CONF. UNIV. DR. , IULIA ,CIORBEA ABSOLVENT, ANDREEA -ELENA,BRATU 2017 UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE… [605865]

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
CONF. UNIV. DR. , IULIA ,CIORBEA

ABSOLVENT: [anonimizat],BRATU

2017

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

Depresia ș i anxietatea la locul de muncă

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
CONF. UNIV. DR. , IULIA , CIORBEA

ABSOLVENT: [anonimizat], BRATU

2017

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
1. CAPI TOLUL I – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA ………………………….. …………………. 8
1.1. Definiția depresiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
1.2. Etiologia depresiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
1.3. Simptomele depresiei ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
1.4. Diagnosticarea depresiei ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
1.5. Definiția anxietății ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 15
1.6. Etiologia anxietății ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
1.7. Simptomele anxietății ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
1.8. Diagnosticarea anxietății ………………………….. ………………………….. …………………. 19
2. CA PITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ ………………………….. ………… 20
3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ …. 32
4. CAPITOLUL IV – METODOLO GIA CERCETĂRII ………………………….. ……….. 43
4.1. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
4.2. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 44
4.3. Metoda de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………… 44
4.4. Eșantionul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 44
4.5. Limite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 45
4.6. Instrumente utilizate în cercetare ………………………….. ………………………….. ……. 45
4.6.1. HADS (Hospital Anxiety Depression Scale) ………………………….. ……………. 45
4.6.2. Emotional Intelligence Scale ………………………….. ………………………….. ……… 49
4.6.3. Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI) ………………………….. …………………… 52

5. CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA
DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 57
6. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 80
7. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 82
8. ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 86
8.1. Anexa 1 – Chestionarul Hospital Anxiety Scale(HADS) ………………………….. ….. 86
8.2. Anexa 2 TEST PENTRU INT ELIGENȚA EMOȚIONALĂ ……………………… 90
8.3. Anexa 3 Indexul de Calitate a somnului Pittsburgh ………………………….. ………. 93
8.4 Anexa 4 – Tabelul cu răspunsurile la scalele testelor aplicate ( HADS,
Emotional Intelligence Scale, PSQI ) ………………………….. ………………………….. ………………… 97

BRATU ANDREEA -ELENA INTRODUCERE
5
INTRODUCERE

În această lucrare vom vorbi despre depresie și anxietate î n general , dar ne vom
conce ntra mai mult asupra depresiei ș i anxietății la locul de muncă.
Am ales această temă întrucât dep resia și anxietatea sunt tulbură ri întâ lnite foarte des cu
repercursiuni foarte grave dacă aceste tulburări nu s unt tratate, dar ș i pentru a evi denția
gravitatea lor ș i faptul că sunt foarte multe persoane care suferă de aceste tulburări dar nu
recunosc sau recunosc dar nu doresc să meargă la un terapeut.
Putem spune că aceste două tulbură ri sunt două părți ale unei monede. În ultimii ani,
cercetătorii s -au indreptat spre o nouă concluzie. Depresia si anxi etatea nu sunt două tulburări
care coexistă. Ele sunt dou ă fețe a unei singure tulburări
(https://www.psychologytoday.com/articles/200310/ anxiety -and-depression -together ).
În lume a sănătății mentale, anxietatea ș i depresia sunt văzute ca două tulburări diferite .
Dar î n lumea reală, mulți oameni suferă de ambele tulburări. Defapt, majoritatea tulburărilor de
dispoziție sunt prezent ate ca o combinaț ie a acestor d ouă tulburări. Sondajele arată că 60 -70%
din persoanele cu depresie suferă și de anxietate. De asemenea ș i jumătate din cei cu anxietate
cronică prezintă ș i simptome clin ice semnificative ale depresiei
(https://www.psychologytoday.com/articles/200310/anxiety -and-depression -together ).
Coexistența acestor două tulburări au repercursiuni serioase. Afectează cap acitatea de a
funcționa la muncă , în relații si crește semnificativ rata de suicid
(https://www.psychologytoday.com/articles/200310/anxiety -and-depression -together ).
În practică, tratamentul țintește at ât depresia cât si anxietatea în mod simultan. Cel mai
utilizat si util tratament pentru cele două tulburări este te rapia cognitiv comportamentală
(https:/ /www.psychologytoday.com/articles/200310/anxiety -and-depression -together ).
Putem spune că depresia es te maladia secolului în care tră im. Un bărbat din 10 este
afectat de depresie ș i o femeie din 5 suferă de stări de angoasă ș i tristețe
(http://doctor.info.ro/nutrebuie_sa_traiesc_cu_tine,_depresie!.html ).
O problemă majoră cu care se confruntă societatea actu ală este criza economică .
Aceasta a dus, conform statisticilor, l a înmulțirea alarmantă a cazurilor de depresie, mai ales î n
rândul bărbaților. Aceștia sunt descurajați în privința siguranț ei locului de muncă ș i a lipsei
banilor. Nu știu cum sa iasă din im pas- sunt plini de datorii, nu își găsesc loc de muncă si cad in
depresie
(http://doctor.info.ro/nutrebuie_sa_traiesc_cu_tine,_depresie!.html ).

BRATU ANDREEA -ELENA INTRODUCERE
6
Societatea actuală se află într -o continuă dezvoltare iar globablizarea a creat o piață a
muncii dinamică și cu deschidere internațională. În fiecare zi oam enii încearcă să își depășească
propriile limite pe de o parte pentru reușita personală, iar pe de altă parte pentru a rămâne
competitivi și activi pe piața muncii. Un studiu realizat în Marea Britanie arată faptul că angajații
care petrec mai mult de 11 ore pe zi la locul de muncă au o șansă de două ori mai mare de a
dezvolta depresie, față de colegii lor de mun că care nu lucrează suplimentar
(https://www.depresiv.ro/depresia -si/de presia -si-viata -profesionala ).
De asemenea există ș i anumite caracteristici ale unui loc de muncă care pot crește riscul
de apariție a simptomelor depresive. Lipsa controlului, dreptul scăzut la decizie și așteptările
crescute sunt considerate riscuri pentru dezvoltarea depresiei. Probabil cel mai important risc îl
reprezintă lucrul cu publicul. Cercetătorii consideră că există o relație direct proporțională între
lucrul cu publicul și r iscul apariției depresiei. Astfel cu cât expunerea este mai prelungită pe
parcursul unei zile cu atât riscul este mai ridicat . Această relație pare a fi mai puternică în cazul
femeilor decât în cazul bărbaților. De fapt femeile în general par a fi mai pred ispuse la
dezvoltarea depresiei și datorită principiilor mișcării feministe din ziua de azi. Un studiu efectuat
în Germania arată că femeile care se împart între carieră și familie sunt supuse unei presiuni
extraordinare. Astfel o femeie din 7 este vulnera bilă la depresie. În contrast, bărbații nu par a fi
afectați atât de mult de acest aspect (https://www.depresiv.ro/depresia -si/depresia -si-viata –
profesionala ).
Potrivit esti mărilor realizate de Organizația Mondială a Sănatății, depresia va deveni, în
următorii 10 ani, una dintre cele mai grave afecțiuni, iar numărul persoanelor care suferă de
această boală va fi mai mare decâ t cel al pacienților afectați de diabet sau boli ca rdiovasculare.
Stările de anxietate, însoțite sau nu de atacuri de panică, debutează adeseori la locul de
muncă. Un factor important este timpul de lucru , timp care, în zilele noastre ajunge adeseori la
10, 12 sau chiar mai multe ore. Un astfel de program pe o perioadă îndelungată duce la
suprasolicitare, la sur menaj, ceea ce se traduce în scă derea posibilităților de adaptare psihice,
fizice si emoționale, în slăbirea mecanismelor de apărare. Aceast ea duc la răndul lor la dificultăți
în îndepl inirea sarcin ilor de serviciu, î n abuzul de stimulente si substanțe (cafea, energiz ante,
cola, țigări etc.) făcut e în încercarea de a compensa scăderea capacităților cognitive. Pe acest
fond apare teama de a nu putea îndeplini sarcinile, teama de concediere etc. De aic i până la
declanșarea unei tulburări de anxietate sau atacuri de p anică nu mai este decâ t un pas
(http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-locul -de-munca/) .
Un alt factor este mediul de lucru în sine, ce includ colegii ș i condițiile efective, care
poate crea o stare de disconfort, de neplăcere, de frustrare sau chiar suferință. Desfășurarea unei

BRATU ANDREEA -ELENA INTRODUCERE
7
activități neplăcute, supraîncărcarea cu sarcini ce parcă nu se mai termină pot duc e la stări de
anxietate( http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-locul -de-munca/ ).
Ședințele, dezbaterile publice, pre zentările de teme sau proiecte î n fața șefilor, colegilor,
clienților sau unui public care s -au desfășurat nep lăcut în trecut sau au avut urmă ri neplăcute pot
declanșa stări de anxietate de performanță sau pot activa fobia socială a unor persoane. Situația
de a fi pus sa vorbești în public nu este confortabilă pe ntru destui oameni si activează teama
acestora de a nu se face de râ s/rușine, de a nu se bloca etc
(http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-locul -de-munca/ ).
Acumularea stări i de anxietate duce adeseori la declanșarea atacurilor de panică,
eveniment strâns legat d e ideea de a nu se face de râs î n fața colegilor, de a nu -și pierde poziția
sau autoritatea în fața acestora( http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-locul -de-munca/ ).
Din păcate, de multe ori, din lipsa culturii si e ducației, stările de anxietate ș i atacurile de
panică sunt văzute ca o boală psihică, iar persoana, ca fiind bolnavă psihic. Atitudinea față de
persoanele în cauză atât din partea unor șefi sau a unor colegi est e rece ș i rigidă și nu face decât
să compli ce situația. Persoanele în cauză se tem adeseori să recunoască stă rile pe care le au căci
consideră aceasta un act de slăbiciun e si aceasta le activează teama de inferio ritate ș i de
respingere( http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-locul -de-munca/ ).
Soluții există si pornesc de la discuții deschise c u șefii ș i colegii, dezbaterea situațiilor
care cauzează stări de anxietate în locurile de muncă respective, până la psihoterapie individuală
sau organizarea de workshop -uri cu cen trarea pe problemele existente ș i scăderea sau înlăturarea
anxietă ții cauzat e de locul de muncă sau activitate( http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-
locul -de-munca/ ).
Pentru unele persoane, dacă schimbarea condițiilor de la locul de muncă nu este
posibilă, soluția poate merge până la schimbarea lui. Înlăturarea unei situații care provoacă
suferință persoanei este o soluție care ține de mijloacele de apărare sănătoase ale fiecăruia
(http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-locul -de-munca/ ).
În altă ordine de idei, partea teoretică a acestei lucrări este abordată în primele 3
capitole . Primul capitol al acesti lucrări cuprinde generalități despre anxietate și depresie, în a l
doliea capitol vorbim despre sănătatea ocupațională, iar în ultimul capitol al părții teoretice
vorbim despre depresia și anxietatea la locul de muncă, capitol ce cuprinde și diferite studii
referitoare la tema lucrării. Ultimele două capitole cuprind pa rtea practică a lucrării, în care
prezentăm testele aplicate și rezultatele acestora și interpretarea lor.

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
8

CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA

1.1. Definiți a depresie i

Se poate spune că aproap e fiecare persoană a suferit mă car odată de depresie , care se
consider ă a fi ceva firesc în viață întrucât se manifestă prin tristețe, pierdere, frustare, eșec,
dezamăagire. În timp ce pentru uni i depresia este mai mult o reacț ie temporară ce nu are are o
consecință majoră asupra funcționalității , pentru al ții poate dura săptămâni sau chiar luni de zile
cu manifestarea s imptomelor sindromului depresiv (http://documents.tips/documents/definitii -si-
fenomenologia -depresiei.h tml).
Conform dicționarulu i de psihologie Larousse, depre sia este „o stare morbidă, mai mult
sau mai puțin durabilă, carac terizată îndeosebi de tristețe și de o scădere a tonusului ș i energiei.
Anxios, dezgustat, descurajat, subiectul deprimat este incap abil să înfrunte cea mai mică
dificultate, fiind de asemenea lipsit de orice inițiativă. El suferă din cauza neputinței sale și are
impresia că facultățile sale intelectuale, mai ales atenția și memoria, sunt degradate. Sentimentul
de inferioritate care re zultă de aici îi sporește și mai mult melancolia (Sillamy, N. , 1998 , p. 96).‖
Bhatia defineș te depresia drept „o stare mentală caracterizată de un sentiment de tristețe,
singurătate, disperare, stimă scăzută, reproș scă zut. Termenul se referă ori la stare a care este atât
de caracteristică ori la o tulburare afectivă. Alte simptome includ retardare psihomotorie ori
agitare uneori, retrager e de la contact interpersonal ș i simptome vegetative, cum ar fi insomnia si
anorexia (Bhatia, M.S. , 2009 , p. 111). ‖
Stuart-Hamilton definește depresia ca fiind „o tulburare afectivă caracterizată de
profunde sentimente de tristețe, deobicei acompaniate de alte simptome. Cele mai comune dintre
acestea sunt tulburări de somn, pierderea energiei, a perseverinței, a entu ziasm ului, o slabă
imagine de sin e și schimbări ale apetitului si a greutății (Hamilton, S.I. , 2007 , p. 86). ‖
În dicționarul de psihologie Cambridge, depresia este definită ca „o stare mentală
caracterizată de o stare negativă, energie scăzută, pierderea int eresului în activitățile obișnuite,
pesimism, gânduri negative irealiste despre propria persoană și viitor și retragerea socială. Stări
scurte de depresie sunt normale după pierder i personale de diferite feluri ș i sunt considerate
tulburări doar când acest e stări persistă pentru perioade lungi de timp și interferează semnificativ
în funcționarea zilnică ca în diverse tulburări depresive (Matsumoto, D., 2009, p . 156). ‖

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
9
Albrecht definește depresia ca fiind „o condiție m edicală ce afectează gândurile ș i
sentimentele unei persoane precum si corpul acesteia. Poate fi asociată cu diverse probleme
fizice, precum somnul, apetitul, energia, libidoul ș i o varietate de discomforturi corporale
(Albrecht, A. T. & Herrick C. , 2006, p . 17). ‖
Statt consideră depresia d rept „una din cele mai comune forme de tulburări emoționale
care pot varia în intensitate de la o stare de simplă tristețe la o condiție psihotică de lipsă de
speranță paralizantă. Este caracterizată de anxietate, deprimare ș i o scădere a activității. Există o
diferență de opinie referitor la locul în care se găsesc cauzele depresiei: în conflictul inconștient
sau într -o defecțiune biochimică a creierului (Statt D.A. , 1998, p . 38). ‖
Dr. Jo Borril descrie depresia ca pe „o varietate de stări -de la stari de spirit scăzute la o
problemă severă care interferează cu viața de zi cu zi. Dacă experimentați depresie severă sau
’clinică’ nu ești doar trist sau supărat . Experiența depresiei este un sentiment de copleșire care te
poate face să te simți incapabil să faci față, și fără speranță referitor la viitor. Dacă ești depresiv,
apetitul se poate schimba ș i poți avea dificultăți în a dormi sau a te trezi. Te poți simți copleșit de
vină, și poți ajunge să te gândești la moarte sau suicid (Borril, J. 2000, p . 2). ‖

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
10

1.2. Etiologia depresiei

Este estimat de către Organizația Mondială a Sănătații că întâlnim depresia la
aproximativ 350 de milioane de oameni.
În SUA, în anul 2013 s -a estimat că 15,7 mili oane de persoane au suferit cel puțin un
episod depresi v major în anul anterior. În anul 2012 s -a realizat un studiu la nivel european, în 30
de țări , printre care și România, care arată că prevalența anuală medie pentru tulburare a
depresivă majoră este de 5,8% ( Patriche D. e t. al, 2015) .
Epidemiologia depre siei este necesară pentru a stabil i modalități de identifi care a
persoanelor cu risc și îmbunătățirea calității vieții. De obicei debutul acestei afecțiuni apare la
tineri ș i sunt afectate mai mult femeile decât bărbații. Odată cu înaintarea în vârsta creș te
semn ificativ și frecvența depresiei ( Patriche D. et. al, 2015 , p. 260).
În studiul depresiei există o întrebare principală, și anume: ce cauzează această
tulburare. Răspunsul la aceast ă întrebare este foarte complex (Ingram, R.I ., 2009) .
Depresia est e o tulburare extrem de complexă. Nu se știe care este cauza exactă, dar ea
poate apărea din cauza mai multor motive. La unii indivizi apare depresia datorită faptului că
suferă de o boală medicală. La alți indivizi depresia poate apărea când au loc anumit e schimbări
în viață, cum ar fi mutarea sau moartea unei persoane dragi. Sunt ș i alții care au avut persoane în
familie care au suferit de depresie. Aceș tia prezintă risc de depresie ș i pot fi copleșiți de tristețe
și singurătate fără niciun motiv ( http://www.webmd.com/depression/guide/causes -depression#1 ).
Există mai multe cauze posibile ale depresiei. Unii pot suferi de depresie deoarece au
avut cazuri în familie și poate fi ceva biologic . Pe de altă parte, depresia poate fi cauzată ș i de
ceea ce s e întâmplă în viața individului. Sunt dovezi referitoare la faptul că depresia ar putea fi
transmisă în familie, dar nu există o anumită genă care să cauzeze depresia. Istoricul de depre sie
într-o familie poate duce la creșterea riscului de a face depresie, dar ast a poate fi datorită unor
greutăț i ale familiei, și cu siguranță asta nu înseamnă că depresia este inevitabilă (Borril, J. ,
2000 ).
De asemenea putem asocia depresia cu schimbări în activitatea anumitor substanțe din
creier, numiți neurotransmițători, care ne afectează starea si gândirea. Sunt tratamente care au
obiectivul de a restabili nivelurile normale ale ac tivității neurotransmițatorilor (Borril, J. , 2000 ).
Sunt multe cauze ale depresiei care includ ceea am spus anterior: factorii genetici,
afectarea neurotransmițătorilor, factori psihosociali, evenimente neplăcute din copilărie, anumite

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
11
evenimente nedorite pe parcursul vieții, o rețea sociala l imitată ș i stima de sine scăzu tă (Baldwin,
D.S. & Birtwistle, J. , 2002 ).
La majoritatea pacienților, episoadele depresive apar în urma unei combinații a
factorilor familiali, biologici, psihologici și sociali , care acționează în timp și progresează,
crescând astfel riscul de dezvolta re a depresiei. Depresia poate apărea și în urma unor boli fizice
dar și a unor sindroame psihiatrice precum tulburarea de anxietate, abuzul de alcool sau de
substa nțe si tulburări de alimentație (Baldwin, D.S. & Birtwistle, J. , 2002 ).
Dar care sunt pri ncipale cauze ale depresiei?
Există numeroși factori care duc la creșterea șansei de depresie. În continuare vom vorbi
despre principalele cauze. O primă cauză ar fi abuzul. Abuzul fizic, sexual sau emoțional poate
duce la creșterea șanselor de a dezvolta depresie mai târziu în viață. O altă cauză o reprezintă
consumul de anumite medicamente. Unele medicamente precum isotretinoina(folosită pentru
tratarea acneei), antiviralul interf ern-alpha și corticosteroid, prezintă riscul de a cauza depresie.
Conflicul reprezintă o altă cauză. Unele persoane care prezintă vulnerabilitatea biologică de a
dezvolta depresie, pot ajunge să sufere de această tulburare datorită unor dispute cu membrii
familiei sau cu prietenii. O cauză destul de des întâlnită este moartea sau pierderea cuiva drag.
Tristețea sau jalea în urma morții sau pierderii cuiva drag, chiar dacă e naturală, poate crește
riscul de depresie. O altă cauză o reprezintă genetica. Dacă în familie există un istoric de depresii
crește riscul de depresie. Se spun e că depresia este o trăsătură complexă, însemnând că sunt
probabil multe gene diferite și fiecare are un efect mic, decât una singură care să contribuie la
apariția depresiei. Genetica depresiei, ca majoritatea tulburărilor psihiatrice, nu sunt simple ca la
tulburările pur genetice cum ar fi coreea Huntington sau fibroza chistică. De asemenea și
evenimentele majore reprezintă cauze ale depresiei. Chiar și evenimentele pozitive precum
începerea unui nou job, absolvirea sau căsatoria pot duce la depresie. De asemenea ș i mutatul,
pierderea locului de muncă sau a venitului, divorțul, pensionarea. Dar, depresia clinică nu este
niciodată un răspuns normal la evenimentele stresante din viață. Mai sunt ș i alte probleme
personale precum izolararea socială datorită u nei boli mentale sau faptul că individul a fost
izgonit din familie sau un grup social poate contribui la riscul de dezvoltare a depresiei. Bolile
grave, pot, de asemenea cauza depresia. Uneori depresia coexistă cu bolile serioase sau poate fi
declanș ată d e o alta problemă medicală. Și abuzul de substanț e poate duce la depresi e.
Aproximativ 30% din persoanele care fac abuz de substanțe suferă de depresie majoră sau clinică
(http:/ /www.webmd.com/depression/guide/causes -depression#1 ).
În concluzie, oricine este susceptibil la depres ie, deși anumiți indivzi prezintă un risc
mai mare. Netratată, depresia poate dura săptămâni, luni sau chiar ani ( Albrecht, A.T. & Herrick
C., 2006) .

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
12

1.3. Simptome le depresiei

Cum poate realiza o persoană că este în depresie? La fiecare persoană poate fi diferit dar
dacă am vorbi la modul general, atunci când o persoană este depresivă se poate simți ca și cum ar
fi răcită. Din păcate este un proces misterios deoarece o persoană știe că poate scăpa de această
stare, dar ulterior realizează că nu poate face prea multe pentru a trece peste această stare. O
persoană depresivă se poate simți izolată astfel încât lumea pare un loc ciudat, persoana afectată
nu mai poate gândi normal și să se comporte calm ș i se întreabă mereu ce se întâmplă cu ea. De
asemenea persoana respectivă nu vede o cale de a ieși din a ceastă stare și este convinsă că va
rămâne în această stare pentru totdeauna (DePaulo J.R. & Horvitz -Alan, L., 2002 ).
De asemenea , sunt și cazuri în care nu persoana respectivă este depres ivă, ci o persoană
apropiată ei ( DePaul o J.R. & Horvitz -Alan, L., 2002 ).
„Depresia nu este o tulburare care afe ctează doar persoana care o are (DePaulo J.R. &
Horvitz -Alan, L., 2002 , p. 9 ). ‖ Depresia afectează încrederea pe care membrii familei, cei dragi
și colegii de la m uncă o au în persoana depresivă. Din păcate sunt multe persoane care suferă de
depres ie, adesea pentru mulți ani, făra să știe că ei suferă de acea stă tulburare (DePaulo J.R. &
Horvitz -Alan, L., 2002 ).
Depresivii muncesc din greu încercând să -și manageri eze sentimentele ș i
responsabilitățile și, în paralel cu aceste lucruri să își dea seama ce se întamplă cu ei. De
asemenea, depresivii se simt ș i copleșiti. Uneori aceste s tări dispar și persoana crede că acest
episod a trecut ș i că sunt bine, dar apoi totul se înto arce, chiar mai rău ca înainte. Apoi, aceste
stări de rău pot afecta buna funcționar e a relațiilor cu ceilalți dar ș i abilitatea de a lucra eficient (
DePaulo J.R. & Horvitz -Alan, L., 2002 ).
La unii depresivi se pot observa schimbări în expresi ile faciale ș i o pierdere a tonu sului
muscular care îi face să arate epuizați tot timpul. De asemenea, unele persoane care suferă de
această tulbura re merg sau vorbe sc mult mai încet. Persoanele care sunt cele mai depres ive
deobicei răspund la o simplă întrebare după un minut sau două, chiar și o î ntrebare l a care
răspunsul este da sau nu ( DePaulo J.R. & Horvitz -Alan, L., 2002 ) .
Deobicei, atunci câ nd vorbim de depresie , ne referim la o stare de tristețe. Alte
simptome ale depresiei sunt: starea depresivă, interesul scăzut în activități, piederea sau lu area
semnificativă în greutate, schimbări ale apetitului, insomnie sau hipersomnie, agitație

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
13
psihom otorie, oboseală sau pierderea energiei, sentimente de inutilitate, dificultăți de
concentrare, gânduri suicida re sau încercări de suicid (Ingram, R.I ., 2009) .
Mai intâlnim și alte simptome precum: stima de sine scăzută, pierderea încrederii de
sine, gând urile pesimiste sunt des întâlnite. De asemenea un alt simptom al depresiei este
schimbarea în controlarea stărilor. În timpul episoadelor depresive toate stările devin mai greu
de controlat. Unele persoane se simt mizerabile si pesimiste, plâng din orice motiv și nu se simt
mai bine după ce au plâns. Alte persoane au dificultăți în a -și controla fur ia, enervându -se la cea
mai mică provocare. Iritabilitea este crescută și poate fi urmată de vină. Un alt simptom este
schimbarea stării pe parcursul zilei. De obicei persoanele care suferă de această tulburare s e simt
mai depresivi dimineața ș i starea se îmbunătățește pe parc ursul zilei, dar sunt și persoane care se
manifestă total opus sau nu prezintă s chimbare de stare absolut deloc. La depresivi apare o
schim bare în capacitatea de a tolera durerea. Durerile fizice care î n mod normal sunt suportabile,
pentru depresivi devin mai grave, insuportabile. Au loc și schimbă ri în apetitul sexual care este
redus sau abse nt. Este afectată concentrarea ș i memoria, ceea ce îi face pe unii oameni să creadă
că persoana bolnavă înnebuneș te. Funcțiile intelectuale se întorc la normal atunci când depresia
dispare. Depresivii își pierd moti vația și a ctivitățile de zi cu zi devin fără sens, nesemnificative.
Un procentaj mic de per soane care suferă de depresie pot dezvolta iluzii sau halucinații (Parker,
G., 2002) .

