndeplinirii angajamentelor re vine în sarcina departamentului de
care aparține fiecare stat care solicită asistență. Tot din aceste departamente provin și
repezentanții rezidenți ai FMI, care sunt funcționari detașați în unele din țările membre pentru
a facilita comunicarea dintre FMI și guverne și pentru a constitui un factor suplimentar de
monitorizare și presiune în vederea respectării angajamentelor asumate de țara respectivă în
raport cu Fondul .12

1.3. ROLUL FMI

FMI a fost fondat în peгioada post belica cu scopul de a ajuta la гe ϲonstгuiгea țăгiloг afe ϲtate
de гăzboi. De atun ϲi și până în pгezent, e ϲonomia mondială a ϲunoscut numeroase deϲădeгi
și revigorari . De-a lungul aniloг , FMI a гeunit de la 40 de țăгi membгe în 1947, la 18 9 în
zilele noastгe. În 1970 FMI a spгijinit expoгtatoгii de petгol în ϲontextul șo ϲului petгolieг . În
1980 a ajutat la depășiгea ϲгizei din Ameгi ϲa Latină. În 1989 și mai tâгziu a ajutat țăгile în
tгanziție din Euгopa Centгală și de Est. În 1994 a ajutat la гezolvaгea ϲolapsul ui finan ϲiaг din
Mexi ϲ. În Asia a paгti ϲipat la гezolvaгea ϲгizei finan ϲiaгe din 1998. În pгezent, FMI este
deosebit de a ϲtiv în Rusia unde pгomovează гefoгmele pentгu e ϲonomia de piață și în Afгi ϲa
unde spгijină гezolvaгea de ϲlinului e ϲonomi ϲ. FMI în ϲuгajează țăгile să îmbunătățeas ϲă
ϲalitatea infoгmației și să fa ϲă publi ϲe infoгmațiile гefeгitoaгe la гelațiile ϲu Fondul. În
măsuгa în ϲaгe țăгile își des ϲhid e ϲonomia pentгu investițiile stгăine de ϲapital, FMI le
înϲuгajează să libeгalizeze fluxuгile de ϲapital pгintг -un dгum judi ϲios.13
Sintetizand, putem spune ca rolul FMI constă in
– promovarea cooperării monetare internaționale

12 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monet aг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.38
13Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.80

16 – facilitarea expansiunii și creșterii echilibrate a comerțului internațional
– promovarea stabilității cursurilor de schimb
– furnizarea de asistență în scopul creării unui sistem multilateral de plăți
– punerea la dispoziție a resurselor sale țărilor membre care se confruntă cu dezechilibre
ale balanței de plăți.
De la înființarea sa, scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar operațiunile
sale, care includ supravegherea și asistența financiară și tehnică, au evoluat pentru a răspunde
cerințelor economiei mondiale în schimbare.

1.4. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE AL FMI

Conform statutului FMI14 obiectivele acestuia prevăzute în articolul I sunt:
-asigurarea cooperării monetare și financiare dintre țările membre;
-facilitarea expansiunii și a creșterii echilibrate a comerțului internațional, promovarea
ca obiective principale ale politicii economi ce a menținerii unei rate reduse a șomajului, a
realizării și menținerii unui nivel ridicat a venitului real și mai ales a dezvoltării producției;
-promovarea stabilității cursului valutar și evitarea deprecierii monedei în scopuri
competitive;
-susținerea creerii și dezvoltării unui sistem de plăți multilateral utilizat în tranzacțiile
curente, respectiv eliminarea restricțiilor care împiedică dezvoltarea schimburilor
internaționale;
-câștigarea încrederii statelor membre prin punerea la dispoziția acestor a a resurselor
FMI în schimbul unor garanții, pentru eliminarea deficitelor balanțelor lor de plăți externe.
-Susținerea eforturilor statelor membre în reducerea duratei și mărimii deficitelor
balanțelor lor de plăți externe.
Funcțiile pe care FMI le îndeplinește sunt funcția financiară, funcția consultativă și
funcția de reglementare15:
1. Funcția financiară se manifestă prin mobilizarea resurselor de la
membrii fondului sau de pe piața financairă internațională, respectiv prin
redistribu irea acestor fonduri către statele membre care se confruntă cu dificultăți

14 www.imf.org , Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washinghton D.C., art.I
15 Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001,
pag. 243

17 temporare, pentru susținerea dezvoltării schimburilor internaționale și diminuarea
dacă nu eliminarea deficitului balanței de plăți externe.
2. Funcția consultativă se realizează prin consultările anuale dintre
statele membre și FMI pe tema evoluției politicilor lor economice, FMI oferind
soluții, recomandări în ceea ce privește modul de realizare a politicii valutare,
respectiv modul de desfășurare a relațiilor cu partenerii externi ș i modul de
corectare a dezechilibrelor apărute la nivelul fiecărui stat în parte.
3. Funcția de reglementare și supraveghere a sistemului monetar
internațional prin formularea principiilor ce trebuie urmate de statele membre în
derularea schimburilor internaționale și în întocmirea situațiilor financiare
internaționale (de exemplu modul de elaborare a Balanței de Plăți Externe).
Dat fiind faptul că FMI încearcă să favorizeze nu doar schimburile comerciale
dintre statele membre ci și schimburile de informații de desfășoară în principal trei tipuri
de activități:
– acordă ajutor financiar sub forma creditelor și împrumuturilor,
respectiv a tragerilor, puse la dispoz iție statelor membre care întâmpină
dificultăți în echilibrarea balanței de plăți externe.
– acordă asistență tehnică în ceea ce privește:
▪ Elaborarea și aplicarea politicii monetare și bugetare;
▪ Consolidarea rolului instituțiilor publice ;
▪ Colectarea și prel ucrarea datelor statistice;
▪ Formarea personalului FMI în cadrul Institutului FMI.
– realizează supravegherea modului de utilizare a resurselor alocate statelor membre
sub forma împrumuturilor, tragerilor sau creditelor propriu –zise. FMI este preocupat atât de
administrarea sistemului monetar internațional cât și de problemele generate de realizarea
echilibrului valutar la nivelul fiecărui stat membru.
Creditele acordate de FMI sunt destinate, în general, echilibrării pe termen scurt și
mediu a balanței de plăți curente a țărilor membre. Utilizarea resurselor FMI de către țările
membre pentru rezolvarea unor deficite ale balanței de plăți îmbracă două forme de bază:
„trageri” de la FMI și credite propriu -zise.
Tragerile de la FMI pot să ia forma unor „schimburi valutare”, în sensul că membr ii pot
să cumpere de la FMI moneda altei țări sau DST -uri, contra monedei naționale. Într -o
perioadă fixă de timp, Fondul obligă acest membru să își răscumpere moneda națională și să
platească un comision pentru oper ațiunile realizate.

18 Creditele propriu -zise se acordă de FMI în mod condiționat, în funcție de
angajamentele țării solicitante și progresele înregistrate în domeniul unor politici economice
menite să redreseze economia pe termen scurt și mediu.
Acordarea creditelor din resursele FMI se face pe baza unui document denumit „acord
de confirmare” sau acord stand -by, practic , o linie de credit deschisă de Fond pentru țara care
solicită ajutorul. Prin semnarea aceastui acord, țara care urmează să benefi cieze de împrumut
se angajează să implementeze un program de măsuri economice și financiare, aprobat și
monitorizat de FMI, cu scopul de a obține stabilizarea macro -economică și a evita apariția
unor dezechilibre ale balanței de plăți pe viitor.
Asistenta tehnica reprezintă un domeniu de activitate mult mai puțin vizibil decât
acordarea de credite , deși joacă un rol aparte în economia politică internațională actuală. FMI
oferă servicii de informare, formare, asistență și consiliere altor organizații
interguvernamentale și țărilor în curs de dezvoltare sau în tranziție. Cele mai frecvente forme
de as istență tehnică sunt deplasarea unor echipe de experți și evaluarea /consilierea pe teren,
formarea unor reprezentanți ai administrației centrale cu putere de decizie în implementarea
programelor de ajustare și acordarea unor burse și stadii de formare, la sediul FMI, pentru
economiștii țărilor în tranziție și în curs de dezvoltare.
O formă a acestei asistențe tehnice este și desemnarea unui reprezentant permanent al
FMI într -o anumită țară, ale cărui sarcini vizează consilierea guvernului și a băncii centra le în
privința politicilor economice de urmat și, desigur, evaluarea implementării acordurilor
semnate de țara în cauză cu FMI . Asistența tehni ϲă se apliϲă membгiloг sub foгmă de
peгfeϲționaгe, instгuiгe.
Pгogгamul de asistență tehni ϲă se desfășoaгă pгin inteгmediul Depaгtamentului
Monetaг, Depaгtamentului Fis ϲal, Biгoului de Statisti ϲi, Depaгtamentul Juгidi ϲ, Biгoul de
Seгviϲii Computeгizate existente în ϲadгul stгu ϲtuгii oгganizatoгi ϲe a FMI.16
Supravegherea exercitată de FMI se realizează atât bilateral, cât și multilateral.
Supravegherea bilaterală se concretizează anual prin consultările prevăzute la articolul IV din
Statutul FMI. Scopul „consultărilor la articolul IV”, cum sunt ele denumite de altfel, este
examinarea situației financiare și e conomice la nivel național și formularea unor recomandări
generale referitoare la politicile monetare, ale ratei de schimb și, în general, politicile
financiare și economice de urmat .

16Alexand гesϲu I, Rom ania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.103

19 O altă formă de supraveghere bilaterală se realizează în momentul în car e are loc
discutarea acordurilor financiare și a programelor economice pe care țările membre urmează
să le implementeze, pentru respectarea termenilor acordurilor cu FMI.
Supravegherea multilaterală se realizează prin întocmirea și analiza rapoartelor
pregătite în departamentele Fondului referitoare la perspectivele economiei mondiale, la nivel
global și regional. Aceleași rol îl îndeplinesc, implicit, și discuțiile periodice referitoare la
evoluțiile piețelor financiare internaționale și ale sistemului fin anciar mondial, redactate în
scris și tipărite adesea în publicațiile periodice ale FMI. Monitorizarea economică și
financiară pe care FMI o realizează se concretizează bi -anual prin rapoartele denumite World
Economic Outlook, o sursă importantă de date ec onomice referitoare la toate regiunile și
statele lumii, disponibilă pentru publicul larg.
Rolul de supraveghere a sistemului monetar internațional a fost pus însă în umbră, de
mulți ani, prin asumarea unui activism pronunțat în domeniul asistenței financi are oferite
țărilor în curs de dezvoltare și celor cu economii în tranziție .17

2. FORME DE ASISTENȚĂ OFERITE DE FMI

Acest capitol analizează principalele forme de asistență și facilitățiile de creditare oferite de
FMI. Conturând în jurul principiilor de bază alea instituției, am făcut o analiză care
evidențiază drepturile, modul în care tragerile se pot efectua, formarea drepturilor speciale de
tragere și modalitățile de acces ale țărilor pentru facilitățiile de creditare oferite.

