Conf . /univ. / dr. Jalba Luminita Student, BUCUREȘTI, 2020 UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL… [607768]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordo nator stiințific,
Conf . /univ. / dr. Jalba Luminita
Student: [anonimizat],
2020

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

Contabilitatea decont ărilor cu terții

Coordo nator stiintific,
Conf. /univ. / dr. Jalba Luminita
Student: [anonimizat],
2020

CUPRINS
Introducere:Contabilitate a in contextul actual
Capitolul I.Contabilitatea decontărilor cu terții
Grupa 40 Furnizori și conturile asimilate
Grupa 41 C lienți și conturile asimilate
Grupa 42 Personal și conturile similate
Grupa 43 Asigurări sociale , protecție socială și conturi asimilate
Grupa 44 Bugetul statului , fonduri speciale și conturi asimilate
Grupa 45 G rup și acționari /asociați
Grupa 46 D ebitori și creditori diverși
Grupa 47 C onturi de subvenții , regularizare și asimilate
Grupa 48 D econtări în cadrul unității
Grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanțelor
Capitolul I I.Prezentare generală a S.C XXX S.R.L
2.1 Istoricul firmei
2.2 Obiect de activitate
2.3 Structura organizatorică
2.4 Departament financiar -contabil
2.5 Documente contabile utilizate
Capitolul III Studiu de caz SC XXX SRL
3.1 Monografie contabila a firmei S.C XXX.SRL
3.2 Analiză principalilor indicatori economico -financiari
3.3 Indicații cu tabele grafice și comentarii (la tabel)anul 201 6
3.4 Indicații cu tabele grafice și comentarii (la tabel) anul 201 7
3.5 Indicații cu tabele grafice și comentarii (la tabel)anul 201 8
Con cluzii și propuneri
Anexe

Introducere : Contabilitatea în contextul actual

Într-un mediu economic și social în plină schimbare și transformare, contabilitatea a
suferit în decursul timpului o serie de schimbări. Fată de perioada în care părintele
contabilității, Luca Paciolo, considera contabilitatea arta înregistrărilor contabile, în contextul
actual contabilitatea presupune multe cunostințe și o munca susținută de informare și
verificare a legislației, adaptare la noile norme apăru te și punerea în practica a acestor norme
și legi.
Ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, România a trebuit să descopere un limbaj
corespunzător prin care să poată fi inclusă în realitățile economice europene și internaționale,
a depus eforturi remarcabile, realizând un progres semnificativ prin punerea în aplicare a
standardelor internaționale de conta bilitate și la armonizarea contabilității cu prevederile
directivelor europene.
În contextul fenomenului de armonizare dupa anul 1990 s -a realizat o reformă prin care
s-a urm ărit formarea unui drept contabil românesc, entitatilor economice care își desfășo ară
activitatea într -o economie de piața și prin care s -a realizat o armonizare cu normele europene
ducând la o abundență informatională. Abundența de informații obtinută a permis agenților
economici să -și sporească parametrii de competitivitate, din punct de vedere informațional, în
raport cu concurenții de pe piața internă și internațională. Informația reprezintă unica resursă
inepuizabilă, un factor de putere care influențează gradul de prosperitate al unei națiuni. În
plină revoluție informațională, cea mai profundă schimbare este legată de culegerea,
prelucrarea, producerea și prezentarea informației. O parte însemnată a informațiilor din
mediul economic o reprezintă informația contabilă, fapt pentru care Oscar Morgestern
afirm ă : „Contabilitatea reprezintă cea mai importantă sursă de informare a unei națiuni ”.
Calitatea informației financiare este determinată de calitatea informației contabile.
Însăși natura profesiei contabile se schimbă drastic. Dacă înainte profesia era asimilată cu
„ronțăitul” cifrelor, astăzi aceasta implică mai multe abilități tehnologice și o gândire „out of
the box „.
Contabilitatea terților se referă la evidența datoriilor și creanțelor instituțiilor publice
în relațiile cu furnizorii, clien ții, personalul, bug etul statului, bugetele locale, bugetele
asigurărilor sociale de stat, Comunitatea Europeana (fonduri PHARE, ISPA, SAPARD, etc),
decontări între instituții, etc.

Contabilitatea furnizorilor este evidențiată pe fiecare persoană fizică sau juridică,
furnizorii în contabilitatea analitică se clasifică în interni și externi , iar în interiorul acestora
pe termen de plată.
Contabilitatea clienților este evidențiată atât pe categorii cât și pe fiecare persoan ă
juridică sau fizică. La fel ca și furnizorii, clienții se grupează în clienți interni și externi, în
interiorul acestora pe termene de încasare.
Conform prevederilor Legii nr .571/2003 privind Codul fiscal cu modifică ri și
completări ulterioare, veniturile în bani si în natură obținute de o persoană fizică ce
desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special
prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumir ea veniturile sau de
forma sub care se acordă sunt considerate venituri din salarii (inclusiv indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă).
Decontările cu salariații cuprinde : salarii de bază, sporurile, premiile, indemnizațiile
pentru concediu de odihnă, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite din
fondul de salarii și alte drepturi în ban i sau în natură (concedii medicale), cuvenite
personalului pentru activitatea prestată.
Contribuțiile angajatorilor catre instituții lor publice pentru asigurări sociale de stat,
asigurări sociale de sănătate, accidente de muncă și boli profesionale, asigurări pentru șomaj
și contribuțiile salariaților pentru asigurările sociale de stat, asigurări sociale de sănătate,
asigurări pentru șoma j, fac parte din contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale,
protecția socială și conturi asimilate se referă la decontările efectuate cu bugetul statului,
bugetele locale și alte bugete și includ :
➢ Taxa pe valoarea adăugată ;
➢ Impozitul pe venituri de natură salarială ;
➢ Taxa pe mijloacele de transport ;
➢ Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.
Decontările cu creditorii diverși includ sume pe care instituția publică trebuie să le
plătească unor terțe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul propriu sau furnizorii.
Decontările între instituțiile publice reprezintă operațiuni contabile de decontare, în
cursul exercițiului, efectuate între instituțiile publice superioare și cele subordonate .

Capitolul 1 : Contabilitatea decont ărilor cu ter ții

În activitatea economică pe care o desfășoara orice entitate economică intra în mod direct
sau indirect într -o interactiune cu alte entităti economice prin procesul de aprovizionare si
desfacere a produselor creându -se o serie de drepturi(creanțe) si obligații(datorii) a căror
decontare pe termen scurt intră în categoria decontărilor cu terții.
Achitarea acestor datorii și încasarea creanțelor se face cu ajutorul mijloacelor bănesti
utilizând fie operațiuni bănești de decontare cu numerar și făra numerar sau operațiuni de
decontare prin efecte comerciale.
Entitațile economice intră în permanentă în relații și cu acționarii și asociații entității,
relații care pot fii de scurtă durata sau de lungă durată.
Mai sunt adăugate și alte obligații cu organismele de asigurări și protecție socială,cu bugetul
administrației centrale și locale ,societați de asigurari,etc.
Relațiile entitaților economice cu terții pot fii clasificate si dupa natura juridica a acestora
astfel:
➢ generatoare de obligații(datorii)
➢ deneratoare de drepturi(creanțe)
Acestea sunt relații de drepturi si obligații reciproce. Dacă entitatea are obligații bănești de
dat fie unor persoane juridice sau fizice aceste relații sunt denumite generic creditori .
Un creditor este o persoană fizică sau juridică căreia i se datorează un echivalent
valoric sau o contraprestație deoarece a furnizat bunuri, prestări servicii sau a împrumutat
o sumă de bani unei alte entitați economice.
Dacă entitatea are de primit un echivalent bănesc sau/ și o contraprestație aceste relații sunt
denumite generic debitori .
Un debitor este o persoană fizică sau juridică care a prim it bunuri, prestări servicii sau a
primit bani de la altă persoană fizică sau entitate economică și care iși asumă
angajamentul să o plătească fie printr -un echivalent valoric fie printr -o contraprestație
printr -un contract față de creditor.

