Conf. Univ. Dr. Raluca LĂDARU Academia de Studii Economice, București [629509]

Conf. Univ. Dr. Raluca LĂDARU Academia de Studii Economice, București

1.1.Importanța agromarketingului
1.2. Conceptul șisistemul de
agromarketin g
1.3. Particularitățile producției
agroalimentare care au generat
apariția agromarketingului
1.4. Funcțiile agromarketingului

Agromarketingul ,caspecializare sau
ramură amarketingului ,trebuie văzut cao
componentă integrantă aagribusinessului ,
incluzând toate activitățile care contribuie la
producția ,distribuția și promovarea
produselor agroalimentare înconcordanță cu
cererea consumatorilor șilaformarea unor
prețuri rezonabile pentru aceștia .

Însens larg,agribusinessul cuprinde atât
activitățile care oferă agriculturii resursele
necesare ,situate înamonte fațădeagricultor ,cât
șipeceledinavalul acestuia ,respectiv :

Colectarea produselor agricole
Prelucrarea produselor agricole
Comercializare produselor agricole

Cucâteconomiile agroalimentare sunt mai
dezvoltate ,cuatât volumul schimburilor de
produse semărește ,șinevoia deservicii de
marketing, cum arfistocarea ,depozitarea ,
condiționarea , ambalarea și transportul
produselor ,oferirea deinformații demarketing
etc.crește .Agromarketingul cuprinde aceste
servicii .

Înunele țări,(TCD ),agricultura reprezintă
partea ceamaiimportantă aeconomiei .Înaceste
țări,pentru hrană secheltuiesc peste 50%din
cheltuielile medii aleunei familii .Încontrast cu
această situație ,americanii cheltuiesc numai 12%,
iareuropenii 16%dincheltuielile totale .
Agricultura – cea mai importanta ramura a economiei
Tarile TCD
America
Europa
12%
16%
50%

Importanța agrom arketingului este dată
de ponderea mare acheltuielilor cu
alimentele întotalul cheltuielilor deconsum
aleunui menaj șidefaptulcăprima cheltuială
pecareofaceofamilie esteaceea cuhrana .
http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/comportamentul -de-
consum -la-mana -schimbarii -stilului -de-viata

Odefiniție simplă completă șiunanim
acceptată aagromarketingului este imposibilă ,
deoarece acesta nupoate ficonsiderat înmod
exclusiv oștiință ,undemers practic sauoartă.

Agromarketingul areunobiect mult
mailarg decât vânzarea produselor agricole
șialimentare ,elincluzând șioperațiunile de
procesare ,precum șipecele care contribuie
lagestionarea stocurilor ,ladistribuție ,cele
legate destabilirea prețurilor șipromovarea
produselor .

Înplus, semaiocupă șidestudiul pieței și
alartei deaacționa asupra ei,alconcurenței șial
activității desupraveghere șireglementare a
pieței decătre puterile publice .

From field tostore
Schimbul deproduse agroalimentare este
străvechi .Decând auapărut orașele ,afost
necesar caoparte dinceîncemaimare din
produsele agricole obținute înmediul rural săfie
dirijată către ceicare nulecultivă saunule
cresc .Atunci auapărut șiprimele elemente de
marketing, evident caacțiuni practice .

Produsul agricol ,pentru adeveni
aliment, trebuie săsuporte mai multe
transformări ,dintre carepatru sunt principale :
•otransformare fizică (laptele înbrânză ,de
exemplu );
•otransformare dedimensiune (carcasa unei
vaci înfracțiuni de250 grame decarne
împachetată subvid,deexemplu );

•otransformare întimp (grâul recoltat îniulie
poate deveni chiflă oferită lavânzare totanul,
deexemplu )și
•otransformare înspațiu (fasolea verde ,
recoltată laFetești este disponibilă înpungi
de1kg,congelată ,înrețeaua METRO, tot
timpul anului ,deexemplu ).

tranformarea laptelui în brânză
tranformarea grâului în pâine
carcasă de vacă

Aceste transformări sestudiază pentru a
evidenția cele patru utilități aleproduselor
agroalimentare :deformă ,deloc,detimp și
deposesie .

Utilitatea de formă derivă din
necesitatea deaavea produsul înforma
potrivită pentru consumator .Deexemplu,
pentru consumatorii cărora leplace carnea de
vităsubformă dehamburger, ocarcasă de
vacă întreagă, disponibilă launmoment dat,
aravea outilitate mică.Astfel, produsul
trebuie procesat (transformarea fizică șide
dimensiune) .

Utilitatea deloc derivă din aavea
produsul înlocul dorit deconsumator .Dacă
producția sedesfășoară laPitești iar
consumatorii vizați seaflă înBucurești,
produsul nuareutilitate .Astfel, produsul
trebuie transportat laconsumatori, pentru afi
util(transformarea înspațiu ).

Utilitatea detimp rezidă dinaavea
produsul înmomentul când îldorește
consumatorul .Dacă consumatorul dorește
hamburgerul laprânz, iarmașina frigorifică
ajunge doar după amiază, utilitatea acestuia
estenulă (transformarea întimp) .

Utilitatea de posesie presupune
transferul posesiei acelui hamburger șiplata
banilor decătre consumator, încheindu -se
astfel circuitul dedistribuție alprodusului
respectiv .

