CONF. UNIV. DR. Oana Lavinia Ștefan Pisaroglu ABSOLVENT: Cristian Pațachia MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA „OVIDIUS ” DIN CONSTANȚA… [611367]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANȚA
Facultatea de Arte

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. Oana Lavinia Ștefan Pisaroglu

ABSOLVENT: [anonimizat] „OVIDIUS ” DIN CONSTANȚA
Facultatea de Arte

SUBWAY

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
CONF.UNIV.DR. Oana Lavinia Ștefan -Pisaroglu

ABSOLVENT: [anonimizat] 2
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
1. Istoria dansului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.1. Istoria Hip Hop -ului ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.2. Cum a apărut Hip Hop -ul. ………………………….. ………………………….. ……. 8
1.2.1. O introducere a Bronx -ului, înainte și în timpul creării hip hop –
ului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.3.1. Muzica ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 9
1.4. Cum a fost influențat hip hop -ul? ………………………….. …………………….. 10
1.4.1. Funk Drumming ………………………….. ………………………….. ……………. 10
1.4.2. Dans African / Capoeira (Angola) ………………………….. ………………. 10
1.4.3. Hoofin/ Tap / Flash Style ………………………….. ………………………….. .. 10
1.4.4. Salsa/ Bombi Plena ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.4.5. Dansurile Native Americane / Fancy Dance ………………………….. … 11
1.4.6. Filmele Kung Fu ………………………….. ………………………….. ……………. 11
1.4.7. Gimnastica ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
1.5. INFLUENȚA GĂȘTILOR ÎN DANS / UPROCKING ………………….. 12
1.6. ELEMENTELE CULTURII HIP HOP ………………………….. ……………. 12
1.6.1. Influența găștilor în Graffiti ………………………….. ………………………. 12
1.7. THE DJ (KOOL HERC) ………………………….. ………………………….. …….. 13
1.7.2. Alți dj deschizători de drumuri: ………………………….. …………………. 16
1.7.3. Alți dj de influență ………………………….. ………………………….. ………… 17
1.7.4. Beat -ul de Break ………………………….. ………………………….. ……………. 17
1.7.5. Săpâ nd după beat -uri s -au descoperind noi beat -uri de break …. 19
1.8. MC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
1.9. THE BBOYS (top rock, footwork, freezes, power) ……………………….. 20
1.9.1. The Bronx Rockers ………………………….. ………………………….. ……….. 21

1.9.2. Începuturile anilor 1970 (creația și machetele) ………………………… 22
1.9.3. BBOY ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 22
1.9.4. Mijlocul – sfârșitul anilor 1970 (Următorul Nivel) …………………… 23
1.9.5. Anii `80 sau „Perioada mișcărilor Power Move“ …………………………. 25
1.9.6. Istoria lui B -boy Spy ………………………….. ………………………….. ……… 26
1.9.7. Exerciții de încălzire pentru B -BOY ………………………….. …………… 27
1.9.8. Exerciții de cool down pentru B -Boy ………………………….. ………….. 29
1.9.9. Exerciții de stretching pentru o performanță mai bună …………… 31
1.10. ISTORIA LOCKING -ului ………………………….. ………………………….. … 32
2. SUBWAY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 37
2.1. Caietul coregrafic ………………………….. ………………………….. ……………….. 37
2.2. Actul I . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 38
2.2.1. Scena I :Grafferi ………………………….. ………………………….. …………….. 38
2.2.2. Scena II : Intro ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
2.2.3. Scena III : Brooklyn ………………………….. ………………………….. ………… 39
2.2.4. Scena IV : Închipuire ………………………….. ………………………….. ………. 40
2.2.5. Scena VI: Libertate ………………………….. ………………………….. ………… 41
2.2.6. Scena VII : Battles ………………………….. ………………………….. ………….. 42
2.2.7. Scena VIII : Gelozia ………………………….. ………………………….. ……….. 43
2.2.8. Scena IX: Campionii ………………………….. ………………………….. ………. 44
2.2.9. Scena X: Roboboys ………………………….. ………………………….. ………… 44
2.2.10. Scena XI: Beat box ………………………….. ………………………….. ………. 46
2.2.11. Scen a XII: Uitarea ………………………….. ………………………….. ……….. 46
3.Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 61

Argument
Într-o lume în care toate circulă cu viteza luminii în subsolul marilor orașe se
ascunde metroul. Acel tren de mare viteză care ne duce și ne readuce cu viteze de
neînchipuit acolo unde avem nevoie. În această zonă subterană în timp și -au făcut
apariția t ot felul de oameni care acum o putem numi lumea subterană. Chiar și
aici se nasc idile, povești de viață, apar conflicte între diferite tipuri de oameni.
Mizeria își spune și ea cuvântul – aici se ascund oameni certați cu legea, oameni
ajunși în pragul di sperării, oameni care nu își mai găsesc locul în societate,
cerșetori, hoți, pungași. Printre aceste tipuri de oameni, călătorii metroului duc o
luptă de supraviețuire pentru a se putea deplasa către locul de muncă, spre casă
sau pur și simplu să ajungă di ntr-un loc în altul.

6

CAPITO LUL 1

7
1. Istoria dansului
Dansul este una dintre vechile forme ale artei. Tot dansul este o mișcare a tuturor
parților corpului pe ritm din care face parte baletul, valsul, flamenco, step, samba
si disc o. El poate să exprime emoții, poate spune o povestioară, poate crea
atmosferă sau poate arăta doar rezistenta fizica a dansatorului. Tipurile de dans
sunt în mare două: dansul de societate, pentru distracție, și dansul creat pentru a
susține un spectacol.
Imagini cu dansatori apar în desene rupestre de mii de ani. Multe di n dansuri le
din perioada primitivă sunt încă populare și astăzi, fiind în strânsă legătură cu
ceremonii religioase sau superstiții. Unele dansuri străvechi se bazează pe vechi
ritualuri războinice, iar dansatorii (vood oo) din Haiti intră în transă în timp ce
cheamă spiritele. Dansurile dramatice al vechilor greci au avut influență de lungă
durată asupra culturii Vestului. Cu multe secole în urmă au apărut dansurile de
societate în care s unt respectate anumite seturi de pași. Ele erau populare în
Europa medievală, la curțile regale. majoritatea erau adaptări are dansurilor
populare. În secolul al XV -lea existau deja profesori de dans care erau la curent
cu toate dansurile noi apărute. Buga ku un dans din Japonia a apărut în secolul al
VII-lea.
Baletul își are originea la curțile regale ale Italiei anilor 1400, dar s-a dezvoltat și
în Fran ța. Unul dintre cei mai entuziaști dansatori a fost chiar r egele Louis al XIV –
lea și a deschis prima acad emie de dans la Paris, în 1661. Așa au început să se
separe dansatorii amatori de profesioniști care până la acel moment nu erau.
Charles -Louis Beauchamp, a contribuit la standardizarea mi șcărilor clasice și era
directorul academiei . Se crede că el a creat primele trei poziț ii ale picioarelor și
mâinilor în balet. E ra baletului clasic a fost în a doua jum ătate a anilor 1800, cu
capodopere precum „Lacul Lebedelor “ a lui Ceaikovski.
Începând cu anii 1900, o mică parte din dansatori au început s ă creeze un sti l liber,
nemaivrând să danseze pe modelele rigide ale baletului clasic . Proaspetele

8
dansuri ale secolului al XX -lea erau bazate în parte pe tradițiile africane,
americane și irlandeze, cum ar fi jazzul și stepul. Actualmente, dansul s -a
modificat în toat e zonele lumii într -un soi de antrenament fizic.
1.1. Istoria Hip Hop -ului
1.2. Cum a apărut Hip Hop -ul.
1.2.1. O introducere a Bronx -ului, înainte și în timpul creării hip hop -ului
Mr. Wiggles povestește că l a sfârșitul anilor 60 începutul anilor 70 a fos t o
revolu ție petrecut ă pe str ăzile din NYC. „Am avut unele dintre cele mai bolnave
găști care se încăierau în parcuri la miezul nop ții conduc ând ghetourile , străzii
bloc cu bloc. Atunci fiind într-o gașcă eram ca fiind într-o familie. Și familia ta
era de asemenea întregul cartier. “
BLACK SPADES , SAVAGE NOMADS , SAVAGE SKULLS , CHINGALINGS ,
GHETTO BROTHERS , THE IMMORTALS , YOUNG SINNERS , ROYAL
CHARMERS , THE SEVEN CROWNS , JAVELINS , GLORY STOMPERS ,
BLUE DIAMONDS
Cresc ând în Bronx în estul Treomont in Grand Conc ourse în apropiere de parcul
Echo (o zon ă știută de găști și petreceri originale de hip hop). Unde a locuit era u
înconjura ți de găștile Javelins și Black Spades. A învățat constant legile str ăzii
ieșind afar ă cu juniorii din gașca Javelins în parcul Echo c ând avea doar v ârsta de
6-7 ani. A b ăut primul lichior în parcul Echo cu scurt ă oprire de la Javelins, a
fumat prima țigară luând chi ștoace de pe str ăzi în timp ce se juca hookie (un joc
care te exclud ea de la obligațiile școlare sau de muncă în timp ce, cel mai probabil,
pretinde ai a fi bolnav sau că ai un deces în familie ) la vârsta de 7 ani , a aprins
primul incendiu în parcul Echo în timpul orelor de curs privind fumul înălțându-
se până când pietonii au țipat la el și a fugit, a avut de asemenea și prima etichet ă
(poreclă) ‚ Lil Kool Kat´ dată de sora sa mai mare. A fost atârnat de fereastra
apartamentului său cu 4 etaje de ni ște membrii dintr -o gașcă numit ă Imperial
Spades cu care sora mai mare Cindy umbla. De fiecare dat ă când sora ie șea din

9
camera ei aveau s ă îl apuce și să îl atârne de ferea stră. Găsea mereu cu țite 007,
stilet e și clackers -uri1 rupte. Aceasta a fost folosit ă ca și arma g ăștii și a fost
interzis ă din cauza violen ței). În aceste timpuri muzica a fost bazat ă pe alocarea
unui heavy rock (Jimi Hendrix) și un revolu ționar greu dar care te ungea la suflet
(James Brown). A învățat tone de ritmuri de ghetou de la cei în vârstă, în timp ce
a crescut pe str ăzi. Cresc ând prin violen ța găștilor, droguri, s ărăcie, h ărțuit de
poliție, cl ădiri c ăzute și abandonate și școli r ău famate, toate a cestea s -au adăugat
la atitudine a rebelă care au avut -o tinerii față de societate. C âteodat ă era ca și cum
ar fi trăit într-o zon ă de război. Auz eau focuri de arme pe alei pe timp de noapte
și vedeau sânge pe str ăzi a doua zi de diminea ță în drumul său spr e scoal ă. Asta a
fost via ța lui Mr. Wiggles și a tuturor celorlal ți copii în sudul Bronx -ului în tot
acest timp.
1.3.1. Muzica

