Conf. Univ. Dr. Văduva Cristian Absolvent, Dumitru Constanța CRAIOVA -2020- UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MOAȘE ȘI… [615088]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MOAȘE ȘI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
SPECIALIZAREA MOAȘE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Văduva Cristian

Absolvent: [anonimizat]2020-

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MOAȘE ȘI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
SPECIALIZAREA MOAȘE

CONSILIERE IN CONTRACEPȚIE – IMPORTANȚA INTERVENȚIE I NURSING

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Văduva Cristian

Absolvent: [anonimizat]2020-

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………. …………………………………………… ……………………….3

PARTEA GENERALĂ……………………………… …………………………………………… ………………….4

CAPITOLUL I Anatomia organelor genitale interne la femei e și bărbat…………………………..5
CAPITOLUL II Contracepția hormonală…………….. …………………………………………… …………22
CAPITOLUL III Contracepția mecanică…………….. …………………………………………… …………31
CAPITOLUL IV Contracepția la bărbat……………. …………………………………………… …………..35
CAPITOLUL V Nursing-importanța intervenției nursing….. ………………………………………….37

PARTEA PERSONALĂ…………………………….. …………………………………………… ……………….48

CAPITOLUL I Scopul lucrării…………………….. …………………………………………… ……………….49
CAPITOLUL II Material și metodă……………….. …………………………………………… …………….49
CAPITOLUL III Rezultatele cercetării……………. …………………………………………… …………….50
CAPITOLUL IV Discuții………………………… …………………………………………… ………………….62
CAPITOLUL V Prezentare de cazuri clinice…………. …………………………………………… ……….68
CAPITOLUL VI Concluzii………………………… …………………………………………… ………………..85

BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………………… ………………………85

3INTRODUCERE

Sarcina și nașterea reprezintă evenimente de importan ță majoră din viața oricărei femei și a
cuplurilor în general, în jurul acestor etape constitui ndu – se evoluția ulterioară fizică, psihică și
socială a întregii familii în cauză.
Este demonstrat și recunoscut faptul că o protecție adec vată din punct de vedere medical,
fizic, social și psihic a femeii și implicit a fami liei, duce la dezvoltarea unei societăți sănatoase și
prospere.
Ultimele decenii au fost caracterizate printr – o preoc upare din ce în ce mai mare pentru
bunăstarea instituției pe care o reprezintă familia; astfel, a crescut interesul pentru planningul
familial și a perfecționării metodelor de contracepți e. Acești ani sunt marcați de apariția unei
specialități relativ noi, și anume Endocrinologia Gi necologică, specialitate în care abordarea
contracepției hormonale se face prin prisma unor no i principii de siguranță și eficiență. Metoda
contraceptivă adoptată reprezintă o alegere extrem de delicată pentru femeia fertilă și medicul
ginecolog sau nursă, datorită multiplelor efecte secundar e ce pot apărea în contextul hormonal și
organic a aparatelor și sistemelor femeii în general și al organelor genitale interne în particular.
Dintr-o perspectivă mai largă, creșterea rapidă a popul ației umane în acest secol pune în
pericol supraviețuirea, astfel încât dacă se menține rata actuală, populația globului se va dubla în 40 de
ani, iar populația țărilor subdezvoltate se va dubla î n mai puțin de 20 de ani. Se estimează ca peste
jumătate din nașteri în Statele Unite sunt neplanifica te, iar un indicator major al sarcinilor
neplanificate este prevalența avortului indus, care ar e frecvență maximă la femeile foarte tinere.
Așadar, pentru individ, precum și pentru întreaga planet ă, se impune utilizarea atentă a
mijloacelor eficiente de prevenire a sarcinii și a boli lor cu transmitere sexuală. De la pubertate până
la perimenopauză, femeile se confruntă cu probleme legat e de sarcină sau de evitarea acesteia;
singurele opțiuni sunt abstinența sexuală, contracepția s au sarcina. Deoarece fertilitatea este mai
mare la populația tânără decât la femeile varstnice, c ontracepția înregistrează cele mai frecvente
eșecuri în acest grup de vârsta, iar contactul sexual în absența contracepției este mult mai frecvent.
Lucrarea de față își propune să facă o trecere în revis tă a situației actuale în ceea ce privește
contracepția și eșecul diverselor metode contraceptive , prin surprinderea acestor aspecte în
dinamică, în cadrul unui studiu desfășurat pe periodă de t rei ani, în cadrul Centrului de Planning
Familial al Spitalul Clinic Județean de Urgență din Crai ova.

4

PARTEA GENERALĂ

5CAPITOLUL 1
ANATOMIA ORGANELOR GENITALE LA FEMEIE ȘI BĂRBAT

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oric ărei ființe și se realizează prin
participarea a două organisme de sex diferit. Ea este re zultatul fecundării gametului feminin (ovul)
de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină,unde
continuă să crească și să se dezvolte pană ce fătul de venit viabil este expulzat din uter prin actul
nașterii.
În copilărie, hormonii sexuali secretați în cantități reduse contribuie, împreună cu ceilalți
hormoni, la creșterea și dezvoltarea armonioasă a organis mului, iar după pubertate, acești hormoni
secretați în cantități crescute la femei cu anumite c aracteristici ciclice, întrețin funcția sexuală.
Organizarea morfofunțională a sistemului reproducător la ambele sexe este extrem de
complexă, gonadele având atât funcția de a produce gameți (ovule si spermatozoizi) cât și pe cea de
a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor a ctivități asupra organelor genitale și asupra
întregului organism, asigură condiții optime pentru repr oducere.
Aparatul genital feminin este format dintr – o parte ex ternă – vulva și un grup de organe
interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) și ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital .
VULVA – reprezintă organele genitale externe, respectiv muntel e pubisului, labiile mari și
mici, vestibulul vaginal și organele erectile (clitor is, bulbi vestibulari).
Muntele pubisului – Muntele Venerei (Venus), este o proeminență rotunjită, situată
anterior de simfiza pubiană și de oasele pubice, se co ntinuă posterior cu labiile mari și superior cu
hipogastrul și este acoperită cu peri de vârsta pubertăț ii.
Labiile mari sunt două plici tegumentare cu lungime de 7 – 10 cm care se întind de la
muntele pubisului până la centrul tendinos al perineul ui, între ele delimitându – se fanta vulvară.
Labiile mici (nimfele) sunt separate de labiile mari prin șanțul nimfo – lab ial, au lungime de
aproximativ 3 cm iar intre ele delimitează vestibulul vaginal; posterior pot forma frâul labiilor
(furculița) sau se pot termina separat, iar anterior s e bifurcă în ramuri anterioare care formează
clitorisul și posterioare care formează frâul clito risului.

6Glandele vestibulare mari (Bartholin) sunt situate în loja bulboctitoridiană al căror can al
excretor se deschide în șanțul nimfohimenal, în treimea p osterioară a vestibulului vaginal.
Glandele vestibulare mici – secreția lor împreună cu cea a glandelor sebacee și cu celulele
epiteliale descuamate formează smegma.
Clitorisul este un organ median nerepeche, situat posterior de com isura labială anterioară, cu
o lungime de aproximativ 7 cm și este alcătuit din două ra dăcini, corp și gland.
Bulbii vestibulari sunt două formațiuni erectile situate de o parte și de a lta a vestibulului
vaginal, în fosa bulboclitoridiană a perineului, cu l ungime de 3 cm și grosime de 1 cm și sunt uniți
anterior; între ei și pereții vestibulului se află glandele vestibulare mari.
Bulbii vestibulari au structură erectilă mai puțin dezv oltată, cu areole largi, cu pereții subțiri și
musculatură redusă (Ispas A.T., Lupu G. 2007, Sinelnikov R.D. 1983, Sabotta J. 2001).
Perineul : Este o formațiune musculo – aponevrotică, care închi de în jos excavația osoasă a
bazinului.
Organele genitale interne :
VAGINUL – este un organ musculoconjuctiv cu forma unui conduct, turtit antero – posterior,
fiind așezat între vezica urinară și uretră (anterior) și rect (posterior) (Ispas A, 2007).
Dimensiunile lui sunt variabile în funcție de vârstă, p articularități individuale, raporturi
sexuale, paritate, lungimea medie fiind de 8 – 9 cm, peret e posterior fiind însă mai lung cu 1 – 2 cm
decât cel anterior.
Calibrul vaginului este diferit și el la cele doua ext remități, superior fiind mai larg, datorită
inserției pe colul uterin (fornixul vaginal), iar inferio r mai ingust, pereții fiind alipiți, determinând
apariția unei fante sagitale, adaptate formei vulvei.
Vaginul aparține spațiului pelvis – subperitoneal, fi ind așezat între vezica urinară și uretră
(anterior) și rect (posterior).
Vaginul străbate hiatusul urogenital al diafragmei pelvine , față de care el este împărțit în
două segmente, respectiv pelvin (deasupra diafragmei pelvi ne) și perineal (Rohen Johannes W.,
Yokochi Chihiro, Lutjen – Drecoll Elke, 2002).

7Mijloacele de susținere și suspensie ale vaginului sunt r eprezentate de inserția pe colul
uterin, aderențele la organele din jur, lamele sacro – r ecto – genito – pubiene și diafragma
urogenitală, centrul tendinos al perineului fiind cel mai important mijloc de susținere al vaginului
(Sinelnikov R. D. 1983).
UTERUL – Este un organ cavitar, musculos, contractil, ce ser vește ca receptor și hrănitor al
oului tot cursul sarcinii și apoi prin contracțiile sa le expulzează produsul de concepție la termen.
Este situat în partea mijlocie a micului bazin: în sp atele vezicii urinare, în fața rectului și între
trompe și ovare.
Are forma unui trunchi de con turtit în plan frontal, cu baza în sus și vârful în jos. La jumătatea
distanței dintre bază și vârf prezintă o îngustare – istmul uterin , care – l împarte în corp și col. (fi g.
1).

Figura 1 . Uterul si anxele sale (după Frank H. Netter, 2005)

8ISTMUL – continuă corpul uterin și reprezintă o zona retractil ă a acestuia.
Corpul uterin – situat cranial, este turtit antero – posterior și a re :
– o față anterioară;
– o față posterioară;
– două margini laterale;
– un fund;
– două unghiuri laterale (coarnele uterine), ce se continuă cu trompele și din care pleacă
ligamentele rotunde și ligamentele utero – ovariene (Stama tian F și colab, 2003).
COLUL UTERIN – are formă de butoiaș cilindric și prezintă ostiumul uter in (în clinică,
orificiul extern al colului uterin), care la nulipar e este punctiform, iar la multipare are formă de fant ă
transversală de aproximativ 1 cm.
Vagina se inseră la nivelul colului uterin pe o linie o blică, dinspre superior către inferior și
dinspre posterior către anterior, această inserție a vaginei va împărții colul uterin în două părți:
supravaginală și intravaginală (Clemente Anatomy, 1998 ; Papilian V, 2003 ; Skandalakis E.John,
2004).
Colul uterin, la nivelul părții supravaginale prezintă a nterior fundul vezicii urinare de care
este despărțit prin septul vezico – uterin posterior ampula rectală prin intermediul excavației recto –
uterine și supero – lateral artera uterină, partea i ntravaginală delimitează cu fornixul vaginal
fundurile de sac vaginale, cel posterior fiind mai adânc.
Mucoasa exocolului / exocervixului este un epiteliu pavim entos stratificat necheratinizat
(scuamos) continuare a muscoasei vaginale pe suprafața vaginală a colului.
Endocolul / endocervixul este tapetat de epiteliu cilindri c, continuare a endometrului la
nivelul canalului cervical.
Joncțiunea dintre epiteliul cilindric al endocolului și cel pavimentos stratificat al exocolului
(joncțiunea scuamo – cilindrică) este întâlnită de obicei la nivelul orificiului cervical extern.
Zona adiacentă joncțiunii mai poartă numele de zonă de tranformare deoarece este supusă
transformarilor epiteliale în diversele perioade de via ță ale femeii. Aceste tranformări epiteliale sunt

9denumite metaplazii (Simionescu C, 2016).
Cavitatea uterină este aplatizată antero – posterior și divizată la nivelul istmului în:
– cavitatea corporeală: de formă triunghiulară, cu pere ții netezi, care are trei orificii: două laterale
tubare și unul inferior – cervical;
– cavitatea cervicală: fusiformă cuprinsă între cele două orificii (superior – istmic și inferior –
vaginal). Pe peretele anterior și posterior există câ te o plică longitudinală de la care pleacă plici
transversale (arborele vieții).
Mucoasa colului – are două porțiuni distincte ca structură și origine.
La exterior în porțiune intravaginală colul este aco perit cu un epiteliu pavimentos – stratificat
ce se continuă cu mucoasa vaginală de aceiași structură. A ceasta suferă o descuamație permanentă,
fapt ce stă la baza examenului citologic Babeș – Pa panicolaou – metodă de depistare în masă a unor
cancere cervicale infraclinice.
Mucoasa endocolului se continuă cu endometrul și e compu să din epiteliu cilindric cu
numeroase celule caliciforme și glande mucipare, a c ăror secreție suferă modificări ciclice legate de
ciclul hormonal.
După menstruație, colul este închis și secreția cervic ală este redusă și filantă.
Pe măsură ce ne apropiem de ziua 14 – a, secreția este t ot mai abundentă, mai filantă și mai
transparentă datorită încărcăturii crescute cu NaCI ce r eține apa – sub efectul estrogenilor.
Întinsă pe lamă, secreția cervicală acum se va crista liza sub forma unei frunze de ferigă. Cu cât ne
îndepărtăm de perioada de ovulație (faza estro – progeste ronică avansată) secreția va fi redusă,
vâscoasă, aderentă și opacă realizând o închidere a col ului printr – un dop mucos.
În faza estrogeno – progesteronică timpurie cristalizar ea pe lamă este de frunză de ferigă dezagregată
iar în faza mai târzie cristalizarea este absentă. Atracția și ascensiunea spermatozoizilor este maximă
în faza de secreție abundentă si filantă care oferând ș i un pH alcalin atrage spermatozoizii din
mediul vaginal nociv cu un pH acid.
Zona de joncțiune a celor două tipuri de mucoasă de la nivel ul orificiului extern al canalului
cervical este foarte activă în remanieri – aici debutân d multe din cancerele colului uterin (Stamatian
și colab, 2010).
Uterul se gasește situat în centrul cavității pelvine și este acoperit de peritoneu în cea mai mare parte
a sa, cu excepția unei părți de pe colul uterin; periton eul de pe fața anterioară a vezicii urinare se
reflectă pe fața anterioară a a corpului uterin, form ând excavația utero – vezicală.

10Posterior peritonul coboară pe fața anterioară a fo rnixului vaginal apoi se reflectă pe ampula
rectală, formând excavația recto – uterină (fundul de sac Douglas).
Fața anterioară a corpului uterin vine în raport cu vezi ca urinară și uneori cu ansele intestinale,
fundul și fața posterioară vin în raport cu ansele inte stinale, marginea laterală vine în raport cu arera
uterină și coarnele uterine – se continuă cu trompele ute rine (Williams Obstetrics, 2010 ).
Mijloacele de fixare ale uterului – uterul este menținut î n poziția sa normală de o serie de
formațiuni cunoscute sub denumirea de mijloace de suspen sie și de susținere.
Mijloacele de suspensie ancorează uterul de pereții exca vației pelvine și sunt reprezentate de:
– ligamente largi (late) ale uterului sunt reprezentat e de două cute peritoneale de formă
patrulateră care se întind între marginile laterale a le uterului și pereții laterali ai pelvisului; împreu nă
cu uterul ele împart cavitatea pelvină feminină într – un c avum preuterin și un cavum retrouterin;
– ligamentele rotunde ale uterului – sunt formațiuni muscul o – conjuctive întinse între
coarnele uterine și fețele anterioare ale oaselor pub iene (muntele pubian), până la nivelul țesutului
conjunctiv – adipos al labiilor mari.
Mijloacele de susținere ale uterului sunt reprezentate de:
– aderențe ale organelor învecinate;
– aderența la lamele sacro – recto – genito – pubiene;
– perineul, fiind cel mai important mijloc de susținere al uterului, forța de presiune de la uter
asupra perineului fiind transmisă indirect, prin inte rmediul vaginului (Skandalakis E.John 2004;
Williams Obstetrics, 2010).
TROMPELE UTERINE
Sunt conducte perechi ce se deschid prin extremitatea proxi mală în coarnele uterine, iar prin
cea distală în cavitatea peritoneală. Trompele reali zează astfel o comunicare a cavității peritoneale
cu mediul extern. În trompe se produce fecundația și pr imele diviziuni ale oului, ele asigurând și
transportul acestuia spre cavitatea uterină. Trompele au o lungime de 10 -12 cm și o lărgime în
funcție de porțiune între 2 – 8 mm. Din punct de vedere t opografic dar cu importanță clinică – trompa
are patru porțiuni:
– interstițială – situată în peretele uterin, care se deschide în cornul uterin prin ostiul uterin al

11trompei;
– istmică – cu calibru redus;
– ampulară – care se lărgește progresiv;
– pavilionul – de forma unei pâlnii franjurate având în centru ostiul abdominal al trompei. (fig.2)
Unul din franjuri, mai lung (a lui Richard), se continuă cu un pliu (ligament tubo – ovarian) până la
polul superior al ovarului (Stamatian F. și colab, 2003).
Primele două porțiuni ale trompei – mai înguste și mai rig ide din cauza musculaturii mai bogate – nu
permit o distensie prea mare și în cazul grefării aici a unei sarcini extrauterine, se soldează în
general cu ruptura trompei și inundație peritoneală mas ivă consecutivă.
Cele două porțiuni laterale mai laxe și mai evazate per mit o dezvoltare mai mare a sarcinii, care se
va solda cu tendința de expulzie a ei înspre cavitatea p eritoneală, expulzie însoțită de o hemoragie
mai mică și mai lentă (avortul tubar).
Trompa este alcătuită din trei tunici:
1. Externă – formată din peritoneul ligamentului lar g care se
reflectă la acest nivel, trompa formând muchia superioa ră a ligamentului larg (aripioara
superioară); acest peritoneu se continuă cu cel al liga mentului larg prin cele două foițe ce se
realipesc după ce îmbracă trompa, formând mezosalpingel e prin care se realizează vascularizația
trompei. Trompa și mezosalpingele cad peste ovar, acop erindu-l.
2. Tunica medie (musculoasă) este formată din fibre n etede
dispuse pe două straturi:
– circular intern – mai dezvoltat în porțiunea istmi că;
– longitudinal extern – ce se continuă cu cel al uterulu i.
3. Tunica internă (mucoasa) – formată dintr – un epitel iu cilindric
unistratificat dispus pe un corion foarte bogat, ce îi p ermite o dispoziție extrem de plicaturată.
Epiteliul este prevăzut cu cili vibratili. Plicaturare a mucoasei realizează un veritabil labirint în
canalul tubar ce favorizează reținerea ovulului în așt eptarea spermatozoidului fecundant. Dacă
lumenul ar fi neted – peristaltismul tubar, curentul lichidian și cilii vibratili ar elimina foarte rapid
ovulul și nu s – ar putea produce fecundația (Stamatian F. și colab, 2003).
Mijloace de fixare – Trompa uterina este mobilă. Ea est e susținută într – o poziție relativ
constantă, asigurată de mezosalpinge, ligamentul tubo – o varian și legatura cu cornul uterin.