Datoriile sunt de fapt surse străine de finanțare a activelor întreprinderii.
În contabilitate și în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii :
După natura operațiilor acestea sunt :
➢ datorii financiare,
➢ datorii comerciale
➢ datorii fiscale
➢ datorii salariale și sociale
➢ alte datorii
După termenul de achitare:
➢ datorii pe termen lung -cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic
➢ datorii pe termen scurt -al căror termen de achitare este nu mai mare de un an
calendaristic;
După continutul economic și obiect:
➢ datorii fața de furnizori
➢ datorii fața de clienți pentru avansurile primite
➢ datorii fața de bugetul de stat
➢ datorii prin efecte de comerț -datorii fată de salariți
➢ datorii fața de asigurările și protecția socială
➢ datorii fața de acționari
➢ alte datorii
După modul de achitare:
➢ datorii convertibile,achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părți din
capitalul statutar (acțiuni sau cote de participație),
➢ datorii neconvertibile,achitarea că rora se efectuează prin alte mijloace și nu prevede
cedarea unei părți din capitalul statutar.
Din categoria datorii mai fac parte si Veniturile inregistrate in avans .
Creanțele (active în curs de decontare) sunt drepturi pe termen scurt, respectiv mijloac e în
curs de încasare de la clienți fie pentru o vânzare de bunuri, livrare sau o prestare de serviciu
sau o executare de lucrare.
După natura operațiilor creantele pot fi :
➢ creanțe comerciale
➢ creanțe financiare
➢ alte creanțe

După conținutul economic creantele pot fi :
➢ creanțe asupra clienților pentru produsele vândute și serviciile prestate.
➢ creanțe asupra furnizorilor pentru avansurile acordate și aconturi acordate anticipat de
către cumpărător
➢ creanțe de deținerea unor bilete la ordin ,cupoane.bonuri de tezaur
➢ diverse creanțe provenite din operațiuni noncomerciale.
În categoria creanțelor int ră și Cheltuielile înregistrate în avans .
O creanță este un activ curent dacă se așteaptă ca aceasta:
➢ să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al unei entități patrimoniale;
➢ să fie realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului.
O datorie este o datorie curentă dacă se așteaptă ca aceasta:
➢ să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității patrimoniale;
➢ sa fie exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.
Ansamblul acestor interacțiuni între debitori si creditori dau naștere la o serie de datorii și
creanțe curente.
➢ comerciale : față de furnizori și clienți;
➢ sociale: față de salariați, față de bugetul de asigurări sociale
➢ fiscale: față de bugetul statului, bugete locale;
➢ patronale: față de asociați;
➢ diverse: față de diverși creditori, respectiv debitori

În activitatea pe care o desfășoară o rice entitate economica trebuie să existe un echilibru
financiar între venituri și cheltuieli respectiv între încasări și plăti.
Prin acest mod se urmărește controlarea capacitații de plată a unitații, a datoriil or acumulate
și menținerea ratei autonomiei financiare făra a fii nevoită să apeleze la credite pe termen
scurt.
Contabilitatea decontărilor cu terții are ca obiective :
➢ verificarea și cunoașterea în orice moment a creanțelor și datoriilor față de furnizo ri
precum și datoriile pe care le are de plătit entitatea fată de bugetul statului și al
asigurărilor sociale.
➢ încasarea la timp a sumelor de la clienți și debitori dar și achitarea la termen a tuturor
datoriilor fată de furnizori ,creditori,personal,buget ul de stat,etc.
➢ verificarea și cunoașterea datoriilor față de asociati sau acționari și urmarirea
termenelor de plată către aceștia.

➢ verificarea și cunoașterea datoriilor față de entitățile din cadrul grupului și plata la
termen a acestora.
➢ soluționarea corectă a decontărilor reieșite din operații în curs de lamurire (operații în
curs de clarificare)
➢ înregistrarea corecta în urma deprecierilor constatate asupra creanțelor și datoriilor
dar și a creșterii valorii acestora .
Aceste obiective s tau la baza principiului noncompensarii. Principiul necompensarii spune ca
orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și
cheltuieli este interzisa, cu excepția în cazul în care a fost perfectat un acord scris de
compensare.
O bună organizare a contabilitații relațiilor cu terții este condiț ionata și de o serie de factori :
➢ natura relațiilor de decontare
➢ formele de decontare
➢ instrumentele de decontare
➢ sistemul de creditare
➢ regimul reducerilor și de momentul acordării acestora.
Contabilitatea datoriilor si creanțelor precum și cea a datoriil or asimilate se realizeaza cu
ajutorul conturilor din Clasa 4 „Conturi cu terții„.
Grupa 40 : Furnizori și conturi asimilate
Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice care pot fii producatori, distribuitori și/sau
vănzatori de mărfuri, produse sau care prestează un serviciu sau execută o lucrare. Entitatea
econonica este datoare valoric fața de furnizori și se obligă să plăteasca pe loc sau ulterior
sumele înscrise în facturile emise de furnizori. Acestia pot fi interni sau externi organizației ,
furnizorii interni ofer ind produse celor din propria organizatie, furnizorii externi ofer ind
produse altor organizații.
Datoriile fată de furnizori sunt datorii de exploatare ce apar ca urmare a derulării
operațiilor de aprovizionare a unitații patrimoniale cu cele necesare desfăsurarii activitații
economice.
Obligațiile unitatilor patrimoniale față de furni zorii lor, se ridica la nivelul valorii
bunurilor, lucrărilor sau serviciilor primite, la care se adaugă cota de T.V.A. aferentă. În
situația în care furnizorul acordă reduceri comerciale, valoarea de înregistrare a obligației este

la nivelul netului comer cial plus cota T.V. A. Deci, valoarea de înscriere a datoriei intrate în
patrimoniu, este valoarea ei nominală de rambursare. În contabilitate se înscriu doar datoriile
certe fată de furnizori. Datoria devine certă în momentul în care se transferă dreptul d e
proprietate, pentru bunuri, respectiv în momentul realizării lor, pentru lucrările și serviciile
prestate de terți în folosul unitații patrimoniale. Datoriile în devize se înregistreaza în
contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare, la data efe ctuarii tranzacției. Diferențele de
curs valutar între data înregistrării datoriei și cea a plații, se înregistrează, după caz, ca
venituri sau cheltuieli financiare, în functie de cum sunt diferențele : favorabile sau
nefavorabile. Achitarea contravalorii facturii se face numerar, prin decontare fără numerar
sau prin efecte comerciale.
Pentru decontările cu furnizorii se folosesc urmatoarele conturi :
401 „Furnizori” 403 „Efecte de plătit”
404 „Furnizori de imobilizări” 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”
408 „Furnizori -facturi nesosite” 409 „Furnizori -debitori”

Contul „ 401-Furnizori ”-este un cont de pasiv, se creditează și reflecta datori a pe care
entitatea economică o are de plătit ca urmare :
▪ primirii de:,,301 -Materii prime si materiale ”,,,302 -Materiale consumabile ”,,,303 –
Materiale de natura obiectelor de inventar„,,,361 -Active biologice de natura
stocurilor„ ,,,371 -Marfuri„.Toate aceste conturi de debitează dar și diferențele de pret
aferente acestor bunuri prin debitarea conturilor ,308 -Diferențe de preț la materii
prime și materiale`,368 -Diferențe de pret la active biologice` ,,378 -Diferențe pret la
mărfuri`, ,388 -Diferențe preț ambalaje.
▪ serviciilor prestate de terți și sunt înregistrate în debitul conturilor:,611 -Cheltuieli cu
întretinere și reparații`,,612 -Cheltuieli cu redevențe,locații de gestiune și
chirii`,,613 -Cheltu ieli cu prime de asigurări`,,614 -Cheltuieli cu studii și
cercetări`,,621 -Cheltuieli cu colaboratorii`,,622 -Cheltuieli cu comisioanele și
onorariile`,,623 -Cheltuieli de protocol,reclamă si publicitate`,,624 -Cheltuieli cu
transportul de bunuri si personal`,, 625-Cheltuieli cu deplasari,detasari si
transferari`,,626 -Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii`,,627 -Cheltuieli cu
serviciile bancare si asimilate` ,,628 -Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți`.
▪ Contravaloarea facturilor primite ulterio r prin debitul contului ,408 Furnizori -facturi
nesosite`.