Ideea este c ă Black Spades a influen țat Hip Hop -ul cu titlul de DJ DISCO KING
MARIO. Care a avut o mare influen ță asupra tuturor DJ-ilor din Bronx înainte ca
Kool Herc s ă creeze „Merry Go Round ”. Black Sp ades a avut trupe , DJ precum
Chuck Chuck City Crew și de asemenea dansatori și grafferi . Black Spades a fost
considerat ă cea mai mare ga șcă care a adoptat stilul Outlaw din Bronx și are un
impact asupra culturii stradale din New York în multe feluri.
În orice aspect al culturii HIP HOP a existat o leg ătură de influen ță a unor g ăști.
În multe cazuri, șefii Hip Hop erau membrii din găști . Să luăm câțiva DJ pentru a
exempl ifica. În timp ce KOOL HERC c âștiga respect în fa ța găștilor făcând doar
ce știa, el îi strig a și la microfon și men ținea pacea în gă știle lor. El a dezvoltat un
respect de la ace ști membri ai bandei, oferindu -le respect în timpul sesiunilor sale
de improvizație. De a semenea, bandele au fost folosite c a protec ție pentru DJ și
echipaje de pază, pentru colectarea de bani și la ușile unde se țineau astfel de

1 O jucărie care avea două bile grele atașate de o coardă și făcea un zgomot de click clack când o mânuiai

10
sesiuni de improvizație. Apoi, desigur , avem unul din cei mai mari lideri ai bandei
South BRONX's , care a transform at band a lui în cea mai mare mi șcarea hip -hop
pe străzile din New York și în cele din urmă din lume. Vorbim despre AFRIKA
BAMBAATAA și o parte din ZULU NATION. AFRIKA BAMBAATAA a
câștigat mi șcarea sa de stradă împreună cu BLACK SPADES, și curând SPADES
s-a transformat într -o organiza ție cu cei de la ZULU NATION. Ei au fost cei mai
mari și de temut de asemenea. În afară de AFRIKA BAMBAATAA a fost DJ
DICE din CHUCK CHUCK CITY CREW, DJ FLASH și CASANOVA CREW
și mul ți DJ care s -au afiliat . Bandele apăreau la sesiuni deseori pentru a -și câștiga
respectul și dacă nu se întâmpl a asta, încercau să îi facă să înceteze să vorbească .
1.4. Cum a fost influen țat hip hop -ul?
Muzica lui James Brown a influen țat hip hop -ul în ansamblu, din dansul s ău, de
apel și de r ăspuns, simțul său muzical, influen ța lui în beat -urile de break sau
tobele de funk. James Brown a angajat at ât de mul ți tobo șari și muzicieni cu
influen ță în trupa lui astfel încât a conturat f ără efort lumea beat -urilor de break.
După cum au spus TWINS, mi șcările lui James Brown i -au inspirat pe tinerii b –
boys în stilurile de dans.
1.4.1. Funk Drumming
Break Beat -urile – de la Earl Palmer p ână la Clayton Fillyau și Clyde Stubblefield.
Acești tobo șari de funk au pus bazele beat -urilor care au des ăvârșit muzica HI P
HOP a zilelor noastre.
1.4.2. Dans African / Capoeira (Angola)
Rădăcinile culturii HIP HOP îi sunt în sânge, iar în CAPOEIRA po ți observa
mișcările și simil itudinile stilului cu BBOYING -ului.
1.4.3. Hoofin/ Tap / Flash Style
(Sammy Davis Jr. Nicholas Br others)

11
Daca ne uit ăm la anumite mi șcări de picioare și pași unde SAMMY DAVIS „își
arunca picioarele în sus “ și anumite mi șcări pe jos executate de grupuri ca
NICHOLAS BROTHERS putem observa cu u șurință influen ța asupra
BREAKING -ului.
1.4.4. Salsa/ Bombi P lena
În comunit ățile latine din ora șul New York, multe stiluri și modul în care executau
mișcările aveau un aer de SALSERO. Stilul și unele mi șcări de RUMBA, precum
și multe altele elemente au jucat un rol major în definirea stilului LATINO
BBOYS în specia l în rela ție cu UPROCKERS și TOP ROCKERS.
1.4.5. Dansurile Native Americane / Fancy Dance
La fel ca și în salsa, dansurile native americane î n special FANCY DANCE a
influen țat TOP ROCKING și UPROCKING în special în mișcările de picioare și
cap.
1.4.6. Film ele Kung Fu
Filmele cu arte mar țiale erau foarte populare printre tinerii afro -americani încât
putea u merge pe strada 42 la sf ârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 și
putea u urmări 5 filme Kung Fu pentru $3 – $5, iar tinerii BBOY împrumutau
mișcări și stiluri și le înglobau în stilul lor de dans, tineri precum KEN SWIFT’S,
PYTHON TOPROCK
1.4.7. Gimnastica
BBOYS precum TRACK 2 combinau mi șcări din trecutu l lui în gimnastic ă și le
îngloba în rutinele de break, precum pirueta hand stand care a ajutat la formarea
mișcării CRAZY LEGS, un head spin care a ajuns cunoscut ca și „1990 “. Totodat ă
nou-veniții precum BBOY GERMAN care au încorporat mi șcarea THOMAS
FLARE în rutina lor de dans, au fost unii din tinerii pionieri care au combinat
gimnastica cu power m oves.

12
1.5. INFLUENȚA GĂȘTILOR ÎN DANS / UPROCKING2
Acum, în dans, există o cantitate semnificativă de informații care indică faptul că
bandele au avut o influență majoră într -un dans numit UPROCKIN. Un astfel de
fapt este că toate bandele din New York avea u un anumit dans pe care îl făceau
înainte de a merge la război ca un fel de imitare pentru ca membr ii bandei să
înțeleagă , ce va face el dușmanul ui său atunci când îl va întâlni . Dansul simula
lovituri și mișcări violen te între doi dansatori. Imitarea (mi mare) arme lor cum ar
fi pistoale zip, cuțite, bâte și cu pumnii. Acest dans ar fi fost ulterior imitat de un
„frate “ în BROOKLYN numit „RUBBER BAND “ (de asemenea, un frate numit
„APACHE “), care a fost în cele din urmă ucis într -o luptă de dans care a mers
prost. Se spune că el a fost unul dintre cei mai mari dansatori de pe străzi.
RUBBER BAND a fost, de asemenea, a spus ca a pus bazele dansului cu
JERKS (smucituri sau șocuri, blocaje) și BURNS ( în cazul de față se referă la
mișcări ene rgice și susținute car e simți că iți i -a foc corpul) și a fost responsabil
pentru Takin dans în stilul găștilor și făcut popular cu ajutorul DISCO CROWD
și în cele din urmă a devenit un dans făcut peste tot în oraș de gangsteri și non
gangsteri deopotrivă , dar era recunoscut f aptul c ă Brooklyn st ăpânea acest dans
cu multe trupe precum și DYNASTY ROCKERS.
1.6. ELEMENTELE CULTURII HIP HOP
1.6.1. Influența găștilor în Graffiti
Aceasta este probabil cea mai ușoară conexiune pentru a face referire la găști
inspirând elemente din HIP HOP. Adevărul este evident în alte orașe unde găștile
își marchează teritoriul cu etichete și semne le revendic au ascunse în graffiti.
Fiecare graffitist/grup de graffitiști are tag -ul său/tag -ul grupului.(tag -ul este un
desen propriu pe care numai el/ei îl fac) Tag -urile personale sunt de obicei formate
din 4 caractere și cele ale grupului ( crew ) au de obicei 3 .Mulți graffitiști vin din
găști și în timp ce graffiti -ul poate fi susținut ca fiind un element de HIP HOP,

2 A nu se confunda cu breakdance

13
sunt o tonă de graffitiști care nu au nici o treabă cu HIP HOP -UL și nu sunt nici
măcar negri sau latino. Unul dintre primii graffitiști recunoscuți a lovit în New
York și a fost un graffitist de origine greacă numit „TAKI “, dar, de asemenea,
ceea ce trebuie remarcat este faptul că primii graffitiști care au început mișcarea
în New York au fost în Philly, un graffitist pe nume Cornbread dori nd să
mulțum ească o fată, a eticheta t numel e ei pe traseul de autobuz și și-a dat seama
că poate obține atenția ei, și înainte să știi, graffiti -ul a înflorit drum ul spre New
York , dar în afară de această istorie, graffiti -ul a fost un ul dintre cele mai bune
moduri de a lăsa însemne gangsteri lor din afar ă care ș tiu ce ascundeau și au fost
în așa fel încât acestea să poată urmări pas, și să se îndepărt eze de acolo să nu în
orice alt ă zonă a rivali lor. Acest lucru se întâmpla aproape în fiecare ghetou din
America, de la bandele Cholow din Los A ngeles, la bandele din Chicago, precum
și New York. Bine cunoscu ți erau WRITING CREWS de la începutul anilor '70
care i -au inclus și pe EBONY DUKNE, EX VANDALS.
1.7. THE DJ (KOOL HERC)
În 1955, în KINGSTON JAMAICA, s -a născut un copil care va sfârși în c ele din
urmă într -unul dintre cele mai întunecate ghetouri din America, precum și tatăl
culturii care va schimba în curând sunetul muzicii
Numele copilului: Clive Campbell (aka KOOL HERC)
Locul: Bronx
Cultura: HIP HOP
Clive Campbell a migrat spre BRONX ves t New York, când avea doar 12 ani.
Atunci când tânărul Clive Campbell a mers la liceu l Alfred E. Smith, a ridicat în
mod constant greutăți în sala de forță de la școală. Iar atunci când adăugați
corpul ui său imens și înălțimea sa, pe care el și fratele său KENNETH o aveau ,
vei înțelege de ce ceilal ți copii l -au poreclit HERCULE. Inițial Herc era înhăitat
cu o gașcă de scriitori (grup de grafferi). Tânărul Herc a fost întotdeauna inspirat

14
de sunetele și cultura rădăcinil or sale jamaicane, iar în cele din urm ă și-a luat un
sistem al său și s -a angajat ca DJ în zonă să facă bani pentru ca sora sa să poate să
își ia haine pentru școală. Prima sa performanță adevărată a fost 1520 în Sedgwig,
într-un mic centru de recreație pe care sora lui îl închiriase pe 25 de dolari, iar
taxele erau de 25 de cenți pentru fete și 50 de cenți pentru băieți. A început să dea
multe petreceri în locul acela unde predomina mulțimea de Africani Americani
(în această perioadă Latinii erau înclinați mai mult spre Rock, Salsa și Disco).
Acesta a fost locul unde Herc putea pune melodiile de break ale albumului său în
aplicare. Deși Herc putea să facă mulțimea să sară pun ând doar „Listen to me “ de
Baby Huey, luând la cunoștință că fiecare Jamaican avea un remix al acestei
melodii, el s -a concentrat pe break down -urile instrumentalului și solo -urile de
tobe. El știa că amplificând break -ul din melodie ducea mulțimea într -o stare de
euforie. Vedeți voi, el a studiat răspunsul mulțimii când solo -urile tobelor erau
puse, și și -a dat seama că amp lificând solo -urile tobelor menținea atmo sfera într –
o singură stare. Deci a început să cumpere 2 copii ale albumelor (de pe care scotea
etichetele pentru că ceilalți DJ să nu știe ce punea el) și a încep ut să manipuleze
fiecare sunet în parte și o lucra, p ână la următoarea rupere de ritm, până când le
așeza ajungând la o melodie nebunească, el numea acest lucru caruselul. Nu
numai că el avea cele mai nebune ști melodii, dar era cunoscut și pentru sistemul
audio. Se spunea că Herc l-ar fi numit Herculoid s, dar fiul său a clarificat acest
lucru spunând este de fapt numele sistemului. Atât de gălăgios încât niciunul nu
îl înfrânge într -o bătălie a sistem elor, bătălii despre care a r fi afl at un tânăr viitor
DJ pe nume Bambaataa fiind uluit de sistem ului lui Herc într -un batt le. Herc
deținea un sistem ce era cunoscut ca fiind un Macintosh AMP, care pe vremea
aceea era cel mai respectat amplificator, de asemenea avea coloane de sunet
numit e sistemul „Herculords “ fiind cunoscut e pentru bass -ul puter nic. De
asemenea el a zis că singura persoană care a fost aproape de el tot timpul a fost
un copil pe nume „Smokey “. Herc a început spectacole în cluburi precum
„Twilight zone ” și în cele din urmă „Hevalo club “. În timp ce faima lui creștea