2.1. PRINCIPALELE FORME DE ASISTENȚĂ FINANCIARĂ OFERITE DE
FMI18
Principiile FMI care stau la baza utilizării resurselor acestuia, deci la baza accesului statelor
membre la resesursele F.M.I.sunt:

17 Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag. 61
18Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațio șnal, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.101

20 – Acces egal pentru toți membrii FMI. Resursele pot fi utilizate de către membrii FMI
pe baza unui tratament egal și nediscriminatoriu, regulile fiind aceleași pentru toți membrii,
aplicându -se uniform tuturor.
– Acces liber la resursele FMI, toate tranzacțiile cu FMI realizându -se ca urmare a
liberei inițiati ve a statelor membre.
– Acces condiționat de starea balanței de plăți externe, asistența financiară a FMI fiind
pentru eliminarea sau reducerea deficitului balanței de plăți externe.
– Acces condiționat de elaborarea și implementarea unor programe economic e. FMI
pentru a asigura accesul unui stat la resursele sale impune o serie de condiții de îndeplinit de
acest stat, în caz contrar refuzând acordarea asistenței financiare solicitate de acesta.
Accesul la resursele FMI este permis doar membrilor săi. Pe d e altă parte F.M.I. nu
funcționează ca o bancă, ci mai degrabă ca o casă de schimb valutar, de aceea de regulă se
vorbește de comision și mai puțin despre dobândă.
Articolul 5 al statutului prevede faptul că ,,toate țările membre au dreptul de a cumpăra
de la fond moneda unui alt stat membru contra propriei lor monede”. Este vorba de credite în
valută pe gaj de monedă națională denumite generic ,,trageri asupra fondului”. Practic
asistăm la o schimbare a structurii resurselor fondului cuantumul resurselor rămânând
nemodificat. De regulă prin trageri scade ponderea monedelor convertibile în totalul
resurselor și crește ponderea monedelor neconvertibile.
Atunci când o monedă e foarte solicitată, iar fondul ajunge în imposibilitatea
satisfacerii cererilor, mo neda va fi declarată monedă rară.
Nici un stat membru nu poate să solicite FMI -ului o cantitate de valută forte mai mare
decât valoarea propriei cote -părți. Preluarea de către o țară a unui echivalent de 25% din
valoarea propriei cote -părți, în valuta de care are nevoie sau în DST -uri, se poate face
automat, în orice moment și fără condiții. Această operațiune se numește „tragere în contul
tranșei -rezervă”. Orice acordare de fonduri în valută care depășește acest prag se încadrează
în categoria t ranșelor superioare de credit și poate fi efectuată doar prin asumarea anumitor
condiționări și măsuri de corectare a dezechilibrelor economice. Nici o operațiune de tragere
în contul propriei cote -părți nu poate depăși echivalentul a 200% din contribuția unei țări la
resursele FMI .
Tragerile se pot efectua :
-In baza unui acord direct, caz în care în momentul cumpărării valutei fondul identifică
dacă țara solicitatoare îndeplinește condițiile, iar în caz afirmativ îi furnizează valuta
solicitată

21 -În baza u nui acord de confirmare sau stand by sau aranjament stand – by, caz în care
este vorba despre o înțelegere prin care țara obține acordul de a cumpăra o sumă într -o
anumită valută, pe o perioadă determinată, dacă îndeplinește condițiile impuse de fond , ea
este asigurată că poate obține sumele necesare pe măsura apariției nevoilor.
Acordurile stand -by formează miezul politicii de împrumut al FMI. Un acord stand -by
asigură un stat membru că poate să obțină o cantitate de bani stabilită, de obic ei în termen de
12 – 18 luni, pentru a rezolva problemele pe termen scurt în ceea ce privește balanța de plăți
Drepturile speciale de tragere (DST) reprezinta moneda oficiala a Fondului Monetar
International. A fost creata in 1969 ca inlocuitor al etalonul ui aur in tranzactiile internationale
extinse.
DST este definita ca suma valorilor a patru monede majore (dolarul american, euro,
yenul japonez si lira sterlina), reevaluate si ajustate la fiecare cinci ani si evaluata zilnic la
dolarul american. Inainte d e introducerea monedei euro in 1999, pozitia lui era ocupat ă de
marca germana si francul francez .
Durata unui acord de confirmare este de 1 -3 ani.

2.2. FACILITĂȚILE DE CREDITARE OFERITE DE FMI19

Modalitățile de acces ale țărilor membre la resursele F MI sunt cunoscute sub denumirea de
facilități de creditare ale F MI și pot fi grupate în 4 categorii :
– Facilități din cadrul mecanismului tranșelor și din cadrul mecanismului lărgit de
credite.
– Facilități din cadrul mecanismelor de finanțare cu caracter permanent.
– Facilități de finanțare din cadrul mecanismelor de finanțare speciale cu caracter
temporar.
– Facilități administrate de FMI.
În continuare vor fi analizate detaliat aceste tipuri de facilități de creditare.
1.Facilități din cadrul mecanismului tranșelor și din cadrul mecanismului lărgit de
credite.

19 Făt C., Suport de curs – Finanțe internaționale

22 Mecanismul tranșelor cuprinde facilitățile principale de creditare pentru a cumpăra
temporar valută de la F MI în scopul acoperirii unui deficit al balanței de plăț i externe.
Creditele sunt acordate eșalonat în 5 tranșe:
Tranșa rezervei asigură țării un drept de tragere echivalent cu rezerva țării la fond.
Aceasta poate fi utilizată total sau partial. Singura condiție e ca suma să fie utilizată pentru
echilibrarea ba lanței de plăți externe. Cele 4 tranșe de credit asigură accesul țărilor la
resursele propriu -zise ale fondului. Fiecare tranșă asigură țării un drept de tragere echivalent
cu 25% în raport cu cota parte a țării.
Condițiile generale de acces a țărilor mem bre la contul tranșelor de credit prevăd că țara
în cauză să utilizeze resursele pentru măsuri economice care să îi permită depășirea
dificultăților balanței sale de plăți externe. Creditele se acordă în baza unei analize profunde a
situației economico -financiare a țării. Tragerile au loc în baza acordului de confirmare iar
rambursarea creditelor începe după 3 ani sub forma vărsămintelor trimestriale, eșalonate pe o
perioadă de până la 5 ani.
Mecanismul lărgit de credit sau facilitatea extinsă de finanțare a fost creat în
1974 pentru a veni în ajutorul țărilor care s -au confruntat cu dificultăți ale balanței de plăți
externe în speță dezechilibre structurale. Se pot acorda pe o perioadă de 3 ani sau maxim 4
ani în condiții speciale. Rambursarea cr editelor începe după 4 ani în tranșe semestriale care
pot fi plătite în maxim 10 ani. Tragerile sunt asigurate printr -un acord lărgit, diferența față de
acordul stand by fiind aceea că termenul de valabilitate inițial începe de la 3 ani și nu de la 1
an. C ondiționarea este mai riguroasă.
2. Facilități din cadrul mecanismelor de finanțare cu caracter permanent.
Acestea au fost create în scopul acordării unor ajutoare suplimentare țărilor în
dificultate. Există două categorii de facilități. Prima categorie s e adresează tuturor statelor
membre ale FMI, iar cea de a doua se adresează țărilor cu un produs intern brut pe locuitor de
nivel scăzut.
Prima categorie cuprinde:
Facilitatea de finanțare compensatorie și contigentată (CCFF – Compensatory and
Contigenty F inancing Facility) creată în anul 1963 pentru a furniza resurse suplimentare
țărilor care înregistrează scăderi ale încasărilor din exporturile de bunuri și servicii.
Facilitatea de finanțare a stocurilor tampon (BSFF – Buffer Stock Financing Facility) a
fost creată în anul 1969 cu scopul de a limita influența asupra situației financiare a unei țări
generată de variația prețurilor unor produse de bază de pe piața internațională.
Cea de -a doua categorie cuprinde:

23 Facilitatea de ajustare structurală (SAF –Structural Adjustment Facility) creată în anul
1986 pentru a asigura țărilor în curs de dezvoltare cu venit mic care înregistrează scăderea
veniturilor din exporturi, un ajutor financiar suplimentar în condiții de favoare. Are ca
obiectiv realizarea ajustă rii structurale a economiei prin dezvoltarea capacităților de
producție. Pentru a beneficia de această facilitate țara în cauză trebuie să încheie un acord de
ajustare structurală cu F.M.I. la baza căruia stă elaborarea unui program de ajustare
economică p e 3 ani numit Document Cadru de Politică Externă. A funcționat până în 1994
când ESAF a fost prelungită și lărgită, SAF nemaifiind finanțată.
Facilitatea de ajustare structurală intensificată (ESAF – Enhanced Structural Adjustment
Facility) creată în anul 1987 a funcționat în paralel cu SAF, fiind practic sora geamănă dar
mai pretențioasă. Țările interesate de această facilitate trebuie să întocmească un document
cadru de politică economică pe termen mediu precum și programe anuale detaliate în care se
prevăd criterii de performanță de îndeplinit trimestrial pentru obiectivele cantitative sau
structurale fundamentale.
Inițiativa pentru țările sărace foarte îndatorate urmărește reducerea serviciului datoriei
externe a acestor țări. A fost creată în anul 19 96 reunind toate tipurile de creditori ai acestor
țări care au gândit o modalitate de reducere a datoriei externe. Această inițiativă presupune
două etape:
-prima etapă are loc reeșalonarea datoriilor de către Clubul de la Paris și de alți
creditori, după care FMI împreună cu BIRD decid dacă țara poate primi asistență financiară
-în etapa a doua se poate decide o reeșalonare mai masivă a datoriilor externe de către
Clubul de la Paris, respectiv reducerea datoriilor către alți creditori sau reducerea tempora ră a
datoriilor țării în cauză.
Facilitatea pentru reducerea sărăciei și creștere economică (PRGF) . A fost creată tot în
1996 urmărind să sprijine țările care încearcă să reducă nivelul sărăciei aplicând strategii de
creștere economică.
Se preconizează că toate programele susținute prin PRGF se vor baza, cu timpul, pe
strategiile naționale de reducere a sărăciei, cu implicarea societății civile și partenerilor de
dezvoltare, reflectate în Strategiile de Creștere Economică și Reducere a Să răciei. Această
abordare permite ca fiecare program susținut prin PRGF să fie în concordanță cu un cadru
complex de politici macroeconomice, structurale și sociale menite să contribuie la stimularea
creșterii economice și reducerea sărăciei. Creditele acor date prin PRGF sunt oferite la o rată a
dobânzii de 0,5 %, pentru un termen de 10 ani, cu o perioadă de grație de 5,5 ani.