12Raporturi: ampula și infundibului – care înconjoară p ractic ovarul, împrumută astfel o parte
din raporturile acestuia, respectiv cu ansele ileale , iar în stânga cu cele ale colonului sigmoid, iar
istmul – are raporturi anterior cu ligamentul rotund al ute rului, posterior cu ligamentul propriu al
ovarului și superior cu ansele ileale și ale colonul ui sigmoid, în partea stângă.
Tuba uterină la interior delimitează un canal care pe toată lungimea sa prezintă o serie de
plici longitudinale puțin dezvoltate la nivelul istmului dar devin foarte numeroase, reliefate și
ramificate la niveulul ampulei (Skandalakis E. John, 2004).

Figura 2. Structura trompei uterine (după Frank H. Netter, 2005)

13OVARELE
Sunt glandele sexuale feminine, organe perechi situate în p elvis de o parte și de alta a
uterului în spatele ligamentului larg și a trompei. Dez voltate în regiunea lombară a embrionului, ele
vor migra în această poziție pe care o ocupă definitiv în jurul vârstei de 10 ani. Au forma de ovoid
turtit și mărimea aproximativă a unui sâmbure de caisă (3/ 2/1 cm).
Aspectul variază cu vârsta fiind:
– la copil neted, alb – sidefiu;
– la adulte cu suprafața neregulată cu numeroase cicatr ici post – ovulatorii;
– la bătrâne – scleros, atrofic. Are o consistență fermă putând fi palpat la examenul ginecologic.
Ovarul este singurul organ real intraperitoneal; perit oneul nu – l acoperă ci se oprește la
nivelul hilului său pe care se inseră sub forma unei li nii sinuoase (linia Farre) – formând aripioara
posterioară a ligamentului larg (mezoovariumul) ( Sta matian F. și colab, 2003).
Funcții ovariene
Ovarul, gonada feminină are funcția de a forma și elibe ra în fiecare luna un ovul și de a
secreta hormonii care favorizează fecundarea ovulului și pregatesc organismul feminin pentru
graviditate.
GLANDA MAMARĂ
Este glanda pereche situată în regiunea antero-posterioa ră a toracelui, lateral de stern, la
nivelul spațiului delimitat de coasta a III-a și a IV-a , anterior mușchiului pectoral și dințat. Poate
prezenta anomalii numerice în plus sau minus; anomalii de formă sau volum. Forma este
aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizar e sau aplatizare discoidală, cu fața plană spre
torace, iar convexa liberă, centrată pe mamelon.
Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm, diametrul, înaltimea de 10 -12 cm și greutatea de
aproximativ 150 – 200 grame. Consistenta este elastica.Te gumentele – sunt netede, centrate de
areola cu diametrul de 15 – 25 mm, pigmentată și cu 10- 12 tube rculi Morgagni (glande sebacee). In
centrul areolei proemină mamelonul cilindric sau conic, rugos și 10 – 12 orificii galactofore. Țesutul
celular subcutanat, bine reprezentat, se desparte în lamă preglandulară care lipseste la nivelul

14mamelonului și lamă retromamară, ce asigură mobilitat ea fața de marele pectoral (Negruț I., Rusu
O., 1981).

VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA ORGANELOR GENITALE
La vascularizația arterială a organelor genitale parti cipă mai multe vase, provenind din
trunchiuri diferite, fapt explicat de originea embriologi că diferită a diferitelor segmente a organelor
genitale.
Organele genitale interne sunt irigate de trei trunchiuri a rteriale, primele două fiind cele mai
importante:
– artera uterină – ramură din iliaca internă;
– artera ovariană – ramură din aortă și
– artera ligamentului rotund (funiculară) – ramură din a rtera epigastrică.
1. Artera uterină – pornind din artera iliacă internă, situată pe peret ele lateral al pelvisului,
coboară pe acest perete, pătrunde în ligamentul larg și la baza acestuia se'ncurbează medial formând
crosa arterei uterine pentru a urca de – a lungul margini lor uterine. La nivelul crosei, artera
încrucișează ureterul care coboară în plan sagital pe s ub crosă, încrucișare ce are loc la aproximativ
2 cm de istmul uterin (Sabotta Johannes, 2001).
Artera uterină se termină la nivelul cornului uterin, un de în mezosalpinge se bifurcă în cele două
ramuri terminale: tubară și ovariană – ce se anastomoz ează cu ramurile omonime ale arterei ovariene
care coboară prin ligamentul lombo – ovarian.
Endometrul are o vascularizație particulară. Din miom etru arterele pătrund în stratul bazal al
endometrului sub numele de arteriale bazale (drepte). Ramuri colaterale ale lor prin anastomoză
formează o rețea ce irigă stratul bazal al endometrulu i. Arteriola bazală dă ca ramuri terminale
arteriolele spiralate, ce irigă stratul funcțional al endometrului, circulația lor fiind reglată de sfinctere
precapilare hormono – dependente (Sinelnikov R. D., 1983).
2. Artera ovariană – ia naștere din aorta abdominală, pătrunde în micul b azin încrucișând
ureterul și bifurcația iliacă, apoi înconjurată de plexuri le venoase utero – ovariene și o teacă de țesut
conjunctiv formează ligamentul lombo – ovarian (suspens or al ovarului). Artera pătrunde în unghiul
supero – lateral al ligamentului larg – unde se bifurcă în cele două ramuri terminale: artera tubară și
artera ovariană care anastomozându – se cu ramurile omo nime din uterină formează două arcade
arteriale:
 Arcada juxtă tubară – din care pleacă ramuri perpendic ulare la trompă;

15 Arcada ovariană – din care pleacă ramuri pentru ovar în număr de 10 – 20 – ce intră în hilul
ovarian distribuindu – se în rețele perifoliculare și rețele intrafoliculare situate în teaca
internă a foliculului.
3. Artera ligamentului rotund – ramură din epigastrică, are o mică contribuție
la vascularizația uterului. Vaginul este irigat în porț iunea superioară care are origine comună cu
uterul – de artera uterină prin ramurile sale cervico – v aginale și vezico – vaginale, iar în porțiunea
inferioară de artera vaginală și artera rectală (hem oroidală) mijlocie, ramuri din iliaca internă. Vulva
este irigată prin ramuri din artera femurală (arterele rușinoase externe) ramuri din artera
ligamentului rotund care parcurgând canalul inghinal se ter mină la muntele lui Venus și ramuri din
artera rușinoasă internă (artere perineale, cavernoas e, dorsala clitorisului și bulbare) (Ranga V.,
Dimitriu R., Ispas Al. T., 2007).

Venele
În uter sângele venos este colectat în plexuri bogat an astomozate ce în sarcină devin
varicoase. Aceste plexuri se adună în două trunchiuri groas e latero – uterine cu multiple anastomoze
între ele, care vor drena în trei direcții:
1. Vena ligamentului rotund – înspre venele epigastrice – în cantitate mai mică;
2. Curentul venos inferior – (venele utero – vaginale) ca re intră în plexurile venoase ale
pelvisului și se termină în vena iliacă internă;
3. Curentul venos superior – (venele utero – ovariene) f ormat din plexul pampiniform ce
aduna sângele tubar și ovarian și parțial din uter, însoț ind arterele ovariene prin ligamentul lombo –
ovarian se varsă în dreapta în vena cavă, iar în stâ nga în vena renală (Papilian V. 1982, Williams
Obstetrics, 2010).

Limfaticele
Colectează în ganglionii iliaci interni, iliaci externi , iliaci primitivi, ai promontoriului și
latero – aortici. Colectorii sunt bogat anastomozați în tre ei. Limfaticele ovarului și trompei
colectează de – a lungul vaselor utero – ovariene până la ganglionii latero – aortici.
Limfaticele uterului drenează diferit pentru corp și co l:
a. Din colul uterin se desprind trei pediculi limfatici :
 un pedicul preureteral la ganglionii iliaci externi;
 un pedicul retro – ureteral pentru ganglionii iliaci inte rni;
 un pedicul sagital ce merge la ganglionii promontoriului .

16

b. Din corpul uterin:
 pediculul principal (utero – ovarian) ce merge cu limf aticele ovarului la ganglionii latero –
aortici;
 pediculul iliac extern;
 pediculul anterior (al ligamentului rotund) la ganglioni i inghinali superficiali.
Limfaticele vaginului drenează în ganglionii iliaci int erni și iliaci primitivi. Limfaticele
organelor genitale externe drenează în ganglionii inghinali și iliaci interni (Novak, 1999; Williams
Obsetrics, 2010).

Inervația organelor genitale
Organele genitale au o inervație complexă: cele interne o inervație organo – vegetativă, iar
cele externe o inervație somatică și organo – vegetat ivă. Pentru organele din micul bazin inervația
organo – vegetativă provine din porțiunea lombo – sacrat ă a lanțurilor simpatice și din nucleii
parasimpatici ai măduvei sacrate. Filetele acestor do uă componente organo – vegetative formează
plexuri nervoase periviscerale ce vor furniza inervație viscero – motorie și căile viscero – sensitive
ascendente.
Plexurile nervoase cu rol în inervația organelor genitale sunt: plexul lombo – plexul lombo –
ovarian și plexul hipogastric inferior ce conține gangl ionii Lee Frankenhaser.
Ovarul este inervat de plexul ovarian.
Trompa este inervată de plexul ovarian și plexul hipo gastric.
Vaginul este inervat de plexul hipogastric și cel sacra t.
Organele genitale externe și 1/3 inferioară a vaginului s unt inervate de nervul rușinos intern
(din plexul sacrat), marele și micul abdomino – genita l ramuri din plexul lombar.
La nivelul colului (canalului cervical) există mecano – , baro -, chimio – și termo – receptori
ce prin căile senzitive ascendente sunt legați de sistem ul nervos central (Stamatian și colab, 2003).

17ORGANELE GENITALE LA BARBAT

Acestea sunt reprezentate prin penis și scrot.
Penisul este organul copulator al barbatului, dar și organ al mi cțiunii, deoarece conține și
porțiunea spongioasă a uretrei. Este situat median deasu pra scrotului. Are o formă aproape cilindrică
și este constituit din radacină și o parte liberă.
Rădacina ce constituie partea fixă a penisului, este si tuată profund în perineu și fixată de oasele
bazinului prin ligamentul fundiform și ligamentul susp ensor al penisului.
Partea liberă este formată din corpul penisului și gl and.

Corpul de formă cilindrică, puțin aplatizat, prezintă o față su perioară, cunoscută sub
denumirea de dorsul penisului, două margini laterale rotunji te și o față inferioară, pe suprafața
căreia, cînd penisul este în erectie se observă o proe minentă longitudinală determinată de uretra.
Corpul penisului este acoperit de piele fină și mobil ( Aburel E, 1971).

Glandul penisului este situat în extremitatea anterioară a pa rții libere a corpului. De formă
aproximativ conică el prezintă o bază și un vîrf. La vîr ful conului se deschide uretra, prin orificiul
extern al uretrei. Baza sa, coroana glandului, întrece circumferința corpului penisului, mai ales
dorsal. Între baza și extremitatea corpului se delimite ază un sanț numit balano-prepuțial. Pielea de la
nivelul corpului penisului se inseră la baza glandului. Ea depașește marginea liberă a corpului, se
reflectă și acoperă glandul, fară a adera la el, reali zind o duplicație numită prepuț.

Prepuțul are la exterior un aspect tegumentar, iar spre gland, de mucoasa, care la nivelul
colului se continuă cu mucoasa glandului. Prepuțul prez intă glande care produc smecmă prepuțială,
lichid lăptos de consistență fermă, puternic mirositoare , datorită componentei de acizi
organici(Râncă N., 1996, 1999, 2006).
Penisul alcătuit din țesut erectil special, este cons tituit din doi corpi cavernoși ai penisului și
corpul spongios al uretrei, situat în santul dintre ce i doi corpi cavernoși. Aceștia sunt înveliți de
albuginee, membrană bogată în fibre elastice. Așezați pe parțile laterale ale corpului penisului,
corpii cavernoși ai penisului sunt formațiuni cilindrice, cu o lungime de 15 – 16cm, în repaus și 20 –

1821 cm în stare de erecție. Ei sunt legați de oasele bazi nului prin ligamente scurte, insertii musculare,
și ligamentul suspensor al penisului. Cei doi corpi cave rnoși dorsali delimitează un șanț în care este
situată vena dorsală (profundă) a penisului. Pe marginil e venei se gasesc arterele dorsale și nervii
dorsali ai penisului.
Din albuginee pornesc spre interior septuri conjuncti ve care delimitează spații unde se
gasesc vase de sînge, așa numitele cavernele corpilor cavernoși. Arterele peniene pătrund în corpii
cavernoși ai penisului . Cînd penisul nu este în erecție acestea au un traiect helicoidal, de unde și
denumirea de artere helicoidale.
Din arterele helicine pornesc capilarele, dând sinusoide largi care umplu cavernele corpilor
cavernoși. Venele cavernoase din dreapta comunica cu ce le din stînga prin anastomoze ce strabat
septul penian. Intre teritoriul venos al celor doi co rpi cavernoși și corpul spongios al uretrei, nu
exista legatura.
Dimensiunile penisului în stare flască, în ceea ce pri veste partea sa liberă sunt (după unii
autori) la adult : 8-10 cm iar în stare de erecție de cir ca 15 cm. La bărbatul vîrstnic, lungimea
penisului în stare flască crește cu 1 – 2 cm, din cauza p ierderii tonicitații musculare (Cunningham I. ,
Gary F., 1994).

Scrotul este o pungă cutanată nepereche, mediană, în care se gases c testiculii. Volumul și
forma variază dupa vîrstă. Structural scrotul este const ituit din 7 tunici, fiind învelit la exterior de o
piele subțire, elastică, pigmentată, încrețită, cu p eri lungi, rari și glande. Scrotul este împarțit de
septrul scrotului în doua burse, cîte una pentru fiecare t esticul (Cernea M., 1987).

Testiculele în numar de două, sunt situate în bursele scrotale. Situați a testiculului în scrot
este secundară, obtinută prin coborîrea sa din regiun ea lombară. Această situație secundară explică
faptul că, pentru spermatogeneză este necesară o tempe ratură mai joasă decît temperatura corpului.
De forma ovoidă, cu dimensiunile unei nuci, testiculul are 4 – 5 cm lungime și 2 – 3 cm
lățime. Greutatea unui testicul fiind de 25 – 30 g. Fiecare t esticul este format din 150-250 lobuli. In
interiorul fiecarui lobul se gasesc 2 – 4 tubi semini feri contorți ce au rolul de a produce
spermatozoizi prin procesul de spermatogeneză, în care celulele germinale primordiale masculine –
spermatogoniile – se transformă în spermatozoizi. Ace st proces este influențat negativ de nutriția
deficitară în proteine, minerale și vitamine, abuzul de al cool, tutun, droguri, intoxicații cu plumb,
mercur și substante radioactive. Cei mai importanți hormoni secretați de testiculi sunt testosteronul,
androstendionul, dehidroepiandrosteronul (Rădulescu I., 1988).