15
DJ a u început să aducă contribuții la sunetele lui Herc. Herc renumit pentru
faptul că știa cum să pună mulțimea în mișcare doar prin vorbitul la microfon,
acest lucru venind și din ceea ce a fost cunoscut ca primul MC . De asemenea, a
fost cunoscut ca fiind primul DJ care zguduie petrece rile de hip hop „Coke la
rock“ având de asemenea un MC pe nume „Timmy Tim “.
„Când am început să fiu DJ, să mixez la începutul anilor 70, era doar ceva ce
făceam de distracție. Am venit din „alegerile oamenilor“, de pe stradă. Dacă
oamenii te plac, te vor susține, iar munca ta va vorbi de la sine. Petrecerile pe care
le dădeam s -au întâmplat să dea roade. Au devenit ritual de trecere pentru tinerii
din Bronx. Apoi generația mai tânără și -a făcut apariția începând astf el să adauge
câte ceva la ceea ce eu deja începusem. Am stabilit planul, iar toți arhitecții au
început să adauge la acest nivel și acel nivel. Curând, înainte de a ne da seama, a
început să evolueze. “
1.7.1. Dj faimoși care au apărut după Herc
AFRIKA BAM BAATAA: cunoscut ca și omul cu 1000 de discuri. Colecția lui
BAMBAATAA a fost fără dar și poate cea mai mare și cea mai versatilă. Bam a
fost în același timp leaderul celei mai mari organizații ghetto din New York City,
The Zulu Nation, și într -un final a ajuns să colaboreze cu Tommy Boy Records
alături de MC Pow Wow, Globe și Mr. Big’s. Aceștia au ajuns să înregistreze una
din cele mai faimoase melodii hip hop ale tuturor timpurilor, „Planet Rock “ .
Grand Master Flash: cunoscut ca și creatorul mixului rapi d (speed), acesta
împreună cu JD Theodore inventând scratch -ul. Fla sh a fost în același timp DJ -ul
unuia dintre cel e mai influen țabile grupuri de hip hop „Grand Master Flash And
The Furious Five “ .
MC: Cowboy, Melle Mel, Kid Creole, Mr. Nes (Scorpio), Rahi em. Aceștia au
ajuns să înregistreze multe hit -uri incluzând unul dintre primele albume rap

16
cunoscut sub numele “The Younger Generation “ din care menționăm hit -ul „We
Rock So Mellow “ .
GR și Wizard Theodore: inventatorul sunetului „needle drop “ și al scrat ch-ului, a
fost fratele cel mic al bine cunoscutului DJ „Mean Gene “ și parte a trupei „The L
Brothers “, într -un final ajungând să fie parte din „Fantastic 5 “ una din cele mai
celebre trupe, alături de Ruby D, Prince Whipper Whip, Data Rock, Kev ie Kev.
Fantastic 5 erau foarte cunoscuți pentru realizările lor, însă au rămas în istorie
datorită battle -ului împo triva celor de la The Cold Crush 4.
Love Bug Starsky: Starsk y a fost probabil cel mai bun dj de petrecere al timpurilor
sale, a fost unul dintre primii DJ – MC și a fost cunoscut pentru versul „Hip hop
swoowop da bop “. Starsk y rareori a primit laude pentru realizările sale din Hip
Hop însă stilul lui de a lucra mulțimea a deschis calea multor DJ și MC
1.7.2. Alți dj deschizători de drumuri:
Charlie Chase: cunoscut pentru munca sa de a aduce aproape tinerii Afro –
americani și Latino.
Africa Islam: cunoscut ca fiul lui Bambaataa, acesta a fost un b -boy / dj, cunoscut
pentru muzica pe care o punea b -boy-ilor. Africa Islam avea o trupă numită May
Berry Crew ală turi de MC Donald D și Kid Vicious.
Grand Mixer DST: în afara faptului că a fost un foarte bun B -BOY / DJ /
producător, DST era un DJ incredibil și a înregistrat niște albume underground
foarte reușite alături de trupa sa The Infinity Rappers. DST va fi me reu amintit
pentru munca sa alături de Herbie Hancock la hit -ul Rockit, la mijlocul anilor
1980.
Whiz Kid: acest om a fost cunoscut la un moment dat ca fiind cel mai bun. Tot ce
se auzea pe străzi este că nimeni nu se putea atinge de Whiz Kid. Și -a arătat

17
versatilitatea prin hit -ul Play That Beat alături de MC Globe. În acest hit, Whiz
Kid a demonstrat câte un tip de scratch pentru fiecare nume strigăt de MC Globe.
1.7.3. Alți dj de influență
Mulți DJ au ajutat la crearea culturii Hip Hop, însă majoritatea au fost cunoscuți
ca DJ de masă sau de discotecă. După părerea multora, Herc a fost cunoscut ca
DJ-ul ghetto -urilor pentru că s -a axat pe muzica de break și nu de discotecă.
Aceștia sunt unii dintre marii DJ ai acelei perioade care au avut o infl uență asup ra
culturii Hip Hop: Kool DJ Dee, DJ Tex, Disco King Mario, Johnny Thunder Bird
Hollywood, Grand Master Flowers, DJ Pete DJ Jones, Eddie Cheeba
1.7.4. Beat -ul de Break
(partea percutantă a recorduri și a multor genuri cum ar fi Soul, Funk și R&B)
Pentru a ajunge la originea Hip -Hop-ului, trebuie să examinăm unul dintre
componentele principale: „Beat-ul de break “ această frază semnifica stilul
muzical care se axează pe ritmul tobelor, ce i -a influențat pe toți dansatori și
dansatoarele de break să se „desfășoare/explodeze “. Toate ritmurile de Hip -Hop
își au originea din Muzica Africană. Dar pentru a putea fi mai specifici trebuie să
ne întoarcem la cei mai influenți Toboșari, a perioadei când muzica Funk și beat –
urile de break erau înregistrate: EARL PALMER , ROGER HAWKINS,
CLAYTON FILLYAU, CLYDE STUBBLEFIELD, MELVIN PARKER,
JAMES „DIAMOND ” WILLIAMS, JAMES GADSON, AL JACKSON, JR.,
ANDY NEWMARK, DAVID GARIBALDI, JOHN „JABO “ STARKS,
MAURICE WHITE, RAY TORRES, MIKE CLARK
Și mulț i alți to boșari ce a u contribuit l a modelarea sunetului de Hip -Hop din ziua
de azi. Se spune că sunetul de tobă special ar fi fost creat în New Orleans. Conform
cărții „Give the drummer some “. Toboșari precum Earl Palmer (despre care se
spune că ar fi unul dintre cei mai timpurii toboșari) imitau sunetele venite de la
sutele de trupe de toboșari ce mărșăluia u străzile, aceștia contopind influențele

18
percuției Latine ale Africanilor în New Orleans pe p ământul nativ, Brazilia.
Adăuga sun etele jazz -ului din New Orle ans acestei mixt -uri și a realizat un sunet
original, toboșarii din jazz imitând doar partea de tobe (în contrast cu sute de
toboșari). Acesta a ad ăugat o nouă sincopă la tipar ele tobelor ale acelor zile, având
un efect de revoluție în industria muzici. Vedeți voi, conform lui Clayton Fillyau,
când a început să cânte pentru James Brown, a refuzat ca trup a să îl susțină,
clarificând faptul că el își face datoria iar ceilalți muzicieni ar trebui să țin ă pasul ,
când Clayton a cântat live pe postul radio Apollo, acesta făcând ravagii în
ritmurile tobelor Funk , și înainte să îți dai seama, fiecare trupă avea c âte un
toboșar cu același stil de sunet. Beat -urile de break au devenit sufletul și inima a
ceea ce numim noi azi Hip -Hop. Beat -urile de break erau descrise de către Africa
Bambaataa ti nerilor breakeri „Rock Steady “ ca fiind „Chemare a tobei “. Odată ce
tobele începeau să cânte, oamenii care simțeau spiritul acestor tobe, se adunau,
acest lucru fiind numit o „Jam“ (adunare) . Nu conta cât de departe erai, odată ce
DJ-ul punea aceste beat -uri, oameni se strângeau din toate părțile Bronx -ului într –
un singur loc. Unii oameni auzeau de ace st Jam din gura oamenilor, pe când alții
auzeau muzica de departe și se grăbeau să ajungă acolo. Beat -urile de break erau
atât de puter nice încât aduna oameni din toate comunitățile (majoritatea Afro –
Americani și Puerto Ricani). Iar acești oameni organizau aceste Jam-uri pentru a
asculta beat -urile lor preferat e, pentru a agăța fețe, pentru a -și arăta noile achizi ții
(haine), și pentru a se duela. Acest e beat -uri care erau buclate ma nual pentru a le
face să dureze (mulțumită inovației lui Kool Herc), creau o atmosferă tribală
descendentă tiner ilor Afro -Americani și adolescenților Puerto Ricani. Un DJ
amăgea mulțimea cu un intro al unei melodii funk ce co nținea voci și chit are care
acopereau celelalte sun ete, dar odată ce break -ul era introdus, mulțimea începea
să se dezlănțuie, iar DJ -ul coordona manual melodiile două platane/mese de mixaj
pentru a lungii piesa, derulând -o în așa fel încât să introducă mu lțimea într-o stare
de frenezie euforică? Ascultând cu atenție viteza melodiei coordonată de DJ și
ruperile de timp, mulțimea se dezlănțuia mai tare arătându -și noile mișcări

19
învățate. Dar pentru a introduce mulțime a în ritm, DJ -ul aducea un vocalist care
ținea mulțimea mu lțumită și petrecăreață. Acești vocaliști erau numiți „Mc’s “.
1.7.5. Săpând după beat -uri s -au descoperind noi beat -uri de break
Cea mai uitată artă a Hip -Hop-ului este fără îndoială arata găsirii beat -urilor de
break. Se pare că majoritatea DJ -ilor din ziua de azi sunt mai mult axați pe
demonstrarea aptitudinilor dec ât pe găsirea unor noi beat -uri funky din recorduri
rare și învechite pentru a impresiona astfel mulț imea. Această formă de artă er a
probabil principalul element pentru care oamenii veneau la aceste Jam-uri.
Aceștia veneau pentru a auzi beat -uri de la DJ lor preferați, care îi su rprindeau
mereu cu ceva nou. Pe lângă faptul de a ține petrecerea în priză era și acela de a
face mulțimea să se miște, DJ -i erau recunoscuți și pentru intro ducerea unor beat –
uri de break în industria Hip -Hop-ului. Kool Herc era renumit pentru faptul că
dădea jos etichetele și le înlocuia cu altele pentru ca ceilalți DJ să nu știe ce record
punea. Aceștia trăgeau cu ochiul la recordurile acestuia și dădeau fug a la
magazinele de recorduri . Odată ajunși acolo aflau că au fost induși în eroare.
Locurile de unde Herc și alți DJ își cumpărau albumele erau acelea ca „The
Rhytem Den “ sau „Downstairs Records “. La începutul anilor `70 toată lumea se
axa mai mult pe bea t-urile de break, scartching și cutiing și era un criteri u al
viitorului, dar în `73 deja era vorba și de sistemul pe care îl dețineai, și cine avea
recorduri pe care nimeni altcineva nu le avea. Acestea erau mărci ale respectului.
1.8. MC
La începuturile Hip Hop -ului, un MC semăna mai mult cu un DJ de radio.
Bambaataa va face mereu referire la originea conceptului de MC precum „The
Name Game “ și „The Clapping Song’ “ a lui Shirley Ellis sau „Here Comes The
Judge “ a lui Pigmeat Markham. Alte grupuri de menț ionat sunt The Black Poets
sau The Watts Prophets.
The Dozens erau maeștrii petrecerilor, aceștia făceau rime la microfon și invitau
mulțimea să participe, astfel MC au devenit sufletul petrecerilor, unele din cele

