CONF. UNIV. DR. MIRELA BUCUREAN ABSOLVENT VARODI CAMELIA -MARIA ORADEA 2018 2 UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE PROGRAMUL DE… [608982]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. MIRELA BUCUREAN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

FRANCIZA – MODALITATE DE
CONSTITUIRE A IMM

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. MIRELA BUCUREAN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

3
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………. …………………………4
CAPITOLUL I. IMM LI MODALITĂȚ ILE DE CONSTITUIRE ALE ACESTORA ….6
I.1 IMM – definire, tipuri…………….. ……………………………… ……………………….. .6
I.2 Locul și rolul IMM în economia naționala …………………………. ………………9
I.3 Modalităț ile de constituire ale IMM ………………………. ………………………..14
I.4 Perspective de dezvoltare a IMM -urilor în România ……………………….. …16
CAPITOLUL II. FRANCIZA …………………………………………………………………………………… 19
II.1 Franciza – definire, tipuri ………………………………. ……………………………… .19
II.2 Contractul de franciză – avantaje și dezavantaje ………. …………………………23
II.3 Condiț ii pentru succesul unei francize ……………… …………………………….. ..26
II.4 Franciza – instrument de dezvoltare externă ………………………… ……………28
CAPITOLUL III. FRANCIZA – FIRMA S.C. MCDONALD `S S.R.L. ……………………….32
III.1 Date de identificare; scurt is toric………….. ………………………………….. …….32
III.2. Dezvoltarea afacerii în Româ nia……………………………………………………. 35
III.3 Obiectul de activitate ; produse și servicii oferite………. ………………….. ….36
III.4 Colaboratorii și concurenții firmei … ………………………. ……………………… 38
III.5 Particularități ale organizării activităț ii francizatului …………………….. …42
III.6 Avant aje și dezava ntaje în desfășurarea activității î n calit ate de
francizat……………………………………………………………………. …………………………47
CONCLUZII …………………………. ……………………………………………………… …………………………51
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………… 53
ANEXE………………….. ……………………………………………………………………………………………….. 55

4
INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune să se concentreze asupra francizei, o modalitate de
constituire a întreprinderilor mici și mijlocii. Contractul de franciză reprezintă o metodă
relativă sigură și ieftină de a obține profit, cât și un instrument al globalizări i.
Această lucrare de licență este formată din trei capitole, primele două capitole prezintă
aspecte teoretice cu privire la IMM -uri și franciză, iar cel de -al treilea capitol cuprinde un
studiu de caz realizat pe una dintre cele mai cunoscute francize, și anume McDonald`s.
Motivația alegerii acestei teme de licență este reprezentată de dorința de a studia franciza, o
metodă de a -ți deschide o afacere care a fost deja încercată și are un renume câștigat.
Înainte de a decide să ne înființăm o întreprinder e, trebuie să știm ce înseamna aceasta
și ce prespune înfințarea ei, astfel primul capitol prezintă aspecte teoretice cu privire la IMM –
uri și modalitățile de constituire ale acestora. Începutul capitolului curpinde definițiile
întreprinderilor mici și mij locii, potrivit legilației în vigoare, și tipurile de întreprinderi. Locul
și rolul IMM în economia națională sunt prezentate în continuare în acest capitol. IMM -urile
dețin o pondere importantă în economiile multor țări având un rol major în evoluția une i
economii moderne. După ce am fost familiarizați cu termenul de întreprindere, aflăm
modalitățile de constituire a IMM -urilor. Crearea prin forțe proprii și cumpărarea unei afaceri
sunt probabil cele mai cunoscute modalități ale constituirii unei întrepri nderi mici și mijlocii.
O altă modalitate pe care o vom aprofunda în această lucrare este aceea prin franciză. În
finalul capitolului descoperim perspectivele de dezvoltare a IMM -urilor în România. În
vederea susținerii dezvoltării IMM -urilor acestea bene ficiază de anumite avantaje și, de
asemenea de programe pentru sprijinirea IMM cu finanțare de la Bugetul de Stat.
Cel de -al doilea capitol ne ajută să înțelegem ce este franciza. Pentru început acest
capitol prezintă definiția francizei și tipurile aces teia. În continuare acest capitol prezintă
avantajele și dezavantajele unui contract de franciză, precum și condiții pentru succesul unei
francize. Franciza nu este o soluție miraculaosă și nu duce automat la succesul în afaceri.
Finalul acestui capitol ne prezintă unul dintre potențialele majore ale francizei , acela de a o
utiliza ca instrument de dezvoltare externă. Prin intermediul francizei companii precum
MCDonlad`s au obținut o reputație internațională implantându -se în aproape toate țările lumii.
Ultimul capitol curpinde un studiu de caz realizat pe franciza McDonald `s.
McDonald’s este cel mai mare lanț de restaurante cu servire rapidă din lume, cu peste 32.000

5
de restaurante în peste 100 de țări. Primul restaurant a fost deschis de frații Richard ș i Maurice
McDonald în anul 1940, în San Bernardino, California, Statele Unite ale Americii. Cu toate
astea, cel care a stat la baza devoltării rețelei locale la lanțul care este McDonald`s astăzi, este
omul de afaceri Ray Kroc care s -a alăturat companiei c a un agent de franciză în 1955. Astfel,
McDonald`s a ajuns astăzi ce mai de succes brand al tuturor timpurilor (dictincție primită la
Cannes în iunie 2011), al patrulea cel mai mare brand din lume ca valoare (conform Millward
Browm) și cea mai bine condusă afacere din lume (conform revistei Fortune). De asemenea,
McDonald's este un lider și între sistemele de franciză cu mari succese, cum afirmă compania:
"franchisor number one ", iar un rol important în obținerea acestui titlu a avut și satisfacția
franciz aților.
McDonald`s este prima companie americană care a deschis un lanț de restaurante în
Romania. Î n data de 16 iunie 1995 s -a deschis primul restaurant în București, la Piața Unirii,
urmat î n decembrie 1995 de primul restaurant de tip “Drive -in” din Ro mânia, în cadrul
complexului Prisma . În orașul nostru, Oradea, avem două restaurante McDonald `s situate pe
strada Republicii numărul 30, în incinta magazinului Crișul și Strada Nufărului. Rastaurantul
de pe strada Nufărului are, de asemenea și McDrive. Restaurantul McDonald's din Oradea,
amplasat în magazinul Crisul s -a deschis la 16 mai 1997, iar McDrive -ul din Nurfărul la 25
iunie în același an. Aceste unității nu sunt înca francizate.

6
CAPITOLUL I. IMM ȘI MODALITĂȚ ILE DE CONSTITUIRE ALE
ACEST ORA
1.1 IMM – definire, tipuri
Definim o întreprindere ca fiind “orice formă de organizare a unei activități
economice, autonomă patrimonial și autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte și fapte
de comerț, în scopul obținerii de profit prin producerea de bunuri materiale și vânzarea
acestora pe piață sau prin prestări de servicii, în condiții de concurență”1.
În România, întreprinderile mici și mijlocii sunt definite, conform Legii nr.346/2004,
ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) Au un numar mediu anual de salariaț i mai mic de 250;
b) Realizează o cifră de afaceri anuală neta de până la 50 milioane euro, echivalent în lei,
sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul î n lei a 43 milio ane euro, conform
ultimei situaț ii financiare a probate. Prin active totale se înț elege active imobilizate
plus act ive circulante plus cheltuieli î n avans.
c) Respectă criteriul de independență2
Sunt considerate independente întreprinderile mici și mijlocii care nu sunt deținute în
proporție de peste 25% din capitalul social sau din drepturile de vot de către o altă
întreprindere ori de mai multe întreprinderi împreună, care nu fac parte din categoria
întreprinderilor mici și mijlocii.3
Prin excepție de la prevederile al in. (2), este considerată independentă o întreprindere
aflată în una dintre următoarele situații:
a) Întreprinderea este deținută de societăți publice de investiții, de societăți cu capital de
risc, investitori instituționali, universități sau centre de cercetare nonprofit, cu condiția
ca aceștia să nu exercite, în mod individual sau împreună, controlul asupra
întreprinderii;
b) Capitalul este divizat de așa natură încât deținătorii nu pot fi identificați, întreprinderea
declară cu bună -credință, pe propria răspundere, că este în măsură să presupună că nu

1 https://dexonline.ro/definitie/intreprindere , consultat la 16.04.2018
2Art . 3 (1), Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijloci i
3 Art.. 3 (2 ), Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

7
este deținută în proporție de 25% sau mai mult de o altă întreprindere ori de mai multe
întreprinderi împreună, care nu fac parte din categoria întreprinderilor mici și
mijlocii.4
O între prindere care nu es te autonomă ( independentă), în funcție de relațiile pe care le
are cu alte întreprinderi poate fi parteneră sau afiliată. În Tabel 1 găsim definițiile pentru
fiecare dintre acestea.
Tipuri de întreprinderi Tabel 1.1 .

Pentru a determina tipul de întreprindere se analizează nivelul pragului a trei criterii:
numărul mediu de salariați, cifra de afaceri anuală netă și activele totale. „Îndeplinirea
criteriului nu mărului de angajați este obligatorie pentru încadrarea în categoria IMM. Cu toate
acestea, o întreprindere poate alege să îndeplinească fie criteriul cifrei de afaceri, fie pe cel al
bilanțului total. Nu este nevoie să îndeplinească ambele cerințe și poate depăși unul dintre
aceste praguri fără impact asupra statutului de IMM.”5
Întreprinderi le mici si mijlocii se clasifică, în funcție de numă rul me diu anual de
salariați și de cifra de afaceri anuală netă sau de activele totale pe care le dețin, în urmă toarele
categorii:

4 Art. 3 (3 ), Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
5 ec.europa.eu/docsroom/documents/15582/attachments/1/…/pdf Manualul utilizatorului pentru definiția
IMM -urilor , Comisia Europeană, consultat la 16.04.2018 •deține mai puțin de 25% din capital sau din drepturile de vot (care este mai
mare) la una sau mai multe alte întreprinderiAutonomă
•întreprinderea deține o participație egală sau mai mare de 25% din capitalul
sau din drepturile de vot într -o altă întreprindere și/sau o altă întreprindere
deține o participație egală sau mai mare de 25% din întreprinderea în cauzăParteneră
•o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale
asociaților unei alte întreprinderi;Afiliată

8
a) Microîntreprinderi – au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau dețin active totale de până la 2 milio ane euro, echivalent î n lei;
b) Întreprinderi mici – au între 10 si 49 de salariați și realizează o cifră de afac eri anuală
netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent in lei;
c) Întreprinderi mijlocii – au între 50 si 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri
anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau dețin active totale care
nu depășesc echivalentul î n lei a 43 milioane euro6
Clasificare întreprinderi mici și mijlocii Tabel 1.2.

Numărul de salariați ai unei întreprinderi corespunde numărului de unități de muncă
anuale (UMA). Ce persoane sunt incluse în numărul de salariați?salariații întreprinderii
solicitante, persoane care lucrează pentru întreprindere fiind subordonate acesteia și care sunt
considerate drept angajați în conformitate cu legisla ția națională, proprietarii -administratori,
partnerii angajați în activitățile obișnuite ale întreprinderii și care beneficiază de avantaje
financiare din partea întreprinderii. Ucenicii sau studenții implicați în programe de instruire
profesională care au contracte de ucenicie sau de instruire profesională nu sunt incluși în
numărul de angajați.7
Cifra de afaceri anuală se determină prin calcularea veniturilor pe care o întreprindere
le realizează în cursul anului în cauză, din vânzarea de produse și prest area de servicii incluse
în activitățile ordinare ale societății, după deducerea oricăror reduceri. Cifra de afaceri ar

6 Art. 4 (1) , L egea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării în treprinderilor mici și mijlocii
7 ec.europa.eu/docsroom/documents/15582/attachments/1/…/pdf Manualul utilizatorului pentru definiția
IMM -urilor, Comisia Europeană, consultat la 16.04.2018 Categoria
întreprinderii
Micro
Mică
MijlocieNumarul de
salariați
sub 10
sub 250
sub 50Cifra de
afaceri
mai mică sau
egală cu 2
milione euro
mai mică sau
egală cu 10
milioane euro
mai mică sau
egală cu 50
milioane euroActive totale
până la 2
milioane euro
pănă la 10
milioane euro
până la 43
milioane euro

9
trebui să nu includă taxa pe valoare adăugată (TVA) și nici alte impozite indirecte8. Activele
totale se refera la valoarea bunurilor co mpaniei dvs (active imobilizate+active circulante +
cheltuieli in avans).
1.2 Locul și rolul IMM în economia națională
IMM -urile dețin o pondere importantă în economiile multor țări având un rol major în
evoluția unei economii moderne. Întodeuna întreprin derile mici și mijlocii au fost de
neînlocuit în viața economică și socială a societății capitaliste, situându -se la baza revigorării
multor economii.9
IMM -urile joacă un rol însemnat în economie din următoarle motive:
– suplețea structurilor care le confer ă o capacitate ridicată de adaptare la
fluctuațiile mediului economic;
– întreprinderile mici și mijlocii se pot integra relativ ușor într -o rețea
industrială regională, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea
economică a regiunii resprective, iar pe de altă parte la reducerea șomajului și
creșterea nivelului de trai, pentru că oferă locuri de muncă;
– dimensiunea lor redusă. Care contribuie la evitarea biocrației excesive;
– IMM -urile formează la nivel individual un asamblu mult mai ușor de
controlat/con dus.10
Întreprinderile mici și mi jlocii îndeplinesc multiple fun cții economice, tehnice și
sociale, iar argumentele prin care se relevă numeroasele r oluri ale IMM -urilor, contribuți a lor
esențială la dezvoltarea economică și socială, sunt următoarele:
– generează cea ma i mare parte a PIB din fiecare ț ară, de regulă. Între 55% – 95%;
– IMM -urile reprezintă 99 % din întreprinderi;
– oferă locuri de muncă pentru majoritatea populației ocupate;
– generează într -o mare proporție inovații tehnice aplicabile în e conomie; favorizează
astfel inovarea și flexibilitatea;

8 ec.europa.eu/docsroom/documents/15582/attachments/1/…/pdf Manualul utilizatorului pentru definiția
IMM -urilor, Comisia Europeană, consultat la 16.04.2018
9 Bucurean Mirela, Managementul întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Univeristai din Oradea, 2003, p. .10.
10 Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Un iversității din Oradea, 2009,
p.96.