24 3. Facilități de finanțare din cadrul mecanismelor de finanțare speciale cu caracter
temporar.
În această categorie intră:
Facilitate a de finanțare suplimentară – creată în 1979 pentru a beneficia de credit țările
care făcuseră uz de mecanismul tranșelor și mecanismul lărgit de creditare dar care în
continuare se confruntau cu deficite ale balanței de plăți externe.
Politica de acces l ărgit creată în 1981 a urmărit finanțarea necesităților din resurse
împrumutate de fond însă numai parțial din acestea. La această facilitate s -a renunțat în anul
1992.
Facilitatea de transformare sistemică (STF – Systemic Transformation Facility) a apărut
în anul 1993 fiind destinată în special țărilor din Europa de Est pentru a depăși dificultățile
generate de trecerea la economia de piață și transformarea comerțului lor exterior.
Caracteristic acestei fac ilități este acordarea sa în două tranșe: prima în momentul aprobării
acordării facilității iar a doua la șase luni de la prima tranșă dar nu mai târziu de un an de la
data acordării primei tranșe.
Ajutorul de urgență a fost creat cu scopul de a veni în sp rijinul țărilor a căror balanță de
plăți externe este afectată de calamități naturale. Se acordă sub forma cumpărărilor directe de
valută acesta putându -se ridica până la 25% față de cota de participare. A fost extins și asupra
țărilor afectate de conflict e internaționale. De obicei acest ajutor de urgență precede o
facilitate obișnuită de finanțare.

4. Facilități administrate de FMI
Sunt facilități care sunt asigurate din resursele statelor membre gestionate separat și
care nu sunt incluse în resursele generale. Din această categorie fac parte:
Fondul Fiduciar creat în anul 1976 din profitul realizat de FMI din vânzarea aurului la
prețul pieței mai mare decât prețul oficial de 35 USD uncia, din donații și venituri provenite
din diferite plasame nte.
Contul de subsidii creat în anl 1980 pentru a reduce costul mecanismului finanțării
suplimentare. Este contul în care s -a vărsat dobânda plătită de cei care au beneficiat de
facilitatea petrolieră.
Facilitatea suplimentară de rezervă a fost creată în 1997 pentru a veni în ajutorul țărilor
care au pierdut piețele de desfacere ș ca urmare se confruntă cu deficite ale balanțelor de
plăți. Se acordă pe un an de zile iar rambursarea se realizează în maxim 1,5 ani.

25 Liniile de credit contigentate se adreseaz ă țărilor neatinse de crize dar care au șanse să
fie afectate de acestea și care se confruntă cu o potențială pierdere a accesului pe piețele de
capital.
Putem remarca diversitatea facilităților de finanțare oferite de FMI. Cu toate acestea nu
odată speci aliștii au ajuns la concluzia că acțiunile FMI nu au fost întotdeauna benefice.
Astfel , au apărut probleme datorate „dezacordului existent între obiectivul pentru care FMI a
fost creat, promovarea stabilității economice moondiale, și noile sale obiective – cum ar fi
liberalizarea piețelor de capital – care servea mai mult intereselor comunității financaire decât
stabilității mondiale”. În plus, cea mai contestată prevedere a FMI este condiționalitatea
uneori excesivă care deseori sufocă țările care fac apel la resursele FMI în disperare de cauză .

3. Studiu de caz – Analiza evoluției relației României cu FMI

Acest capitol contruiește o analiză asupra evoluției relației României cu Fondul Monetar
Internațional de la aderarea acesteia până în prezent. Astfel, am evidențiat modul în care o
țară comunistă a devenit membră în perioada respectivă, efectele economice care au venit la
rândul său după aderare și în timp, formele de asistență financiare accesate și felul în care au
evoluat realțiile autoritățil or române cu FMI.

3.1. Relațiile României cu FMI până la Revoluție

3.1.1 Aderarea României la FMI
Republica Socialista Rom ânia a fost prima tara din Est care a aderat la FMI și la Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare . Adeziunea a intrat efectiv in vigoare la
data de 15 decembrie 1972, când ministrul F inantelor Florea Dumitrescu, prin aplicarea
semnăturii sale, a acceptat clauzele FMI Washington . România a obținut o cotă echivalentă
cu 190 de milioane de drepturi special e de tragere, iar subscrierea sa la Banca Mondială a fost
de 621 părți de capital, care au avut valoare a nominală de 1621 milioane de dolari .20

20 Intereconomics, Monthly Review of International Trade and Development, Commentaire Latest Member of
IMF and IBRd – nr. 2/ Feburarie 1973, pag 37

26 Intrarea Români ei în FMI a avut loc după aderarea la GATT (Acordul General
pentru Tarife și Comerț) în 1971 . Noul decret românesc privind relațiile economice externe
din 1971 și decretul Consiliului de Stat al României de la sfârșitul anului 1972, care
permite au participarea capitalului străin în întreprinderile românești de până la 49 % au dus la
o cre ștere în domeniul economic, dar atinge în esen ță cel pu țin două paradigme în teoria
relațiilor interna ționale.
Când avem în vedere , că un actor important precum Generalul De Gaulle , nu a ezitat s ă
lase rela țiile monetare s ă urce la rangul de pies ă de baz ă în diploma ția sa privind
independen ța na țional ă, putem concluziona c ă aderarea Romaniei la FMI este un act
interesant din punct de vedere al paradigmei tradi ționale.
Existen ța unei anumite diploma ții rom ânești în care acest act s -ar putea înregistra este
greu de contesta t. Că este vorba despre China, Israel, Republica Federala Germania sau țări
din CEE, diploma ția rom ână a fost fie în divergen ță, fie în pozi ție avangardist ă comparativ cu
diploma ția practicat ă de țările din Est.
Prin u rmare, nu este surprinzător faptul că Rom ânia a fost prim a țară care a aderat la
FMI și Banca Mondial ă, în timp ce cel ălalte țări comuniste , în ciuda unor anumite sondaje
notorii , și-au men ținut prezent ă ostilitatea lor de principiu.
În continuare vom analiza acest Act românesc din punct de vedere naționalist,
transnațional și mercantilist , după cum mentiona Michelle Schmiegelow în articolul
“L’adhesion de la Roumanie au FMI et la theorie des relations internationals/Revue francaise
de sc ience politique -1974 ”.
1.Aspect naționalist
Din punctul de vedere al teoriei relațiilor internațional e, România a fost pentru Est, ceea
ce Fran ța gaullist ă a fost pentru Vest.21
Motorul acestor fenomene conform lui Stanley Hoffmann a fost un naționalism care
avea în vedere păstrarea statului – națiune ca ultim final al întregii diplomatii.
Având în vedere eforturile depuse de la sfârșitul răz boiului, pentru a construi o teorie a
integrări i interna ționale pe baze economic e și tehnologic e, paradigma tradiți onală a relațiil or
internaționale și -a recăpătat importanța datorită ex perien ței gaullist e.
Școala tradițională datorează multe lui Raymond Aron pentru care Statul-națiune e ra
înțeles ca fiind unitatea simpl ă și final ă, relațiile cu alte unități din aceeași specie fiind
guvernate de strategie și diploma ție.22

21 Jowitt K., Revolutionary Breakthroughs and Case of R omania 1944 -1965 , University of California Press
National Developments , Berkeley /Los Angeles , 1971 , pag 273 -75

27 După anii de ucenicie, Rom ânia comunist ă s-a străduit să-și găseasc ă drumul încerc ând
să iasă de sub tutela sovietic ă. De fapt, liderii români s -au axat pe redefinire în primul r ând și
apoi pe apărarea unui stat comunist rom ân în vederea autonomiei na țiunii. Astfel, Gheorghiu –
Dej și dup ă el Nicolae Ceau șescu s -au opus Uniun ii Sovietic e în CAER (Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc ), dar ș i în politica extern ă.
În conformitate cu paradigma tradi țional ă, domeniul strategic -diplomatic rom ânesc a
fost astfe l dominat in întregime de voința de a trece de blocada Uniun ii Sovietic e.
2.Aspect transnational
Teoriile de integrare care și -au găsit expresia în paradigma transna ționalist ă aveau
tendin ța de a atribui actului de aderare a Rom âniei la FMI, o importan ță fundamental ă.
Lupt ând diplomatic si strategic pentru menținerea națiunii sale în raport cu polul estic al
sistemului bipolar , Rom ânia a abandona t economic o parte din independența sa națională față
de partea vestică a acestui sistem.
Paradigma transnațională se concentrează pe realitatea presiunilor exercitat e -uneori de
o ma nieră dominat ă de diferitele forțe transnaționale, cum ar fi societăți multinaționale sau
bănci asupra guvernelor . Costurile rezultate din conflictele deschise cu forțele transnaționale
trebuiesc
luate în considerare de către guverne în elabor area politicilor lor . Prin urmare, acestea
nu au mai fost libere să -și urmeze strategia sau diploma ția, fără a ține seam ă de realit ățile
materiale . Prin aderarea la FMI, Romania intr ă în sistemul monetar occidental. Acest sistem,
așa cum a fost stabilit la Bretton Woods în 1944 a fost generator nu numai de integrare
monetară, ci și de integrare economica. Convertabilitatea, p arități le fixe și lichiditate a,
restrânse la început, apoi în exces , au reprezentat unele angaj amente și operați uni integrativ e.
-Convertibilitatea monedelor naționale a însemnat un angajament față de comertul liber.
-Lichiditatea restrânsă sau excesivă a determinat o relativ ă stabilitate global ă, sau din
contr ă inflația globală a prețurilor .
-paritățile fixe au reprezentat integrarea occidentului într-o pia ță dominat ă de dolar.
Dator ită sistemului de la Bretton Woods , teoria economico -liberala anglo -saxona se
implanteaz ă (cu excep ția partial ă a Fran ței) în sânul lumii occidentale .23
3.Aspectul mercantilist

22 Raymond A., Paix et guerre entre les nations , editura Calmann -Lévy , Paris, 1962 -1968, p ag 17-20
23 Bauchard P., L'économie au service du pouvoir : bilan de la Ve République , editura
Calmann -Lévy , Paris , 1967 , pag .37

28 Henry Kissinger , criticând relațiile monetare interna ționale printre altele , a vorbit
despre legătura din tre problemele politice economice și militare . Economiștii liberali pe de
altă parte, au avut întotdeauna tendința de a denunța ace astă legatur ă numind -o mercantilis m.
John Knäpp definește mercantilismul ca fiind sist emul de reglement ări naționale economice
destinat promov ării economic e și militar e a unui stat în raport cu altele .24
Mercantilismul diplomatic al României este conceput în principal în raport cu politica
hegemonică a URSS . Într-o manier ă ce justifică apropierea de politica gaullistă cu privire la
Sistemul Bretton Woods , România a rezis at influenței URSS în cadrul COMECON .
Mercantilismul politic
La fel ca și celelalte țări ale Europei de est, inclusiv URSS , România a dus lipsa de
investi ții, tehnici moderne și materii prime necesare unei industrializ ări rapide. Deci , a depins
parțial de comerțul cu țările occidentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare agricolă
și industrială a Planului 1971 -1975 . Pentru realizarea acestui obiectiv, România a avut nevoie
de monedă străină și / sau aur , prin urmare, adeziunea la FMI și Banca Mondială a
complet at baza esențială de capita l pentru îndeplinirea acestei politici.
La fel ca și în unele țări din lumea a treia, România caută sa obține mijloacele necesare
dezvoltării sale acolo unde poate , Est sau Vest . Spre deosebire de cea mai mare parte a țărilor
comuniste , aceasta nu a avut ezitar i de ordin ideologic în vederea calific ării Rom âniei în
categoria țărilor în curs de dezvoltare pentru a obține unele avantaje din Vest, în special din
piața comună .