19Căile de eliminare spermatice cuprind: epididimul, canalul deferent, veziculele sem inale,
canalele ejaculatoare și uretra.
Epididimul este un organ alungit, alcătuit din unirea canalelor af erente ale testiculului, care
pătrund în capul epididimului, deschizindu-se în canalul ep idimar și care constituie epididimul
propriu-zis. In epididim se produce lichid spermatic și în afara depozitarii spermatozoizilor, se
produce și maturizarea terminală a lor. Spermatozoizii s trăbat epididimul în aproximativ 14 zile.
Canalul deferent continuă canalul epidimal, avînd o lungime de 40 – 50cm, cu un diametru
de 2-3mm. Incepînd de la sfirșitul cozii epididimului, ca nalul deferent urmează un traect ascendent,
trece prin canalul inghinal, patrunde în cavitatea pelvian ă și se indreaptă spre fundul vezicii urinare.
La acest nivel, el prezintă o portiune mai dilatată, ampula canalului deferent, dupa care se continuă
cu un canal subțire ce se uneste cu colul veziculei se minale, formînd canalul ejaculator.
Veziculele seminale sunt două rezervoare musculo-membranoase, în formă de pară, care
acumulează sperma în intervalul dintre ejaculații. Ele au și un rol secretor, lichidul eliminat
adaugindu-se la lichidul spermatic. Se mai numesc și glan de veziculoase .
Aceste vezicule au o lungime de aproximativ 5 cm, lati me de 1,5 cm și un volum ce variaza între 1 –
3 cm (Prof.dr Ioan Munteanu, 2000).
Canalele ejaculatorii sunt două conducte prin care sperma este purtată spre u retra. Au o
lungime de 2 – 3cm și un diametru de 4 mm.
Uretra la barbat este un conduct prin care se elimina urina sau lichidul spermatic în timpul
ejacularii. Ea porneste de la vezica urinară, strabate prostata și apoi penisul terminîndu-se la exterior
prin orificiul extern al uretrei numit meatul urinar. In portiunea prostatică a uretrei, aproximativ la
mijlocul peretelui posterior, se deschid canalele ejac ulatoare, iar pe laturi canalele prostatice.
GLANDELE ANEXE
Prostata este situată în bazin, înapoia simfizei pubiene, sub v ezica urinară, înaintea rectului,
înconjurând prima parte a uretrei. Prostata este alcatu ită din lobi înconjurați de o capsulă
conjunctivo – musculară. Ea conține 30 – 35 de glande mici și secretă lichidul prostatic care intră în
compoziția lichidului seminal.

20Glandele bulbo-uretrale sunt doua glande tubulo-acinoase situate s ub prostată, lînga
porțiunea inițiala a uretrei (Shoupe D., Haseltine Fp., 1993).

21CAPITOLUL II
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ

II .1. Definiții, generalități.
Contracepția reprezintă ansamblul procedeelor destinat e împiedicării fecundației, de o
manieră temporară sau reversibilă.
Conform principiilor Organizației Mondiale a Sănătății , sănătatea reproducerii umane
presupune patru componente: planificarea familială, as istența maternă, prevenirea avorturilor,
prevenirea infecțiilor tractului genital, inclusiv bolile c u transmitere sexuală. Pentru îndeplinirea
dezideratelor de sănătate a reproducerii, s-a decis const ituirea unor instituții specializate în aceste
probleme sociale. Normele de organizare și funcționare a Centrelor de Sănătate a Reproducerii și
Planificare Familială, statuează că atribuțiile și com petențele Centrelor de sănătate a Reproducerii și
Planificare Familială constau în realizarea unei repr oduceri optime și scăderea numărului de
complicații provocate de sarcina cu risc crescut sau de avortul provocat empiric, desfășoară acțiuni
de informare, educație, sfat familial, activitate de form are și perfecționare a cadrelor, activitate de
cercetare vizând epidemiologia patologiei reproductive, supravegherea pacientelor și cuplurilor care
utilizează metode contraceptive. Sarcinile nursei din cadrul acestor centre sunt de a ține evidența
cazurilor consultate la cabinet, participă la suprave gherea pacientelor și cuplurilor, în funcție de
metoda contraceptivă folosită, participă la acțiuni d e educație sanitară, execută alte sarcini de
serviciu din dispoziția medicului (Andrews M.N.,Boyle J.S., 1995).

II.2. Clasificare.
Contraceptivele hormonale se pot clasifica:
1. În funcție de doza de estrogeni conținută, în: normodozate, care conțin 50µg
(0,05mg) etinilestradiol/pilulă; minidozate, care conțin 20-35µ g.
2. În funcție de conținutul lor, în: monofazice (estroge nul și progesteronul se află în
cantitate constantă în compoziția tuturor comprimate lor); multifazice: bifazice sau trifazice (cu
două, respectiv trei concentrații diferite de estrogeni ș i/sau progestativ pe parcursul unui ciclu).
Contraceptivele secvențiale ar fi o altă categorie de contraceptive orale, care are în compoziția
primelor 6 comprimate doar estrogenul, iar în următoar ele 15, la estrogen se asociază un progestativ.
3. Progestativele pot fi: macrodozate, microdozate, ret ard, asociate cu alte tipuri de
mijloace contraceptive.

22 4. După modul de administrare: orale, intramusculare, im plant subdermic,
intravaginale, asociate (cu DIU dispozitivul intrauteri n).
Contraceptivele nehormonale:
1. Mijloace mecanice: masculine (prezervativul), femini ne (diafragma, obturatorul
cervical, capul cervical);
2. Contracepția prin DIU sau sterilete;
3. Metode locale: spermicidele, metoda toaletei locale
4. Metode chirurgicale: feminine(intervenții pe trompele uterine, ovare sau uter)
5. Metode naturale: abstinența în perioada periovulatorie , metoda temperaturii bazale,
metoda glerei cervicale, metoda coitului întrerupt, ame noreea de lactație (Palmer, 1950).

II.1. Contracepția hormonală orală
Se bazează pe folosirea estroprogestativelor de sin teză sau numai a substanțelor
progestative. Așadar, în compoziția lor intră: estro geni (etinilestradiol) și progestative derivate de
19-nortestosteron (există o singură excepție, preparatul D iane –o combinație între un estrogen și un
antiandrogen, ciproteronul acetat.

II.1.1. Contraceptivele orale combinate(COC)
II.1.1.1. Clasificarea contraceptivelor orale combinate (COC)
a fost enunțată la capitolul anterior.
II.1.1.2. Mod de acțiune
Contraceptivele orale acționează la trei niveluri:
 asupra axului hipotalamo – hipofizar, blocând eliberare a de gonadotropine . Ele suprimă
peak-ul de LH de unde și blocarea ovulației;
 asupra endometrului, antrenând o atrofie a acestuia, improprie nidației ;
 asupra glerei cervicale, care este modificată, devenind o pacă, împiedicând astfel ascensiunea
spermatozoizilor – acțiune progestativă.
II.1.1.3. Efectele COC
II.1.1.3.1 . Efectele metabolice generale datorate atât estrogenului, cât și progestat ivelor:
creșterea lipidelor serice totale, scăderea HDL și cre șterea LDL – colesterolului, creșterea nivelului
unora din proteinele plasmatice, cum sunt o parte din factorii coagulării și componentele sistemului

23renină – angiotensină -aldosteron, hipercoagulabilitatea ș i complicațiile cardiovasculare, scăderea
toleranței la glucoză și retenția hidrosalină (Lemnete I., Rădulescu I., 1975).
II.1.1.3.2. Efecte secundare
Efectele cel mai frecvent întâlnite sunt: grețur i, vărsături, cefalee, leucoree, tensiunea
sânilor (datorate componenței estrogenice), oligomenoree , amenoree sau hemoragii (datorate
progesteronului, care induce o atrofierea endometrului ), pigmentarea (cloasma), depresia,
modificarea libidoului etc. .
Efectele secundare mai rar întâlnite: amenore e secundară rezistentă la tratament
(sterilitate), hirsutism, perturbarea funcțiilor hepat ice, adenoame benigne (hepatoame), creșterea
incidenței HTA, tromboembolii, accidente vasculare cer ebrale, infarcte miocardice.
În cazul fumătoarelor, în special la cele de peste 35 de ani, riscul deceselor prin infarct
miocardic crește de peste 5-6 ori.
II.1.1.4. Indicațiile COC
Anumite situații fac din COC cea mai bună opțiune: adolescente și femei tinere active
sexual; femei multipare, cupluri care folosesc contra cepția pentru spațierea nașterilor, femei care nu
alăptează postpartum, necesitatea unei metode reversib ile de contracepție pentru o perioadă mai
lungă sau mai scurtă, femei cu endometrioză, la care sar cina este contraindicată încă, contracepția
postcoitală, contracepție imediat postabortum, acnee , menstruații abundente, dureroase sau
neregulate ori anxietate în timpul menstruației, istoric familial de cancer ovarian, experiență
anterioară de folosire a pilulelor (Crișan N.,Nanu D, 1971).
II.1.1.5. Contraindicațiile la COC
Cele mai importante de referă la: sarcina confirmată s au suspicionată,
tromboflebite sau boli tromboembolice actuale sau în antecedente,
oronaropatii sau boli ischemice cardiace actuale sau in antecedente, diabet zaharat
insulinodependent cu complicații vasculare, cancer mam ar diagnosticat sau suspicionat sau istoric
de cancer mamar, neoplazie estrogenodependentă diagnost icată sau puternic suspicionată sau istoric
de acest tip, adenom hepatic benign sau cancer hepatic sa u istoric de acest tip, afecțiuni hepatice
acute actuale sau afecțiuni hepatice cronice, mari fumăto are (15 sau mai multe țigări/zi) în vârstă de
35 de ani sau mai mult, migrenă cu debut după inițierea COC, H TA cu valori constant crescute la
trei vizite diferite, diabet gestațional, intervenții
chirurgicale majore, necesitând imobilizarea prelungit ă, programate în următoarele 4
săptămâni, sângerări anormale vaginale, uterine, nediagn osticate, drepanocitoză, alăptare, patologie

24biliară simptomatică, vârstă peste 50 de ani, condiții care fac dificilă și incorectă folosirea COC
(alcoolism, retard mintal etc.), istoric familial de hiperlipidemie.
II.1.1.6. Modul de utilizare a COC
Se prescriu în primele 5 zile ale menstruației, de prefe rință în prima zi: 21 de zile
administrare zilnică a unei pilule, urmate de 7 zile de pauză. Dacă se folosesc preparate cu 28 de
pilule, nu se mai face pauză de 7 zile, ci se continuă imediat cu placheta următoare.
Pilula se administrează zilnic, de preferat în acela și moment al zilei .
Dacă o pilulă este omisă, se va lua cel mai târziu a d oua zi, înaintea administrării pilulei
următoare, eșecurile fiind strâns legate de omiterea admi nistrării
Trebuie utilizate COC care conțin cea mai mică doză e ficace de estrogen și progestativ. Se
recomandă să se înceapă cu un preparat monofazic care conține 30-35µg estrogen. Tipul pilulei sau
dozajului se vor schimba numai dacă apar efecte secund are suficient de intense .
II.1.1.7. Contracepția orală în situații speciale
II.1.1.7.1. Contracepția de urgență
Definiție, principii active:
Contracepția postcoitală hormonală („pilula de a doua zi„), are ca scop prevenirea fertilizării
sau a implantării embrionului în urma administrării până la 36 de ore după contactul sexual
neprotejat.
Preparatele hormonale folosite în contracepția de urge nță sunt:
Regimul, schema „Yuzpi”, constând din administrarea de preparate combinate estro-
progestative, este cel mai folosit. Regimul constă în administrarea a două tablete de contraceptiv,
conținând fiecare 2 mg levonorgestrel sau 2 mg norgestrel ș i 0,2 mg etinilestradiol.
Se administrează 2 comprimate la un interval de 12 ore, tratamentul fiind inițiat la cel mult
72 de ore de la actul sexual neprotejat;
Preparate care conțin numai progestative, administra te în diferite scheme: Levonogestrel
(0,45 mg, doză repetată după 12 ore); Postinor (0,375 mg levon orgestrel), 1 comprimat peros
imediat după actul sexual neprotejat. O alternativă n ehormonală a contracepției de urgență, este
inserția unui sterilet în primele 5 zile de la contact ul sexual neprotejat (Rabe T., Vlădescu
E.,Runnebaum B.,, 1998).
II.1.1.7.2. COC în perioada de lactație
Se evită COC până la 6 luni după naștere sau pân ă la ablactare, dacă aceasta are loc
mai devreme. Se preferă preparatele exclusiv proges tative.

25II.1.1.7.3. COC la adolescente cu cicluri neregulate
Se recomandă prescrierea COC cu prudență.
II.1.1.7.4. COC înaintea intervențiilor chirurgicale
Se recomandă oprirea administrării COC, car e va fi reluată la 4 săptămâni postoperator.
Dacă se impune o intervenție de urgență în timpul trat amentului cu COC, se vor administra
anticoagulante.

II.1.2. Contraceptivele orale care conțin exclusiv progestative (POP, PEP)
II.1.2.1. Definiție, conținut
Pilulele orale cu progetativ – progestin –only pill, (POP) sau exclusiv progestative
(PEP) sunt contraceptive hormonale orale care nu con țin estrogeni , ci doar o doză mică de
progestative (0,3 – 0,5 mg).
II.1.2.2. Mod de acțiune
Întreruperea maturației ovocitului și supresia parți ală a ovulației, insuficiență luteală, asupra
mucusul cervical efectul principal – îngroșarea acestui a, efectul asupra endometrului – inhibarea
implantării.
II.1.2.3. Tehnica de administrare
Se administrează zilnic, la aceeași oră, fără pauză între plachete; intervalul de siguranță este
de 3 ore (efectul asupra factorului cervical se stinge l a 22 ore după administrarea ultimei pilule).
II.1.2.4. Indicații
POP sunt utile în două situații particulare: la femeile c are alăptează și la femeile care nu
tolerează componenta estrogenică a COC. Cât privește progestativele macrodozate, de tipul
linestrenolului, lutenylului sau surgestonului, acestea se folosesc și în scop terapeutic ( în metroragii
din preclimax ) în partea a 2 -a a ciclului menstrua l .
II.1.2.5. Contraindicațiile
Complianță redusă: când pacienta nu poate să urmeze cu ac uratețe tratamentul ( este
acceptată o variabilitate de maxim 3 ore în schema de ad ministrare zilnică ); intoleranță la
progestative (Shoupe D., Haseltine Fp., 1993).

26II.2. Contracepția hormonală injectabilă
II.2.1. Principii
Injectabile la 1 – 2 – 3 luni cel mai folosit: medroxiproges teron acetat depot (DPMA, Depo –
Provera) în doză de 150mg/injecție, prima injecție practi cându-se în ziua a 5 – a din ciclu, iar
următoarele din 3 în 3 luni;
II.2.2. Mod de acțiune
Eliberarea de progestativ sintetic de la nivelul prepara tului de depozit: modifică mucusul
cervical (efect principal); reduce motilitatea spermat ozoizilor in mucusul cervical; inhibă creșterea
foliculară și ovulația; reduce motilitatea tubară.
II.2.3.Tehnică:
Injecție la interval lunar, bilunar sau trilunar.
II.2.4. Indicații
În situația în care nu se pot aplica alte metode: feme ile care au intoleranță sau contraindicații
în folosirea estrogenului; marile fumătoare; când admi nistrarea regulată și supravegherea
administrării este mai dificilă ( femei cu nivel socio cultural scăzut, serviciile psihiatrice etc.),
contracepția hormonală în perioada alăptării;
II.2.5. Contraindicații
Acelea ale contraceptivelor hormonale în general. P rincipala contraindicație este
reprezentată de intoleranța la progestative (stări dep resive, acnee, tulburări ale metabolismului
hepatic, crize comițiale).
II.2.6. Efectele adverse
Tulburări de ciclu menstrual la începutul tratamentului (s potting) și oligo – amenoree, după
10 injecții, în 50% din cazuri (Crișan N.,Nanu D., 1971).

II.3. Implanturile subdermice
II.3.1. Principii active
Progestativul este încorporat în capsule de silastic, plasate subdermic, pe fețele externe ale
brațelor sau în zona inghinală, sub anestezie locală și eliberat lent și constant , între 3 – 5 ani.
II.3.2. Mod de acțiune
Inhibă penetrarea spermatozioizilor prin mucusul cervica l prin creșterea vâscozității inhibă
implantarea prin supresia endometrului, supresia vârfu lui de LH și, implicit, a ovulației.

27II.3.3. Indicații
Reprezintă o opțiune pentru femeile care doresc o contrac epție continuă și care preferă o
metodă care să nu fie aplicată zilnic și pentru cele care nu pot recurge la contraceptive care conțin
estrogen.
II.3.4. Contraindicații:
Intoleranța la progestative, obezitate ( >70kg ).
II.3.5. Efecte secundare
Tulburări de ciclu în special mici hemoragii intermenstrua le, hematoame locale, cauzate de
inserția dispozitivului (5%).