▪ T.V.A aferent contravalorii facturii furnizorului prin debitul ,4426 -T.V.A deductibil`
sau ,4428 -T.V.A neexigibil`(în cazul în care se va plăti cv facturii în mai multe rate).
▪ Valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire ,409 Furnizori debitori`
Contul ,, 401-Furnizori „ se debiteaza cu contravaloare stingerii datoriei cu :
▪ Achitarea sumelor datorate furnizorilor prin modalitatea de plată prin creditul
conturilor:,162 -Credite bancare pe termen lung`,,512 -Conturi curente la banci`,
,,531-Casa`,,541 -Acreditive`,,542 -Avansuri de trezorerie`.
▪ Valoarea efectelor comerc iale acceptate în contul datoriei fată de furnizori și care
urmează să se achite la scadenta prin creditul contului ,403 -Efecte de plătit`.
▪ Diferențe favorabile de curs valutar contatate creditând ,765 -Venituri din diferențe de
curs valutar` .
▪ Contravaloar ea avansurilor acordate furnizorilor creditând ,,409 -Furnizori -debitori„
▪ Cu sumele nete achitate creditând conturile ,521 -Conturi curente la banci și ,531 –
Casa`
▪ Cu valoarea sconturilor obținute de la furnizori creditând ,,,767 -Venituri din sconturi
obținu te„
▪ Valoarea ambalajelor care circula în regim de restituire predate furnizorului
creditând, 409-Furnizori -debitori„.
Contul ,,403 -Efecte de plătit„se foloseste numai când se achita datoriile față de furnizori
prin efecte comerciale cum ar fii tratatele,cambiile sau biletele la ordin.În ultimul timp cel
mai folosit instrument de plată este biletul la ordin care e ste o forma de cambie ,reprezentând
un înscris financiar prin care entitatea economică se obligă sa achite datoria,la o anumită dată
printr -o anumită bancă.Acest cont este un cont de datorii pe termen scurt ,cu funcție de pasiv
și se creditează cu datoriil e către furnizor și se debitează cu plătile efectuate la scadentă pe
baza efectelor comerciale.
Contul,,404 -Furnizori de imobilizări„este un cont de pasiv si se creditează cu:
▪ valoarea imobilizărilor necorporale sau corporale
▪ valoarea serviciilor prestate de furnizori pentru realizarea imobilizarilor
▪ valoarea T.V.A calculată în factură prin debitul contului ,,4426 -T.V.A deductibilă sau
,,4428 T.V.A neexigibil în cazul plății imobilizările în rate.

Se debiteaza cu:
▪ sumele achitate fur nizorilor de imobilizări creditând ,,162 -Credite bancare pe termen
lung,,512 -Conturi curente la banci,,531 -Casa,,541 -Acreditive sau 542 -Avansuri de
trezorerie.
▪ valoarea efectelor comerciale acceptate creditând ,405 -Efecte de platit pentru
imobilizari
▪ difer ențe favorabile de curs valutar constate creditând ,765 Venituri din diferente de
curs valutar
▪ valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari creditând,767 -Venituri din
sconturi obtinute.
Contul,,405 -Efecte de plătit„ pentru imobili zări se folosește când se achita datoriile cu
efecte comerciale acceptate de furnizor tip cambie sau bilet la ordin,este un cont de datorii pe
termen scurt cu funcție de pasiv creditându -se cu datoriile către furnizorii de imobilizări și
se debitează cu plătile efectuate la scadență pe baza efectelor comerciale.
Contul,,408 -Furnizori -facturi nesosite„ se foloseste la primirea
mărfurilor,bunurilor,materii prime si materiale sau servicii atestând primirea bunurilor
respectiv a serviciilor refletân d datoria entității față de furnizori.Este un cont de pasiv care
reflectă cv bunurilor sosite fără factură inclusiv T.V.A aferent creditându -se ca și în cazul
contului ,,401 -Furnizori ,cu cv bunurilor constatate ca sosire de materii prime,
materiale,mărfur i etc și/sau cv serviciilor terminate cu T.VA aferent. Contul se debitează la
sosirea facturii de la furnizori creditând contul ,,401 -Furnizori.
Contul,,409 -Furnizori -debitori este de fapt un cont de creanță față de furnizorii săi
pentru avansuri le si aconturile acordate.
Avansurile sunt sume achitate în avans furnizorilor înainte de începerea executiei unei
comenzi de bunuri ,lucrări,servici ce urmează a fii făcută ulterior..
Aconturile reprezintă sume achitate în avans furnizorilor de către ent itati ca urmare a
executării parțiale de către aceștia a comenzilor primite pentru bunuri, lucrări sau prestări
servicii.Este un cont de activ și se debitează cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor
creditând,,512 -Conturi curente la bănci„ sau ,,531 -Casa,în funcție de modalitatea de
plată,valoarea ambalajelor restituite furnizorului creditând 401 -Furnizori, și se crediteaza cu
valoarea avansurilor sau aconturilor regularizate cu furnizori debitând contul 401 –
Furnizori,valoarea sumelor restituite de fu rnizori din avansuri sau aconturi ca urmare a
regularizării făcute de furnizori prin debitul contului 512 sau 531,valoarea ambalajelor
înapoiate furnizorilor debitând contul 401 -Furnizori precum si a degradării suferite de

ambalaje prin 608 -Cheltuieli priv ind ambalajele și valoarea ambalajelor nerestituite
furnizorilor reținute înca in stoc debitând contul 381 -Ambalaje.
Reducerile acordate de catre furnizori pot fii :
a) Rabatul reprezinta o reducere care poate sa fie acordată de furnizor clientului său pentru
calitatea inferioară a bunurilor livrate.
b) Remiza reprezintă o reducere acordată de furnizor pentru considerație față de client pentru
comenzi de marime deosebite sau alt e motive.
c)Risturnul reprezintă o reducere ce poate fi acordată pentru depașirea unui prafon valoric
anual al cumpăratorilor.
Rabatul și remiza se acordă de obicei în timpul livrării, ele fiind cuprinse în facturi și
diminuează valoarea acestora înregistr aărilor lor în contabilitate se face în mod obișnuit ca
întrari de bunuri dar la valoare redusă.

Grupa 41 C lienți și conturi asimilate
Orice entitate economica, indiferent de obiectul sau de activitate intr ă în rela ții economice si
in calitate de furnizor cu persoane fizice sau perso ane juridice, numit i clienti.
Clien ții sunt ter ții care au achiziționat bunurile, produsele sau serviciile ce reprezint ă
obiectul de activitate al in treprinderii.
După conținutul economic, contul 4111 „Clien ți” este un cont de crean țe comerciale,
iar dupa func ția contabil ă, este cont de activ.
În debitul contului 4111 „Clien ți” vor fi înregistrate : „creșterea drepturilor de creant ă
în momentul livr ării bunurilor, produselor sau serviciilor prestate, evaluate la pre țul de
vânzare, plus TVA aferent ă cuvenit ă bugetului de stat, valoarea avansurilor facturate c ătre
clien ți și a crean țelor reactivate, diferen țele favorabile de curs valutar aferente crean țelor in
valut ă, la închiderea exerci țiului financiar, etc. ”1
În creditul contului 4111 „Clien ți” vor fi înregistrate : scăderea drepturilor de crean ță
în momentul încasarii valorii crean ței, precum și valoarea cecurilor și efectelor comerciale

1 Planul de conturi conform OMFP 3055/2009

primite de la clien ți, valoarea sconturilor oferite clien ților, diferen țele nefavorabile de curs
valutar aferente crean țelor în valut ă, la închiderea exerci țiului valutar, etc.”2
Soldul final al contului 4111 „Clien ți” va fi unul debitor și va reflecta valoarea
crean țelor ce trebuie încasate de la clien ți.
În contabilitate exist ă situa ții în care crean țele sunt delimitate și eviden țiate, ca
structuri distincte, sub forma clien ților incer ți, clien ților în litigiu și clien ți dubio și.
Clien ții incer ți reprezint ă acei clien ți care nu își onoreaz ă obliga țiile asumate la
termenul convenit și sunt anumite condi ții ce accentueaz ă lipsa de încredere în capacitatea
financiar ă a acestor clien ți în a-și onora obliga țiile asumate.
Clien ții în litigiu sunt acei clien ții pentru care a fost deschis ă acțiune judecatoreasc ă
pentru recuperarea crean țelor.
Clien ții devin dubio și în momentul în care crean țele aferente acestora devin irecuperabile.
În situa ția în care datoria nu este platit ă de către clien ți în termenul cuvenit, sau
unitatea se afl ă în litigiu cu ace știa, atunci v ânzătorul va folosi contul 4118 “Clien ți incer ți
sau în litigiu”. Av ând în vedere continu țul economic, contul 4118 “Clien ți incer ți sau în
litigiu” este un cont de crean țe comerciale, iar av ând în vedere func ția contabil ă este un cont
de activ.3
Debitul contului 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu” va cuprinde: “cre șterea crean țelor
aferente clien ților incer ți sau în litigiu, diferen țele favorabile de curs valutar aferente
crean țelor incerte în valut ă, constatate la sf ârșitul exerci țiului financiar. .
Creditul contului 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu” va cuprinde: sc ăderea crean țelor
aferente clien ților incer ți sau în litigiu, pierderi aferente crean țelor în litigiu sau incerte,
diferen țe nevaforabile de curs valutar aferente crean țelor incerte în valut ă, constatate la
sfârsitul exerci țiului financiar.”
Soldul contului 4118 “Clien ți incerti sau în litigiu” va fi debitor și va cuprinde
crean țele ne încasate de la clien ții incer ți sau în litigiu.4
Eviden ța drepturilor de crean ța și încasarea acestora se realizeaz ă în contabilitate cu
ajutorul conturilor din grupa:

2 Deju M., Muntean M, Rotilă A, Dragomirescu S.E, Solomon D.C, Păcurari D, Contabilitate generală, concepte,
aplicații și studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău 2011;

3 Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2002

4 Pătruț V., Rotilă A, Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene, Editura Sedcom
Libris, Iași;

„ 41 “Clienți și conturi asimilate ”, care se desfãșoara astfel :
411 “Clienți”
4111 “Clienți”
4118 “Clienți incerți sau în litigiu”
413 “Efecte de primit de la clienți”
418 “Clienți -facturi de întocmit”
419 “Clienți –creditori”
La aceste conturi de creanțe se mai adaugã și altele, astfel :
409 “Furnizori –debitori “
461 “Debitori diversi””
Contabilitatea decont ărilor cu clien ții este evide nțiată pentru fiecare persoan ă fizică și
juridică, contul utilizat este 411 1.
În contabilitatea, eviden țierea bunurilor vândute, lucr ărilor executate și serviciilor
prestate pentru care nu s -au emis facturi, se face în contul 418 ,, Clienti – facturi de intocmit „.
Avansurile primite de la clien ți sunt eviden țiate în contabilitate în contul 419 ,,Clienti –
creditori„ .
Vânzările de bunuri, lucrările efectuate și serviciile efectuate, pe baza efectelor
comerciale, sunt înregistrate în contabilitate în conturile efecte d e primit, contul 413.
Opera țiunile în valut ă se înregistrează în contabilitate atunci când sunt recunoscute
inițial în moneda de raportare (R ON), administrându -se sumei în valut ă cursul de schimb
dintre moneda de raportare (R ON) și moneda str ăină (Euro, dolar american ,etc.), curs
recunoscut la data efectuării tranzacției.5

Grupa 42 Personal și conturi asimilate
Salarizarea resursei umane este principalul mijloc de recompensare a muncii prestate
de către salariat i si reprezinta una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de majoritatea
companiilor . În relațiile cu salariații,entitatea are obligația plății remunerării muncii prestate
de aceștia dar și de drepturi fată de personal pentru avansurile acordate sau eventualele sume
achitate în plus și necuvenite acestora. Angajatorul este obligat să se conformeze
regulamentelor privind activitatea de raportare și evidență contabilă și răspunde de sumele

5 MIRCEA C.M, Convergențe Contabile Internaționale, curs universitar, Editura Alma Mater, 2013;

reținute din drepturile salariale ale angajaților și de sumele datorate în contul impozitelor pe
salarii.6
Fiecare angajat trebuie remunerat la timp și poate sa solicit e o explicație detaliată a
sumelor pe care le primește.
Această secțiune se va axa pe datoriile, evidențele și cerințele de control intern legate
de contabilitatea salariilor . Majoritatea agenților economici (inclusiv micile intreprinderi)
utilizează compu terul pentru prelucrarea datelor legate de contabilitatea salariilor. Cele trei
tipuri de datorii legate de contabilitatea salariilor sunt:
– datorii legate de recompensarea salariaților (personalului),
– datorii legate de reținerile din salariile angajați lor
– datorii legate de impozitele pe salarii datorate de angajator.7
O entitate economica poate avea un anumit numar de salariați (personal) dar si
colaboratori (angajați prin contract, independenți). In contabilit ate salariilor sunt platite
numai personalul companiei. Compania plătește angajaților un salariu calculat orar sau lunar,
aceștia fiind sub supravegherea și controlul său direct. Colaboratorii independenți nu sunt
angajați ai companiei, astfel înc ât nu sunt incluși în evidențele contabile privind drepturile
salariale.
Aceste persoane oferă servicii firmei contra unei taxe, însă nu se află sub controlul și
supravegherea directă a acesteia. Exemplu de colabora tori independenți :
➢ contabilii publici autorizați
➢ agențiile de publicitate
➢ Juriștii
➢ Avocati
Contabilitatea decont ărilor cu personalul , reflectate în contul contul 421 se referă la :
drepturi salariale (salarii de bază) , sporurile de vechime și sporurile acordate pentru munc ă
prestată în condiții deosebite, premiile din fondul de salarii, indemniza țiile pentru concediile
de odihn ă, incapacitate temporar ă de munc ă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în
bani sau în natur ă datorate de institutia public ă personalului pentru munca prestat ă și care
sunt plătite din fondul de salarii.8

6 Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea conta bilitatii, intre national si international, Editura UPG Ploiesti 2012,
pag 267

7 Ibidem , pag 268

8 Apgar, W., Brown, H., Microeconomics and public Policy, Scott, Foresman and Company, Illinois, p. 292.

Contabilitatea decont ărilor pentru fondul de șomaj – reflectă indemnizatiile de somaj
datorate, contul utilizat fiind 424.
Drepturile salariale neridicate în intervalul legal de timp se înregistreaz ă într-un cont
distinct, pe fiecare salariat, contul în care sunt evidentiate este – 426.
Reținerile din salariile personalului pentru achiziții cu plata în rate, chirii sau pentru
alte obliga ții ale salaria ților datorate (popriri bănci, pensii alimentare, executori judec ătorești,
etc.), se fac numai în baza unor titluri executorii sau rezultate a unor rela ții contractuale în
contul 427.9

Grupa 43 Asigurări sociale , protectie socială și conturi asimilate

Înainte de 1 Ianuarie 2018 decont ărilor privind asigur ările sociale erau pl ătite atât de
angajatori cât și de angaja ți astfel :
Contribu ții angaj ați
– fond pentru somaj 0.50 %
– asigur ări sociale de sănătate ( CASS) 5.50 %
– asigur ări sociale de stat (CAS ) 10.50 %
Contribu ții angajator
– asigur ări sociale de stat (CAS) 15.80 %
– asigur ări sociale de s ănătate(CASS) 5.20 %
– fond pentru somaj 0.50 %
– fond de risc și accidente (diferit în func ție de politica firmei ) 0.15 %
– fond de garantare 0.25 %
Dupa 1 Ianuarie 2018 situatia s -a schimbat conform Ordonanț ei de urgență
pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , articolul 138.
Contributii angajati
– asigur ări de stat (CAS) 25 %
– asigur ări sociale de sanatate(CASS) 10 %
Salariații din domeniul construcțiilor plătesc de la inceputul anului 2018, o cotă redusă de
CAS de 21,25%, dacă au venituri lunare brute între 3.000 și 30.000 de lei.

9 ***Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2 014, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 30 decembrie
2014;

Contribu ții angajatori
– CAS pentru cotă suplimentară dacă este vorba de condiții deosebite de muncă; 4 %
– CAS pentru cotă suplimentară dacă este vorba de condiții speciale de muncă. 8 %
– contributie asiguratorie de munca ( CAM) 2.25 %,
In domeniul construcțiilor, avem o cotă redusă CAM de 0,3375%.
Obliga tivitatea de virare a acestor taxe la stat revine întotdeauna angajatorului .
Actul normativ prevede și modific ări a modului de stabilire a CAS și a CASS pentru
persoanele fizice care realizează venituri din activități independente (de exemplu: consultanți,
experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai
CASS)] sau alte categori i de venituri.

Grupa 44 Bugetul statului , fonduri speciale și conturi asimilate

Decontările cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale includ:
➢ taxa pe valoarea adăugată (T.V.A)
➢ impozitul pe venituri de natura salarial ă,
➢ impozitul pe cl ădiri,
➢ taxa asupra mijloacelor de transport și alte impozite,
➢ taxe si v ărsăminte asimilate.
Taxa pe valoarea adăugată ( T.V.A) estede fapt un impozit indirect suportat de
consumatorul final al bunului sau serviciului de care se folosește.
În țara noastră sunt valabile două cote de T .V.A: cota standard: 19% și cotele reduse
de 9% , respectiv 5%.10
Taxa pe valoarea ad ăugată (T.V.A) care trebuie vărsată la bugetului de stat se determină
lunar, pe baza de decont și poate fi calculată ca fiind diferen ța între valoarea taxei exigibile
pentru bunuril e livrate sau serviciilor prestate, contul utilizat – 4427 și a taxei deductibile
pentru achizițiile de bunuri și servicii, contul utilizat – 4426.