20
mai mari atracții ale timpurilor deoarece aceștia erau cei mai auziți, elementul cel
mai expus publicului dintr -o petrecere. În timp ce DJ „învârteau “ cele mai tari
sunete de break, lucru care pe alții DJ nu îi făceau decât să încerce să își dea
seama, MC manipula mulțimea cu jocurile de cuvinte. Acest lucru a dus la
formarea unor trupe alcătuite din MC și DJ, astfel aceștia puteau organiza
petreceri mai mari, unele incluzând și battle -uri în care trupele se întreceau.
Primul MC înregistrat care să facă rime pe beat -uri de break a fost „Coke La
Rock“. Următorul MC înregistrat care a urmat același curs a fost MC Cowboy
care mai târziu a ajuns să fie membru al trupei „Furious 5 MC’S “. Deja în ace astă
vreme tot mai mulți MC au început să pună mâna pe microfon, unii dintre cei mai
notabili sunt:
Buzz B: cunoscut ca și mulțumitorul mulțimii, a fost unul dintre cei mai buni dj
de petrecere al acelei vremi
Melle Mel: cunoscut pentru talentul său incredibil cu cuvintele.
Grand Master Caz: Caz a fost cunoscut și el pentru talentul său liric ca și Melle
Mel, acesta a fost un membru cheie al Cold Crush 4 MC’s
Kool Moe Dee: Moe Dee a fost unul dintre cei mai buni. Acesta combina versuri
complicate cu o rimă rapidă și alături de colegii să i de trupă The Treacherous 3
(LA Sunshine, Special K), aceștia au lansat m ulte hituri de ghetto care le -a adus
respectul fanilor. Probabi l unul dintre cele mai bune battle -uri ale tuturor
timpurilor a fost Kool Moe Dee vs Buz z B.
Alți MC de remarcat sunt: Whipper Whip , Data Rock , Cowboy
1.9. THE BBOYS ( top rock, footwork, fre ezes, power )
Acesta este un subiect care trebuie împărțit în trei generații diferite pentru ca
istoria acestui dans să fie înțeleasă pe deplin. Cercetând istoria BBOY am
descoperit multe nume care erau catalogate drept „părinții“ acestui dans, însă

21
numele care le -am regăsit peste tot au fost The Nigga Twins. Dacă vorbim despre
mișcările care au devenit fundația acestui dans, numele de luat în considerare sunt
trupe precum Crazy Commanders și Sal Soul. Ca orice alt b -boy care încearcă să
înțeleagă istoria ac estui dans, m -am simțit destul de co nfuz, însă totul până la un
eveniment care a avut loc în Ohio, 10 -11 Septembrie 1999. În cadrul acestei
discuții, reușiseră să îi aducă în același loc pe The Nigga Twins, B -boys Trac 2 și
Jojo, 2 seturi de b -boy reprezen tând 2 generații diferite. Pe măsură ce lucrurile au
început să prindă contur spre sfârșitul discuției, am reușit să clasific istoria B -boy,
în cuvintele mele, bazându -mă pe ceea ce cred că s -a întâmplat între aceste 2
generații de B -boy în 3 categorii: în ceputurile anilor 1970, mijlocul anilor 1970 și
anii 1980.
1.9.1. The Bronx Rockers
(Top Rock, Footwork, Freezes, Power)
Puține lucruri au fost cunoscute despre cultura Bronx Rock Dance care și -a avut
începuturile la sfârșitul anilor 1960. Acum însă, dator ită cercetării în domeniu a
lui Mr . Wiggles Trac 2 și Fabel, am descoperit ceea ce pare fi zală lipsă din cultura
Rocking și Hip Hop. Începem cu Rubberband, legendarul Rocker care călătorea
prin tot orașul din Bronx până în Queens și Brooklyn, participând la battle -uri în
cluburi și plecând acasă cu domnișoarele. Acesta în același timp a ținut lecții
multor dansatori din toate părțile New York -ului și a lăsat o moștenire prin
mișcările sale caracteristice. Nu s -a întâmplat decât după moartea acestui dansato r
legendar, ca numele său să răsune până în zilele noastre ca și „creatorul “, pionier
al multor stiluri de Rocking și Breaking. Mai multe vor fi spuse despre acest
dansator incredibil însă ce este clar este că Bronx -ul a avut o cultură Rocking
incredibilă care a marcat sălile de dans New York -eze.
Printre cei mai buni d ansatori ai Bronx -ului amintim: Dee Dee, Rubberband,
Salsa, Enoch, Papo, Marine Boy, Willie Whip, Boca.

22
1.9.2. Începuturile anilor 1970 (creația și machetele)
Un lucru foarte important de men ționat aici este că la începuturile anilor 1970,
majoritatea, dacă nu chiar toți b -boy erau afro -americani. În Bronx există un mic
de dansatori de culoare și latino datorită faptului că trăiau în același cartier însă
erau două subculturi care existau în ac elași timp. În timp ce majoritatea tinerilor
afro-americani erau interesați mai mult de sunetul lui James Brown, majoritatea
tinerilor latino erau atrași de salsa și un dans numit Rocking.
1.9.3. BBOY
Când am ajuns în sfârșit să îi cunosc pe Nigga Twins (K eith și Kevin), primul
lucru care i -am întrebat a fost „cine a fost primul b -boy din lume? “ și primul nume
pe care aceștia l -au menționat a fost James Brown. Ei au simțit că James a pus
bazele dansului pe care ei îl practicau, și examinând ceea ce s -a întâ mplat în acea
eră c onfirmă acest lucru. De observa t este că b -boy de la începuturile anilor ’70
nu făceau break la fel ca cei de la mijlocul anilor ’70 și dacă îi întrebai ce părere
au despre b -boy de la mijlocul anilor ’70 ar fi răspuns direct că sunt foa rte buni
dar ceea ce fac ei nu este b -boyin. Ceea ce b -boy precum Nigga Twins considerau
b-boyin este un stil total diferit și are o bază diferită față de Top Rock, Footwork
și Freeze care se predau astăzi. Sunt multe adevăruri de descoperit legat de
încep uturile b -boy-lor așa că hai să începem cu numele. Termenul de „B-boy“ nu
ere atribuit oricărui copil care face break, ci era un termen folosit de tatăl hip -hop-
ului, DJ Kool Herc. Cuvântul B -boy era o abreviere pentru „Break Boy “ sau „Beat
Boy“ și chiar „Bronx Boy “. Herc a acordat acest nume unor trupe de elită ale
acelei ere precum: Klark Kent, The Amazing Bobo, James Bond, Salsa, Tricksy,
The Nigga Twins, El Dorado Mike și mulți alții.
Acești dansatori erau printre cei mai respectați b -boy din Bronx la î nceputurile
anilor ’70. Pentru ei, termenul de b -boy era precum numele unei trupe anume.
Cum a ajuns acest cuvânt să devină chiar denumirea dansului? Părerea mea este
că acești dansatori de legendă au transmis numele b -boy mai departe tuturor

23
tinerilor car e le vor călca pe urme. Din experiența mea de dansator de Hip Hop,
în 1976 cuvântul b -boy era atribuit oricărei persoane care dansa break tot timpul,
însă în fiecare eveniment până în zilele noastre, acceptăm cuvântul ca fiind o
descriere a dansului chiar dacă erau multe expresii folosite în anii ’70 pentru a
descrie acțiunile de break, termeni precum „Go Off “ sau „Get Fown “ sau „Cut
Up“. Aceștia erau termeni folosiți de mulțime pentru a -i face pe dansatori să treacă
la treabă și nu erau mesaje menite pentr u a descrie dansul în sine.
Să vorbim puțin despre mișcările de pe vremea celor de la The Nigga Twins,
aceștia nu făceau niciodată mișcări precum „Head Spin “, „Back Spin “ sau „Chair
Freeze “, aceste mișcări au origin alitatea în generația următoare de dansat ori.
Mișcările care b -boy originali le făceau erau „The Sling Shop “, „The
Frankenstein “ sau „The Dracula “, multe mișcări de dans din picioare, mișcări
funky, precum și mișcări de picioare la sol similar cu cee a ce Sammy Davis sau
Nicholas Brothers ar fi fă cut. Examinând stilul lor de Top Rock, ajungem la
concluzia că era foarte diferit față de b -boy din zilele noastre. Aceștia par a avea
cu totul alt stil și bază în dansul lor, însă cea mai importantă calitate a unui b -boy
era modul în care acesta improviza pe muzică. Melee Mel din „Furious 5 “ spunea
o poveste despre probabil cel mai bun b -boy de atunci numit Sausau, care când
dansa, omul acesta se folosea și improviza orice, muzică, mulțimea și chiar și
obiectele din jurul său.
Chiar dacă această generație nu a pus bazele mișcărilor precum „6 step “ sau „baby
freeze “ și multe altele, ei au pus bazele dansului, care ulterior a evoluat în ceea ce
numim acum Break Dance.
1.9.4. Mijlocul – sfârșitul anilor 1970 (Următorul Nivel)
DJ Charlie Chase ajungea să devină un DJ Puerto Rican foarte cunoscut în mediul
Hip Hop care ulterior a format trupa The Cold Crush 4 cu care și -a făcut un
renume în ghetto -urile New Yorkeze. Lui DJ Cha se i s -au alăturat tinerii brea k-
eri latino și odată cu această mișcare s -a format un tr end, iar la mijlocul anilor ’70

24
trupele erau ori complet formate din tineri afro -americani ori din tineri latino, iar
ulterior au apărut și trupele mixt. Această generație de b -boy au început să
cucerească scena, b -boy precum: Pow Wow, Beaver, Rob Spy, Sud ance, Bos, Jojo
(Spiderman), Trac 2, Mongo, Off, Vinnie, Spivey, Cadilac Mel, Weeble Rock,
Blue Eyes, Joey, Crazy Legs și mulți alții.
Alături de aceștia erau și trupe precum Zulu Kings, Crazy Comanders, TDK, Sal
Soul Crew, 7DS, TBB, Mast a Plans, Fantastic Four, Rock Steady și alții.
Aceste trupe erau și ele un mix de tineri afro -americani și latino, iar cu aceste
trupe a apărut un nou stil în scena b -boy, un stil care duce mai mult spre Salsa.
Totodată din ce în ce mai mult din stilul Upricking a început s ă fie mixat cu stilul
de break Top Rocking și deși ambele stiluri de dans verticale au istoria proprie,
erau pași similari folosiți de b -boy acelei perioade. Datorită comunit ăților vecine
care au început să facă battle -uri unii cu ceilalți, acest lucru a d at naștere unor
mișcări noi precum: The Baby Freeze, The Chair Freeze, Swipes, One Shot Head
Spins/Drills, Tracks, CC Long Footwork / The 6 Step, The 4 Step, Baby Bridges,
The Neck Move și But Spin care ulterior a dus la formarea Back Spin -ului.
Dansul era la el acasă la mijlocul anilor ’70 însă cum anii ’70 ajungeau la sfârșit
așa s -a întâmplat și cu tinerii dansatori afro -americani. Din ce în ce mai mulți
tineri au început să pună mâna pe microfon și să devină MC, aceștia cumpărând
echipamente de DJ pentr u a putea organiza petreceri și a forma trupe. B -boy care
au făcut această transformare sunt: DJ Klark Kent / Superman, Grand Mixer DST
(Zulu Nation / Infinity Rappers), Phase 2, DJ Afrika Islam (Zulu Nation /
Mayberry Crew), MC Melle Mel ( Grand Master Fl ash și The Furious Five MC’s),
Almighty KG (Cold Crush 4 MC’S), Pow Wow (Zulu Nations / Soul Sonic Force
MC’S) și mulți alții.