II.4. Contracepția hormonală prin dispozitive intrauterine s au vaginale
II.4.1. Dispozitive intrauterine(DIU)
II.4.1.1. Definiție, principii active
DIU din plastic inert cu sau fără încărcătură medicament oasă (de ex. cupru, progesteron), ce
previn ascensionarea spermei, fertilizarea sau implant area.

Figura 3. Dispozitivul intrauterin

II.4.1.2. Tehnică
Aplicat intrauterin, cu toate precauțiile de asepsie și antisepsie, întotdeauna la debutul unui
nou ciclu, imediat după terminarea menstruației.
II.4.1.3. Mod de acțiune
DUI inerte: efect local la nivelul endometrului ( de ex . activarea macrofagelor ); DIU cu
cupru: structuri din material plastic învelite de un fir de cupru ce acționează asupra enzimelor
spermatozoizilor și asupra endometrului (efect spermi cid și de blocare a interacțiunii spermatozoid –
ovocit; LNG – IUD (levonorgestrel intrauterine syste ms) – conține lovonorgestrel (52 mg ) eliberat
local în mod continuu, acționează la nivelul endometrului inhibând faza secretorie a acestuia. Ca

28efecte adiționale s-au descris modificări ale mucusului cervical (reducerea vâscozității ) și inhibarea
capacității spermatozoizilor.
II.4.1.4. Condiții de utilizare
Partener stabil, comportament sexual echilibrat, risc scăzut de anexite, nașteri anterioare, fără
anomalii uterine, examen citobacteriologic normal, ex cluderea unei sarcini .
Control: la 6 săptămâni după inserție, apoi la interv ale de câte 6 luni; dacă este posibil se
efectuează și examinare ecografică.
II.4.1.5. Tehnică
Între a 2 – a și a 5 – a zi de ciclu sau la jumătatea ciclului menstrual.
II.4.1.6. Indicații
Sunt alternative la preparatele hormonale și în cazul femeilor ce nu reușesc să mențină un
ritm precis de administrare a pilulei .
II.4.1.7. Contraindicații
Sarcină, inflamații ginecologice, malformații cervical e și ale cavității uterine, histerometrie
sub 5 cm, metroragii de cauze neprecizate .
II.4.1.8. Efecte secundare
Sunt absente în cadrul aplicării LNG – IUS. Amintim d ismenoree, salpingită, pelviperitonită,
risc crescut de sarcină ectopică.
II.4.2. Dispozitive intravaginale (inele )
II.4.2.1. Definiție, principii active
Eliberarea continuă de hormoni steroidieni (levonogestrel etinilestadiol/ 3 ketodesogestrel),
conținuți într-un inel elastic vaginal.
II.4.2.2. Mecanism de acțiune
Inelul cu levonogestrel inhibă ascensiunea spermatozoizil or, iar inelul cu etinilestradiol
acționează prin inhibarea ovulației.
II.4.2.3. Indicații
Femeile ce doresc să evite efectele hormonale sistemi ce.
II.4.2.4. Contraindicații
Patologia infecțioasă – inflamatorie vagino – cervical ă .
II.4.2.5. Efecte secundare
Tulburări de ciclu menstrual, în 25% din cazuri, iar în cazuri rare: greață, vărsături,
indigestie, leucoree, mastodinie, senzație de corp străin intravaginal, infecții candidozice (Rădulescu
I., 1988).

29CAPITOLUL III
CONTRACEPȚIA MECANICĂ

I. Mijloace mecanice
I.1. Feminine:
I 1.1. Diafragma vaginală și capișonul cervical

Figura 4. Diafragma vaginală și inserția ei în vagin

Definiție, metodă : membrană elastică cu concavitate și inel elastic, ce se inseră în
vagin și previne ascensionarea spermei prin orificiul cervical. Necesită adițional și utilizarea
de spermicide .
Mecanism de acțiune: barieră mecanică, inhibă ascensionarea spermei.
I.2.2. Obturatorul cervical
Metodă: obturator de plastic sau latex deasupra orificiului cer vical, în scopul precontactului
acestuia cu sperma, necesită adaos de spermicide.

30Indicații: efecte secundare sau intoleranță la alte metode contr aceptive.
Contraindicații: cervicite, colpite, endometrioză vaginală (în vecinăta tea colului uterin)
conizații în antecedente.
Tehnică: cupolă de cauciuc la nivelul colului uterin.

Figura 5. Obturatorul cervical și aplicarea lui.

II. Contracepția prin DIU (dispozitive intrauterine)
Metoda, modul de acțiune, indicațiile, contraindicații le, condițiile de aplicare, avantajele,
dezavantajele, urmărirea și procesul nursing au fost descr ise la capitolul anterior, când am discutat
despre metodele contraceptive cu acțiune locală, între care s-a numărat și dispozitivul intrauterin cu
progestativ – levonogestrel.

III. Metode locale – Spermicidele
III.1. Generalități
Substanțe, tehnică; monoxinol – 9, octoxinol – 9, menfegol utilizate sub formă de geluri,
supozitoare sau spume, aplicate cu 10 – 30 de minute înai nte de contact sau în combinație cu
diafragma, obturatorul sau prezervativul.
Indicații: intoleranță la contraceptivele hormonale orale sau la dispozitivele intrauterine.
Contraindicații :leucoree severă.
Mecanism de acțiune: inactivarea chimică a spermatozoi zilor (distrugere).
Efecte secundare: spumare excesivă, accentuarea leucoreei, intoleranță l ocală: reacții
alergice (rare), senzație de căldură locală (frecvent) .
Avantaje: absența efectelor sistemice, sunt aplicabile la fe meile cu relații sexuale mai puțin
frecvente, discret efect bactericid.
Dezavantaje: necesită aplicarea cu 10 – 30 de minute înaintea contactului sexual, iar
acțiunea durează circa 1 oră, senzație de căldură locală, la unele paciente, pierderea spontaneității
actului sexual.

31Condiții de utilizare: examen ginecologic: absența infecțiilor genitale (Andrews
M.N.,Boyle J.S., 1995).

IV. METODE CHIRURGICALE
IV.1. Feminine
Sterilizarea tubară
Mecanism: întreruperea chirurgicală a continuității tubelor ut erine.
Indicații: planificare familială încheiată, risc matern de agrava re a unor patologii în cazul
apariției unei sarcini.
Contraindicații: risc crescut al anesteziei sau al intervenției operat orii.
Efecte secundare: datorate intervenției chirurgicale.

Figura 6. Sterilizare tubară.

IV.2. Întreruperea de sarcină ca mod de control al fertilit ății.
În prezent, în lume se efectuează anual circa 60 milioa ne de întreruperi de sarcină, intre
acestea 40 – 50 milioane numai în China. În Europa, cel mai crescut număr de întreruperi de sarcină
s-a înregistrat în anul 1992 în România și în țările fos tei Uniuni Sovietice. Aceasta și datorită
faptului că nu existau mijloace adecvate de contracepție; în România două întreruperi de sarcină
erau mai ieftine decât administrarea de contraceptive ora le timp de un an. În țări cu nivel redus de
utilizare a contraceptivelor orale se înregistrează i ndici crescuți de întreruperi de sarcină: de
exemplu în Japonia, 1% din femei adoptă contracepția ho rmonală si se produc 84% avorturi la
cerere, iar în SUA 9% din femei folosesc contracepti vele orale și rata avorturilor la cerere este de
28%.

32Circa 20.000 de femei decedează anual ca urmare a întreruper ilor de sarcină inadecvate, iar
circa 500.000 de femei mor anual la naștere și după naștere, dintre care 98% în țările în curs de
dezvoltare (Alessandrescu D., 1987).

33CAPITOLUL IV
CONTRACEPȚIA LA BĂRBAT

Cu ceva ani în urmă a început să circule un zvon referito r la faptul că există metode de
contracepție destinate bărbaților. Este adevarat că unele metode de contracepție existau cu mult
timp în urmă, însă de data aceasta se vorbea despre posib ilitatea obținerii unei pilule contraceptive
destinată barbaților. Din păcate o astfel de pilulă nu a fost obținută nici până în ziua de azi și se pare
că probabilitatea de a fi preparată este foarte mică , dar s-a ajuns la alte rezultate revoluționare
privind contracepția masculină.
Deși au fost încercate diverse combinații biochimice o bținute în laborator sau din plante,
combinații hormonale de testosteron și progesteron ori extrase din papaya, până în prezent toate
acestea nu s-au concretizat sub forma unei pilule, ci mai degraba sub forma unui implant subcutanat
de contraceptive hormonale destinate bărbaților.
Așadar este posibilă și pentru bărbați o metodă contra ceptivă hormonală (Bloom A. Bloom
S.R. Toohey’s Medicine for Nurses ).
Care sunt metodele contraceptive folosite de bărbați până în prezent?
Acestea sunt bine cunoscute de majoritatea cuplurilor și constau în:
 Coitus înterruptus (retragerea) – este probabil cea mai veche metoda folosită de
bărbați și constă în retragerea penisului din vagin îna intea momentului ejaculării.
Din păcate această metodă nici nu poate fi considerată ca având efecte de contracepție,
căci procentul femeilor care rămân însarcinate în urma practicării coitusului înterruptus este foarte
mare. Așadar nu va indicam să folosiți această tehnică în condițiile în care chiar nu doriti o sarcină.
Nici nu mai încape în discuție posibilitatea transmite rii bolilor prin contact sexual.
 Prezervativul
Definiție, mecanism de acțiune : metodă mecanică prin material elastic ce acoperă pe nisul și
reține sperma, împiedicând contactul acestuia cu vaginu l.
Avantaje : relativ ieftine, nu prezintă riscuri medicale, sunt eficiente utilizate corect, nu
necesită control medical, asigură protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală, nu reprezintă o
metodă de contracepție sistematică.
Dezavantaje: eficacitate contraceptivă moderată, interferența ps ihosexuală cu actul sexual,
rar: dermatită de contact (vagin, penis).

34Indicații : extrem de util în cazul relațiilor sexuale mai puțin frecvente, asigură protecție
împotriva bolilor cu transmitere sexuală, utilă femeil or ce prezintă contraindicații de utilizare a
contraceptivelor hormonale orale sau celor ce prezin tă intoleranță pentru dispozitivele intrauterine.
Contraindicații : niciuna, cu excepția rarelor cazuri de alergii.
Prezervativul este de unică folosință ! Dacă vrei un nou act s exual trebuie să folosești
un alt prezervativ ( Janet B.McCann F.,Burroubhs S, 1988 ).
 Sterilizarea masculină – Vasectomia
Descriere : Vasectomia este o metodă de contracepție permanentă. Procedura chirurgucală se
efectuează în regim ambulatoriu.Tehnica fară – bisturiu co nstă în străpungerea scrotului, mobilizarea
canalului și secționarea sau cauterizarea lui. În SUA aproape 1 din 5 bărbați albi căsătoriți cu o
femeie de vârstă fertilă este vasectomizat.
Mecanism de acțiune : întrerupe canalele deferente, împiedicând spermatoz oizi să ajungă în
lichidul seminal și apoi, în tractul reproductive feminin .
Complicații : – complicații chirurgicale cum ar fi hematoame, ec himoze, infecția plagii,
reacții alergice la anestezia locală.
– durere cronică severă mai puțin de un an de obicei
– posibil regret mai târziu pentru că vasectomia este ir eversibilă și
permanentă (Petrache Vărtej, Ioana Vărtej, 2000).

Figura 7. Sterilizarea masculină, întreruperea chirurgical ă a ductului deferent.

35CAPITOLUL V
NURSING – IMPORTANȚA INTERVENȚIEI NURSING

Un aspect de mare importanță pentru medic sau nursă est e recomandarea unei metode
contraceptive în funcție de fiziologia organismului mat ern în diferite etape de vârstă. După John
Guillebaud, există „șapte vârste contraceptive ale feme ii”, pentru fiecare vârstă sugerând și cea mai
indicată metodă, in ce privește contraceptivele hormon ale trebuie să se respecte indicațiile și
contraindicațiile acestora:
♦ de la naștere la pubertate, prima vârstă contracep tivă: nu sunt necesare metode
contraceptive, de mare importanță este educația sexuală făcută de părinți;
♦ de la pubertate la căsătorie, a doua vârstă contrace ptivă: alegerea depinde de stabilitatea
partenerului, frecvența activității sexuale, convingeri le religioase, etc. Este recomandat ca pilulele să
nu fie luate decât după vârsta de 16 ani și după 2 ani de ci cluri stabile. Pe lângă COC, până la
căsătorie se mai poate recurge și la metode de barieră sau spermicide;
♦ de la căsătorie la primul copil: prima alegere va f i COC, iar înaintea primului copil se
poate recurge la o metodă de barieră;
♦ pe perioada alimentației la sân: prima alegere sunt metodele de barieră, urmate de DIU sau,
a treia alegere, POP;
♦ spațierea sarcinilor după oprirea lactației: metod e de barieră, DIU, POP, sau se recurge la
COC, după dorință:
♦ după nașterea ultimului copil dorit: prima opțiune es te DIU, iar alte metode la care se poate
recurge sunt metode de barieră, COC, POP, sau injectabile . După vârsta de 40 de ani, în
premenopauză, dacă există tulburări ale ciclului menstrua l, se va recurge la administrarea de
contraceptive care conțin exclusiv progestative (PEP );
♦ familie completă, copii mari și/sau neacceptarea a ltor metode:se recomandă sterilizarea
feminină sau vasectomie (Mozes C., 1978).

I. Nursing în contracepția hormonală
Probleme de colaborare
Asistenta și medicul vor lucra în colaborare în real izarea unei contracepții adecvate vârstei,
fiziopatologiei și nevoilor femeii.
Managementul îngrijirii pacientei cu oricare dintre meto dele contraceptive hormonale se
concentrează pe educarea și sprijinul femeii.

36Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficitul de cunoștințe. Femeia care urmează orice me todă contraceptivă hormonală poate să
nu conștientizeze mecanismul de acțiune al principiilor active, efectele adverse și beneficiile
organismului său.
Asistenta va trebui să evalueze nivelul de cunoștințe al femeii pentru a asigura instruirea
adecvată și folositoare.
Potențiala infecție poate fi legată de intervenția chirur gicală necesară inserției dispozitivelor
intrauterine, a implanturilor subdermice progestative, a depozitelor de progesteron retard injectate
intramuscular sau a dispozitivelor intravaginale estr oprogestative (Ed. J.B. Lippincott,Philadelphia,
1991).

Deficitul de cunoștințe
Deficitul de cunoștințe cu privire la metodele contrace ptive în general și la metoda
anticoncepțională recomandată în special, este un pri m diagnostic de asistență.

Scopuri și intervenții
Scopul pentru nursă și pacientă este atingerea unui nivel de educa ție medicală acceptabil cu
privire la metodele contraceptive în general și aprofun darea aspectelor legate de tehnica
administrării, mod de acțiune, indicații, contraindic ații, efectele secundare ale metodei contraceptive
recomandate de medic sau nursă.
Intervențiile nursei includ:
● trecerea în revistă, împreună cu pacienta a metodelo r contraceptive cunoscute,
sistematizarea lor pe criterii didactice;
● explicarea mecanismelor de acțiune ale hormonilor fe minini în organism;
● aducerea la cunoștința femeii a principiilor hormon ale conținute de contraceptive;
● instruirea femeii în legătură cu căile și metodele de a dministrare ale contraceptivelor cu
conținut hormonal, periodicitatea, durata administrării și acțiunile pe care pacienta trebuie să le
întreprindă în cazul nerespectării acestora;
● explicarea indicațiilor metodei contraceptive horm onale alese;
● explicarea contraindicațiilor absolute, a situațiil or în care trebuie administrate cu precauție
și acelora în care trebuie întreruptă;
● discutarea efectelor benefice ale principiilor hormo nale conținute în contraceptive

37● aducerea la cunoștință femeilor a efectelor secundare adverse, precum și a modului de
evitare, tratare și a momentului în care trebuie să s e adreseze serviciilor medicale pentru un
asemenea incident;
● explicarea interacțiunilor medicamentoase sau de alt ă natură a contraceptivelor hormonale
prescrise;
● explicarea planului de monitorizare a organismului fe minin sub metoda contraceptivă
adoptată;
● acordarea de timp femeii pentru a pune întrebări și a- și exprima grijile este o intervenție de
asistență importantă.

Evaluarea:
O evaluare pozitivă se constată în situația în care, du pă realizarea intervențiilor nursing
specifice, pacienta:
● dovedește cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive cunoscute, în ceea ce
privește diversitatea lor, mecanismele de acțiune, modu l de administrare;
● cunoaște mecanismele de acțiune și efectele generale a le hormonilor sexuali în organismul
feminin;
● precizează principiile hormonale conținute de contra ceptive;
● cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomandate , eventual chiar poate exemplifica
din rândul cunoștințelor altor femei ce urmează respe ctiva prescripție;
● manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea me todei contraceptive pe care o va urma,
precum și în personalul medical care o indică și urme ază să o monitorizeze;
● cunoaște căile și metodele de administrare ale contra ceptivelor cu conținut hormonal în
general și a celei recomandate în particular, periodi citatea, durata administrării, și explică acțiunile
pe care trebuie să le întreprindă în cazul nerespect ării sau omiterii acestora;
● cunoaște în general indicațiile metodei contraceptive hormonale alese;
● relatează contraindicațiile absolute, relative și s ituațiile în care trebuie întreruptă;
● redă efectele benefice ale principiilor hormonale conținute în contraceptive;
● cunoaște efectele secundare adverse precum și posib ilități de evitare, tratare și a
momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente;
● cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de altă na tură a contraceptivelor hormonale
prescrise;

38● este capabilă să reproducă periodicitatea și metodo logia planului de monitorizare a
metodei contraceptive adoptată(Titircă L., 1960).