Cele patru utilități demarketing ale
produsului agroalimentar sunt:
Forma –aavea produsul așa cum îldorește
consumatorul
Locul -aavea produsul unde -ldorește
consumatorul
Timpul –aavea produsul când îldorește
consumatorul
Posesia –afacilita consumatorului intrarea în
posesia produsului

Plecând de la ideile prezentate ,
agromarketingul ar putea reprezenta
ansamblul deactivități ,tehnici ,metode și
procedee cuajutorul cărora oferta deproduse
agricole șialimentare este ajustată înfuncție
deschimbările cererii ,înscopul maximizării

satisfacerii consumatorilor ,
prin punerea ladispoziția
acestora amărfurilor dorite
încantitatea șicalitatea
cerută ,precum șilatimpul
șilocul potrivit ,darșial
optimizării profitului
cuvenit producătorilor și
comercianților .

figura 1.2.

Factorii cheie înlanțul deactivități care
compun sistemul deagromarketing sunt:
fermierii și alți producători agricoli ,
procesatorii ,intermediarii șiconsumatorii .

Agromarketingul s-a desprins din
marketingul general din cauza acel puțin
următoarelor motive principale :

Exemple de produse agricole -perisabile
1.Produsele agricole sunt perisabile .
Caracterul urgent altransformării șialdistribuției
acestor produse dă agromarketingului
dimensiunea depromptitudine ,aceasta fiind o
caracteristică proprie asa.
Cand se obtin produsele agricole
(vegetale /animale )?

2.Cvasitotalitatea ramurilor vegetale
aleagriculturii auoproducție sezonieră .
Atenuarea sezonalității ofertei alimentare se
poate realiza prin activități destocare și
prelucrare ,laprodusele vegetale .
Cine obtine produsele agricole sicese
intampla maideparte cu acestea ?

3.Mărfurile agricole devin dinceînce
mai mult omaterie primă pentru industria
alimentară .Pentru afipuse ladispoziție
cantități mari dematerii prime agricole în
loturi omogene ,cuspecificațiile decalitate
cerute ,este necesară colectarea șiadesea o
semiprelucrare aacestora .

Cum se transporta produsele agricole (de ex.
graul )?

4.Producția agricolă vegetală arevolum mare și
valoare mică,faptcefacecatransportul acesteia
săfiefoarte costisitor șineeficient .Transportul
deține opondere foarte ridicată înprețurile
produselor alimentare rezultate dinprocesarea
produselor vegetale ,launele ajungând chiar până
la20%.
Ceurmeaza dupa vanzarea produselor
agroalimentare ?

Înagromarketing ,nu există “service
post vânzare ”.Dacă unprodus alimentar nu
convine gustului consumatorului ,acesta nu-și
poate schimba cumpărătura sa.Calitatea
produselor esteesențială .

Agromarketingul are 9 ( nouă ) funcții , grupate
astfel :
A. Funcții de schimb
B. Funcții fizice
C. Funcții de facilitare
(de ajutor sausprijin )1.Cumpărarea
2.Vânzarea
3.Depozitarea
4.Transportul
5.Procesarea
6.Standardizarea
7.Finanțarea
8.Suportarea riscului
9.Culegerea șiprelucrarea informațiilor
de marketing
(studii de marketing)

 Vânzare
 Cumpărare
 Depozitarea .Ocaracteristică aproducției
agricole vegetale este caracterul săusezonier ,pe
când cererea estecontinuă peîntregul an.Deaici
rezultă nevoia deastoca produsele ,pentru ase
putea crea unflux neîntrerupt alacestora către
piață .

Transportul .Această funcție presupune o
abordare comparativă adiferitelor tipuri șirute
detransport .Managementul transportului este
esențial înobținerea unui marketing eficient .

Procesarea .Majoritatea produselor din
agricultură nusepretează livrării directe
către consumatori imediat după ceaufost
recoltate .Acestea potfifolosite numai după
unasaumaimulte prelucrări .Activitatea de
schimbare aformei adaugă valoare
produselor ,prin schimbarea utilității
produselor (grâu –făină ).

Standardizarea .Are caobiect stabilirea și
păstrarea uniformă amăsurătorilor referitoare
lacalitatea produselor .Fără standarde ,
comerțul arfifostgreu derealizat .

Finanțarea .Este necesară
deoarece există necorelări
temporale între cheltuielile
făcute cu producția și
primirea plății dinvânzarea
produselor .Pentru aevita
consecințele necorelării ,
întreprinderile facapel la
credite .

Suportarea riscului .Atât înproducția ,cât
șiîncomercializarea produselor agroalimentare
posibilitatea apariției pierderilor estetottimpul
prezentă .Riscul fizic sereferă ladeteriorarea
saudistrugerea produselor datorită focului,

temperaturilor ridicate sau scăzute ,
dăunătorilor ,inundațiilor șicutremurelor .
Riscurile pieței sunt cele ale diverselor
schimbări avalorii produselor între procesul
deproducție șiconsum .

Culegerea șiprelucrarea informațiilor de
agromarketing .Pecâtposibil ,deciziile de
marketing trebuie săsebazeze peinformații
corecte .Seutilizează studiile demarketing .