25
1.9.5. Anii `80 sau „Perioada mișcărilor Power Move3“
La începutul anilor `80 Breaking -ul era considerat învechi, dar încă mai er au
semne cum că acesta încă era practicat în New York City și prin alte orașele. Un
tânăr b -boy din Bronx poreclit Crazy Legs s -a mutat mai aproape de Manhattan,
făcând mici excursii acolo până când a întâlnit un alt b -boy poreclit Frosty Freeze.
Frosty Fr eeze l -a prezentat pe Crazy Legs mai multor tineri b -boy din zona străzii
98 din Amsterdam în Manhattan. Legs a început imediat să se dueleze și să
danseze cu acești tineri, primit bin ecuvântarea celorla lți lideri ai trupei Rock
Steady Crew din Bronx, pent ru a începe un nou capitol. Legs a început să
recruteze membri din Bronx și Manhattan: KEN SWIFT, FROSTY FREEZE, RIP
7, TAKE ONE, TY FLY, LIL CRAZY LEGS, MR FREEZE, BUCK 4 (R.I.P.),
KURIAKI (R.I.P.), DOZE, KIPPY DEE /RASHAWN (R.I.P.)
Și boogie boys (denumi rea incorectă din New York a popper -ilor):
KING KIETH, RAVI, KIPPY DEE, MR WIGGLES, FABEL, ELECTRIC
COMANY CREW (din Bronx)
Rock Steady Crew a început să călătorească și să se dueleze cu trupe din toate
cele 5 orașe. Alte trupe de b -boy au apărut și au înc eput să se dueleze. Trupe
precum: FLOORMASTERS (Bronx), DYNAMIC ROCKERS (Queens),
INCREDIBLE BR EAKERS (mai jos de partea de est a Manhattan -ului) ș i multe
altele.
Rock Steady Crew s -a duelat împotriva trupei Dynamic Rockers în Lincoln Center
la începutul a nilor `80, fiind filmat și pus ca fiind parte din documentarul de Hip –
Hop, S tyle Wars.
În anii `80 mișcările vechi erau aduse la un alt nivel și făcute mai complicate,
adăugate apoi dansului:

3 mișcări acrobatice de break dance

26
-Un singur tur de Head Spin au deven it tap-uri (tururi) continue de head spins,
executate de Kid Freeze
-Back spin -urile au devenit continue (Windmill), executate de Crazy Legs
Următoare a generație de B -boy a fost influențată din diferite părți și a început să
creeze stiluri noi.
Rock Steady Crew, Dynamic Rockers, New York City Breakers, Magnificent
Force, Incredible Breakers erau unele dintre trupele de top. Unele trupe au fost
adăugate în mai multe filme și duse în mai multe tururi reușind astfel să
promoveze mișcările în întreaga lume:
-Wild Style: în colaborare cu R ock Steady Crew
-Flashdance: în colaborare cu Rock Steady Crew
-Beat Street: în colaborare cu Rock Steady Crew, New York City Breakers și
Magnificent Force
-Delivery Boys: în colaborare cu Incredible Bre akers și Dynamic Rockers
Noi veniții au început să v ină cu idei c u mișcări noi. Mișcări precum: AIR
TRACKS, HEAD GLIDES, 2000, FLARES, ICEY ICE, KID FREEZE, FLIP
ROCK, CHINO, BRIAN, KID FLOAT, FLIP ROCK, GERMAN, TINY,
POWERFUL, FREDDIE FRESH, ȘIR SWIFT
1.9.6. Istoria lui B -boy Spy
B-boy Spy, din trupa Crazy Commandos Crew, a dom inat art a breaking -ului din
jumătatea anilo r `70 până la sfârșit. Înțelegerea lui despre fundația break -ului îi
permitea să evolueze și să preia mișcări de la alți b -boy, schimbându -le și făcându –
le alea lui. În același timp crea mișc ări pe care mai târziu alți urma să le preia.
Dar, nimeni nu putea să le facă ca Spy. Spy este cunoscut pentru crearea unor
mișcări ce servesc fundației de breaking cum ar fi: Six -Step Footwork, CC Rock,

27
Baby Freeze, și mișcările sale Latino de top rocking . Arsenalul său de mișcări îl
făcea ușor de recunoscut printre colegii săi și îl numea u „Omul cu o sută de
mișcări“. Conform colegului și prietenului lui Spy, Trac 2 din Star Child La Rock,
„Spy era maestru iluzionist “. Cu acestea fiind spuse, nu era de mi rare că Spy putea
face orice mișcare în am bele direcții, făcând ca de fie care dat ă când le efectua, să
pară alte mișcări. Parteneriatul lui Spy cu muzica arat ă că pentru că putea să rupi
podeaua trebuia să lași muzica să îți călăuzească sufletul. El era re zumatul unui
adevărat b -boy. Influența sa a servit ca o amprentă albastră în natura break -ului,
și a devenit modelul fiecărui b -boy și fiecărei b -girl. Influența lui Spy este motivul
pentru care breakeri precum Crazy Legs și mulți alții au dorit să lupte ș i să devină
unii dintre cei mai buni dansatori ai timpului. Spy a fost un erou și un idol pentru
mulți b -boy și multe b -girls înainte că break -ul să devină comercial. El a fost
primul cu cea mai mare viață ca b-boy și o adevărată legendă prin tre colegii să i.
1.9.7. Exerciții de încălzire pentru B -BOY
Exercițiile de încălzire sunt o idee bună dacă ai de gând să exersezi headspin -ul și
alte mișcări periculoase.
Uite de ce :
1. Îți slăbește articulațiile (îți dă mai multă flexibilitate).
2. Îți activează sistemul de răcire al corpului (dându -ți mai multă rezistență).
3. Îți crește temperatur a internă a corpului (reduce riscul de a te răni ).
4. Îți îmbunătățește coordonarea (mușchii se relaxează mai bine când sunt
încălziți ).
Încălzirea este important ă…mare surpriză !
Deci, c um poți să te încălzești pentru a efectua mișcările bine? Uite niște sfaturi
care îți vor permite să faci acest lucru :
– Începe cu puțin aerobic pentru ați crește ritmul inimii și respirației.

28
– Nu începe niciodată cu întinderi statice4, pentru că te vor face mai slab
și te pot accidenta.
– Include exerciții specifice (exersează exerciții mai ușoare pentru a -ți
pregăti mușchii).
– Include întinderi dinamice5 (te ajută să îți întinzi articulațiile) .
– Folosește acest timp pentru ați recapitula obiectivele și golurile pentru
această sesiune de antrenament (lucrurile pe care vrei să le exersezi).
– Distrează -te încălzindu -te (pune muzică, formează un grup include
exerciții noi, etc.)
– Nu te extenua (este o încălzire, nu o ardere de calorii…ia -o ușor pentru
moment).

Bun, ac um că ți -ai făcut o idee de cum ar trebui să fie încălzirea ta, să devenim
mai specifici.
Uite un exemplu de încălzire pe care mie îmi place să o fac :
1. Începe cu puțin aerobic.
-Exersează mișcări de toprock6 și downrock7.
2. Include întinderi dinamice .
– Rotiri de gât.
– Rotiri de umeri .
– Rotiri de încheieturi .
– Rotiri de gleznă .
– Forfecări de mâini , etc.
3. Adaugă exerciții specific e.
– Stat în mâini .
– Stat în cap.

4 Mișcări bruște și largi
5 Mișcări ample
6 Mișcări specifice stilului de dans breakdance din poziția în picioare
7 Mișcări specifice stilului de dans breakdance cu picioarele dar la nivelul solului(din poziția ghemuit).

29
– Down rock
– Poduri
– Baby freez e-uri8
Aceste mișcări de încălzire sunt cele care îmi pla c, deoarece sunt specifice și
lucrează toate grupele de mușchi. Asta nu înseamnă că este o încălzire neapărat
perfectă pentru toată lumea. Dacă aveți accidentări cronice, ar trebui să fi ți atenți
la ele în timpul încălzirii(pentru a prevenii agravarea lor) .

1.9.8. Exerciții de cool down9 pentru B -Boy
De ce să îți bați capul cu exerciții de cool down ? Pentru mai multe motive :
1. Îți ajută corpul să se relaxeze (eliminând excesul de acid lactic produs).
2. Îți ajută corpul să devină mai flexibil (din moment ce eșt i deja încălzit)
3. Previne leziunile cronice.
Deci care sunt cele mai bune tipuri de exerciții pentru b -boy ce t rebuie să te
relaxeze? Uite propunerea mea :
1. Începe cu puțin aerobic.
– Exersează -ți down rock-ul în slow motion10 .
– Exersează -ți toprock -ul
– Lucr ează puțin jogging (în exemplu de față mai mult o balansare de pe un
picior pe altul decât o alergare ușoară pe loc) .
Nu te agita prea mult. Ideea este să -ți micșorezi ritmul inimii și să scapi de acidul
lactic (nu să adaugi mai mult).
2. Încheie cu stretching static (5 -30 minute).
Stretch aut groin and hamstrings
– Sitting hamstring stre tch
– Standing hamstring stretch

8 Stând în cap cu corpul aplecat spre mâini picioarele stau sprijinite pe coate sau fac forfecări în diferite poziții
ale picioarelor.
9 Relaxare sau revenire a corpului după efort
10În cazul de față este vorba de mișcări efectuate cu încetinitorul

30
-Sitting groin stretch
Întinderi de gât și de spate
– Apucări/țineri de gât
– Întinderi de pisică(cat stretch)
– Upward dog
– Răsuciri de coloană
Întin deri de umeri și încheieturi
– Downward dog
– Tragerea câte unui braț peste piept
– Brațul tras la spate
Sfaturi pentru întinderi statice.
– Încetinește -ți respirația(inspiră pe nas și expiră pe gură) .
– Mușchii tăi se relaxează când expiri, așa că aceasta este opor tunitatea
ta să faci stretching mai amplu(dacă poți).
– Îți poți încorda mu șchii în timp ce inspiri, pentru o relaxare mai bună
atunci când expiri.
– Nu ar trebui să simți dureri chinuitoare sau ascuțite/înțepătoare/intense
(oprește -te imediat dacă acest lucru se întâmplă).
– Ar trebui, cu toate astea, să te simți puțin incomod/inconfortabil când
te întinzi.
– Nu începe niciodată exercițiile fizice cu un stretching static(te v -a slăbi
pentru restul exercițiilor datorită rupturilor micro din mușchii tăi.
– Poți începe cu un stretching dinamic(întinderi ce necesită mișcare) și
executați întinderile statice de îndată ce ești compl et încălzit(preferabil
după ce ți -ai făcut exercițiile).
– Nu face sărituri în stretching (ai putea t rece de stretching -ul maxim și
te-ai putea r ăni), dar puțină(și controlată) balansare/legănare este în
regulă. Merită să faci 5 -15 minute de stretching pentru a preveni luni
sau poate chiar ani de accidentări.