Potențiala infecție
Pentru femeia care va urma o contracepție hormonală de tipul injecțiilor intramusculare cu
progesteron retard, implante subcutanate, inserția disp ozitivelor intrauterine cu eliberare hormonală
locală, dispozitive intravaginale cu eliberare de estr oprogestativ, potențialul infecțios de diverse
incidențe, grade, trebuie luat în seamă, explicat pacie ntei și minimalizat prin intervenții nursing
specifice.

Scopuri și intervenții
Scopul pacientei este de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ:
● tratament antiseptic-antiinfecțios local înaintea a plicării unui dispozitiv intrauterin cu
eliberare lentă hormonală sau la aplicarea dispozitiv ului intravaginal cu descărcare
estroprogestativă;
● igiena perineo-vulvo-vagino-cervicală și evitarea ir itațiilor vagino-cervicale înaintea
inserției unui dispozitiv intrauterin sau intravaginal contraceptiv;
● monitorizarea dispozitivelor intrauterine și intrava ginale și prin screening-ul infecțiilor
genitale joase și înalte, examen cito-tumoral;
● aseptizarea corectă a zonei de injectare intramusc ulară sau subcutanată a contraceptivelor
hormonale injectabile, pre- și postinjecțional.
Instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomele unei infecții (dureri mari, creșterea
temperaturii sau scurgere vaginală abundentă și/sau urât mi rositoare).

Potențialul de eșec al metodei contraceptive
Instruirea pacientei despre riscurile crescute de eșec al acestei metode conrtraceptive, legate
de perforația uterină, expulzia sa după aplicare, pos ibilitatea grefării unei sarcini intra- sau
extrauterine și migrarea acestuia în peretele uterin.
Instruirea pacientei despre autocontrolul prezenței s teriletului sau a inelului vaginal, prin
verificarea cu mâna a prezenței firelor de control, r espectiv a inelului, în vagin.

39Evaluarea:
● planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o infecție legată de metoda
contraceptivă urmată;
● femeia cunoaște acțiunile specifice contracepției ur mate pentru minimalizarea riscului
infecțios legat de tehnica de administrate;
● pacienta precizează metodele de prevenire a infecțiil or ce se pot grefa în condițiile
contracepției urmate;
● planul de monitorizare și depistare precoce a infecți ilor genitale joase și înalte este
cunoscut și respectat întocmai;
● femeia va putea enumera cel puțin trei simptome ale infecției (Leonide L. Martin, Sharon
J.Reeder, 1996).

II. Nursingul adresat mijloacelor de contracepție mecanică
Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficit de cunoștințe
Femeia la care s-a recomandat anticoncepție mecanică poate să nu conștientizeze
mecanismul de acțiune al acestora, efectele adverse și benefice organismului său. De asemenea, este
posibil să nu cunoască folosirea corectă.
Asistenta va trebui să evalueze nivelul de cunoștințe a l femeii, pentru a asigura instruire
adecvată și folositoare.

Potențiala infecție
Potențiala infecție se referă la bolile cu transmitere sexuală și este legată de metodele
contraceptive mecanice cu excepția prezervativului, c are este protector în acest sens; de asemenea,
acest diagnostic mai poate fi legat de aplicarea fără respectarea normelor de igienă a diafragmei,
capișonul cervical sau prezervativul.

Deficitul de cunoștințe
Scopul, intervențiile și evaluarea nursing sunt identice cu cele discutate la metodele
contraceptive anterioare.

40Potențiala infecție
Acest risc potențial derivă din necesitatea aplicării frecvente, dificultatea menținerii unei
igiene locale adecvate fie prin păstrarea inadecvată a contraceptivelor, fie prin igienă deficitară a
aplicatorului. De asemenea trebuie luată în considerare răspândirea bolilor cu transmitere sexuală,
aspect care nu se aplică prezervativului și spermici delor cu efect antiseptic.

Scopuri și intervenții
Scopul pacientei este de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ:
Modalități de prevenire a unei infecții, cum ar fi:
● recomandarea prezervativului;
● tratament antiseptic-antiinfecțios local concomite nt sau consecutiv aplicării unui dispozitiv
vagino-cervical de barieră mecanică, cum ar fi asocie rea spermicidelor cu efect antiseptic;
● igiena perineo – vulvo – vagiono – cervicală și evita rea iritațiilor locale înaintea, în timpul
sau după inserția unui dispozitiv;
● consulturi genitale periodice pentru urmărirea apariț iei eventualelor efecte adverse
specifice și screening-ul infecțiilor genitale joase și î nalte;
● păstrarea asepsiei dispozitivelor de contracepție mecanică-diafragmă, capișon cervical,
obturator, folosirea prezervativului imediat după desig ilare și evitarea refolosirii acestuia.
Instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomele unei infecții: dureri locale, prurit,
usturimi, scurgere vaginală abundentă și/sau urât mirositoa re, eventual disurie.

Evaluarea:
● planul de asistență are succes dacă femeia nu face ni ci o infecție pe perioada folosirii
metodei contraceptive indicată;
● femeia recunoaște acțiunile specifice metodei contr ceptive urmate pentru minimalizarea
riscului infecțios potențial;
● pacienta precizează metodele de prevenire a infecțiil or ce se pot grefa în condițiile
contracepției urmate;
● planul de monitorizare și depistare precoce a infecți ilor genitale înalte și joase este
cunoscut și respectat întocmai;
● femeia va putea enumera cel puțin trei simptome al e unei infecții (Benson R.C., 1986).

41III. Proces nursing pentru anticoncepția de barieră chimi că
Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing

Deficitul de cunoștințe
Femeia care urmează contracepția chimică de barieră po ate să nu conștientizeze mecanismul
de acțiune al principiilor active, efectele sale adver se și benefice, indicațiile și contraindicațiile
metodei. De asemenea, este posibil să nu cunoască pos ologia corectă.

Potențiala infecție
Potențiala infecție poate fi legată de faptul că aceast ă anticoncepție nu poate oferi decât o
protecție parțială pentru bolile cu transmitere sexuală , în cazul spermicidelor ce conțin substanțe
antiseptice, iar păstrarea sau aplicarea în condiții improprii a vehiculelor pentru spermicide (ovule,
folii) poate conduce la efecte nefavorabile locale.

Deficitul de cunoștințe
Este un prim diagnostic de asistență și va fi tratat în aceeași manieră ca la metodele
anticoncepționale discutate anterior.

Potențiala infecție
Pentru femeia care va urma o contracepție de tipul inse rției unor dispozitive (vehicule)
intravaginale cu eliberare de substanțe spermicide, pote nțialul infecțios de diverse incidențe, grade
trebuie luat în seamă, explicat pacientei și minimal izat prin intervenții nursing specifice
Scopuri și intervenții
Scopul nursei este de a preveni infecțiile locale la paciente le ce urmează acest tip de
contracepție .
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ :
Modalități de prevenire a unei eventuale infecții, cum ar fi:
● respectarea condițiilor de asepsie și antisepsie lo cală înaintea aplicării unui dispozitiv
intravaginal cu eliberare de spermicid (ovul, folie, bur ete, cremă)
● igiena perineo – vulvo – vaginală și evitarea iritaț iilor vagino -cervicale înaintea sau în
timpul inserției spermicidelor;
● monitorizarea periodică prin examene genitale joase ș i înalte;

42● instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomele unei infecții (dureri, usturimi locale,
prurit sau leucoree abundentă și/sau urât mirositoare).

Evaluarea:
● planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o infecție legată de metoda
contraceptivă urmată.
● femeia cunoaște acțiunile specifice metodei contrac eptive urmate pentru minimizarea
riscului infecțios legat de administrare;
● pacienta precizează metodele contraceptive de preve nire a infecțiilor ce se pot grefa în
condițiile contrcepției urmate;
● planul de monitorizare și depistare precoce a infecți ilor genitale înalte și joase este
cunoscut și respectat întocmai;
● femeia va putea enumera cel puțin trei simptome ale unei infecții.

Potențiale dermatite (iritații locale) de contact și/sau aler gice
Cele mai frecvente efecte adverse ale acestui tip de contraceptive se referă la reacții locale,
ce pot varia de la o simplă senzație de căldură locală pâ nă la dermatite de contact, cu rash, căldură
locală, roșeață, edem, pe fondul cărora pot apare papu le, vezicule, reacții eczematoase.

Scopuri și intervenții
Scopurile sunt acelea de a evita sau limita efectele adverse lo cale determinate de
contaceptive, prin recunoașterea acestora din timp și adresarea la serviciile medicale pentru
intervenții specifice.
Intervențiile nursei se concentrează pe:
● instruirea pacientei cu privire la acuzele subiective și semnele obiective caracteristice
iritației și efectelor alergice;
● explicarea mecanismului prin care substanțele în c ontact cu tegumente sau mucoase
conduc la reacții de hipersensibilitate;
● instruirea pacientei cu privire la acțiunile pe car e trebuie să le întreprindă în cazul apariției
acestor efecte adverse.

43Evaluarea:
●planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o reacție locală severă legată de
substanțele spermicide.
● femeia cunoaște acțiunile care trebuie întreprinse în cazul depistării unor semne de iritație
locală;
● planul de monitorizare a reacțiilor adverse la sper micide este cunoscut și respectat;
● femeia va putea enumera unele semne și simptome ale u nei reacții locale de iritație (Baltă
G., 1998).

Nursing în contracepția de tip chirurgical
Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficitul de cunoștințe. Femeia care urmează o metodă contraceptivă chirurgicală poate să
nu conștientizeze principiul de funcționare al aceste ia, riscul chirurgical și anestezic pe care îl
implică, caracterul reversibil sau ireversibil, efec tele adverse și benefice organismului său. Nursa va
trebui să evalueze nivelul de cunoștințe al femeii, pent ru a asigura instruire adecvată și folositoare.
Potențiala infecție legată fie de intervenția chirurgicală , fie de faptul că acest tip de
contracepție nu oferă protecție împotriva BTS
Deficitul volemic potențial datorită sângerării secunda re operației sau chiuretajului.
Anxietatea datorită întreruperii sarcinii sau datorită vi itorului obstetrical incert.
Durerea datorită contracțiilor uterine postabortum.

Deficitul de cunoștințe
În general și la metoda anticoncepțională în special, este un diagnostic nursing discutat cu
ocazia planurilor nursing anterioare. Planul nursing efe ctuat în vederea unei intervenții chirurgicale,
face obiectul lucrării de față.
Scopuri și intervenții și evaluarea sunt aceleași ca la metodele discutate anterior.

Potențiala infecție
Poate fi legată de infecțiile secundare ma nevrei operatorii, intraperitoneale sau ale peretelui,
sau de complicațiile postabortum. Acestea nu fac obiect ul lucrării noastre. Nu trebuie neglijat nici
potențialul de infecție genitală, deoarece această metodă nu oferă protecție împotriva bolilor cu
transmitere sexuală.

44Scopuri și intervenții
Scopul este acela de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ :
Modalități de prevenire a unei eventuale infecții, cum ar fi:
● tratament antiseptic antiinfecțios local și în gene ral înaintea, în timpul sau după manevra
chirurgicală;
● igiena perineo – vulvo – vagino – cervicală și evitarea iritațiilor vagino – cervicale înaintea
unei manevre abortive;
● screening-ul infecțiilor genitale joase și înalte și t ratamentul acestora în cazul identificării
lor;
● evaluarea temperaturii cu termometrul la fiecare 4 ore dacă este normală și la 2 ore dacă
crește;
● notarea mirosului secreției vaginale;
● moașa învață pacienta cum să efectueze igiena perine ală și o sfătuiește să se spele după
fiecare micțiune;
● moașa învață pacienta semnele de infecție și sublini ază importanța raportării lor doctorului
dacă apar după externare;
● instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomel e unei infecții(dureri mari, creșterea
temperaturii sau scurgere vaginală abundentă și/sau urât mi rositoare).

Evaluarea :
● planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o infecție legată de metoda
chirurgicală. Temperatura corpului rămâne normală și nu a par semne de infecție
● femeia cunoaște acțiunile specifice metode chirurgical e urmate pentru minimalizarea
riscului infecțios potențial;
● pacienta cunoaște metodele de prevenire a infecțiilor ce se pot grefa în condițiile
respective;
● planul de monitorizare și depistare precoce a infecți ilor genitale este cunoscut și respectat;
● pacienta va putea enumera cel puțin trei simptome al e unei infecții.

45Deficitul volemic potențial
Scopuri și intervenții
Scopul va fi menținerea unei volemii adecvate, aplicând int ervenții specifice.
Intervențiile specifice vor urmări:
● monitorizarea semnelor vitale materne;
● nursa va evalua cheagurile de sânge și va examina fragme ntele tisulare pentru a constata
prezența de fragmente ovulare;
● nursa determină grupul și Rh-ul pacientei în vederea t ransfuziei;
● nursa va monta și va menține o linie venoasă cu cate ter.
Evaluare
● constantele biologice clinice și paraclinice vor i ndica menținerea unei volemii normale.

Ameliorarea anxietății
Scopuri și intervenții
Scopul este acela de ameliora anxietatea.
Intervențiile implică:
♦ Moașa va evalua gradul de anxietate al pacientei al pa cientei și al persoanelor
însoțitoare și va oferi informații cu privire la starea actuală.
♦ Moașa va încuraja pacienta să-și manifeste sentimen tele legate de manevra abortivă, ca și
repercursiunea pe care o are acest fapt asupra relaț iei cu partenerul de cuplu și asupra ei însăși.
♦ Moașa va da speranțe pacientei cu privire la prevenire a sarcinilor nedorite ulterioare.
♦ Moașa va încuraja cuplul să petreacă timp împreună ș i să discute sentimentele.
♦ Moașa va discuta prognosticul obstetrical împreună cu cuplul.
♦ Moașa va chema un preot, la dorința pacientei.

Evaluare:
 Anxietatea pacientei este ameliorată, neagitată, coope rantă;
 Ameliorarea confortului;
 Scopuri și intervenții;
 Scopul este acela de a ameliora confortul pacientei.
Intervențiile nursing necesare:
♦ Nursa explică pacientei cauza durerii.
♦ Nursa instruiește pacienta să folosească tehnicile de relaxare.

46♦ Nursa administrează antialgice la nevoie și după pres cripție.
♦ Pacienta comunică sentimentele cu privire la pierdere a sarcinii.
♦ Pacienta comunică ameliorarea durerii (Adelle P., 1995).

47

PARTEA SPECIALĂ

48CAPITOLUL I
MATERIAL ȘI METODĂ

Lucrarea a fost efectuată în cadrul Clinicii II Obstet rică – Ginecologie a Spitalului Clinic
Județean de Urgență Craiova, cu date culese de la pacientele care s – au prezentat pentru întreruperea
voluntară a sarcinii la Centrul de Planning Familial ce ac tivează în cadrul acestuia.
Am studiat un lot neselecționat de 1225 paciente iar durata pe care s – a extins studiul
retrospectiv a fost de 3 ani, între 2016 – 2019.
Pentru efectuarea cercetării au fost luați în consider are parametrii:
Date personale: vârstă, mediul de proveniență, stare civilă, nivel de inst ruire, profesie.
Antecedente personale fiziologice – vârsta apariției primei menstruații (menarha),
caracterele menstruației ( durata, frecvența, fluxul me nstruației), manifestări pre – menstruale și post
– menstruale (dureri pelviabdominale, mastodinii, cefalee, vă rsături, etc.), începutul activității
sexuale.
Antecedente obstetricale: numărul de nașteri, numărul de avorturi.
Antecedente personale patologice: medicale, chirurgicale, ginecologice.
Antecedente heredocolaterale: însumează toate datele referitoare la starea de sănăta te a
părinților și rudelor de sânge.
Istoricul contracepției: folosirea metodelor contraceptive înainte de chiuretaj, tipul de
contracepție folosit în antecedente, toleranța contr aceptivelor orale la femeile care au renunțat la
această metodă contraceptivă, tipul efectelor adverse apărute la contraceptivele orale, cauzele
întreruperii contraceptivelor injectabile, cauzele re nunțării la contracepția prin sterilet.
Evaluarea deficitului de cunoștințe
Evaluarea cunoștințelor la pacientele care au renunțat la una sau mai multe metode
contraceptive prin chestionarea cu privire la: posologi e (modul cum și-a administrat contraceptivul),
monitorizarea metodei contraceptive (urmărire la medic ul specialist), cunoașterea mecanismului de
acțiune al contraceptivului urmat, cunoașterea efecte lor adverse ale acestei metode, cunoștințe
generale despre contracepție (enumerarea a trei metode contraceptive).
Evaluarea comparativă a pacientelor din mediul rural ș i urban:
Cunoștințe generale despre contracepție, rata de pacien te care au folosit anticoncepție în
antecedente.

