Conf. univ. dr. Narcis Eduard Mitu Student, Bîrchi Ioana -Mădălina CRAIOVA 2017 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA… [618427]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific,
Conf. univ. dr. Narcis Eduard Mitu
Student: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANȚE -BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ
RESURSELE DE NATURĂ FISCALĂ
ALE COMUNITĂȚILOR LOCALE

Coordonator Științific,
Conf. univ. dr. Narcis Eduard Mitu
Student: [anonimizat]
2017

Cuprins:

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
1. VENITURILE BUGETELOR LOCALE ………………………….. ………………… 3
1.1. Venituri proprii ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.1.1. Impozitele și taxele locale ………………………….. ………………………….. .. 3
1.1.2. Veniturile din prestări servicii și alte activități ………………………….. . 9
1.1.3. Veniturile din taxe administrative ………………………….. ………………. 11
1.1.4. Veniturile din valorificarea unor bunuri ………………………….. …….. 12
1.1.5. Cotele defalcate din impozitul pe venit ………………………….. ………… 12
1.2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ………………… 13
1.3. Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații ………………. 14
1.4. Împrumuturi contractate și fonduri structurale de la Uniunea
Europeană ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
1.5. Donații și sponsorizări ………………………….. ………………………….. ……….. 15
2. STUDIU DE CAZ: PRIMĂRIA BĂLCEȘTI ………………………….. …………. 16
2.1. Veniturile primăriei ………………………….. ………………………….. …………… 16
2.1.1. Date generale despre Orașul Bălcești ………………………….. ………….. 16
2.1.2. Impozitele și taxele, componente principale ale veniturilor la
bugetul local al orașului Bălcești ………………………….. ………………………… 18
2.1.3. Colectarea taxelor și impozitelor ………………………….. …………………. 24
2.1.4. Modalități și tehnici de finanțare ………………………….. ……………….. 27
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …….. 29
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………………. 31

1
INTRODUCERE
Faptul că o comunitate locală are obiective publice diferite de cele ale statului
determină necesitatea unei autonomii politice și administrative a acesteia, autonomie care nu
ar fi posibilă fără existența unei autonomii financiare. Această autonomie este cel mai bine
reflectată în bugetul local, care este actul în care este reprezentată activitatea financiară, pe o
perioadă de un an, a unităților administrativ -teritoriale cu personalitate juridică. Acesta
cuprinde planif icarea și execuția veniturilor și cheltuielilor colectivităților locale și este
autonom, neavând relații de subordonare față de alte bugete locale.
Succesiunea operațiilor de formare a veniturilor și de execuție a cheltuielilor, modul în
care sunt finanțate cheltuielile pe destinații, modul de acoperire a deficitelor, sunt definite în
bugetele locale și reflectă gradul de autonomie a administrației locale față de cea centrală.
Deși bugetul local are un grad mare de autonomie față de administrția cen trală, pentru
ca acesta să poată deveni operațional este necesar ca guvernul sa aibă o politică financiară
clară pentru o anumită perioadă.
Această politică financiară implică o reglementare clară a nivelelor și categoriilor
impozitelor și taxelor, a contr ibuțiilor percepute atât de la persoanele fizice cât și de la cele
juridice, precum și în ce direcție pot fi orientate alocațiile bugetare pentru furmizarea de
bunuri și servicii publice.
Pentru a -și îndeplini obiectivele, guvernul are nevoie de un cadru l egislativ care să
faciliteze realizarea lor. Acesta trebuie să cuprindă și reglementările asupra procesului bugetar
local, care trebuie să fie în concordanță cu obiectivele programului de guvernare.
Autorit ățile administrativ -teritoriale, institu țiile pub lice și serviciile publice de interes
local, cu personalitate juridic ă, sunt responsabile de realizarea și executarea bugetului local.
Impozitele și taxele locale sunt reglementate prin lege, dar nivelul și sursele acestora
sunt hotărâte la nivel local, re spectând reglementările legale. Impozitele și taxele locale
reprezintă veniturile proprii ale autorităților locale, și, în general, acestea au libertatea de a
alege cum vor fi cheltuite.
Ceea ce determină în cea mai mare măsură gradul de autonomie al unei comunități
locale față de autoritățile centrale este ponderea veniturilor proprii în totalitatea veniturilor
bugetare ale acestora. Deși în ultimii ani legislația a fost modificată în multe rânduri cu scopul
de a descentraliza o mare parte a surelor de ven it și valoarea veniturilor proprii a crescut, d in
păcate, ponderea acestora este încă scăzut ă, neputând acoperi cheltuielile comunităților locale
și fiind necesară intervenția autorităților centrale pentru a echilibra balanța între veniturile și
cheltuieli le comunităților locale.
Deși mai multe servicii au trecut in administrarea autorităților locale în cadrul
procesului de descentralizare, modul în care această tranziție a fost făcută, fără o evaluare
prealabilă a situației la nivel local, fără a face o estimare asupra modului cum ar trebui făcută
această tranziție și a timpului necesar pentru aceasta, a dus la alocarea de resurse deseori
insuficiente și la întârzieri in virarea banilor, fapt ce a afectat modul în care au fost realizat
managementul și calitatea serviciilor publice prestate. În același timp, nu există un mecanism
care să asigure comunităților locale mai sărace resursele necesare îndeplinirii acestor
competențe sau servicii transferate de la stat.
Nivelul scăzut al veniturilor proprii este datorat și faptului că autor itățile locale sunt
limitate în capacitățile lor de a modifica nivelurile sau baza taxelor și impozitelor locale, care
sunt reglementate de Codul fiscal sau de a stabili facilități proprii pentru acestea. De
asemenea, reevaluarea periodic ă a proprietăților imobiliare ar putea aduce venituri
suplimentare bugetelor locale, în prisma creșterii continue a numărului și calității imobilelor,
dar autoritățile locale au puteri limitate în această privință.
Se remarcă păstrarea unor practici vechi, de implicare exc esivă a autorităților centrale
sau a celor de la nivel de județ în gestionarea resurselor financiare proprii ale autorităților

2
publice locale, fapt ce duce la relații neoficiale de subordonare, contrare principiilor și
direcției de descentralizare impuse de Carta Europeană a Autonomiei Locale .
Veniturile proprii sunt afectate în mod direct de acordarea prin lege a multor facilități
fiscale, facilități asupra cărora autoritățile locale nu au posibilitatea de a interveni și care duc
la inechități, fiind avantajați anumiți agenți economici sau anumite categorii sociale.

3
1.VENITURILE BUGETELOR LOCALE

1.1.Venituri proprii

Veniturile publice sunt esen țiale pentru buna desfășurare a activităților pe care statul și
le asumă.
La constituirea resurse lor financiare publice partici pă regiile autonome, societ ățile
comerciale, agen ții economici, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social și
forma juridic ă de organizare a acestora, institu ții publice, p ersoane juridice f ără scop lucrativ
(asocia ții, funda ții,organiza ții), persoanele juridice și fizice rezidente în străinătate, popula ția.
Bugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local și venituri
primite de la nivel centra l. Împrumuturile și fondurile structurale de la Uniunea Europeană
sunt și ele surse importante care cresc veniturile comunității locale.
Veniturile proprii ale institu țiilor publice se încaseaz ă, se administreaz ă, se utilizeaz ă
și se contabilizeaz ă de către acestea, potrivit dispozi țiilor legale.
Persoanele fizice și juridice pot acorda instituțiilor publice donații și sponsorizări sub
formă bănească sau materială, respectându -se prevederile legale. Acestea sunt v ărsate direct la
bugetul local din care s e finanțează institu țiile publice. Cu aceste sume se majoreaz ă
veniturile și cheltuielile bugetului local, iar aceste resurse vor fi utilizate cu respectarea
destina țiilor stabilite de transmi țător. Aceste institu ții au obliga ția de a prezenta, în anexa la
contul de execu ție bugetar ă trimestrial ă și anual ă, situa ția privind sumele primite și utilizate în
aceste condi ții și cu care a fost majorat bugetul de venituri și cheltuieli.
Bunurile materiale primite de institu țiile publice în regim de subven ții și sponsoriz ări
se înregistreaz ă în contabilitatea acestora.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz ă pe constatarea și evaluarea
materiei impozabile și a bazei de impozitare în func ție de care se calculeaz ă impozitele și
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obtinute din acestea, precum și pe
alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evalu ării corecte a veniturilor.
Veniturile proprii sunt constituite din: impozite și taxe l ocale, venituri din proprietate,
venituri din prestări servicii, venituri din taxe administrative, venituri din valorificarea unor
bunuri și cotele defalcate din impozitul pe venit.

1.1.1 . Impozitele și taxele locale

Impozitele și taxele locale se află printre cele mai importante forme de venit a
bugetelor locale . Sumele obținute pe această cale sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor
care se finanțează de la bugetele proprii ale unităților administrativ -teritoriale.
Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale următoarele categorii de
contribuabili: persoanele fizice, persoanele juridice, filialele, sucursalele și reprezentanțele
autorizate să funcționeze pe teritoriul României aparținând persoanelor fizice și juridice
străine, asoc iațiile familiale, asociațiile agricole, unitățile economice ale unor persoane
juridice, ale organizațiilor politice și obștești, instituțiilor publice și fundațiilor, unitățile de
cult.
Cuantumul impozitelor și taxelor locale este aprobat de consiliile lo cale/județene în
limitele și condițiile stabilite de lege. Stabilirea acestora prin hotărâri ale consiliilor
locale/județene trebuie relizata până la data de 31 mai a anului calendaristic precedent. Aceste
cuantumuri ale impozitelor și taxelor locale pot f i majorate annual față de nivelul stabilit
conform prevederilor legale.
Categoriile de bunuri sau persoane care sunt scutite de la plata impozit elor si taxelor
locale, obligați ile contribu abililor, facilitățile fiscale pe care consiliile locale le pot aco rda și
modalitățile de acordare a acestora sunt stabilite conform Codului fiscal.