10 State Violeta, Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente de
teorie și aplicații practice, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2008, p.54

Atunci când se constată nepotrivire între faptul care determină taxa pe valoarea ad ăugată
și exigibilitatea acesteia, rezultatul taxei pe valoarea ad ăugată se înregistreaza într-un cont
separat, denumit taxa pe valoarea ad ăugată neexigibil ă, contul 4428, care, în timp se
transformă în exigibil ă, se înregistrează la taxa pe valoarea ad ăugată colectat ă, respectiv la
taxa pe valoarea ad ăugată deductibilă.11
În contul – taxa pe valoarea ad ăugată neexigibil ă (4428) se evidențiază și taxa pe
valoarea ad ăugată deductibil ă sau colectat ă, pentru furnizarea de bunuri și prest ări de servicii
pentru care nu au ajuns sau nu s-au redactat facturile .12
Diferen ța de taxa rezultată (plus sau minus), între taxa pe valoarea ad ăugată colectat ă
și taxa pe valoarea ad ăugată deductibil ă se evidențiază în conturi diferite (contul 4423 –
T.V.A de plată și contul 4424 – T.V.A de recuperat) , apoi se regularizeaz ă, conform
legisla ției contabile în vigoare.
Impozitul pe venituri asupra salariilor, reprezintă totalul impozitelor individuale,
calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale salariaților institutiei publice, contul utilizat
fiind 444.
Din categoría altor impozite , taxe si v ărsăminte cuvenite b ugetelor locale s unt incluse
impozitul pe cl ădiri sau alte impozite si taxe, potrivit legii, și se înregistreaz ă în contabilitatea
analitica pe feluri de impozite, taxe si v ărsăminte datorate bugetelor locale în contul 446 –
Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.13
La alte datorii și crean țe cu bugetul statului se includ drepturile de personal neridicate,
prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite
bugetului statului dupa prescrierea lor, plusu l de numerar din casierie, amenzi și penalit ăți,
vărsăminte efectuate în plus la buget și altele. ( Conturile 4481 ,4482 ,etc).

Grupa 45 G rup și acționari/asociați
În aceast ă grupă cel mai utilizat cont este c ontul 455 “Sume datorate ac ționarilor/asocia ților”,
cont cu funcție de pasiv care face parte din grupa 45 “Grup și acționari/asocia ți“. Cu ajutorul
acestui cont se ține eviden ța sumelor l ăsate temporar la dispozi ția entit ății de c ătre
acționari/asocia ți.

11 Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2002

12 ***Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, Publicat în
Monitorul Oficial cu numărul 961 din data de 30 decembrie 2014

13 Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINAN CIARĂ, VOL. 2; Editura Teora 2002

În creditul contului 455 “Sume datorate ac ționarilor/asocia ților” se înregistreaz ă :
➢ sumele l ăsate temporar la dispoziția entit ății de c ătre ac ționari/asocia ți fie prin
depunere de numerar sau realizarea unui transfer bancar în contul 5121 sau depunere
numerar în casieria entit ății economice în contul 5311;
➢ dobânzile aferente sumelor depuse de ac ționari/asocia ți (cont 666);
➢ sumele reprezent ând dividende cuvenite ac ționarilor/asocia ților și lăsate la dispozi ția
entității economice (cont 457);
➢ diferen țele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valut ă, înregistrate
la finele lunii ( cont 665).
În debitul contului 455 “Sume datorate ac ționarilor/asocia ților” se înregistreaz ă :
➢ sumele restituite ac ționarilor/asocia ților (5121,5311)
➢ diferen țe favorabile de curs valutar aferente datoriilor fa ță de ac ționari/asocia ți (765);
➢ sume reprezent ând datorii fa ță de ac ționari/asocia ți,prescrise,scutite sau anulate (758).

Grupa 46 D ebitori și cre ditori diverși
Excluzând datoriile fa ță de furnizori, fa ță de personal și din alte opera țiuni curente, în
activitatea instituțiilor publice pot lua naștere datorii și din opera ții mai rar întâlnite și
importanță mai redusă .
În rândul creditorilor divers i sunt cuprinse următoarele :
➢ datoriile față de ter ți ( ce au ca punct de pornire titlurile executorii și cele referitoare la
redeven țe)
➢ locații de gestiune și chiriile ;
➢ achizi ționarea valorilor imobiliare de plasament ;
➢ diferen țele favorabile s și nefavorabile de curs valutar rezultate odată cu lichidarea
creditorilor.14

Grupa 47 Conturi de subvenți i, regularizare și asimilate

14 ***Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și
conducerea contbilității instituțiilor publice, Planul de conturi al instituțiilor publice și instrucțiunile de aplicare
ale ac estuia

Principiul unității bugetare admite c ă veniturile și cheltuielile bugetare să fie
înscrise într -un singur document, pentru a se garanta monitorizarea și utilizarea eficientă
a fondurilor publice. Înglobarea tuturor cheltuielilor și veniturilor într-un buget unitar
reprezintă un avantaj deoarec e se prezintă o imagine distinctă a situațiilor financiare. În
practica , nu exista strictețe în respectarea principiului unitatii bugetare , pentru că, pe l ângă
bugetul statului , se întocmesc și alte bugete cum ar fi: bugetele autonome; bugetele
extraordinare; bugetele anexe; conturile speciale de trezorerie; taxele parafiscale.
După acest principiu, toate veniturile reținute și folosite în sistem extrabugetar, sunt
cuprinse în bugetul de stat, respectând regulile și principiile acestui buget, în afară
de veniturile proprii și subvențiile acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, veniturile proprii ale instituțiilor publice, veniturile
obținute din activități autofinanțate, veniturile utilizate pentru constituirea fondurilor de
stimularea personalului .
Creanțele fiscale sunt legate de eventuale subvenții de primit și vărsăminte efectuate
în plus la bugetul statului. Evidența contabilă a datoriilor și creanțelor fiscale se ține cu
ajutorul conturilor din clasa 4 Conturi de terți, grupa 44 „Bugetul de stat, fonduri speciale și
conturi as imilate”, în cadrul căreia se regăsesc conturi atât cu funcție contabilă de pasiv,
conținut economic de datorii fiscale, cât și conturi cu funcție contabilă de activ, conținut
economic de creanțe fiscale. Principalele obligații fiscale ce trebuie decontate cu bugetul
statului sunt:15
a) impozitul pe profit care se calculează prin aplicarea procentului de impozit potrivit
cadrului legal în vigoare la diferența între veniturile obținute, din livrări de bunuri mobile,
servicii prestate și lucrări executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv câștigurile din
orice sursă și cheltuielile pentru realizarea acestora, dintr -un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor care se calculează prin aplicarea cotei
legale de impozit la veniturile din orice sursă, cu excepția:
– veniturilor din variația stocurilor;
– veniturilor din producția de imobilizări corporale și necorporale;
-veniturilor din exploatare, reprezentând cota -parte a subvențiilor guvernamentale și a
altor resurse pentru finanțarea investițiilor;

15 ***Ordinul ministrului finantelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, cu modificările și completările
ulterioare, precum și organiza rea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

– veniturilor din provizioane și ajustări de valoare;
– veniturilor rezultate din anularea datoriilor și a majorărilor datorate bugetu lui
statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform
reglementărilor legale;
– veniturilor realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare, pentru pagubele
produse la activele corporale proprii.
c) impozi tul pe veniturile din salarii și alte veniturile asimilate, calculate pentru
fiecare lună, este stabilit și reținut de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România, la
data generării acestor venituri indiferent de persoanele la care se referă;
d) impozitul pe dividende calculat ca procent aplicat sumei distribuite la dividende din
profitul net al exercițiului încheiat sau din rezerve;
e) accizele care sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat,
pentru o serie de produse proveni te din producția internă sau externă:
f) alte taxe și impozite (impozitul pe terenuri, clădiri etc.)
Înregistrările contabile specifice decontărilor cu bugetul statului sunt:
1. înregistrare impozit pe profit:
691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411 „Impozit pe profit”
16% x Profit fiscal
2. impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:
698 „Alte cheltuieli cu impozitele care = 4418 „Impozit pe venit ’’
nu apar în elementele de mai sus”
1% x Venituri realizate pentru cei care au cel putin un angajat
3% x Venituri realizate pentru cei care nu au nici un angajat
Exceptie fac microîntreprinderile care au un capital social minim de 45.000 de lei și
cel puțin doi salariați pot opta pentru trecerea la regimul impozitării profitului.
3. înregistrare impozit pe salarii:
421 „Personal salarii datorate” = 444 „I mpozit pe salarii”
10% x Venit bază de calcul
4. înregistrare impozit pe dividende:
457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate””
5% x Dividende
5. înregistrare accize :
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 446„Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”