49CAPITOLUL II
REZULTATE. DISCUȚII. CONCLUZII

TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 1
VÂRSTA PACIENTELOR

01 0 152822202556
408
4486
72
32617
0100200300400500600
Sub 14 ani 15-18 19-35 36-40 41-47
2007 2008 2009

2007 2008 2009 Total
Sub 14 ani 0 1 0 1
15-18 15 28 22 65
19-35 202 556 408 1166
36-40 44 86 72 202
41-47 3 26 17 46
Total 264 697 519 1480

50
TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 2
STAREA CIVILĂ

71%
22%
7%100%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Căsătorite Concubinaj Necăsătorite Total

2007 2008 2009 Total
Căsătorite 175 530 352 1057
Concubinaj 58 133 129 320
Necăsătorite 31 34 38 103
Total 264 697 519 1480

51TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 3
MEDIUL DE PROVENIENȚĂ

193530
395
71167
124
0100200300400500600
Rural Urban
2007 2008 2009

2007 2008 2009 Total
Rural 193 530 395 1118
Urban 71 167 124 362
Total 264 697 519 1480

52TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 4
DEFICIT DE CUNOȘTINȚE

994
56124306
01002003004005006007008009001000
Deficit grav Deficit acceptabilRural
Urban

Deficit grav Deficit acceptabil Total
Rural 994 124 1118
Urban 56 306 362
Total 1050 430 1480

53TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 5
NIVELUL EDUCAȚIONAL

3%11%26%27% 27%
2%4%
0%5%10%15%20%25%30%
0 clase 1-4 clase 5-9 clase Școală
profesionalăLiceu Școală
postlicealăFacultate

2007 2008 2009 Total
0 clase 13 20 11 44
1-4 clase 35 104 30 169
5-9 clase 56 180 151 387
Școală profesională 67 220 109 396
Liceu 75 134 190 399
Școală postliceală 6 5 14 25
Facultate 12 34 14 60
Total 264 697 519 1480

54TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 6
FRECVENȚA NAȘTERILOR

3241 32694182163615
405
0100200300400500600700
0 nașteri 1 naștere 2-11 nașteri2007
2008
2009

2007 2008 2009 Total
0 nașteri 32 41 32 105
1 naștere 69 41 82 192
2-11 nașteri 163 615 405 1183
Total 264 697 519 1480

55TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 7
FRECVENȚA AVORTURILOR

378910623
15736911655
10525213230
0 avorturi1-5 avorturi6-10 avorturi11-35 avorturi2009
2008
2007

2007 2008 2009 Total
0 avorturi 37 157 105 299
1-5 avorturi 89 369 252 719
6-10 avorturi 106 116 132 354
11-35 avorturi 23 55 30 108
Total 264 697 519 1480

56
TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 8
PACIENTE CARE AU FOLOSIT/NU AU FOLOSIT ANTERIOR CON TRACEPȚIE

34%66%
0%10%20%30%40%50%60%70%
Paciente care au folosit
anterior contracepțiePaciente care nu au folosit
anterior contracepție

Paciente care au folosit anterior contraepție 507
Paciente care nu au folosit anterior contracepție 973
Total 1480

57TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 9
METODE ANTICONCEPȚIONALE FOLOSITE ÎNAINTE DE CHIURE TAJ

80%
5% 6% 5%4%100%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Orale Injectabile Prezervativ Sterilet Locale Total

2007 2008 2009 Total
Orale 42 156 158 356
Injectabile 3 9 12 24
Prezervativ 12 7 9 28
Sterilet 3 11 10 24
Locale 10 9 1 20
Total 70 192 190 452

58TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 10
TOLERANȚA C.O LA FEMEILE CARE AU RENUNȚAT LA ACEAST A METODĂ
CONTRACEPTIVĂ

265
91356
050100150200250300350400
Toleranță bună la C.O. Efecte adverse Total paciente care au
folosit C.O.

Toleranță bună la C.O. 265
Efecte adverse 91
Total paciente care au folosit C.O. 356

59TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 11
EFECTE ADVERSE ALE C.O. ACUZATE DE PACIENTELE CARE AU
RENUNȚAT LA ACEASTĂ METODĂ CONTRACEPTIVĂ

7%
1%
29%19%16%4%
11%13% Amețeli,lipoti
mii
Cefalee
Grețuri,vărsăt
uri
Dureri
abdominale
Palitații
Creștere în
greutate
Scădere în
greutate
Hiperpigment
area pielii

Amețeli,lipotimii 26
Cefalee 17
Grețuri,vărsături 15
Dureri abdominale 4
Palitații 12
Creștere în greutate 10
Scădere în greutate 6
Hiperpigmentarea pielii 1
Total paciente 91

60TABELUL ȘI GRAFICUL NR. 12
CAUZELE RENUNȚĂRII LA STERILET

46%
33%
17%
4%100%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Metroragie Pelvialgii B.I.P. Expulzia
steriletuluiTotal paciente

Metroragie 11
Pelvialgii 8
B.I.P. 4
Expulzia steriletului 1
Total paciente 24

61CAPITOLUL III
DISCUȚII

Tabelul și graficul nr. 1
Marea majoritate a avorturilor la cerere au fost efec tuate la vârsta de 19 – 35 de ani cu un
procentaj de 79% Înainte de această vârstă procentul est e foarte mic, de 4%, iar după această vârstă
avorturile scad brusc, la un procentaj de 14% pentru grupa de vârstă 36 – 40 de ani,.Dincolo de
această vârstă, rata avorturilor este practic nesemni ficativă, de 3%.
Această tendință a fost evidentă pe întreaga perioadă cercetată, de 3 ani, în grupa de vârstă
19 – 35 ani încadrându-se marea majoritate .În literatura de s pecialitate datele sunt similare, indicând
faptul că avortul are frecvența maximă la femeile foa rte tinere, și minimă la femeile aflate la
sfârșitul decadei a treia și începutul decadei a patra de viață.
Frecvența avortului crește din nou la vârste mai înainta te. Contracepția înregistrează cele mai
frecvente eșecuri la populația tânără, deoarece fertil itatea este mai mare în acest grup de vârstă decât
la femeile vârstnice, iar contactul sexual în absenta contracepției este mult mai frecvent (Benson
R.C., 1986).

Tabelul și graficul nr. 2
Se remarcă alarmant faptul că peste jumătate (71%) di n întreruperile de sarcină la cerere a
fost înregistrat la pacientele căsătorite, din care majoritatea (22%) trăiesc în concubinaj. Acest
aspect sugerează că nivelul extrem de scăzut de protecție î mpotriva sarcinilor nedorite este la fel de
precar și pentru prevenția bolilor cu transmitere sex uală, considerate a fi un rezervor în
etiopatogenie.
Proporția covârșitoare a avorturilor la cerere provi ne din rândurile cuplurilor căsătorite, fapt
explicabil, pentru că metodele contraceptive folosite în „familie” precum metoda calendarului,
coitus înterruptus, metoda simpotermică, amenoreea de la ctație, sunt corelate cu o eficiență
îndoielnică .
Astfel s-a constatat o rată relativ constantă a între ruperilor de sarcină provenite din rândul
cuplurilor căsătorite: în 2007 – 175 paciente, în 2008 – 530 paci ente și în 2008 – 352 paciente.
De – a lungul celor trei ani de studiu, procentul avorturilor la cerer e solicitate de femei
necăsătorite nu a suferit modificări importante, menț inându-se în general 7%: în 2007 – 31 paciente,
în 2008 – 34 paciente și în 2009 – 38 paciente.

62Datele de mai sus sunt în contradicție cu cele din stati sticile provenite din Statele Unite ale
Americii, care reflectă faptul că majoritatea femei lor la care se efectuează avorturi sunt necăsătorite
(79,7% conform Centers for Disease Control and Preventio n). Astfel, statisticile occidentale
sugerează faptul că în respectivele țări contracepția în cuplu se face după principii solide, bine
statuate care lasă loc de puține eșecuri (Cunningham I. , Gary F, 1994).

Tabelul și graficul nr. 3
Peste trei sferturi din paciente au provenit din mediu l rural (76%), dovedind eșecul
contracepției în rândul acestor femei de-a lungul într egului studiu: 193 pacinete în 2007, 530
paciente în 2008, 395 paciente în 2009.
Datele obținute se justifică prin prevalența mare în m ediul rural a principalilor factori de risc
ai eșecului contracepției și anume: educația medicală deficitară și condițiile socio – economice
precare.
Totuși locul de culegere a datelor pentru studiu ( Centrul de Planning Familial) trebuie privit
ca o instituție medicală de largă adresabilitate pentru p opulația din mediul rural tocmai prin
accesabilitatea sa din punct de vedere material, consul tațiile acordându – se gratuit; este așadar
justificată proporția mare de paciente care provin din categorii sociale defavorizate, inclusiv mediul
rural, o mare parte din acestea fiind îndrumate din terit oriu (Cunningham I. , Gary F, 1994).

Tabelul și graficul nr. 4
Pacientele care au provenit din mediul rural au dovedit un deficit de cunoștințe marcat în
ceea ce privește contracepția de ansamblu. Astfel, 994 pa ciente (76%) nu au putut preciza mai mult
de trei metode de contracepție și numai o zecime urmas eră anticoncepție în antecedente .
În mediul urban, acest deficit grav a fost întâlnit la 24% din lotul studiat, care au însumat 56
paciente. Devine astfel evidentă discrepanța existentă î ntre mediul urban și cel rural , între nivelul de
cunoștințe legat de educația medicală.
În ciuda programelor de educație medicală în masă, se par e că aderența este mult superioară
la femeile din mediul urban, probabil din mai multe motive, prin care accesul mai ușor la mijloacele
de informare, condiția educațională, culturală, socială și materială care determină acceptanța și
accesul mai facil la serviciile medicale (Dewhurst Si r Cj., Witfield Cr., 1986) .

63Tabelul și graficul nr. 5
Nivelul de instruire deficitar al femeilor a constit ut un factor al întreruperilor de sarcină.
Astfel mai mult de jumătate din paciente au avut un nivel educațional între 0 și 9 clase. Este
remarcat procentajul scăzut, înregistrat la femeile cu studii post – liceale (2%) și universitare (4%),
care confirmă că, odată cu creșterea nivelului de inst ruire crește și cuantumul de cunoștințe de
educație medicală, precum și nivelul economic ce presup une resurse intelectuale și materiale care să
conducă la o contracepție potrivită cuplului (Titircă L., 1983).

Tabelul și graficul nr. 6
Cel mai mic procent s-a înregistrat la femeile fără nașteri în antecedente (7%). Rata
solicitărilor de întrerupere a sarcinilor s-a dublat l a femeile cu o naștere în antecedente – 13% din
totalul solicitărilor de întrerupere a sarcinii. Marea majoritate a femeilor care au solicitat avort, au
avut între 2 – 11 nașteri – 80% – rezultate firești, dato rită tendinței în țările în curs de dezvoltare de
limitare a numărului de copii la unul , doi sau trei.
În ceea ce privește rata pacientelor fără nașteri în antecedente care au solicitat avort, s-a
menținut relativ ridicată, înregistrând valori în scăde re lentă: 32 paciente în 2007, 41 paciente în
2008, 32 paciente în 2009. Acesta este un adevărat semnal de al armă, datorită faptului că aceste
femei, fără planning familial început, se expun unor complic ații ce periclitează siguranța viitorului
lor fertil (Titircă L., 2000).

Tabelul și graficul nr. 7
Frecvența avorturilor în antecedentele femeilor care au solicitat întreruperea sarcinii a fost
cea mai mare la cele cu 1 – 5 avorturi, însumând aproxima tiv jumătate din lotul studiat (49%).
Cel mai mic procent se înregistrează la femeile făr ă avorturi în antecedente , care în medie s
– a situat la 20% astfel: 37 paciente în 2007, 157 paciente î n 2008 , 105 paciente în 2009, aspecte ce
sugerează o tendință ascendentă de educație medicală în r ândul tinerelor cupluri cu scăderea ratei de
femei care se prezintă solicitând pentru prima oară a vortul.
Rate alarmante se înregistrează în dreptul femeilor c are solicită întreruperea sarcinii după un
număr mare de avorturi în antecedente (peste 6) care a u reprezentat 24% de procente din totalul
femeilor. Așadar peste o treime din femeile cuprinse î n studiu au demonstrat o aderență inacceptabil
de redusă la metodele anticoncepționale potrivite cuplul ui, adoptând practic întreruperea de sarcină
drept metodă contraceptivă. Acest aspect este certific at și de faptul că peste o zecime din numărul
total al femeilor ce au solicitat avort, au confirma t prezența în antecedentele obstetricale a 11 până

64la 35 de asemenea manevre abortive la cerere (7%) (. Ed . J.B. Lippincott, Philadelphia, fifth
edition).

Tabelul și graficul nr. 8
Rezultatele cercetării noastre indică faptul că num ai 507 de femei ( în medie 34% ) au folosit
în antecedente metode contraceptive din cele 1480 cuprinse în studiu, ceea ce demonstrează
amploarea extinderii lipsei de educație medicală din r ândul femeilor. Practic două treimi din femeile
care solicită întreruperea unei sarcini nedorite nu au fo losit nici o metodă contraceptivă care să
împiedice apariția acesteia. Remarcăm aceeași tendi nță subliniată anterior, de a folosi întreruperea
voluntară a sarcinii ca și metodă contraceptivă, la o proporție inacceptabilă de femei. Studiul anual
arată că rata ridicată a femeilor care nu au folosit anterior metode contraceptive, păstrează totuși o
tendință constant descendentă, totuși, standardele de educaț ie trebuie să sufere îmbunătățiri
importante (Aburel E., 1971).

Tabelul și graficul nr. 9
Studiul anticoncepției folosite înainte de chiuretaj a co nstatat că marea majoritate au folosit
contraceptive orale (80%). Și pe plan mondial, cea ma i fiabilă metodă de contracepție este
anticoncepția hormonală, utilizată de circa 80 milioane de femei. Celelalte femei au confirmat în
proporții mult mai reduse folosirea unor alte metode co ntraceptive: locale 4%, prezervativ 6%,
sterilet 5%, contraceptive injectabile 5%.
Datele provenite din literatura europeană occidentală arată faptul că 65% din femei folosesc
o metodă contraceptivă în Franța, iar preferințele sun t împărțite astfel: 35% folosește contracepția
orală, iar una din patru femei care folosește anticon cepția utilizează steriletul. Aceleași studii
comunică faptul că 88% dintre femeile cu vârsta între 25 ș i 29 de ani au folosit pilula. În SUA,
pentru cuplurile peste 35 de ani, sterilizarea este pe pr imul loc în preferințe, iar pentru cuplurile mai
tinere, contraceptivele orale reprezintă cea mai ut ilizată metodă iar prezervativele ocupă locul al
doilea. Observăm o mare similitudine în ceea ce priveș te ordinea preferințelor în materie de
contracepție, care nu ține seama de granițele sociale, materiale sau obiceiuri locale; singura diferență
aceea legată de sterilet, folosit mult mai frecvent î n statisticile occidentale, față de lotul studiat în
cazul meu, probabil reticența derivată din concepțiil e loco – regionale, insuficient contracarată de
metodele de educație din teritoriu, precum și costul semnif icativ și necesitatea unei monitorizări
relativ frecvente și costisitoare îl fac mai puțin „a ccesibil” în România (Gulanick M.Klopp A.
Galanos S.,Gradishar D., 1998).

65
Tabelul și graficul nr. 10
Am remarcat că la majoritatea femeilor care au renu nțat la contracepția orală nu au
înregistrat efecte adverse ale contraceptivelor,74% din totalul lotului studiat.
Aceste femei au prezentat nivel social și economic sc ăzut, făcând parte din mediul rural, iar
acest fapt reflectă care sunt de fapt cei mai importa nți factori de risc pentru eșecurile datorate
contracepției orale, grupele de risc social cu nivel int electual și material scăzut și nu efectele adverse
ale contraceptivelor hormonale orale, care nu s-au res imțit nici măcar la o cincime din femeile
lotului studiat (26% ) (Winter, 1994).

Tabelul și graficul nr. 11
În ce privește efectele secundare ale contracepției orale care au determinat întreruperea
metodei am constatat mai frecvent următoarele: amețeli , lipotimii au afirmat peste un sfert din
efectele adverse – 29% dintre femei (26 cazuri) cefalee î n 19% (17 cazuri), grețuri și vărsături în
16% (15 cazuri), dureri abdominale în 4% dintre femeile care au relatat efecte adverse (4 cazuri),
palpitații în 13% (12 cazuri), creștere în greutate în 10 caz uri care au reprezentat 11%, scădere în
greutate la 6 cazuri – 7%, hiperpigmentarea pielii 1caz rep rezentând 1%. Datele obținute confirmă
datele din literatură, care acordă primul loc tot tulbur ărilor cardio – vasculare în cadrul efectelor
adverse ale contraceptivelor orale, urmate de tulburări digestive și ale greutății corporale.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul că în majorit atea cazurilor aceste tulburări au determinat
renunțarea la contracepția orală, deoarece 70% dintre ac este femei au afirmat că intensitatea acestor
efecte adverse a fost mică sau medie, suportabilă (Pi geaud, 1974).