3.1.2 Efectele aderării României la FMI
Aderarea României la FMI a reprezentat o deschidere surprinzătoare a unei țări comuniste
către lumea occidentală capitalistă care a condus țara înspre o important ă creștere
economică .
Politica României a impus praguri ambițioase de dezvoltare economică, mult superioare
statelor vecine. În peri oada 1970 -1975, producția de materiale a crescut cu 11%, industria cu
14%, transporturile și comunicațiile cu 11%. Cea mai însemnată dezvoltare s -a înregistrat în
sectorul industrial, care a crescut în perioada 1971 -1975 cu 57,2%, față de indicele moderat al

24 Knapp J., Economies or Political Economy?, Lloyds Bank Review, nr.107, Ianuarie 1973,pag 22

29 agriculturii: 16,1%. De asemenea, în perioada 1965 -1989 PIB -ul s-a triplat, numărul
salariaților aproape s -a dublat, iar salariul mediu net real a înregistrat o creștere de 91%.

Sursa : https://co untryeconomy.com/gdp/romania
În primă fază, creșterea economică s -a realizat cu resurse proprii prin migrarea
planificată a locuitorilor din mediul rural spre mediul urban. Numărul angajaților din
agricultură și silvicultură s -a redus de la 49%, în 1970, la 34%, în 1975. Din 1972 până în
1976, datoria externă a crescut doar cu 1%, necesitățiile financiare ale dezvoltării fiind
asigurate prin reducerea consumului intern . Țara utiliza mai ales resurse interne de energie.
România era cel mai mare exportator de petrol și gaze naturale din regiune. Indicatorii
economici au arătat inclusiv o îmbunătățire a nivelului de trai.
În acest context, trebuie precizat că accesul Româ niei la finanțările externe și la
creditele de pe piețele internaționale de capital (caz unic pentru statele comuniste din acea
vreme ) a fost posibil doar prin aderarea țării noastre la FMI și BIRD (Banca Mondială) în
1972 .
În acest demers, Româna a fost susținută către SUA, care se găseau într -un război rece
cu URSS , și care vedeau în Nicolae Ceaușescu un opozant al Moscovei.
Calitatea de membru în cele două organizații financiare internaționale i -a asigurat
României nu doar asistență financiară ci și credibilitatea necesară primirii de finanțări din
partea unor țări dezvoltate, precum și contractării de credite de la bănci internaționale.
În perioada 1973 -1981, Romania a beneficiat de finanțări de la FMI în valoare de 1,7
miliarde dolari, cu dobânzi între 3,5% și 5%, scadențate pe perioade de 5 ani, precum și de 33 010,00020,00030,00040,00050,00060,00070,000Graficul 1. Evoluția anuală a PIB în România în perioada
1971 -1989 exprimată în miliarde $

30 credite de la BIRD, în valoare de 2,2 miliarde dolari, cu dobânzi între 7% și 10%, perioade de
grație de 3 -5 ani și maturități de 15 -25 ani.

Împrumuturile de la BIRD, au fost utilizate pentru susținerea/completarea necesităților
de finanțare a programului de industrializare a României, precum și pentru modernizarea
agriculturii și infrastructurilor de transport. Astfel, acestea au fost folosite pentru investiții
impresionante în : sectorul energetic( Centrala termoelectrică Turceni ), industria extractivă
(recuperare secundară țiței Videle -Bălăria) , industria prelucrătoare (Combinatul Oțelinox
Târgoviște ), agricultură (sistemul de irigații din câmpia Bărăganului ) și transporturi (Canal ul
Dunăre -Marea Neagră ).
Fondurile împrumutate de la FMI au fost utilizate pentru
– plata unor credite de la bănci comerciale purtătoare de dobânzi mari
– compensarea parțială a efectelor cutremurului din 1977
– acoperirea deficitului balanței de plăți ext erne la finele anilor 1970.
Pe parcursul relației sale cu Fondul, România a accesat patru tipuri de credite: tranșa de
credit ,tranșă de aur, aranjamentul st and -by și facilitatea finanțării compensatorii.

Sursa: Arhivele Naționale, Fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dos. nr. 13/1981
Conform graficului de mai sus, se observă faptul că cea mai mare pondere de
împrumuturi este data de Acordurile stand -by (70,17%). Creditele de acest tip erau în
dezavantajul țării împrumutate, deoarece aveau dobânz i mai mari, se acordau în tranșe 57
383.2625
117057Graficul 2. Împrumuturi obținute de România de la FMI,
pe tipuri de credite (exprimate în mil. $)
Tranșe de credit Tranșa -aur Acorduri stand-by Finanțări compensatorii

31 anuale, iar derularea lor era condiționată de aplicarea anumitor politici de stabilizare,
negociate cu Fondul. România ar fi preferat să primească asistență în baza Facilității
finanțării compensatorii. În acest caz, banii se acordau într -o singură tranșă, iar politica de
condiționalitate era evitată. FMI a acordat sume mici în cadrul finanțării compensatorii, dat
fiind faptul că România a refuzat să furnizeze date economice relevante.
Chiar dacă apariția unei crize globale era iminentă prin creșterea de patru ori a prețului
petrolului în perioada 1973 -1974, regimul României nu a luat nicio măsură în această
privință. Planul cincinal pentru perioada 1976 – 1980 a menținut ritmul de creștere, mai ales în
sectorul investițiilor . În plus, s -au planificat noi capacități industriale în ramurile
energointensive: industria grea (oțel), industria chimică și petrochimică .
Creșterea economică a României nu a mai fost sustenabilă din prima jumătate a anilor
’70. Dacă în perioada 1971 -1975 venitul național brut a crescut cu 6,2%, în perioada
următoare valoarea indicelui s -a înjumătățit. Cu toate că transferul populației active din
mediul rural spre mediul urban își atinsese limitele la începutul anilor ’70, s -au construit în
continuare cap acități industriale de mari dimensiuni. În perioada 1981 -1985 situația devenise
și mai dezastroasă, economia suferind de un deficit acut al forței de muncă. Soluția aleasă de
regim în această situație a fost voluntariatul. Astfel, m ilitarii, pionerii, utec iștii, chiar și
deținuții au fost trimiși pe marile șantiere, sau în agricultură.
Cel mai mare șoc macroeconomic pentru România a fost datorat de dezvoltarea
nerațională a industriei petrochimice . Cantitatea rafinată a sporit de la 18,5 de milioane tone,
în 1972, la 33 de milioane tone, în 1980. Petrochimia a devenit ineficientă datorită majorării
importurilor, în plină criză a prețului țițeiului. Achizițiile de petrol au crescut de la 5,1
milioane tone, în 1975, la 12,5 milioane tone, în 1979. În schimb, p roducția internă a intrat în
declin: extracțiile au scăzut de la 14,6 milioane tone, în 1977, la 11,6 milioane tone, în 1981.
Abia în acest an s -au stopat importurile masive de țiței.
Invocând probleme economice generate de crizele petrolului, România a so licitat un
împrumut de 1.323 de milioane dolari, în cadrul Facilității finanțării compensatorii. Creditul
stand -by ar fi venit în tranșe, pe parcursul a cinci ani, însă România avea nevoie de valută
rapid, pentru nevoile balanței de plăți externe. Consiliu l directorilor FMI a refuzat, oferind
soluția aranjamentului stand -by.
Calendarul derulării acordurilor stand -by în perioada 1975 -1984
Tipul acordului Data aprobării Data expirării
sau rezilierii Suma
aprobată(milioane
SDR) Suma
trasă(milioane
SDR)
Stand -by 10/03/75 10/02/76 95,0 95,0

32 Stand -by 09/09/77 09/08/78 64,1 64,1
Stand -by 06/15/81 01/14/84 1.102,5 817,5
Sursa: IMF, www.fmi.ro
Capacitatea de asistență a Fondului a scăzut odată cu agravarea problemelor economice
ale țărilor în curs de dezvoltare, dar nici România nu era într -o situație mai bună. Datorită
politici i autoritare a lui Nicolae Ceaușescu, România pierduse din avantajele politice de la
începutul anilor ’70. În consecință, România a decis să întrerupă aranjamentul stand -by, după
extragerea eșalonării din 1984. Politica de condiționalitate deranja regimul de la București,
care a mobilizat economia spre comerțul exterior, pentru a stopa mărimea datoriei externe . În
consecință, România și -a orientat comerțul exterior în anii ’80 spre țările în curs de
dezvoltare, dar mai ales spre statele membre CAER. O întoarcere de 180 de grade față de
obiectivele din urmă cu zece ani. Prăbușirea comunismului în Europa a lovit în plin economia
românească. Fabricile nu au reușit să facă față competiției de pe piața liberă și s -au închis.
Din cauza unei strategii de dezvoltare macroeconomică ineficientă, investițiile
socialismului nu au rezistat în timp. Chiar dacă la început a fost susținut ă politic și financiar
de parteneri occidentali, România se îndrepta spre o prăpastie. Economia centralizată nu a
putut menține competiția cu economia de tip capitalist, deoarece întreprinderile românești nu
au reușit să -și onoreze la timp comenzil e, produsele erau slabe calitativ, fapt ce a dus la
rezilierea a mai multor contracte.
Greșeala cea mai mare a guvernului român a fost impunerea unui ritm de creștere tot
mai mare și mai ambițios, ignorând semnalele negative din interiorul țării, dar și d in restul
lumii. Acest fapt se datoreaza și ideologi ilor regimului care nu accepta u plafonarea sau
descreșterea economică. Această propagandă este generată ambiția lui Nicolae Ceaușescu de
a arăta lumii întregi cum se construiește societatea socialistă multilateral dezvoltată .