31

1.9.9. Exerciții de stretching pentru o performanță mai bună
Unii dintre voi vă întreb ați probabil de ce am pus o secțiune de exerciții de
stretching pentru breakdance. Răspunsul este simplu…AJUTĂ?
Cum ajută? În diferite moduri (toate care au fost dovedite științific).
1. Îți crește flexibilitatea (exercițiile de power moves11 sunt mai ușor de
executat).
2. Îți menține mușchii sănătoși(îți crește fluxul sângelui în partea corpului pe
care o întinzi).
3. Îți crește nivelele de energie pompând mai mult sânge prin corp.
4. Reduce riscul de a te răni(este greu să te rănești când te întinzi ca o bandă
de cauciuc) .
5. Îți reduce nivelul de stres (îți permite să devii mai creativ cu rutinele tale
atunci când improvizezi).
6. Îți servește ca o încălzire bună dar și ca relaxare.
După cum vezi, stretching -ul îți stimulează performanța în multe feluri. Știu că
poate deveni pl ictisitor uneori, dar merită să îl faci.
Obiective în această secțiune sunt :
– Exerciții de întinderi de bază către avansat pentru începători și
profesioniști.
– Ce exerciții de stretching să folosești într -o încălzire.
– Ce exerciții de stretching să folosești la un cool down .
– Cum să te întinzi fără să te accidentezi.
– Cum să te întinzi pentru o performanță optimă.
Un sistem de pregătire al dansatorilor e atașat în anex e la Fig. 1 .

11 Mișcări acrobatice din break dance

32
1.10. ISTORIA LOCKING -ului
Prima dat ă a fost numit Campbellocking . Acest stil îmbină pa și de street dance
și funk. Mișcările de bază sunt mi șcări rapide ale mâinilor și brațelor, în amestec
cu cele de relaxare ale șoldurilor și picioarelor. Sunt în general ample și exagerate .
Sunt și foarte ritmice, fiind în leg ătură cu muzica. Intera cționează des cu publicul,
fie prin zâmbet, sau „bătând palma “ cu public ul.
Numele de locking provine de la lock = a bloca, însemnând înghe țarea sau
blocarea unei pozi ții dintr -o mișcare rapidă. Natura acestor mișcări fiind uneori
chiar comică, fiind îmbinată și cu mima.
Așa se cre ează o puternică diferență între multitudinea de mi șcări rapide, și
mișcările asemănătoare mimilor. Locking -ul include mi șcări atât de tip acrobatic ,
cât și genul care necesită fo rța fizică, cum ar fi aterizarea pe genunchi sau
șpagatul. Îmbrăcămintea este pu țin mai neobișnuită : pantalonii sunt „pegged “,
ajung până la genunchi (este vorba de pantaloni cu talia înaltă și cu amploare mai
mare la nivelul bazinului), cămă și din satin pitorești , papioane mari și colorate,
mănu și albe și un anumit tip de pălării.
„Tăticul “ locking -ului se crede a fi Don Campbell. La încheierea anilor ’60 Don
Campbell a pus împreună o serie de mi șcări ce făceau parte din „dance groove “
(mișcări care erau în vogă la acea vreme ), adăugând și pași proprii (în special
lock-ul). M ișcările originale au fost inventate accidental: el nu putea să realizeze
o mișcare pe nume Robot Shuffle și așa s-a oprit la un pas intermediar. Aceste
opriri s-au transformat în mișcări foarte populare pe măsură ce a început să le
introducă în execuțiile sale.
Mișcarea mâinilor, point -ingul, mi șcarea sta ționară sau prinderea și rotirea
pălăriei . Mai târziu, locking -ul devine o parte din cultura hip -hop, făcându -și
prezența și în alte stiluri precum popping, break -dancing, liquid. U n locker surâde
de obicei în timp ul dansului pentru a amplifica partea comică a dansului, iar în
alte părți este serios, accentul punându -se atunci pe tehnică.

33
Locking -ul este în parte improviza ție, dar și un set de mi șcări de bază ale
pionierilor din această categorie, de și mul ți dansatori alterează sau modifică
aceste mi șcări, sau creează unele unice, pentru stilul lor.
Datorit ă întâlnirilor din clubul „The Citadel “ și a schimbului de experien țe între
dansatori , stilul a cunoscut o mare dezvoltar e. Cu toate acestea , cea mai mare
amploare a luat -o dup ă apari ția dansatorilor la show -ul de televizi une „Soul
Train “. Nu peste mult timp au ap ărut și primele trupe , precum : „Campbellock
dancers “, „The Go -Go brothers “ ( alcătuită din Tony Lewis , Edwin „Buddy “
Lombard , James „Skeeter Rabbit “ Higgins și Kevin Yoyo) – prima trupa ce a
folosit mi șcări în sincron , însă cea mai influent ă trupă din istoria street -dance –
ului avea s ă fie înfiin țată în 1972 , tot de c ătre Don Campbell și se va numi „The
Locker s“. Alți dansatori reprezentativi : Jimmy „Scooby Doo “ Foster , Alpha
Anderson , Greg „Campbell Jr “. Pope , Hilty și Bosch .Muzica specifi că : James
Brown , The Jackson 5 , The Blues brothers , Michael Jackson .
Dansatori reprezentativi: Gogo Brothers, Yo shie, Calvin, P -lock, Ka hn, Tony
Gogo, Hilty and Bosch.
În 1972 Go -Go brothers (Tony și Buddy, împreună cu Skeeter Original
Rabbitt & Kevin YoYo) sau unit pentru a forma primul grup de dans sincronizat
Locking; satir ă, performan țe și rutine dansau în arene mari dar și săli mai mici ,
precum licee.
La sfâr șitul anului 1972, începutul anului 1973 Scooby Doo și Greg
Campbellock Jr. s -au unit cu Brothers Go -Go (Tony & Buddy), Rabbitt Skeeter
(OG), și cu Arnetta Johnson, Fredy Maxie, Lorna Dune & Shelly Cepeda și au
format grupul unisex numit, „Creative Generation “. Acest grup a studiat dansul,
la predat, a efectuat turnee și ca membri ai Legendary Watts Writers Workshop.
Alpha jaxs – Un picior este împins în exterior, dintr -o pozi ție ghemuită, î n timp
ce partea superioară a corpului este lăsată pe spate și susținută de ambele mâini.
Jazz split – O semi -sfoară in care unul dintre picioare este îndoit, permi țându -i
dansatorului să se ridice printr -o mișcare rapidă.

34
Iron horse sau whichaway – Mișcarea picioarelor în lateral (fie cel stâng apoi
cel drept, sau pornind cu dreptul), partea superioară stabilă, iar mâinile în fa ță ca
și cum țineți frâiele.
Robot Shuffle – Picioarele se mi șcă dintr -o parte în alta, cu mici lovituri pe
fiecare parte, în timp ce corpul se mi șcă în sus și în jos.
Kick – O lovitură înaltă și rapidă a unui picior în timp ce echilibrul este sus ținut
de celălalt.
Knee drop – Lasă -ți genunchii în jos în interior (picioarele tale să formeze un
W).
Leo walk – Un „two step “ în care pri mul pas este mai mare (în orice direc ție
dorești), urmat de un slide al celui de -al doilea picior, pentru a -l întâlni pe celălalt.
Lock – Aplecarea spre înainte, în timp ce pozi ția bra țelor și a mâinilor dau iluzia
formării unui cerc, ca și cum a ți ridica un obiect greu.
Pacing – O scurtă lovitură în lateral și apoi jos, cu mâna pornind imediat sub
umăr(pumnul trebuie deschis).
Pimp Walk – Love ști după care pui picioarele într -o pozi ție de V, distan ța dintre
picioare să fie egala cu cea de la un umăr la alt ul, dar mâinile stau pe lângă corp.
Stomp the cockroach – Cobori într -un singur genunchi, cu celălalt picior în
lateral, după care love ști podeaua.
Scooby doo – Prima oară faci un lock, după care faci două Kick -uri separate în
timp ce faci pacing cu o sing ură mână, astea în acela și timp cu kick -urile.
Scoobot – O mână și un picior în afară, apoi schimbând pe celălalt picior. Piciorul
vine în afară, bra țele încruci șate, răsucirea încheieturilor concomitent cu ridicarea
brațelor după care lovi ți palmele la sp ate.
Funky chicken – Kick -uri joase dintr -o parte în alta, în timp ce corpul se mi șcă
și el în acela și timp
Stop -and-go – Un pas în spate, apoi în st ânga/dreapta, întoarce -te împrejur, lasă –
te jos, întoarce -te iar împrejur și din nou în fa ță.

35
Point – Ca la disco când mai ară ți dintr -o parte într -alta, dar mi șcarea vine din
umărul opus.
Wrist roll – Rotirea încheieturilor în timp ce mâinile se deplasează în sus.

36

CAPITO LUL 2

37
2. SUBWAY
2.1. Caietul coregrafic
Nr. Scena Min. Nume Gara Explicații
1 Scena 1 0,00 Grafferi Depou Lumina în fața scenei,
metroul în scenă, semi
întuneric
2
Scena 2 0,40
Intro Brooklyn Se stinge lumina pe toată
scena
3 1,05 Se aprinde lumina pe
partea stângă a scenei pt.
15 sec.
4 1,30 Se aprinde lumina pe
partea dreaptă a scenei pt.
15 sec.
5 2,00 Se aprinde lumina pe
mijlocul scenei pt. 15 sec.
6 Scena 3 3,00 Sleep Lumină albă
7 Scena 4 5,45 Închipuiri Grand AV
8 Scena 5 9,51 M.J. Gary, Indiana
9 Scena 6 12,50 Libertate Libert y AV
10 Scena 7 15,13 Battles The Bronx
11 Scena 8 19,07 Gelozia Queens
12 21,20
13 Scena 9 23,00 Campionii Broadway
14
Scena
10 28,33 Fresno
15 31,04 Roboboys Joc de lumini ca și cum ar
fi un scurt circuit și se
sting luminile
16 Scena
11 34,55 Beat box Gun Hill RD
17 Scena
12 35,26 Lipsuri Central Park
18 Scena
13 36,00 Uitarea Manhattan
19 Sfârșit 39,40 Sfârșit Sfârșit Lumina pe fața scenei,
semi întuneric

38
2.2. Actul I .
În partea stângă un tonomat de cafea un tomberon și scări le de intrare în metrou.
Partea dreaptă a scenei e ocupată de o băncuță și un coș de gunoi. Fundalul are
desenat o lin ie de metrou cu câteva reclame sau un metrou construit din 3
panouri. Fig.3
2.2.1. Scena I :Grafferi
Devreme în noapte, o gașcă de puști ce rtați cu legea se plimbă prin depoul
metroului din N.Y.C. Găsind de cuviință că doar așa pot atrage atenția celorlalți
se apucă să mâzgălească partea exterioară a metroului cu tot felul de vopsele într –
un final lăsând să iasă la iveală un graffiti cu însem nele gășt ii lor. Acțiunea se
petrece puțin înainte de prima cursă tocmai de aceea pictorii noștri de ocazie sunt
nevoiți să o rupă la fugă când aud fluierele și sirenele poliției de la metrou.
Scena nu ține mai mult de 40 de secunde pe fundal auzindu -se ef ecte de pași,
tuburi de vopsea, gălăgie, și spre final sunetele poliției. În mijloc avem schița unui
metrou semi -luminat de unul sau 2 spoturi. Protagoniștii vor fi în număr de 6
deoarece metroul e alcătuit din 3 panouri care vor fi pictate pe ambele fețe una cu
vopseau metroului originală iar a doua față cu tot cu graffiti pentru a evita astfel
intoxicarea cu vapori de vopsea dacă am fi vrut ca artiști sa vopsească în timpul
spectacolului metroul cu graffiti. Așadar așezarea celor 6 desenatori de ocazie va
fi în felul următor : trei dintre ei vor fi ascunși în spatele metroului, unul dintre ei
va intra odată cu începerea efectelor și la un semn va mai chema 2 dintre ei, iar
când vor începe să deseneze metroul panourile se vor răsucii cu ajutorul celor 3
protagoniști ascunși care le vor lua locul primilor trei intrați și văzuți de public.
La terminarea scenei cei trei care sunt ob servați acum de public vor fugi din cauza
sunetelor de poliție iar ceilalți 3 care vor fi în spatele decorului vor sta ascunși
până la stingerea totală a luminilor, moment în care vor muta metroul în spre
spatele scenei, spre fundal.