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
14

1.4. Diagnosticare a depresiei

Diag nosticarea deperesiei nu este aș a simplă precum diagnosticarea unei boli fizice. Un
medic poate examina o perso ană și poate ajunge la concluzia că persoana în cauză suferă de o
boală la inimă. Pentru a fi sigur, medicul face analize de sânge sau radiografii sau RMN pentru a
confirma sau infirma diagnosticul (DePaulo J.R. & Horvitz -Alan, L., 2002 ).
Boala depresivă nu poate fi diagnosticată prin analize de sâ nge sau radiografii. Nu este
un test care să dea diagnosticul de depresie cu certitudine. Doctorul caută dovezi care să arate că
persoana este bolnavă de depresie, adică această persoană nu poate funcționa normal și se simt e
diferit. Ea simte că s-a schimbat, că nu mai este ea în săși. Psihologul va pune întrebări în
legătură cu simptomele persoanei. Persoana care este depresivă va suferi de schimbările descrise
anterior (Cembrowicz, S. & Kingham, D., 2002) .
Pentru a diagnostica depresia, simptomele trebuie să fie prezente în fiecare zi pentru a fi
considerate prezente, cu excepț ia schi mbării în greutate ș i ideea de suicid. Starea depresivă
trebuie să fie prezentă cam toată ziua și în fiecare zi. Psihologii trebui e să fie foarte atenți l a
plângerile pacienților și dacă acestea sunt asociate cu simptome depresive. Oboseala ș i
tulburările de somn sunt prezente într -o proporție mare, tulburările psihomotorii sunt mai puțin
comune dar indică severitatea depresiei precu m și prezența vinei delirante sau aproape delirante.
Principala caracteristică a depresiei majore este perioada de cel puț in două săptămâni, în care
apar stări depresive sau pierderea interesului în aproape toate activitățile. Individul trebuie de
asemenea să prezinte cel puțin patru dintre simptomele prezentate anterior pentr u a fi
diagnosticat cu depresie ( DSM V , 2013) .

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
15

1.5. Definiția anxietății

Hamilton definește anxietatea ca fiind „un sentiment de profundă agitație și de o
experiență neplă cută iminentă, adesea acompaniată de simptome fizice ca puls ridicat,
transpirație, senzație de sufocare, etc. În m od normal, senzația este experimentată ca o reacție la
evenimente c e provoacă anxietatea , și este, relativ, disipată rapid. Dacă sentimentul de anxietate
este neobișnuit de sever și prelungit, sau a pare fără un motiv aparent, este deobicei clasificat ca
una din tulb urările de anxietate (Hamilton, S.I., p . 30). ‖
„Un termen folosit cu multe nuanțe și în diferite arii ale psihologiei. Es te în ge neral o
stare emoțională neplăcută ce rezultă de la stres sau conflict și este caracterizată de frică și
neliniște. Dacă frica sau neliniștea sunt vagi și difuze și nu sunt atașate unui obiect specific, sau
dacă par excesive, anxiet atea este considerată ne vrotică (Statt, D.A. , 1998, p . 8). ‖
Matsumoto definește anxietatea ca pe „o stare de frică sau fără un focus specific și este
acompaniată de excitare corporală. În teoria freudiană poate fi frică realistică de ev enimente
posibilă, evenimente, o expresie conștientă a unei e nergii conflictuale neexprimată (Matsumoto,
D. 2009, p . 46). ‖
„Anxietatea este o neliniște dureroasă a minții. O neliniște și fric ă anormală, deobicei
acompaniată de semne fiziologice precum transpirație și puls ridicat, datorită îndo ielii despre
natura și realitatea amenințării în sin e și datorită îndoielii de sine (Bassett, L., 2001, p p. 1-2).
„Există atât de multe cuvinte care descriu anxietatea. Frica este, evident , o experiență
umană universală care, dintr -o perspectivă evoluți onară, trebuie să servească un scop înalt
adaptativ pentru a fi conservată. Întradevăr, anxietatea servește ca un semnal , ca răspuns la
situații stresante pentru a activa hormonii de stres prin axa hipotalamo -pituitară -adrenală și să se
pregătească pentru r ăspunsul luptă versus fugă. Anxietatea -sentimente pervasi ve de nervozitate
sau tensiune (Lam, R.W. et. al , 2005 , p. 61 ). ‖
„Anxietatea este o stare afectivă caracterizată printr -un sentiment de insecuritate, de
tulburare, difuz. Adesea folosit ca sinonim al angoasei, termenul anxietate se deosebește de cel
dintâi prin absența modificărilor fiziologice (senzație de sufocare, transpirație, accelerarea
pulsului ), care nu lipsesc niciodată în cazul angoasei. Numeroase școli încearcă să explice
geneza anxietăț ii prin prisma pozițiilor lor doctrinale. Pentru teoreticienii învățării , această stare
ar fi o reacție de teamă condiționată, o tendință dobândit ă. Pentru psihanaliști, dimpotrivă
,anxietatea s -ar expli ca prin frustrările libidoului și interdicțiile dicta te de Supraeu ; anxietatea ar

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
16
fi semnalul de pericol adresat Eului — adică personalității conștiente — care, astfel prevenit,
poate reacționa prin măsuri adecvate sau mobilizându -și mecanismele de apărare (Sillamy, N.
1998 , p. 32) . ‖
„Emoțiile centrale af late în centrul anxietății sunt frica și grija. Poți fi î ngrijorat si fricos
deoarece te simți nesigur și ai o presimțire și o incertitudine, ca la anxietatea generalizată, sau
poți avea o frică specifică sau fobie, sau experimentezi o creștere bruscă a an xietății asociată cu
simpt ome fizice, cunoscute ca panica (Gask, L. & Graham -Chew, C., 2014, p. 2 ). ‖
„Anxietatea este neliniștea cauzată de o amenințare de o anumită valoare pe care
individul o consideră esențială pentru existența sa ca personalitate. Am enințarea poate fi la viața
fizică sau la existența psihologică (May, R., apud Barlow, D.H., 2002, p. 8) . ‖
„Anxietatea este o experiență universală , deci este o parte din condiția umană. Servește
ca un sistem de alarmă biologic care este activat de peri col. De asemenea poate apărea în urma
unei pierderi sau poate apărea din cauza unui conflict intrapsihic, adică un conflict între
stimulente interioare și cereri exterioare sau sisteme de valori aflate în conflict. Anxietatea este o
emoție dureroasă deobi cei asociată cu discomfort fizic (Noyes, R. Jr. & Hoehn -Saric, R., 1998,
p. 1). ‖

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
17

1.6. Etiologia anxietății

Există un set complex de factori de risc care pot cauza tulburăr ile anxioase. Acești
factori in clud predispoziții genetice, anomalii ale unor neurotransmițători, trăsături specifice de
personalitate și evenime nte de viață psihotraumatizante (Ardelean, M . et. al, 2006).
Tulburarea de anxietate poate fi cauzată de o interacțiune între factorii bio -psiho -sociali,
inclusiv vulnerabilitatea genetică , care interacționează cu anumite situații, stres sau traume
pentru a produce această tulburare (http://emedicine.medscape.com/article/286227 -overview#a5 ).
De asemenea există și posi bilitatea ca anxietatea să fie cauzată de o problemă medicală
cunoscută sau necunoscută. Factorii genetici influențează semnificativ riscul tulburării de
anxietate. Mai sunt și factorii de mediu precum traumele din copilărie care, de asemenea,
contribuie l a riscul de apariție a anxietății. Unii indivizi sunt rezilienți la stres, în timp ce a lții
sunt vulnerabili la stres, ceea ce îi face mai predispuși la anxietate
(http://emedicine.m edscape.com/article/286227 -overview#a5 ).
Există anumiți factori de risc care pot duce la apariția tulburării de anxietate
generalizate precum personalitate a. O persoană care are un temperament timid sau negativ sau
care evită orice este periculos este mai predispusă la tulburarea de anxietate generalizată decât
alții. Un alt factor este genetica , întrucât această tulburare poate fi în familie. Riscul de apariție al
acestei tulburări este mai mare la femei decât la bărbați (http://www.mayoclinic.org/diseases –
conditions/generalized -anxiety -disorder/basics/risk -factors/con -20024562 ).

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
18

1.7. Simptome le anxietății

„Evocarea d e catre pacienți a unor tulburări diagnosticate după criteriile medicale
actuale , precum și tulburarea anxioasă , cuprinde de la începutul apariției acestora descrie rea
următoarelor stări psihice ș i fizice sau somatice:
 Îngrijorări nerealiste și excesive
 Sentiment de teamă fără cauză
 Frici nereale în legătură cu anticiparea unui pericol necunoscut
 Flasback -uri ale unor traume trecute
 Tulburări ale somnului
 Comportamente ritualice ca o modalitate de a -și diminua anxietatea
 Tremurături, dureri musculare, trans pirații
 Amețeli, tensiune, oboseală, palpitații
 Gură uscată, tulburări digestivve, „nod în gât‖, frecvență crescută a respirației
 Pierderea capacității de autorelaxare psihică și fizică (Ardelean, M . et. al , 2006, p p. 8-9). ‖

Simptomele anxietății nu su nt mereu atât de evidente întrucât ele se dezvoltă adesea
într-un ritm încet, iar faptul că maj oritatea oamenilor suferă de anxietate la un nivel mai mic în
anumite momente ale vieții lor, face și mai dificil să ș tim când prea mult e prea mult
(https://www.beyondblue.org.au/the -facts/anxiety/signs -and-symptoms ).
Anxietatea normală este deobicei mai scurtă, mai limitată în timp și este conectată cu
situații stresante sau eveni mente, precum interviul pentru un loc de muncă. Tipul de anxietate
care apare la persoanele cu tulburarea de anxietate este mai frecventă și mai persistentă, nu este
mereu conectată cu o provocare, problemă evidentă, și are un impact puternic asupra calită ții de
viață si funcționarea de zi de zi a persoanei respective. Deși fiecare tulburare de anxietate are
caracteristicile sale unice, sunt unele simptome comun e precum cele enumerate mai sus
(https://www.beyondblue.org.au/the -facts/anxiety/signs -and-symptoms ).

BRATU ANDREEA -ELENA CAPITOLUL I – DEPRESIA ȘI AN XIETATEA
19

1.8. Diagnosticare a anxietății

Pentru a diagnostica tulburarea de anxietate generalizată , prezența anxietății și a grijii
este esențială. Fără prezența griji i, indiferent de numărul mare de simptome al anxietății care este
prezent, diagnosticul de tulburare de anxietat e generalizată nu se poate face (Nutt, D. J. & J.C.
Ballenger, J.C., 2003 ).
Cea mai importantă caracteristică a anxietății generalizate este grij a excesivă a
numeroase evenimente și activități. In tensitatea, durata, sau frecvența grijii este peste măsura
posibilității evenimentului an ticipat. Individului îi este gr eu să controleze această grija ș i să
împiedice aceste gânduri negative să interfereze cu task -urile sale. Adulții cu anxietate
generalizată se îngrijorează în fiecare zi cu privire l a responsabilitațile de la muncă , la sănătate
și finanțe, sănatătatea familiei , ghinion ul copiilor săi sau probleme le minore (DSM V, 2013) .
Anxietatea și grij a sunt acompaniate de cel puțin trei din următoarele simptome:
neliniște, încordare, oboseală , care apare foarte rapid, dificultăți în concentrare, iritabilitate,
tensiune musculară și somn agitat (DSM V, 2013) .
Atunci c ând o persoană decide să se ducă la un psihoterapeut , este posibil să îi fie greu să
vorbească de spre sentimentele sale, emoții ș i viața personală. Dar, este foarte important ca
psihoterapeutul să înțeleagă simptomele persoanei și circumstanțele pentru a face un diagnostic
corect. Pentru a fi diagnosticat cu tulburarea anxietății generalizate es te necesar ca o persoană să
aibă simptomele pentru cel puțin șase luni sau mai mult. Având dificultăți în a manageria
propriile sentimente de anxietate este de asemenea un semn că o persoană ar suferi de această
tulburare (http://www.nhs.uk/Conditions/Anxiety/Pages/Diagnosis.aspx ).

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

20

2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

„În rezolvarea problemelor actuale ale Sănătății Publi ce o importanță deosebită o are
crearea condițiilor favorabile de muncă capabile de a menține și a fortifica starea de sănătate a
angajaț ilor. Î n această direcție s -au făcut eforturi deosebit de mari pe parcursul istoriei
dezvoltării societății umane ș i îndeosebi pe parcursul dezvoltării industriei. Dezvoltarea tot mai
intensă a industriei și/sau ritmurile mari ale industrializării societății, in troducerea tehnologiilor
noi, complicate, intensificarea proceselor de computerizare și informatizare, au contrib uit în
măsură considerabilă la apariția diferitor factori nocivi, care influențează sănătatea angajaților,
contribuind la apariț ia bolilor profesionale. Atâ t savanț ii medici, medicii practici, câ t și
producă torii (patronii) î ntreprinderilor industriale au observat dezvoltarea mai mu ltor boli
profesionale atunci câ nd condițiile de muncă erau nefavorabile. De aceea s -a ajuns la concluzia
că în diferite ramuri industriale, ale agriculturii, î n activitățile intel ectuale, î n diferite alte
activități, sunt factor i nocivi generali sau specifici, care trebuie investigați, și pe baza aceasta de
elaborat măsuri profilactice. Astfel, apare disciplina igiena muncii, ulterior medicina
ocupațională (medicina muncii, sănătatea ocupațională), care devine o știință de sine stătăto are,
acumulâ nd o experiență de câ teva sute de ani, implicându -se în rezolvarea problemelor de
profilaxie , practic î n toate ramurile economiei naț ionale. Luând in considerare gradul extra înalt
de industrializare și informatizare la etapa actuală , cât și problemele majore de profilaxie a
bolilor profesionale, devine absolut evident locul medicinii ocupaționale in sistemul de Sănătate
Publică a societății, necesitatea și rolul ei pentru protecția sănătății angajaților și poziția ei ca
știință de sine stătătoare (Friptuleac, G. & Meșina, V., 2006, p p. 11-12). ‖
La formarea sănătății ocupaționale ca știință de sine stătătoare au contribuit următorii
factori:
„− industrializarea, progresul tehnico -științific;
− apariția noilor factori nocivi;
− apariția maladiilor profesionale;
− dezvoltarea științei medic ale ( Friptuleac, G. & Meșina, V., 2006, p . 12). ‖

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

21
Având în vedere faptul că volumul d e muncă și termenele limită sunt tot mai mari , că au
loc shimbări tehnologice masive, împreună cu internalizare a muncii și schimbarea naturii
familiei, locul de muncă în sine a devenit o problemă de sănătate ( Cooper, L.C. et . al, 2003) .
Conform lui Kornhauser (1965), „sănătatea mentală nu este atât de de mult o libertate
de frustrări specifice cât este per total o r elație ech ilibrată pentru lume, care permit e unei
persoane să mențină o credință realistă, pozitivă în sine și în activitățile sale intenționate. În
măsura în care întreaga lui situație la slujbă și în viață facilitează și susține sentimente de
adecvare , de securitate interioară și o însemnătate a existenței sale, se poate presupune că
sănătatea sa mentală va tinde să fie bună. Ce este important în mod negativ nu este orice singură
caracteristică a situații sale, dar tot ce privează persoana de scop și ardoare, care îl lasă pe om cu
sentimente negative despre sine, cu anxietăți, tensiuni, un sentiment de răt ăcire, goliciune și
inutilitate ( Kor nhauser apud Cooper, L.C. et . al, 2003 , p. Xvi ). ‖
Având în vedere faptul că munca a devenit mai puțin fizică, a crescut s ănătatea
psihologică a angajaților. S -a estimat că 80 de milioane de zile lucrătoare sunt pierdute în fiecare
an din cauza stresului și tulburări lor mentale. În fiecare an 6 milioane de oameni din Marea
Britanie suferă din cauza unei tulburări ps ihiatrice precum depresia s au anxietatea. Sănătatea
mentală este o mare problemă a populației muncitoare, deci are un impact puternic asupra
orică rei organizații de afaceri. S -a estimat că 8 milioane de zile lucrăt oare sunt pierdute datorită
bolilor cauzat e de consumul de alcool și 80 de milioane de z ile lucrătoare pierdute datorită
tulburărilor mentale și celor ce au legătură cu stresul (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Într-un studiu în Confederația Industrială Britanică a membrilor acesteia, patronii au
estimat că 30% din absența din cauza bolii er a în strânsă legătură cu stresul , anxietatea și
depresia. În același studiu 95% din patroni au considerat că sănătatea mentală a angajaților lor ar
trebui să fie o îngrijorare. Această îngrijorare nu a fost ega lată de o acțiune semnificativă, astfel
încât doar 13% din aceleași companii au dezvoltat o metodă sau un program pentru promovarea
sănătății mentale în forța de muncă (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Unii ar trebui să se oprească pentru un moment și să ia în considerare sindromul de stres
la locul de muncă care a devenit o cauză de îngrijorare din ce în ce mai mare în ultimele două
decenii. Este din cauza faptului că tipul de muncă a devenit mai stresant, sau pentru că așteptările
oamenilor cu privire la condiții le sănătoase de muncă au crescut? Sau pentru că viața în ultima
parte a secolului douăzeci a devenit mai presurizată, mai rapidă, prin urmare mai dificilă? O
schimbare evidentă în lumea muncii este cea de la activitate fizică la activitate mentală . Riscurile
pentru sănătate de la expunerea la pericole fizice și chimicale au scăzut semnificativ datorită
progreselor tehnologice și legi slației eficiente asupra sănătății și siguranț ei. Acum o mare parte
din timpul de la muncă este petrecut mai mult la procesoarele electronice de informații. Acest

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

22
lucru rezultă în dificultăți neexperimentate atunci când comunicarea se face între două ființe
umane. Operatoru l de bază pare a fi incapabil să controleze ritmul de muncă. Controlat de
tehnologia computerizată, operatorul este lăsat fără pauzele recuperative care erau în era pre –
computerizată. Corpul este s uprasolicitat și epuizat, ceea ce rezultă în probleme precum răni dese
și stres. Rolul managerului este mult mai complex acum. Structurile organizaționale sun t mai
puțin ierarhice, deciziile mai participative, obiectivele mult mai competitive. Nu este niciodată
timp să stai și să te holbezi. La acest lucru mai adaugăm și procesul de schimbare continuă și
lipsa de securitate a job-ului, care poate fi găsit î n aproape fiecare industrie, și pos ibilitatea de
stres este imensă (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Orice plan pentru sănătatea mentală la locul de muncă trebuie să se adreseze
numeroaselor cauze ale stresului, intervenții potrivite de educație a sănătății, facilități pentru
diagnostic timpuriu și sprijin, ș i dezvoltarea un or politici care să permită reabilitarea și
restabilir ea celor care devin bolnavi mintal (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Sănătatea mentală a fost descrisă drept o stare psihologică de bi ne care permite
individului să se bucure de viață și s ă fie capa bil să facă față problemelor inevitabile d e a trăi
fără schimbări de stări prelungite sau semnificative (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Mai sus am vorbit despre sănătatea mentală. Dar aceast a este în strânsă legatură cu
sănătatea ocupațională. Ce înțelegem prin sănătate ocupațională ?
„Conceptul de sănătate și securitate în muncă (sănătate și securitate ocupațională dacă
respectăm întocmai traducerea din limba engleză) pare a -și avea originile în urmă cu mai bine de
300 de ani, în 1700, când medicul italian Bernardino Ramazzini publică prima lucrare în ceea ce
privește sănătatea ocupațională, „De Morbis Artificum Diatriba ‖ (Bolile muncitorilor). De
atunci, a urmat o evoluție continuă a acestui concept de -a lungul timpului marcată de evenimente
majore precum emiterea primei polițe de asigurare pentru accidente de muncă, în Statele Unite în
1812, la apariția primului act legislativ ce reglementa acordarea de compensații muncitorilor care
au fost victime ale accidentelor de muncă (Marea Britanie, 1897), înființarea Organizației
Internaționale a Muncii sub egida Națiunilor Unite în 1919 dar și evoluții fără de care ar fi greu
de imaginat viață în zilele noastre precum introdu cerea centurilor de sigur anță ca și echipament
standard pentru toate autovehiculele . Toate au condus la dezvoltarea unei întregi infrastructuri de
instituții și reglementări la nivel național și internațional cu scopul de a proteja sănătatea și
securitatea și a preveni accidentele de muncă și îmbolnăvirile profesionale. Toată această
dezvoltare a fost motivată de costurile exorbitante ale accidentelor de muncă și din păcate de
multe ori a fost imp ulsionată de adevărate dezastre (Lupa, C., 2014, p. 26). ‖
Este o definiție internaț ională a sănătății ocupaționale. Organizația Mondială a Sănătății
a devoltat următoarele definiții: „ de a identifica ș i a aduce sub control la locul de muncă toți

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

23
agenț ii chimicali, fizici, mecanici , biologici ș i psihosociali care sunt cunoscuți sau suspec tați ca
fiind riscanț i; de a asigura că cererile fizice ș i mentale im puse oamenilor la locul de muncă de
job-ul lor respectiv sunt potrivite în mod corespun zător cu capacitățile, nevoile ș i limită rile lor
individuale, anatomice, fiziologi ce si psihologice; de a oferi mă suri eficiente pentru a proteja pe
cei care care s unt foarte vulnerabili la condițiile de muncă nefavorabile (WHO apud Bamford.
M, 1995, p. 4) . ‖
Luând în considerare întreaga durată de viață a unei persoane, mediul de la locul de
muncă e ste cel mai consistent și impresionant dintre aceste provocări, sau cel puțin are
potențialul de a fi. Cu toate acestea, datorită efectelor aditive a experienței de viață, mai ales
familia și educația formală, acestea nu pot fi luate în considerare în mod izolat. Aceasta ar trebui
să fie nota fundamentală a atitudinii noastre către sănătatea ocupațională, întrucât oamenii
experimentează în fiecare zi o varietate mult mai mare a mediilor de lucru decât modelul lor
restrictiv de viață domestică le permite. O jumătate din timpul în care o persoană nu doarme, este
preluat de activitatea de muncă, ce se întinde în mod frecvent pes te patruzeci de ani sau mai
mult( Ffrench, G., 1973) .
Putem spune că o cunoaștere a mediului de lucru este primordială în interpretare a
nevoilor de sănătate a oamenilor la locul de muncă. Posibilitatea ca acest mediu să fie un factor
cauzal ar trebui luată în considerare de medic la prima interacțiune cu pacientul adult (Ffrench,
G., 1973) . Astfel, medicul va ști mai bine cum să abordeze situația, ce se întâmpla în corpul
omului și de ce.
Corpul și reacțiile sale sunt foarte complexe. Locul de muncă este un amestec variabil
de diferiți factori, care acționeaza des într -un mod necontrolat asupra corpului uman. Prin
urmare, interacțiunea mu ncitor – loc de muncă poate fi îngrozitor de complicată. Co rpul
muncitorului interacți onează în mod constant cu mediul profesional și face acest lucru în
nenumărate moduri. Unele reacții pot fi de testare, altele de acomodare, unele pot fi mecanisme
de apă rare, fie la nivel fiziologic sau la nivel celular microbiologic. Muncitorul interacționează
prin intrare senzorială prin văz, sunet, miros, emoție; prin factorii ergonomici prin postură,
sarcină , cererea de energie; prin contactul chimic prin intermediul aerul ui inhalat, contactul cu
pielea; prin contactul fizic prin presiune, vibrații, zgomot, căldură, energ ie radiantă, radiații
ionizante (Tillman, C., 2007) .
Chiar și sarcinile de muncă mai simple necesită folosirea membrelor, coordonarea
motorie, echili bru, vedere, plămâni, sistemul circulator, intrările senzoriale, intrările intelectuale
a raționamentului și a judecății, auzul, utilizarea vocii și mecanisme de încalzire sau răcire a
corpului. O parte din interacțiuni sunt perfect normale și ușor pentr u corp să suporte și să
reacționeze. Dar dacă nu înțelegem nici factorii de la locul de muncă care acționează asupra

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

24
muncitorului , nici modul în care corpul răspunde sau face față la acești factori de stres, nu vom
putea controla nici o tensiune sau încorda re a corpului. Pot apărea apoi daune sau boli (Tillman,
C., 2007) .
Accidentele și violența de la locul de mu ncă pot fi reduse prin utilizarea epidemiologiei
astfel încât cauzele pot fi determinate și se pot dezvolta și implementa strategii de prevenție.
Bolile cronice care apar la un număr mare de muncitori odată cu înaintarea în vârstă și multe
comportamente cu risc mare al sănătății care se dezvoltă și continuă pe tot parc ursul anilor în
care omul munce ște pot fi încetinite sau prevenite prin intermediul educației de sănătate la locul
de muncă și programe de pro movare a sănătății ( Healey, B.J. & Walker, K.T., 2009 ).
În domeniul sănătății ocupaționale întâlnim de asemenea și stresul ocupațional,
epuizarea și multe alte probleme de sănătate.
Efectele stresul ui ocupațional asupra productivității, epuizarea angajatului și probleme
legate de sănătate au primit o atenț ie crescută în ultimul deceniu ( Campbell Quick , J. & Tetrick,
L.E., 2003 ).
Angajații foarte stresați aveau posibilități de două ori mai mari să s ufere de probleme
medicale legate de stres. În consecintă, multe organizații recunosc acum că angajații
suprasolicitați care sunt stresați nu execută la fel de bine ca cei care se bucură de slujba lor și au
timp să se relaxeze( Fraser apud Campbell Quick, J. & Tetrick, L.E. , 2003 ) .
Stresul este una din cele mai întâlnite probleme la locul de muncă. Oamenii se stresează
din cauză că au foarte mult de lucru și le este teamă că nu vor reuși sa termine la timp sau că nu
vor face lucrurile cum trebuie și multe altele.
Dar care sunt tipurile majore de factori de stres la locul de munca?
Au fost numer oase eforturi pentru a dezvolta taxonomii de stres legate de muncă.
Aceste taxonomii sunt valoroase întrucât ele oferă un set de categorii de diferite tipuri de fac tori
de stres care pot avea un impact substanțial asupra sănătății și s tarea de bine la locul de muncă
(Leka, S. & Houdmont, J., 2010 ).
Cartwright și Cooper au vorbit în 1997 de existența a șase factori pr imari de stres:
caracteristicile intrinseci ale pos tului în sine, rolul sau rolurile persoanei în cadrul organizației,
relația persoanei cu alții la locul de muncă, perspectivele de carieră și progresie, factorii
organizaționali inclusiv structura, cultura și climatul organizațional și interfața de lucru la
domiciliu (Leka, S. & Houdmont, J., 2010 ).
Mai târziu au mai fost adăugate trei categorii la lista de mai sus: siguranța locului de
muncă, plata și beneficiile , și resursele și comunicarea. Unii factori de stres sunt predominant de
natură fizică , iar a lții se referă î n principal la siguranța fizică (Leka, S. & Houdmont, J., 2010 ).