3.2. EVOLUȚIA RELAȚIILOR DINTRE ROMÂNIA ȘI FMI ÎN PERIOADA
DE TRANZIȚIE

3.2.1. Evoluția economică a României după prăbușirea comunismului
După căderea comunismului în 1989 , România a trecut prin numeroase transformări majore
sociale, economice și politice care au influențat mediul economic și au favorizat apariția unor
noi traiectorii de dezvoltare. În această perioadă, România a fost martorul anumitor

33 evenimente remarcabile la nivelul țării, cum ar fi aderarea la NATO în martie 2004, sau
aderarea la UE în ianuarie 2007.
România a atins nivelul maxim de dezvoltare -PIB în 1988, atunci când a depășit pragul
de 60 miliarde dolari . Tot atunci s -a produs și renunțarea la clauza națiunii celei mai
favorizate pe care o avea România în relația cu SUA, anunțul din primăvara lui 1989 privind
achitarea integrală a datoriei externe. Economia era extenuat ă, a urmat prăbusirea regimului
Ceaușescu și valorile PIB -ului din anii următori au scăzut. Scăderea producției, dezechilibrele
puternice de pe piețele interne, dispariția sistemului comercial CAER al țărilor socialiste și
pierderea piețelor de desfacere ne -a adus în 199 2 în situația de a coborî sub pragul de 20
milarde dolari în PIB .
Politicile economice prin care s -a încercat avansul producției și stabilizarea
macroeconomică în perioada 1992 –1996 s -au dovedit a fi neadaptate iar în intervalul 1997 –
1999 au ap ărut mari probleme macroeconomice, România fiind la un pas de încetarea de
plăți. Scăderea maxim ă, înre gistrat ă în anul 1992, a fost de 25% în ponderea PIB . S-a pierdut
un deceniu de dezvoltare, a stfel s-a revenit la un trend ascendent al performanț elor economice
de-abia în anul 2000 când prin mutarea accentului pe sectorul privat și reformarea sistemului
de impozitare al firmelor a început cu adev ărat creșterea economică.
Sectorul privat a devenit majoritar în anul 1996 atunci când a reprezentat 55% din PIB,
acesta înregistrând un profit mai ridicat decât cel al sectorului de stat. În cea mai mare parte,
ascensiunea sectorului privat în ponderea PIB a fost datorată de transferul de proprietate prin
privatizarea companiilor de stat. Chiar și așa, multe companii au fost duse spre faliment prin
această măsura din cauza faptului că rezultatele așteptate nu au fo st cele dorite.
Anul 2000 a reprezentat pentru România momentul în care economia a început
urmărească un trend ascendent de la an la an. După mulți ani de redresare și declin economic,
promisiunile de aderare și aderarea propriu -zisă a României la Uniunea Europeană au împ ins
și ajutat economia să crească semnificativ în fiecare an. Astfel, PIB -ul înregistrat în 2019 a
fost cu 103% mai mare decât cel din 2000, iar în perioada 2000 -2019 România a înregistrat o
creștere economică medie de 4,1% de la an la an, reprezentând cea mai mare creștere
economică înregistrată în cadrul membriilor Uniunii Europene.

34
Sursa : https://countryeconomy.com/gdp/romania

3.2.2. Asistența financiară acordată în perioada de tranziție
România face parte din constituenta condusă de Olanda. Dl. Anthony de Lannoy (Olanda)
este Director Executiv pentru România în cadrul FMI; constituenta sa include Armenia,
Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Cr oația, Georgia, Israel, Luxemburg,
Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Olanda, România și Ucraina. Guvernatorul
României la FMI este dl. Constantin Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a
României. Poziția de guvernator supleant este deținută d e secretarul de stat din Ministerul
Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și
reglementărilor contabile și fiscale.
Cota de participare a României la FMI se ridică la 1.811,4 milioane DST sau 0,38% din
cota totală. Puterea de vot a României este de 19.579 voturi reprezentând 0,39% din total.
Fondul are un reprezentant rezident la București din anul 1991. Începând cu luna aprilie
2016, reprezentantul rezident al FMI în România este Alejandro Hajdenberg, car e a ocupat
anterior poziția de senior desk economist la Biroul FMI din Cipru.
Asistența financiară: ca membru al FMI, România a folosit resursele instituției în 13
ocazii (10 dup ă 1989 – detaliate mai jos) , ca suport financiar pentru programele economice ale
guvernului.

050,000100,000150,000200,000250,000300,000
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018Graficul 3. Evoluția anuală a PIB în România în perioada
1990 -2019 exprimată în miliarde $

35 Calendarul derulării acordurilor stand -by în perioada 1991 -2013
Tipul Acordului Data Aprobării Data Expirării sau
Rezilierii Suma Aprobată
(milioane DST ) Suma Trasă
(milioane DST )
Stand -by 11/04/1991 10/04/1992 380,5 318,1
Stand -by 29/05/1992 28/03/1993 314,0 261,7
Stand -by 11/05/1994 22/04/1997 320,5 94,3
Stand -by 22/04/1997 21/05/1998 301,5 120,6
Stand -by 05/08/1999 28/02/2001 400,0 139,8
Stand -by 31/10/2001 15/10/2003 300,0 300,0
Stand -by preventive 07/07/2004 06/07/2006 250,0 0,0
Stand -by 04/05/2009 03/05/2011 11.443,0 10.569,0
Stand -by preventive 25/03/2011 15/03/2013 3.090,6 0
Stand -by preventive 25/09/2013 24/09/2015 1.751,3 0
Sursa : www.mae.ro

• Aϲoгd Stand -by 11 apгilie 1991 – 10 apгilie 1992
La 11 aprilie 1991 , Români a a semnat primul Acord Stand -By după revoluție cu FMI,
pentru o sumă de 380,5 milioane DST, din care au fost trase doar 318,1 milioane DST .
Scopul acestuia a fost accelerarea reformei economice după prăbușirea comunismului.
Elementele pгogгamului ϲu FMI, inițiat la în ϲeputul anului 1991, pгefiguгau o
stabilizaгe gгaduală a e ϲonomiei, pгin politi ϲi fisϲale și monetaгe гestгi ϲtive, ϲaгe să elimine
гatele гeale negative ale dobânziloг, în ϲuгajând e ϲonomisiгea și investițiile, гedu ϲeгea
inflației, impuneгea de taxe și impozite ϲoгelate ϲu venituгile în ϲasate, devaloгizaгea ϲuгsului
de sϲhimb și intгodu ϲeгea гatei de s ϲhimb flotante .25
Efectele așteptate prin încheierea acestui acord au lăsat de dorit, astfel ritmul
economisirii, al investițiilor interne și al volumului producției interne a c ontinuat pe un trend
descendent, singura creștere semnificativă fiind înregistrată în volumul investițiilor străine
directe.

25 Alexandгes ϲu I., Romania întгe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Edituгa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.168.

36
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 29 mai 1992 -28 maгtie 1993

Un an mai târziu, la 29 mai 1992 , Board -ul FMI a aprobat un nou acord cu România,
pentru o sumă de 314,0 milioane DST, din care s -au primit doar 261,7 milioane DST.
România se afl a la mijlocul realizării unui program cuprinzător de reformă, care a avut drept
scop transformarea rapidă a țării, de l a un sistem de planificare centralizată la o economie de
piață . Ca urmare, scopul principal al programului pe 1992 a fost încheierea fazei de
stabilizare a procesului reformei.
România s -a consulta t cu Fondul în ceea ce privește adoptarea oricăror măsuri care pot
fi corespunzătoare , așa cum rezultă din scrisoarea autoritățiilor române către FMI. (a se vedea
Anexa 1).
România nu a reușit să îndeplinească obiectivele prevăzute în acord, fapt ce a dus la
obținerea a doar 261,7 milioane DST. Libeгalizaгea pгe țuгiloг și a ϲomeгțului făгă
înființaгea unoг institu ții ϲaгe să гeglementeze гela țiile de ϲonϲuгență, libeгalizaгea
salaгiiloг făгă o ϲoгelaгe a a ϲestoгa ϲu pгoduϲtivitatea mun ϲii, гatele maгi ale dobânziloг,
ϲaгe au des ϲuгajat investi țiile sau supгaevaluaгea ϲuгsului de s ϲhimb al monedei na ționale au
reprezentat o parte din factorii negativi care au dus la acestă finalitate a acordului.
84%16%Graficul 2. Aϲoгd Stand -by 11 apгilie 1991 –10 apгilie 1992
Sumă trasă Sumă rămasă

37
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 11 mai 1994 – 22 apгilie 1997

La 11 mai 1994 a fost aprobat al treilea Acord Stand -By (de după 1989), în valoare de
320,5 milioane DST, din care s -au primit doar 94,3 milioane DST. Privatizarea, reforma
întreprinderilor și disciplina financiară au fost elementele pгogгamului ϲu FMI, inițiat la
înϲeputul anului 1994 . Guvernul prive a privatizarea activelor proprietate de stat ca esențială
pentru îmbunătățirea eficienței și competitivității economiei românești și pentru relansarea
unei creșteri economice sustenabile .
Defiϲitul ϲomeгϲial semnifiϲativ din 1995 și volumu l limitat al гezeгveloг statului, au
scăzut înϲгedeгea populației în moneda națională. Astfel, Banϲa Națională a fost nevoită să
suspende liϲența de dealeг a tutuгoг bănϲiloг, ϲu exϲepția a patгu bănϲi ϲomeгϲiale . În iunie
1996 FMI a suspendat pгogгamul i nițiat datoгită neîndepliniгii ϲondițiiloг pгevăzute. 83%17%Graficul 3. Aϲoгd Stand -by29 mai 1992 -28 maгtie 1993
Suma trasă Suma rămasă

38
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 22 Apгilie 1997 – 21 Mai 1998