10
– în cvasitotalitatea statelor lumii, inclusiv Uniunea Europeană, IMM -urile sunt
singurele care, în ultimii ani, generează noi locuri de muncă;
– prezintă cel mai ridicat dinamism în condițiile econom iei de piață, situație atestată de
evoluția numărului lor, a volumului cifrei de afaceri și a mărimii forței de muncă
ocupate, sensibil superioare întreprinderilori mari;
– realizează produse și servicii șa costuri mai reduse decât firmele mari factorii
principali care determină această diferență fiind cheltuielile constant convenționale
mai mici, volumul și intensitatea superioare a muncii în condițiile premanenței
prezențe a întreprinzătorului în firmă și, de regulă, motivarea mai intensă a
personalului;
– devedesc flexibilitate și adaptabilitate ridicate la cerințele li schimbările pieței,
favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid, specific întreprinzătorului și
de implicarea sa nemijlocită în activitățile curente;
– reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite,
TVA, etc. )
– oferă posibilitatea împlinirii profesioanale și sociale a unei părți apreciabile a
populației, in special a segmentului său cel mai activ și inovator, care „trage”
economia după el;
– asigură componenta principală a unui fundal economic propice economiei de piață,
carcaterizat prin flexibilitate, inovativitate și dinamism
– reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale aconomiei,
in ramurile sale de vârf, bazate pe tehnicp și tehnologie performante;
– tendințele actuale de natură tehnică, economică și socială favorizează crearea cu
precădere de IMM -uri; aceste tendințe sunt: robotizare, informatizare, dezvoltarea
comunicațiilor și transporturilor, creșterea gradului de pregătire a populației, reducerea
rapidă a diferențelor de condiții de viață dintre zone și localități, descentralizarea

11
administrativă, care nu nuai că fac posibile, dar li generează performanțe economice
superioare, în primul rănd prin firme mici și mijlocii11
În România IMM -urile reprezi ntă 99.91% din totalul întreprinderilor active în
economia națională. Microîntreprinderile au o pondere de 97.8%, întreprinderile mici 1.7% iar
întreprinderile mijlocii, 0.3%. Î ntreprinderile mari, a căror cifră de afaceri reprezintă
aproximativ 42% din ec onomia națională au o pondere de 0.1% în totalul întreprinderilor. 12
Număr companii în funcție de tipul acestora 2016 Tabel 1.3.
Tip de companie Număr companii %
Micro 657,039 97.91%
Mici 11,410 1.7%
Mijlocii 2,991 0.4%
Total IMM 671,040 100%
Sursă: https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short –
version.pdf
In anul 2016, cele mai multe intreprinderi infiintate fac parte din categoria
microintreprinderilor, iar regiunea in care acestea predomina este Bucuresti/Ilfov (29.04%),
fiind urmata de regiunile Nord – Vest (14.05%) si Centru (10.54%). 13
Procentul IMM în funcție de regiune Tabrl 1.4.
Regiune Întreprinderi mici Micro Întreprinderi Întreprinderi
mijlocii
București – Ilfov 0.12% 29.04% 0.03%
Centru 0.02% 10.54% 0.00%
Nord – Vest 0.02% 14.05% 0.00%
Nord – Est 0.01% 10.06% 0.00%
Sud – Est 0.01% 10.34% 0.00%
Sud – Muntenia 0.01% 10.25% 0.00%

11 Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Universității din Oradea, 2009 ,
p.97.
12 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf consultat la
18.04.2018
13 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf consultat la
18.04.2018

12
Sud – Vest Oltenia 0.01% 6.88% 0.00%
Vest 0.01% 8.62% 0.00%
Sursă: https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short –
version.pdf
Cele mai multe IMM -uri active își desfășoară activitatea în dom eniul Comerțului/
Repararea Autovehicule & Motociclete într -o proportie de 32.5%, în timp ce media din UE
este undeva la 28 -30%. Celelalte patru domenii de activitate din top 5 sunt Activități
profesionale/ științifice/ tehnice, Construcții, Industria prel ucrătoare și Transport/ Depozitare,
situație neschimbată faț ă de perioada anterioară Domeni ile de pe primele cinci locuri
însumeaza 70.6% din totalul IMM -urilor active la RECOM. 14
Top 5 industrii pentru companii noi înființate în 2016 Figură 1.1 .
Sursă: https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short –
version.pdf
Evoluț ia cifrei de afaceri este una de creștere, înregistră nd creștere de aproximativ100
miliarde lei în perioada 2013 -2016. Media cifrei de afaceri , prezentată pe tipuride IMM –
uri(micro, mici, mijlocii) nu înregistreazâ variaț ii semnificative în perioada 2013 -2016,
compan iile mijlocii înregistrâ nd în medie cifrade afaceri de 90 milioane lei.15

14 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf consultat la
18.04.2018
15 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf consultat la
18.04.2018 41%
19%16%14%10%
comerț
activități profesionale
construcții
transport
ind. prelucrătoare

13
Cifra de afaceri pe tip de companie în 2016 Tabel 1.5 .
Tip de companie Total cifră de afaceri (Mld. Lei) %
Micro 212 29%
Mici 267 37%
Mijlocii 233 32%
Total IMM 713 100%
Sursă: https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short –
version.pdf
Domeniul cu cel mai mare volum al datoriilor este Comerț ul/ Repararea auto & moto ,
care, î n anul 2016 a atins un procent de 21% din volumul datoriilor totale. Acesta este urmat
de domeniile Construcț ii (în anul 2016 a reprezentat 17% din totalul datoriilor) ș i de Industria
prelucră toare (16% din totalul datoriilor).16
În perioada 2013 -2016 , procentul companiilor IMM ce î nregistreaza valori pozitive ale
Rezultatului Net este mai mare decât procen tul companiilor cu pierdere netă. Considerând
rezultatul net ca diferență între profitul net și pierderea netă, IMM -urile au î nregistrat p rofit:
microintreprinderile au î nregistrat profit net de 11.01 miliarde le i în 2016, iar întreprinderile
mici și mijlocii au î nregistrat un rezultat net pozitiv de, 11.09, respectiv 8.89 miliarde lei.17
Domeniile cu cel mai ridicat volum al datoriilor totale in perioada 2014 -2016 Fogiră 1.2.

16 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf consultat la
18.04.2018
17 https ://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf consultat la
18.04.2018 36.2144
120.9113.4
68.4
38.4145.6
116.4112
76.5
43.1143.7
120.9113.7
71.8
agricultură comerț construcții ind. prelucrătoare tranzacții mobiliare
2014 2015 2016

14
Sursă: https:// congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short –
version.pdf
Întreprinderile mici și mijlocii au un rol important în crearea de locuri de muncă .
Ponderea numărului de salariați pe tipu l de întreprinderi în 2016 arată astfel:
microîntreprinderi 58,6%, întreprinderi mici 23,1%, iar întrepinderile mijlocii 18,3%.18
Analiza evoluț iei numă rului de angajaț i la nivelul IMM -urilor 201 3+2016 Tabel 1.6.
Tip
de companie Număr de salariați (mil)
2013 2014 2015 2016
Micro 1,96 1,92 1,86 1,91
Mici 0,71 0,71 0,74 0,75
Mijlocii 0,57 0,59 0,6 0,6
Total IMM 3,24 3,22 3,2 3,26
Sursă: https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short –
version.pdf
Mediul economic românesc se găsește într -un moment care aduce o serie de schimbări
– un nou sistem de impozitare a micro -întreprinderilor (1 – 3% impozit pe venit), o cotă redusă
a TVA (20%), o cota de 9% pentru produse alimentare, respectiv turism, o cotă de impozitare
a dividendelor de 5%, dar și impozite crescute privind clădirile nerezidențiale.19
1.3 Modalităț ile de constituire ale IMM
IMM -urile au devenit din ce în ce mai importante în societate, acestea fiind esențiale
pentru bunăstarea comunității locale și regionale și de asemenea, fiind furnizori de
oportunități de angajare. Prin urmare Uniunea Europeană, a propus instituirea unui c adru de
politică cuprinzător pentru statele member. Guvernul României a dovedit deschidere față de
crearea întreprinderilor mici și mijlocii, această politică fiind susținută de legislație.
O modalitate prin care viitori întreprinzători pot constitui unu IMM este prin forțe
proprii . Deoarece înființarea și funcționarea unei societăți comerciale necesită reglementări

18 https://congres.cafr.ro/wp -content/upload s/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf consultat la
18.04.2018
19 Nicolescu O., ș.a. Carta Albă a IMM -urilor din România , Editura Sigma, București, 201 6, p.3.

15
adecvate și detailate, a fost elaborată Legea nr. 31/1990, privind societa tile comerciale,
republicată și modificată anterior.
Întreprinzător ii unei întreprinderi mici și mijlocii poate opta pentru una din cele cinci
forme de constituire a societăților comerciale:
a) societate în nume colectiv, ale cărei obligaț ii sociale sunt garantate cu patrimonial s ocial
și cu râspunderea nelimitată și solidar ă a tuturor asociaț ilor;
b) societate în com andită simplă, ale cărei obligaț ii sociale sunt g arantate cu patrimonial
social și cu răspunderea nelimitată și solidară a tuturor asociaț ilor;
c) societate pe acțiuni, ale cărei obligaț ii sociale sunt garantat e cu patrimonial social –
actiona rii sunt obligate numai la plata acț iunilor lor;
d) societat e în comandită pe acțiuni, al cărei capital social este împărțit în acțiuni, iar
obligaț iile sociale sunt garantate cu patrimonial social și cu răspunderea nelimitată și
solidară a asociaț ilor comanditati – comanditarii sunt obligate numai la plata acț iunilor lor;
e) societat e cu răspundere limitată, ale cărei obligaț ii sociale sunt garantat e cu patrimonial
social; asociații sunt obligați numai la plata părț ilor sociale ; – capit alul social al societății
cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei și se divide în părț i sociale egale,
care nu pot fi mai mici de 10 lei fiecare parte sociala, iar numărul asociaț ilor nu poate fi
mai mare de 50. 20
Dacă viitorul întreprinzător nu dorește crearea unei noi socități comerciale, acesta poate
cumpăra o întreprindere existent ă. Cumpărarea unei întreprinderi existente implică atât
avantaje, cât și dezavantaje, iar acestea trebuie bine analizate înainte de cumpărare. Prin
cumpărarea un ei afaceri deja existente se reduc anumite riscuri care pot apărea în cazul
înfințării unei noi întreprinderi. Firma are deja o experință dobândită în timp, o poziție pe
piață, o clientelă stabilă, o relație cu furnizorii iar profitul se obține mult mai re pede fiind în
plină desfășurare.
Crearea prin forțe proprii și cumpărarea unei afaceri nu sunt singurele modalități ale
constituirii unei întreprinderi mici și mijlocii. O altă modalitate pe care o vom aprofunda în
această lucrare este aceea prin franciză. ” Franciza este definită ca dreptul acordat de o
întreprindere cu renume unei alte întreprinderi prin care aceasta din urmă poate să exploateze
drepturile de proprietate intelectuală sau industrială ale francizorului, în schimbul unei

20 Bucurean Mirela, Managementul întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Uni veristai din Oradea, 2003, p. 41.

16
contribuții financia re, în scopul producerii sau livrării de bunuri sau al prestării de
servicii ”. 21
O altă problemă importantă pentru constituirea unei întreprinderi mici și mijlocii este
finanțarea acesteia. Sursele de finanțare necesare pentru înființarea și dezvoltarea un ei IMM
pot fi: proprii, împrumutate (bancare) și atrase (apar mai târziu, pe măsra dezvoltării de noi
actvități). Băncile pun la dispoziție, IMM -urilor metode de finanțare, dintre care cel mai
important este creditul. Acesta poate fi obținut indiferent de domeniul de activitate ori de
mărimea firmei și este destinat sprijinirii temporare a activității firmei respective.22
De asemnea, pentru IMM -uri statul acordă facilități fiscale:
– scutirea de taxe vamale pentru importul de materii prime necesare fabricări i de produse,
care, la rândul lor, sunt scutite de plata taxelor vamale de import;
– scutirea de ta xe vamale petru importurile meni te să dezvolte activitatea (mașini,
instalații, ehipamente);
– scutirea de plata impozitului pe profit petru profitul reinves tit;
– reducerea cu 20% a impozitului pe profit, în cazul creării de noi locuri de muncă;
– alte facilități: alocarea de fonduri bugetare pentru finanțarea programelor de dezvoltare
și amăsurilor de sprijinire a înființării lu dezvoltării IMM -urlor ; simplificarea procedurilor
administrative de înregistrare, de obținere a avizelor, autorizațiilor și licențelor de
funcționare; beneficierea de servicii de informare, de asistență, consultanță, cercetare și
inovare tehnologică; pregătire profesională manag erială.23
1.4 Perspective de dezvoltare a IMM -urilor în România
În vederea susținerii dezvoltării IMM -urilor acestea beneficiază de anumite avantaje:
– În fiecare an, prin l egea bugetului de stat, sunt al ocate fonduri în valoare de 0,2% din PIB
pentru înființarea și finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, atât la nivel național, cât și la
nivel local;

21 https://dexonline.ro/definitie/franciza .
22 Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Un iversității din Oradea, 2009,
p.98.
23 Bucurean Mirela , Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Un iversității din Oradea, 2009,
p.98.