Taxe și vărsăminte asimilate
6. plată obligații către bugetul statului:
% = 5121 „Conturi la bănci în lei”
441 „Impozit pe profit”
444 „Impozit pe salarii”
446„Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
Grupa 48 D econtări în cadrul unității
Pe parcursul desfășurării activității lor, agenții economici intră în relații cu terțe
perso ane fizice sau juridice.
Asemenea relații generează drepturi (creanțe) și obligații (datorii) fie cu perso ane
fizice sau juridice din afara unității, fie cu persoane (fizice) din interiorul unității.
Terții reprezintă în contabilitate, persoanele fizice sau juridice cu care unitatea
patrimonială intră în relații pentru realizarea obiectului său de activit ate (furnizori, clienți,
salariați, bugetul statului, etc.). Relațiile respective se reflectă în contabilitatea unității
patrimoniale sub forma creanțelor și datoriilor, a căror durată de decontare este pe termen
scurt (până la un an).
Ele apar în funcție de natura raporturilor pe care le generează activitatea de producție
și comercializare în cadrul diverselor procese economice care se desfășoară în intreprindere.
Astfel, în procesul de aprovizionare intreprinderea intră în relații cu furnizorii de materii
prime și materiale, de imobilizări corporale și necorporale, fiind necesară reflectarea în
contabilitate a datoriilor și creanțelor față de aceștia. În procesul vanzării produselor, prestării
serviciilor sau executării lucrărilor (procesul desfacerii), in treprinderea intră în relații cu
diverși clienți, fiind necesară de asemenea reflectarea în contabilitate a creanțelor și datoriilor
față de aceștia.16
În general, în cadrul activității economice se realizează schimburi de valori. Aceasta
presupune că una din părți oferă bunul sau serviciul spre vânzare, iar cealaltă remite
contravaloarea acestuia. Putem astfel deosebi două fluxuri de valoare de sens contrar, adică
fluxul bunurilor și a serviciilor și contrafluxul valorilor de schimb, în general al banilor.

16 Legea nr. 82 din 24.12.1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din 18.06.2008;
Nechita, E., Baze de date: note de curs, Editura Alma Mater, Bacau, 2012;

Grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanțelor

Contabilitatea furnizorilor și clienților este organizată în cadrul Compartimentulu i
contabilitate, relații financiar – bancar valutare.
Acest compartiment se află în subordinea directorului economic(contabilului șef) sau a unei
alte persoane împuternicită să îndeplinească această funcție.
În conformitate cu reglementările în vigoare se precizează că:
,,Contabilitatea furnizorilor și clienților se ține pe categorii precum și pe fiecare persoană
fizică sau juridică". Astfel în contabilitatea analitică furnizorii și clienții se grupează astfel:
interni și externi, iar în cadrul acestora pe vechimea datoriei / creanței:
– termen lung: peste 5 ani;
– termen mediu: de la 1 la 5 ani;
– termen scurt : sub 1 an.
Evaluarea creanțelor șl datoriilor
Datoriile și creanțele curente se evaluează la valoarea nominală, valoare la care
acestea se înregistrează în contabilitate. Periodic, cu ocazia inventarierii, datoriile și creanțele
legate de furnizori și clienți (cel puțin o dată pe an) se compară nivelul acestora cu cel
existent la furnizori și clienți, prin transmiterea la aceștia a extraselor de cont, confirmare de
solduri. Clientul sau furnizorul transmite înapoi o confirmare din partea sa . Evidența
furnizorilor și clienților se ține cu ajutorul calculatorului, pe fiecare furnizor și client în
parte. Astfel lunar se face analiza plăților făcute furnizorilor și a încasărilor de la clienți.
Aceste două liste, cu analiza furnizorilor și clien ților sunt prezentate în cadrul unei ședințe la
care participă și directorul general și șeful de desfaceri.
Aceste liste cuprind fișe a fiecărui client și furnizor care împreună formează lista
totală a clienților, respectiv lista totală a furnizorilor. Leg at de clienți, lista acestora cuprinde
facturile ne încasate care trebuiesc să fie egale ca valoare cu soldul contului respectiv din
balanța de verificare. Aceste fișe se formează pe baza documentelor de plată și încasare și pe
baza extrasului de cont primi t de la bancă.
În cazul în care se constată clienți de la care nu a fost încasată creanța în mai puțin de
un an, aceștia se trec din contul 411 ,,Clienți" în contul 416 ,,Clienți incerți".
Se poate ataca în instanță un astfel de client, iar sentința judecă torească definitivă
favorabilă societății dă dreptul acesteia să dispună de contul clientului prin încasarea sumei
egale cu datoria clientului. Dacă sentința judecătorească definitivă nu dă acest drept,

Consiliul de Administrație al societății aprobă supor tarea pe cheltuieli a clienților neâncasați.
Evaluarea creanțelor și datoriilor în valută se face la cursul de schimb din ziua respectivă,
curs comunicat de B.N.R. Diferențele de curs valutar între data înregistrării în contabilitate a
creanțelor și datori ilor și data încasării, respectiv a plății lor se înregistrează în contul de
cheltuieli 665,,Cheltuieli din diferențe de curs valutar", după caz. La închiderea exercițiului
financiar cu ocazia evaluării bilanțiere, diferențele de curs valutar stabilite faț ă de data
înregistrării în contabilitate a creanțelor și datoriilor se înregistrează în conturile 476
,,Diferențe de conversie – activ" sau 477 ,,Diferențe de conversie – pasiv", după caz. La
deschiderea exercițiului financiar următor acestea se reiau, nea dmițându -se compensări între
acestea. Pentru diferențele de conversie nefavorabile se pot constitui provizioane pentru
deprecierea creanțelor. În cazul facturilor externe neachitate către furnizor și la care se
constată diferențe nefavorabile, legislația r omâna dă dreptul constituirii de provizioane care
reprezintă actualizarea la 31.XII a acestor facturi neachitate. Conform legislației, societatea
constituie astfel de provizioane aferente diferențelor din facturile externe. Pe măsura achitării
lor, aceste provizioane se diminuează transformându -se în venituri și se include în baza de
impunere, respectiv în profit impozabil.17
Plata datoriilor și încasarea creanțelor
Modalități de plată și de încasare cu numerar și fără numerar. Documentele pe care
societatea le utilizează pentru efectuarea plăților și încasărilor în numerar sunt:
– dispoziția de încasare către casieria;
– dispoziția de plată către casieria;
– chitan ța.
Dispoziția de încasare către casierie este întocmită de către Compartimentul
contabilitate, relații financiar – bancar valutare pentru încasarea unei creanțe de la client în
numerar. Această dispoziție de încasare se trimite casieriei care încasează ap oi suma înscrisă
în act de la client. Dispoziția de plată către casierie este întocmită de către același
compartiment și este utilizată pentru ridicarea numerarului din casierie necesar pentru plata
furnizorului sau pentru efectuarea unor achiziții de mică valoare.
Chitanța este un document care face dovada încasării unei sume de bani de către
casieria unității beneficiare, respectiv a plății unei sume furnizorului, fiind în acest caz emisă
de acesta.18

17 Filip, A., C., Baze de date: note de curs, Brașov, 2007;

18 Adam, R.,Sisteme informatice de gestiune: Suport curs,Bacău, 2013;

Plățile și încasările fără numerar. Stingerea datoriil or între societate și terți se face
prin intermediul conturilor la bănci. Pentru aceasta se utilizează ordinul de plată, atât pentru
achitarea furnizorilor cât și pentru încasarea creanțelor de la clienți, caz în care este întocmit
de client.
Pentru achita rea furnizorilor, societatea completează ordinul de plată și îl depune la
banca care o reprezintă, iar aceasta ia legătura cu banca la care furnizorul are deschis cont,
pentru transferarea sumei de bani din contul societății în contul furnizorului. În cazu l încasării
creanțelor de la clienți, aceștia sunt cei care dau ordin băncii care îi reprezintă de a transfera
suma de bani în contul societății .
Ordinul de plată este utilizat de societate atât pentru achitarea datoriilor față de diverși
furnizori, cât ș i pentru achitarea datoriilor față de stat:
– impozit pe salarii;
– impozit pe profit, etc.
Modalități de plată și încasare prin efecte comerciale
Efectele comerciale sunt înscrisuri solemne care intervin în relațiile comerciale
cu furnizorii și clienții, având ca funcție principală acordarea sau primirea unui credit
comercial, dar în același timp și funcția de instrument și mijloc de trezorerie.
Efectele comerciale utilizate în decontarea drepturilor și obligațiilor sunt:
– cecul;
– biletul la ordin.
Pentru a -și achita datoriile față de furnizor, societatea emite un CEC pe
numele furnizorului său, CEC prin care aceasta dă ordin băncii sale de a achita suma de bani
înscrisă în CEC beneficiarului (furnizorului). Pentru încasarea creanțelor de la clienți, aceștia
completează un CEC pe numele societății, dând ordin băncii lor de a achita datoria din contul
lor la bancă.

Plata și încasarea prin acreditiv
Acreditivul este utilizat de societate pentru achitarea datoriilor față de furnizorii
Externi, dar și pentru încasarea creanțelor de la clienții externi.
De exemplu, în relațiile firmei cu clientul CJG Handels – Suedia decontarea se face
prin acreditiv.