Tabelul și graficul nr. 12
Se observă principalele efecte adverse relatate de fem eile cuprinse în studii și care în
majoritate au condus la renunțarea la această metodă c ontraceptivă. Astfel, 11 femei (46%) au
renunțat datorită metroragiilor consecutive inserției ste riletului, 8 femei (33%) dintre acestea,
datorită pelvialgiilor, manifestate mai ales ca dismeno ree , urmează expulzia steriletului (4%) și
B.I.P la 4 femei reprezentând 17% (.Brăila G, 2000).

66CAPITOLUL IV
PREZENTARE DE CAZURI

CAZUL NR. 1
Nume și prenume: V. L.
Vârstă: 28 ani
Profesie: muncitoare
Domiciliul: Craiova
Motivele prezentării: solicită întreruperea sarcinii; amenoree 7 – 8 săptăm âni.
Antecedente personale: 4 avorturi la cerere și nici o naștere în antecedente, cicluri
menstruale cu caracter neregulat cu perioade intermenstrual e de 20 – 35 zile și menstruații de 4 – 8
zile .
Istoric contraceptiv: pacienta a început viața sexuală la vârsta de 17 ani fără a adopta o
metodă contraceptivă; prima întrerupere de sarcină a f ost efectuată la 19 ani și ulterior a urmat
contracepție hormonală orală combinată la indicația m edicului ginecolog. După două luni a renunțat
la contracepția orală, nemaiurmând nici o altă metodă a nticoncepțională, cu excepția celei naturale,
comportamentală ( ejacularea în afara vaginului, coi tus înterruptus) și programarea contactului
sexual prin calculul estimativ al zilelor fertile. Î ntre timp a mai efectuat alte trei întreruperi de
sarcină. Pacienta are un partener stabil și relații s exuale regulate cu o frecvență de circa 4 – 5ori pe
săptămână.
Examen clinic general pe aparate și sisteme: în limite normale.
Examen local: perineu, vulvă, vagin, cu modificări secundare de sarc ină prezente, col
violaceu cu orificiul extern închis, nu pierde sânge. La T .V. : Col lung, cilindric, închis, corp uterin
mărit de volum corespunzător unei sarcini de 7 – 8 săptămâni . Bazin osos în limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare vârst ei gestaționale,
morfologie embrionară normală.
Recomandare planning: contracepție orală

67Plan de nursing :
Deficitul de cunoștințe
Scopuri și intervenții
Scopul pe care mi l – am propus a fost acela de a asigur a pacientei un nivel de educație
medicală acceptabil cu privire la metodele contracepti ve în general și aprofundarea aspectelor legate
de tehnica administrării, mod de acțiune, indicații, co ntraindicații, avantaje dezavantaje și efecte
secundare ale diverselor metode contraceptive adaptate vârstei și planning – ului familial pe care
cuplul îl are în vedere.
Am practicat următoarele intervenții nursing :
 Am trecut în revistă, împreună cu pacienta, metodele con traceptive cunoscute și le –
am sistematizat pe criterii didactice;
 Având în vedere eșecul contracepției naturale urmate pân ă în prezent am urmărit
corectarea deficitului de cunoștințe în acest sens pri n explicarea: indicațiilor – absente la pacienta în
cauză: intoleranță hormonală, paciente cu risc la adm inistrarea de contraceptive hormonale orale, a
contraindicațiilor prezente la pacienta în cauză: ci cluri menstruale neregulate și a dezavantajelor:
eficacitate contraceptivă redusă datorită erorilor;
 Am explicat mecanismele de acțiune ale hormonilor femin ini;
 Am adus la cunoștință femeii principiile hormonale conț inute;
 Am înștiințat pacienta despre răspândirea metodei cont raceptive hormonale și
eficiența ei, astfel inspirând încredere în adoptarea ei ;
 Am instruit femeia în legătură cu calea și metoda de admi nistrare a contraceptivelor
cu conținut hormonal la vârstă tânără – și anume calea orală a contraceptivelor orale combinate,
precum și periodicitatea, durata administrării și acți unile pe care pacienta trebuie să le întreprindă în
cazul nerespectării acestora accidental;
 Am explicat indicațiile metodei contraceptive alese, care corespund nevoilor
pacientei;
 Am adus la cunoștință femeii efectele secundare advers e, precum și modul de evitare,
tratare și momentul în care trebuie să se adreseze s erviciilor medicale pentru asemenea incidente;

68 Am explicat planul de monitorizare la care va trebui să se supună după adoptarea
metodei contraceptive propusă;
 Am acordat timp femeii pentru a-și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea
Am considerat după realizarea intervențiilor nursing spec ifice drept pozitivă, deoarece
pacienta :
 A dovedit cunoștințe susținute cu privire la metodele con traceptive cunoscute, în ceea
ce privește diversitatea lor mecanismele de acțiune, modul de administrare, fiind chestionată în
special cu privire la cunoașterea celor mai potrivite metode contraceptive adaptate la etapele
fiziologice din viața femeii, indicațiile, contraindi cațiile și monitorizarea acestora ;
 Cunoaște mecanismele de acțiune și efectele generale a le hormonilor sexuali în
organismul femeii;
 Precizează principiile hormonale conținute în contra ceptive;
 Cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomandate ;
 Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea metode i contraceptive pe care o va
urma, precum și în personalul medical care o indică și urmează să o monitorizeze;
 Cunoaște căile și metodele de administrare a contracep tivelor orale cu conținut
hormonal în general și a celei recomandate în particula r, periodicitatea durata administrării și
explică acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în cazul nerespectării sau omiterii acestora;
 Cunoaște indicațiile metodei contraceptive alese;
 Relatează contraindicațiile absolute, relative și sit uațiile în care trebuie întreruptă;
 Redă efectele benefice ale principiilor hormonale;
 Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posib ilități de evitare, tratare și a
momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale;
 Cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de altă natură a contraceptivelor
hormonale prescrise;
 Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodolog ia planului de monitorizare a
metodei contraceptive adoptată

69CAZUL NR. 2
Nume și prenume : D.M.
Vârstă: 33 ani
Profesie : profesoară
Domiciliul: Craiova
Motivele prezentării : solicită întreruperea sarcinii; amenoree 10 săptămâni .
Antecedente personale: 6 avorturi la cerere și 3 nașteri eutocice în antece dente, cicluri
menstruale neregulate cu perioade intermenstruale de 21 – 28 de zile și menstruații de 8 – 12 zile,
dismenoree, oligomenoree, menoragii.
Istoric contraceptiv : pacienta a început viața sexuală la vârsta de 21 de ani fă ră a adopta
vreo metodă contraceptivă. La 22 de ani a avut prima nașt ere – eutocică prima întrerupere de sarcină
a fost efectuată la 23 de ani, ulterior au urmat celelalt e două nașteri la interval de trei ani, apoi
contracepție de barieră combinată (masculină) și femin ină (spermicide) intermitent. Au mai urmat 5
întreruperi de sarcină la cerere în condițiile ado ptării anticoncepției naturale prin programarea
contactului sexual prin calculul estimativ al zilelor fertile. Pacienta are un partener stabil și relații
sexuale regulate, cu o frecvență de circa 3 – 5 ori pe s ăptămână.
Examen clinic general pe aparate și sisteme : în limite normale.
Examen local: perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarcină prezente, col
violaceu cu orificiul extern închis, nu pierde sânge. La T.V. : Col lung cilindric, închis, corp uterin
mărit de volum corespunzător unei sarcini de 10 săptămâni. B azin osos în limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare vârst ei de gestație, cu
morfologie normală.
Recomandare planning: DIU cu eliberare hormonală retard, contracepție oral ă.

70Plan nursing:
Deficitul de cunoștințe
Scopuri și intervenții
Am ales drept scop atingerea unui nivel de educaț ie medicală acceptabil cu privire la
metodele contraceptive în general și aprofundarea aspec telor legate de tehnica administrării, mod de
acțiune, indicații, contraindicații, efecte adverse ale metodei recomandate de medic sau de nursă
Intervențiile nursing pe care le – am practi cat:
 Aceleași ca cele formulate la Cazul nr.1, valabile p entru contraceptivele care implică
mecanisme hormonale; în plus:
 Am explicat indicațiile și avantajele metodei contra ceptive hormonale indicate:
datorită progesteronului, acest tip de DIU diminuează vo lumul fluxului menstrual cu aproximativ
40%, scăzând astfel și durerile menstruale prin reducerea ni velului prostaglandinelor F2 alfa cu rol
favorabil în boala inflamatorie pelvină, reversibilit ate, nu interferă sistemic, endocrin, necesită o
singură intervenție la 5 ani, nu este supus erorii din par tea pacientei, nu modifică libidoul, prezintă
mortalitatea cea mai redusă; DIU cu cupru conferă protecț ie împotriva cancerului de endometru;
 Am explicat contraindicațiile absolute, situațiile în care administrarea trebuie făcută
cu precauție;
 Am adus la cunoștința pacientei efectele secundare, a dverse, precum și modul de
evitare, tratare și a momentului în care trebuie să s e adreseze serviciilor medicale pentru un
asemenea incident;
 Am explicat planul de monitorizare;
 Am acordat timp pacientei pentru a-și exprima temeril e și întrebările.

Evaluarea
Este pozitivă după realizarea intervențiilor nursing, s e constată după:
 Aceleași criterii de evaluare ca la Cazul nr.1, care s e referă la dovedirea însușirii unor
cunoștințe generale suficiente cu privire la metodele co ntraceptive în general și la cele care implică
mecanisme hormonale în special, la care se adaugă:

71 Cunoașterea răspândirii metodei contraceptive recomanda te;
 Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea metode i contraceptive e care o va urma
precum și în personalul medical care o indică și c are o va monitoriza;
 Cunoaște căi și metode de administrare, durata administ rării și explică acțiunile pe
care trebuie să le întreprindă în cazul nerespectări i sau omiterii acestora;
 Cunoaște indicațiile metodei contraceptive alese;
 Relatează contraindicațiile absolute, relative și sit uațiile în care trebuie întreruptă;
 Redă efectele benefice ale principiilor hormonale co nținute;
 Cunoaște efectele secundare adverse precum și posibil ități de evitare; tratare și a
momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente;
 Cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de altă nat ură;
 Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologi a planului de monotorizare a
dispozitivului intrauterin;

Potențiala infecție
Scopuri și intervenții:
Scopul a fost acela de a preveni o infecție.
Am instituit modalități de prevenire a unei eventuale infec ții:
 Tratament antiseptic – antiinfecțios local înaintea ap licării dispozitivului intrauterin
cu eliberare hormonală estro – progestativă;
 Igiena perineo –vulvo – vagino – cervicală și evitarea irigațiilor vagino – cervicale
înaintea inserției unui dispozitiv intrauterin;
 Monitorizarea periodică a dispozitivelor intrauterine și intravaginale și prin
screening-ul infecțiilor genitale joase și înalte
 Am conștientizat femeia în legătură cu semnele și simp tomele unei infecții (dureri
mari, creșterea temperaturii sau scurgere vaginală abunden tă și/sau urât mirositoare).

72Evaluarea
 Pacienta nu a suferit nici o infecție legată de DIU;
 Pacienta cunoaște acțiunile specifice pentru minimaliza rea riscului infecțios potențial
legat de tehnica de administrare;
 Femeia a precizat în urma chestionării post instruir e metodele de prevenire a infecțiilor
ce se pot grefa postinserție;
 Planul de monitorizare și depistare precoce a infecțiil or genitale înalte și joase a fost
relatat întocmai;
 Femeia a putut enumera cel puțin trei simptome ale une i infecții.

73CAZUL NR. 3
Nume și prenume : V.A.
Vârsta : 18 ani
Profesia : elevă
Domiciliul: Bucovăț
Motivele prezentării: solicită întreruperea sarcinii, amenoree 11 săptămâni .
Antecedente personale : nici un avort și nici o naștere in antecedente, cic luri menstruale cu
caracter regulat cu perioade intermenstruale de 26 – 28 zile și menstruații de 5 – 6 zile, flux normal.
Istoric contraceptiv: pacienta a început viata sexuală la vârsta de 16 ani fă ră a adopta vreo
metodă contraceptivă cu excepția anticoncepției natural e prin programarea contactului sexual prin
calculul estimativ al zilelor fertile, cu abstinenta in perioada respectiva . Pacienta nu are un partener
stabil iar relațiile sexuale au un caracter sporadic.
Examen clinic general pe aparate și sisteme : în limite normale.
Examen local : perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarcină prezente, col
violaceu cu orificiu închis, nu pierde sânge. La T.V. : Col lung cilindric, închis, corp uterin mărit de
volum corespunzător unei sarcini de 11 săptămâni.
Bazin osos în limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare vâs tei de gestație, cu
morfologie normală.
Recomandare planning : prezervativul.

Plan nursing :
Deficitul de cunoștințe:
Scopuri și intervenții
Am urmărit atingerea unui nivel de educație medicală accep tabil cu privire la metodele
contraceptive in general și aprofundarea aspectelor le gate de tehnica administrării, mod de acțiune,
indicații, contraindicații.
Am efectuat următoarele intervenții:
 Am trecut în revistă, împreună cu pacienta, metode con traceptive cunoscute și le-am
sistematizat cât mai didactic, pentru o optimă înțele gere din partea pacientei tinere și
neexperimentate;

74 Am explicat mecanismele de acțiune ale metodelor de ba rieră mecanice adresate
partenerului – prezervativul;
 Am adus la cunoștința femeilor principiile chimice (eve ntual spermicide) asociate
metodelor contraceptive mecanice;
 Am încunoștințat pacienta despre răspândirea acestei metode contraceptive, astfel
inspirând încredere in eficienta ei;
 Am instruit femeia in legătură cu metodele de aplicare, ac țiunilor pe care trebuie sa le
întreprindă in cazul accidentelor sau incidentelor;
 Am explicat indicațiile și avantajele metodei contra ceptive mecanice precum: relații
sexuale mai puțin frecvente, protecție împotriva bolil or cu transmitere sexuală, relativ ieftine, nu
prezintă riscuri medicale, sunt eficiente, daca sunt utilizate corect, nu necesită control medical,
asigură protecție împotriva bolilor cu transmitere sexua la, pot fi utilizate doar la nevoie, lipsite
efecte secundare sistemice;
 Am adus la cunoștința femeilor efectele secundare: nec esitatea manipulări frecvente
cu risc de infecție, leucoree și leziuni locale.
 Am instruit femeia despre modul de ameliorare a dezavant ajelor și efectelor
secundare: asocierea cu spermicidele pentru îmbunătățir ea eficienței, menținerea igienei locale;
 Explicarea planului de monitorizare a metodei contrace ptive – de obicei la 6 – 12
luni, nefiind necesare investigații biologice;
 Acordarea de timp femeii pentru a-și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea
Am constatat o evaluare pozitivă obiectivată prin ce le ce urmează:
 Pacienta a dovedit cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive
cunoscute, in ceea ce privește diversitatea lor, mecani smele de acțiune, modul de administrare.
 Cunoaște mecanismul de acțiune de bariera a prezervativu lui.

75 Precizează tipurile anticoncepției mecanice și posibi litatea asocierii acesteia cu
metodele de bariera chimica –spermicidele;
 Cunoaște răspândirea metodei contraceptive, chiar poat e exemplifica din rândul
cunoștințelor cupluri ce utilizează acesta recomandare ;
 Manifestă încredere în fiabilitatea prezervativului, p recum și în personalul medical
care o indică și urmează să o monitorizeze;
 Cunoaște căile și metodele de aplicare și explică acți unile pe care personalul medical
trebuie sa le întreprindă în cazul accidentelor sau in cidentelor;
 Cunoaște in general indicațiile metodei contraceptive alese;
 Relatează contraindicațiile și situațiile în care trebuie schimbată;
 Redă efectele benefice ale contraceptivelor mecanice de barieră;
 Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posib ilitatea de evitare, tratare și a
momentului în care trebuie sa se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente;
 Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodolo gia planului de monitorizare a
metodei contraceptive adoptată;
Potențiala infecție ce derivă din necesitatea aplicării frecvente, dificulta tea mențineri unei
igiene locale adecvate fie prin păstrarea inadecvată a contraceptivelor, fie prin igiena deficitara a
aplicatorului.
Scopuri și intervenții:
Scopul nostru a fost acela de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ:
 Am recomandat modalitățile de prevenire unei eventuale infecții: igiena perineo –
vulvo – vagino – cervicală și evitarea iritațiilor va gino – cervicale, consulturi genitale periodice
pentru urmărirea apariției eventualelor efecte adverse specifice și screening-ul infecțiilor genitale

76joase și înalte; păstrarea asepsiei dispozitivelor de contracepție mecanică, folosirea prezervativului
imediat după desigilare și evitarea refolosiri acestuia .
 Instruirea femeii in legătura cu semnele și simptoame le unei infecții: dureri locale,
prurit, usturimi, scurgere vaginală abundentă și/sau urât m irositoare, eventuala disurie.
Evaluarea: planul de asistență a avut succes, deoarece :
 Femeia nu a suferit nici o infecție pe perioada folosir ii prezervativului, pe perioada
unei monitorizări de un an.
 Femeia cunoaște acțiunile specifice metodei contracep tive urmate pentru
minimizarea riscului infecțios potențial;
 Planul de monitorizare și depistare precoce a infecțilo r genitale înalte și joase a fost
cunoscut și respectat întocmai;
 Femeia a putut enumera cel puțin trei simptoame ale u nei infecții genitale.