17
– În vederea îmbunătățirii accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare, s -a înființat
Fondul National de Garantare a creditelor pentru IMM -uri;
– Guvernul aprobă anual programme de încurajare și stimulare, în vederea înființării și
dezvoltării întreprinderilor mici și mijloci, pe baza programelor elaborate de Agenția
Națională pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație;
– IMM -urile beneficiază de reduceri de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de
garanția de bună execuție, cerude în achizițiile publice de produse, servicii și lucrări;
– IMM -urile beneficiază de asistență tehnică gratuită, în vederea failitării acce sului la
serviciile de specialitate în domeniul achizițiilor publice;
– IMM -urile au acces prioritar la închiderea, concesionarea și leasingul activelor disponibile
ale regiilor autonome, societăților/ companiilor naționale și societăților comerciale cu ca pital
majoritar de stat;
– Reducerea s -au renunțarea la garanțiile solicitate și la modalitățile de plată anticipate pentru
consumurle de utilități și servicii publice furnizate IMM -urilor24
Programe pentru sprijinirea IMM cu fina ntare de la Bugetul de Sta t 2018:
1. Programul Start –up Nation
2. Programu de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și
serviciilor de piață: Obiectivul principal îl constituie sprijinirea operatorilor
economici, societăți și societăți cooperative, prin facilitarea accesului la
finanțare, în scopul îmbunătățirii performanțelor economice și tehnice ale
acestora, urmărind adaptarea la cerințele determinate de statutul României ca
stat membru al Uniunii Europene, prin creșterea nivelului de competitivitate,
crearea și m enținerea locurilor de muncă, sporirea protecției consumatorilor
și securității alimentare.
3. Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul
femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii Obiectivul principal îl
consti tuie stimularea și sprijinirea demarării și dezvoltării structurilor
economice private înființate de către femei, promovarea unui sistem de

24 Bucurean Mirela , Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Universității din Oradea, 2009,
p.98.

18
informare și instruire, care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piața forței de
muncă și dezvoltarea aptitudinilo r antreprenoriale ale acestora în scopul
implicării lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate
de menținerea echilibrului dintre obligațiile familiale și cele profesionale și al
prejudecăților existente la nivel local.
4. Programul UNCTAD/EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii : EMPRETEC este un program integrat de
pregătire, care oferă întreprinzătorilor instruire și asistență tehnică, precum și
un cadru instituțional pentru dezvoltarea capaci tăților antreprenoriale și
creșterea competitivității pe piața locală și internațională a întreprinderilor
mici și mijlocii.
5. Programului național multianual de microindustrializare – Obiectivul îl
constituie susținerea investițiilor în sectoarele economice prioritare stabilite
prin prezenta procedură, creșterea volumului de activitate și a competitivității
IMM din aceste sectoar e.
6. Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și
artizanatului – Obiectivul general al proiectului îl constituie stimularea
dezvoltării meșteșugurilor și a micii industrii din România, a întăririi clasei
de mici meșteșugari și artizani , care își desfășoară activitatea individual sau
organizat prin intermediul asociațiilor ori al altor organizații, în special în
localitățile rurale, dar și în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun
un număr mare de operații executate manual în p racticarea lor și relansarea
serviciilor și a produselor realizate de aceștia, în special a celor cu specific
tradițional, inclusiv obiecte de artă populară și artizanat, promovarea acestor
produse și servicii pe piețele naționale și internaționale.25

25 http://www.aippimm.ro/categorie/programe/proiecte -proceduri -implementare -2018/ accesat la 29.04.2018

19
CAPITOLUL II. FRANCIZA
2.1 Franciza – definire, tipuri
În sistemul de drept românesc, franciza a fost definită din punct de vedere legal, prima
dată în 1997 prin O.G. 52 pri vind regimul juridic al francize i, publicată în Monitorul Oficial
nr. 224/ 1997. P rima nostră încercare de ligislativă arăta astfel : „franciza este un sistem de
comercializare a produselor, serviciilor și tehnologiilor, bazat pe o colaborare strănsâ și
continuă între personae fizice și juridice, independente din punct d e vedere financiar, dreprul
de a exploata o aface re, un produs sau un serviciu ”. Prin legea nr. 79/ 1998 definiția francizei
a fost din nou modificată și completată, astfel franciza reprezintă „un si stem de comercializare
– bazat pe o colaborare continuă î ntre personae fizice și juridice,independente din punct de
vedere financiar, prin care o persoană numită francizor, acordă unei alte personae, denumită
beneficiar, dreprul de a exploata sau a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un
serviciu. ”26
Doctrina s -a ocupat de definirea contractului de franciză într -o manieră mult mai
cuprinzătoare, astfel aceasta să se diferențieze de alte contracte (de distribuție, de licență, de
cesiune). Astfel, după unii autori, franciza este considerată o formă de col aborare, stabilită
prin contract de către cele două părți, francizor și francizat, prin care prima parte autorizează
pe ce de -a doua să vândă un anumit produs sau serviciu sub numele mărcii sale și ale
celorlalte semnde distinctive, precum și folosind sist emul de vânzare sau prestare a unor
servicii.27
Într-o altă formulare, contractual de franciză este operațiunea prin care o persoană,
francizor, acordă unei alte personae, francizat, concesiunea unei mărci de fabrică precum și
ansamblul de metode și mijloace de comercializare, care să asigure exploatarea și gesiunea în
condiții de rentabilitate28, în schimbul unui preț ce constă într -o sumă de bani inițială și o
redevență ce se acordă periodic.29
În esență, franciza este un sistem de marketing și distribuție care se bazează pe relțiile
dintre două părți independente din punct de vedere legal, proprietarul francizei și

26 Hogaș Diana Loredana, Pe tărâmul francizei: o introducere în contractul de franciză , Editura Lumea, Iași,
2003, p. 11.
27 Ristea Ana L., Purcărea Theodor, Tudose Constatin, Distribuția mărfurilor , Editura Didactică ș i Pedagogică,
București, 1996, p. 12.
28 Macovei Ioan, Dreptul comețului internașional , Editur a C.H. Beck, București, 2009, p. 54.
29 Costin Mircea N., Drept comercial intenațional , Edit ura Dacia, Cluj -Napoca, 1987, p. 188.

20
concesionarul franci zei. În forma cea mai simplă, franciza este o licență care îi permite
concesionatului să comercializeze un produs sau un serviciu, folosind marca produsului sau
marca fabricii proprietarului.30
Scurgerea timpului, nevoia de modernizare și adaptare a condus la o diversificare a
acestui mecanism de distrubiție a bunurilor și serviciilor. Toate aceste forme pot fi incluse și
examinate într -o anumită ordine sau clasificare în funcție de mai multe criterii.31
Din punct de v edere a formleor de bază, se pot stabili legături de afaceri de franciză în
mai multe direcții de relații între parteneri32: producător – comerciant cu amănuntul,
producător – comerciant cu ridicata, comerciant cu ridicata – comerciant cu amănuntul, marcă
comercială, marcă de nume sau licență – comerciant cu amănuntul
Clasificarea francizelor din punct de vedere a formelor de bază Figura 2.1.

Sursă: Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura
Universității din Oradea, 2009 , p. 138.
a. Franciza producător – comerciant cu amănuntul. În această relație strategică,
producătorul este francizor și dă dreptul unui anumit comerciant cu amănuntul să -i
vândă în mod direct produsele, cu respectarea anumitor condiții. Franciserul poate

30 Zeidman Philip F., Franciza , Coediție Casa de editură Capital și Editura xpert, Bucuresti, 1999 , p. 1.
31 Hogaș Diana Loredana, Pe tărâmul francizei: o introducere în contract ul de franciz ă, Editura Lumea, Iași,
2003, p. 18.
32 Molico Tatiana, Wunder Eugen, Sistemul de franciză în oglinda economiei de piață , Edi tura CECCAR,
București, 2002, p. 77. Producător -comerciant cu
amănuntulProducător -comerciant cu ridicata
Comerciant cu ridicata –
comerciant cu amănuntulMarca comercială sau marca
numelui sau licență -comerciant cu
amănuntulTipuri de
franciză

21
realiza numa i această afacere sau ca o componentă distinctă în cadrul fiermei pe care o
are. Această formă de franciză este foarte răspândită în domeniul stațiilor de produse
petrolifere sau a transportuilor cu camioane.
b. Franciza producător – comerciant cu ridicata. R elația este similară precedentei, cu
deosebirea că francizatul este reprezentat de această dată de un comerciant cu ridicata.
Deci, în acest tip de franciză, francizatul estee o întreprindere mică sau mijlocie,
nefiind în nici un caz o microîntreprindere. Francizorul, de asemenea, este, de regulă,
o firmă mare, puternică, care are forța să încheie contracte cu comercianți puternici.
c. Franciza comerciant cu ridicata – comerciant cu amănuntul. Este singurul tip de
franciză între două firme comerciale. Se utili zeazp de comercianții cu ridcata cu putere
economică mare, care vor să amplifice piața deservită în condițiile diminuării
consmului de capital și a motivării superioare a celor ce vând cu amănuntul. Specific
acestei forme este că francizorul lucrează cu gr upe de francizați.
d. Franciza marcă comercială, marcă de nume sau licență – comerciant cu amănuntul s -a
extins în special în ultimele decenii. Francizorul deține un produs sau un serviciu
comercializat sub nume de marcă, de regulă, prin magazine strandardiza te. Avantajul
său strategic principal rezidă în calitatea serviciului și permanența asigurări sale.
Franciza are la bază așa -numitul principiu al clonării, fiind răspândită în domeniul
fast-food-urilor (McDonald, Pizza -Hut etc.), închirieri de mașini (Hert z), serviciilor de
tipărit, curăteniilor etc.33
Alte criterii de clasificare Tabel 2.1.
1.După natura activității defășurate în
sistemul de franciză – Franciza de p roducție
– Franciza de distribuție
– Franciza de servicii
– Franciza industrială
2.După modelitățile particulare de
exploatare a francizei – Franciza financiară
– Franciza de stand
– Franciza zonală
– Polidistribuția
– Multifranciza

33Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Unive rsității din Oradea, 2009,
p.139 .

22
– Plurifranciza
– Franciza afiliată
3.După gradul de determinare a
conceptului francizabil – Franciza afacerii
– Franciza multi -conceptuală
– Acordul reciproc de franciză
– Franciza Nisa
– Subfranciza
– Franciza mixtă
4. După natura juridică a relațiilor care se
creează î ntre francizor și francizat – Franciză directă
– Master franciza
Pentru o mai bună înțeleger e a opețiunii de franciză, precizăm că cei mai importnanți
termini folosiți în definirea si stemului de comercializare au următoarele semnificații:
Franciza – prin franciză înțelegem toate drepturile de proprietate intelectuală și
industrială referitoare la mărci, nume comerciale, embleme, know -how, brevete de invenție,
desene și modele industriale, drepturi de autor, cedate francizatului de către francizor petru a
fi exploatate în scopul producerii și vânzării de bunuri și prestări de serviii către consumator.
Marca – este simbolul indentității și al renumelui rețeleui de franciză și constituie
garanția calității produsului/serviciului/tehnologiei furnizate consuma torului
Know -How -ul – este asamblul de informații practice, nebrevate, rezultate din
experiența francizorului și testate de către acesta.
Contractul de franciză – este convenția prin care unu dintre părți, numită franizor,
acordă celeilalte părți, numită f rancizat, în schimbul unui avantaj financiar direct sau
indirect,dreptul de a exploata o franciză cu scopul producerii și/sau comercializării anumitor
tipuri de bunuri și/sau sericii. Contractul de franciză este acordul scris ce prevede ce sarcini îi
revin fiecărei părși contractate și ce restricții i se impun.
Francizorul – este comerciantul care acordă francizatului dreptul de a funcționa sub
numele și marca sa pe un anumit teritoriu și pe o perioadă determinată de timp.
Francizatul – este comerciantul ca re. Îm schimbul unei taxe de intarre și al unor plăți
periodice numite redevențe, dobăndește dreptul de a derula o afacere sub marca francizorului
și în rețeaua creată de acesta, pe u anumit teritoriu și pentru o anuită perioadă de timp.

23
Taxa de intrare in rețea – este suma de bani pe care francizatul o plătește în schimbul
dobândirii dreptului de intarre în rețeaua de franciză a unui anumit francizor, precum și a
dreptului de folosințăa mărcilor înregistrate ale francizorului și a know -how-ului acestuia.
Taxe continue/periodice – sunt sumele d e bani pe care francizatul le pl ătește periodic
francizorului pe durata francizei în schimbul dreptului de a folosi semnele distinctive și a
know -how-ului acestuia și al asistenței permanente acordate de acesta. Taxel e
continue/periodice pot fi procentuale sau fixe.
Fondul de publicitate – este o plată periodică distinctă de taxele continue/periodice, pe
care francizatul o face către francizor, sumă a căre destinație o constituie bugetul de
publicitate a francizorului.
Investiția inițială – se înșelege suma de bani pe care francizatul trebuie sa o cheltuiască
la intrarea într -o rețea de franciză. Costurile inițiale de pornire a afacerii includ, de regulă,taxa
de franciza, costul mijloacelor fixe, amenajarea spatiului, i nventarul, depozitele, alte costuri și
comisioane , precum și capitalul rulant pentru perioada de început.
Rețeaua de franciză – reprezintă ansamblul raporturilor contratuale dintre francizor și
francizații săi. Francizorul li francizații care constituie re țeaua de franciză oferp
consumatorilor aceleași produse și si servicii sub aceeași marcă.
Manualul operațional – este un document confidențial care conține ansamblul de
informații relative la know -how-ul francizorului.
Exlusivitate teritorială – este un dr ept asupra unui teritoriu geografic, cedat prin
contract de către francizor francizatului.34
2.2 Contractul de franciză – avantaje și de zavantaje
În sinteză franciza reprezintă o strategie contractuală de dezvoltare care asociază două
sau mai multe întreprinderi independente într -o relție contractual reciproc avantajoasă, care
are scopul de a permite francizatului să reitereze activitatea rentabilă a francizorului.35
Pentru a fi în prezența unui contract de franciză trebuie să existe:

34 Bejan Felicia, Badescu Z enobia, Popescu Cata lina, Cum să intrați într -o afacere în sistem de franciză , p. 24.
35 Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Un iversității din Oradea, 2009,
p.139 .