4

Impozitul pe clădiri
Este calculat anual și este plătit de către contribuabilii care au în proprietate suprafețe
de teren situate în România în muinicipii, orașe și comune , în intravilanul sau extravilanul
localităților.
”Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților
administrativ -teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după
caz, oricăror entități, altel e decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se
datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după
caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor en tități a
dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se
datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public ”1.
O nouă metodă de stabilire a impozitului pe clădiri a fost introdusă în legislația
românească la început de 201 7, prin prevederile introduse în Codul fiscal .
Principalul aspect de care trebuie ținut cont este că impozitul pe clădiri se calculează
acum în funcție de destinația clădirii, și nu de calitatea persoanei ce deține re spectivul imobil
(persoană fizică sau firmă). Astfel, putem vorbi despre clădiri rezidențiale, folosite strict în
scop de locuit, sau clădiri nerezidențiale, folosite în scop economic, ca de exemplu sediile
firmelor sau persoanelor fizice autorizate, spați ile comerciale, cabinetele individuale etc.
Există și o a treia situație, în care un apartament, spre exemplu, servește atât ca locuință
socială, cât și ca sediu social, caz în care avem de -a face cu o clădire cu destinație mixtă.
Pentru clădirile rezidenț iale și clădirile -anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% -0,2%, asupra
valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a
consi liului local.
Valoarea impozabilă a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței construite
desfășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare,
exprimată în lei/mp din tabelul prevăzut de Codul fiscal. De asemene a, valoarea impozabilă se
ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea
cu un coeficient de corecție.
Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice , impozitul se
calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 -1,3% (în funcție de decizia consiliului
local) asupra:
– valorii finale a lucrărilor de construcții, în cazul clă dirilor noi, construite în ultimii
cinci ani anteriori anului de referință (2017), adică perioada 2012 -2016;
– valorii rezultate dintr -un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în
ultimii cinci ani anteriori anului de referință, respectiv peri oada 2012 -2016.
Raportul de evaluare se depune în copie, la organul fiscal local, ca anexă la
declarația contribuabilului privind destinația clădirii deținute;
– valorii care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul
clădirilo r mai noi de cinci ani (dobândite în ultimii cinci ani).
Ca excepție de la cele prezentate mai sus, pentru clădirile nerezidențiale aflate în
proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe
clădiri se calcule ază prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
Pentru imobilele în care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop
nerezidențial rezultă din documente și se pot identifica, impozitul se calculează prin
însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial impozitul aferent
suprafeței folosite în scop nerezidențial (activități economice).

1 Art.455 Reguli Generale,Codul Fiscal 201 5 actualizat

5
O situație mai aparte aparte o întâlnim în cazul clădirilor la care suprafețele folosite în
scop rezidenț ial și cele folosite în scop nerezidențial nu se pot identifica separat, nefiind
delimitate. Astfel, într -o primă ipoteză, și cea mai simplă, este posibil ca la adresa clădirii să
fie înregistrat un domiciliu fiscal la care să nu se desfășoare nicio activi tate economică, caz în
care impozitul se calculează ca pentru clădiri rezidențiale.
Mai departe, se poate ca la adresa poștală a clădirii să fie înregistrat un domiciliu fiscal
al unui operator economic care desfășoară activitate economică, iar cheltuielil e cu utilitățile să
cadă în sarcina operatorului economic (firmă, persoană fizică autorizată etc). În acest caz,
impozitul se calculează ca și cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop nerezidențial.
Dacă însă cheltuielile cu utilitățile, însemnând energie elec trică, gaze naturale,
termoficare, apă, canalizare, nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară
activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează ca și cȃnd clădirea este utilizată ȋn
scop rezidențial.
Taxe pentru eliberarea certifica telor, avizelor și a autorizațiilor
”Orice persoană care trebuie să obțină un certificat, un aviz sau o autorizație
menționată în prezentul capitol trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al
autorității administrației publice locale î nainte de a i se elibera certificatul, avizul sau
autorizația necesară”2.
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban , se stabilește
diferențiat, pe metru pătrat, în funcție de mărimea suprafeței pentru care se obține certificatul.
Pentru zonele rurale, această taxă este redusă cu 50%.
”Taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare se stabilește de consiliul
local și este de până la 20 lei, inclusiv.
Taxele pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea
carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol se stabilesc de către consiliile
locale și sunt de până la 80 lei, inclusiv ”3.
Taxele pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activităților
aflate în grupele CAEN 561 – Restaurante, 563 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor
și 932 – Alte activități recreative și distractive , se stabile sc prin hotărâre a consiliului local .
Impozitul asupra mijloacelor de transport
Alături de impozitul pe cl ădiri și impozitul pe terenuri, impozitul asupra mijloacelor
de transport reprezint ă o important ă resurs ă a veniturilor bugetare locale.
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie
înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport,
cu anumite excepții . Acesta se datorează pe perioada cât mijlocul de transport este
înmatriculat sau înregistrat în România și se plătește la bugetul local al unității administrativ –
teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru .
Impozitul asupra mijloacelor de transport se stabile ște anual în sume fixe, diferen țiate
în func ție de natura mijlocului de transport: cu tractiune mecanic ă sau pe ap ă.
Pentru mijloacele de transpo rt care fac obiectul contractelor de leasing, taxa se
datoreaz ă de către proprietar.
Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele
de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.
”Pentru plata cu anticipație a impozitulu i pe mijlocul de transport, datorat pentru
întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se
acordă o bonificație de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La
nivelul municipiului Bucu rești, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului
București ”4.

2 Art 473 Reguli Generale, Codul Fiscal 201 5 actualizat
3 Art 475 Taxa pentru eliberarea autorizațiilor pentru desfășurarea unor activități, Codul Fiscal 201 5 actualizat
4 Art.455 Reguli Generale,Codul Fiscal 201 5 actualizat

6
”În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România,
proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, și datorează
impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor
înmatriculării sau înregistrării acestuia în România ”5.
Pentru mijloacele de transport dob ândite în cursul anului, proprietarul este obligat să
depună o declarație în termen de 30 de zile de la dobândirea mijlocului de transport și
datorează impozit pe acesta începând cu data de 1 ianuarie a anului următor
Pentru mijloacele de transport cu trac țiune mecanic ă, baza de impozitare o reprezint ă
capacitatea cilindric ă a motorului, pentru fiecare 200 cm3 sau frac țiune din 200cm3. Aceast ă
taxă este diferen țiată pe feluri de autovehicule.
”În cazul mijloacelor de transport hibride, imp ozitul se reduce cu minimum 50%,
conform hotărârii consiliului local”6.
”În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul
pentru motocicletele respective”7.
Impozitul pentru autovehicule de transport marf ă cu masa total ă maximă autorizat ă de
peste 12 tone și taxa pentru combina ții de autovehicule de transport marf ă cu masa total ă
maxim ă autorizat ă de peste 12 tone, sunt calculate în sume fixe, diferen țiate în funcție de
numărul axelor și de masa total ă maxim ă autorizat ă.
Capacitatea cilindric ă a motorului și capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de
identitate a autovehicului, respectiv a remorcii, cu factura de cump ărare sau cu alte documente
din care s ă rezulte aceasta. Detinerea unor piese disp ărute sau a unor car oseri i de autovehicule
nu înseamn ă că acel contribuabil are un autovehicul impozitabil . În caz de transformare
autovehicului prin carosare nu se stabile ște un nou impozit , deoarece capacitatea cilindrica a
motorului nu se modific ă.
Impozitul asupra mijloa celor de transport poate fi majorat ă sau diminuat ă anual, până
la 50% de catre Consiliile Locale și Jude țene.
Stabilirea, constatarea, controlul, încasarea și urm ărirea impozitului , a major ărilor de
întârziere și a amenzilor, soluționarea obiec țiunilor, contesta țiilor și a pl ângerilor formulate la
actele de control sau de impunere, precum și executarea crean țelor bugetare se efectueaz ă de
către serviciile de specialitate ale Consiliilor Locale.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
Beneficiarii serviciilor de reclamă și publicitate sub diverse forme, au obligația să
încheie contracte în acest sens și datorează bugetelor locale o taxă de reclamă și publicitate.
Sunt exceptate serviciile de reclamă și publicitate realizate prin mijloac e de informare în
masă, scrise și audiovizuale.
Taxa se plătește la bugetul local al unității administrativ -teritoriale în raza căreia
persoana prestează serviciile de reclamă și publicitate.
Cuantumul taxei se stabilește de către consiliul local al local ității unde sunt prestate
serviciile de reclamă și publicitate și reprezintă un procent între 1% și 3% din valoarea totală
a serviciilor după aplicarea taxei pe valoarea adăugată.
Se plătește taxă și pentru firmele instalate la locul exercitării activități i și pentru
folosirea mijloacelor de publicitate prin afișaj, panouri și alte mijloace asemănătoare .
Aceasta este plătită organelor fis cale ale comunei, orașului sau municipiului în raza
cărora este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respect ivă.

5 pct. 38 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 27 octombrie 2015
6 Pct.3 al art. 470 Calculul Impozitului, Codul Fiscal 201 5 actualizat
7 Pct.3 al art. 470 Calculul Impozitului, Codul Fiscal 201 5actualizat

7
Aceste taxe se plătesc anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30
septembrie inclusiv , și se calculează prin preț fix , stabilit de consiliul local, pe metrul pătrat
sau fracțiune din metrul pătrat al suprafeței afișajului pentru reclamă sau publicitate .
Taxa hotelieră
Taxa hotelieră se reintroduce de anul acesta, conform prevederilor Codului Fiscal, art.
484.
Această taxă se va plăti pentru întreaga perioadă de ședere a oaspetelui și reprezintă
1% din costul fiecărei nopți de caz are. Unitățile de cazare au obligația de a plăti taxa hotelieră
până în data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care s -a colectat taxa de la persoanele
care au plătit cazarea.
Unitățile de cazare au obligația de a depune lunar, până la data stabilit ă pentru plata
taxei hoteliere, o declarație către organele fiscale ale administrației locale de care aparțin.
Persoanele fizice și juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea au obligația
ca în factură (în cazul persoanelor juridice) sau chitanță (în cazul persoanelor fizice) să
evidențieze distinct taxa hotelieră încasată
Dacă societatea care oferă cazare nu evidențiază distinct pe factură valoarea micului
dejun, atunci cota de 1% se aplică la valoarea scrisă pe factură ca servicii de cazare, tarif
cazare, etc.
Impozitul pe spectacole
Potrivit Codului fiscal, orice persoană care organizează o manifestare artistică, o
competiție sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligația de a plăti un
impozit pe spectacole.
Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ -teritoriale
în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.
Impozitul pe spectacol trebuie plătit până cel târziu la data de 10 a lunii următoare
celei în care a avut loc evenimentul.
Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată
din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. Totodată, cota de impozit este hotărâtă de
consiliile l ocale, după cum urmează:
– până la 2%, în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru,
balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea
unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiț ie sportivă
internă sau internațională;
– până la 5 % în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate
anterior.
Persoanele care datorează impozitul pe spectacole au de îndeplinit următoarele
obligații:
– să înregistreze biletele de intrare și /sau abonamentele la compartimentul de
specialitate al autorității administrației publice locale care își exercită autoritatea
asupra locului unde are loc spectacolul;
– să anunțe tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc
spectacolul , precum și în orice alt loc în care se vând bilete de intrare și/sau
abonamente;
– să precizeze tarifele pe biletele de intrare și/sau abonamente și de să nu încaseze
sume care depășesc tarifele precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente;
– să emită u n bilet de intrare și/sau abonament pentru toate sumele primite de la
spectatori;
– să asigure, la cererea compartimentului de specialitate al autorității administrației
publice locale, documentele justificative privind calculul și plata impozitului pe
spect acole;
– să se conformeze oricăror altor cerințe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea,
evidența și inventarul biletelor de intrare și a abonamentelor.