39
2.2.2. Scena II : Intro
Această scenă va fi ca un prolog al legăturii cu poveștile următoare. Ea ne va
prezenta stația de metrou dintr -o dimineață oarecare , în care lumea își petrece
timpul în stație până la momentul în care vine timpul să plece de acolo, fie cu
metroul, fie spre ieșire. Așadar scena începe cu zgomotul produs de aglomerația
dimineții. Lumina este stinsă, publicul nu poate distinge nimic înc ă pe scenă.
Începând cu minutul 1.05 se luminează partea stângă a scenei. Aici pe unul din
scaune stă o domnișoară, un cerșetor se vede cum caută într -un tomberon ceva,
probabil că nici el nu știe ce, dar speră la ceva ce i -ar fi de folos. Un individ trece
prin scenă cu un diplomat. Totul durează maxim 20 de secunde după care lumina
se stinge. La minutul 1.30 se vor aprinde spoturile pentru partea dreaptă a scenei
unde vom observa un tonomat la care un domn încercă să se hotărască ce își
dorește , o tânără m ămică trece cu copilul probabil pentru al trimite la școală și din
nou lumina se stinge. Ultimul cadru al scenei II va începe la minutul 1.30 când
reflectoarele vor lumina de data aceasta mijlocul scenei, zonă în care este venit
metroul și călătorii încep să se agite pentru ași face loc să urce sau să coboare din
metroul. Totul durează până la minutul 2.58.
2.2.3. Scena III: Brooklyn
Lumea se plimbă pe peron, un cerșetor caută prin gunoi, o domnișoară așteaptă
pe bancă. Un tânăr încearcă să își i -a o cafea de la tonomat în așteptarea prietenei .
La venirea metroului cei doi se bucură de momentul întâlnirii . O mică poveste de
dragoste se vede între cei doi . Un altul descoperă o veche cunoștință. Dacă cei doi
încearcă să își depene din amintiri, îndrăgostiții c u siguranță își trăiesc prezentul.
Lor li se alătură la un moment dat o altă pereche care atunci și acolo încep să se
cunoască. Fericirea lor este molipsitoare și atrag după sine si pe alții.
Minutul 3.00 începe pe fundal cu piesa „Slip“ a cântărețului Ell iot Moss ce
aparține albumului „Highspeeds “ apărut în anul 2015 . Rolurile principale sunt
jucate de șase dansatori care vor începe dansul cu canon prin preluare, după care

40
ansamblu va prelua dansul prin simetrie identică până aproape de sfârșitul
dansului. Scena se termină când cei din stație se pregătesc să plece, deoarece
metroul a sosit.
2.2.4. Scena IV : Închipuire
O domnișoară ascultă muzică în căști și începe să își închipuie că lumea devine
mai bună. O pereche dansează alături de ea, o alta își face a pariția, un tânăr o
invită la dans. Pe parcursul dansului lucrurile totuși nu stau așa cum credea ea și
realizează că de fapt în închipuirea sa a intervenit realitatea, personajele nu mai
sunt împreună, fiecare încearcă să se exprime în felul său, băieții încearcă să arate
eul masculin, fetele nelăsându -se mai prejos. Scena i -a sfârșit la sosirea
următorului metrou.
Scena începe la minutul 5.45 cu cei care așteaptă sosirea metroului . Protagonista
principală se ridică de pe un scaun din stație cu un mp3 în m ână și cu o pereche
de căști pe urechi. Ea butonează aparatul și dă impulsul necesar celor protagoniști.
Totul se întâmplă pe piesa „Marry you “ a cântărețului Bruno Mars care este al
patrulea single de pe albumul de debut al cântărețului și anume „Doo-Wop s &
Hooligans “ album ce a apărut în 22 august 2011 și a fost compus împreună cu
echipa de producție „The Smeezingtons “. Piesa prezintă influențe reggae și R&B
și a atins locul zece în Canadian Hot 100 . Din punct de vedere al protagoniștilor
există un perso naj principal și cinci personaje secundare restul făcând parte din
ansamblu.
2.2.5. Scena V : M.J.
Cum fiecare stație de metrou are legenda ei așa si stația Gary, din Indiana are o
poveste. Aici este zona în care s -a născut regele popului și anume celebrul cântăreț
Michael Jackson. Povestea noastră începe la sosirea metroului când din acesta în
loc să coboare oameni de rând își fac apariția 4 gărzi de corp iar în mijlocul lor
Michael Jackson. Lumea este înnebunită vor să se apropie cât mai mult de el, să
îl atingă, dar se interpun gărzile. În momentul în care lucrurile scapă de sub

41
control, gărzile deschid focul în aer, toată lumea se sperie și se culcă la pământ.
Michael se duce către una din fane și o ridică de jos. Alte două gărzi de corp
încearcă să liniș tească oamenii veniți. Este momentul când toată lumea înțelege
că lucrurile au o singură rezolvare întotdeauna. Înțelegerea, respectul și dragostea
față de aproapele tău face ca toți să ne înțelegem minunat și atunci lucrurile nu
pot fi decât bune și frumo ase. Momentul i -a sfârșit când vedeta noastră trebuie să
plece.
Pentru această scenă avem nevie de un personaj principal de sex masculin care să
îl interpreteze pe Michael Jackson patru gărzi de corp și o mulțime formată din
ansamblul dansatorilor. Din ac est ansamblu se aleg mai apoi doi parteneri pentru
gărzile de corp cu care se va construi dansul propriu zis. Povestea va avea loc în
stația Gary, Indiana, iar ca efecte de lumini la un moment dat va fi nevoie de
lumina stroboscopului pentru partea în care gărzile de corp vor folosi armele.
Muzica folosită este chiar a cântărețului Michael Jackson și anume „Dangerous
(Immortal Version) “ de pe albumul „The Immortal “ care a apărut în 21 noiembrie
2012, album ce conține următoarele genuri muzicale : R&B, pop, s oul, rock,
gospel, disco, New jack swing, Funk, Post -disco, Adult contemporary . Este un
album cu remix -uri musicale ale artistului. La acest album a participat „The
Jackson 5/The Jacksons “ și a fost lansat de Epic Records. El este soundtrack -ul
din turneul „The Immortal World Tour “ al Cir que du Soleil ce a avut premier a pe
2 octombrie 2011 în Montreal. La această scenă se pot adăuga și efecte de fum.
La sfârșitul piesei pe scenă rămâne doar Michael Jackson Iar luminile se sting
singura lumină fiind cea de p e protagonistul nostru ,care ușor se pierde și ea. Scena
începe la minutul 9.51 și va dura aproximativ 3 minute.

2.2.5. Scena VI : Libertate
În stația de metrou apare un cuplu tânăr cu un bebeluș în brațele mamei. Cei doi
încearcă să îi intre în voie celui mic care plânge. Pe ntru scurt timp chiar reușesc
și vor să stea puțin liniștiți, dar cel mic începe să plângă din nou iar cei doi simt

42
că nu mai pot face față. Se încurajează unul pe altul, aruncă responsabilitatea unul
pe celălalt dar în final cad amândo i rupți de oboseală și se hotărăsc că e mai bine
pentru toți trei să îl i -a pe cel mic și să plece acasă să se odihnească chiar dacă își
doreau foarte mult să iasă la o plimbare .
Această scenă se joacă cu doi protagoniști, un el și o ea. Ca și recuzită se va folosi
o păpușă pe post de bebeluș, băncile metroului vor fi folosite pe post de pătuț
acolo unde copilul este așezat pentru ca cei doi să poată să își joace rolul. Acest
pasaj va fi dansat pe piesa lui B.O.B. și anume „Out of my mind “ de pe albumul
„Strange Cloud “ apărut în 8 octombrie 2012. Această piesă a fost scrisă prima
dată de B.o.B, Nicki Minaj, DJ Frank E și Alex da Kid și au mai fost aduse
îmbunătățiri până la înregistrarea ei. Genul muzical al piesei este h ardcore hip
hop, dubstep . Pentru ace astă scenă e nevoie de un tun de lumină care îi va urmări
pe cei doi dansatori. Actul artistic va începe la minutul 12.50 și va ține 2.47 de
minute.

2.2.6. Scena VII : Battles
Se întâmplă în stația Bronx acolo unde au fost cele mai multe certuri între band ele
de gangsteri. La sosirea metroului doi călători se i -au la ceartă care să iasă primul
pe ușă. Așa se face că fiecare dintre ei mai cheamă și pe alții și astfel se ajunge la
o încăierare de toată frumusețea. Totul se sfârșește când încep să se audă sire nele
poliției, fiecare fugind pe unde poate pentru a nu se întâlni cu organele legii.
La minutul 15.13 doi protagoniști își fac apariția pe scenă ieșind din metrou. Ei se
împing și se jignesc, moment în care fiecare face semn și cheamă spre ei pe cei
care le sunt alături. Ansamblul e împărțit în două găști de cartier care se i -au la
ceartă pe muzică hip hop old school, mai precis pe piesa „Insane in the Brain “ a
grupului american Cypress Hill . Piesa a apărut pe albumul „Black Sunday “ din
22 iunie 1993 și a fost numărul unu în lista „US rap “, a mai câștigat și o certificare
de aur de la „Recording Industry Association of America “ și s-a vândut numai pe
piața internă peste 600.000 de exemplare. La această scenă dansatori vor aborda

43
stilurile de dans mai vec hi și anume hip hop old school, break dance, popping și
locking. Aici își vor avea locul și elemente de power moves din break dance.
Lumina poate fi doar albă pe toată scena, așa zisele benzi de cartier for sta
împărțite una pe partea dreaptă a scenei iar cealaltă pe partea stângă. Piesa va dura
3.26 minute.

2.2.7. Scena VIII : Gelozia
O mama cu doi copii așteaptă soțul care din greșeală lasă telefonul pe mâna soției
care este geloasă. Cât timp soțul este plecat pe telefon soțul primește un mesaj sau
apel de la o fostă iubită și îl observă soția. Când soțul în sfârșit apare, soția îl i -a
la întrebări despre acel mesaj(apel). În încercarea de ai explica că nu știe de ce a
fost sunat plecă de pe peron uitând de copii. Cea mică începe să plângă alinându –
și sup ărarea cu o păpușică iar sora mai mare încercă să o înveselească. În timp ce
sora mai mare reușește să o înveselească pe cea mică apar și părinții speriați și
spășiți că au uitat copii în stația de metrou.
Scena se împarte în două tablouri unul cu cearta celor doi adulți și celălalt cu cele
două fetițe. Primul tablou începe la minutul 19.07 cu piesa „Whatcha Say “ a lui
Jason Derulo. Această piesă este piesa de debut a artistului și a apărut pe 4 august
2009 . A fost produsă de „J. R. Rotem “ și în noiembrie 2009 a ajuns pe locul unu
în „Billboard Hot 100 “. Al doilea tablou este al celor două fetițe pe piesa lui
Pharrell Williams și anume „Happy “, care începe la minutul 21.20. Pharrell
Williams este producător, interpret, rapper, compozitor, antreprenor și
skateboarder american . Piesa face parte din cel de -al doilea album al artistului
„Girl “care a apărut pe 21 noiembrie 2013 . „Happy ” a fost cel mai de succes
cântec din 2014, cu 13,9 milioane de unități vândute și a fost folosită și în
soundtrack -ul animație i „Despicable Me 2 “. Lumina va fi albă și va fi construită
cu ajutorul tunurilor de lumină.