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

25
Sunt șapte factori care care au fost găsiți pentru a exercita o influență considerabilă
asupra nivelelor de sănătate ale muncitorilor și starea de bine. Aceștia sunt:cerințele de la muncă,
orele și modelele de muncă, control la locul de muncă, asistență socială, conflictul muncă –
familie, schimbări de rol și comportamente antisociale. Este important să realizăm că factorii de
stres nu funcțonează în mod izolat unul față de celălal t și că efectele lor interactive asupra
sănătății și bunăstării pot fi cumulative. Cu toate acestea, expunerea la un singur factor de stres
poate fi, de asemenea dăunător bunăstării, în special dacă factorul de stres e ste intens sau foarte
pronunțat (Leka, S. & Houdmont, J., 2010 ).
Stresul pr elungit poate accentua sau poate declanșa unele condiții medicale nefavorabile
cum ar fi hipertensiune a, atacuri le vasculare, boli le de inima, ulcer ul, migrene nele, cancer ul,
alergii le, astm ul, artrita reumatoidă etc. Deasemenea, stresul cronic afectează capacitatea de a
gândi limpe de, duce l a pierderea energiei, performanța la locul de muncă scade , afectează sau
întrerupe relațiile cu ceilalți și, în general, erodează calitatea vieții
(http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom -burnout -simptome -si-solutii –
2141466 ).
Agenția Europeană pentru Securitatea si Sănătatea Muncii estimează faptul că o treime
dintre medici și o parte semnificativă a populaț iei suferă de burnout, iar 10% dintre ei ajung să
aibă probleme serioase de sănătate, cum ar fi depresie severă sau alte tulbură ri psihiatrice, boli
degenerative, abuz ul de alcool sau droguri (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-
sindrom -burnout -simptome -si-solutii -2141466 ).
Simptome le de stres excesiv sunt:
„-anxietate, i ritabilitate, depresie;
-apatie, pierderea interesului pentru job;
-probleme cu somnul;
-oboseala generalizată ;
-probleme de concentrare;
-tensiuni musculare;
-durere de cap;
-afecț iuni gastrice;
-retragere socială ;
-pierderea apetitului sexual;
-utilizarea de alcool sa u droguri pentru a face față (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-
stres-la-sindrom -burnout -simptome -si-solutii -2141466 ). ‖
Omul este stresat dar acesta răspunde la stres.

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

26
Hans Selye a numit răspuns ul la stres „sindromul general de ad aptare‖, ce se
caracterizează printr -o evoluție î n trei etape: de alarmă, de rezistență ș i de epuizare. Sindromul
Burnout reprezintă stresul cronic la locul de muncă (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-
la-stres-la-sindrom -burnout -simptome -si-solutii -2141466 ).
Acesta se dezvoltă într -un ritm lent, fără simptome și duce la epuizare emoțională și
retragere soci ală. Acest fenomen, se manifestă printr-o stare de epuizare fizică, e moțională si
mentală ce este cauzată de implicarea pe termen lung î n situații solicitante emoț ional
(http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom -burno ut-simptome -si-solutii –
2141466 ).
Individul poate ajunge la acest stadiu dacă îndeplinește următoarele condiții:
„-așteptă ri prea mari
-muncă multa cu rezultate s labe, nesatisfăcă toare
-efort cres cut dar fără rezultate palpabile
-lipsa viziunii și a speranței că situaț ia se va remedia
-furie îndreptată către ceilalț i
-epuizare psihică și fizică
-durere psihică manifestată prin cinism
-apariția sentimentelor d e disperare și lipsei de speranță
-pierderea speranței într -un viitor apropiat sau îndepă rtat mai bun
-colaps fiz ic manifestat prin diverse afecț iuni psihosomatice (ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri
de cap etc.) ș i colaps psihic exprimat prin nevroze , depresie, schizofrenie, psihioză maniaco –
depresivă, tulburari delirante etc (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom –
burnout -simptome -si-solutii -2141466 ). ‖
Deci, persoana ce este afectată de sindromul de burno ut începe să se distanțeze de cei
din jur și începe să îi privească într-un mod impersonal, din cauza faptului că nu mai dispune de
resursele emoționale și fizice , își reduce realizările personale și are un grad mare de epuizare
emoțională, se simte golită, incapabilă să mai ofere c eva și devine foarte vulnerabilă la factorii
de stres din mediu (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom -burno ut-
simptome -si-solutii -2141466 ).
Starea de burnout se datorează expunerii prelungite la stresul profesional și adesea este
însoțită de depresie. Este foarte important să fie un echilibru între somn, muncă și relaxare. Aici
vorbim de cei 3 opt, adică 8 ore muncă, 8 ore de relaxare și 8 ore de odihnă a c ăror valoare s -a
pierdut demult (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom -burno ut-simptome –
si-solutii -2141466 ).

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

27
Având în vedere situația economică actuală, unora le este din ce în ce mai dificil să facă
față provocărilor de l a locul de muncă. În anumite situații, stresul se manifestă într -o proporție
mai mare și pe fondul stresului propriu, adică problemele personale , de sănătate, neînțelegeri în
cuplu, un copil bolnav, un părinte bolnav. Astfel atunci când ajung la munc ă, ind ivizii se
supraaglomerează cu alte tensiuni ce au legătură cu locul de muncă. Aceste tensiuni pot fi
deadline -uri, un volum de muncă crescut în anumite zile, interrelaționarea deficitară cu anumiți
colegi sau un șef prea autori tar (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom –
burno ut-simptome -si-solutii -2141466 ).
Ce putem face pentru a face față vieții și a stresului?
Stresul exce siv afectează productivitatea și afecteaza sănătatea fizică și emoțională, deci
este foarte important să găsim moduri de a -l ține sub control. Dar, din fericire, există mai multe
lucruri pe care le putem face pentru a gestiona stresul și pentru a -l reduce atât la locul de muncă
cât și în alte aspecte al e vieții personale sau de cuplu (http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-
la-stres-la-sindrom -burnout-simptome -si-solutii -2141466 ).
Este foarte important ca individul să îsi stabilească așteptări realiste, să accepte faptul că
este important sa își ia mici pauze de relaxare, să se alimenteze suficient, să consume o cantitate
mică de zaharuri pentru a-și furniza energie, să raționalizeze eforturile în funcție de rezultatele pe
care le dorește, să stabilească obiective clare și precise , să încere sa privească și partea frumoasă
a vieții, acordându -și timp să respire conștient prin exercișii de respira ție care îl vor ajuta să
gandească mai limpede și să aiba o emoționalitate mai relaxată, să spere la o zi de mâine mai
senină și să aibă încredere în sine și în faptul că totul este relativ
(http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom -burno ut-simptome -si-solutii –
2141466 ).
„Această stare de supraîncă rcare se poate spulbera ca din senin prin:
– folosirea conștientă a conștiinț ei, respectiv evadarea din zona de stres ;
– încărcarea cu energie pozitivă prin conversații uș oare cu colegii de serviciu sau un prieten drag
care ne poate furniza un zambet ;
– observarea elementelor din natură (flori, păsă ri, animale) ;
– vizualizarea de fotogr afii cu elemente naturale (munte, mare, apus de soare, răsă rit de soare) ;
– audiți a unei arii muzicale (Mozart, Beethoven, Porumbescu, Enescu) ;
– lecturarea unei cărț i bune ;
–ținerea unui jurnal al stărilor sufleteș ti pentru monitorizarea acestora
(http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom -burno ut-simptome -si-solutii –
2141466 ). ‖

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

28
Indiv idul își poate ameliora stările și simptome le pe care le are prin gândirea pozitivă,
prin practicarea unui sport, prin plimbările în aer liber, prin petrecerea unei părți a timpului liber
în natură, prin renunțarea la iluzii, prin construirea mentală a unui viitor mai bun, prin renunțarea
la tendi nța de a -i învinovăți pe alții pentru nereușitele personale , prin reluarea legăturilor cu
familia și prietenii și bineînțeles prin refacerea resurselor prin intermediul concediului, odihnei,
sportului, relaxării și deconectare ( http://www.psychologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom –
burnout -simptome -si-solutii -2141466 ).
Este dificil să înțelegem fenomenul de burnout în sens personal și priva t, atunci când
este izolat de cauzele organiza ționale, ce au ca sursă orele prelungite la muncă, timp liber puțin,
concurența continuă între colegi, c lienți și supravegherea șefului
(https://indrumarpsihologic.wordpress.com/2010/05/21/burnout/ ).
Modul în care un individ procesează stresul, determină cantitatea de stres pe care acesta
o simte și de asemenea ne poate indica cât de aproape este individul de burnout. O persoană
poate intra î n contact cu un numă r mic de factori stresori, dar sa nu fie capabilă să proceseze
stresul și deci să expe rimenteze fenomenul de burnout. Pe de altă parte, altă persoană poate veni
în contact cu un numă r semnificativ d e factori stresori, pe care sa îi poată procesa bine, evitând
în acest fel burnout -ul (https://indrumarpsihologic.wordpress.com/2010/05/21/burnout/ ).
Fenomenul de burnout are mai multe faze. Psihologii Herbert Freudenberger și Gail
North au spus că procesul de burnout se poate împărți in 12 faze. Acestea nu trebuie să fie
parcurse secvențial și nici nu este necesar să existe în s ine ca și un construct abstract
(https://indrumarpsihologic.wordpress.com/2010/05/21/burnout/ ).

Aceste faze ele burnout -ului sunt următoarele:
„-o compulsie în afirmare;
-multă muncă;
-neglijarea nevoilor celorlalți;
-incapacitatea persoanei de a identifica su rsa conflictului(persoana nu își dă seama care este
cauza conflictului);
-revizuirea valorilor(prietenii și ho bby-urile sunt total ignorate);
-negarea probemelor apărute(cin ismul și agresiunea devin evidente)
-retragerea(reducerea contactelor sociale la mi nim, insensibilitatea, poate apărea abuzul de alcool
sau alte substanțe)
-schimbările de comportament devin evidente celor din jur;
-sentiment de gol interior;
-depresie;

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

29
-sindromul burnout (https://indrumarpsihologic.wordpress.com/2010/05/21/burnout/) .‖
Individul poate gestiona simptomele burnout -ului, dar acesta poate fi prevenit prin
combinarea unor schimbări la nivelul organizației și educația indiv idului. De cele mai multe o ri,
pentru a face acest lucru, corporațiile se adresează managementului, d ar cel mai des acestea
angajează consultanți externi care să îi ajute în stabilirea unor politici noi și practici care să ducă
la un stil de viață cât mai sănătos. Maslah și Leiter a u spus că burnout -ul apare în urma unei
deconectări între organizație și individ cu privire la ceea ce ele au numit „cele șase arii ale vieț ii
la serviciu: volumul de muncă , controlul, recompensa, comunitatea, dreptatea, și valorile ‖. În
reducerea acestor discrepanțe sunt implicate atâ t compania cât și individul. Pentru un volum de
muncă cât mai mare trebuie să se asigure resursele necesare pentru angajat pentru a revitaliza
energia. Atunci când vorbim de valori, trebuie sa le stabilim foarte clar astfel în cât angajatul să
se simtă implicat. Iar atunci când vorbim de comunitate, acest lucru înseamnă sprijin din partea
liderului și relații bune cu colegii. Iar pentru a elimina discrepanțele c u privire la dreptatea la
locul de muncă, putem apela la întalniri s aptămânale
(https://indrumarpsihologic.wordpress.com/2010/05/21/burnout/ ).
Gestionarea burnout -ului ține atat de individ cât și de companie. Atunci când vine vorba
de organizaț ie trebuie să se ofere programe de asistare a salariaților, training -uri de management
al stresului și intervenții punctuale în situații de stres. Iar atunci când vorbim de angajat trebuie
să se gestioneze problema sursă, să se facă o evaluare a adaptării și angajatul să aiba parte de
sprijin social
(https://indrumarpsihologic.wordpress.com/2010/05/21/burnout/ ).
Atunci când cerințele de la muncă și pre siunile din mediul profesio nal depășesc
aptitudinile si abilitățile unui angajat, sau când aceste cerințe int ră în conflict cu scopurile și
valorile angajatului , această lipsă de potrivire contribuie la încărcarea cu prea multă muncă,
ambiguitatea rolului și cerințe ale rolului care intră în conflict. Solicitarea psihologică și fizică
rezultată poate apoi să ducă la consecințe negative comportamentale, precum productivitatea
scăzută, absenteismul, epuizarea angajatului și probleme de sănătate ( Campbell Quick, J. &
Tetrick, L.E., 2 003 ) .
Este aproape imposibil să reflectezi asupra sănătății ocu paționale și starea de bine fără
să iei în considerare implicarea tehnologiei la locul de muncă. Progresele tehnologice recente au
transformat modul în care oamenii interacționează cu slujba lor și colegii, și toate semnele indică
faptul că schimbările contemporane abia reflectă vârful unui iceberg mult mai mare, mai
sofisticat din punct de vedere tehnic. Înainte de a lua în considerare i mpactul puternic al
computer ului asupra sănătății de la locul de m uncă și bună stare a, este important să recunoaștem
climatul tehnologic în care funcționează organizația contemporană. Computerele personale sunt

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

30
în prezent ceva obișnuit, și există o mișcare către o tehnologie din ce în ce mai interconectată
care sprijină activitățile naturale, mobile, autonome și de colaborare electronice. Asemen ea
tehnologii, corespund tendințelor în calcul la locul de muncă , care acum sunt la diferite etape de
dezvoltare și implementare ( Campbell Quick, J. & Tetrick, L.E., 200 3).
Sănătatea ocupațională poartă cu ea implicațiile serviciului de sănătate și lucrul în
echipă realizat la fabrică de către ergonomiști, asistente, doctori, igi eniști și ofițeri de securitate
(Waldron, H.A. & Edling, C., 2004) .
Preocupările sănătății oc upaționale sunt într -o mare măsură universale, cu multe în
comun cu țările industrializate și cele în curs de dezvoltare. Există diferențe semificative în
setarea priorităților pentru nevoile sănătății ocupaționale în diferite țări, dar, care depind foarte
mult de stadiul lor de dezvoltare. Activ itățile sănătății ocupaționale sunt mereu predicate pe
nevoile muncitorilor , dar problemele de sănătate pe care muncitorii le experimentează sunt
determinate de tipul de activitate industrială în care aceștia sunt i mplicați. Prin urmare, nevoile
sănătății ocupaționale diferă în funcție de tipul și mărimea companiei la orice moment dat îmtr -o
zonă sau țară. În orice caz, gradul de industr ializare este factorul care are , probabil, cea mai mare
influență asupra nevoilo r sănătății ocupaționale. Seco lul douăzeci a văzut o îmbunătățire
constantă în sănătatea și securitatea populației muncitoare în țările dezvoltate. Acum sunt mai
puține accidente serioase sau fatale, o scădere în frecvența relativă a accidentelor, o reduce re în
incidența bolilor ocupaționale și o creștere a speranței de viață. Scăderea în cazul tulburărilor
cauzate de muncă este explicată parțial prin trecerea de la industriile de producție la industriile
de servicii care a avut loc în țările de vest, dar de asemenea și prin îmbunătățirile condițiilor de
muncă în industriile de producție (Waldron, H.A. & Edling, C., 2004) .
Sănătatea sau medicina ocupațională are obiectivele ei. Acestea sunt:
„− identificarea și evaluarea riscului pentru sănătate la locul de muncă;
− supravegherea factorilor mediului de muncă și a tehnologiilor care pot afecta sănătatea;
− supravegherea stării de sănătate î n relație cu munca;
− expertiza medicală și reabilitarea profesională;
− primul ajutor și ingrijirile medicale de u rgență;
− consultarea igienică î n planificarea și organizarea muncii;
− evaluarea igienică a locurilor de muncă;
− alegerea, î ntreținerea și menținerea stării igienice a uneltelor de lucru, a echipamentului;
− supravegherea utilizării substanțelor chim ice;
− educația pentru sănătate;
− securitatea și igiena muncii, ergonomiei, protecției colective și individuale;
− participarea la elab orarea programelor de sănătate î n relație cu factorii ocupaționali;

BRATU ANDREEA -ELENA 2. CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ

31
−analiza accidentelor de muncă, a bolilor profes ionale și elaborarea măsurilor de prevenție
(Friptuleac, G. & Meșina, V., 2006 , pp. 15-16). ‖
Dacă toate sfaturile , dacă le putem numi așa si dacă toate obiecti vele sănătății
ocupaționale menț ionate mai sus sunt îndeplinite, angajații vor fi mult mai rel axați și sănătoși
atât din punct de vedere fizic cât și psihologic, dar și companiile vor avea un grad de
productivitate mult mai mare datorită stării de bine al angajațiilor.

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

32

3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

Se cunoaște f aptul că ne petrecem din ce î n ce mai mult timp la locul de muncă. Acest
lucru se datorează în mare parte datorită provo cărilor din ce î n ce mai mari din partea
companiilor (http://www.psihosolutii.ro/content/index.php/psihoterapie -individuala/94 –
anxietatea -la-locul -de-munca.html ).
Climatul organizațional este o forță motrice a comportamentului organizațional, care
oferă fundațiilor nume roase fenomene fizice si psihologice angaja ților(Qureshi, M.I., et . al,
2014).
Dezvoltarea și construirea unui consens între manageri, angajați și profesioniști din
domeniul sănătății are o importanță critică pentru îmbunătățirea prevenirii problemelor de
sănătate mintală la locul de muncă, deoarece dovezile sugerează că intervențiile care abordează
atât condițiile de muncă, cât și comportamentele și abilitățile individuale sunt cheia prevenirii
problemelor de sănătate mintală (LaMontagne et . al, apud Reav ley, N.J., 2014).
Se știe că unele tulburări m entale apar datorită mediului profesional sau social, sau din
cauza faptului că individul este mai vulnerabil. Oricum ar fi, va fi necesar ca angajații ce au
dezvoltat tulburări mentale semificative să fie bin e administrați. Tulburarea mentală se poate
manifesta ca un comportament bizar care este înfricoșător de obse rvat și uneori poate fi asociat
cu pericol. Unde comportamentul a f ost bizar , poate fi mai dificil pentru colegii de muncă să
accepte întoarcerea p ersoanei bolnave, care este în recuperare, la locul de muncă. Există o
credință persistentă că, spre deosebire de boala fizică , tulburarea mentală este ceva ce individul
și-a adus singur a supra sa și poate fi controlată. Atunci când cei care au fost bolnav i psihic se
întorc la locul de muncă, colegilor de muncă le poate fi dificil să îi trateze ca pe niș te persoane
normale. Anxietatea colegilor poate fi redusă dacă ar fi mai deschiși la starea psihică a colegilor
(Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Majoritate a tulburărilor mentale sunt de natură relativ minoră și pot să nu reapară. Boala
cauzată de un eveniment precum o pierdere, este puțin probabil să ducă la probleme pe termen
lung. În mod similar, unde o tulburare de stres precum starea de anxietate, atacul de panică sau
fobia este asociată cu o situație specifică de acasă sau de la muncă, este puțin probabil să reapară
dacă factorul cauzal este eliminat sau dacă individul învață teh nici pentru a controla problema
(Fingret, A. & Smith, A., 1995) .

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

33
Cele mai g rave tulburări mentale de care angjaț ii pot suferi sunt schizofrenia, depresia și
mania (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Psihoza manico -depresivă este asociată cu perturbări serioase de dispoziție precum
depresia, entuziasmul, euforia. Depresia recurentă este mult mai întâlnită decât mania recurentă.
Fazele maniacale sunt asociate cu activitatea excesivă , sentimente de euforie și limbuție. Fazele
depresive sunt asociate cu tristețe, pie rderea energiei și concetrării și perturbări de somn (Fingret,
A. & Smi th, A., 1995) .
Depresia este printre cele mai răspândite dintre tulburările psihiatrice. Estimări recente
indică că aproximativ 20% dintre americani, mai ales femei , vor experimenta un episod clinic
semnficativ de depresie la un anumit moment în viața lor (Gotlib, I.H & Hammen, C.L., 2009 ) .
În studii epidemiologice, s -a descoperit că depresia este asociată cu slaba sănătate fizică,
în particular cu fibromialgia, un procentaj mare de probleme cardiace și un procentaj mare de
fumat. De asemenea, este un cost economic semnificativ al depresiei ( Gotlib, I.H & Hammen,
C.L., 2009) .
Aspectele de pre -angajare vor fi istoria frecvenț ei și a severității atacurilor. Nu este ceva
neobișnuit pentru indivizi să aibă doar un atac de depresie și să nu experimenteze manife stări
maniacale. O istorie a depresiei severe cu vindecare completă și un tratament complet poate
sugera un prog nostic bun. În cazul atacurilor maniacale , controlul complet este adesea obținut
prin medicație pe termen lung. Litiumul este medicamentul cel m ai utilizat pentru a controla
această tulburare. Nu are efecte secundare care afecteaza abilitatea de a lucra. Este normal pentru
indivizi sa își revină complet după un atac și în multe cazuri nu exis tă nici o revenire a tulburării
(Fingret, A. & Smith, A ., 1995) .
Starea de anxietate este o stare în care sunt numer oase semne fizi ce și psihologice de
anxietate fără legătură cu un pericol real. Se poate prezen ta ca un atac de panică sau o stare de
tulburare mai cronică . Sunt comune simptome precum insomnia, palpitațiile și fobiile. O
varietate de simptome fizice se pot asocia cu stările anxioase și pot i nterfera cu diagnosticul
corect (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Anxietatea la locul de muncă se poate dezvolta ușor cu o deteriorare graduală în
performanț ă. Absența pe termen lung din cauza unei boli și medicația pe termen lung nu sunt
deobicei necesare. Individul poate să aiba nevoie de consiliere și elimin area factorilor cauzali
înainte ca reabilitarea să fie completă. În anumite cazuri se poate dezvolta starea cronică unde
anxietate a excesivă și pi erderea stimei de sine persistă (Fingret, A. & Smith, A., 1995) .
Cercetările din trecut au arătat că supervizarea abuzivă este legată de rez ultate negative
pentru angajați, mai ales comportamentele de muncă con traproductive îndreptate către

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

34
organizație. Acest studiu a examinat relația dintre două tipuri de supervizare ineficientă și
rezultatele negative ale angajaților . În plus, acest studiu a examinat cum reacțiile emoționale,
precum anxietatea și depresia, au mediat relațiile negative între conducerea ineficientă și
rezultatele negative ale angajaților. Rezultatele au sugerat faptul că ambele tipuri de conducere
ineficientă erau legate de rezultate si milare negative ale angajaților, și că anxietatea și depresia
au mediat aceste relații (Pyc, L.S et. al, 2017) .
Atunci când i ndividul este stresat , acesta î ncearcă să se adapteze luând mă suri pent ru a
rezolva problemele, dar deobicei se retrage sau consumă substanț e excitante. În general, pentru a
rezolva problemele , individul caută să înlăture sau să reducă influența factorilor care produc
stres. Poate face acest lucru prin deleg area unora dintre responsabilitățile sale, printr -un
management mai bun al timpului, prin comunicare, solicita rea ajutorului, instruire sa u căutarea
unor alternative. Drept urmare, nivelul stresului scade , se s timulează realiză rile, spre beneficiul
individului, cât si al organizaț iei. Retragerea indivivului poate apărea sub forma absențelor sau
demisiei, având drept scop eliberarea de stres pe o perioada limitată sau definit iv. Prin această
retragere, individul iși rezolvă problema, însă stresul nu dispare din organizaț ie. Consumul de
alcool, tutun sau droguri reprezintă cea mai dăunatoare și inutila reacț ie la stres, și nu rezolvă
nici prob lema individului, nici pe cea a organizației. În funcț ie de intensitatea emoț iilor la care
sunt supuși, indivizii au reacț ii negative, de diferite intensități ș i durate cum ar fi: frustrarea,
anxietatea ș i depresia. Frustrarea reprezintă nemulț umirea prof undă pe care individ ul o simte
atunci câ nd ceva sau cineva intervine asupra co mportamentului pe care il adoptă pentru a-și
atinge un obiectiv. Atunci când frustrarea se află în anumite limite , aceasta are efecte benefice.
Ea îl poate ambiționa pe individ s ă progreseze și să se mobilizeze pentru a face față problemelor
cu care acesta se confruntă. Consecințele frustră rii sunt pozitive doar atunci când este
intermitentă ș i atunci când individul are la indemână mai multe posibilităț i de a rezolva
problema. Dacă frustrarea se permanentizează iar individul nu are altern ative, devine o stare
interioară emoțională . Aceasta poate lua forme agresive cum ar fi protestul, sabotajul sau chiar
violenț a. Dacă situaț ia care a cauzat aceste comportamente nu se rezolvă , apa r retragerea sau
apatia. Când se consideră că frustrarea are cauze nedrepte, apare agresivitatea. Adică, atunci
când schimbarea nu este explicată în așa fel încât să se înțeleagă necesitatea, ea produce frustrare
și apoi agresivitate. Managerii trebuie să menț ină frustrarea î n limite controlabi le, benefice, sau
cel putin nedăunatoare organizaț iei. De aceea, ei trebuie să pregatească mem brii organizației
pentru schimbă ri, să le explice de ce se fac aceste schimbări, mai ales daca anticipează că vor
avea urm ări frustrante (http://psihoterapeutdianaradauceanu.blogspot.ro/2014/08/frustrarea –
anxietatea -si-depresia.html ).