8
Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discot ecilor sau cazinourilor, sunt obligați la plata unui impozit de 5% din veniturile
înregistrate.
Spectacolele organizate în scopuri umanitare sunt scutite de la plata impozitului pe
spectacole.
Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital
În categoria contribuabililor obligați la plata impozitului pe profit sunt încadrate și
persoanele juridice străine cu locul conducerii efective în România. De asemenea, sunt
excluse din această categorie entitățile transparente fiscal cu personalitate juridi că.
Profitul reinvestit este scutit de impozit , de asemenea fiind scutite investiții le efectuate
în active precum calculatoare, mașini și aparate de casă, programe informatice etc .
Sunt considerate neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română de la
o persoană juridică străină, în conditiile prevazute de lege, numai în măsura în care acestea nu
sunt considerate cheltuieli deductibile la nivelul societății plătitoare. Dividendele primite de la
persoane ju ridice române în orice condiții nu sunt impozabile.
Toate societățile comerciale cu capital privat care au realizat venituri de până la
500.000 de euro în 2016 sunt obligate să își modifice sistemul de impunere, devenind
plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Practic, de -acum înainte, nicio
societate privată cu venituri sub plafonul amintit nu mai poate plăti 16% impozit pe profit, ci
este obligată să aplice regimul fiscal al microîntreprinderilor. Singu rele firme care scapă de
această obligație sunt cele care au capital social de cel puțin 45.000 de lei, ele putând alege ce
sistem de impozitare aplică (micro sau impozit pe profit). Este considerată microîntreprindere
persoana juridică ce în exercițiul fi nanciar anterior nu a depășit venituri de 500.000 euro,
echivalent în lei, adică de cinci ori mai mult decât plafonul stabilit anterior .
Firmelor organizate ca microîntreprinderi le este aplicată o cotă de impozitare de 1%
sau 3%, după cum urmează:
– cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile ce au cel puțin un salariat;
– cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu au nici măcar un
salariat (prevedere păstrată).
Veniturile din proprietate
Vărsăminte din impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale
de sub autoritatea consiliilor locale/județene.
Ordonanța nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale,
companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de s tat, precum
și la regiile autonome prevede repartizarea a minim 50% din profitul regiilor autonome și
societăților comerciale de sub autoritatea consiliilor locale către bugetul acestora. De
asemenea, dobânzile și penalitățile de înârziere datorate de regi ile autonome din subordinea
consiliilor locale/județene, precum și cele datorate de societățile comerciale în care autoritățile
locale/județene sunt acționari majoritari, sunt venituri ale bugetelor respective.
Restituiri de venituri din finanțarea bugeta ră a anilor precedenți
Sumele aferente unor pl ăți efectuate din bugetele anilor preceden ți, care se restituie în
anii urm ători celui în care acestea au fost efectuate, se evidențiază în buget la o poziție
distinctă de venituri bugetare.8
Venituri din concesionări și închirieri
”Bunurile aflate în proprietatea publică a unității administrativ -teritoriale și cele din
proprietatea privată a acesteia pot fi date în administrare regiilor autonome și instituțiilor
publice, pot fi concesionate ori închiriate în condițiile legii sau pot fi atribuite în folosință

8 Articolul 17 din ORDONANȚ A DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, p rorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal –
bugetare

9
gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfășoară activitate de
binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.”9
Studiile de oportunitate cuprind principal ele elemente necesare pentru luarea unei
decizii juste și aprobarea concesionării, buna practică impunând elaborarea unui raport de
evaluare întocmit conform standardelor în vigoare, de evaluatori autorizați, atestați conform
legii.
Caietele de sarcini tre buie sa fie elaborate în baza studiului de oportunitate și trebuie
să conțină elementele prevăzute de normele legale și interne aplicabile specificându -se cota de
garanție care trebuie constituită de concesionar, si obligațiile de mediu care îi revin aces tuia.

1.1.2. Veniturile din prestări servicii și alte activități

Veniturile din prestări servicii
“ (1) Finantarea cheltuielilor curente pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati
publice, precum si pentru intretinerea, exploatarea si functionarea sistemelor aferente se
realizeaza pe criterii economice si comerciale; mijloacele materiale si fi nanciare necesare
desfasurarii activitatilor specifice fiecarui serviciu se asigura prin bugetele de venituri si
cheltuieli ale operatorilor.
(2) Veniturile operatorilor se constituie prin incasarea de la utilizatori, sub forma de
preturi sau tarife, a su melor reprezentand contravaloarea serviciilor furnizate/prestate si, dupa
caz, din alocatii de la bugetele locale, cu respectarea urmatoarelor principii:
a) asigurarea autonomiei financiare a operatorului;
b) asigurarea rentabilitatii si eficientei econo mice;
c) asigurarea egalitatii de tratament a serviciilor de utilitati publice in raport cu alte
servicii publice de interes general;
d) recuperarea in totalitate de catre operatori a costurilor furnizarii/prestarii
serviciilor. ”10.
Prețurile și tarifele sunt propuse de operatori, ținând cont de cheltuielile de susținere
ale acestora, precum și de metodologiile de calcul elaborate de autoritățile de reglementare
competente și se stabilesc, se ajusteaz ă sau se modific ă prin hot ărâri ale consiliilor locale, ale
consiliilor jude țene, ale Consiliului General al Municipiului Bucure ști sau, dup ă caz, ale
asocia țiilor de dezvoltare comunitar ă.
Contribuția părinților și a susținătorilor legali pentru întreținerea copiilor în creșe
Părinții/repre zentan ții legali ai c ăror copii beneficiaz ă de servicii în cre șe și alte unit ăți
publice de educa ție timpurie sunt obliga ți la plata unei contribu țtii lunare a c ărei valoare este
stabilit ă prin dispozi ție a primarului, în func ție de num ărul de copii din familie și de venitul
mediu lunar brut cumulat al p ărinților/reprezentan ților legali calculat pe perioada de șase luni
anterioar ă înscrierii copilului.
Vor fi scuti ți de la plata contribu ției, sarcina fiind preluată de bugetul local,
părin ții/reprezentantul legal care au în î ngrijire co pii care sunt expuș i riscului de separare de
familie și au aprobate planuri de servicii.
Contribuț ia lunar ă de întreținere a copiilor înscriși în unitățile î n care se ofer ă servicii
de educa ție timpurie antep reșcolar ă, suportat ă de părinții/reprezentantul le gal al acestora, se
va stabili î n func ție de num ărul efectiv de zile de prezen ță a copilului la programul zilnic.
De asemenea, contribu ția lunar ă pentru cheltuielile copiilor înscri și la unitatea î n care
se oferă servicii de educa ție antepre școlar ă se va realiza cu plata în avans pentru o lun ă
calendaristic ă.
Contribu ția lunar ă de întreținere a copiilor înscri și în cre șe, care revine
părinților/reprezentantului legal, se determin ă în func ție de cheltuielile de întreținere, hran ă și

9 Art.15 alin(1) din OG nr.53/2002
10 Art. 43 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice, legea 51/2006

10
gospod ărie, obiecte de inventar, echipament și cazarmament, materiale igienico -sanitare și
altele asemenea, precum și de num ărul de zile frecventate de copil în aceste unit ăți.
Valoarea contribu ției nu poate dep ăși 20 la sut ă din costul mediu lunar de întreținere
în unitate a publică î n care se ofer ă servicii de educaț ie antepre școlară .
Contribuția persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor mutual
Cantinele de ajutor social sunt unitati publice de asistenta sociala, cu personalitate
juridica, care functioneaza in subordinea consiliilor locale si isi desfasoara activita tea potrivit
prevederilor legii.
Cantinele de ajutor social presteaza servicii sociale gratuite sau contra cost ( plata 30
%) persoanelor de r isc social.
”Contribuțiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor
social și încasate, potrivit prevederilor art. 4, se fac venit la bugetul local, iar încasările
provenite din alte activități, în condițiile art. 10, rămân la dispoziția cantinei de ajutor social,
pentru îmbunătățirea hranei persoanelor asistate ”11.
Taxe din activități cadastrale și agricultură
Nivelul taxei pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de
pe alte asemenea planuri deți nute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului
București/consiliile județene , se aprobă de consiliile locale interesate pentru anul fiscal
următor, în lei/m² sau fracțiune de m² .
Taxa se achită integral, anticipat eliberării copiilor heliograf ice de pe planurile
cadastrale sau de pe alte asemenea planuri și se face venit la bugetul local administrat de către
consiliul local care deține planurile respective .
Contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în unitățile de protecție
socială
Plasamentul copilului constituie o măsură de protecție specială, având caracter
temporar, care poate fi dispusă, după caz, la:
a)o persoană sau familie;
b)un asistent maternal;
c)un serviciu de tip rezidențial.
Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în
România și să fie evaluată de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția
Copilului cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le
îndeplinească pentru a primi un copil în plasament.
Pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana,
familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire.
Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 3 ani poa te fi dispus numai la
familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal.
Plasamentul copilului mai mic de 3 ani într -un serviciu de tip rezidențial se poate
stabili în situația în care acesta prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în
servicii de tip rezidențial specializate.
La stabilirea măsurii de plasament se va urmări:
a)plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia substitutivă;
b)menținerea fraților împreună;
c)facilitarea exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține
legătura cu acesta.
Comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța care a dispus plasamentul
copilului va stabili, dacă este cazul, și cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea

11 Art. 16 din Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social

11
acestuia, în condițiile stabilite de Codul civil. Sumele astfel încasate se constituie venit la
bugetul județului.
Dacă plata contribuției la întreținerea copilului nu este posibilă, instanța obligă
părintele apt de muncă să presteze între 20 și 40 de ore luna r pentru fiecare copil, acțiuni sau
lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ –
teritorială în care are domiciliul sau reședința.