Oriol, I., Chicu, O., Informatică economic, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010;
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu mod ificările ți completările ulterioare

Cu acest client firma a încheiat un contract de lohn, contract în care a fost stabilit ca
plata s ă se facă prin acreditiv. Pentru ca societatea să poată încasa contravaloarea bunurilor
vândute, ea trebuie să depună la banca sa, unde se află deschis contul de acreditiv
următoarele documente:
– factura fiscală;
– aviz de însoțire a măr fii;
– invoice (factura externă);
– declarația vamală;
– declarația de încasare valutară.
Aceste documente fac dovada că societatea a expediat produsele și astfel se dispune
plata. În cazul în care aceasta importă bunuri din străinătate, ea solicită ca plata să fie făcută
prin acreditiv, acreditiv ce este deschis la banca furnizorului și se află la dispoziția acesteia.
În acest caz, societatea va transmite băncii sale documentele și conținutul acestora pe
care furnizorul trebu ie să le prezinte la banca sa, ca dovadă a expedierii mărfurilor. După ce
aceste documente sunt verificate pe rând de banca exportatorului, banca care deservește
societatea o va informa de sosirea documentelor și va transmite apoi suma de plată băncii
expo rtatorului, care o va achita acestuia.19
Decontarea prin compensare
Compensarea este o formă de decontare a drepturilor de creanță cu obligațiile, prin
care doi sau mai mulți parteneri acceptă să -și stingă reciproc datoriile și creanțele.

19 Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, intre national si international, Editura UPG Ploiesti 2012,
pag 267

Capitolul II Studiu de caz privind decontarile cu tertii
S.C D EDEMAN .SRL

2.1. Istoricul firmei
Dedeman , companie constituita in baza unui capital social privat 100% romanesc ,este unul
dintre retailerul Romaniei, care detine cele mai importante lanturi de magazine de materiale
de constructii si amenajari interioare care a ajuns sa domine piata magazinelor de bricolaj din
Romania si care a ajuns sa aiba o amploare atat de mare datorita viziunii celor doi frati
Drag os si Adrian Paval ..Acestia au pl ecat dintr -o familie modesta din Suceava , au studiat
matematica la Iasi,deschizand in 1992 un mic magazin in Bacau cu o suprafata de 16 metri
patrati in care se vindeau de toate. Acum Dede man detine acum 51de magazine ,ultimul
dintre ele deschis recent in Slobozia in martie 2020 , cu o extindere pe zeci de hectare, in
marile orase ale tarii.Dedeman are acum peste 11 000 de angajati si este lider detasat pe
segmentul retailerilor de constructii si de amenajari si care a ajuns sa fie lider pe piata
magazinelor de bricolaj din Romania .Cei doi frati,cu o precizie matematica , au stiut sa
calculeze si sa profite de oportuninate crizei economic e din 2009, printr -o investitie dand o
lectie de business marilor companii occidentale precum Bricostore (Franta), BauMax
(Austria) sau Praktiker, OBI si Hornbach (Germania) care au venit sa imparta si sa
stapaneasca acest segment din Romania. Sub sloganul „totul pentru interior, totul pentru
exterior”, în magazinele DEDEMAN se pot găsi peste 4 5.000 de articole din gama instalații
termice, sanitare, gaz, canalizări, instalații electrice, materiale de construcție, scule electrice
și unelte pentru construcții, echipament de protecție, materiale pentru curățenie, articole de
gradină.
Firma a cunoscut o dezvoltare impresionantă, fapt reflectat și de creșterea semnificativă a
cifrei de afaceri ajungand la sfarsitul anului 2018 la 1,55 miliarde euro.
Asa cum declara Dragos Pavăl, in 2003, când a început construcția magazinelor de suprafață
mare, disponibilitatea produselor românești era foarte mică , el optand sa cumpere majoritatea
produselor de la firme romanesti pentru ca in viziunea acestuia doar asa pute a dezvolta sialte
firme mici romanesti . Compania Dedeman comercializeaza 84% din produse fabricate in
Romania. Doar 20 % din produse sunt importate din alte state . ”. Pentru directorul companiei
Dedeman c alitatea produselor se impune fiind o deviza prioritara .

Dragoș și Adrian Pavăl au reinvestit, timp de 23 de ani, profitul în propria lor companie
dezvaltandu -si bussinesul . În 2016, a fost pentru prima oara cand au plătit impozitul “pentru
30 de milioane de euro” ca si dividende .
În 2014 , Dedeman a devenit sponsor ul jucătoarei de tenis Simona Halep sub sloganul,100%
Performanta romaneasca’’ angajandu -se cu semnarea acestui parteneriat, să amenajeze un
teren de teni s la fiecare magazin nou deschis.
Dedeman si-a extins aria investitiilor deveni nd acționar majoritar la producătorul de cărămizi
Cemacon si cumparand pachete de acțiuni la Electrica, Transelectrica și Conpet.
Compania DEDEMAN a implementat pe parcursul a celor 28 ani de activitate, o cultură
organizațională occidentală de aceea putem vorbii ca aceasta companie ofera condiții de
muncă la standardele occidentale , servicii de calitate și diversificate clienților, acces la
programe de training pentru angajati și atmosferă plăcută de lucru.
Succesul firmei Dedeman este dat de viziunea economica si practica a directorului executiv al
acestei companii, seriozitatea si profesionalismul angajatilor atat in relațiile cu clienții cat si
cu furnizorii .

Harta magazinelor Dedeman pe teritoriul Romaniei

2.2 Obiectul de activitate
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE
S.C.DEDEMAN S.R.L
Nr.Ord.Reg.Com.: J04/2621/1992
C.I.F.: RO 2816464
COD CAEN.47
Sub egida unor valori bine definite ,obiectul de activitate al firmei Dedeman este
comercializarea materialelor de construcții , produse pentru instalații (termice, sanitare, gaz,
de canaliz are, electrice ), materiale pentru amenajări interioare si exterioare , materiale de baza
in construcție, scule electrice și unelte pentru construcții, unelte si utilaje , echipam ente de
protecție, materiale pentru curațenie, articole de gradină , mobilier,
electrocasnice,electrice,decoratiuni, totul sub sloganul „totul pentru interior, totul pentru
exterior”.
Sub sloganul,, Dedicat planurilor tale’’ , Dedeman pune la dispozitia clientilor persoane fizice
cat si persoane juridice produsel e de care ei au nevoie atat pentru construirea unei afaceri sau
chiar construirea unei case. Un alt aspect important, este faptul că fiecare magazin Dedeman
pune la dispoziția clienți lor săi servicii complete de :
➢ Consultanță gratuită la cumpărare ;
➢ Support servicii clienti
➢ Livrare gratuita ;
➢ Parcare ;
➢ Service după cumpărare ;
➢ Plata cu card ;
➢ Plata prin credit bancar.
➢ Proiectare bai si bucatarii
➢ Mixare vopsele
➢ Inchiriere scule
➢ Comenzi speciale
➢ Confectionare perdele
➢ Livrare materiale grele
Personalul companiei are acces la pregătire de specialitate cu profesioniști în domeniu,
furnizori români și străini ai companiei, aceasta fiind o garanție a calitații serviciilor. La
DEDEMAN, clienții primesc întotdeauna soluții la problemele lor și la pl anurile lor în ceea
ce privește construcția, amenajarea sau renovarea unei clădiri, primesc consiliere tehnică,

personalul fiind pregătit să le răspundă oricărei întrebări din domeniu, să le dea sfaturi și să -i
ajute în alegerea lor.
Cei care au devenit cumpărători DEDEMAN au remarcat imediat valoarea ridicată a
serviciilor unui astfel de magazine sau depozit și au sesizat ca, pentru aceeasi bani cu care ar
fi putut cumpara produse din alta parte, la DEDEMAN primesc o atenție deosebită și li se
respecta statutul de cumpărător, de client pe termen lung. Cu alte cuvinte, DEDEMAN nu
este doar un depozit imens sau un magazin de proporții, ci un partener activ al fiecărui
cumpărător în parte.
2.3 Structura organizatorica