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

35
Anxietatea reprezintă rea cția la o amenințare fizică sau psihică anticipată, spre deose bire
de teamă, care reprezintă reacț ia la un pericol prezent. Ambele apar atunci cand lipsește
posibilitatea de apărare față de pericol. Anxietatea apare în organizaț ie datorită vulnerabilității
angajaților î n faț a dec iziilor pe care le iau cei care dețin puterea si care îi defavorizează .
Anxietatea poate apărea din cauza unor modificări frecvente, a competiției interne, în urma
căreia unii angajați îș i pierd poziț ia sau reput ația, datorită nesi guranț ei la locul de
muncă( http://psihoterapeutdianaradauceanu.blogspot.ro/2014/08/frustrarea -anxietatea -si-
depresia.html ).
Sunt factori personali precum boala, problemele familiale, înstrăinarea faț a de un grup,
ambiț iile prea mari care au un rol important în instalarea acestei stă ri. Anxietatea moderată
motivează, ascute simțurile si mă rește capacitatea de inovare, devenind astfel sursa u nor
rezolvă ri interesante ale problemelor ș i sarcinilor. Dar când aceasta devi ne cronică și depășeste
anumite limite, indivizii nu mai gândesc raț ional. Unii î ncep chiar să faca exces de substanțe
dăunătoare precum alcoolul, tutunul ș i drogurile. Cel mai grav este că anxioșii, în special
bărbații, nu îș i recunosc starea, pe care o cons ideră un semn de slă biciune. Astfel, ei blochează
discuțiile pe această temă și încercă rile altora de a -i ajuta. Managerii trebuie să încurajeze
exprimarea anxietății pentru a o menține în limite normale. Aceștia trebuie să le dea feedback
angajaților în privinț a performanțelor lor, să anunțe din timp modificările ce au loc în
organizație, să evite competiția inutilă între angajați
(http://psihoterapeutdianaradauceanu.blogspot.ro/2014/08/frustrare a-anxietatea -si-
depresia.html ).
Depresia reprezintă o stare emoțională prin care trecem toți la un moment dat, în urma
unei maladii, a unui efort prelungit s au a unui eveniment nefericit. Î n aceste momente, depresia
este benefică pe o perioada limitată, deoarece î ncetinește reacț iile organismului, și îl apără de un
consum prea mare de energie de adaptare. Dar există și perso ane la care depresiile se
cronicizează. Acestea devin din ce în ce mai apatice ș i mai retrase, nu mai dorm bine, nu mai au
poftă de mâncare, sunt nehotărâ te, își neglijează aspectul , au dificultăți de concentrare, se simt
vinovate și neajutorate, nu se mai bucură de nimic. Toate acest ea le afectează puterea de muncă,
relațiile familiale și sociale, ducâ nd la abuzuri de medicamente, alcool, droguri. Managerii ș i
persoanele din jur trebuie să -i ajute pe depresivi s ă-și recunoască problema și să î i facă să
accepte ajutorul speciali știlor, care vor depista cauzele si vor aplica tratamentul corespunză tor
care are, î n general, rezultate foarte bune
(http://psihoterapeutdianaradauceanu.blogspot.ro/2014/08/frustrarea -anxietatea -si-
depresia.html ).

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

36
Există multe dovezi care arată că locul de muncă are un rol important în dezvoltarea
problemelor și tulburărilor de anxietate . Anxietatea legată de muncă se poate manifesta sub
formă de fobie, anxietate socială, anxietate generalizată, teama de insuficiență, anxietate
hipocondrială în relație cu munca, condițiil e de lucru sau colegii și șefii ( Linden, M . &
Muchalla, B. 2007) .
Până în prezent nu se cunoaște gradul î n care tulburările de anxietate și tulburările de
anxietate legate de muncă sunt interdependente. Toate tulburările de anxietate implică și locul de
muncă? Anxietatea legată de muncă este un simptom al tulburării de anxietate primară? Conform
cunoștințelor autorilor acestui studiu nu există un studiu sistematic privind interdependența
tulburărilor d e anxietate și tulburărilor de anxietate legate de muncă. Pentru a putea răspunde la
întrebări le de mai sus, în acest studiu s -a investigat relația dintre tulbur ările de anxietate în
general și în special, anxi etatea expusă la locul de muncă (Linden, M . & Muchalla, B. , 2007) .
Participanții au fost supuș i la două i nterviuri. Un interviu standardizat care evaluează
toate tulburările psihiatrice majore, inclusiv toat e tulburările de anxietate și pe baza primului
interviu s -a realizat un al doilea interviu care a avut drept țintă panica, fobia situațională, fobia
socială, anxietatea generalizată și stresul posttraumatic în relație cu locul de muncă. Conform
interviului standardizat, diagnosticul predominat la femei a fost depresia cu 44% și anxietatea
generalizată cu 50% . La bărbați anxietatea generaliz ată a fost de 31%, fobia socială de 31% și
distima de 27%. În cadru l eșantionului acestui studiu, 67,4% dintre partici panți au raportat
anxietate legată de locul de muncă, dintre care 71% femei și 54% bărbați. Rezu ltatele arată că
anxietatea legată de locul de muncă și tulburarea de anxietate primară nu s unt identice. De
asemenea există un grad mare de depresie la pacienț ii cu anxietate legată de muncă cu 50% cu
anxietate generalizată legată de muncă. Un alt rezultat important este faptul că participanții cu
anxietate legată de locul de muncă suferă în mare parte și de alte tulburări mentale sau de
anxietate. Evident, tulb urările de anxietate nu exclud locul de muncă. Pacienții cu tulburări de
anxietate sunt predispuși la anxietatea legată de locul de muncă (Linden, M . & Muchalla, B.
2007) .
În concluzie, acest studiu arată că anxietatea legată de muncă este frecventă, multi formă
și o problemă clinică s pecială care se așteaptă să aibă un impact direct asupra participării la
muncă sau concediu medical și pensionare anticipată. Sunt necesare mai multe cercetări asupra
acestui subiect. Anxietatea legată de muncă este o problemă clinică importantă ce are nevoie d e
mai multă atenție științifică (Linden, M . & Muchalla, B., 2007) .
Depresia este cea mai întâlnită tulburare pshiatrică și cauză a dizabilității, și este
asociată cu impactul durabil asupra productivității si reprezintă un a din principalele cauze ale
absenteeismului de la muncă. Acest studiu analizează impactul economic al tratamentului pentru

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

37
depresie la locul de muncă, în special din perspectiva angajatorului. S-a constatat că atât
farmacoterapia cât și psihoterapia reduc costurile din perspectiva angajatorului. Psihoterapia s-a
dovedit a fi cea mai rentabilă opțiune (Evans -Lacko, S., et . al, 2016).
În timp ce prevalența anxietății și a depresiei a crescut, se știu foarte puține lucruri
despre impactul lor asupra vieții pro fesionale. Acest studiu a explorat efectele anxietății și a
depresiei și tratamentul pentru aceste tulburări asupra performanței și siguranței la locul de
muncă (Haslam, C. et. al, 2005).
Anxietatea și depresia a cresc ut considerabil în ultimii ani ( HSC ap ud Haslam, C. et. al,
2005), și rețetele pentru medicamente au crescut de asemenea . De asemenea lipsa tratamentului
poate fi o problemă întrucât angajații care suferă de anxietate și depresie sunt predis puși la
simptome precum oboseală și concentrare scăzu tă, care afectează performanța (Haslam, C. et. al ,
2005).
S-a constatat că simptomele fizice și psihologice ale anxietății și depresiei afectează
performanța de la muncă și crește riscul de accidente. Nerespectarea medicamentației pentru
anxietate sau dep resie este des întâlnită , ceea ce poate duce la un slab control al simptomelor și
afectează performanța de la locul de muncă. Efectele medicamentației s -au considerat a fi
similare cu simptomele anxietății și a depresiei (Haslam, C. et. al , 2005).
Partici panții acestui studiu se simțeau stigmatiza ți deoarece oamenii nu înțelegeau
tulburările precum anxietatea și depresia. Recunoașterea anxietății și a depresiei ca boli reale se
credea a fi primul pas în rezolvarea problemelor de sănătate mintală la locul d e muncă. Subiecții
spuneau că ar trebui să fie la fel de ușor de vorbit despre anxietate și depresi e ca și despre o
simplă răceală. De asemenea participanții au considerat că trebuie să existe o mai mare
conștientizare , înțelegere și din partea managerilor . Participanții au remarcat c ă lipsa de
flexibilitate înseamnă că există puține posibilități de a menține persoanele cu anxietate și
depresie la locul de muncă. Reprezentanți ai organizației au comentat că amploarea suportului
oferit variază în funcție de mărimea și cultura organizației. Unii angajați au declarat că au avut
manageri foarte susținători care le -au oferit modificări de lucru, ore reduse, redistribuire, pentru
a permite celor care suferă de aceste tulburări să-și continue activitatea. Dar mulți (peste 75%) au
identificat metodele de management ca fiind factori care contribuie la anxietatea și depresia lor și
au considerat că volumul de muncă foarte mare a contribuit la dezvoltarea problemelor lor de
sănătate mintală (Haslam, C. et. al , 2005).
Rezu ltatele studiului sugerează faptul că anxietatea și depresia și medicația afectează
munca. La nivel ul fiecărui angajat acest lucru duce la deprecierea perfomanței la muncă, la
accidente și la absențe datorită bolii. La nivel organizațio nal, este probabil s ă se producă efecte
asupra producti vității, asupra moralului angajaților, să aibă loc accidente, absențe . Deci s -a

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

38
concluzionat că anxietatea și depresia sunt asociate cu slaba performanț ă la muncă și siguran ță.
Autorii iau în considerare implicațiile pent ru asistență medicală și gestionarea problemelor de
sănătate mintală la locul de muncă (Haslam, C. et. al , 2005).
Anxietatea l a locul de munc ă, spre deosebire de anxietatea generală, este, prin natura sa,
asociată cu probleme de participare la locul d e munc ă. Scopul acestui studiu este de a investiga
relația dintre anxietatea generală și anxietatea l a locul de muncă și de a examina dacă anxietatea
legată de muncă și anxietatea g enerală sunt asociate diferit cu, concediul medical (Muschalla, B.,
et. al, 2010 ).
Locul de muncă este un domeniu important în viață și are o mare influență asupra stării
de bine și sănătatea persoanei care muncește. Relația dintre caracteristicile locului de muncă și
sănătatea mi ntală și somatică a fost investigată într -o serie de st udii. Locul de muncă este de
asemenea un loc în viață care este predispus anxietății (Muschalla, B., et al, 2010).
Se poate concluziona că anxiet atea la locul de muncă seamănă dar nu este i dentică cu
anxietatea generală. Anxietatea la locul de muncă are co nsecințe directe și mult mai negative
decât alte tipuri de anxietate întrucât este legată de absenteismul de la muncă . Prin urmare este
un tip de anxietate costisitoare și merită mai multă atenție clinică și științ ifică(Muschalla, B., et .
al, 2010).
Depre sia și anxietatea sunt tulburări foarte răspândite ce afec tează capacitatea de a
funcționa normal, ceea ce rezultă nu numai într -o cantitate enormă de mizerie umană și sănătate
pierdută, dar și pierderi din producția economică( Chisholm, D., et . al, 2016). Organizațiile pierd
foarte mult atunci când angajații lor suferă de aceste tulburări, întruc ât ei nu se mai pot concentra
și nu mai lucrează cum trebuie. Prin urmare producția scade si profitul se diminuează.
Angajații care suferă de depresie își pot lua concediu pe caz de boală sau să continue s ă
muncească deși sunt bolnavi . Dar, se știu puține despre factorii asociați cu aceste comportamente
din populație. Acest studiu are drept obiectiv să determine importanța relativă a factorilor socio –
demografici, f inanciari, și a celor legați de muncă și sănătate (Cocker, F., 2011).
Identificarea influenței factorilor socio -demografici, financiari și de sănătate asupra
comportamentului de preze nță la locul de muncă informează un profil al angajaților care
raportează depresia cu un risc mai mare de prezență a oamenilor bolnavi. Mai exact, căsăto ria,
deținerea unei locuințe și fără o raportare a tulburărilor mentale comorbide au fost asociate
semnificativ cu comportamentul prezenței în rândul persoanelor angajate care au raportat
depresie majoră pe durata vieții cu simptome de 12 luni. Cu toate acestea, singurul factor
potențial supus schimbării prin intermediul intervenției profesionale din domeniul săn ătății sau al
angajatorului sunt tulburările comorbide (Cocker, F., 2011).

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

39
Acest studiu a oferit un profil al angajaților cu risc sporit de prezență; Cei care s -au
căsătorit, aveau o locuință sau nu a u raportat tulburări psihice co morbide. Mai puține tulburări
menta le co morbide sugerează că persoanele care suferă de depr esie și care continuă să lucreze
sunt cel mai probabil să fie cazuri mai blânde. Acești angajați pot fi candidați ideali pen tru
programele de absență de boală severă , care își utilizează capacitatea de muncă rămasă, acordând
în același timp , timp liber pen tru tratament și recuperare. Angajatorii care încearcă să prevină sau
să reducă consecințele negative ale depresiei ar putea să se concentreze asupra acestei abordări.
Cu toate acestea, concluziile studiului nu au indicat de ce c ăsătoria sau deținerea unei case au
încurajat munca continuă (Cocker, F., 2011) .
Acest studiu longitudinal are rolul de a compara handicapul și absenteismul dintre
tulburările de anxietate și tulburările de depresie, care se concentrează pe efectele diferitelor
traiectorii de curs (r emisie, recurență și curs cronic) și dimensiuni specifice ale simptomelor
(anxietate, comportament de evitare și stare depresivă) (Hendriks, M.S., et . al, 2015).
Un istoric al tulburărilor anxioase și / sau depresive a fost asociat cu creșterea
incapacităț ii de muncă și a absenteismului de pest e 4 ani, comparativ cu controalele sănătoase.
Dizabilitatea la locul de muncă pe termen lung și absenteismul au fost cele mai p roeminente în
tulburarea anxioasă -depresivă comorbidă, urmate de tulburări depresive , și cel mai scăzut în
tulburările de anxietate. Un curs cronic, excitarea anxietății și starea depresivă au fost predictori
puternici pentru handicapul de lucru pe termen lung, în timp ce statutul psihiatric inițial, un curs
cronic și starea depresivă au fost p redictori puternici pentru absenteismul de muncă pe termen
lung (Hendriks, M.S., et . al, 2015).
Rezultatele studiului demonstrează că sindroamele și simptomele depresive au un
impact mai mare asupra invalidității și absenteis mului în viitor decât anxietate a, ceea ce
înseamnă că prevenirea depres iei este de o importanță majoră (Hendriks, M.S., et . al, 2015).
Depresia poate fi complicată de stresul legat de locul de muncă și, la rândul său,
depresia este cauza principală privind incapacitatea la locul de munc ă. Deși există tratamente
eficiente disponibile, numai o treime dintre pacienți ating remisia completă după un prim
tratament și aproape jumătate dintre pacienți nu răspund. Nivelul ocupațional s -a dovedit a fi un
predictor de încredere al rezultatelor de sănătate mintală în populația generală. Pacienții cu
tulburare depresivă majoră stratificați în trei niveluri ocupaționale (înalte, medii, scăzute) au fost
luați în considerare în studiul prezent (Mandellia, L. et. al , 2016).
Pacienții deprimați de la niv el înalt de ocupație au avut un nivel mai ridicat de
performanță educațională. Ei au prezentat un răspuns semnificativ mai sărac la ultimul tratament,
cu rate de remisie mai reduse și rezistență la tratament mai mare decât celelalte grupuri de nivel

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

40
ocupaț ional. Ei au fost mai puțin tratați cu r eceptorii de inhibiție a serotoninei (SRI). Factorii
potențiali de confundare nu influențează e fectul major (Mandellia, L. e t. al, 2016).
Constatările de față indică faptul că persoanele care lucrează la un nivel pr ofesional
ridicat pot fi un factor de risc pentru răspunsul slab la medicamente pen tru depresie și acest lucru
are implicații potențiale pentru clinicieni și pacienții lor, pentru cercetări viitoare, pentru
angaja tori și pentru politica publică (Mandellia , L. e t. al, 2016) .
Principa la constatare din acest studiu este că acei angajați la un nivel înalt de ocupație
au un răspuns mai sărac la tratament comparativ cu cei de la un nivel mediu sau scăzut la nivel
ocupațional. Răspunsul slab se reflectă într -un răspuns mai redus la ultimul tratam ent sau la un
nivel mai scăzut a remisiei și a unei proporții mai mari de depresie rezistentă la tratament
definită ca suferind cel puțin două eșecuri consecutive de tratament. Cei de la nivel înalt de
ocupație cu depre sie au primit mai puține SRI și mai multă psihoterapie concomite ntă
comparativ cu alte grupuri (Mandellia, L. e t. al, 2016).
Aceste rezultate subliniază necesitatea de a ține seama de factorii de mediu, cum ar fi
nivelul ocupațional, și de a acorda o ate nție deosebită în alegerea trat amentului potrivit pentru
acei c are lucrează la un nivel profesional mai înalt și dezvoltă depresie (Mandellia, L. et. al,
2016).
Anxietatea ș i depresia reprezină tulburări mentale predominante în populațiile
muncitoare. Fac torii de risc ai tulburărilor nu sunt complet cunoscuți. Dezvoltarea cunoștințelor
privind factorii de risc ocupaț ional i pentru tulburarile psihice sunt cruciale . Acest studiu
investighează asocierea dintre diverși factori de muncă clasici ș i psihosociali emergenți , și
tulburări de depresie majoră și anxietate generalizată în populația activă franceză (Murcia, M. et .
al, 2013).
S-au constatat latitudini scăzute de decizie, exces de angajament și solicitări emoționale
ca factori de risc atât pentru tulburare a de depresie major ă și tulburarea de anxietate general izată
în rândul ambelor sexe. Au fost observați și alți factori de risc: cereri psihologice ridicate,
recompense scăzute, conflicte etice și insecuritate la locul de muncă, dar au fost găsite diferențe
privind g enul și rezultatul. S -au observat terme ni de interacțiune semnificativi , sugerând că
latitudinea scăzută a deciziilor, cerințele psihologice ridicate și nesiguranța locului de muncă au
avut efecte mai puternice asupra tulburărilor psihice pentru bărbați decât pentru femei (Murcia,
M. et. al, 2013).
Acest studiu a arătat o asociere semnificativă într e factorii de muncă clasici și
psihosociali emergenți și tulburarea de depresie majoră și anxietate generalizată . Acțiunile
preventive care vizează di feriți factori de muncă psihosociali, inclusiv factorii emergenți, pot
contribui la reducerea tulbură rilor psihice la locul de muncă (Murcia, M. et al., 2013).

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

41
Acest studiu a furnizat dovezi ale asocierilor dintre diferitele aspecte ale mediului de
lucru p sihosocial și tulburări le depresive si de anxietate, folosind un in terviu structurat de
diagnosticare. Eforturile de prevenire ar trebui intensificate asupra f actorilor de muncă
psihosociali. În plus, ar trebui acordată mai multă atenție acumulării de expu neri (cum ar fi
combinația dintre cerințele psihologice ridicate și latitudinea scăzută a deciziilor) care pot fi
deosebit de nocive pentru sănătatea mintală. Mai multe cercetări ar trebui să țină seama și de
factorii de lucru psihosociali emergenți. Ar tr ebui puse în aplicare concepte prospective și
evaluarea duratei e xpunerii pentru studii viitoare (Murcia, M. et . al, 2013).
Absența cauzată de boala mintală la locul de muncă a devenit o problemă globală de
sănătate publică. În acest studiu s -a propus evaluarea influenței a celor care sunt bolnavi și
muncesc în continuare asupra depresiei și absenței din cauza bolilor mintale (Suzuki, T. et . al,
2015).
Mai multe scoruri de prezență de boală au fost raportate ca fiind legate de rate mai mari
de depresie și de absență datorate bo lilor mintale în această cohortă la scară largă a lucrătorilor
japonezi. Măsurarea prezenței a celor bolnavi care muncesc în continuare ar putea fi utilizată
pentru a evalua riscul depr esiei și absenteismului. În plus, concluziile studiului sugerează că
intervenția pentru îmbunătățirea prezenței celor bolnavi care muncesc în continuare ar fi
eficientă în prevenirea depresiei și a absenței din cauza bolii psihice (Suzuki, T. et . al, 2015) .
Mai multe scoruri de prezență a oamenilor bolnavi care muncesc în continuare au fost
asociate cu un risc mai mare de depresie, de exacerbare a simptomelor depresive și absență
datorate bolilor mintale în această cohortă de mari dimensiuni a muncitorilor din Japonia. În
plus, concluziile studiului sugerează că intervenția pentru îmbunătățirea prezenței celor bolnavi
care muncesc în continuare ar fi eficientă în prevenirea depresiei și a absenței. Sunt necesare
studii suplimentare (Suzuki, T. et . al, 2015).
Tulburările depresive și de anxietate afectează funcționarea și provoacă costuri ridicate
ale forței de muncă. Scopul studiului este de a examina și de a compara caracteristicile
psihopatologice ale tulburărilor depresive și de anxietate în efectul lor as upra funcționării la
muncă (Plaisier, I . et. al, 2010).
Tulburările de anxietate au un impact negativ semnifica tiv asupra funcționării la muncă
deși sunt mai mici decât efectul tulburărilor depresive. Comorbiditatea, severitatea, tipul și
durata tulburării , diferențiază riscul funcțio nării necorespunzătoare la muncă (Plaisier, I. et . al,
2010).
Rezultatele studiului de față confirmă asocierea dintre psihopatologie și funționarea la
muncă în rândul oamenilor care muncesc. Tulburările depresive actuale au fos t asociate cu un
risc de șapte ori mai mare de absență pe termen lung și cu risc de cinci ori mai mare de

BRATU ANDREEA -ELENA 3. CAPITOLUL III – DEPRESIA ȘI ANXIETATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

42
performanță scăzută a muncii, în timp ce tulburările de anxietate actuale au sporit șansele de
absență pe termen lung și de d epreciere a performanței muncii cu aproximativ de două ori mai
mare (Plaisier, I. et . al, 2010).
Prin urmare, angajatorii ar trebui să investească în promovarea sănătății mintale. O mai
bună recunoaștere a simptomelor depresive și de anxietate la locul de muncă și crearea de
oport unități ușor accesibile pentru angajați pentru a beneficia de tratament pot crea oportunități
pentru reducerea costurilor legate de pierderea productivității. În plus, mai multe cunoștințe
despre caracteristicile locului de muncă care ar putea îmbunătăți f uncționarea la muncă în rândul
angajaților cu tulburări depresive și de anxietate ar fi de ajutor pentru reducerea pierderii de
productivitate și ar trebui să se pună mai mult accent pe aceste lucruri în cercetări le viitoare
(Plaisier, I. et . al, 2010).

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

43

4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

În lumea în care trăim, cu situația economică precară, locuri de muncă foarte solicitante,
depresia și anxietatea la locul de muncă au devenit tulburări psihice din ce în ce mai des
întâlnite. Consider că nu s e acordă destul de multă importanță acestor probleme sau nu sunt
considerate a fi grave sau că nu pot afecta performanțele la muncă. Dar, din păcate aceste
tulburări au un impact puternic asupra performanței la locul de muncă și mulți oameni nu
recunosc ac est lucru și nu cer ajutor. De ce nu cer ajutor? Probabil le este teamă ca vor fi priviți
altfel de către colegii de muncă, ca vor fi considerați nebuni. Prin urmare cei ce suferă de a ceste
tulburări decid să ascundă acest lucru, să țină în ei, să nu arate și să nu ceară ajutor deși cel mai
probabil ei urlă după ajutor în interiorul lor. Este o problemă grav ă, ce trebuie luată în
considerare, trebuie să i se acorde mult mai multă atenție întrucât este în joc viața unor oameni.
Dar și organizația ar e de sufe rit dacă nu are grija ș i nu acord ă atenție angajaților săi, și dacă nu
le ofere ajutor celor care suferă de tulburări de anxietate și depresie.
În această cercetare mi -am propus să analizez nivelul de depresie și anxietate a unei
populații eterogene de 3 0 de persoane , de diferite vârste, din cadrul unei organizații, din punctul
de vedere al funcției deținute, al inteligenței emoționale și al calității somnului. Știind că aceste
tulburări sunt des întâlnite, am vrut să văd situația în organizația în care am mi -am desfașurat
cercetarea.

4.1. Obiectivele cercetării
 Nive lul de depresie al angajaților î n funcție de poziția pe care o ocupă în cadrul
unei organizații.
 Nivel ul de anxietate al angajaților î n funcție de poziția pe care o ocupă în cadrul
unei o rganizații.
 Cât de importantă este inteligența emoțională în starea psihologică de bine a
individului la locul de muncă.
 Dacă inteligența emoțională contribuie sau nu la prevenirea depresiei și a
anxietății.
 Cât de important este somnul și dacă lipsa ace stuia, calitatea slabă a somnului
contribuie la apariția depresiei și anxietății.