24
– O transmitere s know -how-ului în prealiabil experimentat;
– Licența unei mărci;
– Pregătirea profesională a francizatului;
– Reiterarea unui process industrial sau commercial;
– Asistență tehnică acordată de către francizor;
– Un control exercitat de către francizor asupra activit ășii francizatului;
– O modalitate de plată a cunoștiințelor (know -how-ului) transmise, în general prin
intermediul unor redevențe periodice;
– Un accord de publicitate comună realizat între francizor și francizat;
– Plata unui drept de intrare în rețeaua francizorului.36
Sistemul de fraciză are, pentru partenerii contractuali, atât avantaje, cât și dezavantaje.
Extinderea afacerii în sistem de franciză pentru pentru francizor, aduce următoarele avantaje
și dezavantaje:
Avantajele și dezavantajele pentru fra ncizor Tabel 2.2.
Avantaje – extinderea facaerii pe piețe noi cu efortul financiar al
francianților;
– obținerea de profit din taxe de franciză și redevențe;
– contribuția francizaților la chel tuielile de publicitate;
– vânzarea produselor și serviciilor francizorilor către francizați ;
– motivația pentru success pe care o au francizații.
Dezavantaje – succesul francizorului nu garantează succesul francizatului;
– profitul francizorului depinde de profitul francizaților;
– există riscul lezării renumelui mărcii, fimeri, produselor și sericiilor
francizorului;
– există riscuri financiare în cazul practicării unir prețuri prea mici la
vânzarea francizei.
Sursă: Bejan Felicia, Badescu Zenobia, Pope scu Catalina, Cum să intrați într -o afacere în
sistem de franciz ă, 2010, p. 35.
Francizatul are, de asemenea, unele avantaje și dezavantaje atunci când alege o
franciză în defavoarea unei întreprinderi independente:

36 Bucurean Mirela, Managementul întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Univeristai d in Oradea, 2003, p .48.

25
Avantajele și dezavantajele pentru francizant Tabel 2.3.
Avantaje – posibilitatea deschiderii rapide unei afaceri proprii sub o marcă
de renume;
– asistență tehnică și comercială de care eneficiază din partea
francizorului;
– autonomie pe toată perioada activității;
-asigurarea promovării necesare pentru creșterea vânzărilor
francizatului de către francizor.
Dezavantaje – costurile ridicate pe care le poate implica intarrea într -o astfel de
afacere;
– autonomie limitată a francizatului pe perioada activității;
– prestabilirea de către francizor a gamei bunurilor și serviciilor pe
care francizatul le poate oferi;
– limitarea dreptului francizatului de a vinde afacerea de către
francizor.
Sursă: Bejan Felicia, Badescu Zenobia, Popescu Catalina, Cum să intrați într -o afacere în
sistem de franciz ă, 2010, p.38.
Sistemul de franciză aduce avanataje și in relațiile cu furnizorii, clienții și concurenții.
Avantaje în relația cu furnizorii:
– Contractarea unor furnizori care au o experiență în relțiacu francizorul și obținerea
unor prețuri preferențiale;
– Consolidarea legăturilor contractuale cu furnizorii;
– Putere de negociere sporită;
– Omogenitate în aprovizionare.37
Avantaje în relația cu clienții;
– Preluarea din start fără eforturi suplimentare a clienților potențiali ai francizorului;
– Cunoașterea nevoilor clienților și a modalităților de satisfacere a acestora;
– Cheltuieli pentru publicitate scăzute;
– O valorificare suplimentară a know -how-ului;

37 Bejan Felicia, Badescu Zenobia, Popescu Cata lina, Cum să intrați într -o afacere în sistem de franciză , 2010, p.
40.

26
– Furnizarea acelorași servicii uui număr mai mare de clienți;
– Creșterea valorii adăugate a produsului: marcă, accesibilitate produs, experianță38
Avantaje în relația cu concurenții:
– Pătrunderea rapidă pe piață și dezvoltare rapidă favoriate de: marcă, a sistență, risc
scăzut , finanțare preferențială;
– Extinderea și internaționalizarea rețelei cu asumarea unui risc minim și fără imibiliarea
capitalului;
– Popularizarea mărcii în alte țări cu costuri mici;
– Creșterea rapidă a cotei de piașă și a puterii comerci ale;
– Publicitate comună39
2.3 Conditii pentru succesul unei francize
Cheia succesului în întreprinderile de franciză constă în ducere a la îndeplinire cu
consecvență a conceptului și ideilor sistemului de franciză în fomele lor nealterate, precum și
a realizării managementului de proiect pentru tot sistemul de rețea. Francizorul, în principiu,
nu raspunde numai de întreprinderea sa, care îi aparține direct, ci și de modul cum îi atrage pe
partenerii francizați în conceptual și forma de organizare a afac erilor de franciză.40
Specialiștii au identificat câteva criterii de bază pe care o afacere trebuie să le
îndeplinească pentru a se putea pregăti pentru francizare, respectiv pentru a se transforma
dintr -o afacere de succes într -o franciză de succes.41
a. Credibilitatea – O companie trebuie să inspire încredere pentru a putea vinde
francize. Credibilitatea este un factor care motivează un viitor francizat să apeleze
la serviciile francizorului. Francizorul trebuie să arate că respectiva idee de afaceri
are succes, iar acest succes îl poate avea și francizatul. Credibilitatea unei
companii se reflectă în: anii de funcționare, mărimea organizației, numărul
unităților, aspectul unității prototip, publicitate, renumele de pe piață –
recunoașterea mărcii de către consumatori – și puterea management -ului.

38 Bejan Felicia, Badescu Zenobia, Popescu Catalina, Cum să intrați într -o afacere în sistem de franciză, 2010,
p.40.
39 Bejan Felicia, Badescu Zenobia, Popescu Catalina, Cum să intrați într -o afacere în sistem de franciză, 2010,
p.40.
40 Molico Tatiana, Wunder Eugen, Sistemul de franciză în oglinda economiei de piață , Editur a CECCAR,
București, 2002, p. 132.
41 http://franchising.info.ro/manual -franciza/28/afacer e-poate -deveni -o-franciza/ aceesat la 01.05.20118

27
b. Diferențierea – O organizație de franciză trebuie să se diferențieze de competitorii
săi. Diferențierea se poate reflecta în produsele/serviciile orferite, în costurile
investiției sau în strategiile și țintele de marketing. Produsul sau serviciul
comercializat trebuie să aibă unul sau mai multe avantaje competitive care să îl
diferențieze de produsele și serviciile vândute de concurență.
c. Trasferabilitatea cunoștințelor – Viitorul francizor trebuie să aibă abilitat ea de a -i
învăța pe ceilalți. Pentru a putea deveni o franciză, o afacere trebuie să fie capabilă
să educe un potențial francizat într -o perioadă de timp relativ redusă. Dificultatea
transformării unei afaceri într -o franciză crește în funcție de gradul de
complexitate al afacerii. Francizarea nu este recomandată proprietarilor de afaceri
cărora nu le place să îi învețe pe alții sau să interacționeze cu oamenii.
d. Adaptabilitatea – Agentul economic care vrea să -și transforme afacerea în franciză
va măsura gra dul în care conceptul pe care vrea să -l vândă este adaptabil la
cerințele și condițiile din alte regiuni. Unele concepte se pot adapta doar în
anumite regiuni geografice, altele sunt limitate de diferite legi de stat iar unele
funcționează doar datorită ab ilităților și talentelor individului din spatele
conceptului.
e. Prototipuri de operare rafinate și de succes – Un prototip rafinat crește încrederea
potențialilor francizați în sistem. Prototipul poate fi folosit și ca teren de testare
pentru noi produse, se rvicii sau tehnici de marketing și de desfacere a mărfii.
f. Capacitatea de achiziționare – Acest criteriu reprezintă o modalitate de selecție a
potențialilor francizați. Ei trebuie să aibă resursele necesare pentru a plăti pentru
franciza respectivă.
g. Venitur i de pe urma investiției – O afacere francizată trebuie să fie profitabilă
pentru francizor și să aducă venituri suficiente și potențialului francizat.42
De asemenea, francizatul are nevoie de unele calități pentru a asigura succesul
francizei.
– Francizatul trebuie să aibă capcaitatea de a accepta puncte de vedere diferite de cele
proprii. Opiniile fiecărui francizat în legătură cu funcțoonarea afacerii sunt foarte
importante pentru creșterea eficienței și calității relei de franciza

42 http://franchising.info.ro/manual -franciza/28/afacere -poate -deveni -o-franciza/ aceesat la 01.05.20118

28
– Francizatul trebuie să fi e un om corect și să aibă capacitatea de a respecta regulile
jocului făcute de francizor. Francizorul trebuie să fie sigur că fiecare francizat ca
aplica întocmai metodele și proceurile sistemului creat de el.
– Francizatul trebuie să aibă abilități de comun icare. Un francizat care se consultă
permanent cu francizorul va fi un om de afaceri de succes.
– Francizorul trebuie să aibă încredere în francizor.
În concluzie, câteva dintre cele mai importante condiții pentru succesul unei francize sunt:
– Francizorul tre buie să dispună de o bogată experiență, de resurse financiare și
temporal importante;
– Compatibilitatea cultural între obiectul contractului și mediul în care este aplicat
acesta;
– Celebritatea și atractivitatea mărcii deținute de francizor pe piața de aplic are a
francizei;
– Capacitatea francizatului de a reitera în mod eficace activitatea francizoruluiș
– În cadrul contractului de franciză produsul trebuie să fie în mod necesar acompaniat de
transmiterea know -how-ului și a unei mărci specific.43
2.4 Franciza – instrument de dezvoltare externa
Franciza răspunde cel mai bine tendinței de globalizare și de concentrare a economiei
mondiale, având în același timp avantaujul ditribuirii riscului, ceea ce conduce la
înlăturarea pericolului unor crize economice generale.44
Unul dintre potențialele majore ale francizei este utilizarea sa ca instrument de
dezvoltare externă . Prin intermediul francizei Coca -Cola și MCDonlads au obținut o
reputație internațională implantându -se în aproape toate țările lumii. Desigur acestea sunt
două dintre exemplele, cele mai cunoscute, dar multe alte întreprinderi dețin în present o
rețea de franciză internațională.45

43 Bucur ean Mirela , Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Univer sității din Oradea, 2009,
p.140 .
44 Gheorgiu Gheorghe, Turcu Gabriel N., Operațiunile de franciză , Editur a Lumina Lex, București,2002, p . 14.
45 Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Un iversității din Oradea, 2009,
p.140 .

29
Este de remarcat faptul că sistemul de franciză s -a născut și dezvoltat în primul rând în
Statele Unite ale Amercii și în unele țări din vestul Europei, cum sunt Franța, Germania și
Anglia deci în statele prin excelență dezvoltate din punct de vedere economic.46 Începând
cu anii 1950, noul mijloc de distribuție a pătruns mai ales pe piața americană a
restaurantelor, a în chirierilor de automobile, a hotelurilor, a intermedie rilor imobiliare
etc..47
La începutul deceniului trecut, în SUA, 10% din produsul intern brut se realiza prin
franciză, iar în Marea Britanie, 29% din volumul comerțului cu amănuntul se obținea prin
același system Cu toate acestea franchisingul internațional este încă puțin utilizat în
comparație cu alte forme de penetrare contractual. Motivul constă poate în complexitatea
structurală a cestui contract. .48
Printre țările în care franciza este cunoscută și uitilizată sunt: Ungaria, Ceia, Polonia.
Dezvoltarea francizei în aceste țări este ilustrată de crearea asociațiior naționale de
franciză, mai întâi în Ungaria, în 1991, aoi în Polonia, în 1992 și în Cehia, la sfârșitul
anului 1993.Statutele acestor organi zații sunt aproape similar, reproducând dispozițiile
conținute în statutele asociațiilor occidentale. Ele reprezintă organisme naționale
specializate, al cărui scop principal este promovarea intereselor membrilor săi, precum și
încurajarea aplicării contra ctelor de franciză pe plan național și internațional. Țări în care
franciza este mai puțin utilizată: România Bulgaria, Albania.49
Franciza a intrat pe piața din România după anul 1999. Conceptul de franciză era puțin
cunoscut la noi în țară. În timp, între prinzătorii romăni au înțeles avantajele deschiderii
unei afaceri sub umbrella unei mărci internționale. Pe de alt ă parte, tot mai multe
companii străine și -au arătat interesul p entru piața românească. În para lel cu pătrunderea
de mărci internaționale în R omăina, întreprinzătorii autohtoni au creat branduri de
success. Unii dintre ei s -au extins déjà prin franciză, iar alții și -au anunțat intenția de a
crea o rețea de franciză. Angst, Ambasador Plus, Cris Tim, Coco -Rico, Cubics, Depozitul
de Calculatoare, E lvils, Gogoașa înfuriată, Tina R, Ziua, Internațional Leasing IFN,

46 Molico Tatiana, Wunder Eugen, Sistemul de franciză în oglinda economiei de piață , Editura CECCAR,
Bucureș ti, 2002, p. 225.
47 Gheorgiu Gheorghe, Turcu Gabriel N., Operațiunile de franciză , Editur a Lumina Lex, București,2002, p . 13.
48 Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Un iversității din Oradea, 2009,
p.141 .
49 Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura Univer sității din Oradea, 2009,
p.142 .