1.1.3 .Veniturile din taxe administrative

Veniturile din eliberarea de permise(taxe extrajudiciare de timbru și alte taxe)
De la 1 februarie 2017, toate taxele extrajudiciare de timbru au fost eliminate, așa cum
prevede Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea
și completarea unor acte normative, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6
ianuarie.
Printre zeci de alte taxe ce au fost eliminate, actul mai prevede și că Legea nr.
117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru este abrogată. Astfel au fost eliminate taxele
pentru:
– înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui și sexului;
– certificarea (transcrier ea) transmisiunii proprietății asupra animalelor, pe cap de
animal, în bilete de proprietate pentru animalele peste doi ani;
– preschimbarea actelor de identitate pentru cetățeni români, precum și înscrierea
mențiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reședinței cetățenilor români;
– taxa de examinare pentru obținerea permisului de conducere pentru autovehicule
din categoriile și subcategoriile A, A1, B, B1 și B+E;
– taxa de examinare pentru obținerea permisului de conducere pentru autovehicule
din categori ile și subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, C+E, D+E, C1+E, D1+E, Tb si
TV;
– taxe pentru examinarea persoanelor cărora le -a fost anulat permisul de conducere,
pentru categoriile cuprinse în permisul anulat, precum și a persoanelor care au fost
respinse de trei ori la examenul pentru obținerea aceleiași categorii a permisului de
conducere, precum și pentru persoanele care nu au absolvit o școală de conducători
de autovehicule, cu excepția celor pentru categoriile B, B1, B+E;
– taxe de înmatriculare permanentă sau t emporară a autovehiculelor și remorcilor:
autovehicule și remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg
inclusiv, autovehicule și remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de
3.500 kg;
– taxe de autorizare provizorie a circulației auto vehiculelor și remorcilor
neînmatriculate permanent sau temporar;
– taxe de autorizare a circulației pentru probe a autovehiculelor și remorcilor;
– eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare;
– taxa pentru furnizarea de date: înregistrarea unor cereri privind furnizarea unor
date din Registrul național de evidență a persoanelor, precum și din Registrul
național de evidență a permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare;
– taxe pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor d obândite în baza
Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Amenzile, penalitățile și confiscările
”Constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit art. 449 se fac
de organele competente din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin A. N.A.F. și unitățile
sale subordonate, cu excepția sancțiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizației de

12
antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat ori importator autorizat, care se
dispune de autoritatea competentă, la propun erea organului de control ”12.
Dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către
autoritățile române/străine sunt deductibile dacă sunt aferente contractelor încheiate cu aceste
autorități .
Nedepunerea declarațiilor f iscale este sancționată astfel:
-pentru contribuabilii mijlocii și mari, amenda va fi între 1.000 lei și 5.000 lei;
-pentru persoane fizice și alte persoane juridice, amenda va fi între 500 lei și 1.000 lei;

1.1.4 .Veniturile din valorificarea unor bunuri

Veniturile din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
Se constituie în venituri ale bugetelor locale sumele încasate din concesionarea sau din
închirierea unor bunuri aparținând domeniului public, sau din valorificarea bunurilor
confiscate.
Veniturile din vânzarea locuințelor construite din resursele financiare ale statului
Locuințe le ANL sunt locuințe pentru tineri destinate închirierii, care fac obiectul
proprietății private a statului și sunt administrate de autoritățile administrației publicelocale
ale unităților administrativ -teritoriale în care acestea sunt amplasate.
Cota parte de tere n aferentă locuințelor ANL se vinde de către consiliile locale prin
structurile desemnate urmând ca tranzacția menționată să facă obiectul Cont ractului de
Vânzare – Cumpărare.
”(11) Contractele de închiriere se încheie pe o durată de un an de la data repartizării
locuinței, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestora pe perioade de câte un an, în
condițiile legii. Chiria se stabilește de către auto ritățile administrației publice locale și va
acoperi cheltuielile de administrare, întreținere și reparații, impozitele pe clădiri și pe teren, un
profit supus negocierii între părți, precum și recuperarea investiției, în funcție de durata
normată stabilit ă potrivit prevederilor legale.
(12) Pentru recuperarea amortizării prevăzută la art. 4 alin. (8) din Legea nr. 152/1998
privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, din cuantumul total al chiriei stabilit conform alin. (11), suma
reprezentând recuperarea investiției se virează de către autoritățile administrației publice
locale către A.N.L., în termen de maxim 30 zile de la încasarea acesteia și se utilizează numai
pentru finanțarea constr ucției de locuințe ”13.
Sumele obținute din vânzări de bunuri aparținând domeniului privat al unităților
administrativ -teritoriale și din valorificarea mijloacelor fixe.
Sunt venituri cu destinație specială și se utilizează numai pentru cheltuieli de investiții:
sumele încasate din vânzarea sau prin valorificarea materialelor rezultate în urma demolării,
dezmembrării sau dezafectării unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale ce
aparțin instituțiilor și serviciilor publice finanțate inte gral din bugetle locale, sumele încasate
din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ -teritoriale .

1.1.5 .Cotele defalcate din impozitul pe venit

Cotele defalcate din impozitul pe venit reprezintă o sursă de venit prop riu al bugetelor
locale/județene.

12 Pct.1 al Art.450 din Codul Fiscal 201 5
13 Alineatele 11 și 12 din Punctul 12 al Art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2010 pentru
modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe și al art. X din Ordonanț a
de urgență a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative

13
Astfel, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s -a încasat impozitul pe
venit la nivelul fiecărei unități administrativ -teritoriale, o cotă de 77% din valoarea acestuia se
distribuie astfel către bugetele locale :
– 44% merge către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe
teritoriul cărora își desfășoară activitatea plătitorii de impozite;
– 12% merge către bugetul propriu al județului;
– 21% merge către un cont distinct, deschis pe seama consiliului județean pentru
echilibrarea bugetelor locale/județene.
Operațiunea de alocare și distribuire a acestor sume se realizează de către direcțiile
general e ale Finanțelor Publice județene . Tot acest ea se ocupă și de încasarea sumelor și în
cazul majorărilor de întârziere pentru neplată și de împărțirea corectă a acestora în aceleași
procente ca mai sus, deoarece, prin neplata la termen a impozitului pe venit toate cele trei
categorii de bugete au fost afectate. De asemenea, procedura de exe cutare silită în caz de
neplată poate fi realizată doar de Ministerul Finanțelor Publice cand consideră acesta de
cuviință și nu cand doresc autoritățile publice locale.
Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor la sfârșitul lunii ianuarie 2017,
bugetul central a colectat în 2016 27,8 miliarde de lei din impozitul pe venit, din care 18,3
miliarde de lei au plecat spre administrațiile locale, iar 9,5 miliarde au rămas la bugetul de
stat.

1.2.Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata
Potrivit legii, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată a probate prin Legea
bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartiz ează pe unități administrativ –
teritoriale astfel:
– 27% pentru bugetul județului;
– 73% pentru echilibrarea bugetelor localae ale comunelor, orașelor și municipiilor .
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, se
repartizează prin decizie a directorului general al direcției generale regionale a finanțelor
publice/șefului administrației județene a finanțelor publice și se comunică prefectului,
consiliului județean și consiliilor locale din județ și Ministerului Dezv oltării Regionale și
Administrației Publice.
Datele folosite în calculul repartizării sumelor pe administrații locale sunt :
– numărul locuitorilor din unitățile administrativ -teritoriale comunicat de direcțiile
județene de statistică;
– suprafața din intravilanul unităților administrativ -teritoriale comunicată de oficiul
de cadastru și publicitate imobiliară de la nivelul județului .
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată sunt utilizate la bugetele locale pentru:
– drumuri comunale;
– finanțarea ch eltuielilor învățământului preuniversitar de stat (cheltuieli de
personal, burse pentru elevi, obiecte de inventar);
– susținerea sistemului de protecție a copilului;
– centre locale de consultanță agricolă;
– retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea sistem ului centralizat de producere
și distribuire a energiei termice.
La bugetele județene acestea sunt utilizate pentru:
– susținerea învățământului special;
– centre județene de consultanță agricolă;
– produse lactate și de panificație;

14
– ponderea suprafeței din intravilanul unităților administrativ -teritoriale care
participă la această etapă, în totalul suprafeței din intravilanul acestora, în
proporție de 25%.

1.3.Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații

Subventii de la bugetul de stat
Se pot obține subvenții de la bugetul de stat în următoarele scopuri:
– Pentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe;
– Pentru retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare;
– Pentru investiții;
– Pentru finanțarea elaborării și actu alizării planurilor urbanistice generale și a
regulamentelor locale de urbanism;
– Pentru finanțarea programelor de pietruire a drumurilor comunale și alimentarea
cu apă a satelor;
– Pentru lucrări de cadastru imobiliar;
– Pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic la construcțiile
existente cu destinația de locuință.
Subventii de la alte administratii
Acestea pot fi obținute astfel:
– de la bugetul asigurărilor de șomaj pentru finanțarea programelor pentru ocuparea
temporară a forței de munc ă;
– de la bugetele locale pentru instituțiile de asistență socială pentru persoanele cu
handicap;
– pentru construcții de locuințe ANL, săli de sport.
Transferuri voluntare, altele decat subventiile
În scopul finanțării unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes național,
județean sau local, se pot aloca transferuri către bugetele locale din bugetul de stat și din
bugetele unor ordonatori de credite ai acestuia, precum și din alte bugete. Aceste sume nu pot
fi folosite la garantarea împrumuturi lor contractate de consiliile locale sau județene de la
diferite bănci sau instituții financiare din țară sau străinătate.
Transferurile trebuie sa îndeplinească următoarele criterii:
– Să nu încurajeze creșterea cheltuielilor și să nu descurajeze eforturile de
mobilizare a unor resurse locale;
– Să asigure echitatea în suportarea sarcinilor fiscale;
– Să se efectueze pe baza stabilității și transparenței, adică să presupună o stabilitate
în timp pentru a fundamenta proiecțiile financiare la nivel local și să se bazeze pe
anumite formule de determinare.

1.4.Împrumuturi contractate și fonduri structurale de la Uniunea
Europeană

Spre deosebire de taxe și impozite, împrumutul public are caracter legal, contractual și
rambursabil ce presupune o contraprestație: dobândă, comisioane și alte cheltuieli.
Pentru realizarea de investiții publice de interes local și pentru refinanțarea datoriei
publice, consiliile locale pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi externe, dacă
se obțin voturile a cel puțin ju mătate plus unu din numărul de consilieri în funcție. Pentru
contractarea sau garantarea împrumuturilor este nevoie de avizul comisiei de autorizare a
împrumuturilor locale.
Datoria publică urmează să fie rambursată din veniturile proprii ale unităților
administrativ teritoriale, precum și din veniturile beneficiarilor împrumuturilor.