44
2.2.8. Scena IX: Campionii
Printre călătorii metroului la stația Broadway apar campionii dansului de street
dance. Fiind obișnuiți să se antreneze și să danseze oriunde cât timp stau pe peron
se hotărăsc să arate călătorilor ultima lor creație.
Piesa începe la minutul 23.00 și durează 5,33 minute. În dans se îmbină mai multe
stiluri : old school hip hop, popping, locking, break dance și dance hall. Așadar și
muzi ca va fi un mix între mai multe piese. Una dintre ele e celebră și e cântată de
James Brown . Piesa se cheamă „Give It Up “ sau „Turnit un Loose “. Piesa apare
ca single î n 1969 și intră pe locul I în topul „R&B Hit “, după care va face parte
din albumul „Ain't It Funky “. Noi vom folosi o versiune remixată a piesei
înregistr ată de „Tim Rogers “ pe albumul din 1986 de compila ți „In Jungle
Groove “.
O altă piesă pe care se va dansa este a cântăreței Beyoncé – „Yoncé ” ce se poate
găsi pe albumul „Beyoncé: Platinum Edition “ apărut pe 24 noiembrie 2014 și se
află pe cel de -al doilea disc din cele patru existente în set box.

2.2.9. Scena X: Roboboys
Acțiunea începe când un grup de copii ies de la școală și se întâlnesc în stația de
metrou. Unii stau de vorbă, alții ci tesc, iar la un moment dat cineva dintr -un grup
i-a inițiativa să danseze . O parte din copii încep să facă același lucru, iar ceilalți îi
urmează. Una dintre piese pe care vor dansa e „Niggas in Paris“ cântată de Kanye
West și Jay -Z pe albumul „Watch the Throne “ din 2011. Versiunea este o
versiune mixată a piesei de „Shash'u “ un DJ cu renume în lumea muzici hip hop.
Dansul începe la minutul 28.33 și durează aproximativ 2.30 minute. Acesta este
un tablou de început a ceea ce urmează să se întâmple mai depa rte. Dacă copii
erau bucuroși că au scăpat de școală un lucru mai puțin plăcut se întâmplă în stația
de metrou și anume se stinge lumina. Prima dată își revine imediat dar ceva
undeva cedează iar de data asta lumina rămâne oprită mai mult timp. Copii se
sperie și o rup la fugă. În tabloul doi sau tabloul propriu zis, apar niște luminițe.

45
Apoi se observa că ar fi niște roboți. Ei vor dansa cu luminile stinse pe scenă
deoarece vor avea costumația cu lumini. Pentru a crea acest costum au fost
necesare peste 2 00 de leduri. Leduri ce au fost concepute pe o bandă led, mai
exact s -a folosit o bandă led de exterior unde ledurile sunt acoperite cu silicon
pentru a nu pătrunde umiditatea. Cel mai important detaliu la aceste leduri este
alimentarea care este făcută pe baza unui acumulator de 12 volți și trebuie ținut
cont de acest aspect deoarece sunt două tipuri de benzi led când vorbim de
alimentare. Cele care se alimentează la priză mai exact la 220V și cele care se pot
conecta la un acumulator de 12v, 6v sau 9v, ce le mai frecvent găsite pe piața
românească fiind cele de 12v folosindu -se și la autoturisme. De aici au plecat
restul ideilor, deoarece ledurile se împart apoi în culori și poți folosi alb rece, alb
cald, roșu, verde, albastru, RGB – care folosesc un tip d e led multicolor care se
aprinde in 4 nuanțe și anume RGB si alb, aici mai găsim benzile care au montate
leduri de diferite culori puse unul în continuarea celuilalt și care tot benzi RGB se
numesc dar sunt de tehnologie mai veche, ele ocupând un spațiu mu lt mai mare
pe bandă față de cele care au inclus în pastilă toate cele 3 culori. În cazul de față
s-au folosit benzi led RGB , cu buton on/off construit pentru a sta în podul palmei
dansatorului pentru o mai bună manevrabilitate. Prin aceasta putem trage
concluzia ca dansatorul a avut 2 roluri în timpul spectacolului unul de dansator si
unul de luminist, el fiind nevoit să învețe când să își oprească propriile lumini de
pe costum și când să le pornească. Coregrafia a fost în așa fel gândită încât nu
trebuia să se sesizeze faptul că dansatorul dirijează luminile iar mișcările să pară
cât mai lejere, complexe, pline de dinamism și nu în ultimul rând naturale.
Întrerupătorul a fost unul bipolar din cauza ochelarilor care au fost construiți cu
leduri de 6v pentr u a nu părea prea accentuat sau pentru a nu arăta prea inestetică
partea de sus mai precis capul. Ele fiind mai mici ca mărime și suprafață astfel
ajutând la o modelare mai ușoară și estetică a ochelarilor. S -au folosit peste 5
metri de cablu dublu filar p entru a se putea face legăturile între toate circuitele un
acumulator Li -Polymer, 6V, 1500mAh BP -4L pentru ochelari și un acumulator

46
cu plumb -acid, staționar fără mentenanță. Dimensiune: 151 x 65 x 93.5 mm
Greutate: 2.45 Kg cu borne, înălțimea totală de 10 1 mm,9 amperi, 12V și o
durată medie de viață: de 5 ani cu o carcasă din material ABS aceasta din urmă
fiind montată pe spatele dansatorului în zona bazinului printr -o curea . Fig.2
Dansul este realizat pe piesa „Kill everybody (koan Sound remix) “ a formației
Skrillex de pe albumul „Scary Monsters and Nice Sprites “ din 2010.

2.2.10. Scena XI: Beat box
Metrou este la o oră când lumea nu prea circulă. În termeni populari e timp mort.
Un tânăr totuși se află pe peron și așteaptă metroul. La această oră știe și el că
metroul circulă mai rar din cauza lipsei de călători. Fiind singur pe peron începe
să îngâne o melodie ce o avea în gând. Apoi se gândi că nu ar fi rău să încerce să
exerseze puțin beat box dacă tot nu îl vede și nu aude nimeni. Astfel își cr eează
propriul ritm și dă un miniconcert în toată regula în fața liniei de pe peron.
Scena începe la minutul 34.55 un interpret va cânta beat box. Beat boxingul este
o formă de percuție vocală care implică arta de a imita sunete ca ritmul tobelor,
și sun ete muzicale, folosind gura, buzele, limba, vocea și altele. Necesită și
cântatul, imitația vocală a break beat -urilor ( mixări de DJ), a trompetei, a
coardelor, și a altor instrumente muzicale. Beatboxingul este conectat cu cultura
hip hop, fiind numit al 5-lea element în cultura hip -hop. El apare în anii '80.
Inițiatorii acestuia sunt Doug E. Fresh, Buffy, Biz Markie de la formația Fat Boys
și Wise . Termenul „beatboxing ” provine de la prima generație de boxe, cunoscute
ca beatboxes. Scena la început e lum inată toată după care ușor se sting luminile și
rămâne un singur tun de lumină care îl urmărește pe interpret.

2.2.11. Scena XI I: Uitarea
Ultima stație a metroul. Târziu în noapte toată lumea caută să prindă ultimul
metrou, când un sunet diferit se aude î n metrou. E ticăitul unei bombe, cel mai
groaznic sunet posibil într -un asemenea loc. Totul explodează într -o secundă.

47
Nimeni și nimic nu e pregătit pentru o astfel de tragedie. Metroul se rupe în bucăți,
oamenii sunt prăbușiți pe jos. În haosul creat un c ălător începe să se miște. E rănit.
El caută disperat și alți supraviețuitori. La un moment dat realizează că nu era
singur în metrou. Urcase cu soția. O caută. O vede la podea plină de răni și încercă
să o ajute. E prea târziu pentru ea. La un moment dat se aude plânsul unui bebeluș,
Cu ultimele forțe se îndreaptă către cel mic care odată luat în brațe nu mai are
forța necesară să lupte pentru viață și pierde bătălia. Odată cu cel mic își pierde
puterea de a lupta și ultimul supraviețuitor al metroului. Un nor greu si rece se
așterne în stația noastră.

Scena începe la minutul 36.00 cu călătorii în metrou bucuroși că se îndreaptă către
căminele lor pentru a se odihni. Câteva efecte sonore cu ticăitul bombei se vor
face auzite la început mai slab apoi din ce în ce mai tare și mai repede. Metroul
care este alcătuit din trei panouri va fi despărțit de o parte din călătorii din interior
care pe partea dinspre public vor fi îmbrăcați normal, dar în partea opusă hainele
vor fi sfâșiate în așa fel să pară rupte de o deflagrație și pe alocuri dați cu vopsea
roșie pentru a recrea urme de sânge și răni. La explozia produsă de efectele sonore
toți protagoniștii vor fi pe jos unii se vor mai zbate puțin alții se vor târî un pic
apoi nu va mai fi nici o mișcare. Un singur dansator va începe apoi să se miște
ușor. Dansul va fi greoi deoarece va imita un călător rănit. La momentul potrivit
se va îndrepta către “soția ” sa. Va încerca să o ridice dar va realiza că a murit. Un
pic mai târziu încearcă să ajute un bebeluș care se aude plângând, dar până să
ajungă la el și să îl i -a în brațe acesta moare. Scena se termină când și protagonistul
nostru pierde lupta pentru supraviețuire și pleacă mai mult târându -se cu
bebelușul, în partea stângă a scenei de unde apare o lumina putern ică albă și un
efect de fum . După plecarea lui și scena va intra în semi întuneric. Toată scena va
fi dansată pe piesa „Khoon Chala “ cântată de interpretul de origine indiană Mohit
Chauhan și care a apărut pentru prima dată în 2006 pe albumul „Rang De Basa nti“

48
album ce reprezintă soundtrack -urile filmului cu același nume „Rang De Basanti “
și a fost lansat de „Sony BMG “ cu versuri atât în indiană cât și în engleză.

49

CAPITO LUL 3

50
3.Anexe
Fig. 1

51

Fig. 2

52

Fig.3

53

54

Mișcări de bază din diferite stiluri de dans de stradă

POPPING LOCKING

55

BREAK DANCE

56
Afișul spectacolului

57
Programul spectacolului

58
Fotografii din cadrul spectacolului de licență

59

60

61
Bibliografie

1. Jeff Chang, Can't Stop Won't Stop: A History of the Hip -Hop Generation
D.J. Kool Herc (Introduction), 2005

2. Tricia Rose , The Hip Hop Wars: What We Talk About When We Talk
About Hip Hop , 2 December 2008

3. Dan Charnas , The Big Payback: The History of the Business of Hip –
Hop, 2011

4. Jeffrey O. G. Ogbar , Hip-Hop Revolution: The Culture and Politics of
Rap, 2007
5. Nelson George , Hip Hop America – 1998