30
Paralela 45, Rodipet, Romstal, Optinova, Vinexpert, Rompetrol, Agroland, Jolidon,
Twister dunt mărci românești care se extend prin franciză la nivel național și chiar
internațional.50
În anu l 2006 a fost fondată o organizație non -guvernamentală, Asociația Română de
Franciză , care a dobăndit statutul de utilitate public ă în iulie 2015 . Această asociație
promovează și încurajează dezvoltarea francizelor etice și are drept scop inițierea,
dezvol tarea, organizarea, coodronarea, dezvoltarea și promovarea francizei ca metodă
comercială în Romănia.
Romănia reprezintă o piață în creștere, din ce în ce mai atractivă pentru investitorii în
franciză. Numărul de unități operate prin franciză ajunge la pes te 9.800 , în creștere cu 10 –
11% față de 2015. Așadar asistăm la o creștere pe toți indictorii pieței francizelor atât
cantitativ (număr de unități), cât și performanță (cifra de afaceri și profitabilitate. A
crescut ușor și numărul de francize românești ac tive, pe măsură ce antreprenorii locali
prind gustul francizei. 51
În ceea ce privește originea conceptelor, podiumul se menține neschimbat, cele mai
multe concept provin din SUA, Italia și Franța. SUA este țara din care s -au importat cele
mai multe concept printre care McDonalds, Subway, Remax, GNC sau Sketchers. Din
Franța cele mai cunoscute nume sunt Carrefour, Paul și Relay, pe când din Italia am putea
menționa O Bag, Max Mara sau Motivi.52
Din punct de vedere al domeniilor, serviciile (brokeri de asigurări, rent -a-car, turism)
și HoReCa (restaurant cu servire rapidă și cafenele) înregisrează cea mai spectaculoasă
evoluție, în timp ce retailul crește doar pe anumite nișe (bijuterii, cosmetic și anumite
branduri de fashion).
Cele mai cunoscute afacer i în franciză din România Tabel 2.4.
Cele mai cunoscute francize autohtone
sunt: ”Gogoașa Înfuriată”, ”Elvila”, ”Turabo
Cafe”, ”Jolidon”, ”Musette”, ”Tina R”,
”Startonight”, ”Rodipet”, ”Rompetrol”,

50Bejan Felicia, Badescu Zenobia, Popescu Cata lina, Cum să intrați într -o afacere în sistem de franciză , 2010, p.
14.
51 Catalogul francizelor din Romănia , Ediția a III -a, 2017 -2018, Ziarul Financiar
52 Catalogul francizelor din Romănia , Ediția a III -a, 2017 -2018 , Ziarul Financiar

31
”Pirite x”, ”Ana Pan”, ”Best Clean”, ”Rent
a Benz”, ”Expert Detailing”, ”Mobexpert”,
”Romstal”, ”Fereastra Suki”, ”Perfect
Nails”
Cele mai cunoscute brand -uri care au
intrat pe piața internă prin francizare
sunt: “McDonald’s”, ”KFC”, ”Broaster Chicken”,
”WU XING”, ”Four Star Pizza”, ”New York
Pizza”, “Pizza Hut”, ”City Wok”, “Fornetti”,
”Danny Donuts” , “Burger King”, “Golden
Pie”, “Wienerwald”, “Clate”, “Coca -Cola”,
“Pepsi”, “Yves Rocher”, “H&M”, ”Miniblu”,
”Replay”, ”Mexton”, “s.Oliver”, ”VERO
MODA”, ”Veron esse”, ”Gloria Jean’s”,
”New Look”, ”Motor Jeans”, ”Etam”,
”Perfect Nails”, ”Safety Broker”, ”Mr.
Bricolage”,”Elvila”, ”Lavazza”, “Segafredo
Zanetti Espresso”, ”Caffe Filicori Zecchini”,
”Caffe Vergnano”, ”Illy Caffe”, ”Julius
Meinl”, ”Euroins”
Sursă: http://franchising.info.ro/manual -franciza/35/evolutia -francizei -romania/

32
CAPITOLUL III. FRANCIZA – FIRMA S.C. MCDONALD `S S.R.L.
1.1 Date de identificare; scurt istoric
McDonald’s este cel mai mare lanț de restaurante cu servire r apidă din lume, cu peste
32.000 de restaurante care servesc zilnic peste 60 de milioane de oameni în peste 100 de țări.
Frații Richard și Maurice McDonald au deschis pentru prima dată restaurantul în anul 1940, în
San Bernardino, California, Statele Unite ale Americii. În 1948, au reorganizat activitatea lor
ca un stand de hamburgeri care folosea principiile unei linii de producție, unde componentele
sunt asamblate pentru a face un articol final. Servirea era rapida, meniul era limitat la 9
articole, scopul fiind acela de a vinde cat mai multi hamburgeri de 15 centi, milkshake -uri si
pungi de cartofi prajiti.53
Cu toate ast ea însă, cel care a stat la baza devoltării rețelei locale la lanțul mamut care
este McDonald`s astăzi, ar fi fost omul de afaceri Ray Kroc care s -a alăturat companiei ca un
agent de franciză în 1955. El a cumpărat ulterior lanțul de la frații McDonald și a
supravegheat creșterea la nivel mondial.54
Ray Kroc a părăsit liceul pentru a se alătura Crucii Roșii ca șofer pe ambulanță, dar
războiul s -a încheiat înainte ca el să -și termine perioada de practică. Acesta s -a intors acasă și
pentru a -și caștiga existența a lucrat, ca pianist, vânzător de pahare din hârtie și agent de
vânzări de mixere multifuncționale. În 1954, el a primit o comandă, pentru acea perioadă, de
opt mixere multifuncționale de la un restaurant din San Bernardino, California. Aici, Ray
Kroc a găsit un restaurant mic, dar de succes, condus de frații Dick și Mac McDonald și a fost
uimit de felul în care acesta funcționa. Kroc le -a propus fraților McDonald să iși extindă
afacerea la nivel național astfel acesta a ajuns agentul lor de franc iză. Pentru a realiza acest
lucru, Kroc a ales să urmeze o cale unică: să convingă deținătorii de francize, dar și furnizorii
să cumpere viziunea lui, dar să nu lucreze pentru McDonald’s, ci pentru ei inșiși, împreună cu
McDonald’s. El a promovat sloganul: “În afacere pentru tine, dar nu de unul singur". Filosofia
lui de afaceri se baza pe principiul parteneriatului în afaceri: o parte era McDonald’s, o alta,
deținătorii de francize și, cea de -a treia, furnizorii McDonald’s.55

53 https://www.wall -street.ro/articol/Success -stories/2724/Istoria -McDonald -s.html consultat la data
10.05.2 018
54 https://www.wall -street.ro/articol/Success -stories/2724/Istoria -McDonald -s.html consultat la data
10.05.2018
55 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/povestea -lui-ray-kroc consultat la data 10.05.2018

33
Anii 60 au însemnat o rapidâ expansiune pentr u McDonald `s. Publicitatea era
răspândită peste tot: pe panouri stradale, în reviste, la televizor. Aș a ca au mai deschis
restaurante peste tot în Canada, Puerto Rico, extinzând spaț iul interior al acestora, pentru a
oferi locuri d e servit. A u introdus logo -uri ș i reclame, mascota fiind Ronald McDonald. În
momentul în care femeile au intrat în masă pe piața forței de muncă, McDonald's ș i-a orientat
reclamele catre copii. De -a lungul anilor 70 au fost construite lâ ngă restaurantele McDonald' s
locuri de joaca pentru copii și parcări, astfel încat acestea au devenit destinația ideală pentru
familiil e ocupate, mai ales pentru gustă rile pe fuga.De asemenea, a fost e xtins meniul cu o
linie completă pentru dejun, introdusă în 1977 și cu Happy Meals în 1979, anul în care
McDonald's a vâ ndut hamburger -ul cu numarul 30.000.000.000. Până în 1985, puteai î ntalni
restaurantele McDonalds in 43 de ță ri. 56
Evenimente importate din istoria companiei McDonald `s Tabel 3.1.
1940 Primul McDonald’s Bar -B-Que se deschide în California. Era un clasic
“drive -in" cu un meniu delicios și un serviciu auto.
1948 McDonald’s devine un business adevărat. Meniul a fost redus la doar nouă
poduse și este un restaurant cu autoservire.
1949 Chipsurile de cartofi sunt înlocuite de cartofii pai care au ramas până astăzi un
semn McDonald’s.
1958 McDonald’s vinde 100 de milioane de hamburgeri.
1959 Apare restaurantul cu numărul 100 în Wisconsin.
1961 Se deschide Hamburger University în Il linois, unde studenți obțineau o licență în
Hamburgologie.
1963 Se deschide restaurantul cu numărul 500.
1965 McDonald’s sărbătorește 10 ani sub formă de lanș de restaurante.
1967 McDonald’s cucerește întreaga lume ajungând în Canada. Acum 117 țări au
restaurante McDonald’s.
1968 Apare BigMac si este introdus în meniul S.U.A.
1969 Apar, sub forma în care le știm, arcadele de aur McDonald’s.
1974 Se deschide prima casă Ronald McDonald in Philadelphia, Pensylvania.
1975 Apare Egg McMuffin, care dă startul micului dejun McDonald’s.

56 https://www.wall -street.ro/articol/Success -stories/2724/Istoria -McDonald -s.html consultat la data
10.05.2018

34
1978 Se deschide restaurantul cu numărul 5000.
1979 Cutia cu jucării și surprize Happy Meal apare în restaurantele McDonald’s.
1981 Se deschid primele restaurante McDonald’s în Spania, Danemarca și Filipine.
1983 McDo nald’s poate fi găsit în 32 de țări.
1985 Sărbătorim 30 de ani McDonald’s.
1987 Meniul McDonald’s se îmbogățește cu salatele fresh.
1990 Se deshide primul restaurant McDonald’s în Moscova.
1996 Site-ul oficial mcdonalds.com este deschis.
2003 Apar salatele premium McDonald’s.
2004 Happy Meal împlinește 25 de ani.
2005 McDonald’s sărbătorește 50 de ani.
2008 Ambalajele produselor McDonald’s își schimbă designul.
Sursă: https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/istorie
Astfel, McDonald `s a ajuns astăzi ce mai de succes brand al tuturor timpurilor
(dictincție primită la Cannes în iunie 2011), al patrulea cel mai mare brand din lume ca
valoare (conform Millward Browm) și cea mai bine condusă afacere din lume (conform
revistei Fortune). De asemenea, McDonald's este un lider și între sistemele de franciză cu
mari succese, cum afirmă compania: "franchisor number one ", iar un rol important în
obținerea acestui titlu a avut și satisfacția francizaților .
În prezent 70% din restaura ntele McDonald´s din lume sunt î n proprietatea
francizaților. Î n S.U.A unde restaurantele sunt în proporț ie de 60% proprietatea comp aniei,
75% din totalul de unități sunt administrate de francizați. 40% din terenurile din î ntreaga lume
unde sunt amplasate restaurantele McDonald´s, sunt proprietatea com paniei, iar restul sunt
controlat e prin contracte de concesionare sau chirie pe termen lung.57
Corporatia McDonald's este structurată î n prezent pe 3 tr epte:
1. McDonald's International, Oak Brook, Illinois
2. McDonald's System of Europe INC, Frankfurt respectiv Europa mai
putin Germania si Marea Britanie.
3. McDonald's System of Germany INC, Munchen

57 http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ-MC-DONALDS -FRANC52516.php consultat la 10.05.2018

35
3.2 Dezvoltarea afacerii în România
McDonal d`s este prima companie americană care a deschis un lanț de restaurante în
Romania. Primele restaurantele McDonald's deschise în România nu erau în sistem de
franciză, acestea fiind unități ale firmei McDonald's legate de centrala din Viena. În urma unei
vizite făcute în România în 1994 cei de la centrala McDonald´s au hotărât să investească într –
un de restaurant pe piața românească. După luarea acestei decizii au fost necesare nouă luni
pentru a pune la punct toate detaliile afacerii, gasirea și amenajare a spațiului, formarea echipei
etc.. Astfel, în 16 iunie 1995 s -a deschis primul restaurant în București, la Piața Unirii , urmat
în dece mbrie 1995 de primul restaurant de tip “Drive -in” din România, în cadrul complexului
Prisma . În ziua deschiderii, restaur antul a atras aproape 16.000 de clienți care au cumpărat cel
puțin un produs, stabilind un record pentru istoria McDonald’s.
Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a familiei Premier Capital, care este și
partenerul pentru dezvoltare a restaurantelo r McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia,
Lituania și Malta. Premier Capital operează 131 de restaurante în zone de top, mai mult de
jumătate dintre ele fiind cu McDrive și numeroase cafenele McCafé. În România,
McDonald’s este lider al pieței restaurante lor, cu 69 de restaurante în 21 de orașe. Până în
prezent, McDonald’s a investit peste 700 de milioane de lei în România, are 4.000 de angajați
și primește zilnic peste 200.000 clienți58
În orașul nostru, Oradea, avem două restaurante McDonald `s situate pe strada
Republicii numărul 30 , în incinta magazinului Crișul și Strada Nufărului. Rastaurantul de pe
strada Nufăru lui are, de asemenea și McDrive. Restaurantul McDonald' s din Oradea, amplasat
în magazinul Crisul s -a deschis la 16 ma i 1997, iar McDrive -ul di n Nurfărul la 25 iunie în
același an. Aceste unități i nu sunt înca francizate.
Restaurantul din magazinul Crisul este în subordinea domnului Mircea Olteanu,
managerul unității. Exista un manager de zon ă, supervisor, domnul Remus Tiuca, resp onsabil
pentru z ona de vest a țării : Timiș oara, Arad, Oradea, Baia Mare. Directorul general
al McDonald' s Româ nia este domnul Marian Alecu, iar direct orul departamentului de franciză
domnul Dan Ardeleanu. În prezent toți angajații companiei sunt româ ni. Peste 20% din
angajaț i sunt studenți și lucrează cu jumă tate de norm ă, iar media generală de vârstă este de
23 ani.