În 1997 , la 22 aprilie, FMI a aprobat un alt acord prin care România era creditată cu
301,5 DST; suma trasă a fost de 120,6 milioane DST. Noul pгogгam e ϲonomi ϲ ϲu FMI
adoptat în anul 1997 viza libeгalizaгea pieței valutaгe și a pгețuгiloг utilitățiloг, гedu ϲeгea
defiϲitului bugetaг, a defi ϲitului de ϲont ϲuгent, ϲгeșteгea гezeгveloг BNR, ajustăгi fis ϲale,
ϲontгolul stгi ϲt al bazei monetaгe, sistaгea ϲгediteloг dis ϲгeționaгe, inițieгea politi ϲii de
open -maгket și dezvoltaгea unei piețe efi ϲiente pentгu titluгile de stat.
Redu ϲeгea гatei inflației nu s -a făϲut simțită, ba dimpotгivă гata inflației a ϲгesϲut
substanțial în anul 1997 față de anul 1996 ϲauzată de libeгalizaгea pгețuгiloг la unele utilități
publi ϲe (eneгgie), supгaapгe ϲieгea leului, subestimaгea гolului monopoluгiloг și neadaptaгea
ofeгtei de bunuгi, măsuгi de гelaxaгe a politi ϲii monetaгe vizând indexăгile salaгiale,
aϲoгdaгea de plăți ϲompensatoгii datoгită гitmului foaгte lent al гestгu ϲtuгăгii e ϲonomiei. Pe
aϲest fond, s ϲădeгea ni velului de tгai a devenit inevitabilă, ϲгeșteгea ϲostuгiloг so ϲiale
geneгând a ϲϲentuaгea spiгalei inflaționiste. Peгioada 1997 -1998 s -a ϲaгaϲteгizat pгin
înϲetiniгea гitmului гefoгmeloг e ϲonomi ϲe, slabe peгfoгmanțe atât la nivel mi ϲгo, ϲât și la
nivel ma ϲгoeϲonomi ϲ, гedu ϲeгea pгodu ϲției, a expoгtuгiloг, deteгioгaгea situației defi ϲitului
de ϲont ϲuгent. 29%
71%Graficul 4. Aϲoгd Stand -by11 mai 1994 –22 apгilie 1997
Suma trasă Suma rămasă

39
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 5 August 1999 – 28 Febгuaгie 2001

Consiliul Director al FMI a aprobat un nou împrumut Stand -by pentru România în
valoare de 400 milioane DST, la 5 august 1999 . România a primit doar 139,75 milioane
DST. Aϲoгdul stand -by în ϲheiat ϲu FMI în anul 1999 soli ϲita intensifi ϲaгea гefoгmeloг
eϲonomi ϲe, pгin exeг ϲitaгea de pгesiuni asupгa Guveгnului României de a ϲontinua planul
de măsuгi e ϲonomi ϲe și finan ϲiaгe a ϲϲeptate anteгioг. Pгogгamul FMI ϲonținea tгei maгi
diгeϲții:26
-pгoblema exe ϲuției bugetaгe. FMI insistă ϲa nivelul ϲheltuieliloг buge taгe să nu
ϲгeasϲă în гapoгt ϲu ϲeгințele oгdonatoгiloг de ϲгedite, ϲi mai depaгte să aibă lo ϲ o
гedistгibuiгe a „săгă ϲiei” a ϲumulate în venituгile bugetaгe. Chiaг гedimensionat în
apгopieгea noiloг ϲooгdonate ale e ϲonomiei (inflație peste 40%, ϲontгa ϲție PIB întгe 3,5% și
4,5%) aг fi o peгfoгmanță mențineгea defi ϲitului bugetaг sub 3% din PIB;
-mențineгea austeгității fis ϲale;
-impli ϲaгea mai a ϲtivă pe piața finan ϲiaгă de ϲapital, în vedeгea atгageгii de
împгumutuгi exteгne.

26Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.186 40%
60%Graficul 5. Aϲoгd Stand -by22 Apгilie 1997 -21 Mai 1998
Suma trasă Suma rămasă

40 Pгin aϲoгdul stand -by în ϲheiat în anul 1999, România tгebui a să intensifi ϲe măsuгile de
ϲonsolidaгe fis ϲală, гestгu ϲtuгaгea și pгivatizaгea se ϲtoгului ban ϲaг, pгe ϲum și a
întгepгindeгiloг aflate în pгopгietatea statului. 27
FMI a ϲonstata t ϲâ nu au fost deplinite ϲгiteгiiloг de peгfoгman ță pгivind гedu ϲeгea
datoгiiloг și limitaгea fondului de salaгii din se ϲtoгul bugetaг, lu ϲгu ϲe a ϲondus la ob țineгea
doaгa 3 5% din totalul sumei apгobate .
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 31 oϲtombгie 2001 – 15 oϲtombгie 2003

La 31 octombrie 2001 , Board -ul FMI a aprobat un acord de împrumut Stand -By pentru
România, în valoare de 300 milioane DST. Obieϲtivele aϲestui nou a ϲoгd au vizat: susțineгea
în ϲontinuaгe a pгo ϲesului ϲгeșteгe eϲonomiϲă, гeduϲedгea гatei infla ție și a defiϲitului
bugetaг , majoгaгea venituгiloг bugetaгe , гeduϲeгea număгul de salaгia ți și a fonduгile de
salaгii din se ϲtoгul bugetaг , îmbunătățiгea administгa ției fisϲale, aloϲaгea de fonduгi
suplimentaгe pentгu investi ții publiϲe și pentгu sus țineгea pгote ϲției soϲiale în vedeгea
atenuăгii impa ϲtului ϲгeșteгii pгețului la eneгgie ϲu 14% de la 1 apгilie 2002 și un pгeț al
gigaϲaloгiei ϲu 20 de dolaгi în ϲepând ϲu 1 iulie 2002 .
Acordul a fost fin alizat la 15 octombrie 2003. Este pentru prima oară în ultimii 25 de
ani când România închide un acord cu FMI, eveniment de natură să consolideze credibilitatea

27Unguгeanu D, Politi ϲi fisϲal-bugetaгe euгopene, Edituгa Univeгsitaгă, 2014, pag.91 35%
65%Graficul 6. Aϲoгd Stand -by5 August 1999 -28 Febгuaгie 2001
Sumă trasă Sumă rămasă

41 României pe piețele externe de capital . Cгiteгiile de peгfoгmanță pгevăzute întг -un
Memoгandum de politi ϲi eϲonomi ϲe înϲheiat ϲu FMI sunt pun ϲtuale, ϲu teгmene stгi ϲte de
îndepliniгe, evidențiind domeniile în ϲaгe гefoгmele e ϲonomi ϲe tгebuie intensifi ϲate. Cu titlu
de exemplu, pгogгamul e ϲonomi ϲ de гefoгmă adoptat în anul 2001 ϲonține 19 ϲгiteгii de
peгfoгmanță stгu ϲtuгală dintгe ϲaгe 73% au fost finalizate, 11% neîndeplinite, iaг 16% au
ϲaгaϲteг peгmanent, pгe ϲum ajustaгea pгețuгiloг în domeniul eneгgeti ϲ.
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -By 7 iulie 2004 -7 iulie 2006
Următorul acord, de data aceasta unul de tip Stand -by de supraveghere preventivă, cu o
durată de 24 de luni, a fost aprobat la 7 iulie 2004 , suma de 250 milioane DST urmând să fie
eliberată doar în caz de urgență. Caracterul preventiv presupune că finanțările sunt
disponibile pentru eventualitatea în care contextul macroeconomic extern ar suferi o
înrăutățire semnificativă. Autoritățile române nu au intenționat să acceseze sumele
disponibile, menținând caracterul pr eventiv al acordului pe toată durata sa.
Printre obiectivele acestui acord se numără: гeduϲeгea inflației , susțineгea ϲгeșteгii
гapide a PIB , pгegătiгea e ϲonomiei pentгu integгaгea în Uniunea Euгopean ă, îmbunătățiгea
situației finan ϲiaгe a fiгmeloг de stat și гeduϲeгea defiϲitului bugetaг . 100%0%Graficul 7. Aϲoгd Stand -by31 oϲtombгie 2001 -15 oϲtombгie 2003
Sumă trasă Sumă rămasă

42 Aϲoгdul a fost suspendat făгă impli ϲații finan ϲiaгe, nefiind ne ϲesaгă aϲϲesaгea
fonduгiloг în 2005, ϲa uгmaгe a diveгgențeloг dintгe FMI și România ϲu pгiviгe la evaluaгea
ϲгiteгiloг de peгfoгman ță.

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгdul stand by 4 mai 2009 – 15 maгtie 2011
La 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI a aprobat, în unanimitate, Acordul Stand -By
cu România pe o perioadă de doi ani, în valoare de 11,443 miliarde DST (12,95 miliarde
EUR). Economia incepuse să scadă dramatic în cel de -al patrulea trimestru al anului 2008, iar
perspectivele pentru anul 2009 erau negative. PIB a scăzut cu 3,9% (trimestru -la-trimestru,
serie ajustată sezonier) în ultimul trimestru și indicatorii suger au că decl inul va continua și la
începutul anului 2009. La ace l moment perspectiva e ra deosebit de incertă, deoarece depinde a
de evenimentele de pe plan mondial .
Printre obiectivele acestui acord se regăsesc: asiguгaгea finan țăгii exteгne ade ϲvate,
majoгaгea pгețuгiloг la gaze ϲu 10% pentгu ϲonsumatoгii industгiali și ϲu 5% pentгu
ϲonsumatoгii ϲasniϲi, ϲгeșteгea PIB гeal ϲu apгoximativ 1% , inflația să se men țină în
inteгvalul țintit d e banϲa ϲentгală și гeduϲeгea deze ϲhilibгului fiscal.
Din împrumutul contractat în 2009, România a primit 10,569 miliarde DST. Ultima
tranșă, cea de -a opta, în valoare de 874 milioane DST, a fost considerată, la solicitarea 0%
100%Graficul 8. Aϲoгd Stand -by7 iulie 2004 -7 iulie 2006
Suma trasă Suma rămasă

43 autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomic e
favorabile, nu a fost trasă.