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

44

4.2. Ipotezele cercetării

1. Se prezumă că angajații cu funcții de execuție au un nivel de depresie mai mic decât
persoanele cu funcții de conducere.
2. Se prezumă că a ngajații cu funcții de execuție au un nivel de anxietate mai mare
decât cei cu funcții de conducere.
3. Se prezumă că timpul petrecut de angajat în fața calculatorului corelează negativ cu
nivelul anxietății și depresiei.
4. Se prezumă că numărul orelor de somn și calitatea somnului corelează negativ cu
nivelul depresiei.
5. Se prezumă că nivelul inteligenței emoționale corelează negativ cu nivelul anxietății
și al depresiei.

4.3. Metoda de cercetare

În cad rul cercetării am aplicat ancheta pe bază de chestionar. Au fost aplicate 3
chestionare pe 30 de persoane. A fost aplicat chestionarul Hospital Anxiety Depression Scale,
pentru a analiza nivelul de anxietate și depresie, chestionarul Emotional Intelligence Scale,
pentru a afla nive lul inteligenței e moționale și chestionarul Pittsburgh Sleep Quality Index
(PSQI), pentru măsurarea calității somnului .

4.4. Eșantionul

Populația eșantionului este formată din 30 de angajați din cadrul unei organizați i din
Galați, cu vârste cuprinse între 20 -50 de ani.
Chestionarele au fost aplicate pe un eșantion de 30 de persoane , 21 de femei și 9
bărbați, din cadrul organizației COMDATA, din Galaț i. Eșantionul a fost împărțit î n două

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

45
subeșantioane. Un subeșantion format din 15 persoane ce dețin o funcție de conduc ere și al
doilea subeșantion format din 15 persoane ce dețin o funcție executivă.

4.5. Limite

Din păcate nu am putut aplica cele 3 chestionare pe un eșantion de 60 de persoane, ci
doar pe un eșantion 30 de persoane întrucât angajații din cadrul organi zației COMDATA, Galați
erau foarte ocupați si nu erau dispuși sau nu aveau timpul necesar completării chestionarelor. De
aceea am fost nevoită sa aplic pe un eșantion de 30 de persoane. Durata aplicării acestor
chestionare a fost de aproape 2 luni deoarece angajații erau foarte ocupați.

4.6. Instrumente utilizate în cercetare

4.6.1. HADS (Hospital Anxiety Depression Scale)

HADS este o scală autoadministrată compusă din 14 itemi împărțiți pe subscale de
anxietate și depresie, fiecare având un format de răspuns ordinal în patru puncte. Pentru a reduce
riscul unei prejudecăți false pozitive, scala nu evaluează simptomele de anxietate și depresie
legate de tulburări fizice, cum ar fi oboseala și insomnia. S -a demonstrat că HADS are o precizie
adecvată pentru diagnosticare. O meta -analiză recentă a studiilor de precizie a testelor de
diagnosticare a arătat că, fol osind un scor de 8 sau mai mult ca limită, scala de depresie HADS a
dat 82% sensibilitate și 74% specificitate pentru detectarea tulburării dep resive majore; iar scala
de anxietate a dat sensibilitate 78% și specificitate 74% pentru detectarea tulburării de anxietate
generalizată ( Norton, S. et . al, 2013).
Este necesar să se evalueze aportul tulburării de dispoziție, în special anxietatea și
depresia, pentru a înțelege experiența suferinței în stabilirea practicii medicale. Majoritatea
medicilor sunt conștienți de acest aspect al bolii pacienților lor, dar mulți se simt incompetenți să
furnizeze pacientului informații fiabile. Scala de anxietate ș i depresie în spital, sau HADS, a fost
concepută pentru a oferi un instrument simplu și totuși sigur pentru utilizarea în practica

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

46
medicală. Termenul "spital" din titlul său sugerează că este valabil doar într -un astfel de cadru,
dar multe studii efectuate în întreaga lume au confirmat că este valabilă atunci când este utilizată
în setările comunității și în practica medicală de îngrijire primară. Trebuie subliniat faptul că
scările de autoevaluare sunt valabile numai pentru scopuri de screening; diagnostic ul definitiv
trebuie să se bazeze pe procesul de examinare clinică (Snaith, R.P., 2003).
Calitatea vieții este un termen larg fără o definiție exactă. Aceasta depinde de o serie de
factori: sprijin din partea prietenilor și rudelor, abilitatea de a lucra și de a se interesa de
ocupațiile cuiva, de cazare adecvată așteptărilor și, bineînțeles, de sănătate și dizabilități,
indiferent dacă este vorba despre tulburare congenitală sau recent dobândită. Medicii, prin
instruirea lor, trebuie să își concentreze at enția asupra posibilei tulburări somatice; rolul
tulburării emoționale, fie că este vorba de o reacție la boala somatică sau un factor independent,
este adesea trecută cu vederea. De exemplu, durerea dintr -o tulburare care a fost tolerabilă
anterior poate deveni intolerabilă dacă o stare depresivă se află în plină desfășurare; într -un alt
studiu al pacienților care au avut un tratament pentru cancerul maxilofacial, s -a constatat că unul
din trei a prezentat o anxietate semnificativă clinic, iar simptomele s omatice au fost reduse prin
discutarea naturii anxietății și a posibilei sale manifestări ca suferință somatică. Motivele pentru
neglijarea detectării tulburărilor emoționale includ lipsa de încredere a medicului în procedura de
detectare și, uneori, presu punerea că, dacă a fost discutată, pacientul poate considera că
plângerea nu a fost luată în serios. O metodă simplă pentru recunoașterea tulburărilor emoționale
în cadrul clinic va fi, prin urmare, de ajutor pentru medic. Aceste informații pot fi furnizat e
printr -un chestionar pe care pacientul îl poate completa înainte de examinare. Opiniile proprii ale
pacienților sunt uneori reduse, dar Fallowfield a considerat că pacientul a fost cel mai bun
judecător al propriei sale stări. Se poate, desigur, să fie s ituații în care pacientul încearcă în mod
intenționat să inducă în eroare clinicianul prin exagerarea elementului emoțional al bolii, dar
acest lucru nu prea se întâmplă; în mod alternativ, aspectul emoțional poate fi suprimat dacă se
presupune că acest lu cru va conduce la un diagnostic de boală psihiatrică. Orice astfel de
chestionar trebuie nu numai să fie scurt și ușor de înțeles, ci să evite referirea la percepții
anormale (halucinații) și implicarea evidentă a tulburării psihiatrice ca înclinații suici dare
(Snaith, R.P., 2003).
Un medic din spitalul general a spus că știa că o mare parte din pacienții care
frecventează clinica sa suferă de tulburări emoționale sau că o astfel de tulburare a fost un factor
important care contribuie la stresul bolii. El a subliniat că un număr mare de pacienți a
împiedicat orice încercare de a efectua o investigație asupra aspectelor emoționale ale bolii, dar
de multe ori a simțit că informează pacientul în mod incorect și poate subliniază rolul bolii

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

47
somatice, agravând s tarea pacientului. El a întrebat dacă există o metodă simplă, probabil un
chestionar pe care pacientul ar putea să îl completeze în timp ce așteaptă să -l vadă, ceea ce ar fi
de ajutor. El a adăugat că , chestionarele cu o mare parte din conținutul lor dedic at stresului
somatic nu ar fi utile; într -adevăr, un studiu a demonstrat că orice chestionar care dorea să
furni zeze informații cu privire la stresul emoțional la pacienții dializați, dar care conținea o mare
parte din elementele legate de tulburarea somat ică a furnizat informații înșelătoare. S -a realizat o
revizuire a scărilor majore existente și măsura în care factorii somatici, cum ar fi pierderea poftei
de mâncare, ar contribui la scorul derivat din finalizare. S -a considerat că majoritatea scalelor au
fost fie lungi, fie administrate de o persoană instruită sau, dacă sunt scurte și concepute pentru a
fi completate de pacient, nu par să distingă un tip de tulburare emoțională de alta. Aceste
observații au condus la decizia de a elabora un alt chestionar . S-a convenit că, pentru a -l face
scurt, ar trebui să se concentreze asupra celor două aspecte ale tulburării emoționale pe care
clinicianul le -a considerat ca fiind cele mai relevante, adică anxietatea și depresia , ca aceste două
concepte să fie diferenț iate și că un dispozitiv de punctaj oferit să ofere cea mai buna șansă de
informații de încredere și utile de tipul celor care ar putea fi explicate pacientului în contextul
tulburării pentru care acesta se consultă cu medicul (Snaith, R.P., 2003).
S-a acordat multă gândire termenului "depresie". În afară de varietățile de tulburare
subsumate sub termenul din lexiconul psihiatric, este folosit în limbajul de zi cu zi pentru o
varietate de stări de suferință: demoralizarea de la suferința prelungi tă, reacți a la pierdere
(durere) , tendința de subeva luare (pierderea stimei de sine) , o perspectivă pesimistă și așa mai
departe. Un chestionar conceput pentru a acoperi toate aceste concepte ar fi difuz și probabil că
nu va furniza unui clinician informații utile; prin urmare s -a decis să se concentreze asupra
pierderii răspunsului la plăcere, care este unul dintre cele două stări obligatorii pentru definirea
oficială a "tulburării depresive majore" și care, în plus, a fost considerat de Klein drept cel mai
bun ghid pentru tipul de stare tulburare depresivă care poate fi considerată a fi bazată pe
perturbări ale mecanismelor de neurotransmițător și, prin urmare, să se îmbunătățească spontan
sau poate fi atenuată prin medicamente antidepresive; prin urmare, afirmațiil e analizate pentru
construirea componentei depresive a scalei au fost, în mare parte, deși nu în întregime, bazate pe
starea capacității reduse de a experimenta plăcerea (Snaith, R.P., 2003).
Studiul a fost realizat în mediul unei clinici generale de spit al în ambulatoriu. Rezultatul
studiului realizat în acest scop a fost publicat sub titlul Scala de anxietate și depresie în spital.
S-a gândit, de asemenea, dacă formularea itemilor ar fi ușor tradusă în alte limbi. După
examinarea de către medic, cercet ătorii au efectuat un interviu, dar au fost neatenți la
cunoașterea răspunsurilor pacienților la chestionar. În timpul interviului, "depresia" a fost

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

48
evaluată conform întrebări lor: "Aveți același interes față de lucrurile pe care obișnuiați să îl
aveți?" R âdeți așa de ușor? Vă simțiți vesel? Vă simțiți optimist cu privire la viitor? Nu a existat
o concentrare numai asupra stării anhedonice. Nivelul "anxietății" a fost evaluat de întrebările:
"Te simți tensionat și rănit? Te îngrijorezi foarte mult? Ai atacu ri de panică? Simți că ceva
groaznic e pe cale să se întâmple?". Răspunsurile la chestionar au fost analizate în lumina
rezultatelor acestei estimări a severității anxietății și a depresiei. Acest lucru a permis reducerea
numărului de itemi din chestionar la doar șapte reflectând anxietatea și șapte reflectând depresia.
La fiecare item pacientul a răspuns pe o categorie de răspuns de 4 puncte (0 -3), astfel încât
scorurile posibile au variat de la 0 la 21 pentru anxietate și de la 0 la 21 pentru depresie. O
analiză a scorurilor pe cele două subscale ale unui alt eșantion, în aceleași condiții clinice, a
permis furnizarea de informații conform cărora un scor de la 0 la 7 pentru fiecare subscală ar
putea fi considerat ca fiind în intervalul normal, un scor de 11 sau mai mare indicând prezența
probabilă a tulburării de dispoziție și un scor de la 8 la 10 fiind doar sugestive pentru prezența
stării respective. Activitatea ulterioară a indicat faptul că cele două subscale, anxietatea și
depresia au fost măsuri ind ependente. Experiența ulterioară a permis divizarea fiecărei stări de
dispoziție în patru limite: normală, ușoară, moderată și severă, iar în această formă HADS este
acum emisă de către editorul său (Snaith, R.P., 2003).
HADS durează de la 2 până la 5 minu te pentru a fi completat. S -a dovedit a fi
acceptabilă de populația pentru care a fost proiectat (Snaith, R.P., 2003).
Deoarece instrucțiunile de la introducerea la HADS este de a -l completa pentru a indica
cel mai bine modul în care respondentul s -a simți t "în săptămâna trecută", este rezonabil să se
administreze scala din nou, cam la un interval de o săptămână, dar nu mai puțin (Snaith, R.P.,
2003).

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

49
4.6.2. Emotional Intelligence Scale

Inteligența emoțională reprezintă capacitatea de a recunoaște propriile noastre
sentimente și ale celorlalți, pentru a ne motiva pe noi înșine și pentru a gestiona emoțiile în mod
eficient în noi și în ceilalți. O competență emoțională este o capacitate învățată bazată pe
inteligența emoțională care contribuie la p erformanța eficientă la locul de muncă
(http://www.eiconsortium.org/pdf/ECI_2_0_Technical_Manual_v2.pdf ).
Testul a fost elaborat de Daniel Goleman, autorul cărții „Intelegența emotională‖ ,
apărută in 1995. Testul este adaptat de Mihaela Rocco si constă în 10 intrebă ri ce prezintă unele
situații (scenarii) î n care se poate afla o persoană
(https://laurbadea.wordpress.com/2008/01/11/inteligenta -emotionala -test/).
Completarea testului are in vedere, pe de o parte, asigurarea pe câ t posibil a transpunerii
individului în situația respectivă, iar pe alta parte, alegerea uneia dintre variantele d e răspuns din
cele patru posibile, care reprezintă u nele modalități concrete de a reacționa în situațiile indicate
de întrebări ( https://laurbadea.wordpress.com/2008/01/ 11/inteligenta -emotionala -test/).
„Scenariile conț in următorii itemi:
Itemul 1.
Persoana se află intr -o situație critică ce îi amenință viața. Trei dintre variantele de
răspuns privesc capacitatea de a fi conști ent de emoț iile personale, de a cunoașt e situaț ia din
punct de vedere afectiv ș i de a ră spunde adevcat, echilibrat la situațiile neo bișnuite, critice sau
stresante;
Itemul 2.
Un copil este foarte supărat, iar adulții care se află în preajma lui incearcă să -l ajute să
depășească aceas tă stare emoțională negativă. Pă rinții, educatorii sau adulții în general, cei care
au un nivel ridicat al inteligenței emoționale, folosesc situația pentru a -i antrena emoț ional pe
copii, ajungându -i să î nțeleagă de unde provine starea emoționala negativă. Adică ce anume îi
determină sa fie supărați, să înțeleagă ceea ce simt, să observ e alternativele pe care le pot î ncerca
pentru a găsi soluțiile adecvate;

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

50

Itemul 3.
Un subiect adult se află într -o situație care trebuie să fie modificată în vederea obținerii
unor beneficii. Acest item al testului se refera la motivația proprie, intrinsecă, la capacitatea de a
elabora un plan pentru a trece peste obstacole, frustrări și capacitatea de a urmari un scop. Este
vizată „speranța‖ ca dimensiune a inteligenței emoționale ;
Itemul 4.
Scenariul prezentat se referă la o pers oană care are eșecuri repetate î ntr-o anumită
direcție. Doar una dintre variantele de ră spuns se referă la gradul de optimi sm al persoanei, care
o ajută să treacă peste piedici, să continue, să perseverez e fără a se bl ama pe sine sau a se
demoraliza;
Itemul 5.
În situația prezentată de test se urmărește comportame ntul persoanei față de minorităț i,
atitudinea ei cu privire la diversitatea etnică, culturală, etc. Doar una dintre variantele d e răspuns
indică m odul optim de a crea o atmosferă deschisă diversității. Este vizată schimbarea
prejudecăților prin acțiune a asupra lor ș i prin adoptarea unui model d emocratic de stăpanire a
furiei;
Itemul 6.
Acest item se referă la modul în care se poate calma o persoană furioasă. Varianta
corectă de răspuns se referă la capacitatea empatică a p ersoanei, la modalitățile de stăpâ nire a
furiei;
Itemul 7.
Reprezintă o situație în care unul dintre personaje este stăpanit de a gresivitate, este
mânios. Cel mai indicat răspuns în cazul unei dispute puternice este să ia o pauză, interval în care
persoana se poate calma, și astfel nu mai distorsionează percepț ia situației în care se află, nu se
mai lansează în atacuri violente pe care le regretă ulterior. Dupa această per ioadă de relaxare,
persoana respectivă poate fi mult mai bine pregătită pent ru o discuție utilă, productivă;

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

51

Itemul 8.
Într-un colectiv de muncă trebuie gasită o soluție pentru o problemă delicată sau
plictisitoare . Prin răspunsul dat se arată că mem brilor unei echipe trebuie să li se asigure relații
armonioase, un climat psihic confortabil care să le permită exprimarea ideilor persona le într -un
mod natural degajat ș i creativ;
Itemul 9.
Un copil, un tâ năr sau un a dult se poate afla î n situații relati v stresante d atorită, pe de o
parte, timidităț ii lor personale, iar pe de altă parte situațiilor relativ noi neobișnuite, care le
accentuează starea de teamă. Răspunsul corect vizează implicarea persoanelor respective în
situații noi, atragerea lor în mod progresiv în relații interpersonale;
Itemul 10.
Se arată că o persoană care are inițiativa schimbărilor în activitatea ei este mult mai
pregatită să se angajeze cu placere într -un nou gen de acțiune, învață mai repede cum sa obțină
performanțe superioare . Este important ca cineva să fie capabil să încerce și altceva decât ceea ce
face în mod curent, dezvoltându -și astfel unele talente ascunse
(https://laurbadea.wordpre ss.com/2008/01/11/inteligenta -emotionala -test/).‖
Modul de notare ș i interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoț ională constă
în a aduna punctele corespunzătoare celor patru variante de ră spuns de la cei zec e itemi, după
care se raportează punctajul obținut la etalon
(https://laurbadea.wordpress.com/2008/01/11/inteligenta -emotionala -test/).
Fiecare întrebare are anumite punctaje.
La final se adună puncte le la cele 10 răspunsuri. Dacă un individ are scorul sub 100,
atunci inteligența emoțională este sub medie. Dacă scorul este între 100 -150, atunci inteligența
emoțională este medie. Dacă scorul este peste 150, atunci inteligența emoțională este peste
medie . Iar dacă scorul este 200, atunci inteligența emoțională este excepțională ( Roco, M., 2004 )

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

52

4.6.3. Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI)

Indicele de calitate a somnului Pittsburgh (PSQI) este cea mai frecvent folosită metodă
generică în mediul cli nic și de cercetare ( Mollayeva, T. et . al., 2016).
Indicele de calitate a somnului Pittsburgh (PSQI) măsoară calitatea somnului și
perturbarea retrospectiv într -o perioadă de o lună utilizând rapoarte de auto -evaluare (Carpenter,
J.S., & Andrykowski, A.M. , 1998).
PSQI a fost inițial conceput pentru a fi utilizat în populațiile clinice ca o evaluare simplă
și validă a calității somnului și a tulburărilor care ar putea afecta calitatea somnului. Conform
scalei autorilor, avantajele PSQI includ abilități de: determinare a tiparelor de disfuncție a
somnului pe o perioadă de o lună prin evaluarea atât a datelor calitative cât și a celor cantitative;
și să calculeze un scor global simplu, care să exprime atât numărul cât și severitatea problemelor
de somn. PSQI este compus din 19 itemi care produc un scor global de calitate a somnului și
următoarele scoruri de 7 componente: calitatea somnului, latența somnului, durata somnului,
eficiența obișnuită a somnului, tulburările de somn, utilizarea medicamentelor pentru somn și
disfuncția în timpul zilei. Itemii și scorurile componentelor au fost concepute pentru a reprezenta
zone standard care sunt evaluate de către medici atunci când pacienții raportează probleme de
somn. Elementele PSQI utilizează diferite categorii de răspuns care includ înregistrarea timpului
obișnuit al culcării, timpul de trezire obișnuit, numărul de ore de somn efectiv și numărul de
minute pentru a adormi, precum și răspunsurile de tip Likert (Carpenter, J.S., & Andrykowski,
A.M., 1998).
PSQI a fo st elaborat în 1988, fără a se ține seama de o populație clinică specială, pentru:
asigurarea unei măsurări fiabile, valide și standardizate a calității somnului; să discrimineze
traversele "bune" și "sărace" și să ofere un indice ușor de completat pentru pacienți, iar medicii și
cercetătorii să le interpreteze. În consecință, conceptul și scopul țintă ale dezvoltatorilor sunt în
conformitate cu nevoile noastre de măsurare ( Mollayeva, T. et al., 2016).
PSQI este ușor de implementat în practica clinică. T impul de finalizare necesită cinci
până la 10 minute, astfel încât indicele poate fi administrat unui pacient în sala de așteptare.
Întrebările unu -nouă nu pot lipsi, deoarece scorurile vor fi inexacte (Mollayeva, T. et al., 2016).

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

53
PSQI este în prezent si ngurul instrument clinic standardizat care acoperă o gamă largă
de indicatori relevanți pentru calitatea somnului (Mollayeva, T. et al., 2016).
Calitatea somnului este o construcție clinică importantă din două motive majore. În
primul rând, probleme privi nd calitatea somnului sunt comune; studiile epidemiologice indică
faptul că 15 -35% din populația adultă se plânge de perturbări frecvente ale calității somnului,
cum ar fi dificultatea de a adormi sau dificultăți de întreținere a somnului. În al doilea rân d,
calitatea slabă a somnului poate fi un simptom important al multor tulburări de somn și tulburări
medicale. O componentă frecvent măsurată a calității somnului, a duratei somnului poate avea
chiar o asociere directă cu mortalitatea ( Buysse, D.J, et. al, 1989).
Modificările privind calitatea somnului sunt deosebit de relevante pentru psihiatrie.
Factorii legați de anxietate și stres sunt una dintre cele mai importante concomitente ale
tulburărilor de somn în populația generală, iar insomnia asociată cu t ulburările psihiatrice este
cel mai răspândit tip de insomnie văzută în centrele de tulburări de somn, reprezentând 35% din
diagnostice. Mai mult, tulburările de calitate a somnului sunt frecvent raportate în esență în toate
tulburările psihiatrice, incluz ând depresia, schizofrenia, tulburările de anxietate și tulburările de
utilizare a substanțelor psihoactive ( Buysse, D.J, et. al, 1989).
Deși calitatea somnului este un construct clinic ușor acceptat, acesta reprezintă un
fenomen complex, dificil de defin it și măsurat în mod obiectiv. Calitatea somnului include
aspecte cantitative ale somnului, cum ar fi durata somnului, latența somnului, precum și aspecte
mai subiective, cum ar fi "adâncimea" sau "liniștea" somnului. Cu toate acestea, elementele
exacte ca re compun calitatea somnului și importanța lor relativă pot varia între persoane. În plus,
deoarece calitatea abruptă este în mare măsură subiec tivă, măsurările de laborator ale somn ului
se pot corela cu calitatea percepută a somnului, însă nu o pot defini . În cele din urmă, măsurarea
calității somnului este afectată de tipul de studiu în care este examinat. Anchetele populaționale
pe scară largă se concentrează, în general, pe câteva întrebări generale despre calitatea obișnuită
a somnului și tipuri de tul burări de somn. Studiile care examinează somnul nocturn (studiile de
eficacitate a medicamentului, de exemplu) se pot concentra pe aspecte mai subiective,
comparative ale calității somnului, cum ar fi adâncimea somnului, liniștea și sentimentele după
trezire (Buysse, D.J, et. al, 1989).
Având în vedere importanța construcției și dificultățile inerente în definirea și
cuantificarea acesteia, este important să existe un instrument clinic care să măsoare calitatea
somnului. De asemenea, este necesar să se eva lueze proprietățile clinimetrice (adică proprietăți
precum sensibilitatea, acuratețea, comprehensibilitatea și reproductibilitatea) ale instrumentului,

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

54
toate acestea fiind esențiale pentru descrierea și măsurarea validă a fenomenelor clinice
complexe. Deși multe chestionare de somn au fost descrise în studiile anterioare, acestea
împărtășesc mai multe dificultăți generale. În primul rând, foarte puține dintre acestea au folosit
intervale de timp specifice pentru evaluare. În al doilea rând, chestionarele an terioare nu au fost
concepute pentru a obține un scor simplu, global pentru a facilita comparațiile între grupuri sau
persoane fizice. În al treilea rând, puține dintre aceste studii au evaluat în mod direct proprietățile
clinimetrice ale chestionarelor. Î n cele din urmă, chestionarele anterioare au fost utilizate în
primul rând cu eșantioane de populație neselectate sau subiecți de control nonclinic ( Buysse, D.J,
et. al, 1989).
Itemii din Indexul de calitate a somnului Pittsburgh (PSQI) au fost derivați din trei
surse: intuiția clinică și experiența pacienților cu tulburări de somn; o revizuire a chestionarelor
anterioare privind calitatea somnului raportate în literatura de specialitate; și experiența clinică
cu instrumentul pe parcursul a 18 luni de tes tare pe teren ( Buysse, D.J, et. al, 1989).
PSQI evaluează calitatea somnului în luna precedentă. Acesta este un interval de timp
intermediar între inventariile post -somn (care evaluează numai somnul din noaptea anterioară) și
chestionarele de tip anchetă (care evaluează dificultăți în anul precedent sau mai mult). Un
chestionar de post -somn poate reflecta cu mai multă precizie variațiile de la noapte la noapte care
apar în calitatea somnului, dar nu oferă informații despre frecvența sau durata problemelor
specifice care pot determina un pacient să caute ajutor. Pe de altă parte, chestionarele de tip
anchetă nu pot indica gravitatea unei anumite probleme în prezent. În plus, o durată de 2 -3
săptămâni este adesea utilizată clinic pentru a diferenția tulburări le tranzitorii de tulburări
persistente de somn. Prin urmare, administrarea PSQI în două ocazii separate de aproximativ o
lună permite discriminarea majorității tulburărilor tranzitorii și persistente ( Buysse, D.J, et. al,
1989).
PSQI constă în 19 întrebă ri cu auto -evaluare și cinci întrebări evaluate de partenerul de
pat sau coleg de cameră. Ultimele cinci întrebări sunt folosite numai pentru informații clinice, nu
sunt prezentate în tabelul de scor al PSQI și nu sunt raportate în acest articol. Cele 19 î ntrebări cu
auto-evaluare evaluează o mare varietate de factori legați de calitatea somnului, incluzând
estimări ale duratei și latenței somnului și frecvenței și gravității problemelor specifice somnului.
Aceste elemente sunt grupate în șapte scoruri comp onente, fiecare ponderată în mod egal pe o
scară 0 -3. Scorurile celor șapte componente sunt apoi însumate pentru a obține un scor global
PSQI, care are o gamă de 0 -21; Scorurile mai mari indică o calitate a somnului mai slabă
(Buysse, D.J, et. al, 1989).