58 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie consultat la 10.05.2018

36
3.3 Obiectul de activitate ; produse și servicii oferite
Obie ctul de activitate al companiei McDonald`s este alimentația publică pentru turism,
cu o servir e rapidă. Misiunea McDonald’s, este aceea de a fi mereu restaurantul preferat al
clienților săi. Valorile pe care McDonald’s le are în România sunt:
– așează experiența consumatorilor săi la baza a tot ceea ce fac: „Suntem parte a vieții
consumatorilor noștri, în fiecare dintre aspectele care contează pentru ei: mâncare
bună, preparată proaspăt și servită rapid, într -un restaurant în care le face plăcere să
revină.”
– sunt dedicați oamenilor lor: „McDonald’s este angajatorul care stimulează studiul,
perfo rmanța, munca în echipă, dezvoltarea profesională și personală. În egală măsură
recunoaștem contribuțiile individuale excepționale și avem încredere în cei care
demonstrează astfel de aptitudini.”
– cred în Sistemul McDonald `s: „Modelul de afaceri McDonald’s are la bază trei piloni:
proprietarii sau companiile în sistem de franciză, furnizorii și angajații companiei.
Echilibrarea intereselor celor trei este cheia succesului companiei.”
– își conduc afacrea cu etică: „ Ne conducem compania la standarde ridicate de
corectitudine, onestitate și integritate. Suntem responsabili atât individual cât și
colectiv.”
– oferă înapoi comunității: „Restaurantele McDonald’s sunt o parte importantă a
comunității. Este datoria noastră să ne implicăm și să organizăm activități pe ntru
comunitate precum strângeri de fonduri pentru Fundația Ronald McDonald, McHappy
Day sau să organizăm Ziua Copilului pe 1 iunie la McDonald’s.”
– își dezvoltă afacerea în mod profitabil: „ McDonald’s este o companie tranzacționată
la bursele internaționa le. Ca atare, preocuparea noastră continuă este aceea de a
oferi creștere susținută acționarilor noștri. Acest lucru necesită o atenție continuă
pentru clienții noștri și pentru buna funcționare a sistemului McDonald’s.”
– se străduiesc continuu să fie mai buni: „ Suntem o organizație aflată într -o continuă
învățare, preocupată să înțeleagă, să anticipeze și să răspundă la schimbările din viața
clienților, a angajaților și a sistemului McDonald’s, prin evoluție constantă și prin
inovație.”59

59 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/ companie consultat la data 12.05.2018

37
Modelul de afacer i al companiei McDonalds este diferit față de cel al celorlalte companii
de tip fast food. În afara cotelor de franciză, a alimentelor și o proporție din vânzări,
McDonald's percepe și o chirie, parț ial coordonată cu vânzările. Ptrintr -o condiție din
contr actul de franciză , compania deține lotul de teren pe care se află restaurantele.
McDonald `s poate fi regăsit sub forma mai multor tipuri de retaurante,cu servire direct în
mașină(drive through) sau servire în restaurant(counter service) care au zonele de mese
înăuntrul, și câteodată în afara restaurantului. Drive -Thru, Auto -Mac, sau McDrive, pre cum
este cunoscut în multe țări, a fost introdus în Arizona în 1975, iar acesta are în multe cazuri
locuri separate pentru plasarea, plătirea și preluarea comenzii, totuși ultimii doi pași (plătirea
și preluarea) sunt în mod frecvent combina te într -un sin gur stand. În unele țări restaurantele
"McDrive" se află lângă autostrăzi și nu oferă serviciul de servire în restaurant,acestea
neavând o zonă de mese. Spre deosebire de acest lucru, restaurantele aflate în orașe mari cu o
densitate mare nu oferă servicii Drive -Through. De asemenea, sunt câteva restaurante aflate în
centrele economico -urbane ale orașelor care oferă servicii numite walk -through și nu drive –
through, acestea fiind asemănătoare cu drive -through, neincluzând însă și mașinile. 60
Restaurante McDo nald's oferă și zone în care copii se pot juca numite "McDonald's
PlayPlace" , în caz că acestea se află înăuntrul restaurantului sau "Playland", în caz că acestea
se află în afara restaurantului. Primul PlayPlace cu un tub unde copii se pot juca, cu gropi,
mingi și cu tobogane a fost introdus în 1987 în SUA, iar modelul a fost replicat după aceea pe
scară largă. Unele dintre spațiile PlayPlace au fost renovate în locuri "R Gym". "R Gyms" sunt
zone de joacă dotate cu jocuri interactive pentru copii între 4 și 12 ani. Aceste zone sunt
echipate cu biciclete stațiorare, jocuri video, tablete de dans, coșuri de basket, curse cu
obstacole, și alte jocuri care pun accent pe activitate fizică.61
De asemenea, restaurantele McDonald `s sunt acompaniate și de cafenele McCafé .
McDonald's a introdus McCafés pentru a beneficia de trendul curent, datorită popularității
canelelor , în special a cafenelelor Starbucks. McCafé este un concept introdus pentru prima
data în Australia în 1993. Până la sfârșitul anului 2003 erau peste 600 McCafés pe tot globul.
Potrivit unui articol din martie 2007 în revista Consumer Reports, McDonald's a depășit
renumitul Starbucks, Burger King și Dunkin Donuts într-un test de gust al cafelei. Rezultatul

60 https://ro.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s consultat la data 12.05.2018
61 https://ro.wikipedia.org /wiki/McDonald%27s consultat la data 12.05.2018

38
este suprinzător, deoarece McDonald's este cunoscut pentru hamburgherii, cartofii prăjiți,
burgherii și milkshake, și nu pentru cafea.62
Câteva din produsele oferite de McDonald `s sunt: hamburger, che eseburger , BigMac,
McChicken, Chicken McNuggets , Filet -o-fish, cartofi prăjiți, salate, plăcinte, în ghețată,
shake -uri, McMuffin, omletă, sucuri, ceai, apă, cafea, și nu în ultimul rând celebrul Happy
Meal. Produsele pe care le găsim în meniul McDonalds poate să difere de la o țară la alta,
aceștia adaptând meniul standard la cerințele pieței regionale. De exemplu, în m ai multe țări,
în special în Asia, servesc supă, în Indonezia McRice, în Singapore și Japo nia EbiBurger, care
este cu creveți, î n Germania și în alte țăr i din Europa de Vest acesta vinde bere iar î n Noua
Zeelandă plăcinte de carne . Produsele McDonald' s oferite in Romania sunt aproximativ
aceleasi ca oriunde in lume
3.4 Colaboratorii și concur enții firmei
Partenerii McDonald's vin în întâmpinarea consumatorilor cu produse și servicii de cea
mai înaltă calitate. Partnerii McDonald `s Rom ânia sunt :
– HAVI : „Centrele de distribuție HAVI Logistics au cele mai avansate sisteme de operare și
securitate pentru garantarea aprovizionării, îndeplinind standarde înalte de calitate pentru
produsele alimentare și nealimentare. Structura logistică HAVI este dezvoltată astfel încât să
corespundă tuturor cerințelor de temperatură: congelare, refrigerare și temperatură ambientală.
Serviciile integrate HAVI Logistics pornesc de la achiziția mărfurilor și controlul stocurilor și
continuă cu depozitarea, manipularea și livrarea produselor către toate restaurantele
McDonald’s. În prezent, HAVI Logistics Român ia își desfașoară activitatea în 3 centre de
distribuție situate în București, Chitila și Deva. Logistica pentru restaurantele McDonald’s din
România este asigurată din centrele de distribuție din București și Deva. ”63
– COCA -COLA ROMÂNIA : „Compania Coca -Cola este cea mai mare companie de băuturi
răcoritoare din lume, oferind consumatorilor din întreaga lume peste 500 de mărci de băuturi
răcoritoare. Compania Coca -Cola încurajează inițiative care contribuie la protejarea mediului
înconjurător și conservarea resurselor, promovează un stil de viață activ și echilibrat, creează

62 https://ro.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s consultat la data 12.05.2018
63 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/parteneri consultat la data 14.05.2018

39
un mediu de lucru sigur pentru angajații săi și promovează dezvoltarea economică a
comunităților unde își desfășoară activitatea. ”64
– GoodMills Romania S.A. : „Furnizor unic pentru chiflel e McDonald’s în România,
GoodMills Romania S.A. vine în întâmpinarea consumatorilor cu produse realizate conform
celor mai înalte norme de igienă și siguranță alimentară. Chiflele sunt păstrate proaspete, fără
adaos de conservanți, cu ajutorul unui sistem foarte performant de filtrare a aerului care
creează un mediu complet aseptic pentru toate produsele. Mai mult, sistemele de dozare și
malaxare sunt complet automate, totul realizându -se prin niște simple atingeri de ecran,
personalul fabricii neavând nici un contact cu ingredientele sau produsul, pe toată lungimea
liniei de producție, de la dozare până la ambalare. Nivelul superior al calității produselor
GoodMills Romania S.A. este confirmat de numeroasele certificate și acreditări internaționale
în domeni ul siguranței alimentare, precum și de exporturile realizate constant catre Bulgaria,
Grecia și Macedonia. ”65
– ANGST: „Valoarea fundamentală a companiei ANGST este și va rămâne calitatea. Brandul
Angst s -a consolidat prin produsele excepționale, având la b ază rețete autentice, ce folosesc
exclusiv carne de calitate superioară, fără aditivi alimentari. Toate produsele Angst sunt
realizate având în vedere preocuparea pentru o alimentație echilibrată. Un sortiment de șuncă
Angst, de cea mai înaltă calitate, es te ingredientul principal din câteva produse care se pot
găsi în orice restaurant McDonald’s din România.”66
– HOCHLAND: „HOCHLAND, furnizor important de brânzeturi pentru McDonald’s în
România, respectă cu atenție toate standardele de siguranță și igienă a limentară și vine în
întâmpinarea consumatorilor cu produse de cea mai înaltă calitate. Tipurile de produse
Hochland sunt folosite în restaurantele McDonald’s din România pentru prepararea
salatelor.”67
– EISBERG: „ Compania EISBERG este furnizorul principal de salata și legume pentru
McDonald’s în România. De -a lungul anilor, compania EISBERG a continuat să ofere
produse care respectă în totalitate cele mai înalte standarde de siguranță alimentară și calitate.
În cadrul grupului Eisberg controalele stricte a le calității, înainte, în timpul și dupa procesare,

64 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/parteneri consultat la data 14.05.2018
65 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/parteneri consultat la data 14.05.2018
66 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonald s/companie/parteneri consultat la data 14.05.2018
67 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/parteneri consultat la data 14.05.2018

40
asigură constant produse verificate, ireproșabile din punct de vedere microbiologic, al gustului
și al aspectului, care ajung la clienții McDonald’s din România.”68
– Toneli : „Grupul Toneli are încheiate parteneriate cu marile lanțuri de magazine de tip
hypermarket, supermarket, hard – discount, cash&carry. Peste 90% din sortimentele de ouă se
adresează rețelelor internaționale de magazine din comerțul modern, prezente în țară. Din
portofoliul de parteneri fac parte: Carrefour, Artima, Cora, Auchan, Mega Image, Penny, Lidl,
Metro și Selgros. Grupul Toneli a încheiat în 2014 un parteneriat strategic cu compania
McDonald’s în Romania, Toneli fiind singurul furnizor agreat și acreditat pentru categoria de
produs ,,ou". ”69
Concurenț ii McDonald’s se împart î n concurenți direcți și indirecți, în funcție de
diferite segmente. Concurenț ii direcț i principali pe segmentul h amburger sunt: Subway,
Burger King, Hardee’s ș i Wendy’s, iar ce i pe segmentul non -Hamburger sunt Pizza Hut, KFC
și Taco Bell. Un alt concurent direct consider at de McDonald’s este Starbucks iar pentru a
concura cu acesta a introdus pe piață McCafe . Compania McDonald’s a fost detronat ă iâîn
2010 din poziția de cel mai mare lanț mondial de restaurante de rivalul Subway, spec ializat î n
sandwichuri,. Subway este este una dintre cele mai extinse francize din lume În Rom ânia, cei
mai mari concurenți ai companiei sun t Kentucky Fried Chicken (KFC) ș i Burger King .
Compania KFC a fost înființată î n anul 1930, la iniț iativa colonelului Harland Sanders,
în Kentucky. Acesta se găsețte în peste 82 de ță ri din lume. În 1986 a fost achizțtionat de
PepsiCo. Astă zi KFC face parte din Yum! Brands, care include ș i Pizza Hut, Taco Bell sau
LongJohn Silver’s. În Romania, KFC ( Kentucky Fried Chicken) operează sub un contract de
franciză prin care licența este acordată companiei US Food Network SA. Pr imul restaurant
KFC din România fost deschis î n aprilie 1997 în București.
În prezent Compania US Food deț ine 23 restaurante KFC, dintre care 9 în Bucuresti și
celelalte în Constanța, Timișoara, Oradea, Iaș i, Brasov, Ramnicu -Valcea, Ploiesti, Pitesti, Cluj
și Bacă u. O franciza KFC poate ajunge între 1,1 ș i 1,7 milio ane de dolari. Se percepe o taxă
de franciză de 25.00 0 de dolari și 4% din venituri ca taxa licenț ei de operare. Contractele se

68 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/parteneri consultat la data 14.05.2018
69 https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/parteneri consultat la data 14.05.2018