15
Contractarea datoriei publice locale poate fi contractată prin: împrumuturi de la bănci
comerciale, leasing financiar, titluri de valoare, credit furnizor, garanție locală.
Autoritățile administrației locale au obligația s ă transmită în termen de 10 zile de la
intrarea în vigoare a contractului de împrumut sau garantare, a unor copii după fiecare
document către Ministerul Finanțelor.
Pentru a acoperi golurile temporare provocat e de decalajul dintre venituri și cheltuieli,
după utilizarea fondului de rulment, Ministerul Finanțelor poate acorda administrațiilor locale
împrumuturi din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului. Acestea nu trebuie sa
depășească 5% di n totalul veniturilor estimate pentru anul curent și nu pot fi mai mari decât
fondurile pe care administrațiile locale le pot rambursa pe durata acelui an.

1.5. Donații și sponsorizări

Cheltuielile de sponsorizare/mecenat, burse private r ămân în continuare nedeductibile
la calculul impozitului pe profit, însă, odat ă cu intrarea î n vigoare a noului Cod fiscal, a fost
majorat ă limita minim ă. Mai exact, in loc de 3 la mie din cifra de afaceri, firmele vor putea s ă
scadă din impozitul pe profit sumele acordate ca sponsoriz ări î n limita a 5 la mie din cifra de
afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În contextul institu țiilor publice, termenul de dona ție, cum este definit prin lege,
reprezint ă resurse financiare sau bunuri materiale primite de o institu ție public ă de la o
persoan ă juridic ă sau fizic ă cu titlu nerambursabil și fără contrapresta ție.
Articolul . 63 din această lege prevede următoarele :
”(1) Institu țiile publice pot folosi, pentru desf ășurarea activit ății lor, bunuri materiale
și fonduri b ănești primite de la persoane juridice și fizice, sub form ă de dona ții și sponsoriz ări,
cu respectarea dispozi țiilor legale.
(2) Fondurile b ănesti acordate de persoanele juridice și fizice, primite în condi țiile alin
(1), în situa ția institu țiilor publice finan țate integral de la buget, se vars ă direct la bugetul din
care se finan țează acestea. Cu aceste sume se majoreaz ă creditele bugetare ale bugetului
respectiv și se vor utiliza și cu respectarea des tinațiilor stabilite de transmi țător.”
Dona țiile/sponsoriz ările pot fi primite doar în condi țiile î ncheierii unui contra ct de
donaț ie, care trebuie s ă fie încheiat în form ă scrisă, cu specificarea obiectului, duratei și
valorii acestuia, precum și a dreptu rilor și obliga țiilor p ărților.
Sponsorul/beneficiarul are dreptul sa aduc ă la cuno ștința publicului sponsorizarea prin
promovarea numelui, a m ărcii sau a imaginii sponsorului.
Aceștia sunt obliga ți să aduc ă la cuno ștința publicului sponsorizarea într-un mod care
sa nu lezeze direct sau indirect, activitatea sponsorizat ă, bunele moravuri sau ordinea și
liniștea publi că.
Comunicarea c ătre public, prin intermediul mass media, a altor mjloace (pl ăcuțe prin
intermediul c ărora se atest ă că acel obiectiv a fost realizat ca urmare a sponsoriz ării de c ătre
donator, vor fi formulate astfel încât să reias ă clar ac țiunea de sponsorizare și va fi adus ă la
cuno ștința publicului, în mod gratuit, de c ătre beneficiarul sponsoriz ării.
În cadrul acestui tip de activit ate este interzis ca sponsorul sau beneficiarul s ă
efectueze reclam ă sau publicitate comercial ă, anterioar ă, concomitent ă sau ulterioar ă în
favoarea acestora sau a altor persoane.

16
2. STUDIU DE CAZ : PRIMĂRIA BĂLCEȘTI
2.1. Veniturile primăriei

2.1.1. Date generale despre Orașul Bălcești

Orașul Bălcești se afl ă în partea de sud a județului Vâlcea și e format următoarele
localități: orașul de reședință, Bălcești și alte 8 sate, Chirculești, Otetelișu, Benești, Irimești,
Cîrlogani, Gorunești, Preotești, Satu Poieni. Populația stabilă la data ultimelo r date statistice14
este:

ORA Ș BĂLCE ȘTI 4864
BĂLCE ȘTI 2587
BENE ȘTI 451
CÎRLOGANI 314
CHIRCULE ȘTI 86
GORUNE ȘTI 539
IRIME ȘTI 176
OTETELI ȘU 485
PREOTE ȘTI 166
SATU POIENI 60

Orașul Bălcești are suprafață de 98,12 kmp și este un oraș de categorie mare în cadrul
județului Vâlcea.
Satul Oteteliș apare în p rima atestare documentară a localității aparținând cancelariei
lui Laiotă Basarab , în data de 5 iulie 1475 . Prima atestare documentară a Satul ui Bălcești este
din 18 decembrie 1574.
Înainte de a prezenta problemele specifice legate de veniturile bugetul ui local din
această localitate, este utilă o scurtă prezentare a acesteia din perspectivă socială, economică
și demografică .
În Planul de amenajare a județului, teritoriul din care face parte localitatea este
caracterizat ca fiind o zonă cu profil mixt, cu activități în agricultură, industrie prelucrătoare
pe baza resurselor locale, exploatarea resurselor energetice, în care echiparea tehnică și
urbanizarea este de nivel mediu.
În trecut, orașul era un centru raional, cu activitate industrială dezvoltată, existând
atelierele Cooperativei meșteșugărești , secții ale Uzinei Electroputere Craiova, servicii pentru
agricultură.
Potențialul agricol al localității este ridicat, fiind un centru de colectare și
semiprocesare pentru anumite produse agrozootehnice, de asemenea prestările de servicii
pentru agricultura fiind destul de dezvoltate.
Parcul de tractoare și mașini agricole, la nivelul localității Bălcești este, în general,
uzat fizic și moral, insuficient numeric în practicarea unei agriculturi performante.
Suprafața orașului Bălcești este de 9.812 ha iar structura terenurilor pe categorii de
folosință este următoarea:
1. Teren arabil ––––––––––– 3.619 ha;
2. Pasuni naturale –––––––––– 1.855 ha;
3. Livezi –––– –––––––––- 76 ha;
4. Fanete –––––––––––––- 17 ha;

14 Recensamantul populatiei si al locuintelor 2011

17
5. Vita de vie –––––––––––– 65 ha;
6. Paduri –––––––––––––- 3.552 ha;
7. Alte terenuri (nefolosite) ––––– –– 98 ha;
8. Curti si cladiri ––––––––––- 240 ha;
9. Ape ––––––––––––––- 175 ha;
10.Drumuri ––––––––––––– 115 ha.

Figura 5. Ponderea suprafeței agricole (după modul de folosință ) din suprafața totalã (în procente)

La nivelul localității Bălcești activitatea economico – socială se axează pe următoarele
domenii:
– industrie (prelucrare mase plastice, producție alcool, ansamble sudate);
– furnizarea de utilități (distribuție energie electrică, gaze, apă și canalizare);
– prestări servicii și comerț (confecții, tricotaje etc);
– agricultură și silvicultură etc.
Orientarea economiei localității Bălcești spre o dezvoltare durabilă în concordanță cu
interesele naționale impune implicarea prof undă în acest proces, ca și la nivel național, a
industriei, aceasta având o contribuție majoră în atingerea obiectivelor generale ale politicii
industriale.
O analiză a indicatorilor economici oferă informații privind caracterizarea sistemului
productiv a l întreprinderilor industriale din localitatea Bălcești, pe activități și clase de
mărime.
Industria – este reprezentată în orașul Bălcești de circa 80 operatori economici, cu
activități în:
– morărit și panificație
– industria textilă
– industria producerii de alcool
– comerț (peste 50 operatori economici cu acest obiect de activitate)
– meșteșuguri locale, sunt prezente în Bălcești prin: tâmplărie, dulgherie, zidărie,
tinichigerie, croitorie, etc.
Numărul actual de agenți economici care desfășoară activități perm anente pe raza
localității, depunători de bilanț contabil este de 130, cu aproximativ 200 de angajați.
Opțiunile fundamentale ale agriculturii în această perioadă sunt reforma și integrarea
în structurile agricole ale Uniunii Europene. Obiectivele și prio ritățile cele mai importante 4180
14118723619
5632Suprafața Orașului Bălcești
Suprafață neagricolă
Vii și livezi
Pășuni și fânețe naturale
Teren arabil

18
vizează creșterea producției și productivității agricole în vederea formării unei piețe deschise
și competitive.
Localitatea este dotată cu servicii poștale și bancare care îi acordă un rol important în
interacțiunile cu celelalte localități din zonă.
În Bălcești există un număr de 8 unități școlare în care învață peste 500 de elevi din
zonă. Numărul ridicat al unităților de învățământ presupune un personal salarizat superior și,
prin urmare, și resurse mai mari, aspect deloc de neglijat din perspectiva procesului de
descentralizare.
În domeniul sănătății atrage atenția lipsa unităților sanita re publice, existând doar un
serviciu de ambulanță, și lipsa policlinicilor din sectorul public. Asistența de sănătate se
acoperă de 5 cabinete medicale particulare, două cabinete de stomatologie și trei medici de
familie care prestează serviciile și la do micil iul pacienților.
În localitate funcționa o unitate spitalicească cu 55 de paturi , car e ulterior a fost
desființată datorită lipsei de susținere financiară de la instituțiile județene , și conform
prevederilor H.G. 212/2011, s -a înființat Căminul pentru Persoane Vârstnice Bălcești, cu o
capacitate de 65 de persoane, acesta fiind finanțat în condițiile Ord. 1156/2011, printr -un
contract de finanțare între Consiliul Local Bălcești și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției
Sociale .
Din punct de ve dere al dotărilor și interesului turistic, localitatea nu reprezintă o
atracție deosebită datorită lipsei de atracții culturale.
În orașul Bălcești există o Casă de cultură cu suprafața de 450 mp și o sală de
spectacole cu 200 locuri. În satele Gorunești și Otetelișu sunt două cămine culturale.
Cele mai importante neajunsuri ale localității sunt:
– o acută lipsă de locuri de muncă cu toate că peste 50% din populație este cuprinsă
în grupa de vârstă adultă (20 -60 ani);
– infrastructură de servicii de gospodărie comunală slab dezvoltată în special în
satele componente ale localității;
– populația are probleme serioase cu sărăcia;
– capacitățile din industrie și ale cooperației meșteșugărești au fost închise ;
– populația activă lucrează în agricultură, iar tineretul mig rează spre alte zone sau a
plecat în străinătate ;
– agricultura este din ce în ce mai slab dotată, cu o rentabilitate economică mică sau
chiar cu pierderi din cauza fărâmițării terenurilor prin aplicarea Legii fondului
funciar.
Impedimentele valorificării potențialului natural al localității: drumuri nemodernizate
și nivelul scăzut de trai (sărăcirea) populației, lipsa promovării zonei ca destinație oportună
pentru dezvoltare economică, în special în domeniul agricol.