2.4. Departament financiar -contabil
.
Compartimentul Financiar Contabilitate, organizează contabilitatea în cadrul entitatii
economica , astfel :
– Toate operatiile economico -financiare sunt evidențiate în contabilitate având
ca suport informational document ele justificative, ce angajează răspunderea salariaților care
le-au elaborat, vizat și aprobat, precum și a celor care au înregistrat.
– Contabilitatea este evidențiată în limba română, iar contabilitatea operatiunilor
făcute în valută sunt evidențiate în monedă națională și în valută, conform legislației în
vigoare.
– Contabilitatea entitatii este tinută în partidă dublă, cele mai importante
formulare utilizate sunt : Registrul jurnal, Registru -inventar, Cartea Mare, Balanta de
verificare.
– În categoria situațiilor financiare întocmite annual și trimestrial fac parte :
bilanțul, contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor
în structura activelor, contul de execuție bugetară și anexele la situații le financiare.
– Inventarierea patrimoniului este efectuată, de regulă, în fiecare an sau ori de
câte ori este nevoie. Evaluarea tuturor elementelor situațiilor financiare, active , datorii,
capitaluri proprii, venituri si cheltuieli se se efectuează la va loarea actuală a fiecărui element,
menționată ca valoare de inventar.
– Activele fixe corporale și necorporale se regăsesc în bilanț la valoarea
contabilă. Amortizarea este determinată utilizând metoda amortizării lineare. Scoaterea din
evidentă a activelor fixe este efectuată numai cu aprobarea administratorului.
– Stocurile (materiile prime, materiale și alte materiale consumabile, mobila de
birou, materiale cu caracter fu nctional, bunuri pentru întreținere și curățenie) sunt înregistrate
în contabilitate la costul de achiziție, pentru acestea se emit bonuri de consum, consemnate la
cheltuieli.
– Atât creantele cât și datoriile (pe termen scurt – sub 1 an și pe termen lung –
peste 1 an) sunt evidențiate în contabilitate la valoarea nominală.
– Capitalurile instituției sunt compuse din fonduri, rezultat patrimonial (se
stabilește în fiecare lună prin închiderea conturilor de venituri si finanțări și a conturilor de
cheltuieli ), rezultat reportat, rezervele din reevaluare. La începutul exercițiului financiar,

soldul contului de rezultat patrimonial de la finele anului se transferă asupra rezultatul ui
reportat, acesta exprinând rezultatul patrimonial al exerciilor financiare din anii trecuți.
La baza bugetului de venituri și cheltuieli, administratorul a avut în vedere
următoarele : resursele posibile și cheltuielile necesare, redate în proiectul de buget întemeiat
pe principalii indicatori fizici, volumul serviciilor ce vor fi furnizate, alte resurse, dezvotarea
și reorganizarea anumitor activități.
Proiectul bugetului a fost elaborat conform centralizării de către serviciul
financiar -contabilitate , a propunerilor aduse de către directorii de
secții/co mpartimente/ servicii, care fac parte din structura organizatorica , conform cu
obiectivele programate pentru anul respectiv , astfel :
➢ Estimarea veniturilor ce vor fi realizate din activitatea de vanzare , alte prestatii și
activități ;
➢ Cheltuielile necesare și prioritățile precizate privind activitatea comerciala ;
➢ Înfăptuirea echilibrului financiar între veniturile și cheltuielile incluse în bugetul de
venituri și cheltuieli ;
Stabilirea cheltuielilor se face de către comitetul director cu șefii de departamente,
avându -se în vedere :
➢ întrebuințarea resurselor materi ale și bănești pentru cheltuielile potrivite și strict
necesare ;
➢ diminuarea cheltuielilor materiale, de funcționare si gospodărire prin determinarea
normelor proprii de consum ;
➢ aprovizionarea cu
precizarea necesarului de lucrări pentru întreținere conform studiilor și documentațiilor
tehnice în cadrul unor soluții de îmbunătățire a calității actului ;
– evaluarea produselor din magaziile spitalului și eliberea acestora conform
cerințelor actului medical ;
– consolidarea controlului intern asupra consumurilor pe
secții/compartimente/laboratoare/ servicii ;

Contabilitate financiară
a. Balanțe ;
b. Note contabile ;
c. Fișe de cont (Cartea Mare);
d. Registru jurnal ;
e. Casa și banca ;
f. Registru calcul profit ;
g. Descărcare automată marfă (k);
h. Închidere automată conturi ;
i. Decont de TVA, Declarații (cu cod de bare sau pentru PDF);
j. Ordine de plată de trezorerie (cu cod de bare), cu posibilitate import din
declarații (100, 112)
k. Bilanț anual, semestrial (cu generare și calcul, inclusiv toate anexele);

• Evidență furnizori (figura nr.1):
a. Operare intrări (facturi, bonuri de consum, aviz de expeditie, etc.);
b. Operare plăți, cu mentionarea facturilor ce se achită ;
c. Jurnal de cumpărări ;
d. Nota contabilă (cu opțiune de export în modulul, , Contabilitatea financiară’’)
e. Export plăți în,. Casa și banca’’ din ,,Contabilitatea financiară’’);
f. Fișe furnizori ;
g. Balanța furnizorilor ;
h. Componența soldului ;
i. Scadențar facturi neachitate.

• Modul – Evidență clienți :
o Operare vânzări;
o Operare încasări;
o Jurnal de vânzări;
o Nota contabilă (cu opțiune de export în ,,Contabilitatea financiară’’);
o Export încasari în ,,Casa și banca’’ din ,,Contabilitatea f inanciară’’);
o Fișe clienți;

o Balanța clienților;
o Componența soldului;
o Scadențar facturi neîncasate;
o Facturare servicii (cu tipărirea facturii și/sau chitanței);
o Avize sold către clienți.
• Evidența salarii
Întreținere bază de date salariați (p ersonal, date salarizare, pontaj, etc.)
Calcul automat drepturi, rețineri, CARD, etc;
State de plată; Fluturași;
Centralizatoate angajator si angajati ;
Nota contabilă (cu opțiune de export în "Contabilitatea financiară");
Declarația 112:
Declaratia 100
Calcul și generare XML;
Apel automat program ANAF pentru verificare, creare PDF, semnare ;
• Fișe fiscale.

Capitolul III Studiu de caz SC XXX SRL(această parte trebuie să fie cea mai bine realizată)

BIBLIOGRAFIE
Păcurari D., Contabilitate publică, Note de curs, Editura Alma Mater Bacău, 2013;
Deju M., Muntean M, Rotilă A, Dragomirescu S.E, Solomon D.C, Păcurari D,
Contabilitate generală, concepte, aplicații și studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău
2011;
Pătruț V., Rotilă A, Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele
Europene, Editura Sedcom Libris, Iași;
MIRCEA C.M, Convergențe Contabile Internaționale, curs universitar, Editura Alma
Mater, 2013;
IFAC, Manualul IFAC 2009 de Standa rde Internaționale de Contabilitate pentru sectorul
Public, Editura CECCAR, București, 2009;
Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Contabilitatea Institutiilor Publice, Editura
Universitara,Bucuresti, 2004.
Anton Parlagi si Cristian Iftimoaie Serviciile publice loc ale, Ed. Economica, Bucuresti,
2001
Apgar, W., Brown, H., Microeconomics and public Policy , Scott, Foresman and
Company, Illinois, p. 292.
***Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, Publicat în Monitorul Oficial nr.
960 din 30 decembrie 2014;
***Legea nr. 82 din 24.12.1991 1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I , nr. 545 din 18.06.2008
***Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2015, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 961 di n data de 30 decembrie 2014
***Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contbilității instituțiilor publice, Planul de conturi al
instituțiilor publice și instrucțiunile de aplicare ale acestuia
***Ordinul ministrului finantelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor

publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și organizarea, evide nța și
raportarea angajamentelor bugetare și legale.
***Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ți completările ulterioare;
Legea nr. 82 din 24.12.1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr.
545 din 18.06.2008;
Nechi ta, E., Baze de date: note de curs, Editura Alma Mater, Bacau, 2012;
Todoroi, D., Nechita E., Crisan G. – C., – Baze de date pentru economisti, Editura
Performatica, Iasi, 2005;
Filip, A., C., Baze de date: note de curs, Brașov, 2007;
Adam, R.,Sisteme infor matice de gestiune: Suport curs,Bacău, 2013;
Oriol, I., Chicu, O., Informatică economic, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010;
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ți completările ulterioare
Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilit atii, intre national si international, Editura
UPG Ploiesti 2012, pag 267
Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, intre national si international, Editura
UPG Ploiesti 2012, pag 268
Planul de conturi conform OMFP 3055/2009
Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINANCIARĂ, VOL. 2; Editura Teora 2002
State Violeta, Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente de
teorie și aplicații practice, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2008, p.49
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ți completările ulterioare
Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, intre national si international, Editura
UPG Ploiesti 2012, pag 267
Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, intre national si interna tional, Editura
UPG Ploiesti 2012, pag 268
Planul de conturi conform OMFP 3055/2009
Nicolaescu Cristina , CONTABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2002
State Violeta , Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente de
teorie și aplicații practice, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2008, p.54
Nicolaescu Cristina , CONTABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2002