41
incheie pe o perioada de 20 de ani, la reînnoirea contractului solicitându -se o taxă de
aproximativ 5.000 de dolari.70
Subway este un lanț american de restaurante fast-food. La sfârș itul anului 2010,
compania avea 33.749 de unități la nivel mondial, din care puțin peste 24.000 în SUA. Tot în
anul 2010, Subway a devenit cel mai mare lanț de restaurante din lume, în funcție de numărul
unităților, întrecând McDonald's care deținea 32.737 de unități. În ianuarie 2012, Subway
avea 36.162 de restaurante, în 98 de țări. În ianuarie 2016, SUBWAY deținea 44,603
restaurante în 111 țări, dintre care 27,058 în SUA. Pe 10 aprilie 2012, SUBWAY a deschis
prima reprezentanță în România, în București. România a devenit cea de -a 100 -a țară în care
compania își vinde produsele.În august 2014, rețeaua deținea 20 de restaurante în România. În
prezent, Subway deține 26 de restaurante în România. Douăsprezece în București, două
în Cluj, două în Sibiu, două în Oradea , și câte unul în
Iași, Pitești, Constanța,Timișoara, Suceava, Alba Iulia, Brașov, Arad, Baia Mare, Focsani.71
Burger King este un lanț de restaurante ce deține în lume al doilea loc în industria
quick -service. La nivel internațional, Burger King are peste 11.700 de restaurante în Statele
Unite ale A mericii și în alte 74 de țări, aproape 90% din acestea fiind operate în franciză.În
anul 1954 James McLamore și David Edgerton din Miami, Florida au deschis primul
restaurant (atunci purta numele de 'Inst a Burger King'). Primul restaurant din Europa s -a
deschis în anul 1975 în Madrid, Spania . Compania a intrat în România în anul 2008, dar
afacerea a intrat în declin, operatorul francizei închizând 3 restaurante în 2011 și restul de 5
restaurante în 2012 .72
Wendy s Wendy's este un lanț american de resturante de tip fast-food fondat de Dave
Thomas în 1969 în Columbus, Ohio. Conform datelor din decembrie 2006 Wendy's era cea
de-a treia rețea americană de restaurante de tipul fast -food cu circa 6.700 de locații, fiind
întrecută doar de McDonald's (cu circa 31.000 de locații) și Burger King (cu 11.000
restaurante).Sediul său este în Dublin, Ohio, fiind proprietatea companiei americane Wendy's
International, Inc..73

70 https://www.wall -street.ro/slideshow/Start -Up/379 63/Cate -francize -din-Top-100-gasim -in-Romania/7/KFC –
inca-o-franciza -dinamica.html 16.05.2018
71 https://ro.wikipedia.org/wiki/Subway_(restaurant) 16.05.2018
72 https://ro.wikipedia.org/wiki/Burger_King 16.05.2018
73 https://ro.wikipedia.org/wiki/Wendy%27s 16.05.2018

42
Pizza Hut este numele unui lanț de restaurante din Statele Unite, deținut de către Yum!
Brands, Inc.. Pizza Hut, care are restaurante și în alte țări, este considerată cea mai
mare franciză de restaurante care vând pizza. Pizza Hut este astăzi cel mai mare lanț de
pizzerii din lume, cu peste 12.500 de res taurante și puncte de vânzare în 100 de țări din lumea
întreagă. În România, Pizza Hut s -a lansat în anul 1994, cu un restaurant în București, iar în
anul 2012 existau 13 restaurante în toată țara. În iunie 2018 există 22 de restaurante: 11
restaurante în București, câte 2 în Cluj-Napoca și Timișoara, precum și câte unul
în Constanța, Iași, Brașov, Bacău, Ploiești, Galați și Oradea. Pizza Hut operează în România
prin intermediul unei francize deținute de firma American Restaurant System, aparținând
omulu i de afaceri Puiu Popoviciu. În anul 2008 Pizza Hut a avut o cifră de afaceri de 10 mil.
euro, cu 11% mai mult decât în 2007. În anul 2007, a fost deschisă prima unitate Pizza Hut
Delivery din România,iar la sfârșitul anului 2011 existau 8 unități PHD în București.74
Taco Bell este un lanț de restaurante de tip fast-food din Statele Unite, cu sediul în
Irvine, California. A fost fondat în 1962, de către Glen Bell. Este o filială a Yum! Brands,
Inc., care servește o varietate de mâncăruri cu specific mexican . Taco Bell servește mai mult
de două miliarde de clienți în fiecare an în mai mult de 6.500 de restaurante, cele mai multe în
Statele Unite, din care mai mult de 80 la sută sunt deținute și operate de francize
independente. aco Bell a deschis primul resta urant din România în incinta Băneasa Shopping
City din Bucuresti pe 12 octombrie 2017 .75
3.5. Particularități ale organizării activității francizatului
Contractul de franciza McDonald's cuprinde doua sectiuni:
Ce asigură McDonald `s în contractul de franciză Tabel 3.2.
1. Renumele, marca înregistrată;
2. Franciza pe o perioadă de 20 de ani;
3. Echiparea restaurantelor și decorarea interiorului;
4. Dezvoltarea unor metode și asigurarea unor aparaturi ce necesită mai puțină forță de
muncă;
5. Tipizarea și standardul unor alimente;
6. Controlul activitășii și inventarierea pe baza unor metode testate;

74 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pizza_Hut 16.05.2018
75 https://ro.wikipedia.org/wiki/Taco_Bell 16.05.2018

43
7. Administrația, contabilitatea și manualul de franciză;
8. Program de pregătire într -un restaurant McDonlad `s și un curs pentru pregătire
managerial la Universitatea Hamburger;
9. Sprijin permanent.
Sursă: http://www.scrigroup.com/aface ri/STUDIU -DE-CAZ -MC-DONALDS –
FRANC52516.php
Ce pretinde McDonald`s Tabel 3.3.
1. Suma de aproximativ 500.000 USD pentru echipamente, stocuri și alte cheltuieli;
2. Taxă de franciză de 45.000 USD;
3. Garanție de 15.0000 USD;
4. Taxe lunare – procentaj din vânzări: 15% pentru spațiu, 5% taxa pentru utilizarea mărcii,
4% pentru marketing și publicitate, 1% pentru marketing local;
5. Taxe de asigurare și chetuieli de exploatare;
6. Utilizarea exclusivă a mobilierului, echipamentului, decorațiilor propuse de
McDonald `s;
7. Respectarea cerințelor și a standardelor McDonalds și contribuția la popularitatea
mărcii.
Sursă: http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ -MC-DONALDS –
FRANC52516.php
În viziunea McDonalds cu privire la franciză, succesul fiecărei unități francizate este
cel care aduce succesul întregii companii. Astfel, r estaurantul McDonalds are la bază reguli
precise și severe, care se regăsesc în manualul de franciză. Manualul de franciză cuprinde
toate normele și informațiile care sunt necesare pentru derularea activități lor.
Compania McDonalds pune mare accent pe selecția beneficiarilor francizei, modul
cum își alege oamenii fiind un aspect foarte important pentru companie. Această selecție este
una foarte serioaă și practică, realizată pe baza criteriilor de performanță . În S.U.A. 34% din
francizații companiei sunt minorități și femei.
Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească francizatul sunt:
– trebuie în primul rând să dispună de banii necesari ;
– trebuie să vină cu o experiență în afaceri;

44
– trebuie să dispună de cali tăți personale, oameni cu un bun simț al afacerii și de
comunicare interpersoală;
– trebuie sa fie implicați activ în conducerea restaurantului, nu doar să investească
așteptând încasarea profitului;
– trebuie sp fie capabili să își conducă subordonații, un re staurant având aproximativ 30 –
80 de angajați ;
– se caută oameni cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de ani .
Selecția presupune parcurgerea a 3 etape:
– prima etapă presupune participarea la un interviu cu directorul de franciza, unde se
decide daca candidatil este potrivit și poate face față cerintelor sistemului de franciză.
– a doua etapă este analiza financiară: câți bani poate francizatul să investească și sursele
banilor, aceștia trebuind să provină în mare parte din propriile afaceri ale candidatului.
Compania nu accepta asocierea cu alte persoane sau împrumuturile, iar pentru cumpărarea
restaurantului solicită dovada obținerii banilor respectivi. Cel putin 60% din cei jumatate de
milion de dolari trebuie sa fie capital propriu al francizatulu i. De aseme nea, proprietarul nu
poate fi implicat și în altă afacere.
– a treia etapă presupune lucrul cot la cot cu personalul unui retaurant McDoanlds. În
această etapă candidatul își poate da seama dacă își dorește cu adevărat această afacere pentru
următorii 20 de ani.
În cadrul interviu lui cu directorul general al companiei se stabileș te și programul de
pregatire teoretică și practică . În etapa de pregătirea inițială se aduc 20 de oameni, numiți
„supporting team”, pentru o perioadă de o lună de zile și aceasta s e face in restaurantul
propriu.
Cursuri asigurate pentru manageri Tabel 3.4.
Curs 1 Noțiuni generale: despre profit, bazele comunicării cu oamenii;
Curs 2 Relații interumane, relații cu clienții și relații cu alte firme
Curs 3 Obținerea profitului, inventariere, personal.
Sursă: http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ -MC-DONALDS
FRANC52516.php

45
Francizatul este pregătit pentru a fi licențiat timp de un an. Pe parcur sul acestui an,
francizatul învață cum se conduce afacerea, co ntabilitate, marketing, legislaț ie, publicitate. De
asemenea, pe parcusul acestei perioade el lucrează aproape în toate posturile pentru a le
cunoaște, iar în acest timp nu primește salar. Ultima etapă a pregătirii are loc la
HamburgerUniversity din Chicago.
În ceea ce privește structura organizatorică, aceasta este standardizată. Unitățile
francizate sau cele proprii ale McDonald's au un șef de restaurant denumit „store manager”.
Tot la nivelul de conducere mai există „crew manager”, acesta ocupându -se de instruirea
celolalți și „aria manager”, care se ocupă de inventariere, menținera liniei de creștere sa
costurilor. În subordinea managerului de zonă se afla 3 cat egorii de asistenț i:
– „1st assistent”: aceta ține locul managerului restaurantului în cazul în care
acesta lipsește și are responsabilități ega le cu ale lui;
– „2nd assistent”: are responsabilități precum contactul cu clienții, rezolvarea
problemelor legate de clienți, oferirea de sugestii și idei pentru dezvoltare;
– „3rd assistent”: se ocupă de invetarele lunare,săptămânale.
McDonalds stabi lește și amplasamentul construcției după o evaluare atentă a unor
criterii precum:accesabilitate, vizibilitate, puterea de cumpărare a zonei, conveniență.Terenul
pe care urmează sa se construiască restaurantul poate fi cumpărat, î nchiriat, concesionat sau
constitu ie obiectul unui contract de asociere cu un partener. Deși compania preferă să se
folosească materiale din țara gazdă, unele componente, cum ar fi echipamentele și utilajele
sunt importate. De asemenea, li se atribuie o atenție deosebita și decorațiunilor interioare, a
căror investiție poate ajunge la 45.000 de dolari pentru un restaurant.
Astfel, francizatul trebuie să investească sume mari de bani î n echipamentul
restaurantul ui, mobilier, echipament de bucătărie, decor, reclame etc. Acestea sunt însoțite și
de costuri cu stocu rile ș i costuri pentru deschiderea restaurantului, taxa de franciză pe 20 de
ani și o garanție . Cheltuielile lunare includ: procent din vânzări, taxa pe drepturile de marcă,
fondul de marketing și publicitate. Pentru franci zatii care nu pot acoperi cerinț ele financiare
ale fran cizei standard, exista o variantă „Business Facilities Lease” , în care investitia inițială
este mult mai mi că, dar taxele periodice sunt mai mari .

46
Investițiile francizatului Tabel 3.5.
Franciza convențională directă USD
Garanție nepurtătoare de dobândă 15.000
Costuri cu deschiderea restaurantului și forma rea stocurilor 60.000
Taxa de francizî pe 20 de ani 45.000
Echipamentul restaurantului 400.000
Total 520.000
Sursă: http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ -MC-DONALDS –
FRANC52516.php
Investițiile francizatului Tabel 3.6.
Business Facilities Lease USD
Garanșie nepurtătoare de dobândă 15.000
Costuri cu formarea stocurilor 20.000
Costuri cu de deschiderea restaurantului 40.000
Total 75.000
Sursă: http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ -MC-DONALDS –
FRANC52516.php
Cheltuieli lunare legate de activitatea francizei Tabel 3.7.
Cheltuieli lunare (procentaj din
veniturile brute fără TVA) Franciză convențională
directă Bussiness Facilities
Lease
Costuri legate de spatiu si cladire 14-18% 19-23%
Taxă pe drepturile de marcă 5% 5%
Contribuția pentru marketing 4% 4%
Fond pentru marketing local 1% 1%
Total 24-28% 29-33%
Sursă: http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ -MC-DONALDS –
FRANC52516.php

47
3.6 Avantaje și dezavantaje în desfășurarea activității în calitate de francizat
Beneficiarul francize i are avantajul de a exploata o marcă de prestigiu, și de a intra pe
o piață concurențială folosind tehnici le de producție, comercializare și marketing
perfecționate în timp . Francizatul se află sub protecția unui brand ce este deja c unoscut
publicului, a tfel îi este mult mai ușor să atragă clienți. De asemenea, el beneficiază de renume ,
mărcile comerciale, dreptul de autor, secretele de producție comercială sau alte proceduri
secrete și de succes deținute de sistemul de franciză. 76
Un alt avantaj al francizatului este pregătirea oferită de compania McDonald `s care
oferă sprijin, instructaje complete, ajutor pentru demararea afacerii, manuale și consiliere
permanentă . Spre deosebire de aceste avantaje exista și u n dezavantaj principal dat de
costurile francizei. Alt dezavantaj este acela că sistemul francizei presupune întotdeauna
reguli si restricții clare cu privire la modul în care poate fi condusă afacerea Pe lângă aceste
avantaje și dezavantaje ale francizatului, compania are propri ile avantaje și dezavanatje,
puncte tari și puncte slabe, pe care le vom analiza cu ajutorul analizei SWOT.
Puncte tari/Strengths
– Este compania numărul 1 de vânzări de fast -food
– Nume de brand puternic, imaginea și reputația
– Globalizarea: 31,000 de restaur ante servesc în 120 de țări
– Marca McDonalds oferă consumatorilor alegeri, prețuri rezonabile și un serviciu bun.
– Cantități mari de investiții au fost axate pe sprijinirea rețelei sale de franciză, 75%
dintre magazine sunt francize.
– Câștigă venituri nu doar din vânzările de fast food, dar și ca investitor, ca francizor de
restaurante.
– Performanta financiara si pozitia puternica.
– O mare cota de piata.
– O prezenta puternica la nivel mondial.