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

55
Cele șapte componente ale PSQI sunt versiuni standardizate ale zonelor evaluate în mod
obișnuit în interviurile clinice ale pacienților care suferă de tulburări de somn / trezire. Aceste
componente sunt calitatea somnului subiectiv, latența somnului, durata somnului, eficiența
obișnuită a somnului, tulburările de somn, utilizarea medicamentelor pentru somn și disfuncția în
timpul zilei. Întregul index necesită 5 -10 minute pentru ca subiectul să se finalizeze și 5 minute
pentru scorare ( Buysse, D.J, et. al, 1989).
PSQI oferă o măsură standardizată, cantitativă a calității somnului care identifică rapid
traversele bune și cele slabe și se compară favorabil cu "standardul de aur" al diagnosticului
clinic și de laborator (Buysse, D.J, et. al, 1989 ).
PSQI este în primul rând destinat să măsoare calitatea somnului și să identifice bine și
traverse grele, să nu furnizeze diagnostice clinice exacte. Cu toate acestea, răspunsurile la
întrebările specifice pot îndruma clinicianul spre zone pentru inves tigații ulterioare. Acest este în
special adevărat pentru componenta "perturbări ale somnului", care poate orienta clinic evaluări
pentru pacienți specifici, chiar dacă scorurile medii nu discriminează între grupuri. Mai mult, un
scor global PSQI> 5 indică faptul că un subiect are dificultăți severe în cel puțin două zone, sau
dificultăți moderate în mai mult de trei domenii. Scorul global este, prin urmare, "transparent",
adică transmite informații despre gravitatea problemei subiectului și despre numărul de probleme
prezente, printr -o singură măsură simplă ( Buysse, D.J, et. al, 1989).
Simplitatea PSQl și capacitatea sa de a identifica diferite grupuri de pacienți sugerează
mai multe aplicații clinice și de cercetare în psihiatrie și în mediul medical g eneral. Într -un cadru
clinic general, PSQI ar putea fi folosit pentru a examina pacienții pentru prezența de tulburări de
somn semnificative. În situațiile psihiatrice, PSQI poate identifica pacienții care sunt susceptibili
de a avea o tulburare de somn co ncomitent cu simptomele lor psihiatrice. În plus, acesta poate
direcționa clinicianul către anumite zone de disfuncție care necesită investigații suplimentare.
PSQI ar putea fi, de asemenea, utilizat în studii clinice și studii epidemiologice pentru
identi ficarea grupurilor care diferă în ceea ce privește calitatea somnului ( Buysse, D.J, et. al,
1989).
PSQI poate avea, de asemenea, mai multe aplicații longitudinale în practica clinică și
cercetare. De exemplu, ar putea fi folosit pentru a examina cursul ș i istoricul natural al
tulburărilor de somn / trezire. Acesta ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru a monitoriza
progresia tulburărilor de somn și interacțiunea lor cu alte simptome în cursul bolilor psihiatrice,
cum ar fi depresia. PSQI poate fi de aj utor în studiile viitoare de acest tip, oferind informații mai
detaliate despre tipurile și severitatea tulburărilor de somn în timp. Mai mult, PSQI ar putea fi

BRATU ANDREEA -ELENA 4. CAPITOLUL IV – METODOLOGIA CERCETĂRII

56
util în studierea relației dintre calitatea somnului și alte variabile, cum ar fi vârsta, sexul , starea
de sănătate, condițiile medicale și psihiatrice și performanța asupra altor variabile psihologice. În
cele din urmă, PSQI ar putea fi utilizat pentru a examina efectele longitudinale ale intervențiilor
terapeutice specifice pentru tulburările psih iatrice sau tulburările de somn. De exemplu, calitatea
somnului ar putea fi monitorizată în timpul tratamentului de întreținere a depresiei cu
medicamente sau psihoterapie. Utilizat în acest mod, PSQI ar putea detecta, de asemenea,
recăderi anunțate de deb ut sau reemergența tulburărilor de somn ( Buysse, D.J, et. al, 1989).

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

57

5. CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA
DATELOR

5.1 IPOTEZA 1 . Se prezumă că persoanele cu funcții de execuție au un nivel de depresie mai
mic decât persoanele cu funcții de conducere.

Pentru a demonstra această ipoteză am aplicat chestionarul HADS (Hospital Anxiety
Depression Scale) pentru a verifica care tip de funcție este mai predispusă la depresie. În acest
sens am format două subeșantioane, primul cu persoa ne ce dețin o funcție executivă și al doilea
cu persoane ce dețin o funcție de conducere.
Tabelul 5.1.1

Din analiza tabelului 5.1.1, observăm ca nivelul mediu al depresiei înregistrat la
persoanele cu funcții de conducere este de 6,47, iar pentru cei c u funcții de execuție este 6,27.

Tabelul 5.1.2

Din analiza testului t pentru eșantioane independente observăm că nu există diferenț e
semnificative între cele două loturi de participanți deoarece pragul de semnificație este p=0,851.
Group Statistics
15 6,47 2,850 ,736
15 6,27 2,915 ,753Functii
"De conducere"
"De executie"DepresieN Mean Std. DeviationStd. Error
Mean
Independent Samples Test
,010 ,920 ,190 28 ,851 ,200 1,053 -1,956 2,356
,190 27,986 ,851 ,200 1,053 -1,956 2,356Equal variances
assumed
Equal variances
not assumedDepresieF Sig.Levene's Test for
Equality of Variances
t df Sig. (2-tailed)Mean
DifferenceStd. Error
Difference Lower Upper95% Confidence
Interval of the
Differencet-test for Equality of Means

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

58
Prin urmare, ipot eza conform căreia persoanele cu funcție de execuție au un nivel de depresie
mai mic decât persoanele cu funcție de conducere se infirmă.
Managerii sau cei care au o funcție de conducere au multe responsabilități și trebuie să
răspundă în fața celor care detin o organizație atât pentru acțiunile lor cât și pentru a
subordonaților mangerilor. Ei trebuie să se asigure că totul merge bine în organizație, că angajații
își fac treaba cum trebuie. Prin urmare, acest lucru implică foarte mult stres și presiune as upra
celor care au funcții de conducere.
Consider că p rincipala problemă este faptul că managerii au multe responsabilități, dar
nu și autoritatea și bunurile necesare pentru a -și face treaba.
Deși studiile ne spun că cei cu funcții de conducere sunt mai depresivi, rezultatele
cercetării prezente spun opusul. Aceștia nu sunt depresivi, se poate spune că se simt foarte bine
din punct de vedere psihologic, nu se simt depresivi.
Potrivit unui nou studiu, managerii sunt cei mai predispuși oameni dintr -o organizație
care suferă de depresie. Studiul, condus de Seth Prins, un student de doctorat la Școala de
Sănătate Publică a Universității Columbia, a fost recent publicat online în Sociologia Sănătății și
a Bolii ( https://hbr.org/2015/09/why -managers -are-more -likely -to-be-depressed ).
Managerii nu au prea multă autoritate sau autonomie pentru a lua decizii ca și
proprietarii, dar totuși ei se confruntă cu o presiune externă de a performa. "Managerii primesc
probabil acel amestec perfect de a avea cerințe ridicate, dar nu o tonă de autoritate decizională
pentru a pune în aplicare aceste cerințe", a spus Prins. O altă explicație posibilă este aceea că
managerii nu prea interacțio nează cu clienții și, prin urmare, nu văd impactul muncii lor, dar, de
asemenea, nu au șansa de a face parte din deciziile mari de care modelează organizația
(https://hbr.o rg/2015/09/why -managers -are-more -likely -to-be-depressed ).
Studiul Prins este cel mai nou dintr -o linie de cercetare care sugerează că managerii sunt
mai susceptibili să sufere simptome depresive. Cercetătorii au descoperit că supraveghetorii și
managerii au avut cea mai mare probabilitate de depresie, cu 19% și respectiv 16% rata de
depresie ( https://hbr.org/2015/09/why -managers -are-more -likely -to-be-depressed ).
Manageri i nu sunt chiar în vârf, deci nu văd aceleași avantaje ca și șefii lor din
rezultatele muncii pe care o depun. Oamenii de știință numesc acest lucru exploatare. O altă
problemă mare este lipsa de putere. Șefii acestora îi pot exclude de la accesul la resur se și pot
controla activitățile lor de muncă într -un mod pe care cercetătorii îl descriu ca dominație.
Lucrătorii cu locuri de muncă scăzute în latitudine de decizie și cereri înalte prezintă simptome
depresive mai mari, iar cei cu locuri de muncă scăzute în directie, de control și de planificare au
tulbură ri psihologice mai mari si depresie majoră, scriu autorii studiului

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

59
(https://www.washingtonpost.com/news/to -your-health/wp/2015/08/20/why -middle -managers –
are-more -likely -to-be depressed/?utm_term=.e8f0b85ac1a6 ).

Tabelul 5.1.4 Principalii indicatori statistici

Din analiza tabelului 5.1 .4, observăm că media la variabila depresie la persoanele cu
funcții de conducere este de 6,47, mediana este de 7,00 și abaterea standard este de 2,850.
Din analiza tabelului 5.1.4, observăm că media la variabila depresie la persoanele cu
funcții de execu ție este de 6,27, mediana este de 7,00 și abaterea standard este de 2,915.

Descriptives
6,47 ,736
4,89
8,05
6,46
7,00
8,124
2,850
2
11
9
5
-,056 ,580
-1,316 1,121
6,27 ,753
4,65
7,88
6,35
7,00
8,495
2,915
1
10
9
5
-,544 ,580
-,548 1,121Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
Kurtosis
Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
KurtosisFunctii
"De conducere"
"De executie"DepresieStatistic Std. Error

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

60

5.1.5 Histograma cu frecvențe la depresia la cei cu funcții de conducere

5.1.6 Histograma cu frecvențe la depresia la cei cu funcții de execuție
Figurile 5.1.5 și 5.1.6 ne pre zintă repartizarea scorurilor obținute la variabila depresie pentru
participanții cu funcții de conducere si de execuție.
Depresie12 10 8 6 4 2Frequency3
2
1
0Histogram
for Functii= "De conducere"
Mean =6,47
Std. Dev. =2,85
N =15
Depresie10 8 6 4 2 0Frequency2,0
1,5
1,0
0,5
0,0Histogram
for Functii= "De executie"
Mean =6,27
Std. Dev. =2,915
N =15

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

61
5.2 IPOTEZA 2. Se prezumă că angajații cu funcții de execuție au un nivel de a nxietate mai
mare decât cei cu funcții de conducere.

Pentru a demonstra această ipoteză am aplicat chestionarul HADS (Hospital Anxiety
Depression Scale) pentru a verifica care tip de funcție este mai predispusă la anxietate. În acest
sens am format două subeșantioane, primul cu persoane ce dețin o funcție de execuție și al doilea
cu persoane ce dețin o funcție de conducere.

Tabelul 5.2.1

Din analiza tabelului 5.2.1, observăm ca nivelul mediu al depresiei înregistrat la
persoanele cu funcții de conducere este de 7,80, iar pentru cei cu funcții de execuți e este 7,47.

Tabelul 5.2.2

Din analiza testului t pentru eșantioane independente observăm că nu există diferenț e
semnificative între cele două loturi de participanți deoarece pragul de semnificație este p=0,813.
Prin urmare, ipoteza conform căreia angajații cu funcții de execuție au un nivel de anxietate mai
mare decât cei cu funcții de conducere se infirmă.
Group Statistics
15 7,80 3,529 ,911
15 7,47 4,086 1,055Functii
"De conducere"
"De executie"AnxietateN Mean Std. DeviationStd. Error
Mean
Independent Samples Test
,044 ,835 ,239 28 ,813 ,333 1,394 -2,522 3,189
,239 27,420 ,813 ,333 1,394 -2,525 3,192Equal variances
assumed
Equal variances
not assumedAnxietateF Sig.Levene's Test for
Equality of Variances
t df Sig. (2-tailed)Mean
DifferenceStd. Error
Difference Lower Upper95% Confidence
Interval of the
Differencet-test for Equality of Means

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

62
Studiile ne spun că angajații cu funcți i executivă sunt mai anxioși decât cei cu funcție de
conducere întrucât cei cu funcție executivă sunt mai stresați, au mereu acea teamă că nu își vor
atinge target -ul, că nu vor fi la așteptările șefului sau chiar că vor fi concediați.
Rezultatele din urma cercetării au arătat opusul acestor studii. În cadrul organizației în
care s -a realizat cercetarea, majoritatea angajațiilor cu funcție executivă nu sufereau de anxieta te.
Anxietatea apare în cadrul unei organizații datorită faptului că angajații prezintă
vulnerabilități în fața deciziilor pe care le iau cei care dețin puterea ș i care îi defavorizează.
Anxietatea poate să apară datorită unor modificări frecvente, a competiției interne, în urma
căreia unii angajați își pierd poziția sau reputația, datorită nesiguranței la loculul de
muncă( http://psihoterapeutdianaradauceanu.blogspot.ro/2014/08/frustrarea -anxietatea -si-
depresia.html ).
Conform unui raport publicat de ComPsych Corporation, angajații sunt mai puțin
deprimați, dar sunt mai îngr ijorați, iar o treime din angajați se simt tensionați sau neliniștiți de
multe ori ( https://medicalxpress.com/news/2013 -08-employees -depressed -anxious.html ).
33% dintre angajați din toate sectoarele industriale prezintă o senzație de tensionare sau
anxietate în cea mai mare parte a timpului. 24 % și respectiv 16%, în mod frecvent sau
întotdeauna se tem de situația lor financiară ( https://medicalxpress.com/news/2013 -08-
employees -depressed -anxious.html ).
Climatul profesional, responsabilitățile din c ontractul de muncă, dar și relaț ia directă cu
șeful sunt o parte din factorii care pot provoca anxietate sau alte tipuri de boli angajaților care nu
sunt mulțumiți de ac este aspecte la locul de muncă (http://exec -edu.ro/articole -si-studii/angajatii –
care-nu-se-inteleg -cu-sefii-au-un-risc-mai-mare -de-imbolnavire -decat -restul/ ).
Cercetările din trecut au arătat că supervizarea abuzivă este legată de rezultate negative
pentru anga jați, mai ales comportamentele de muncă contraproductive îndreptate către
organizație. Acest studiu a examinat relația dintre două tipuri de supervizare ineficientă și
rezultatele negative ale angajaților. În plus, acest studiu a examinat cum reacțiile emo ționale,
precum anxietatea, au mediat relațiile negative între conducerea ineficientă și rezultatele
negative ale angajaților. Rezultatele au sugerat faptul că ambele tipuri de conducere ineficientă
erau legate de rezultate similare negative ale angajațil or, și de anxietate (Pyc, L.S et. al, 2017).

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

63
Tabelul 5.2.3 Principalii indicatori statistici

Din analiza tabelului 5.2.3, observăm că media la variabila anxietate la persoanele cu
funcții de conducere este de 7,80, mediana este de 9,00 și abaterea standard este de 3,529.
Din analiza tabelului 5.2.3, observăm ca media la variabila anxietate la persoanele cu
funcții de execuție este de 7,47, mediana este de 8,00 și abaterea standard este de 4,086.

Descriptives
7,80 ,911
5,85
9,75
7,83
9,00
12,457
3,529
2
13
11
7
-,169 ,580
-1,228 1,121
7,47 1,055
5,20
9,73
7,46
8,00
16,695
4,086
0
15
15
7
-,302 ,580
-,178 1,121Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
Kurtosis
Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
KurtosisFunctii
"De conducere"
"De executie"AnxietateStatistic Std. Error

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

64

5.2.4 Histograma cu distribuția de frecvențe la a nxietatea la cei cu funcții de conducere

5.2.5 Histograma cu distribuția de frecvențe la anxietatea la cei cu funcții de execuție
Figurile 5.2.4 și 5.2.5 ne reprezintă repartizarea scorurilor obținute la variabila anxietate pentru
participanții cu funcți i de conducere și de execuție.
Anxietate12,5 10 7,5 5 2,5Frequency3
2
1
0Histogram
for Functii= "De conducere"
Mean =7,8
Std. Dev. =3,529
N =15
Anxietate14 12 10 8 6 4 2 0Frequency5
4
3
2
1
0Histogram
for Functii= "De executie"
Mean =7,47
Std. Dev. =4,086
N =15

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

65
5.3 IPOTEZA 3. Se prezumă că timpul petrecut de angajat în fața calculatorului corelează
negativ cu nivelul anxietății și depresiei.

Pentru a demonstra această ipoteză am întrebat participanții câte ore petrec în fața
calculatorului la locul de muncă.

Tabelul 5.3.1 Calcul de corelație între orele petrecute în fața calculatorului și anxietatea și
depresia

Din tabelul 5.3.1 putem observa că scorul pentru depresie este corelat negativ la nivel
-0,439 cu scorul obținut de participanți la ore petrecute în fața calculatorului. p<0,05, deci
corelația între cele două variabile este negativ semnificativă. De asemenea putem observa că
scorul pentru depresie este corelat pozitiv la nivel 0,596 cu scorul obținut de participanți la
anxietate. p<0,01, ceea ce indică o legătură puternică între depresie și anxietate. Prin urmare
ipoteza conform căreia timpul petrecut de angajat în fața calculatorului corelează negativ cu
nivelul anxietății și depresiei se confirmă.
Eu am considerat că timpul petrecut de angajații în fața calculatorului nu contribuie la
apariția depresiei și a anxietății. Dacă angajații petrec mai mult timp la calculator, asta nu îi face
mai anxioși sau mai depresivi. Îi poate afecta din punct de vedere fizic, dar n u și din punct de
vedere psihic, adică nu devin anxioși și depresivi datorită timpului îndelungat petrecut în fața
calculatorului.
Correlations
1 -,108 -,439 *
,570 ,015
30 30 30
-,108 1 ,596**
,570 ,001
30 30 30
-,439 * ,596** 1
,015 ,001
30 30 30Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
NOre_calculator
Anxietate
DepresieOre_
calculator Anxietate Depresie
Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).*.
Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).**.

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

66
Statul în fața ecranului unui computer timp de cinci ore pe zi poate crește dramatic
riscul de depresie și insomnie, sugereaz ă noi cercetări. Studiile anterioare s -au axat pe cât de
mult timp ecranul poate provoca afecțiuni fizice, cum ar fi dureri de cap și dureri de spate.
Acum, una dintre cele mai mari investigații privind pericolele computerelor la locul de muncă a
concluzio nat că acestea pot deteriora și sănătatea mintală
(http://www.dailymail.co.uk/health/article -153281/Why -using -cause -depression.html ).
Într-un sondaj de trei an i de 25.000 de muncitori, mulți s -au plâns de senzație de
depresie, anxietate și reticenți în a se ridica din pat pentru a se duce la lucru dimineața. Studiul
efectuat de cercetătorii de la Universitatea Chiba din Japonia a concluzionat că șefii ar trebui să
limiteze timpul petrecut de personalul lor pe computere. Cercetătorul principal, Tetsuya
Nakazawa, a declarat: "Acest rezultat sugerează că prevenirea tulburărilor mintale și a
tulburărilor de somn necesită restricționarea utilizării calculatorului la m ai puțin de cinci ore pe
zi". Rezultatele, publicate în Jurnalul American de Medicină Industrială, au arătat că unul d in
patru persoane petrec cel puț in cinci ore pe zi la calculatorul lor. Odată ce au trecut pragul,
pericolele legate de tulburările psihol ogice care apar , pot să crească dramatic
(http://www.dailymail.co.uk/health/article -153281/Why -using -cause -depression.html ).
Odată cu dezvoltarea tehnologiei, utilizarea considerabilă a calculatoarelor la locul de
muncă este răspândită și crește eficiența. Cu toate acestea, utilizatorii de calculatoare se
confruntă cu noi condiții de muncă dăunătoare, cu volume mari de muncă și ore mai îndelungate.
Acest studiu a urmărit să investigheze asocierea dintre utilizarea calculatorului la locul de muncă
și tulburarea depresivă și de anxietate într -un eșantion reprezentativ la nivel național de lucrători
din Coreea de Sud (Kim et . al, 2016).
Odată cu tehnologia dezvolta tă, utilizarea computerului poate intensifica ritmul de lucru
cu sistemul de monitorizare a calculatorului și multitasking -ul. În al doilea rând, lucrul pe
calculator este de obicei foarte sedentar. Recent, recenziile sistematice au investigat faptul că
lucrul sedentar, inclusiv munca pe calculator, a fost legat de depresie și anxietate. Activitatea
fizică scăzută ar putea fi unul dintre mecanismele comportamentului sedentar asociat depresiei și
anxietății. În al treilea rând, ipoteza de retragere socială a sugerat că munca pe calculator poate
elimina indivizii din interacțiunile sociale și crește riscul depresiei. În al patrulea rând, stresul
legat de tehnologie, care este cauzat de experiențele frustrante cu problemele de hardware sau
software, poate creșt e stresul și anxietatea în rândul persoanelor care lucrează mult la calculator
și au cerințe mari de muncă. În cele din urmă, problemele de somn și afecțiunile musculo –
scheletale legate de munca pe calculator ar putea afecta patofiziologia dezvoltării depr esiei și a
anxietății (Kim et . al, 2016).

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

67
Trebuie recunoscut faptul că utilizarea calculatorului este un factor de risc al tulburărilor
depresive și de anxietate. Lucrul la calculator mai mult de 3/4 din timpul de lucru ar putea fi
legat de probleme de săn ătate mintală și asocierea ar putea fi mai mare la muncitorii cu durata de
lucru lungă cu mai mult de 50 de ore (Kim et . al, 2016).
S-a ajuns la concluzia că o mare parte a utilizării calculatorului la locul de muncă poate
fi asociată cu tulburarea depres ivă și de anxietate. Această constatare sugerează necesitatea unei
linii directoare de lucru care să ajute lucrătorii care utilizează foarte mult calculatorul la muncă
(Kim et . al, 2016).

Tabelul 5.3.2 Principalii indicatori statistici

Din analiza t abelului 5.3.2, observăm că media la variabila ore_calculator la persoanele
cu funcții de conducere este de 7,73, mediana este de 8,00 și abaterea standard este de 1,438.
Descriptives
7,73 ,371
6,94
8,53
7,76
8,00
2,067
1,438
5
10
5
2
-,127 ,580
-,355 1,121
8,13 ,322
7,44
8,82
8,09
8,00
1,552
1,246
7
10
3
2
,480 ,580
-1,504 1,121Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
Kurtosis
Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
KurtosisFunctii
"De conducere"
"De executie"Ore_calculatorStatistic Std. Error

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

68
Din analiza tabelului 5.3.2, obsservăm ca media la variabila ore_calculator la perso anele
cu funcții de execuție este de 8,13, mediana este 8,00 și abaterea standard este de 1,246.
5.3.3 Histograma cu distribuția de frecvențe
la orele petrecute în fața calculatorului la cei cu funcții de execuție
5.3.4 Histograma cu distribuția de frecv ențe
la orele petrecute în fața calculatorului la cei cu funcție de conducere
Figurile 5.3.3 și 5.3.4 ne prezintă scorurile obținute la variabila ore_calculator pentru
participanții cu funcții de conducere si de execuție.
Ore_calculator10 9 8 7Frequency6
4
2
0Histogram
for Functii= "De executie"
Mean =8,13
Std. Dev. =1,246
N =15
Ore_calculator10 9 8 7 6 5Frequency5
4
3
2
1
0Histogram
for Functii= "De conducere"
Mean =7,73
Std. Dev. =1,438
N =15

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

69
5.4 IPOTEZA 4 . Se prezumă că nu mărul orelor de somn și calitatea somnului corelează
negativ cu nivelul depresiei.
Pentru a demonstra această ipoteza am aplicat chestionarul Indexul Pittsburgh de
Calitate a Somnului (PSQI) pentru a afla numărul orelor de somn și pentru a măsura calitatea
somnului.

Tabelul 5.4.1 Calcul de corelație între orele de somn și calitatea somnului și depresia.

Din tabelul 5.4.1 putem observa că scorul pentru depresie este corelat la nivel
0,622 cu scorul obținut de participanți la calitatea somnului. p<0,01 , deci corelația între cele
două variabile este semnificativă. De asemenea putem observa că scorul pentru calitatea
somnului este corelat negativ la nivel -0,558 cu scorul obținut de participanți la ore de somn.
p<0,01, ceea ce indică o legătură puternică între orele de somn și calitatea somnului. Prin urmare
ipoteza conform căreia numărul orelor de somn și calitatea somnului coreleaza negativ cu nivelul
depresiei se confirmă.
Calitatea cât și durata somnului sunt foarte importante pentru starea fizică da r si psihică
a individului. Dacă individul are un somn liniștit, prin urmare starea lui va fi mult mai bună și va
evita diferite tulburări psihice precum depresia.
Consider că numărul scăzut al orelor de somn și slaba calitate a somnului poate duce la
depresie. Starea psihică a individului este afectată, nu mai performează la locul de muncă și în
viața de zi cu zi. Studiile menționate și nu numai confirmă acest lucru. Rezultatele cercetării
prezente confirmă ceea ce spun și studiile realizate pe aceasta pr oblemă.
Correlations
1 -,558 ** -,295
,001 ,113
30 30 30
-,558 ** 1 ,622**
,001 ,000
30 30 30
-,295 ,622** 1
,113 ,000
30 30 30Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
NOre_somn
Calitatea_somnului
DepresieOre_somnCalitatea_
somnului Depresie
Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).**.