2.1.2 . Impozitele și taxele, componente principale ale veniturilor la
bugetul local al orașului Bălcești

Impozitul pe cl ădiri proprietatea persoanelor fizice se calculeaz ă prin aplicarea cotei
de 0,1% asupra valorii impozabile pe metru pătrat de suprafa ță construit ă desfășurată la
clădiri și alte construc ții determinat ă potrivit criteriilor și normelor de evaluare prev ăzute mai
jos 15:
Tipul cl ădirii Limite
L.227/2015 Cota impozitare
2016 Cota impozitare
2017
Clădiri rezidențiale și clădirile anexă 0,08-0,2 % 0,1% 0,1%

15 Conform HCJ Vâlcea nr.320/208 privind stabilirea și aprobarea nivelului impozitelor, taxelor și altor sume
cuvenite bugetului local pentru anul 2017

19
Clădiri nerezidențiale 0,2-1,3% 0,3% 0,3%
Clădiri nerezidențiale utilizate în activități
din domeniul agricol 0,4% 0,4% 0,4%
Pentru clădirile nerezidențiale a căror
valoare nu poate fi calculată(nu există un
raport autorizat de evaluare sau dovada
valorii finale de construcție) atunci se
aplică cota la valoarea impozabilă
calculată ca la clădirile rezidențiale 2% 2% 2%
Clădiri cu destinație mixtă:
a)dacă suprafețele sunt delimitate, se
însumează impozitul calculat pentru
suprafața folosită în scop rezidențial cu
cel calculat pentru suprafața
nerezidențială
b)dacă la adresa clădirii este înregistrat un
domiciliu fiscal la care nu se desfășoară
nici o activitate economică, impozitul se
calculează pentru clădire rezidențială
c)daca suprafețele rezidențiale nu pot fi
evidențiate distinct de cele nerezidențiale
se aplică următoarele:
– dacă la adresa clădirii este înregistrat un
domiciliu fiscal la care nu se desfășoară
nici o activitate economică, impozitul se
calculează pentru clădire rezidențială
– dacă la adresa clădirii este înregistrat un
domiciliu fiscal la care se desfășoară nici
o activitate economică, iar cheltuielile cu
utilitățile sunt înregistrate în sarcina
persoanei care desfășoară activitatea
economică, se aplică impozitul calculat
pentru clădire nerez idențială

Impozitul se calculează aplicându -se cota de impozitare asupra valorii impozabile
(valoarea de impunere).
Valoarea de impunere se calculează înmulțind suprafața construită desfășurată – dacă
dimensiunile exterioare nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al clădirii atunci
suprafața construită desfășurată se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu
coeficientul de transformare de 1,4) a acesteia exprimată în mp cu valoarea impozabilă pe mp
stabilită prin lege.

Valoare a impozabilă pe mp de suprafață construită la persoane fizice

Tipul Clădirii Valoarea impozabilă – lei/mp –
Cu instalații de apă,
canalizare, electrice
și încălzire (condiții
cumulative) Fără instalații de
apă, canalizare,
electrice sau
încălzire
2016 2017 2016 2017
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu
pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice 1000 1000 600 600

20
materiale rezultate în urma unui tratament
termic și/sau chimic
B. Clădire cu pereți exteriori din lemn, din
piatră naturală, din cărămidă nearsă, din
vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse
unui tratament chimic și/sau termic 300 300 200 200
C. Clădire -anexă cu cadre din beton armat sau
cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din
orice materiale rezultate în urma unui
tratament termic și/sau chimic 200 200 175 175
D. Clădire -anexă cu pereți exteriori din lemn,
din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din
vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse
unui tratament chimic și/sau termic 125 125 75 75
E. În cazul contribuabilului care deține la
aceeași adresă încăperi amplasate la subsol,
demisol și/sau la mansardă, utilizate ca
locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri
prevăzute la lit A -D 75% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii 75% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii 75% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii 75% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii
F. În cazul contribuabilului care deține la
aceeași adresă încăperi amplasate la subsol,
demisol și/sau la mansardă, utilizate În alte
scopuri decât cel de locuin ță, în oricare dintre
tipurile de clădiri prevăzute la lit A -D 50% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii 50% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii 50% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii 50% din
suma
care s -ar
aplica
clădirii

La valoarea impozabilă se pot aplica ajustări, ținând cont de anumite criterii, cum ar fi:
– un coeficient de corecție stabilit în funcție de gradul localității și zona în cadrul
acesteia în care este situată clădirea;
– în cazul unui apartament amplasat într -un bloc cu mai mult de 3 nivel uri și 8
apartamente, coeficientul de corecție se reduce cu 0,10;
– vechimea construcției astfel: pentru clădiri mai vechi de 100 de ani, se reduce cu
50%; pentru clădiri cu vechime între 50 și 100 de ani, se reduce cu 30%; pentru
clădiri cu vechime cuprins ă între 30 și 50 de ani cu 10%.
Exemplu :
Pentru un apartament cu 4 camere, care are o suprafa ță construită de 80 mp, situat în
zona A a localității, aflat într -un bloc de 4 nivele, construit în 1984, se aplică o cotă de 0,1 %
asupra valorii impozabile.
Suprafața construită desfășurată=suprafața utilă x 1,4= 80 mp x 1,4= 112 mp.
Valoarea de impunere= 112 mp x (2,4 (coeficient de corecție rang/zonă) –
0,1(apartament cu mai mult de 3 nivele)) x 1.000 lei/mp (norma prevăzută de lege pe mp, în
2015 era de 935 l ei/mp) x 0,9 (reducere 10% an finalizare construcție)= 231.840 lei
Impozitul pe clădire pentru anul 2017 = valoarea de impunere x cota de impozitare
clădire rezidențială = 231.840 lei x 0,1 % = 231,84 lei.
În cazul contribuabililor persoane juridice , impozitul pe cl ădiri se calculeaz ă în cadrul
localit ății astfel :

Tipul cl ădirii Limite
L.227/2015 Cota impozitare
2016 Cota impozitare
2017
Clădiri rezidențiale 0,08-0,2 % 0,2% 0,2%
Clădiri nerezidențiale 0,2-1,3% 1,15% 1,15%
Clădiri nerezidențiale utilizate în activități 0,4% 0,4% 0,4%

21
din domeniul agricol
Pentru clădiri cu destinație mixtă,
impozitul se detemină însumând
impozitul calculat pentru suprafața
folosită în scop rezidențial cu impozitul
pentru suprafața folosită în scop
nerezidențial
Dacă proprietarul clădirii nu a actualizat
valoarea impoza bilă a clădirii în ultimii 3
ani cota impozitului pe clădiri este 7,5%
(a fost aplicată cota adițională de 50%
stabilită pentru 2017) . Diferența față de
valorile calculate la primele 2 puncte va fi
suportată de proprietarul clădirii 5% 7,5% 7,5%

Valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea
de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul și poate fi:
– ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal ;
– valoarea re zultată dintr -un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat;
– valoarea finală a lucrărilor de construcție, în cazul clădirilor noi construite în cursul
anului fiscal anterior;
– valoarea care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de prop rietate în cazul
clădirilor dobândite în anul fiscal anterior;
– pentru clădirile care sunt realizate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea
rezultată dintr -un raport de evaluare realizat de un evaluator autorizat.
Exemplu:
O firmă de lucrări agricole deține o hală pe care o folosește pentru repararea utilajelor,
care a fost evaluată în urmă cu 2 ani, valoare a impozabilă înregistrată fiind de 30.500 Euro,
valoarea cursului la momentul evaluării fiind de 1 Euro = 4,44 Lei.
Impozitul pe clădire p entru anul 2017 = valoarea de impunere x cota de impozitare
clădire nerezidențială utilizată în activități agricole = 30.500 Euro x 4,44 lei x 0, 4% = 541,68
lei.
Impozitul pe teren se stabilește luând în considerare mai mulți factori: suprafața
acestuia, rangul localității în care este amplasat, zona și categoria de folosință conform
încadrării făcute de consiliul local.
Pentru terenurile situate în intravilanul localității, care s unt trecute în registrul agricol
ca terenuri cu construcții, sau de altă categorie dar până în 400 m2 suprafață , se determină prin
înmulțirea suprafeței de teren, exprimată în ha prin transformarea din mp conform formulei
1ha=10.000 mp, cu valoarea impozit ului corespunzător, exprimată în lei/ha, din tabelul
următor:
Zona în
cadrul
localității Nivelurile impozitului pentru localitate de rangul II
2016 2017
Limitele conform L.227/2015 Pers. fizice și juridice Pers. fizice și juridice
A 6.042 -15.106 7.553 7.553
B 4.215 -10.538 5.269 5.269
C 2.668 -6.670 3.335 3.335
D 1.410 -3.526 1.763 1.763

Impozitul pe teren se datorează și pentru terenul de sub construcții.