77CAZUL NR. 4
Nume și prenume : D.S.
Vârsta : 18 ani
Profesia : elevă
Domiciliul: Craiova
Motivele prezentării: lehuza de 20 săptămâni solicită întreruperea sarcinii de 7 – 8
săptămâni, obținută in contextul unor cicluri neregulat e, spațiate larg.
Antecedente personale: 1 avort la cerere și o naștere eutocică în antecedent e, cicluri
menstruale cu caracter neregulat, larg spațiate, caracte ristic lehuzei, cu menstruații de 4 – 8 zile .
Istoric contraceptiv: pacienta a început viata sexuală la 16 ani fără a adopt a vreo metodă
contraceptivă; prima întrerupere de sarcina a fost ef ectuată la 18 ani și ulterior a urmat contracepție
hormonală orală combinată la indicația medicului gine colog. După doua luni a renunțat la
contracepția hormonală, nemaiurmând nici o altă metoda a nticoncepțională, a rămas însărcinată și a
născut eutocic în urmă cu 20 săptămâni . Pacienta are un p artener stabil și relații sexuale regulate,
frecvente.
Examen clinic general pe aparate și sisteme: în limite normale.
Examen local : perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarci nă prezente, col
violaceu cu orificiu închis , nu pierde sânge.
T.V. : Col lung cilindric, închis, corp uterin mărit de volum corespunzător unei sarcini 7 – 8
săptămâni. Bazin osos in limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare 7 – 8 s ăptămâni ,
morfologie embrionară normală.
Recomandare planning : pilule cu progestativ exclusiv microdozat (POP).

Plan nursing :
Deficitul de cunoștințe
Scopuri și intervenții
Am practicat următoarele intervenții nursing:
 Am trecut în revistă, împreună cu pacienta, metodele con traceptive cunoscute și le –
am sistematizat pe criterii didactice.
 Având in vedere eșecul contracepției naturale urmate, am urmărit corectarea
deficienței de cunoștințe în acest sens .

78 Am încunoștințat pacienta despre răspândirea acestei metode contraceptive, astfel
inspirând încredere în eficiența ei;
 Am explicat indicațiile – la femeia care alăptează ș i la femeile care nu tolerează
componenta estrogenică a COC, contraindicațiile – co mpilanța redusă (când pacienta nu poate să
urmeze cu acuratețe tratamentul , deoarece este accepta tă o variabilitare de maxim 3 ore în schema
de administrare zilnică ), intolerantă la progestative .
 Restul intervențiilor pe care le-am practicat în sc opul corectării deficitului de
cunoștințe sunt identice cu cele enumerate la Cazul nr. 1 , referindu – ne la contracepția orală
hormonală.
 Am acordat timp femeii pentru a – și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea a fost una pozitivă, deoarece:
 A dovedit cunoștințe suficiente cu privire la metodele co ntraceptive cunoscute, în
ceea ce privește diversitatea lor, mecanismele de acți une, modul de administrare, fiind chestionată în
special cu privire la cunoașterea celor mai potrivite metode contraceptive adaptate la etapele
fiziologice din viata femeii, indicațiile, contraindi cațiile și monitorizarea acestora.
 Cunoaște mecanismele de acțiune și efectele generale a le hormonilor sexuali in
organismul feminin.
 Precizează principiile hormonale conținute de contra ceptive.
 Cunoaște răspândirea metodei contraceptive recoman date, eventual chiar poate
exemplifica din rândul cunoștințelor altor femei ce urmează respectiva prescripție.
 Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea met odei, precum și în personalul
medical care o indică și urmează sa o monitorizeze.
 Cunoaște căile și metodele de administrare ale contra ceptivelor cu conținut
hormonal în general și a celei recomandate în particul ar, periodicitatea, durata administrări și explică
acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în cazul nerespectări sau omiterii acestora.
 Cunoaște contraindicațiile metodei contraceptive hormon ale alese.
 Relatează contraindicațiile absolute, relative și s ituațiile în care trebuie întreruptă.
 Redă efectele benefice ale principiilor hormonale.

79 Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posibi litățile de evitare, tratare și a
momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente.
 Cunoaște interacțiunilor medicamentoase sau de altă na tură a contraceptivelor
hormonale prescrise.
 Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologi a planului de monitorizare a
metodei contraceptive adoptată.

80CAZUL NR. 5
Nume si prenume : V.C.
Vârsta :43 ani
Profesia : agricultoare
Domiciliul: Pielești
Motivele prezentării: solicită întreruperea sarcinii de 8 – 9 săptămâni, obți nută în contextul
unor cicluri neregulate, frecvent abundente.
Antecedente personale: 5 avorturi la cerere și 2 nașteri eutocice, cicluri me nstruale
neregulate, menstruații de 4 – 10 zile, frecvente abun dente, fumătoare 15 țigări pe zi, obezitate gr.
II.
Istoric contraceptiv: pacienta a început viața sexuală la vârsta de 21 ani fără a adopta vreo
altă metodă contraceptivă, cu excepția aceleia natural e , comportamentale (ejacularea în afara
vaginului coitus interruptus ) și programarea contactulu i sexual prin calculul estimativ al zilelor
fertile .
Între timp a efectuat 5 întreruperi voluntare de sar cină. Pacienta are un partener stabil (soț)
și relații sexuale cu o frecvență de circa 2 – 3 ori pe săptămână.
Examen clinic general pe aparate si sisteme : în limite normale
Examen local : perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarci na prezente, col
violaceu cu orificiu închis, nu pierde sânge . T.V. : Col lu ng cilindric, închis, corp uterin mărit de
volum corespunzător unei sarcini 7 – 8 săptămâni.
Bazin osos în limite normale.
Examen ecografic: produs de concepție cu biometrie corespunzătoare 8 – 9 să ptămâni.
Recomandare planning : progestativ injectabil i.m., sterilizare chirurgicală ,( ligatura tubară ).

Plan nursing :
Deficitul de cunoștințe
Scopuri și intervenții
Am practicat intervențiile nursing adecvate consilieri i unei femei căreia i se
recomandă o metodă contraceptivă hormonală, intervenți i care au fost expuse pe larg la Cazul nr. 1
la care am adăugat:
 Am trecut în revistă împreună cu pacienta, metodele cont raceptive cunoscute și le –
am sistematizat pe criterii didactice.

81 Având în vedere eșecul contracepției pe cale naturală , am urmărit corectarea
deficitului de cunoștințe în acest sens.
 Am încunoștințat pacienta despre răspândirea acestei metode contraceptive și
eficiența sa, astfel inspirând încredere .
 Am explicat indicațiile specifice , pentru care sugera m acest tip de contracepție –
femeile care au intoleranța sau contraindicații în fo losirea estrogenului, marile fumătoare când
administrarea regulată și supravegheată administrării este mai dificilă (femei cu nivel socio-cultural
scăzut ) și avantajele specifice în speță –nu au efect estrogenic, administrabile la pacientele cu risc
cardiovascular crescut, asigură concentrații pe perioa de îndelungate, cu efect favorabil la femeile cu
fibromatoză uterină sau endometrioză.
 Am acordat timp femeii pentru a-și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea
A fost una pozitivă, deoarece :
 A dovedit cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive cunoscute, în
ceea ce privește diversitatea lor, mecanismele de acți une, modul de administrare , fiind chestionată
în special cu privire la cunoașterea celor mai potrivit e metode contraceptive adaptate la etapele
fiziologice din viața femeii, indicațiile, contraindi cațiile și monitorizarea acestora.
 Cunoaște mecanisme de acțiune și efectele generale ale h ormonilor sexuali în
organismul feminin.
 Precizează principiile hormonale conținute de contra ceptive.
 Cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomanda te, eventual chiar poate
exemplifica din rândul cunoștințelor altor femei ce urmează respectiva prescripție.
 Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea meto dei, precum și în personalul
medical care o indică și urmează să o monitorizeze.
 Cunoaște căile și metodele de administrare ale contrac eptivelor cu conținut hormonal
în general și a celei recomandate în particular, peri odicitatea, durata și explică acțiunile pe care
trebui să le întreprindă în cazul nerespectări sau omi teri acestora.
 Cunoaște indicațiile și avantajele contraceptivelor h ormonale recomandate și
acceptate.

82 Relatează contraindicațiile absolute, relative, și situațiile în care trebuie întreruptă.
 Redă efectele benefice ale principiilor hormonale .
 Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posib ilitățile de evitare , tratare, și a
momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente.
 Cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de alta natură a contraceptivelor
hormonale .
 Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologi a planului de monitorizare a
metodei contraceptive adoptată.

83CAPITOLUL V
CONCLUZII

1. Contracepția continuă să fie o problemă majoră a soc ietății noastre. După
implementarea programelor de planning familial și profila xie a bolilor cu transmitere sexuală,
studiul nostru mai arată că au rămas aceiași factori de risc pentru apariția sarcinilor nedorite și
implicit pentru întreruperea voluntară a cursului ace stora, între care deficitul de cunoștințe ocupă un
rol central, susținut de nivelul intelectual și material scăzut educațional la femeile fertile sunt factori
care determină nefolosirea metodelor anticoncepționale ș i apelarea la întreruperea sarcinii prin avort
la cerere.
2. Peste o treime din femeile cuprinse în studiu solicită întreruperea sarcinii după un
număr mare de avorturi (peste 6) în antecedente, ceea c e demonstrează o aderență inacceptabil de
redusă din partea acestora la metodele anticoncepționa lă adoptând practic întreruperea de sarcină
drept metodă contraceptivă. Încă o dovadă în acest sens este faptul că peste o zecime din femeile ce
au solicitat avort confirmă 11 până la 35 de asemenea mane vre abortive la cerere în antecedente.
3. Amploarea extinderii lipsei de educație medicală din râ ndul femeilor este odată în
plus demonstrată prin faptul că doua treimi din femeile care solicită întreruperea unei sarcini
nedorite nu au folosit nici o metodă care să împiedice a pariția acesteia.
4. În ceea ce privește rata importantă a pacientelor fără nașteri în antecedente care au
solicitat avort, aceasta constituie că un adevărat sem nal de alarmă, datorită faptului că aceste femei
fără planning familial măcar început, se expun unor compli cați ce comportă un risc crescut pentru
siguranța viitorului lor fertil (Șurtea, 2000).
5. Nivelul socio-economic deficitar reprezintă princip ala cauză de renunțare la metoda
anticoncepțională, deși nu sunt de neglijat nici efecte le adverse ale metodelor contraceptive.
6. În medicina secolului XXI, în care se tinde către acc esul populației la informare și un
stil de viată sănătos și implicit eradicarea condițiil or secundare unor carențe, fie ele intelectuale sau
materiale, munca de nursing reprezintă un sector import ant în desfășurarea activității de ocrotire a
sănătății și necesită înțelegerea profundă a nevoilor fiziologice și psiho-somatice ale femeii în
perioada reproducătoare, ca și implementarea cu conști inciozitate a tehnicilor de contracepție, astfel
încât transmiterea acestor deprinderi în populația fe minină fertilă să asigure dezvoltarea optimă a
familiei, care stă la baza unei societăți sănătoase (Râcă, 2000).

84
BIBLIOGRAFIE

1. Alessandrescu D. Biologia reproducerii umane . Editura medicală București, 1987.
2. Benson R.C. Manuale di Obstetricia e Ginecologia . Piccin, padova 1986.
3. Bourton J.M ,Dennez M. , Eboue E. Practique de l’echographie eb gynecologie et
obstetrique , Ed vigot, paris, 1984.
4. Cernea M. Curs de obstetrică , Reprografia Universității Craiova, 1987 .
5. Cunningham I. , Gary F. William’s Obstetrics , ed 19, Appleton și Lange, 1994.
6. Shoupe D., Haseltine Fp. Contraception , Spring Verlag, 1993 .
7. Rabe T., Vlădescu E.,Runnebaum B., Die Zukunt der oralen hormonalen kontrazeption , Der
Gynakologe , 1998.
8. Dewhurst Sir Cj., Witfield Cr. Dewfurt’s Book Of Obstetrics and Gynecologz For
Postgraduates , ed IV, Blackwell Sci.Pub, Oxford, 1986.
9. Râncă N. Curs de obsterică-ginecologie , Editura Medicală ,Craiova, edițiile revizuite 1996,
1999, 2006.
10. Baltă G. Tehnici speciale de îngrijire a bolnavului , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1988.
11. Rădulescu I. Ginecologie , Vol I și II . Editura Didactică și Pedagogică, Bucureș ti, 1988.
12. Leonide L. Martin, Sharon J.Reeder Maternity Nursing , Ed JB. Lippincott, Philadelphia,
1996.
13. Titircă L. Tehnici de evaluare și îngrjire acordată de asistenta medicală, Editura medicală
Romanească, București, 1983.
14. Lemnete I., Rădulescu I. Manual de obstetrică și ginecologie pentru cadre medicale .
Editura Medicală București, 1975.
15. Titircă L. Ghid de nursing . Editura Viața Românească ,București, 1960.
16. Medical surgical Nursing , Ed. J.B. Lippincott,Philadelphia, 1991.
17. Adelle P. Maternal and Child Health Nursing ,Ed. J.B. Lippincott, Philadelphia, 1995.

8518. Negruț I., Rusu O. Ginecologie și Obstetrică Editura Didactică și Pedagogică, București,
1981.
19. Titircă L. Dicționar de termeni pentru asistenți medicali ,Editura Viața Medicală
Românească ,București , 2000.
20. ¤¤¤¤ the Lippincott manual of Nursing Practice . Ed. J.B. Lippincott, Philadelphia, fifth
edition.
21. Crișan N.,Nanu D. Ginecologie ,Editura Societatea Știință și Tehnică, București, 1971.
22. Aburel E. Obstetrică și ginecologie , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971.
23. Andrews M.N.,Boyle J.S. Transcultural Concepts in Nursing Care , Ed. J.B. Lippincott,
Philadelphia, 1995.
24. Mozes C. Tehnica îngrijiri bolnavului , ediția a VI-a , Vol I,II ,Editura Medicală București,
1978.
25. Bloom A. Bloom S.R. Toohey’s Medicine for Nurses.
26. Gulanick M.Klopp A. Galanos S.,Gradishar D. Nursing Care Plans-Nursing Diagonosis and
Intervention , Fourth Edition, 1998.
27. Janet B.McCann F.,Burroubhs S. Nursing from Concept to Practice , Second Edition ,
Connecticut, 1988.
28. Winter Biologie u. Path d.W, 1994.
29. Palmer Sterilete involontair , 1950.
30. Petrache Vărtej, Ioana Vărtej Ginecologie endocrinologie , Editura ALL, București, 2000.
31. Sub redacția Prof.dr Ioan Munteanu Tratat de Obstetrică , Editura Academiei Române,
București, 2000.
32. Pigeaud Encyclop .med-chirurg., 1974.
33. Brăila G. Curs de obstetrică – ginecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2000.
34. N. Râcă , Manual de lucrări practice de obstetrică și ginecologie, Editura INFO Craiova,
2000.
35. L. Șurtea, Planificare familiă Editura SITECH, Craiova, 2000.

8636. Sabotta Johannes; Atlas of human Anatomy, Lippincott Wi lliams&Wilkins, 2001.
37. Stamatian F., Surcel I V., Ona D., Roșca A., Obstetr ică și Ginecologie Volumul I și II,
Editura Echinox, Cluj, 2003.
38. Sinelnikov R.D., Atals of human Anatomy, Mir Publishe rs, 1983.
39. Skandalakis E. John et al., Surgical Anatomy, McGrawHil l Medical, 2004.
40. Simionescu C., Ciurea R., Ceaușu I., Mărginean C., Novac L. , Cornițescu F., Tănase F.,
Căpitănescu R., Comănescu A., Cernea N., Esențialul în colposcopie, Editura Medicală
Universitară, Redactor de carte: Dominic Iliescu și Ștef ania Tudorache, Craiova, 2016.
41. Simionescu C, Cernea N., Mărgăritescu C., Georgescu C, I liescu D: Patologia colului uterin,
Ed. Medicală universitară, Craiova, 2009.
42. Rohen Johannes W., Yokochi Chihiro, Lutjen – Drecoll Elke; Color Atlas of Anatomy: A
Photographic Study of the Human Body, fifth edition, 2002, Lippincotte Williams&Wilkins.
43. Ranga V., Dimitriu R., Ispas Al. T., Anatomia omului – Pereții trunchiului, 1993.
44. Richart RM. Natural history of cervical intraepithelia l neoplasia. Clin Obstet Gynecol, 1968.
45. Papilian V., Anatomia omului. Vol II. Splahnologia, ed iția a VI – a, Editura didactică și
pedagogică, București, 1982.
46. Ispas A.T., Lupu G., Anatomia omului – Aparatul genital , Editura Universitară Carol Davila,
București, 2007.
47. Clemente anatomy, A regional atlas of the human body , fourth edition, Lippincotte
Williams&Wilkins, 1998.
48. Frank H. Netter, M.D., Atlas de Anatomie Umană, Ediția a treia, Callistro, 2005.