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

70
Asociațiile dintre calitatea somnului și simptomele de anxietate și depresie sunt bine
stabilite în domeniul psihiatriei, în măsura în care tulburările de somn sunt enumerate ca un
simptom al anumitor tulburări de anxietate și depresie în DSM IV, deși este de asemenea
recunoscut că tulburările de somn pot preceda simptome de anxietate și depresie. Tulburările de
scurtă durată pot, de asemenea, prezice recidiva depresiei ( Gregory, A.M . et. al, 2011).
Somnolența excesivă nu afectează numai sănătatea fizică, ci are și un impact mare
asupra sănătății mintale. Când individul nu are cele 7 -9 ore de somn de calitate de care are
nevoie, acesta poate influența puternic perspectiva asupra vieții, nivelului de e nergie, motivației
și emoțiilor (https://sleepfoundation.org/excessivesleepiness/content/the -complex -relationship –
between -sleep -depression -anxiety ).
Legătura dintre somn și st area de spirit a fost văzută mereu de către cercetători și
medici. De exemplu, persoanele cu insomnie au un nivel mai mare de depresie și anxietate decât
cei care dorm în mod normal. Aceștia sunt de 10 ori mai susceptibili de a avea depresie clinică și
de 17 ori mai susceptibili de a avea anxietate clinică. Cu cât o persoană suferă de insomnie și cu
atât mai frecvent se trezește noaptea ca rezultat, cu atât mai mari sun t șansele de a dezvolta
depresie (https://sleepfoundation.org/excessivesleepiness/content/the -complex -relationship –
between -sleep -depression -anxiety ).
Obstructiv apneea de somn, o condiție în care o persoană se trez ește frecvent și foarte
scurt pe tot parcursul nopții, este legată și de depresie. Într -un studiu de aproape 19.000 de
persoane, cei cu apnee în somn obstructiv au fost de cinci ori mai susceptibili de a suferi de
depresie clinică. Cercetătorii cred că ace st lucru se datorează faptului că atunci când somnul este
perturbat din nou și din nou, acesta poate modifica activitatea creierului și neurochimia care
afectează starea de spirit și gândirea unei persoane
(https://sleepfoundation.org/excessivesleepiness/content/the -complex -relationship -between –
sleep -depression -anxiety ).
Relația dintre somn și starea de spirit este complexă, deoarece somnul întrerupt poate
duce la schimbări emoționale, depresie clinică sau anxietate (precum și alte afecțiuni psihiatrice),
dar aceste condiții pot, de asemenea, să perturbe sau să tulbure în continuare somnul. De fapt,
modelele de somn modificate sunt un semn distinctiv al multor probleme de sănătate mintală
(https://sleepfoundation.org/excessivesleepiness/content/the -complex -relationship -between –
sleep -depression -anxiety ).

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

71

Tabelul 5.4.2 Principalii indicatori statistici

Din analiza tabelului 5.4.2, observăm că media la variabila calitatea somnului la
persoanele cu funcții de conducere este de 5,93, mediana este de 6,00 și abaterea standard este de
3,634.
Din analiza tabelului 5.4.2, obsservăm ca media la variabila calitatea somnului la
persoanele cu funcții de execuție este de 7,27, mediana este 6,00 și abaterea standard este de
5,077.

Descriptives
5,93 ,938
3,92
7,95
5,76
6,00
13,210
3,634
0
15
15
4
,875 ,580
1,697 1,121
7,27 1,311
4,45
10,08
7,07
6,00
25,781
5,077
0
18
18
6
,897 ,580
,222 1,121Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
Kurtosis
Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
KurtosisFunctii
"De conducere"
"De executie"Calitatea_somnuluiStatistic Std. Error

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

72

5.4.3 Histograma cu dis tribuția de frecvențe la calitatea somnului la funcții de execuție.

5.4.4 Histograma cu distribuția de frecvențe la calitatea somnului la funcții de conducere
Figurile 5.4.3 și 5.4.4 ne prezintă scorurile obținute la variabila calitatea somnului pentru
participanții cu funcții de conducere si de execuție.
Calitatea_somnului20 15 10 5 0Frequency6
4
2
0Histogram
for Functii= "De executie"
Mean =7,27
Std. Dev. =5,077
N =15
Calitatea_somnului14 12 10 8 6 4 2 0Frequency5
4
3
2
1
0Histogram
for Functii= "De conducere"
Mean =5,93
Std. Dev. =3,634
N =15

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

73

Tabelul 5.4.5 Principalii indicatori statistici

Din analiza tabelului 5.4.5, observăm că media la variabila ore de somn la persoanele cu
funcții de conducere este de 7,27, mediana este de 7,00 și a baterea standard este de 0,961.
Din analiza tabelului 5.4.5, obsservăm că media la variabila ore de somn la persoanele
cu funcții de execuție este de 6,87, mediana este 7,00 și abaterea standard este de 1,302.

Descriptives
7,27 ,248
6,73
7,80
7,30
7,00
,924
,961
5
9
4
1
-,616 ,580
1,314 1,121
6,87 ,336
6,15
7,59
6,96
7,00
1,695
1,302
4
8
4
2
-1,063 ,580
,142 1,121Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
Kurtosis
Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
KurtosisFunctii
"De conducere"
"De executie"Ore_somnStatistic Std. Error

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

74

5.4.6 Histograma cu distribuția de frecvenț e la orele de somn la funcția de conducere

5.4.7 Histograma cu distribuția de frecvențe la orele de somn la functia de execuție.
Figurile 5.4.6 și 5.4.7 ne prezintă scorurile obținute la variabila ore de somn pentru participanții
cu funcții de conducere si de execuție.
Ore_somn9 8 7 6 5Frequency6
4
2
0Histogram
for Functii= "De conducere"
Mean =7,27
Std. Dev. =0,961
N =15
Ore_somn8 7 6 5 4Frequency6
5
4
3
2
1
0Histogram
for Functii= "De executie"
Mean =6,87
Std. Dev. =1,302
N =15

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

75

5.5 IPOTEZA 5. Se prezumă că nivelul inteligenței emotionale corelează negativ cu nivelul
anxietății și depresiei.
Pentru a măsura nivelul inteligenței emoționale am aplicat Scala de Inteligență
Emoțională.

Tabelul 5.5.1 Calcul de cor elație între inteligența emoțională și anxietatea și depresia

Din tabelul 5.5.1 putem observa că scorul pentru depresie este corelat la nivel
0,596 cu scorul obținut de participanți la anxietate. p<0,01, deci corelația între cele două
variabile este semnificativă. Nu există o corelație semnificativă între înteligentă emoțională și
anxietate și depresie. Prin urmare ipoteza conform căreia nivelul inteligenței emoționale
corelează negativ cu nivelul anxietății și al depresiei se infirmă.
Inteligența e moțională este un factor important în viața noastră și ne ajută sa ne
gestionăm emoțiile astfel încât sa evităm anumite tulburări precum depresia și anxietatea.
Consider că dacă un individ are un nivel al inteli genței emotionale peste medie îș i poate
gestiona mult mai bine emoțiile, sentimentele, poate face față mai bine stresului de la locul de
muncă, dar și din viața de zi cu zi și astfel poate preveni apariția depresiei și a anxietății.
Deși depresia este o boală mintală frecvent întâlnită, cercetări privind stra tegiile de
depistare precoce nu s-au concentrat până acum asupra posibilei utilități a măsurilor Inteligenței
Emoționale (EI) ca factor de predicție potențial ( Downey, L.A., et. al, 2008).
Depresia este evaluată de Organizația Mondială a Săn ătății ca fiind cea de -a patra cea
mai mare cauză a încărcăturii globale a bolii în ceea ce privește impactul asupra pacientului
Correlations
1 -,274 -,311
,143 ,095
30 30 30
-,274 1 ,596**
,143 ,001
30 30 30
-,311 ,596** 1
,095 ,001
30 30 30Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
NInteligenta_emotionala
Anxietate
DepresieInteligenta_
emotionala Anxietate Depresie
Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).**.

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

76
individual, a familiei și a societății, în general, în ceea ce privește productivitatea pierdută.
Existența predictorilor de în credere a celor care au șanse mai mari să sufere cel mai mult de
depresie ar reprezenta un pas valoros în dezvoltarea strategiilor profilactice de protecție a
persoanelor înainte de debutul bolii. Construcția emergentă a Inteligenței Emoționale (EI) poate
constitui un astfel de predictor ( Downey, L.A., et. al, 2008).
Inteligența emoțională oferă intuitiv o fereastră în sănătatea mintală, deoarece abilitatea
indivizilor de a -și înțelege propriile stări emoționale sau probleme emoționale este considerată
un indicator important al funcționării mentale sănătoase. Studiile recente sugerează că nivelurile
mai ridicate ale Inteligenței Emoționale conduc la sentimente mai mari de bunăstare emoțională,
stres psihologic redus, stare de spirit mai bună, stimă de sine ridicată, optimism mai mare,
depresie scăzută și o satisfacție mai mare a vieții ( Downey, L.A., et. al, 2008).
Măsurarea inteligenței emoționale poate avea o valoare predictivă în ceea ce privește
identificarea timpurie a celor cu risc de depresie. Stud iul actual indică valoarea potențială a
efectuării de studii ulterioare de natură prospectivă ( Downey, L.A., et. al, 2008).
Un nou studiu realizat de Queendom.com și PsychTests.com indică faptul că persoanele
care suferă de probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea, tind să
înregistreze scăderea competențelor cheie ale inteligenței emoționale
(http://www.prweb.com/releases/2017/03/prweb14112987.htm ).
Poate păre a neortodox, dar cercetările de la Queendom.com și PsychTests.com indică
faptul că aceste trăsături, alături de alte opt competențe legate de inteligența emoțională, pot
acționa ca factori de protecție împotriva problemelor de sănătate mintală
(http://www.prweb.com/releases/2017/03/prweb14112987.htm ).
Analizând date de la 2300 de persoane care au dat testul inteligenței emoționale,
cercetătorii de la Queendom au comparat persoanele ca re sunt tratate în prezent pentru depresie
sau anxietate cu cei cu sănătate psihică în stare bună
(http://www.prweb.com/releases/2017/03/prweb14112987.htm ).
Persoanele cu starea bun ă de sănătate mintală recunosc valoarea lor. Ei se tratează cu
respect de sine, care, la rândul lor, îi încurajează pe alții să le urmeze exemplul. Mai degrabă
decât să se așeze pe eșecurile și greșelile lor, oamenii cu stimă de sine înaltă se străduiesc
continuu spre creștere și auto -îmbunătățire
(http://www.prweb.com/releases/2017/03/prweb14112987.htm ).
Ideea că emoțiile sunt nesănătoase a dus la practica neadecvată a ignorării sau reprimării
sentimentelor negative. Acest lucru poate contribui la repercusiuni fizice și psihologice
semnificative, incluzând tensiune arterială crescută, cancer, probleme digestive, depresie și

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

77
anxietate. Persoanele sănătoase din punct de vedere mental îș i eliberează emoțiile într -o manieră
adecvată, recunoscând și exprimând cu tact ceea ce simt
(http://www.prweb.com/releases/2017/03/prweb14112987.htm ).
Persoanele sănătoase din punct de vedere mental își recunosc și acceptă punctele tari,
precum și eșecurile lor. Cel mai important, ele folosesc această cunoaștere de sine pentru a -și
planifica viața în consecință. Recunoașterea conștientă a sentimentelor și dorințelor le permite să
ia decizii bine informate. În plus, conștiința de sine care vine cu simpla prezentare în acest
moment poate fi cathartică, ceea ce poate disipa stresul și anxietatea
(http://www.prweb.com /releases/2017/03/prweb14112987.htm ).
"Starea dvs. psihologică este strâns legată de tipul de gânduri pe care le gândiți și de un
val constant de emoții care curg prin voi", explică dr. Jerabek, președintele PsychTests,
compania mamă a Queendom. "Aceasta înseamnă că, dacă stați mereu neliniștiți în legătură cu
viitorul, concentrându -vă numai pe greșelile dumneavoastră sau dacă vă puneți singuri la pamânt
sau permiteți altora, va avea un impact asupra sănătății dumneavoastre mintale. Anxietatea de
bază sau tristețea ridicată ușurează alunecarea în panică sau depresie, când apare declanșatorul
potrivit. Cercetările noastre au arătat, de asemenea, că indivizii deprimați și anxioș i sunt mai
predispuși să se implice în rumegătoare excesive, ceea ce poate, la râ ndul lor, să agraveze stările
lor negative. Există un motiv pentru care inteligența emoțională este legată de succesul personal
și pr ofesional. Lucrând pe inteligenț a lor emoțională, indivizii care se luptă cu probleme de
sănătate mintală se vor gasi mai b ine echipați pentru a face față provocărilor de viață. Ei vor
putea să -și reglementeze mai bine emoțiile, să facă față mai ușor stresului, să obțină o
perspectivă mai bună asupra unei situații dificile și să vadă greutățile ca o lecție învățată mai
degrabă decât ca o catastrofă. Inteligența emoțională este de a dezvolta o relație mai bună nu
numai cu ceilalți, ci și cu noi înșine‖
(http://www.prweb.com/releases/2017/03/prweb14112987.htm ).

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

78

Tabelul 5.5.2 Principalii indicatori statistici

Din analiza tabelului 5.5.2, observăm că media la variabila inteligență emoțională la
persoanele cu funcții de conducere este de 95,00, mediana este de 100,00 și abaterea standar d
este de 17,829.
Din analiza tabelului 5.5.2, obsservăm că media la variabila inteligență emoțională la
persoanele cu funcții de execuție este de 76,67, mediana este 80,00 și abaterea standard este de
30,040.

Descriptives
95,00 4,603
85,13
104,87
95,00
100,00
317,857
17,829
65
125
60
25
-,229 ,580
-,524 1,121
76,67 7,756
60,03
93,30
76,85
80,00
902,381
30,040
25
125
100
55
,092 ,580
-,703 1,121Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
Kurtosis
Mean
Lower Bound
Upper Bound95% Confidence
Interval for Mean
5% Trimmed Mean
Median
Variance
Std. Deviation
Minimum
Maximum
Range
Interquartile Range
Skewness
KurtosisFunctii
"De conducere"
"De executie"Inteligenta_emotionalaStatistic Std. Error

BRATU ANDREEA -ELENA 5.CAPITOLUL V – PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

79

5.5.4 Histograma cu distribuția de frecvenț e la inteligența emoțională la funcția de conducere.

5.5.5 Histograma cu distribuția de frecvențe la inteligența emoțională la funcția de execuție.

Figurile 5.5.4 și 5.5.5 ne prezintă scorurile obținute la variabila inteligență emoțională pentru
particip anții cu funcții de conducere si de execuție.

Inteligenta_emotionala120 100 80 60Frequency6
4
2
0Histogram
for Functii= "De conducere"
Mean =95
Std. Dev. =17,829
N =15
Inteligenta_emotionala125 100 75 50 25Frequency4
3
2
1
0Histogram
for Functii= "De executie"
Mean =76,67
Std. Dev. =30,04
N =15

BRATU ANDREEA -ELENA 6. CONCLUZII

80
6. CONCLUZII

În urma rezultatelor cercetării s -au confirmat 2 din 5 ipoteze. Prin urmare putem spune
că nu toți angajații, indiferent de funcția pe care o dețin, pot suferi de depresie sau anxietate la
locul de muncă. Am întâlnit cazuri puține în care unii angajați , fie cu funcție de conducere sau de
execuție , care sufereau de depresie sau anxietate.
Am constatat că timpul petrecut de angajați în fața calculatorului nu contribuie la
apariția depresiei ș i a anxietății. Dacă angajații petrec mai mult timp la calculator, asta nu îi face
mai anxioși sau mai depresivi. Îi poate afecta din punct de vedere fizic, dar nu și din punct de
vedere psihic, deci ei nu devin anxioși și depresivi datorită timpului îndel ungat petrecut în fața
calculatorului. Aceștia pot ajunge să aibă probleme serioase cu vederea , datorită faptului că
petrec mult timp în fața calculatorului si probleme cu spatele datorită faptului că stau foarte mult
pe scaun .
De asemenea pot spune că a tât calitatea cât și durata somnului sunt foarte importante
pentru starea fizică dar si psihică a individului. Dacă individul are un somn liniștit, prin urmare
starea lui va fi mult mai bună și va evita diferite tulburări psihice precum depresia.
Conside r că numărul scăzut al orelor de somn și slaba calitate a somnului poate duce la
depresie. Starea psihică a individului este afectată, nu mai performează la locul de muncă și în
viața de zi cu zi. Studiile menționate și nu numai confirmă acest lucru. Rezul tatele cercetării
mele confirmă ceea ce spun și studiile realizate pe aceasta problemă.
Asociațiile dintre calitatea somnului și simptomele de anxietate și depresie sunt bine
stabilite în domeniul psihiatriei, în măsura în care tulburările de somn sunt en umerate ca un
simptom al anumitor tulburări de anxietate și depresie în DSM IV, deși este de asemenea
recunoscut că tulburările de somn pot preceda simptome de anxietate și depresie. Tulburările de
scurtă durată pot, de asemenea, prezice recidiva depresiei (Gregory, A.M et . al, 2011).
Atunci c ând vorbim de inteligența emoțională, putem spune ca este un factor important
în viața noastră și ne ajută sa ne gestionăm emoțiile astfel încât sa evităm anumite tulburări
precum depresia și anxietatea.
Consider că dacă un individ are un nivel al inteli genței emoț ionale peste medie își poate
gestiona mult mai bine emoțiile, sentimentele, poate face față mai bine stresului de la locul de
muncă, dar și din viața de zi cu zi și astfel poate preveni apariția depresiei ș i a anxietății .

BRATU ANDREEA -ELENA 6. CONCLUZII

81
În urma rezultatelor cercetării, ipotezele conform căreia angajații cu funcții de execuție
au un nivel de depresie mai mic decât cei cu funcții de conducere și ipoteza conform căreia
angajații cu funcții de execuție au un nivel de anxietat e mai mare decât cei cu funcții de
conducere se infirmă. Dar și ipoteza conform căreia nivelul inteligenței emoționale corelează
negativ cu nivelul anxietății și depresiei se infirmă. Însă ipotezele conform căreia timpul petrecut
de angajat în fața calcula torului corelează negativ cu nivelul anxietății și al depresiei și ipoteza
conform căreia numărul orelor de somn și calitatea somnului coreleaza negativ cu nivelul
depresiei se confirmă.
Prin urmare, se poate spune că la unii angajați funcția pe care o de țin nu le afectează
sănătatea mintală , deși studiile menționate în această lucrare ne spun contrariul.

BRATU ANDREEA -ELENA 7. BIBLIOGRAFIE

82
7. BIBLIOGRAFIE

1. Albrecht, A.T. & Herrick C., (2006), 100 Questions & Answers About Depression ,
Massachusetts , Jones and Bartlett Publishers.
2. Ameri can Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders , Fifth Edition, (2013), Arlington, VA, American Psychiatric Association.
3. Ardeleanu, M., Suciu, R., Nirișteanu, A. (2006), Tulburări din spectrul anxietății ,
București, Ed. M edicală Callisto.
4. Baldwin, D.S. (2002)., An atlas of depression , London, The Parthenon Publishing
Group.
5. Bamford, M., (1995), Work and Health An introduction to occupational health care ,
Springer -Science+Bussiness Media, B.V.
6. Barlow, D.H., (2002), Anxiet y and Its Disorders , The Guilford Press.
7. Bassett, L.(2001) , Attacking anxiety and depression , The Midwest Center for Stress and
Anxiety, Inc.
8. Bhatia, M.S., ( 2009). Dictionary of Psychology and Allied Sciences , New Delhi, New
Age International (P) Limited , Publishers.
9. Borril, J. (2000), All about depression , The Mental Health Depression.
10. Buysse, D.J., Reynolds, C.F. III, Monk, T.H., Berman S.R., Kupfer, D.J., (1989), The
Pittsburgh Sleep Quality Index: a new instrument for psychiatric practice and resear ch,
Psychiatry Research, 28, pp. 193 –213.
11. Campbell Quick, J. & Tetrick,L.E., (2003), Handbook of Occupational Health
Psychology , American Psychological Association.
12. Carpenter, J.S., and Andrykowski, A.M., (1998), Psychometric Evaluation of the
Pittsburg h sleep quality, Journal of Psychosomatic Research, Vol. 45, No. 1, pp. 5 –13.
13. Cembrowicz, S. & Kingham, D.,( 2002), Beating Depression , London, Class Publishing.
14. Chisholm, D., Sweeny, K., Sheehan, P., Rasmussen, B., Smit, F., Cuijpers, P., Saxena, S.,
(2016), Scaling -up treatment of depression and anxiety: a global return on investment
analysis, Lancet Psychiatry , 3: 415 –24.
15. Cocker, F., Martin, A., Scott, J., Venn, A., Otahal, P., Sanderson, K., (2011), Factors
associated with presenteeism among employed A ustralian adults reporting lifetime major
depression with 12 -month symptoms, Journal of Affective Disorders 135 , pp. 231 –240.
16. Cooper, C.L., Schabcracq, M.J., Winnubust J.A.M., (2003), The Handbook of Work and
Health Psychology , John Wiley& Sons,Ltd.
17. DePaul o J.R. & Horvitz -Alan, L., (2002), Understanding Depression , New York , John
Wiley & Sons, Inc.
18. Downey, L.A., Patrick J. Johnston, P.J., Hansen, K., Schembri, R., Stough, C., Tuckwell,
V., Schweitzer, I., (2008), The relationship between emotional intelli gence and
depression in a clinical sample, Eur. J. Psychiat. Vol. 22 , N.° 2, pp. 93 -98.

BRATU ANDREEA -ELENA 7. BIBLIOGRAFIE

83
19. Evans -Lacko, S., Koeserb, L., Knappa, M., Longhitanoc, C. , Zohard, J., Kuhne, K.,
(2016), Evaluating the economic impact of screening and treatment for depression in the
workplace, European Neuropsychopharmacology .
20. Fingret, A. & Smith, A., (1995), London and Occupational Health:A Practical Guide for
Managers , Routledge .
21. Friptuleac, G. & Meșina , V., (2006), Sănătatea și factorii ocupaționali , Chișinău, Casa
editorial -poligrafică Bons Offices.
22. Gask, L. & Graham -Chew, C., (2014), ABC of Anxiety and Depression , John
Wiley&Sons,Ltd.
23. Geoffrey Ffrench, G., (1973), Occupational Health , Medical and Technical Publishing
Co. Ltd.
24. Gotlib, I.H & Hammen, C.L., (2009), Handbook of Depression , New York, London, The
Guilford Press.
25. Gregory, A.M., Buysse, D.J., Willis, T.A., Rijsdijk, F.V., Maughan, B., Rowe, R.,
Cartwright, S., Barclay, N.L., Eley, T.C., (2011), Associations between sleep quality and
anxiety and depression symptoms i n a sample of young adult twins and siblings, Journal
of Psychosomatic Research 71 , pp. 250 –255.
26. Hamilton, S.I.(2007), Dictionary of Psychological Testing, Assessment and Treatment ,
London and Philadelphia, Jessica Kingsley Publishers.
27. Haslam, C., Atkinso n, S., Brown, S.S. , Haslam,R.A., (2005), Anxiety and depression
in the workplace: Effects on the individualm and organisation (a focus group
investigation), Journal of Affective Disorders 88 , pp. 209 –215.
28. Healey, B.J. & Walker, K.T., (2009), Introduct ion to occupational health in public health
practice , Jossey -Bass.
29. Hendriks, M.S., Spijker, J., Licht, C.M.M., Hardeveld, F., de Graaf, R., Batelaan, M.N.,
Penninx, B.W.J.H., Beekman, A.T.F., (2015), Long -term work disability and absenteeism
in anxiety and depressive disorders, Journal of Affective Disorders 178 , pp.121 –130.
30. Ingram, R.I ,(2009), The International Encyclopedia of Depression , New York, Springer
Publishing Company, LLC.
31. Kim, T., Kang, M.Y., Yoo, M., Lee, D, Hong, Y.C., (2016), Computer use at work is
associated with self -reported depressive and anxiety disorder, Annals of Occupational
and Environmental Medicine , 28:57.
32. Lam, R.W., Michalak, E.E., Swinson, R.P., (2005), Assessment Scales in Depression,
Mania and Anxiety , Taylor & Francis.
33. Linden , M & Muchalla, B. (2007), Anxiety disorders and workplace -related anxieties
Journal of Anxiety Disorders 21 , pp. 467 –474.
34. Lupa, C. (2014), Sănătatea și securitatea în muncă și standardul OHSAS 18001 , Revista
Certind, nr. 1 , p. 26.
35. Mandelli, L., Serretti, A., Souery, D., Mendlewicz, J., Kasperd, S., Montgomery, S.,
Zohar, J., (2016), High occupational level is associated with poor response to treatment
of depression, European Neuropsychopharmacology 26 , pp. 1320 –1326.
36. Matsumoto, D. , (2009), The Cambridge Dictionary of Psychology , New York,
Cambridge University Press.
37. Mollayeva, T., Thurairajah, P., Burton, K., Mollayeva, S., Shapiro, S.C., Colantonio, A.,
(2016), The Pittsburgh sleep quality index as a screening tool for sleep dysfunction in

BRATU ANDREEA -ELENA 7. BIBLIOGRAFIE

84
clinical and non-clinical samples: A systematic review and meta -analysis, Sleep Medicine
Reviews 25 , pp. 52 -73.
38. Murcia, M., Chastang, J.F., Niedhammer, I., (2013), Psychosocial work factors, major
depressive and generalised anxiety disorders: Results from the French n ational SIP study,
Journal of Affective Disorders 146 , pp. 319 –327.
39. Muschalla, B., Linden, M., Olbrich, D., (2010), The relationship between job -anxiety
and trait -anxiety —A differential diagnostic investigation with the Job -Anxiety -Scale and
the State -Trait-Anxiety -Inventory, Journal of Anxiety Disorders 24 , pp.366 –371.
40. Norton, S., Cosco, T., Doyle, F., Done, J., Sacker,A., (2013), The Hospital Anxiety and
Depression Scale: A meta confirmatory factor analysis, Journal of Psychosomatic
Research 74 , pp. 74 –81.
41. Noyes, R. Jr. & Hoehn -Saric, R.,( 1998), The Anxiety Disorders , Cambridge University
Press.
42. Nutt, D.J. & J.C. Ballenger, J.C., (2003), Anxiety Disorders , Blackwell Science Ltd.
43. Parker, G. (2002), Dealing with Depression , Australia, Allen&Unwin.
44. Patric he. D & Filip I. & Tănase C. (2015), Epidemiologia Depresiei, Revista Medicală
Română, vol. LXII , nr. 3.
45. Plaisier, I., Beekman, A.T.F., de Graaf, R., J.H. Smit, J.H., van Dyck, R., Penninx,
B.W.J.H., (2010), Work functioning in persons with depressive an d anxiety disorders:
The role of specific psychopathological characteristics, Journal of Affective Disorders
125, pp. 198 –206.
46. Pyc, L.S., Meltzer, D.P, Cong, L., (2017), Ineffective leadership and employees’ negative
outcomes: The mediating effect of anxie ty and depression, International Journal of
Stress Management, Vol 24(2) , pp. 196 -215.
47. Qureshi, M.I., Rasli, Md. A., Zaman, K., (2014), A New Trilogy to Understand the
Relationship among Organizational Climate, Workplace Bullying and Employee Health,
Arab Economics and Business Journal 9 , p. 133 –146.
48. Reavley, N.J., Ross, A., Martin, A., LaMontagne, A.D., Jorm, A.F., (2014),
Development of guidelines for workplace prevention of mental health problems: A
Delphi consensus study with Australian professionals a nd employees, Mental
Health&Prevention 2 , pp. 26 –34.
49. Roco, M., (2004), Creativitate și inteligență emoțională , Iași, Ed. Polirom.
50. Sillamy, N. , (1998), Dicționar de psihologie Larousse , București, Editura Univers
Enciclopedic.
51. Snaith, R.P., (2003), The H ospital Anxiety And Depression Scale, Health and Quality of
Life Outcomes , 1:29.
52. Statt D.A. (1998), The concise dictionary of psychology , New York and London,
Routledge.
53. Stavroula Leka, S. & Houdmont, J.,(2010), Occupational Health Psychology , Blackwell
Publishing Ltd.
54. Suzuki, T., Miyaki, K., Song, Y., Tsutsumi, A., Kawakami, N., Shimazu, A., Takahashi,
M., Inoue, A., Kurioka, S., (2015), Relationship between sickness presenteeism(WHO –
HPQ) with depression and sickness absence due to mental disease in a coho rt of Japanese
workers , Journal of Affective Disorders 180 , pp.14 –20.