22
Exemplu:
Pentru un t eren cur ți construc ții – în suprafa ță de 600 mp, (pe care este amplasată o
construcție în suprafață de 1 20 mp, situat în zona A de impozitare a localit ății:
Impozit pe teren = suprafața teren x nivelul impozitului = 0,06 ha(600 mp) x 7.553 lei/ha
(nivelul impozitului) = 453,18 lei.
În cazul terenurilor situate în intravilanul localității, trecute în registrul agricol ca
terenuri cu altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, cu suprafață
care depășește 400 m2, impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței t erenului exprimată
în ha prin transformarea din mp conform formulei 1ha=10.000 mp, cu suma corespunzătoare
din următorul tabel, iar suma rezultată se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător
prevăzut de lege16:

Nr.
Crt
Categoria de folosință Zona
A B C D
2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017
1 Teren arabil 112 112 84 84 76 76 60 60
2 Pășune 84 84 76 76 60 60 52 52
3 Fâneață 84 84 76 76 60 60 52 52
4 Vie 184 184 140 140 112 112 76 76
5 Livadă 212 212 184 184 140 140 112 112
6 Pădure sau alt teren cu
vegetație forestieră 112 112 84 84 76 76 60 60
7 Teren cu ape 60 60 52 52 32 32 x x
8 Drumuri și căi ferate x x x x x x x x
9 Teren neproductiv x x x x x x x x

Pentru persoanele juridice care dețin teren în intravilanul localității care este trecut în
registrul agricol la altă categorie decât cea de terenuri cu construcții, se aplică ultima regulă
doar dacă au prevăzut ca obiect de activitate agricultura și au înregistrat în evidența contabilă
venituri și cheltuieli din a cest tip de activitate.
Exemplu:
Pentru un t eren în suprafaț ă totală de 1000 mp: teren curți – construcții – in suprafata de
400 mp și teren arabil – in suprafata de 600 mp, situat in zona A de impozitare a localit ății:
Impozit ul pe teren = suprafață teren construcții x nivelul impozitului pt teren
construcții + suprafață teren arabil de până în 400 mp x nivelul impozitului pt teren
construcții + (suprafață teren arabil – 400 mp) x nivelul impozitului pentru teren arabil x
coeficient corecț ie pentru rangul localității = 0,04 ha x 7.553 lei/ha + 0,04 ha x 7.553 lei/ha +
0,02 ha x 112 lei/ha x 5 = 302,12 + 302,12 + 11,2 = 615,44 lei .
Impozitul pe teren pentru terenurile aflate în extravilanul localității se stabilește prin
înmulțirea suprafețe i terenului exprimată în ha prin transformarea din mp conform formulei
1ha=10.000 mp, cu suma corespunzătoare din următorul tabel:
Nr.
Crt Categoria de folosință Nivelurile impozitelor pe zone
2016 2017
A B A B
1 Teren cu construcții 74 71 74 71
2 Teren arabil 120 115 120 115
3 Pășune 67 64 67 64
4 Fâneață 67 64 67 64
5 Vie pe rod 132 127 132 127
6 Vie până la rod x x x x

16 alin(5), art. 465 din L227/2015

23
7 Livadă pe rod 134 129 134 129
8 Livadă până la rod x x x x
9 Pădure în vârstă de peste
20 de ani sau alt teren cu
vegetație forestieră 38 37 38 37
10 Pădure de până în 20 de
ani x x x x
11 Teren cu apă, altul decât
cel cu amenajări piscicole 14 14 14 14
12 Teren cu amenajări
piscicole 82 78 82 78
13 Drumuri și căi ferate x x x x
14 Teren neproductiv x x x x
Exemplu:
Pentru o fâneață în suprafaț ă totală de 2000 mp , aflată în extravilanul localității în
zona B:
Valoarea impozitului = 0,2 ha x 64 lei/ha = 12,8 lei.
Impozitul pe mijloace de transport cu tracțiune mecanică se plătește conform
următorului tabel, cu excepția mijloacelor de transport hibride( vehiculele echipate cu motoare
cu ardere internă dar și cu motoare electrice ) pentru care impozitul este redus cu 50% față de
valorile din tabel:
Nr.
Crt Tipuri de autoveh icule Suma, in LEI, pentru fiecare
grupă de 200 cm3 sau fracțiune
din aceasta
2016 2017
I.Vehicule înmatricualte (lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta)
1 Motorete, scutere, motocilete și autoturisme cu
capacitatea cilindrică de până în 1600 cm3 inclusiv 8 8
2 Motociclete, tricicluri sau cvadricicluri cu
capacitatea cilindrică de peste 1600 cm3 9 9
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 și
2000 cm3 inclusiv 18 18
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2001 și
2600 cm3 inclusiv 72 72
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2601 și
3000 cm3 inclusiv 144 144
6 Autoturisme cu capacitatea cilindrică peste 3001
cm3 290 290
7 Autobuze, autocare și microbuze 24 24
8 Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală
maximă autorizată de până în 12 tone inclusiv 30 30
9 Tractoare înmatriculate 18 18
II. Vehicule înregistrate
1. Vehicule cu capacitate cilindrică lei/200 cm3 lei/200 cm3
1.1. Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică până
în 4800 cm3 3 3
1.2. Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică peste
4800 cm3 5 5
2. Vehicule fără capacitate cilindrică evidențiată 100 lei/an 100 lei/an

24
Exemplu:
Pentru un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1800 cm3 :
Valoarea impozitului = valoarea impozitului pentru fiecare 200 cm3 x număr fracțiuni
din 200 cm3 = 18 lei x 9 = 162 lei.

2.1.3 . Colectarea taxelor și impozitelor

În Bălcești sunt trei probleme care îngreunează colectarea taxelor. Pe de o parte există
o situație precară a întreprinderil or din oraș, pe de altă parte mulți locuitori lucrează în
străinătate, fapt care afectează situația veniturilor la bugetul local, a treia problemă
identificată fiind faptul că autoritățile locale nu reușesc să colecteze taxele și impozitele
deoarece există o comunitate mare de rromi fără forme legale de locuire și care beneficiază de
serviciile oferite de primărie dar nu contribuie la bugetul local . Primarul orașului consideră că,
la nivelul orașului, singura șansă este aducerea de noi investitori.
Banii proveniți din venituri proprii sunt insuficienți pentru efectuarea unor cheltuieli
de investiții, în vederea dezvoltării orașului, în acest sens un sprijin substanțial fiind resursele
financiare provenite din finanțări externe.
În funcție de sursa de colectare, veniturile care se realizează pe plan local pot fi
venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital și venituri cu destinație specială.

Figura 1 . Structura veniturilor

Se observă o creștere a veniturilor de natură fiscală de -a lungu l timpului, creștere
cauzată în primul rând, de tendința de descentralizare a multor taxe sau servicii și de trecere a
lor în sfera de influență a consiliilor locale. Un alt factor care ar putea determina creșterea
valorii veniturilor fiscale este indicele prețului de consum, dar, după cum se poate observa în
tabelul de mai jos acesta a avut tendința de a se menține la același nivel în ultimii ani17:

17 Conform datelor Institutului Național de Statistică
Venituri nefiscaleVenituri din capital020004000600080001000012000
2012
2013
2014
2015
2016
2017Venituri nefiscale
Venituri cu destinație specială
Venituri din capital
Venituri Fiscale

25
An Indicele prețului de consum comparat cu cel al
anului anterior Nivelul inflației
2012 103,33 3,3
2013 103,98 4,0
2014 101,07 1,1
2015 99,41 -0,6
2016 98,45 -1,5

După cum demonstrează și graficul de mai jos, pe lângă cotele defalcate din impozitul
pe venit, baza în colectarea veniturilor proprii o reprezintă taxele și impozitele locale.

Figura 2. Structura veniturilor proprii în procente

Interesant este faptul că taxele și impozitele de la populație sunt colectate în proporție
de 90%, în timp ce ag enții economici își plătesc în proporție de 98% aceste datorii.
Între cauzele semnalate privind necolectarea totală a acestora sunt fundamentarea
eronată a sumelor ce pot fi atrase și implicit prevăzute ca venituri ale bugetelor locale,
neluarea în considerare a caracterului ocazional al unor venituri, dar și disfuncționalitățile
semnalate la nivelul autorităților administrației publice locale în urmărirea și încasarea acestor
venituri în special în aplicarea procedurilor de executare silită.
După cum se poate vedea în graficul de mai jos, veniturile la nivelul bugetului local au
avut o tendință cresc ătoare an de an, ajungand de la 6.687,75 mii lei în 2012 la prevederi
inițiale pentru 2017 de 13.459,57 lei, o creștere de 201,25 %, principala cauză fiind creșterea
veniturilor de natură fiscală.
57%31%9%2%1%Structura veniturilor proprii
Cote defalcate din impozitul pe
venit
Impozite și taxe locale
Taxe administrative
Valorificarea unor bunuri
Prestări servicii și alte activități

26

Figura 3. Venituri locale între 2013 -2017 în mii lei

Pentru impozitul pe clădiri , se poate conta pe un număr de 1883 de gospodării, cu o
medie de 2,42 persoane per gospodărie și un număr de 2557 de clădiri din care 2555 clădiri
locuibile.

Figura 4. Ponderea veniturilor proprii în totalitatea veniturilor între 2013 -2017 în mii lei

După cum se poate vedea în graficul de mai sus, deși nu sunt principala sursă de venit
a bugetului local, ponderea veniturilor proprii a crescut an de a n, ajungând sa fie aproximativ
jumătate din veniturile totale, în 2016 chia r depășind pragul de 50%.
Venituri din concesionări și închirieri
Unele terenuri au fost ocupate abuziv și sunt utilizate de către persoane fizice și
juridice fără a fi concesionate sau închiriate, iar compartimentul de specialitate din cadrul
primăriei nu a identificat toate aceste cazuri în vederea dispunerii măsurilor ce se impun
potrivit legii. Pentru cele identificate au fost întocmite contracte de concesiune prin
negocierea directă a redevenței, însă nu s -au facut demersuri și pentru recuperarea sumel or
datorate pentru folosirea terenurilor în anii anteriori.
0200040006000800010000120001400016000
2012 2013 2014 2015 2016 2017Prevederi Inițiale
Prevederi Inițiale
0200040006000800010000120001400016000
2012 2013 2014 2015 2016 2017Venituri Totale
Venituri Proprii
Alte venituri