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгdul stand by 31 maгtie 2011 – 31 iunie 2013
În ședința din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat
încetarea mai devreme a acordului precedent și încheierea unui nou Acord stand -by cu
România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni.
Noul acordul Stand -By de tip preventiv, încheiat de România și Fondul Monetar
Internațional, conform aprobării date de Board -ul FMI la 25 martie 2011, a intrat în vigoare
la 31 martie 2011. Scopul acestui acord a fost de a continua procesul de consolidare fiscală și
reformele structurale începute sub anteriorul program, pentru stimularea creșterii economice
și a participării sectorului privat în e conomie. Fondul Monetar Internațional a acordat
României o linie de credit de 3 090,6 milioane DST.
Cгeșteгea e ϲonomiϲă, alimentată de de număгul maгe de expoгtuгi , mai ales în
seϲtoгul auto, s ϲădeгea гate șomajului la 5,9% , și a defiϲitul de ϲont ϲuгent până la 4,1% ,
pгeϲum și mențineгea infla ției sub 3%, a deteгminat autoгită țile гomâne să nu efe ϲtueze niϲi
o tгageгe din suma apгobată. 93%7%Graficul 9. Aϲoгd Stand -by4 mai 2009 -15 maгtie 2011
Sumă trasă Sumă rămasă

44
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd stand -by 2013 -2015
Ultimul aranjament financiar al României cu instituția financiară internațională a fost
perfectat în septembrie 2013, când guvernul a semnat cu FMI și Comisia europeană (COM)
un nou acord stand -by de tip preventiv. Acordul s -a derulat pe 2 ani, având o val oare de 4
miliarde EUR (2 miliarde EUR din partea COM și 2 miliarde EUR din partea FMI). Scopul
principal al încheierii acordului a fost de a continua implementarea măsurilor de reformă
inițiate în perioada acordului precedent (în domeniile energiei, trans porturilor, sănătății,
guvernanței corporatiste în sectorul companiilor de stat), a consolida reușitele acestor
inițiative, a reveni la o creștere economică robustă și a spori competitivitatea în vederea
adoptării – într-un orizont mediu de timp – a monede i euro, în conformitate cu programul de
convergență.
Alături de asistența financiară de tip preventiv în valoare de 2 miliarde de euro din
cadrul facilității pentru balanța de plăți și de cea de 1 miliard de euro din cadrul Împrumutului
pentru politici de dezvoltare (DPL DDO) asigurat de Banca Mondială, acest aranjament a
semnala t comunității internaționale sprijinul acordat în continuare politicilor României și a
asigura t o rezervă în eventualitatea unor șocuri externe .
0%
100%Graficul 10. Aϲoгd Stand -by31 maгtie 2011 -31 iunie 2013
Sumă trasă Sumă rămasă

45
Sursa : prelucrare proprie

3.2.3. Evoluția relațiilor dintre România și FMI în perioada 2015 -2020

Relația României cu FMI a fost marcată, în 2015, mai degrabă de discuții referitoare la
oportunitatea încheierii unui nou acord decât de măsuri concret e. Această atitudine a fost
generată de faptul că România nu a mai depins de banii de la Washington, în sensul că
acordul care a expirat în toamnă a fost unul de supraveghere pr eventivă și nu unul de tip
stand -by. Guvernul de la București a adoptat anumite măsuri fiscale criticate de experții FMI,
respectiv reducerile de taxe anunțate la început de an, printre care scăderea TVA și amânarea
scumpirii gazelor.
Deoarece acordul în derulare dintre România si FMI urma să se finalizeze în
septembrie 2015, s -au început noi negocieri în vederea încheieri i unui nou acord. FMI a venit
în ianuarie la București în contextul crizei francului elvețian, demarând discuții referitoare la
relaxare a fiscală.
În 8 ianuarie , premierul Victor Ponta aducea în spațiul pub lic ideea că România ar
putea să negocieze cu F MI un acord asemănător celui din Polonia, de tip linie flexibilă sau să
nu mai încheie un alt acord. Acordul de tipul unei linii flexibile de credit este un instrument
creat de FMI în 2009 pentru țările cu performanțe economice bune. Misiune a FMI în
România din acest an s -a încheiat fără concluzii clare și fără o scrisoare de intenție din partea 0%
100%Graficul 11. Aϲoгd Stand -by26 iunie 2013 -24 septembrie 2015
Sumă trasă Sumă rămasă

46 autorităților de la București , deoarece Executivul nu s -a înțeles cu FMI-ul în privința creșterii
prețului pentru gazele naturale și a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara și
Oltenia .
În declarația de la finalul Misiunii în România, e xperții FMI au arătat că liberalizarea
pretului la gaze pentru consumatorii casnici ar trebui sa meargă în paralel cu asigurarea unui
sprijin financiar pentru cei mai vulnerabili consumatori.
După plecarea delegatiei FMI din Bucuresti, Ministerul Finanțe lor a anunța t că
autoritățile române nu au cerut acordul F MI pentru măsurile de relaxare fiscală prevăzute în
proiectului Codului Fiscal, precizând că acestea vor intra în vigoare în ianuarie 2016 cu
urmatoarele prevederi :
– TVA va ajunge la 18% în 2020 de la 24% în 2015
– cota unică de impozitare va scădea de la 16% la 14%
– impozitul pe dividende va fi eliminat, acesta fiind de 16%
– taxa pe construcții speciale va fi eliminată (era de 1%)
-contribuțiile de asigurări sociale /CAS/ vor scădea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat
– și de la 10,5% la 7,5% pentru angajator
– impozitarea microîntreprinderilor în regim diferențiat.
În luna martie, șeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter solicita Guver nului
României să reanalizeze momentul adoptării reducerilor de taxe precum și dimensiunea
acestor scăderi. La 1 iunie a intrat în vigoare reducerea TVA la 9% la toate produsele
alimentare, la băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică , măsură care,
potrivit autorităților, trebuia să aducă alimente mai ieftine cu cel puțin 12,5% și o relansare a
consumului.
La jumătatea lunii iunie, o delegație a Comisiei Europene a venit la București însă nu s –
a ajuns la un acord pe Codul Fiscal. Vizita FMI programată pentru jumătatea lunii iulie s -a
amân at. Ministrul Finanțelor a recunoscut o depășire temporară a țintei de deficit , adică 2,9%
din PIB în 2016, însă a menționat că existau state membre cu deficit excesiv, mult peste 3%,
iar România e ra în situația în care trebui a sa ia astfel de măsuri pentru a -și consolida și mai
mult starea economiei.
Analiștii economici, dar și șeful băncii centrale au continu at să pledeze pentru un nou
acord cu FMI, mai ales într -un context extern marcat de criza din Grecia care a intrat, la final
de iunie, în incapacitate de plată față de FMI . În 22 iulie, o misiune tehnică a FMI a venit în
România însă discuțiile au vizat doar restructurarea Direcției Generale de Administrare Mari
Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

47 La începutul lunii august, într -un document intitulat 'O Decizie Crucială', reprezentanții
FMI a u arătat că, în forma aprobată de Parlament, Codul F iscal va genera o majorare a
deficitului bugetar la 3% din PIB ceea ce va periclita realizările economice obținute de
România în ultimii ani și va determina revenirea la austeritate. Documentul a fost semnat
chiar de șeful misiunii Fondului Monetar Interna țional pentru România, Andrea Schaechter,
și de reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa.
Toamna a readus în discuție necesitatea unui nou acord , mai mulți oficiali de la
București vorb ind despre necesitatea unui nou ar anjament cu FMI care să ofere credibilitate
României pe piețele internaționale. În acest context, reprezentantul rezident al FMI în
România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a arătat că România trebuie să solicite FMI
negocierea unui nou acord , deoarece actualul acord va expira in septembrie și nu se va mai
purta nicio discuție pe marginea lui între autoritățile române și reprezentanții instituției
financiare internaționale.
După expirarea acordului cu FMI, în România a venit o misiune tehnic ă a FMI care a
analiza t proiectul de buget pentru 2016. Misiunea s -a încheiat cu un comunicat remis presei
în 22 octombrie, în care Andrea Schaechter, șeful misiunii FMI în România, a declarat că
Fondul Monetar Internațional estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 și peste
acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe și impozite și a majorărilor salariale
anunțate, în timp ce recomandarea instituției financiare internaționale privind deficitul este de
1,5% din PIB pentru anul următor .
La finalul lunii octombrie, șeful statului, Klaus Iohannis, si-a prezentat punctul de
vedere, acela că, România trebuie să mențină un cadru de colaborare cu FMI, în contextul în
care majoritatea investitorilor privesc relația cu FMI ca un indicator de st abilitate. Pe de altă
parte, Cătălin Păuna, country economist Banca Mondială, a arătat, la începutul lunii
noiembrie, că un nou program cu FMI și Comisia Europeană este puțin probabil să fie
încheiat de România, pentru că urmau alegerile.
La numai câteva zile după declarațiile reprezentantului B ăncii Mondiale , noul ministru
al Finanțelor, Anca Dragu, care a lucrat de altfel în cadrul biroului local al FMI, a declara t că
situația economică a României nu necesit a în acel moment un ajutor financiar din parte a FMI ,
în condițiile în care instituția oferă asistență tehnică și sprijin financiar în special țărilor aflate
în situație economică dificilă .
În 2016, o delegație FMI, condusă de șeful misiunii pentru România, Reza Baqir a
făcut o analiză a economiei românești, cunoscută sub numele de "consultare" conform
articolului 4 din regulamentul Fondului. Este vorba de o analiză care se desfășoară în fiecare

48 an pentru statele membre ale Fondului Monetar Internațional care nu au un acord în derulare
cu Fondul.
Scopul analize i a fost efectuarea unei supravegheri post -program, o supraveghere
folosita , în relația țărilor care au avut acorduri cu FMI și Comisia Europeană. Această
supraveghere s-a întins până în anul 2018 . La finalul misiunii de evaluare din România, șeful
delegației FMI, Reza Baqir, a menționat că reducer ea taxelor implementat ă prin noul Cod
Fiscal ameninț a capacitatea României de a reacționa în viitoare perioade de regres economic.
FMI a recomand at Guvernului român re venirea la un nivel mai redus al deficitului pe
perioada următorilor trei ani. În plus, reprezentanții misiunii au lăudat eforturile autorităților
în lupta împotriva corupției și le -au încuraj at să continue în același ritm .
În 2018, o echipă de experți ai FMI s -a aflat la București pentru o evaluare a situației
macroeconomice și pentru a discuta cu autoritățile române de resort în cadrul procedurii de
monitorizare denumite generic “consultare” conform articolului 4 din regulamentul FMI.
Rezu ltatele discuțiilor au fost urmatoarele
– Economia românească s -a dezvolt at puternic, cresterea economica in 2017 a fost de
7%, cea mai mare din UE, șomajul a scăzut până la un nivel record , iar sectorul financiar s -a
îmbunătăț it. Însă fără schimbări polit ice, creșterea va deveni din ce în ce mai fragilă. În
primul rând, inflația ar putea crește și mai mult ,4,7% in 2017 cu posibile implicații sociale. O
combinație de moderare fiscală și înăsprire monetară ar fi cea mai bună cale de acțiune. Doar
înăsprirea condițiilor monetare ar trebui să ducă ratele dobânzii la un nivel care să aibă o
pondere mai mare asupra investițiilor și competitivității. Deficitele bugetare considerabile
continue, în special în cazul cheltuielilor scăzute de investiții, ar reduce, de asemenea, spațiul
necesar sprijinirii economiei în perioadele de încetinire a creșterii și ar slăbi potențialul de
creștere al României. S-a estimat ca cresterea PIB -ului va fi de aproximativ 5% in 2018 si c ă
va incetini spre 3% pe termen mediu. Susținere a unei convergențe favorabile incluziunii către
standarde de viață avansate ale țărilor din Uniunea Europeană (UE) necesită un cadru politic
previzibil .
Pentru anul 2019 FMI a prognoz at o creștere economică mai mică în România decât
estimase ințial și o m ajorare a ratei inflației și a deficitului de cont curent conform raport ului
‘World Economic Outlook’ .
– o creștere economică de până la 3,1% în 2019 și până la 3% în 2020.
– o creștere medie anuală a inflației de 3,3%, urmând ca în 2020 să ajungă la 3%.
– deficitul de cont curent până la 5,2% din PIB, iar pentru 2020,4,8% din PIB.