BRATU ANDREEA -ELENA 7. BIBLIOGRAFIE

85
55. Tillman, C.,(2007), Principles of occupational health and hygiene: an introduction ,
Allen & Unwin.
56. Waldron H.A.& Edling, C., (2004 ), Occupational Health Practice , Arnold.
57. http://doctor.info.ro/nutrebuie_sa_traiesc_cu_tine,_depresie!.html accesat la 15.12.2016.
58. http:// documents.tips/documents/definitii -si-fenomenologia -depresiei.html accesat la
15.12.2016.
59. http://emedicine.medscape.com/article/286227 -overview#a5 accesat 19.03.2017.
60. http://exec -edu.ro/articole -si-studii/angajatii -care-nu-se-inteleg -cu-sefii-au-un-risc-mai-
mare -de-imbolnavire -decat -restul/ accesat la 4.05.2017.
61. http://psihoterapeutdianaradauceanu.blogspot.ro/2014/08/frustrarea -anxietatea -si-
depresia.html accesat la 21.04.2017 .
62. http://psihoterapeutultau.net/anxietatea -la-locul -de-munca/ accesat la 15.12.2016.
63. http://www.dailymail.co.uk/health/article -153281/Why -using -cause -depression.html –
accesat la 7.05.2017.
64. http://www.mayoclinic.or g/diseases -conditions/generalized -anxiety -disorder/basics/risk –
factors/con -20024562 accesat la 19.03.2017.
65. http://www.nhs.uk/Conditions/Anxiety/Pages/Diagnosis.aspx accesat la 19.03.2017.
66. http://www.prweb.com/releases/2017/03/prweb14112987.htm accesat la 7.05.2017.
67. http://www.svri.org/sites/default/files/attachments/2016 -01-13/HADS.pdf accesat la
22.10.2016
68. http://www.webmd.com/depression/guide/causes -depression#1 – accesat la 16.1 2.2016.
69. https://consultgeri.org/try -this/general -assessment/issue -6.1.pdf accesat la 7.11.2016
70. https://hbr.org/2015/09/why -managers -are-more -likely -to-be-depressed accesat la
5.05.2017.
71. https://indrumarpsihologic.wordpress.com/2010/05/21/burnout/ accesat la 14.0 4.2017.
72. https://medicalxpress.com/news/2013 -08-employees -depressed -anxious.html accesat la
4.05.2017.
73. https://sleepfoundation.org/excessivesleepiness/content/the -complex -relationship –
between -sleep -depression -anxiety accesat la 7.05.2017.
74. https://www.beyondblue.org.au/the -facts/anxiety/signs -and-symptoms accesat la
19.03.2017.
75. https://www.depresiv.ro/depresia -si/depresia -si-viata -profesionala accesat la 15.12.2016.
76. https://www.psychologytoday.com/articles/200310/anxiety -and-depression -together
accesat la 15.12.2016.
77. https://www.washingtonpost.com/news/to -your-health/wp/2015/08/20/why -middle –
managers -are-more -likely -to-be depressed/?utm_term=.e8f0b85ac1a6 accesat la
5.05.2017.
78. Simona Druncea, De la stres la sindrom burnout. Simptome si solutii, –
http://www.psych ologies.ro/sanatate -2/de-la-stres-la-sindrom -burnout -simptome -si-
solutii -2141466 accesat la 14.04.2017.

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

86
8.ANEXE

8.1. Anexa 1 – Chestionarul Hospital Anxiety Scale(HADS)

Chestionar HADS
Acest chestionar este conceput să ne ajute să cunoaștem ceea ce simțiți. Nu țineți cont de
numerele tipărite în stanga chestionarului. Citiți fiecare propoziție și bifați ră spunsul care se
apropie cel mai mult de felul în care v -ați simțit dumneavoastră în ultima săptămână. Nu pierdeți
prea mult timp cu răspunsurile, reacția dumneavoastră imediată la fiecare propoziție va fi,
probabil, mai fidelă (corectă) decât un răspuns î ndelung chibzuit.

A
3
2
1
0 I. Mă simt î ncordat sau ―cuprins de temeri‖
3- Majoritatea timpului
2- Mult timp
1- Din când in câ nd, ocazional
0- deloc
d
D

0
1
2
3 II. Eu incă mă bucur de l ucrurile care în mod obișnuit
mă bucurau
0- cu siguranță , tot mai mult
1-destul de mult
2- nu chiar atâ t de mult
4- doar într -o mică măsură
a
A

3
2
1
0 III. Am un sentiment de frică ca și cum ceva îngrozitor
este pe cale să se întâmple
3- cu certitudine și în destul de mare măsură
2- da, dar nu într -o măsură mare
1- într-o mică măsură dar aceasta nu mă î ngrijorează
0- deloc

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

87
d
D
0
1
2
3 IV. Pot sa rad si sa vad partea amuzanta a lucrurilor
0- în aceeași măsu ră în care întotdeauna puteam s -o fac
1- acum nu chiar în aceeași măsură
2- acum, cu siguranță
3- deloc
a
A
3
2
1
0 V. Gânduri îngrijoratoare î mi trec prin minte
3- o mare parte din timp
2- mult timp
1- din când în câ nd dar nu prea des
0- numai ocazional
d
D
3
2
1
0 VI. Eu mă simt vesel
3- deloc
2- nu (prea) des
1- uneori
0- în cea mai mare parte a timpului
a
A
0
1
2
3 VII. Eu pot sa stau liniștit ș i sa mă simt relaxat
0- cu siguranță ( fără indoială )
1- de obicei
2- nu des ( rareori)
3- deloc
D
D
3
2
1
0 VIII. Mă simt ca și cum aș fi lent
3- aproape tot timpul
2- foarte des
1- destul de des
0- niciodată
A
A

0 IX. (Eu) am un fel de sentiment de spaimă ca și cum aș
avea se nzația de tremor î n stomac
0- deloc
1- ocazional

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

88
1
2
3 2- destul de des
3- foarte des
D
D
1
2
3 X. Mi -am pierdut interesul pentru aspectul meu exterior
3- cu siguranță (negreșit )
2- nu mă îngrijesc atăt de mult că t ar trebui
1- s-ar putea să nu mă î ngrijesc chiar at ât de mult
0- eu îmi port de grijî tot atât de mult ca î nainte
A
A

3
2
1
0 XI. (Eu) simt ca nu pot sta locului, ca și cum ar trebui să
mă miș c
3- în foarte mare măsură
2- într-o măsură destul de mare ( destul de mult )
1- nu în mare măsură ( nu prea mult )
0- deloc
D
D

0
1
2
3 XII. (Eu) priv esc cu optimism viitorul, buc urându -mă
de lucruri
0- la fel (de mult ) cum am facut -o întotdeauna
1- (mai degrabă) într -o măsură mai mică decât
obișnuiam să o fac
2- în mod sigur într -o măsură mai mică decât obiș nuiam
s-o fac
3- Aproape deloc
A
A
3
2
1
0 XIII. (Eu) am sentimente bruș te de panică
3- foarte des
2- destul de des
1- nu prea des
0- deloc

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

89
D
D
D
0
1
2
3 XIV. (Eu) mă pot bucura de o carte bună sau de un bun
program de radio sau televiziune
0- adesea
1- uneori
2- nu des ( rareori )
3- foarte rar

Scorare:
Scorul total: De presie (D) ___________ Anxietate (A) ______________
0-7 = rezultat normal, nu se poate vorbi despre depresie sau anxietate
8-10 = există simptome de depresie sau anxietate
11-21 = existența clară a depresiei sau anxietății

Sursa : http://www.svri.org/sites/default/files/attachments/2016 -01-13/HADS.pdf

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

90
8.2. Anexa 2 TEST PENTRU INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

TEST PENTRU INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ
(pentru adulți)

adaptat de Mih aela Roco după Bar -On și D. Goleman

Prezentăm în continuare zece situații (scenarii) în care se poate afla orice om. Imaginați -vă că
vă aflați în situațiile respective și arătați cum veți proceda în mod concret.
Pentru aceasta veți alege una dintre cele patru variante de răspuns.

1. Sunteți într -un avion care intră brusc într -o zonă de turbulență și începe să se balanseze
puternic într -o parte și alta. Ce faceți?
a. Continuați să citiți sau să vă uitați la film, dând puțină atenție turbulenței.
b. Vă îngrijorați, urmăriți stewardesa și citiți fișa cu instrucțiuni în caz de pericol.
c. Câte puțin din a și b.
d. Nu observați nimic.

2. Mergeți în parc cu un grup de copii de 4 ani. O fetiță începe să plângă deoarece ceilalți nu
vor să se joace cu ea. Ce faceți?
a. Nu vă amestecați, lăsați copiii să rezolve singuri problema.
b. V orbiți cu ea și o ajutați să găsească o modalitate de a -i face pe ceilalți să se joace cu ea.
c. Îi spuneți cu o voce blândă să nu plângă.
d. Încercați să -i distrageți atenț ia și îi arătați câteva lucruri cu care se poate juca.

3. Imaginați -vă că sunteți student și doriți să obțineți o medie mare pentru bursă. Ați
constatat că una dintre note vă scade media. Ce faceți?
a. Vă faceți un plan special pentru a vă îmbunătăți no ta la cursul respectiv, fiind hotărât să
urmați planul
b. Vă propuneți ca în viitor să luați note mai bune la acest curs
c. Considerați că nu contează mult ceea ce ați făcut la acest curs și vă concentrați asupra
altor cursuri la care notele dumneavoastr ă sunt mai mari
d. Mergeți la profesor și încercați să discutați cu el obținerea unei note mai mari.

4. Imaginați -vă că sunteți agent de asigurări și telefonați la clienți pentru prospectare. 15
persoane la rând v -au închis telefonul și sunteți descuraj at. Ce faceți?
a. Vă spuneți „ajunge pentru azi‖, sperând că veți avea mai mult noroc mâine
b. Vă evaluați calitățile care, poate, subminează abilitatea dumneavoastră de a face vânzări
c. Încercați ceva nou la următorul apel telefonic și vă străduiți să nu vă blocați
d. Găsiți altceva de lucru

5. Sunteți managerul unei organizații care încearcă să încurajeze respectul pentru
diversitatea etnică și rasială. Surprindeți pe cineva spunând un banc rasist. Ce faceți?
a. Nu -l luați în seamă – este numai o glumă
b. Chemați persoana respectivă în biroul dumneavoastră pentru a -i face observație
c. V orbiți pe față, pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite și nu vor fi tolerate în
organizația dumneavoastră
d. Îi sugerați persoanei care a spus gluma să urmeze un program de școlarizare privind
diversitatea.

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

91
6. Încercați să calmați un prieten înfuriat pe un șofer care era să -l accidenteze foarte grav.
Ce faceți?
a. Îi spuneți să uite evenimentul pentru că nu a pățit nimic
b. Încercați să -i distrageț i atenția de la acest eveniment vorbindu -i despre lucrurile care îi
plac foarte mult sau care îl interesează
c. Îi dați dreptate, considerând, la fel ca și el, că celălalt i -a pus în pericol viața
d. Îi relatați că și dv. vi s -a întâmplat mai demult, cev a asemănător, dar după aceea v -ați dat
seama că, după cum conduce, șoferul va ajunge în mod sigur la spitalul de urgență.

7. Dumneavoastră și partenerul de viață (prietenul) ați intrat într -o discuție aprinsă, care a
devenit foarte repede un meci de țipe te. Sunteți amândoi furioși și, în focul furiei, recurgeți la atacuri
personale pe care într -adevăr nu le înțelegeți, dar le continuați. Care este cel mai bun lucru de făcut?
a. Luați o pauză de 20 de minute și apoi reluați discuția
b. Opriți cearta de î ndată, pentru că nu contează ce spune partenerul dumneavoastră
c. Spuneți că vă pare rău și îi cereți partenerului să își ceară la rândul său iertare
d. Vă opriți un moment, vă adunați gândurile și, apoi, vă precizați punctul dumneavoastră
de vedere.

8. Imaginați -vă că ați fost numit șeful unei noi echipe care încearcă să găsească o soluție
creativă la o problemă sâcâietoare de serviciu. Care este primul lucru pe care îl faceți?
a. Notați pașii necesari pentru rezolvarea rapidă și eficientă a problemei
b. Cereți oamenilor să -și facă timp pentru a se cunoaște mai bine între ei
c. Începeți prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cât timp ideile
sunt proaspete
d. Începeți printr -o ședință de dezlănțuire a ideilor (brainstorming) , încurajând pe fiecare să
spună orice idee îi vine în minte, indiferent cât de fantastică pare.

9. Fiul dumneavoastră este extrem de timid și a fost foarte sensibil și un pic înfricoșat de
locurile și oamenii străini, de când s -a născut. Ce faceți?
a. Acceptați că are un temperament sfios, timid și căutați căi de a -l proteja de situații care
să-l tulbure
b. Îl duceți la un psihiatru de copii
c. Îi expuneți intenționat la mai mulți oameni și în locuri străine, astfel încât să -și poată
înfrânge frica
d. Organizați o serie neîntreruptă de experiențe care să -l învețe pe copil să ia treptat contact
cu oameni și cu situații noi.

10. Considerați că de mulți ani ați dorit să reîncepeți să practicați un sport pe care l -ați
încercat și în copilărie, iar acum pentru distracție, în sfârșit, v -ați hotărât să începeți. Doriți să vă
folosiți cât mai eficient timpul. Ce faceți?
a. Vă limitați la timpul strict de exercițiu în fiecare zi
b. Alegeți exerciții care vă forțează mai mult abilitatea (care vi se par mai g rele)
c. Exersați numai când, în mod real, aveți dispoziție
d. Încercați exerciții care sunt cu mult peste abilitățile dumneavoastră.

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

92
Modul de notare și interpretare a răspunsurilor
Nr.
item
i Notarea răspunsurilor Nr.
itemi Notarea
răspunsurilor
1 a) sau b) sau
c) 20
puncte 6 b) sau
c) 5 puncte
d) 20
puncte
2 b) 20
puncte 7 a) 20
puncte
3 a) 20
puncte 8 b) 20
puncte
4 c) 20
puncte
9 b) 5 puncte
d) 20
puncte
5 c) 20
puncte 10 b) 20
puncte

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri.
Semnificația sensului global este:
– la 100: SUB MEDIE
– 100-150: MEDIU
– peste 150: PESTE MEDIE
– 200: EXCEPȚIONAL.

Sursa : Roco, M., (2004 ).

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

93

8.3. Anexa 3 Indexul de Calitate a somnului Pittsburgh

The Pittsburgh Sleep Quali ty Index (PSQI) -Evaluarea calităț ii somnului
Următoarele întrebări se referă la obiceiurile dumneavoastră de somn din ultima lună .
În ultima lună ,
1. Deobicei când v -ați dus la culcare?
____________________________________
2. Cât timp(în minute) v -a luat să adormiti î n fiecare noapte?
_____ _______________________________
3.La ce oră vă trezeati în fiecare dimineață ?
____________________________________
4. A.Câte ore de somn aț i avut defapt pe noapte ?
____________________________________
B.Câte ore ați fost î n pat ?(inclusiv timpul de dina inte să adormiț i)
____________________________________

5.În ultima lună , cât de des ați avut dificultăți să adormiț i deoarece..
A. Nu aț i putut ad ormi î n 30 minute?
a) Nu în ultima lună (0)
b) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
c) O dată sau de două ori pe săptă mână (2)
d) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

B.V-ati trezit in mijlocul noptii sau foarte devreme dimineata ?
e) Nu în ultima lună (0)
f) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
g) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
h) De trei sau mai multe ori pe săptămân ă (3)

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

94

C. A trebuit să vă ridicați să vă duceți la toaletă ?
i) Nu în ultima lună (0)
j) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
k) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
l) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

D. Nu puteaț i respira bine?
m) Nu în ultima lună (0)
n) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
o) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
p) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

E. Tușeați sau sforăiaț i zgomotos?
q) Nu în ultima lună (0)
r) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
s) O dată sau de două ori pe săptămână (2 )
t) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

F. Vă era prea frig?
u) Nu în ultima lună (0)
v) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
w) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
x) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

G. Vă era prea cald?
a) Nu in ultima lună (0)
b) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
c) O dată sau de două ori pe săptămână ( 2)
d) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

H. Aveați coș maruri?
a) Nu în ultima lun ă (0)
b) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
c) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
d) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

95

I. Aveaț i dureri?
a) Nu în ultima lună (0)
b) Mai puț in de o dată pe săptămână (1)
c) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
d) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

J. Alt motiv/alte motive, vă rog sa descrieț i, inclusiv cât de de s ați avut dificultăți să adormiți sau
să dormiț i dn cauza acestui motiv sau motive.
____________________________________

6. În ultima lună ,cât de des aț i luat pastile (prescrise sau nu) pentru a vă ajuta să dormiț i?
a) Nu în ultima lună (0)
b) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
c) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
d) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

7.În ultima lună, cât de des ați avut dificultăți să stați treaz(ă) în timp ce conduceați,mâncați sau
când erați implicați în activităț i sociale?
a) Nu în ultima lună (0)
b) Mai puț in de o dată pe săptămână (1)
c) O dată sau de două ori pe săptămână (2)
d) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

8.În ultima lună , a fost o problemă pentru dumneavoastra să țineți pasul pentru a duce la bun
sfârșit lucrurile pe care le aveați de fă cut?
a) Nu în ultima lună (0)
b) Mai puțin de o dată pe săptămână (1)
c) O data sau de două ori pe săptămână (2)
d) De trei sau mai multe ori pe săptămână (3)

9. În ultima lună, cum aț i evalua calitatea somnului dumneavoastră în general?
a) Foart e bun (0)
b) Destul de bun (1)
c) Destul de ră u(2)
d) Foarte ră u (3)

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

96

Scorare

Componenta 1 Scor #9 C1 ___________
Component a 2 Scor #2 (<15min (0), 16 -30min (1), 31 -60 min (2), >60min (3)
+ Scor #5a (dacă suma este egală 0=0; 1 -2=1; 3 -4=2; 5 -6=3) C2 _______ ____
Component a 3 Scor #4 (>7(0), 6 -7 (1), 5 -6 (2), <5 (3) C3 ___________
Component a 4 (total de ore dormite) / (total de ore în pat ) x 100
>85%=0, 75% -84%=1 , 65% -74%=2, <65%=3 C4 ___________
Component a 5 # suma scorurilor de la 5b la 5j (0=0; 1 -9=1; 10 -18=2; 19 -27=3)
C5 ___________
Component a 6 Scor #6 C6 ___________
Component a 7 Scor #7 + scor #8 (0=0; 1 -2=1; 3 -4=2; 5 -6=3) C7 ___________

Adunați cele șapte componente __________________
PSQI Global _______________

Un scor de 5 sau mai mare indică o calitate slabă a somnului.
Dacă ați scorat 5 sau mai mult este indicat să discutați despre obiceiurile de somn cu un
furnizor de servicii medicale.

Sursa: https://consultg eri.org/try -this/general -assessment/issue -6.1.pdf

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

97

8.4 Anexa 4 – Tabelul cu răspunsurile la scalele testelor aplicate ( HADS, Emotional
Intelligence Scale, PSQI )

Nr.
Crt Nume
(COD) Funcție(de
conducere
si de
execuț ie) Anxietate Depresie Inteligen ța
emoțională Calitatea
somnului Ore in
fata
calculato
rului Ore
dormite
1 A.M De
conducere 9(simptome) 4(normal)
80(sub
medie) 2 8h 8h
2 M.A. De
conducere 9(simptome) 7(normal) 125(medie) 4 7h 8h
3 A.C. De
conducere 10(simptom
e) 9(simptom
e) 100(medie) 8 6h 5h
4 P.C. De
conducere 13(anxietate
) 7(normal) 85(sub
medie) 7 9h 6h
5 B.G.A . De
conducere 9(simptome) 8(simptom
e) 65(sub
medie) 10 7h 9h
6 V.M. De
conducere 7(normal) 5(normal) 80(sub
medie) 7 8h 8h
7 D.L.T De
conducere 12(anxietate
) 10(simpto
me) 100(medie) 8 10h 7h
8 I.I. De
conducere 6(normal) 6(normal) 105(medie) 3 6h 7h
9 D.D. De
conducere 12(anxietate
) 11(depresi
e) 105(medie) 15 5h 7h
10 S.L De
conducere 6(normal) 9(simptom
e) 65(sub
medie) 6 8h 7h
11 R.C.M. De
conducere 4(normal) 3(norma l) 105(medie) 4 7h 8h
12 A.D. De
conducere 11(anxietate
) 9(limita) 85(sub
medie) 7 8h 7h
13 T.S. De
conducere 2(normal) 3(normal) 120(medie) 4 9h 7h
14 B.C. De
conducere 4(normal) 4(normal) 100(medie) 4 8h 7h
15 L.D. De
conducere 3(normal) 2(normal) 105(medie) 0 10h 8h
16 C.M. De executie 9(simptome) 10(simpto
me) 85(sub
medie) 16 7h 5h
17 T.C. De executie 0(normal) 5(normal) 105(medie) 0 10h 8h
18 V.S.S. De executie 7(normal) 8(simptom
e) 40(sub
medie) 3 7h 7h
19 B.Z. De executie 15(anxietate
) 8(simp tom
e) 50(sub
medie) 18 10h 4h
20 O.A. De executie 9(simptome) 6(normal) 80(sub
medie) 8 9h 8h

BRATU ANDREEA -ELENA 8. ANEXE

98
21 C.D. De executie 8(simptome) 9(simptom
e) 25(sub
medie) 7 7h 8h
22 A.I. De executie 9(simptome) 4(normal) 85(sub
medie) 3 8h 8h
23 R.V. De executie 6(normal ) 1(normal) 85(sub
medie) 3 9h 7h
24 S.M. De executie 3(normal) 1(normal) 105(medie) 4 10h 8h
25 P.A. De executie 1(normal) 7(normal) 45(sub
medie) 13 7h 7h
26 F.M. De executie 11(anxietate
) 10(simpto
me) 65(sub
medie) 5 8h 8h
27 B.M. De executie 4(norm al) 4(normal) 125(medie) 5 7h 6h
28 I.I. De executie 11(anxietate
) 5(normal) 65(sub
medie) 6 9h 7h
29 L. V. De executie 8(simptome) 9(simptom
e) 125(medie) 9 7h 7h
30 I.E. De executie 11(anxietate
) 7(normal) 65(sub
medie) 9 7h 5h