27
2.1.4 Modalit ăți și tehnici de finan țare

Veniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unor
dezechilibre care intervin pe plan local atât vertical (nivelul impozitelor și taxelor locale nu
acoperă cheltuielile necesare furnizării serviciilor publice), dar și orizontal deoarece nu toate
colectivitățile locale se descurcă la fel financiar deși au obligația de a oferi servicii
echivalente din punct de vedere cal itativ și cantitativ.
Pentru ca un sitem de transferuri să funcționeze corect, acesta trebuie sa îndeplinească
mai multe condiții: să fie mai mici decât necesarul efectiv, pentru a stimula autoritățile locale
în realizarea de venituri proprii; resursele descentralizate trebuiesc acoperite de competențele
autorităților locale; pentru a fi posibilă elaborarea unei strategii pe termen lung în ceea ce
privește cheltuielile bugetului local, transferurile trebuie sa fie previzibile pe o perioadă de
timp mai în delungată.
Aceste venituri corespund așa numitului sistem de partajare a taxelor și impozitelor
între diferitele niveluri de guvernare. Sistemul de repartizare a acestor sume este stabilit la
nivel central, autoritățile locale neavând practic nici un contr ol asupra cuantumului lor, iar în
unele cazuri, nici asupra modului în care vor fi cheltuite. De regulă, există criterii clare de
repartizare, dar de multe ori se negociază. Taxele și impozitele se colectează la nivel național,
de către Ministerul Finanțel or prin intermediul direcțiilor financiare județene, urmând ca
ulterior o parte din ele să se împartă între diferitele nivele de administrare ale autorităților
statului. Autoritățile locale primesc astfel sume și cote defalcate din impozitul pe venit și di n
TVA. În unele state aceste venituri sunt considerate venituri proprii deoarece sursa de
colectare o reprezintă autoritățile locale însăși.
Taxa pe valoare adăugată reprezintă venit al bugetului de stat, din categoria veniturilor
indirecte, care se aplică asupra operațiunilor privind livrărilor de bunuri mobile, transferul
proprietății bunurilor imobile, importul de bunuri, prestările de servicii, precum și operațiunile
asimilate acestora. De regulă sumele defalcate din TVA au destinație specială.
Subvenți ile reprezintă sume alocate de la nivel central comunităților locale cu un scop
foarte bine definit. Autoritățile locale nu dețin o modalitate legală de a controla nivelul acestor
sume sau modul în care vor fi cheltuite. Fondurile corespunzătoare subvenții lor sunt
repartizate prin intermediul ministerelor responsabile în funcție de destinația acestora.
Finantarea din cote defalcate din impozitul pe venit se realizeaza prin
urmatoarele modalitati:
– din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati
administrativ -teritoriale, se aloca lunar, în termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii în care
s-a încasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale ale comunelor, or aselor si
municipiilor, pe teritoriul carora îsi desfasoara activitatea platitorii de impozite, 1 3% la
bugetul propriu al judetului si 22% într -un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean
pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oras elor, municipiilor si judetului.
– în executie, cota de 22% se aloca de catre directiile de specialitate din aparatul
propriu al consiliilor judetene, în termen de 5 zile lucratoare de la încasare, pentru echilibrarea
bugetelor locale ale comunelor, oras elor, municipiilor si judetului, proportional cu sumele
repartizate si aprobate în acest scop în bugetele respective
În situatii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe
venit pot fi majorate.
Operatiunile de virare a cot elor cuvenite din impozitul pe venit se efectueaza de
Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice.
Platitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5
angajati sunt obligati sa solicite înregistrarea fiscala a acestora, ca platitori de impozit pe
venituri din salarii, la organul fiscal în a carui raza teritoriala se afla punctul de lucru.
Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înfiintarii, pentru punctele de lucru nou –
înfiint ate. Platitorii de impozite si taxe prevazuti la acest alineat au obligatia sa organizeze

28
evidenta contabila corespunzatoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii
calculat, retinut si varsat.
Finantarea din sume defalcate din unele venitu ri ale bugetului de stat .
Pentru finan țarea cheltuielilor publice, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale
ale unit ăților administrativ -teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprob ă sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat pe an samblul jude țului, respectiv al municipiului
Bucure ști.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibr ării
bugetelor locale, vor fi repartizate pe jude țe, în func ție de urm ătoarele criterii:
a) capacitatea financiar ă calculată în func ție de impozitul pe venit încasat pe
locuitor, în propor ție de 70% din sumele defalcate;
b) suprafa ța jude țului, în propor ție de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 17% o cot ă de 25%
se aloc ă bugetului propriu al jude țului, iar diferenț a se repartizeaz ă pe com une, ora șe șsi
municipii prin hot ărâre a consiliului jude țean, dup ă consultarea primarilor și cu asisten ța
tehnic ă de specialitate a direc ției generale a finan țelor publice, în funcție de urmă toarele
criterii:
a) capacitatea financiar ă calculat ă în baz a impozitului pe venit încasat pe locuitor, în
proporț ie de 30%;
b) suprafa ța unit ății admin istrativ -teritoriale, în proporț ie de 30%;
c) popula ția unit ății administrativ -teritoriale, în propor ție de 25%;
d) alte criterii stabilite prin hot ărâre a consiliului jude țean, în propor ție de 15%, care
să asigure cu prioritate susținerea programelor cu finan țare extern ă, care necesit ă cofinan țare
local ă.
Creditul bugetar este suma aprobat ă prin buget, reprezentând limita maxim ă până la
care se pot ordonan ța și efectua pl ăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate
în cursul exerci țiului bugetar și/sau din exerci ții anterioare pentru ac țiuni multianuale,
respectiv se pot angaja, ordonanț a si efectua pl ăți din buget pe ntru celelalte ac țiuni.
Deschiderea de credite este aprobarea comunicat ă ordonatorului principal de credite
de către Ministerul Finan țelor Publice prin trezoreria statului, în limita c ăreia se pot efectua
repartiz ări de credite bugetare și de pl ăți.
Credi tele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de
credite efectuate de c ătre ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor
aprobate, potrivit destina ției stabilite și cu respectarea dispozi țiilor legale care reglementeaz ă
efectuarea cheltuielilor respective.
Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte
bugete c ătre bugetele locale, în cadrul limitelor prev ăzute în bugetele respective, se efectueaz ă
de c ătre Ministerul Finan țelor Publice, prin direc țiile generale ale finan țelor publice, la
cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în func ție de necesit ățile
execu ției bugetare, cu respectarea destina ției, sau de c ătre ceilal ți ordonatori principali de
credite, pentru transferuri.

29
Concluzii și propuneri

Cadrul legislativ al impozitelor și taxelor locale se bazează pe principiile
constitu ționale ale autonomiei locale ș i descentraliz ării serviciilor locale și se află în acord cu
prevederile Constitu ției Rom âniei și Legii Administra ției Publice Locale .
Astfel, în Constitu ția Rom âniei, în materie de impozite și taxe se pre cizeaz ă:
"impozitele, taxele și orice alte venituri ale impozitelor de stat și ale bugetului asigu rărilor
sociale de stat se stabilesc numai prin lege", în timp ce "impozitele și taxele locale se stabilesc
de către cosiliile locale sau jude țene, în limitel e și condi țiile legii". Astfel, consiliil e locale sau
județene, după caz, pot maj ora anual cu p ână la 50% impozitele și taxele locale, în func ție de
condi țiile locale specifice zonei.
Cele mai importante aspecte ale impozitel or și taxel or locale sunt următoarele :
– valoarea acestora nu se calculează de obicei ținând cont de valoarea reală a
bunurilor asupra cărora se face impunerea și se ține cont de valori inferioare ale
acesteia care sunt stabilite conform unor norme de evaluare ale bazei impozabile ,
norme care s unt revizui te periodic;
– sunt folosite integral doar pentru alimentarea bugetel or locale ale unit ăților
administrativ -teritoriale.
Impozitele și taxele locale sunt venituri ale bugetelor locale , iar aceste venituri sunt
utilizate doar pentru che ltuieli finanțate de la aceste bugete .
Plătitorii de impozite și taxe locale sunt împărțiți în:
– persoane fizice, la care se adaugă contribuabili i care desfășoară activități
econo mice pe baza liberei inițiative ;
– persoane juridice, la care se adaugă persoane le fizice, înregistrate legal , care au un
patrimoniu distinct folosit pentru desfășurarea unei activități.
Implementarea programelor privind contabilitatea bugetară precum și în legătură cu
evidența și urmărirea încasării veniturilor aferente bugetelor loc ale este în multe cazuri
nesatisfăcătoare, generând cazuri frecvente de apariție a unor erori de calcul, evidență și
raportare. În aceste condiții situațiile financiare nu reflectă întotdeauna poziția financiară și
performanța financiară a entităților în c auză. La aceasta se adaugă și unele probleme legate de
acoperirea cu personal cu pregătire adecvată a posturilor din aparatul de specialitate al
unităților administrativ -teritoriale care să răspundă cerințelor legate de conducerea
contabilității în partidă dublă, asigurarea desfășurării adecvate a procesului de colectare a
impozitelor și taxelor locale, precum și a celorlalte activități specifice administrațiilor locale.
Neimplicarea suficientă a ordonatorului principal de credite în organizarea și
desfășu rarea activităților care se derulează la nivelul instituțiilor pe care le conduc constituie
în multe cazuri o altă cauză a deficiențelor constatate. Acest aspect se poate observa și în
modul în care se asigură organizarea și efectuarea operațiunilor de inv entariere generală a
patrimoniului în care misiunea ordonatorului de credite se rezumă în principal la emiterea
deciziilor de inventariere fără o preocupare ulterioară cu privire la modul în care se desfășoară
această acțiune și cum sunt valorificate rezul tatele obținute.
La nivelul unităților administrativ -teritoriale preocuparea pentru construirea unor
bugete realiste, dimensionate corespunzător resurselor financiare disponibile este încă scăzută.
Aceasta, corelat cu neaplicarea în totalitate a proceduril or de urmărire și executare silită
prevăzute de lege în vederea încasării veniturilor proprii se concretizează în efectuarea unor
angajamente de cheltuieli ce duc entitățile în cauză în situația ca, la încheierea exercițiului
bugetar, să fie în imposibilit atea acoperirii acestor cheltuieli și implicit la acumularea de
arierate.
De menționat și ușurința cu care la nivelul autorităților locale se acceptă efectuarea
unor lucrări suplimentare, fără o documentare prealabilă și atragerea răspunderii
proiectantul ui.

30
Aspectele constante referitoare la neorganizarea și neimplementarea sistemului de
control intern au constituit o altă cauză care a condus la apariția unor erori financiar -contabile,
producerea unor prejudicii sau neîncasarea unor venituri cuvenite bug etelor locale.
Principalele obiective de viitor pentru o creștere a veniturilor proprii ale primăriei și
îndepărtarea de sfera de dependență față de aparatul central sunt:
– controlarea strictă a bugetului local și distribuirea lui în mod eficient;
– ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitațile reale de acumulare a
veniturilor la buget.
– măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii și menținerea echilibrului
bugetar;
– constituirea de fonduri extrabugetare pentru susținerea unor prog rame de interes local;
– susținerea dezvoltării antreprenoriatului ca motor de creștere a economiei de piață.

31
Bibliografie

1. Drăcea M., Mitu N. – ”Buget și Trezorerie Publică”, Ed . Universitaria, 2013 ;
2. FILIP GH. s.a. – "Finante", Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2001;
3. Hoan ță N. – ”Economie și Finanțe Publice”, Ed . Polirom, 2000 ;
4. Văcărel I., Georgescu F – Finanțe Publice, Ed. Didactică și Pedagogică, 2007;
5. Matei G., Drăcea M., Drăcea R. – Finanțe Publice, Ed.Sitech, 2005;
6. Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, Publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din
10 septembrie 2015 ;
7. Legea Nr. 358/2015 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.
227/20 15 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr . 988 din 31 decembrie 2015 ;
8. Legea Nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, publicată în
Monitorul Oficial nr. 627 din 2 0 iulie 2006 .