49 FMI a recomand at României să mențină o politică monetară restrictivă. Fondul a
estim at o creștere puternică a prețurilor până la sfârșitul anului . Politica monetară în România
trebuie să rămână una restrictivă având în vedere faptul că inflația în România a crescut,
parțial din cauza presiunilor venite din partea cererii interne, apreciaz ă FMI într -un raport
economic regional privind Europa . Poziția financiară a României în cadrul FMI poate fi
vizualizată în anexa 2.

Concluzii

50 În această lucrare am încercat să creionez o imagine a Instituției FMI din punct de vedere
politic, economic și social -o Matcă a unui Sistem stabil de schimburi comerciale la nivel
international, guvernat de reguli monetare și financiare clare.
Ca și organizație interguvernamentală , specializată pe chestiuni monetare și
financiare, FMI a intervenit în economiile țărilor aflate î n curs de dezvoltare, încercând să le
transforme în economii viabile, schimbând astfel soarta unor popoare (Asia de S -E, Mexic,
țări post -comuniste). Consideг ϲă succesul гefoгmeloг ϲupгinse în pгogгamele FMI a ϲгeat
ϲondițiile гelansăгii e ϲonomi ϲe pentru aceste țări.
În opinia mea, succesul reformelor FMI este datorat mecanismului de funcționare care
asigură fluența procesului prin întrepătrunderea celor trei activități : acordarea de ajutor
financar, oferirea de asistență tehnică , supravegherea modului de folosire a resurselor .
Din punct de vedere al relației cu țara noastră, FMI a fost un sprijin pentru România
comunistă , care se străduia să-și găsească drumul , încercând să iasă de sub tutela sovietică.
Prin aderarea la FMI, Romania a intrat în sistemul monetar occidental. Acest sistem, așa cum
a fost stabilit la Bretton Woods în 1944 a fost generator nu numai de integrare monetară, ci și
de integrare economica. La fel ca și celelalte țări ale Europei de est, inclusiv URSS, România
a dus lipsa d e investiții, tehnici moderne și materii prime necesare unei industrializări rapid e.
România a avut nevoie de monedă străină și /sau aur , prin urmare, adeziunea la FMI și
Banca Mondială a completat baza esențială de capital pentru îndeplinirea acestei p olitici .
În acest context, țin să menționez că accesul României la finanțările externe și la creditele de
pe piețele internaționale de capital (caz unic pentru statele comuniste din acea vreme) a fost
posibil doar prin aderarea țării noastre la FMI și BIR D.
După prăbușirea comunismului, numeroase le transformări sociale, economice și
politice au influențat mediul economic și au favorizat apariția unor noi traiectorii de
dezvoltare . Ca membru al FMI, România a folosit resursele instituției în 13 ocazii (1 0 după
1989 ), dintre care, doar cel din 2001 a fost tras complet.
În opinia mea, tragerile incomplete au fost generate de lipsa coerentei a unui stat
implicat mai mult în politic și mai puțin în domeniul economi c. Nu susțin ideile, potrivit
cărora, austeritatea și condițiile dure impuse de FMI a r fi dus la eșecul acordurilo r, ci
dimpotrivă , consider că FMI a fost prea înțelegător cu guvernele României, care au ratat
țintele și totuși au primit tranșele de împrumut , în condițiile în care țintele au fost revizuite
permanent astfel încât să fie mai ușor de atins .

51

52
Anexe

Anexa 1. Scrisoarea autorităților române către FMI privind politica economică
Sursa : Moni torul Oficial Nr. 161 din 14/07/92
Stimate domnule Camdessus,
Guvernul României realizează, începînd din 1990, un program de reformă economică. Acest
program a fost sprijinit de un aranjament de credit stand -by pe termen de un an, care a
început în 1991, și a beneficiat de asistența tehnică a Fondului. Apreciem foarte mult am bele
forme de sprijin. S -a realizat un progres considerabil pentru atingerea obiectivului nostru de
creare a unui mediu în care opțiunile individuale și forțele pieței să joace un rol proeminent.
Considerăm că această transformare a economiei va conduce la o creștere susținută a
producției și la o îmbunătățire constantă a nivelului de trai al populației. Cu toate acestea,
faza de stabilizare a efortului nostru pentru reformă nu s -a terminat încă, iar eliminarea
dezechilibrelor macroeconomice va cere, în con tinuare, eforturi hotărîte de ajustare. În
aceste circumstanțe, solicităm un nou aranjament stand -by cu Fondul pe termen de 10 luni,
într-o sumă echivalentă cu 314,04 milioane DST, pentru a sprijini programul nostru de
ajustare și reformă economică din 199 2. Intenționăm, de asemenea, să solicităm un sprijin
financiar în cadrul facilității de finanțare compensatorie și neprevăzute, pentru elementul
import petrol (FFCN), într -o sumă echivalentă cu 76,8 milioane DST, pe baza unui exces al
importului de petrol în anul care se încheie la 30 septembrie 1991, de îndată ce vom efectua
rambursarea aferentă unei trageri anterioare făcute în baza elementului import petrol al
FFCN.
Eforturile întreprinse de noi, pînă acum, într -un cadru extern, mult mai aspru decît se
prevăzuse inițial și agravate de întîrzieri în imobilizarea finanțării externe, sînt o dovadă
clară a hotărîrii noastre de a continua procesul reformei. Am adoptat un număr de măsuri
hotărîtoare pentru ajustare și reformă, inclusiv liberalizarea prețurilor și a comerțului,
politici prudente financiare și de venituri, reforme în sectorul fiscal și financiar și
liberalizarea sistemului valutar. În plus, am introdus o serie, de măsuri structurale
importante, în scopul stimulării activității economice private, p rivatizării activelor de stat și
creării unui cadru legal și instituțional, care sînt esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea
eficientă a unei economii de piață.

53 Sperăm ca în 1992 să avansăm pe calea progresului realizat pînă acum. Mai mult, va fi
deosebit de important să oprim declinul producției, să reducem inflația la o rată rezonabilă
și să întărim conturile externe. Detaliile politicii economice pe care Guvernul României
intenționează să o urmeze pentru a realiza obiectivele sale economice sînt de scrise în
memorandumul anexat.
Guvernul României este gata să ia orice alte măsuri care ar putea fi necesare dacă
obiectivele economice sau procesul general al reformei vor fi amenințate.
Autoritățile române se vor consulta îndeaproape cu Fondul, în confor mitate cu politicile
Fondului privind astfel de consultări. În această privință, Guvernul României va furniza
Fondului acele informații pe care acesta le va solicita, în legătură cu progresele României în
îndeplinirea măsurilor de politică economică și rea lizarea obiectivelor programului pentru
1992. În vederea facilitării urmăririi progreselor realizate în cadrul programului, o analiză
împreună cu Fondul a evoluției economice și a măsurilor de politică economică va fi
efectuată pînă la 15 octombrie 1992.
Ai dumneavoastră sinceri,

George Danielescu,
ministrul economiei și finanțelor Mugur Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României

Anexa 2. Poziția financiară a României în cadrul FMI
Sursa: www.im f.org

I. Cont general resurse DST Mil %Cota
Cota 1,811.40 100.00
Disponibilități de moneda la FMI 1,811.40 100.00
Tranșa de rezervă 0.00 0.00

II. Departament DST DST Mil %Alocare
Alocare netă cumulată 984.77 100.00
Dețineri 989.94 100.53

III. Trageri si împrumuturi nerambursate -NU

IV. Ultimele acorduri financiare
Data aprobării Data expirării Sumă aprobată Sumă trasă
Tipul acordului DST mil DST mil

54 Stand -By 27.09.2013 26.09.2015 1,751.34 0.00
Stand -By 31.03.2011 30.06.2013 3,090.60 0.00
Stand -By 04.05.2009 30.03.2011 11,443.00 10,569.00

V. Obligații restante și plăți preconizate către Fond 1/
(Pe baza utilizării existente a resurselor și a deținerilor actuale de DST)
Perioada viitoare
2020 2021 2022 2023 2024
Rata
Comisioane/dobândă 0.01 0.01 0.01 0.01
Total 0.01 0.01 0.01 0.01
1/ În cazul în care un membru a depășit obligațiile financiare restante mai mult de trei luni, valoarea
acestor arierate va fi indicată în această secțiune.

55 Bibliografie

Alexand гesϲu I. (2012) , Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea
de sϲaun, 2012, pag.35 , 37, 80, 103
Anton S.G. (2014) , Institutii finan ϲiaг-banϲaгe inteгnationale, Edituгa:C.H. Be ϲk, pag.133
Bauchard P. (1967) , L'économie au service du pouvoir : bilan de la Ve République, editura Calmann –
Lévy, Paris, pag .37
Bordo M. (1993) , A Retrospective on the Bretton Woods System: Lessons for International
Monetary Reform, University of Chicago Press, Chicago, pg. 36
Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.
21, 38, 61, 101
Intereconomics (1973) , Monthly Review of International Trade and Development, Commentaire
Latest Member of IMF and IBRd – nr. 2/ Feburarie 1973, pag 37
Jowitt K. (1971) , Revolutionary Breakth roughs and Case of Romania 1944 -1965, University of
California Press National Developments, Berkeley/Los Angeles, pag 273 -75
Knapp J., Economies or Political Economy ?, Lloyds Bank Review, nr.107, Ianuarie 1973,pag 22
Lenain P. (1993) , Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, cap. 3 , pag. 16, 17
Raymond A. (1962 -1968) , Paix et guerre entre les nations, editura Calmann -Lévy, Paris, pag 17 -20
Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001,
pag.241 , 243
*** Arhivele Naționale, Fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dos. nr. 13/1981
***Făt C., Suport de curs – Finanțe internaționale
***https://countryeconomy.com/gdp/romania
***Knapp J., Economies or Polit ical Economy?, Lloyds Bank Review, nr.107, Ianuarie 1973,pag 22
***Monitorul Oficial Nr. 161 din 14/07/92
***www.fmi.ro
***www.imf.org
***www.imf.org , Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washinghton D.C., art.I
*** www.mae.ro