76 http://cresterea -calitatii -invatamantului.ro/images/pdfs/FRANCIZA.pdf consultat la 20.05.2018

48
– Pregatire profesionalaă pentru personalul său și nstruire specializat ă pentru manageri
(Hamburger University)
– Personal loial și o echipa puternică de management.
– Un grup țintă mare
– Abilitatea de adaptare atunci când se confruntă cu critici
– Zonă de joacă pentru copii
Caritate active pentru copii: Ronald McDonald House77
Puncte slabe /Weaknesses
– Multi concurenti similari
– Pana recent, au existat doar putine optiuni de a manca sanatos
– Imaginea negativa ca urmare a “Fast Food Nation” si a altor surse massmedia
– Perceptia publica: McDonalds a fost afectat de presa negative cum ar fi documentarul
"Supersize Me" a lui Morgan Spurlockin care el a asociat obezitatea cu societatea
McDonalds si cu alte lanturi de fast food chains.
– Tehnici de publicitate care vizeaza copiii
– Probleme de calitate in toata reteaua de franciza.
– Imagine nes anatoasa de alimente.
– Cheltuieli mari cu personalul, inclusiv managementul
– Pierderi cauzate de concurenta acerba.
– Actiuni legale referitoare la probleme de sanatate; utilizarea de grasimi & ulei de carne
de vita78
Oportunități/Opportunities

77 https://conspecte.com/Management/analiza -swot -al-companie i-mcdonalds.html consultat la 20.05.2018
78 https://conspecte.com/Management/analiza -swot -al-companiei -mcdonalds.html consultat la 20.05.2018

49
– “Going green” – gestionarea energiei, imbunatatirea eficientei de ambalare, agenti
frigorifici ecologici si parteneriatul cu Greenpeace pentru protectia padurilor.
– Magazine cu nou stil/aspect – magazinul McCafe si redesign -ul “forever young”
– Caritatea – Ronald McDonald Ho use ofera un loc ieftin sau gratuit pentru a sta parintii
copiilor bolnavi. Peste 250 de locuri in 48 de tari. Finantat in principal prin donatii si
Joan Kroc (sotia fondatorului Ray Kroc)
– Inovarea: Adaptarea continua la nevoile societatilor cum ar fi USDA si Supersize Me
upgrade.
– Conservarea: Cercetarea energiilor verzi si a solutiilor ecologice de ambalare,
incorporand aceste constatari in strategiile de marketing si publicitate.
– Explorarea: Crearea de noi oferte de produse. Continua sa foloseasca tehnol ogia
pentru a influenta strategia de venituri: eventual utilizarea de mesaje text pentru a oferi
oferte speciale celor care se inscriu pentru astfel de servicii .
– Internationalizarea
– Consolidarea comerciantilor cu amanuntul, astfel incat sa existe mai bune locatii
pentru francizati.
– Respunsul la schimbarile sociale – de inovare in cadrul stilului de alimentatie mai
sanatos. Axarea pe baghete calde si gustari sanatoase (fructe) a sprijinit noua sa
pozitie.
– Utilizarea unei baze de date de marketing CRM, p entru o mai mare acuratete privind
grupurile tinta de consumatori. 79
Amenințări/Threats
– Criza de sanatate publica : cu un numar tot mai mare de cazuri de obezitate intre
americani, lanturi de fast food cum ar fi McDonalds vor continua sa fie umbrite
datori ta ofertelor lor anterioare de produse (Supersized Meal, fara fructe si iaurt,
alegere de salata).

79 https://conspecte.com/Management/analiza -swot -al-companiei -mcdonalds.html consultat la 20.05.2018

50
– Profesionistii din domeniul sanatatii si a activistilor de consum acuza McDonald's ca a
contribuit la problema de santate a tarii privind nivelul ridicat de cholesterol, infarct
miocradic, diabet zaharat si obezitate.
– Concentrarea consumatorilor pe nutrit ie si stil de viata sanatos.
– Relatia dintre nivelul companiei McDonald's și dealerii săi de franciză
– Concurentii lui McDonald‟s ameninta cota de piata a companiei atat pe plan
international cat sip e plan intern.
– Presiunile concurentiale cum ar fi noii in trati care ofera produse mai mari si un stil de
viata mai sanatos.
– Amenintari din partea concurentilor locali proveniti din alte tari
– Fluctuatiile valutare sunt o alta problema pentru companiile mondiale cum ar fi
McDonalds80

80 https://conspecte.com/Management/analiza -swot -al-companiei -mcdonalds.html consultat la 20.05.2018

51
CONCLUZII
În România IMM -urile reprezintă o pondere însemnată, și anume 99.91% din totalul
întreprinderilor active în economia naț ională. Microîntreprinderile având o pondere de 97.8%,
întreprinderile mici de 1.7% iar întreprinderile mijlocii, de 0.3%.
Domeniile de pe primele cinci locuri în care IMM -uri active își desfășoară activitatea
sunt: Comerțului/ Repararea Autovehicule & Motociclete (într-o proportie de 32.5%),
Activități profesionale/ științifice/ tehnice, Construcții, Industria prelucrătoare și Transport/
Depozitare .
Companiile mijlocii înregistrează în medie cifra de afaceri de 90 milioane lei . Media
cifrei de afaceri, prezentată pe tipuride IMM -uri(micro, mici, mijlocii) nu înregistreazâ
variații semnificative î n perioada 2013 -2016.
Cel mai mare volum al da toriilor este înregistrat în domeniul Comerțul/ Repararea
auto & moto (în anul 2016 a atins un procent de 21% din volumul datoriilor totale ).
Domeniile care il urmeaza sunt: Construcții (în anul 2016 a reprezentat 17% din volumul total
al datoriilor) și de Industria prelucrătoare (16% din volumul total al datoriilor).
Crearea prin forțe proprii și cumpărarea unei afaceri sunt probabil cele mai cunoscute
modalități ale constituirii unei întreprinderi mici și mijlocii. O altă modalitate pe care o vom
aprofunda în această lucrare este aceea prin franciză.
În vederea susținerii dezvoltării IMM -urilor acestea beneficiază de anumite avantaje
precum: reduceri de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția de bună
execuție, cerut e în achizi țiile publice de produse, servicii și lucrări; de asistență tehnică
gratuită, în vederea failitării accesului la serviciile de specialitate în domeniul achizițiilor
publice; au acces prioritar la închiderea, concesionarea și leasingul activelor disponibile ale
regiilor autonome, societăților/ companiilor naționale și societăților comerciale cu capital
majoritar de stat; programe pentru sprijinirea IMM -urilor cu finanțare de la Bugetul de Stat
(Programul Start –up Nation, p rogramu de dezvoltare a activitățilo r de comercializare a
produselor și serviciilor de piață, programul național multianual pentru dezvoltarea
antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, p rogramu l
UNCTAD/EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltări i întreprinderilor mici și
mijlocii, programul național multianual de microindustrializare, programul național
multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatulu i).

52
Franciza nu este o soluție miraculaosă și nu duce automat la succesul în afaceri. Cheia
succesului în întreprinderile de franciză constă în ducerea la îndeplinire cu consecvență a
conceptului și ideilor sistemului de franciză în fomele lor nealterate, precum și a realizării
managementului de proiect pentru tot sistemul de rețea. Franciz orul, în principiu, nu raspunde
numai de întreprinderea sa, care îi aparține direct, ci și de modul cum îi atrage pe partenerii
francizați în conceptual și forma de organizare a afacerilor de franciză .
Unul dintre potențialele majore ale francizei este ut ilizarea sa ca instrument de
dezvoltare externă. Prin intermediul francizei Coca -Cola și MCDonlads au obținut o reputație
internațională implantându -se în aproape toate țările lumii.
McDonald’s este cel mai mare lanț de restaurante cu servire rapidă din lume, cu peste
32.000 de restaurante în peste 100 de țări. Primul restaurant a fost deschis de frații Richard și
Maurice McDonald în anul 1940, în San Bernardino, California, Statele Unite ale Americii.
Cu toate astea, cel care a stat la baza devoltării re țelei locale la lanțul care este McDonald`s
astăzi, este omul de afaceri Ray Kroc care s -a alăturat companiei ca un agent de franciză în
1955.
McDonald`s a ajuns astăzi ce mai de succes brand al tuturor timpurilor (dictincție
primită la Cannes în iunie 201 1), al patrulea cel mai mare brand din lume ca valoare (conform
Millward Browm) și cea mai bine condusă afacere din lume (conform revistei Fortune). De
asemenea, McDonald's este un lider și între sistemele de franciză cu mari succese, cum afirmă
compania: "franchisor number one ", iar un rol important în obținerea acestui titlu a avut și
satisfacția francizaților.
McDonald`s este prima companie americană care a deschis un lanț de restaurante în
Romania. Î n data de 16 iunie 1995 s -a deschis primul restauran t în București, la Piața Unirii,
urmat î n decembrie 1995 de primul restaurant de tip “Drive -in” din România, în cadrul
complexului Prisma . În orașul nostru, Oradea, avem două restaurante McDonald `s situate pe
strada Republicii numărul 30, în incinta magazi nului Crișul și Strada Nufărului. Rastaurantul
de pe strada Nufărului are, de asemenea și McDrive. Restaurantul McDonald's din Oradea,
amplasat în magazinul Crisul s -a deschis la 16 mai 1997, iar McDrive -ul din Nurfărul la 25
iunie în același an. Aceste un ității nu sunt înca francizate.

53
BIBLIOGRAFIE
1. Bejan Felicia, Badescu Zenobia, Popescu Catalina , Cum să intrați într -o afacere în
sistem de franciză , CD, 2010
2. Bucurean Mirela, Managementul întreprinderilor mici și mijlocii , Editura
Univeristai din Oradea, 2003
3. Bucurean Mirela, Antreprenoriatul si managementul micilor afaceri , Editura
Universității din Oradea, 2009
4. Catalogul francizelor din Romănia , Ediția a III -a, 2017 -2018, Ziarul Financiar
5. Costin Mircea N., Drept comercial intenațional , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987
6. Ristea Ana L., Purcău Theodor, Tudose Constantin Purcăre Distribuția mărfurilor ,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
7. Gheorgiu Gheorghe, Turcu Gabriel N., Operațiunile de franciză , Editura Lumina
Lex, București,2002
8. Hogaș Diana Loredana , Pe tărâmul francizei: o introducere în contractul de
franciză , Editura Lumea, Iași, 2011
9. Macovei Ioan, Dreptul comețului internașional , Editura C.H. Beck, București,
2009
10. Molico Tatiana, Wunder Eugen, Sistemul de franciză în oglinda economiei de
piață , Editura CECCAR, București , 2002
11. Nicolescu O., ș.a. Carta Albă a IMM -urilor din România , Editura Sigma,
București, 2016
12. Zeidman Philip F., Franciza , Coediție Casa de editură Capital și Editura xpert,
Bucuresti, 1999
13. ***Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor
mici și mijlocii
14. ***O.G. 52 privind regimul juridic al francizei, publicată în Monitorul Oficial nr.
224/ 1997
15. ***Legea nr. 79/ 1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/1997
privind regimul juridic al francizei, publicată în Monitorul Oficial nr. 147/ 1998
Alte surse:
1. https://dexonline.ro/definitie/intreprindere
2. https:/ /dexonline.ro/definitie/franciza

54
3. ec.europa.eu/docsroom/documents/15582/attachments/1/…/pdf – Manualul
utilizatorului pentru definiția IMM -urilor, Comisia Europeană
4. https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short –
version.pdf
5. http://www.aippimm.ro/categorie/programe/proiecte -proceduri -implementare –
2018/
6. http://franchising.info.ro/man ual-franciza/28/afacere -poate -deveni -o-franciza/
7. https://www.wall -street.ro/articol/Success -stories/2724/Istoria -McDonald -s.html
8. https://mcdonalds.ro/lumea -mcdonalds/companie/
9. .http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ -MC-DONALDS –
FRANC52516.php
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/
11. https://www.wall -street.ro/slideshow/Start -Up/37963/Cate -francize -din-Top-100-
gasim -in-Romania/7/KFC -inca-o-franciza-dinamica.htm
12. http://cresterea -calitatii -invatamantului.ro/images/pdfs/FRANCIZA.pdf
13. https://conspecte.com/Management/analiza -swot -al-companiei -mcdonalds.html
14. http://www.scrigroup.com/afaceri/STUDIU -DE-CAZ-MC-DONALDS -FRANC52516.php

55

ANEXE
Anexa 1: Imagini cu retaurantul McDonald `s
Logo -ul McDonald `s Imagine 1

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s
Primului McDonald's care a fost inclus în franciză de Ray Kroc Imagine 2

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s

56

Restaurant McDonalds Golden Arches Rt.1, Saugus, Massachusetts USA Imagine 3

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s
Un "drive thru" tipic Australian Imagine 4

57
Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s
McCafé din Dublin Imagine 5

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s
McDonald's Playplace Imagine 6

Sursă: http://mcdonalds.wikia.com/wiki/File:McDonald%27s_Playplace_9.jpg

58

Mascota Ronald McDonald Imagine 7

Sursă: https://en.wikipedia.org/wiki/Ronald_McDonald
Meniul „Ha ppy meal” McDonald `s Imagine 8

Sursă: https://mcdonalds.ro/ce -mancam/produse/13 -happy -meal

59
McDonald `s Oradea strada Republicii nr. 30 Imagine 9

Sursă: http://wikimapia.org/26143050/McDonalds
McDrive Oradea strada Nufărului Imagine 10

Sursă: http://wikimapia.org/7439512/ro/McDonald -s-Mc-Drive